HEMORAGIA DIGESTIVA:Complement simplu

1. Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:a. Provine din aval de unghiul duodenojejunalb. Se poate manifesta prin hematemezac. Se poate manifesta prin melenad. Se poate manifesta prin rectoragiie. Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala

2. Sunt examene paraclinice sistematice in hemoragia digestiva CU EXCEPTIA:a. Bilant hepaticb. RAIc. TCAd. RHe. Enzime pancreatice

3. Este FALS despre tratamentul farmacologic de urgenta in suspiciunea de HDS:a. Consta in inhibitori de pompa de protonib. Se face doar la pacientii stabili hemodinamicc. Se face in doze crescuted. Poate asocia octreotid in caz de hipertensiune portala suspectatae. Este administrat i.v. pe seringa electrica

4. Conform scorului Forrest se recomanda IPP p.o. pentru:a. Vas vizibil hemoragicb. Cheag aderentc. Pete pigmentared. Hemoragie in panzae. Hemoragie in jet

5. Este FALS despre sindromul Mallory-Weiss:a. Reprezinta o ruptura longitudinala supra-cardialab. Apare dupa eforturi de varsaturac. Hemoragia este abundentad. Tratamentul este analog celui al leziunilor ulceratee. Prognosticul este favorabil

6. Caracterizeaza hemoragiile diverticulare:a. Reprezinta a doua cea mai frecventa cauza de HDI dupa coliteb. Sunt favorizate de aspirina

c. Survin in asociere cu complicatiile inflamatorii ale unei diverticulozed. Diagnosticul este cel mai adesea evidentiat endoscopic si necesita hemostazae. Diareea domina tabloul clinic

7. Sunt cauze de HDI legate de intestinul subtire CU EXCEPTIA:a. Ulceratiile Dieulafoyb. Diverticulul Meckelc. Ulceratiile legate de boala Crohnd. Angiodisplaziilee. Tumorile

Complement multiplu

8. Caracterizeaza hemoragia digestiva inferioara:a. Colonul este cea mai frecventa sursab. Se poate manifesta prin hematemezac. Se poate manifesta prin melenad. Se poate manifesta prin rectoragiie. Deseori grava

9. Sunt masuri de reanimare in hemoragia digestiva grava:a. Oxigenoterapieb. Umplere vasculara si chiar transfuziec. Administrare de IPP empiric i.v. in doze crescuted. Administrare de octreotid i.v.e. Monitorizare cardiaca, tensionala si a saturatiei

10. Sunt metode de hemostaza endoscopica in hemoragia digestiva:a. Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerateb. Metode termicec. Ligaturi elastice pentru variced. Clipsuri pentru varicee. Panasmente hemostatice interne

11. Conform scorului Forrest se recomanda IPP IVSE timp de 72 ore pentru:a. Hemoragie in jetb. Fond albc. Pete pigmentared. Cheag aderente. Vas vizibil hemoragic

12. Se regomanda capsula endoscopica in HDI daca:a. Nu se poate diferentia intre HDI si HDS

b. Este suspectata o diverticuloza colonicac. Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativad. Hemoragia persista dar nu este abundenta iar colonscopia este negativae. Hemoragia este abundenta si colonscopia negativa

13. Caracterizeaza hemoragia din cancerul de colon:a. Se manifesta deseori printr-o hemoragie acutab. Este cea mai frecventa cauza de HDIc. Tratamentul antiagregant favorizeaza hemoragiad. Este caracterizat de rectoragii repetate putin abundentee. Asociaza frecvent diaree

14. Sunt cauze de HDI legate de intestinul subtire:a. Sindromul Mallory-Weissb. Ulceratiile legate de AINSc. Ulceratiile Dieulafoyd. Diverticulul Meckele. Elceratiile din boala Crohn

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – E. 3 – B. 4 – C. 5 – C. 6 – B. 7 – A.Complement multiplu:8 – A, C, D. 9 – A, B, E. 10 – B, C, D. 11 – A, D, E. 12 – C, D. 13 – C, D. 14 – B, D, E.

1. [HDS10002] Cauza dominanta ale hemoragiei digestive superioare este: () A: esofagitele peptice B: angiodisplazii C: patologia ulceroasa D: tumori digestive E: hemobilii

2. [HDS10003] Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face: () A: la pacient a jeun de 10 ore B: dupa golirea stomacului prin perfuzie cu amoxicilina C: la un pacient instabil hemodinamic D: in scop diagnostic , prognostic si terapeutic E: in scop excusiv terapeutic

3. [HDS10004] Clasa IIA a scorului forest sedefineste prin: () A: Cheag aderent B: vas vizibil nehemoragic

C: vas vizibil usor hemoragic D: cheag aderent E: cheag detasat

4. [HDS10005] Tratametul cu IPP per os itr-o hemoragie digestivase indica in caz de: () A: Forrest IIC,III B: Forrest IIB, IIC C: Forrest II, III D: orice clasificare E: ForrestIII

5. [HDS10011] În clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnifică (pg. 427) A: Hemoragie în pânză B: Vas vizibil nehemoragic C: Cheag aderent D: Pete pigmentare E: Hemoragie în jet

6. [HDS10012] Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea (pg. 428) A: Aspirinei B: Omeprazolului C: Enalaprilului D: Furosemidului E: Metoclopramidului7. [HDS10013] Hemoragia digestiva superioară este definită ca hemoragie provenită din tubul digestiv situat (pg. 426) A: În aval de unghiul duodenojejunal B: În aval de flexura splenică C: În aval de valvula ileocecală D: În amonte de unghiul duodenojejunal E: În aval de flexura hepatică

8. [HDS10014] Circumstanțele în care se efectuează endoscopie digestivă superioara în urgență include (pg. 427) A: Pacientul cu instabilitate hemodinamică marcată B: La toți pacienții intubați şi ventilaţi C: Cu scop exclusiv diagnostic inițial D: La pacientul a jeun de 6 ore sau după golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicină E: La 72 ore de la debutul sângerarii pentru a aştepta spontată a acesteia

9. [HDS10015] La un pacient cu hemoragie digestivă inferioară cu colonoscopie normală şi hemoragie care persista şi este abundentă, se va avea în vedere efectuarea de urgență a (pg. 428) A: Tomografiei computerizate B: Rezonanței magnetice nucleare C: Arteriografiei celiomezenterice D: Examinarii cu videocapsulă endoscopică E: Laparoscopiei diagnostice

10. [HDS10022] Despre hemoragia digestivă superioară, sunt adevărate următoarele: () A: Este determinată de Ieziuni ale tubului digestiv în aval de unghiul duodenojejunal B: Cauza frecventa - Malory- Weiss C: Cauza dominantă patologia ulceroasă D: Se manifestă doar prin melena E: Se manifesta prin rectoragii minore

11. [HDS10023] Care din următoarele semne şi simptome pot fi luate în considerare înalgoritmul diagnosticului diferenţial în hemoragia digestivă superiora () A: Hemoptizia B: Sângerarea tip ORL C: Vărsături cu conţinut gastric de sfeclă roşie D: Toate variantele sunt adevărate E: Nicio varianta nu este corectă

12. [HDS10024] Despre clasificarea Forrest, sunt adevărate () A: Clasa IA-hemoragie în pânză B: Clasa IB- hemoragie în jet C: Clasa III-cheag aderent D: Clasa IIA- cheag aderent E: Clasa IIC- pete pigmentare

13. [HDS10025] Gravitatea unei hemoragii digestive, se evaluează prin următoarele semne clinice () A: Durere toracică B: Vertij C: Semne de şoc D: Testele de coagulare E: Ionograma14. [HDS10027] Care dintre următoarele patologii reprezintă cauze frecvente de HDS () A: Hipertensiunea portala B: Esofagita peptica C: Epistaxisul posterior

D: Neoplasmul gastric E: Sindromul Mallory- Weiss

15. [HDS10028] Referitor la HDI, sunt adevărate următoarele afirmaţii () A: Cea mai frecventă cauză este neoplasmul de colon B: Îşi are originea în intestinul subţire în 90% din cazuri C: Îşi are originea în colon în 10% din cazuri D: Tratamentul anticoagulant, reprezintă cauza frecvenţa de HDI E: Hemoragiile diverticulare reprezintă sursa freceventa de HDI

16. [HDS10029] Care dintre următoarele afirmaţii despre hemoragii le diverticulare sunt adevărate () A: Survin dependent de complicaţiile inflamatorii ale unei diverticulite B: Nu se tentează niciodată hemostaza endoscopică datorită riscurilor majore C: Reprezintă cauza frecvenţa de HDI D: Nu sunt dependente de consumul de AINS E: Diagnosticul se realizează endoscopic

17. [HDS10030] Următoarele, reprezintă cauza de HDS/HDI, cu excepţia (pg. 427) A: Medicamente gastrotoxice B: Consumul de medicamente antiagregante C: Insuficienţă hepatică D: Insuficientă renală E: Consumul de anticoagulante

18. [HDS10031] Care dintre următoarele afirmaţii referitor la hemoragiile digestive, este adevarata () A: EDS se realizează chiar dacă pacientul este instabil hemodinamic B: Clasificarea Forrest ghidează doar tratamentul endoscopic C: Leziunile ulcerative sunt favorizate doar de aspirina D: Tratamentul empiric este reprezentat de IPP pe injectomat E: Endoscopia are doar rol diagnostic

19. [HDS10050] Care este cauza cea mai frecventa de hemoragie digestiva inferioara: (pag.428) A: angiodisplaziile B: hemoragii diverticulare

C: colitele D: cancer de colon E: tumorile

20. [HDS10051] Gravitatea unei hemoragii digestive se evalueaza prin urmatoarele () A: semne de soc B: durere toracica C: vertij D: teste de coagulare E: ionograma

21. [HDS10057] NU reprezintă cauză a hemoragiei digestive inferioare legate de intestinul subţire () A: Tumorile B: Angiodisplaziile C: Ulceraţiile legate de boala Crohn D: Diverticulul Meckel E: Ulceraţiile Dieulafoy

22. [HDS10058] Mallory-Weiss NU () A: are un prognostic favorabil B: are un tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate C: prezintă hemoragie abundentă D: apare după eforturi de vărsătură E: Reprezintă o ruptură longitudinală supra-cardială

23. [HDS10059] Se recomanda IPP p.o. conform scorului Forrest, dacă () A: Hemoragie în jet B: Hemoragie în pânză C: Pete pigmentare D: Cheag aderent E: Vas vizibil hemoragic

24. [HDS10060] În suspiciunea de hemoragie digestivă superioară tratamentul este caracterizat, cu excepţia () A: Este administrat i.v. pe seringă electrică B: Poate asocia octreotid în caz de hipertensiune portală suspectată C: Se face în doze crescute D: Se face doar la pacienţii stabili hemodinamic E: Constă în inhibitori de pompă de protoni

25. [HDS10061] În hemoragia digestivă sunt examene paraclinice sistematice, cu excepţia () A: Enzime pancreatice

B: RH C: TCA D: RAI E: Bilanţ hepatic

26. [HDS10006] Cauzele dominante ale hemoragiilor digestive inferioare sunt: () A: angiodislazii B: diverticul Meckel C: tumori sangerajde D: hemoragii diverticulare E: colitele grave

27. [HDS10007] Hemoragiile diverticulare: () A: sunt independete de consumul de AINS B: sunt favorizate de complicatiile inflamatorii ale unei diverticuloze C: reprezinta cauza cea mai frecveta de HDI D: oprirea sangerarii necesita de cele mai multe ori o interventie endoscopica E: reprezinta cel mai adesea un diagostic prezumtiv

28. [HDS10008] Cauzele de HDI legate de intestinul subtire: () A: ulceratii AINS B: ulceratii Crohn C: polipoza D: infectii E: tumori

29. [HDS10009] In caz de esec repetat al tratamentului endoscopic intr-o HDS, se recomanda: () A: Repetarea endoscopiei B: interventie chirurgicala C: abstinenta terpautica timp de 48 h D: embolizare arteriala pe cale radiologica E: administrare de hemostatice in doze mari

30. [HDS10010] Cauze rare de HDS: () A: esofagita peptica B: hemobilii C: ulceratii Dieulafoy D: tumori E: hipertensiune portala

31. [HDS10016] Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pompă de protoni (IPP)

intravenos cu seringă electrică (IVSE) este indicat în (pg. 427) A: Hemoragia în pânză B: Vas vizibil nehemoragic C: Cheag aderent D: Pete pigmentare E: Fond alb al leziunii32. [HDS10017] Diagnosticul diferențial în caz de hemoragie digestivă superioară include (pg. 426) A: Hemopatii maligne B: Hemoptizia C: Sângerarea de origine ORL D: Vărsăturile cu conținut de culoare roşie (vin, sfecla roşie) E: Anevrism de arteră mezenterică

33. [HDS10018] Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienţii cu cancer de colon este favorizată de un tratement cu (pg. 428) A: Antiagregante plachetare B: Prokinetice C: Anticoagulante D: Antidiareice E: Hipolipemiante

34. [HDS10019] Conduita inițială în hemoragiile digestive include (pg. 426-427) A: Tuşeu rectal B: 2 cai venoase periferice sau o cale centrală în funcție de gravitate C: Endoscopie digestivă chiar din momentul primirii pacientului D: Administrare de octreotid în caz de ulcer gastric hemoragic E: Oxigenoterapie

35. [HDS10020] La pacienţii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestivă superioară, în caz de eşec repetat al tratamentului endoscopic, se recomandă (pg. 428) A: Embolizare arterială pe cale radiologică B: Intervenţie chirurgicală C: Tratament injectabil cu inhibitori de pompă de protoni D: Administrare intravenoasă de hemostatice E: Tratament cu sucralfat în doza de 4 grame pe zi

36. [HDS10021] Referitor la scorul Forrest sunt adevarate: (pag. 427)

A: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP per os B: IIA: cheag aderent, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore C: IIC: pete pigmentare, tratament IPP per os D: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore E: IIC: cheag aderent, tratament IPP per os

37. [HDS10026] Hemoragia digestivă inferioară se caracterizează prin () A: Sursa sângerării este în aval de unghiul duodeno-jejunal B: Se manifesta prin hematemeza C: Rar hemoragii diverticulare D: Se opreşte frecvent spontan E: Frecvent sursa sângerării este o neoplazie rectală

38. [HDS10032] Hemostaza endoscopică se poate realiza în cazul episoadelor de HDS, prin următoarele: () A: Adminsitrare de ser adrenalinat B: Ligaturi elastice pentru ulcer C: Metode termice D: Clips-uri pentru varicele esofagiene E: A, C şi D sunt variante incorecte

39. [HDS10033] Referitor la HDS, sunt adevărate următoarele afirmaţii: () A: Sursa sângerării se afla în amonte de unghiul duodeno-jejunal B: Nu generează niciodată instabilitate C: Este frecvent gravă D: Se manifesta prin hematemeza E: Una dintre cauzele frecvente este esofagita peptica

40. [HDS10034] Care dintre următoarele afirmaţii despre HDS, sunt adevărate (pg. 427) A: Clasificarea Forrest ghidează tratamentul farmacologic B: Cele din clasa Forrest IIC şi III primesc tratament cu IPP p.o C: În cazul celor din clasa Forrest IIC se poate folosi ser adrenalinat D: În cazul celor din clasele Forest IA-B, se administrează tratament i.v cu IPP timp de 72 de ore E: În cazul celor din clasele IIA-B, se administrează tratament i.v cu IPP timp de 24 de ore

41. [HDS10035] În cazul HDS conduita terapeutică, poate fi reprezentată de () A: Ligatura endoscopică a varicelor esofagiene B: Administrarea de Octreotid în ulcerul peptic C: IPP pe injectomat D: Leziuni ulcerate - utilizare de ser adrenalinat E: Clips-uri pentru VE

42. [HDS10036] Sindromul Mallory -Weiss se caracterizează prin () A: Ruptura longitudinală subcardiala B: Prognostic nefavorabil C: Apare secundar efortului de vărsătura D: Reprezintă frecvent o complicaţie a cirozei E: Se instituie tratament analog leziunilor ulcerate

43. [HDS10037] Care dintre următoarele atitudini reprezintă conduita terapeutică/diagnostică adecvată pentru existenţa unui episod de HDI cu colonoscopie normală? () A: IPP pe injectomat B: Videocapsula endoscopica C: Administrare de Octeotrid i.v D: Arteriografie celio-mezenterica E: Embolizare radiologica

44. [HDS10038] Care dintre următoarele patologii, reprezintă cauze rare de HDS () A: Ulceraţii Dieulafoy B: Tumori C: Wirsungoragii D: Esofagita peptica E: Hemobilia

45. [HDS10039] Clasificarea Forrest este caracterizată prin () A: IA - hemoragii în jet B: IB - vas vizibil nehemoragic C: IIA - fond alb D: IIB - cheag aderent E: IIC - pete pigmentare

46. [HDS10040] Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă măsuri de reanimare (pg. 426-427) A: Oxigenoterapie B: Administrarea de IPP C: Transfuzie D: Montarea unei căi venoase periferice

E: Umplerea patului vascular

47. [HDS10041] Sunt considerate cauze de ulcer gastric/duodenal, următoarele () A: Prezenta Helicobacter pylori B: Hipertensiunea portala C: Consumul de AINS D: Vărsăturile repetate E: Consumul de Aspirină

48. [HDS10042] Endoscopia digestivă superioară are următoarele roluri () A: Diagnostic B: Scăderea hipertensiunii portale C: Prognostic D: Terapeutic E: Golirea stomacului

49. [HDS10043] Endoscopia digestivă superioară în urgenţă se poate efectua în următoarele condiţii () A: Pacient instabil hemodinamic B: Doar dacă pacientul este intubat şi ventilat C: La pacientul a jeun de 6 ore D: După golirea stomacului cu PEV lentă cu eritromicina E: În cazul apariţie tulburărilor stării de conştientă

50. [HDS10044] Când funcţiile vitale au fost controlate, în HDS anamneza este completată de examen clinic ce constă în () A: Tuşeu rectal B: Examinare ORL C: Identificarea hipertensiunii portale D: Palparea abdomenului ce poate decela o formaţiune tumorală E: Identificarea insuficientei hepatocelulare

51. [HDS10045] 14.Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la HDI, sunt adevărate? () A: Sursa în 90% din cazuri este reprezentată de colon B: Sursa în 10% din cazuri este reprezentată de rect C: Cancerul de colon este frecevent sursa sângerării D: Colitele frecvent se manifesta prin diaree şi rar prin rectoragii E: Diverticulul Meckel reprezintă o sursă frecvenţa de sângerare

52. [HDS10046] Care din următoarele sedii aparţin intestinului subţire şi generează HDI () A: Ulceraţii datorate AINS B: Ulceraţiile din rectocolita ulcerohemoragica C: Tumori D: Diverticuli E: Angiodisplazia

53. [HDS10047] Care din următoarele afirmaţii caracterizează angiodisplazia () A: Se manifesta prin rectoragii repetate puţin abundente B: Anomalii vasculare C: Sunt favorizate de consumul de AINS D: Sediu - colonul E: Sediu - intestinul subtire

54. [HDS10048] Care sunt afirmaţiile adevărate despre colonoscopie () A: Se efectuează fără pregătirea colonului B: Se efectuează sub anestezie generală C: Se poate efectua în urgenţă D: Se efectuează în scop diagnostic E: Nu are rol terapeutic

55. [HDS10049] În leziunile Forest IA, atitudine a terapeutică se caracterizează prin () A: Endoscopie cu hemostaza locală B: Se poate reinterveni endoscopic dacă hemoragia continua C: Tratament farmacologie cu Octreotid D: Intervenţie chirurgicală E: Embolizari arteriale sub control radiologic

56. [HDS10052] Hemoragiile digestive inferioare ale intestinului subţire pot fi cauzate de () A: Elceratiile din boala Crohn B: Diverticulul Meckel C: Ulceratiile Dieulafoy D: Ulceratiile legate de AINS E: Sindromul Mallory-Weiss57. [HDS10053] Hemoragia din cancerul de colon este caracterizată de () A: Asociază frecvent diaree B: Rectoragii repetate puţin abundente C: Tratamentul antiagregant favorizează hemoragia D: Este cea mai frecventă cauză de hemoragii digestive inferioare E: Se manifestă deseori printr-o hemoragie acută

58. [HDS10054] În hemoragiile digestive inferioare se recomandă capsula endoscopică dacă () A: Hemoragia este abundentă şi colonscopia negativă B: Hemoragia este mică şi persistă, iar colonscopia este negativă C: Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativă D: Este suspectată o diverticuloză colonică E: Nu se poate diferenţia între HDI şi HDS

59. [HDS10055] În hemoragia digestivă reprezintă metode de hemostază endoscopică () A: Panasmente hemostatice interne B: Clipsuri pentru varice C: Ligaturi elastice pentru varice D: Metode termice E: Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate

60. [HDS10056] În hemoragia digestivă gravă reanimarea constă în () A: Monitorizare cardiacă, tensională şi a saturaţiei B: Administrare de octreotid i.v. C: Administrare de IPP empiric i.v. în doze crescute D: Umplere vasculară sau transfuzie E: Oxigenoterapie

HEPATITE:Complement simplu

1. Sunt virusuri ADN:a. VHAb. VHBc. VHCd. VHDe. VHE

2. Sunt faze in istoria natrala a hepatitei virale CU EXCEPTIA:a. Faza de contaminareb. Faza de incubatiec. Faza de contagiozitated. Faza ictericae. Faza de cronicizare

3. Este FALS despre hepatita acuta virala:

a. In forma fulminanta apare o encefalopatie hepatica la mai putin de 2 saptamani dupa aparitia icteruluib. Forma colestatica este cea mai frecventac. Icterul este cu bilirubina conjugatad. Pruritul este facultative. Hepatita acuta severa e caracterizata de lipsa encefalopatiei hepatice si un IP sub 50%

4. Caracterizeaza hepatita virala A CU EXCEPTIA:a. Contaminare sexualab. Virus ARNc. Incubatie 2-6 saptamanid. IgM antiVHA pozitivi in faza acutae. Frecvent asimptomatica

5. Este adevarat despre serologia hepatitei B:a. Ag HBs pozitiv este semn de vindecare sau vaccinare eficientab. Ac Anti-HBc de tip IgM indica intotdeauna o infectie acutac. Ac Anti-HBs apar in hepatita acutad. Ag HBe apar in formele mutantee. Ag HBc este marker de infectie vindecata

6. Tratamentul antiviral NU este indicat in hepatita B in urmatoarele cazuri:a. Socrul metavir mai mare decat A2b. Ciroza compensata cu ADN VHB sub 2000 UI/mlc. ADN VHB peste 2000 UI/mld. Cresterea persistenta a ALAT cu viremie detectabilae. Faza icterica prelungita cu viremie sub 2000 UI/ml

7. Caracterizeaza hepatita virala C:a. Transmitere sexuala frecventab. Incubatie 6-12 saptamanic. Apare crioglobulinemied. Exista unele forme fulminantee. Infectia este frecvent simptomatica

8. Tratamentul antiviral in hepatita C este contraindicat la:a. Persoanele in varstab. Pacientii cu ciroza decompensatac. Pacientii cu encefalopatie hepaticad. Pacientii cu hipertensiune portalae. Pacientii cu incarcatura virala sub 2000 UI/ml

9. NU caracterizeaza hepatita delta:

a. Virus ARNb. Se suprapune unei infectii cu VHBc. Diagnosticul se bazeaza pe detectarea Ac anti-Deltad. Tratamentul antiviral este indicat daca se detecteaza ARN viral in sere. Tratamentul riguros nu are risc de recidiva la intrerupere

10. Caracterizeaza hepatita virala E:a. Virus ADNb. Contaminare fecal-oralac. Deseori asimptomatica la persoanele in varstad. Nu cronicizeaza niciodatae. Singura terapie eficace este interferonul

11. Sunt etiologii de citoliza hepatica cu ASAT/ALAT > 1 CU EXCEPTIA:a. Budd-Chiarib. Cirozac. Hepatita viralad. Hepatopatia alcoolicae. Ficatul de soc

12. NU sunt cauze frecvente de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul:a. Hepatita cronica Bb. Hepatita cronica Cc. Cirozad. Hepatita medicamentoasae. Litiaza cu migrare de calcul

13. NU face parte din bilantul de prima intentie in caz de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul:a. Ecografie Doppler hepaticab. Ecografie cardiacac. Ag HBsd. Serologie VHCe. Coeficient de saturatie al transferinei

14. Este cauza frecventa de citoliza cu transaminaze de 10 ori mai mari decat normalul:a. Hepatita medicamentoasab. Boala Wilsonc. Sindrom Budd-Chiarid. Hepatita autoimunae. Infiltratie tumorala hepatica

15. Este semn de gravitate in citoliza hepatica cu transaminaze de peste 10 ori mai mari decat normalul:a. Asterixisb. Ag HBs pozitivic. Ac antinucleari pozitivid. Glicemie a jeun crescutae. Serologie parazitara pozitiva

16. Sunt cauze benigne de colestaza extrahepatica CU EXCEPTIA:a. Pancreatita cronicab. Colangita sclerozanta primitivac. Litiaza caii biliare principaled. Ciroza biliara primitivae. Parazitoze ale cailor biliare

17. Caracterizeaza bilantul de prima intentie in cresterea gamma-GT CU EXCEPTIA:a. Index de masa corporalab. Circumferinta talieic. Ecografie hepaticad. Glicemiee. Hormoni tiroidieni

Complement multiplu

18. Sunt virusuri ARN:a. VHAb. VHBc. VHCd. VHDe. VHE

19. Sunt virusuri care determina hepatite cronice:a. VHAb. VHBc. VHCd. VHDe. VHE

20. Caracterizeaza hepatita fulminanta:a. Encefalopatie hepatica la sub 2 saptamani de la aparitia icteruluib. IP sub 50%c. Mortalitate peste 30% in absenta tratamentuluid. Tratamentul poate consta in transplant hepatice. Este acelasi lucru cu hepatita acuta severa

21. Este adevarat despre hepatita virala A:a. Virus ADNb. Contaminare fecal-oralac. Incubatie 4-12 saptamanid. Nu exista tratament specifice. Trebuie supravegheata pentru aparitia unui asterixis si a IP

22. Este adevarat despre hepatita virala B:a. Virus ADNb. Contaminare sexualac. Incubatie 2-6 saptamanid. Infectia initiala este caracteristic simptomaticae. Cronicizarea este rara la nou nascut

23. Sunt caracteristici serologice ale hepatitei virale B acute:a. Ag HBs prezentb. Ac Anti-HBs prezentc. Ac Anti-HBc IgM prezentd. Ag HBc prezente. ADN-VHB prezent

24. Sunt caracteristici serologice specifice hepatitei virale B in curs de vindecare:a. Ag HBs prezentb. Ac Anti-HBs prezentc. Ac Anti-HBc IgG prezentd. Ac Anti-HBc IgM prezente. ADN-VHB prezent

25. Caracterizeaza faza de imunoeliminare din hepatita virala B:a. Replicare viraa puternicab. Transaminaze normale sau putin crescutec. Seronconversie in sistemul HBe cu exceptia mutantilord. Constituirea leziunilor hepaticee. Fibroza cu grad variabil

26. Caracterizeaza terapia antivirala in hepatita acuta B:a. Monoterapie cu IFN pegilat daca ALAT > 3N si replicarea virala e slabab. Monoterapie cu IFN pegilat daca ALAT > 3N indiferent de replicarea viralac. Entecavir de prima intentie in caz de raspuns virologic prost

d. Tenofovir de prima intentie in caz de raspuns virologic proste. Analogi nucleotidici la pacientii cu ciroza

27. Caracterizeaza hepatita virala C:a. Virus ADNb. Contaminare frecvent sexualac. Incubatie 4-12 saptamanid. Infectie initiala frecvent asimptomaticae. Asociaza deseori crioglobulinemie

28. Caracterizeaza tratamentul hepatitei virale C:a. Consta in biterapie: IFN alfapegilat si ribavirinab. Este contraindicat la cei cu ciroza decompensatac. Este indicat in caz de scor Metavir F4d. Raspunsul virologic precoce inseamna scaderea de 2 ori a incarcaturii viralee. La non-responderi se continua tratamentul inca 12 saptamani si se repeta viremia

29. Caracterizeaza hepatita delta:a. Virus ARNb. Necesita prezenta infectiei VHBc. Infectia acuta este frecvent simptomatica si gravad. Tratamentul antiviral este indicat daca se detecteaza ARN viral in sere. Tratamentul consta in biterapie: IFN alfapegilat si ribavirina

30. Este adevarat despre hepatita virala E:a. Virus ARNb. Contaminare sexualac. Incubatie 2-6 saptamanid. Cronicizeaza la imunodeprimatie. Infectie acuta frecvent simptomatica si grava

31. Sunt virusuri care determina hepatite:a. EBVb. CMVc. HSVd. VZVe. HPV

32. Sunt cauze de citoliza cu ASAT/ALAT mai mare decat 1:a. Citoliza de origine muscularab. Hepatita viralac. Sindromul Budd-Chiarid. Hepatopatia alcoolica

e. Ciroza

33. Caracterizeaza citoliza cronica cu transaminaze sub de 10 ori normalul:a. Pacient cel mai adesea asimptomaticb. Poate fi efectul unei cirozec. Pacient frecvent simptomaticd. Risc de hepatita fulminantae. Se recomanda supravegherea IP

34. Sunt cauze rare de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul:a. Hepatita autoimunab. Boala Wilsonc. Sindromul Budd-Chiarid. Infiltratie tumorala hepaticae. Ficatul cardiac

35. In citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, daca bilantul de prima intentie este negativ, cel de a doua intentie contine:a. Ac Antinuclearib. Coeficient de saturatie al transferineic. Ecografie Doppler hepaticad. Ecografie cardiacae. Serologie parazitara

36. Sunt cauze rare atat de citoliza cu transaminaze atat sub cat si peste de 10 ori normalul:a. Hepatita autoimunab. Boala Wilsonc. Sindromul Budd-Chiarid. Boala celiacae. Infiltratie tumorala hepatica

37. Sunt cauze de colestaza intrahepatica:a. Litiaza caii biliare principaleb. Colangiocarcinomc. Colangita sclerozanta primitivad. Ciroza biliara primitivae. Hepatopatia alcoolica

38. Sunt cauze de crestere a gamma-GT:a. Intoxicatia alcoolica cronicab. Steatoza hepaticac. Pancreatita cronicad. Hepatita autoimunae. Hepatita medicamentoasa

Raspunsuri:Complement simplu:1 – B. 2 – C. 3 – B. 4 – A. 5 – B. 6 – E. 7 – C. 8 – B. 9 – E. 10 – B. 11 – C. 12 – E. 13 – B. 14 – A. 15 – A. 16 – D. 17 – E.Complement multiplu:18 – A, C, D, E. 19 – B, C, D. 20 – A, D. 21 – B, D, E. 22 – A, B. 23 – A, C, E. 24 – B, C. 25 – C, D. 26 – A, C, D, E. 27 – D, E. 28 – A, B, C. 29 – A, B, D. 30 – A, C, D. 31 – A, B, C, D. 32 – A, C, D, E. 33 – A, B. 34 – A, B, C, E. 35 – A, D, E. 36 – A, B, C. 37 – D, E. 38 – A, B.

1. [HEP10005] Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală tip A este adevarată? (pg. 451) A: este determinată de un virus ADN B: calea de transmitere este parenterală C: incubaţia este cuprinsă între 2-6 luni D: infecţia este cel mai adesea simptomatică şi cronicizează frecvent la imunodeprimaţi E: diagnosticul se stabileste pe baza evidenţierii IgM anti-VHA în faza acută, IgG anti VHA izolate semnificând un contact vechi

2. [HEP10006] Referitor la hepatită cronică cu VHB, în care dintre situaţiile următoare se indică tratament antiviral? (pg. 452) A: ADN VHB >= 2000 UI/ml, şi/sau creştere persistentă a ALAT cu viremie detectabilă şi scor Metavir >= A2 şi/sau F2 B: ADN VHB >= 20000 UI/ml, şi/sau ALAT >= 10N şi scor Metavir >= A1 şi/sau F1 C: ADN VHB detectabil şi/sau ALAT >= 10N şi scor Metavir >= A1 şi/sau F1 D: ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT si scorului Metavir E: ADN VHB >= 2000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT şi scorului Metavir

3. [HEP10007] Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antiviral în hepatita cronică tip C este (pg. 453) A: este contraindicat în cazurile de ciroză compensată B: este indicat în principal în cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate

C: este indicat la pacienţii cu manifestari extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar în prezenţa fibrozei semnificative D: se bazează pe monoterapie cu interferon alfapegilat E: scăderea încărcăturii virale cu 1 log în săptămâna 12 de tratament permite continuarea tratamentului pe durata prevazuta ini

4. [HEP10009] Care dintre suferinţele următoare este cauza frecventă a unui sindrom de citoliză hepatica mai mare de 10 ori valoarea normală? (pg. 456-457) A: boala Wilson, hepatită autoimună B: sindromul Budd-Chiari, infiltraţie tumorală hepatică C: ciroza hepatică, carcinomul hepatocelular D: hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoasa sau toxica, litiaza veziculară cu migrare de calcul, ischemia hepatică E: pancreatita acută, ulcerul gastroduodenal

5. [HEP10015] Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la hepatită virală A () A: Virusul hepatitic A este un virs ADN B: Se transmite prin produse de sânge C: Diagnosticul se face cu ajutorul anticorpilor IgG D: Este o infecţie frecvent simptomatica E: Are o incubaţie de 2-6 săptămâni

6. [HEP10016] Următoarele afirmaţii despre hepatită virală B sunt adevărate, cu excepţia () A: Virusul hepatitic B este un virus ADN B: Are o incubaţie de 6-12 săptămâni C: Infecţie iniţială este frecvent simptomatica D: În Franţa aproximativ 0,5% din populaţie este infectată E: Contaminarea este orizontală

7. [HEP10017] Despre hepatită delta, sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia () A: Virusul hepatitic D este un virus ADN B: Presupune coninfectie cu VHB C: Infecţia acută este adesea asimptomatica D: Suprainfecţia cu VHB are prognostic prost E: Virusul hepatitic D este un virus defectiv

8. [HEP10018] Referitor la hepatită virală E, sunt adevărate următoarele ()

A: Este produsă de un virus ADN B: Contaminarea este verticală C: Incubaţia este de 6 saptamani-6 luni D: Este endemica în Franta E: Poate genera o hepatită fulminantă la gravideE

9. [HEP10020] Tratamentul antiviral în hepatită virală C, are următoarele indicaţii () A: Este indicat la un scor Metavir FO B: Se indica administrarea unui astfel de tratament în cirozele decompensate C: Nu se administrează la pacienţii cu manifestări extrahepatice D: Este indicat inclusiv în absenta, fibrozei semnificative E: Este propus la cei cu fenotip 1

10. [HEP10021] Care din următoarele virusuri sunt nonspecific hepatotrope () A: VHA B: VHB C: VHC D: HSV E: VHE

11. [HEP10022] Care forma clinica este cea mai frecvenţa în hepatită acută virala () A: Forma colestatica B: Forma prelungită C: Forma anicterica D: Forma asociată cu manifestări extrahepatice E: Forma fulminanta

12. [HEP10023] Ecografia abdominală are următoarele indicaţii în infecţia cu VRB, cu excepţia: () A: Ecografie anuală pentru pacienţii cu ciroza B: Ecografie bianuală la pacienţii cu ciroza C: Ecografia anuală pentru pacienţii cu hepatită D: Ajuta la căutarea semnelor de ciroza E: Poate detecta precoce prezenta carcinomului hepatocelular

13. [HEP10024] Tratamentul antiviral este indicat la pacienţii cu hepatită cronică cu VHC, în următoarele situaţii () A: ADN - VHB>= 2000 de copii B: Creşterea persistentă a ALAT cu viremie nedetectabilă

C: Scor Metavir < A2 D: Scor Metavir 2>=F2 E: ADN-VHB >=10000 U/L

14. [HEP10025] Care din următoarele afirmaţii reprezintă strategii terapeutice în hepatită virală B? () A: Monoterapie cu Interferon pegilat dacă ALAT >2N B: Răspuns virusologic bun, ALAT >2N şi replicare virală moderată - monoterapie cu IFN pegilat C: La pacienţii cu ciroza se preferă analogii nucleotidici D: La pacienţii cu ciroza se preferă Inteferonul pegilat E: Tratamentul cu Netecavir, se administrează pe o perioadă nedeterminată

15. [HEP10026] Bilanţul în hepatită virală B se bazează pe următoarele, cu excepţia () A: Determinarea încărcăturii virale B: Puncţie - biopsie hepatică C: Ecografie abdominală D: Bilanţ hepatic E: AAN

16. [HEP10027] lmunoeliminarea în VHB se caracterizează prin () A: Replicare virală mare B: Transaminaze normale C: Seroconversie în sistem HBe D: Leziuni hepatice minime E: Leziuni hepatice variabile

17. [HEP10028] Diagnosticul în HVB, ia în calcul următoarele () A: AgHBs B: Ac anti HBs C: Ac anti HVC D: IgGanti HVD E: IgA anti VHA

18. [HEP10029] Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre HVB () A: Momentan există 350.000 de persoane cu hepatită cronică B: În Franţa aproximaţi 5% sunt infectaţi C: În Franţa, prevalenta este de 2 ori mai mare decât a HVC

D: 2 miliarde de indivizi din populaţia mondială au intrat deja în contact cu VRB E: 2 din 3 persoane au intrat în contact cu VHB

19. [HEP10030] Istoria naturală a unei hepatite are următoarea succesiune, cu excepţia: () A: Faza iniţială de contaminare B: Faza de incubaţie C: Faza preicterica D: Faza icterică E: Nici o variantă corectă

20. [HEP10031] Hepatită fulminantă se defineşte prin următoarele () A: Mortalitate < 50% B: Encefalopatie hepatică la o săptămână după apariţia icterului C: IP<25% D: Tratamentul se poate efectua şi ambulator E: Nu reprezintă o formă gravă de boală

21. [HEP10032] În hepatită virală C, se recomandă identificarea comorbiditatilor asociate, urmărindu-se următorii parametri biologici, cu excepţia () A: Anticorpii antitiroperoxidaza B: Anticorpi anti-fibra musculară netedă C: Anti LKM1 D: TSH E: Ac anti Ro

22. [HEP10033] Diagnosticul hepatitei virale E se realizează cu ajutorul () A: AgHVE B: ADN -VHE - sânge C: ADN -VHE - scaun D: AC anti VHE E: Nici o variantă nu este corectă

23. [HEP10034] Care din următoarele virusuri fac parte din grupa Herpes () A: HVA B: EBV C: HVB D: HVD E: HVC

24. [HEP10052] Hepatită delta se caracterizează prin următoarele, cu excepţia: () A: Este determinată de un virus ARN

B: Contaminarea este identică cu VHB C: Infecţia este frecvent asimptomatica D: Diagnosticul pozitiv se bazează pe detectarea Ag VHD E: Se indica aprecierea gradului de fibroză

25. [HEP10084] În creşterea gamma-GT prima intenţie NU include () A: Administrarea de hormoni tiroidieni B: Măsurarea glicemiei C: Efectuarea unei ecografii hepatice D: Măsurarea circumferinţei taliei E: Calcul IMC

26. [HEP10085] Colestaza extrahepatică poate avea următoarele cauze benigne, cu excepţia () A: Parazitoze ale căilor biliare B: Ciroza biliară primitivă C: Litiaza căii biliare principale D: Colangita sclerozantă primitivă E: Pancreatita cronică

27. [HEP10086] Este cauză frecventă de citoliză cu transaminaze de 10 ori mai mari decât normalul () A: Infiltraţie tumorală hepatică B: Hepatită autoimună C: Sindrom Budd-Chiari D: Boala Wilson E: Hepatită medicamentoasă

28. [HEP10087] În caz de citoliză cu transaminaze sub de 10 ori normalul, primele examinări includ, cu excepţia () A: Coeficient de saturaţie al transferinei B: Serologie VHC C: Ag HBs D: Ecografie cardiacă E: Ecografie Doppler hepatică

29. [HEP10088] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul este cauzată cel mai frecvent de, cu excepţia () A: Litiaza cu migrare de calcul B: Hepatită medicamentoasă C: Ciroză D: Hepatită cronica C E: Hepatită cronica B

30. [HEP10089] Citoliza hepatică cu ASAT mai mare decât ALAT poate fi cauzată de, cu excepţia () A: Ficatul de şoc B: Hepatopatia alcoolică C: Hepatita virală D: Ciroză E: Budd-Chiari

31. [HEP10090] Hepatita delta este caracterizată, cu excepţia () A: Tratamentul riguros nu are risc de recidivă la întrerupere B: Tratamentul antiviral este indicat dacă se detectează ARN viral în ser C: Diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti-Delta D: Se suprapune unei infecţii cu VHB E: Este un virus ARN

32. [HEP10091] Tratamentul antiviral in hepatita C nu este indicat la pacienţii cu () A: încărcătură virală sub 2000 UI/ml B: hipertensiune portală C: encefalopatie hepatică D: ciroză decompensată E: vârsta înaintată

33. [HEP10092] Tratamentul antiviral din hepatita B NU este recomandat dacă () A: Faza icterică prelungită cu viremie sub 2000 UI/ml B: Creşterea persistentă a ALAT cu viremie detectabilă C: ADN VHB peste 2000 UI/ml D: Ciroza compensată cu ADN VHB sub 2000 UI/ml E: Socrul metavir mai mare decât A2

34. [HEP10093] Hepatita virală A NU este caracterizată de următoarea () A: Frecvent asimptomatică B: IgM antiVHA pozitivi în faza acută C: Incubaţie 2-6 săptămâni D: Virus ARN E: Contaminare sexuală

35. [HEP10094] Despre hepatita acuta virală se pot afirma următoarele, cu excepţia ()

A: Este caracterizată de lipsa encefalopatiei hepatice şi un IP sub 50% B: Nu apare întotdeauna prurit C: Icterul este cu bilirubină conjugată D: Forma colestatică este cea mai frecventă E: În forma fulminantă apare o encefalopatie hepatică la mai puţin de 2 săptămâni după apariţia icterulu

36. [HEP10095] Hepatitei virală are următoarele faze, cu excepţia () A: cronicizare B: icterică C: contagiozitate D: incubaţie E: contaminare

37. [HEP10096] Care dintre următoarele este virus ADN () A: VHE B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA

38. [HEP10002] Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta schematic trei faze,care sunt acelea? (pag.452) A: imunotoleranta B: imunofluorescenta C: imunoeliminarea D: faza replicativa E: faza nonreplicativa

39. [HEP10003] Care sunt cele patru mari cadre nosologice intalnite in practica clinica la subiectul asimptomatic cu anomalii biologice hepatice: (pag.455) A: citoliza cronica cu transaminaze <10 N B: citoliza acuta cu transaminaze >10 N C: colestaza D: citoliza cronica cu transaminaze >10 N E: cresterea izolata a gama-GT

40. [HEP10004] Care sunt cele trei cauze predominante de crestere izolata a gama-GT: (pag.458) A: intoxicatia alcoolica cronica B: medicamente inductoare enzimatice

C: intoxicatie alcoolica acuta D: steatoza E: colestaza

41. [HEP10010] Care dintre următoarele date clinice, biologice şi evolutive caracterizează o hepatită virală acută în formă fulminantă? (pg. 451) A: apariţia unei encefalopatii hepatice la mai puţin de 2 săptămâni de la apariţia icterului B: scăderea indicelului de protrombină (frecvent<25%) C: mortalitate ridicată (>50% în absenţa tratamentului prin insuficienţă hepatică sau complicaţiile acesteia) impunând internarea în secţii de terapie intensivă D: creşterea indicelui de protrombină (frecvent>75%) E: apariţia unor manifestări extrahepatice: poliradiculonevrită, anemie hemolitică autoimună, glomerulopatie

42. [HEP10011] Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală tip B sunt adevărate? (pg. 451-452) A: etiologia este reprezentată de un virus ARN, transmis pe cale sexuală, parenterală, verticală sau orizontală B: incubaţia este cuprinsă între 6-12 săptămâni C: diagnosticul de hepatită acută B se bazează pe evidenţierea Ag HBs şi Ig M anti HBc D: cronicizarea este frecvent întâlnită la adult E: istoria naturală a hepatitei cronice B prezintă 3 faze: imunotoleranţa, imunoeliminarea şi faza non-replicativă

43. [HEP10012] Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virala de tip C sunt adevărate? (pg. 453) A: etiologia este reprezentată de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenterală şi foarte rar sexuală B: incubaţia este cuprinsă între 4-6 săptămâni C: infecţia acută este frecvent simptomatică şi cronicizează rar D: în caz de serologie pozitivă pentru VHC se efectuează PCR VHC calitativ E: în cazul în care PCR VHC pozitiv este necesară efectuarea unui bilanţ complet

44. [HEP10013] Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatită delta sunt adevărate? (pg. 454) A: este cauzată de un virus ARN defectiv care necesită prezenţa VHB pentru a se multiplica B: se poate prezenta ca suprainfecţie sau coinfecţie a VHB C: virusul cauzal se transmite pe cale enterală D: infecţia acută este frecvent simptomatică, nu cronicizează şi nu influenţează istoria naturală a infecţiei cu VHB E: diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti Delta în serul pacienţilor Ag HBs pozitivi.

45. [HEP10014] Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita de tip E sunt adevărate? (pg. 454) A: este determinată de VHE, virus ARN cu transmitere parenterală B: incubaţia este cuprinsă între 2-6 săptămâni C: infecţia acută este frecvent asimptomatică, dar deseori mai gravă la vârstnici, femei însarcinate şi persoane cu hepatopatie cronică D: diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti VHE în sânge şi PCR ARN VHE în sânge sau materii fecale E: cronicizarea a fost observată doar la persoanele imunodeprimate

46. [HEP10036] Faza preicterica în cazul hepatitelor acute, se caracterizează prin () A: Asimptomatica B: Sindrom pseudogripal C: Erupţie cutanată D: Durează 2-6 săptămâni E: Poate genera disconfort subcostal drept

47. [HEP10037] Faza icterică în cazul hepatitelor acute, se caracterizează prin () A: Prurit facultativ B: Icter cu bilirubina neconjugata crescută C: Hepatomegalie sensibilă la palpare D: Asociază poliradiculonevrite E: Durata maximă - 2 săptămâni

48. [HEP10038] Formele fulminante de hepatită sunt caracterizate prin () A: Mortalitate> 50% în absenţa tratamentului B: IP > 25% C: Tratamentul se face în secţiile ATI

D: Se recurge la transplant hepatic în toate situaţiile E: Encefalopatia hepatică apare la mai puţin de 2 săptămâni de la debutul icterului

49. [HEP10039] Hepatită virală A, se caracterizează prin: () A: În tările în curs de dezvoltare este rară B: Incubaţia este de 2-6 săptămâni C: Frecvent este asimptomatica D: Contaminarea este orizontală E: Nu există tratament specific

50. [HEP10040] Contaminarea în hepatită cu virus B, se poate face () A: Pe cale sexuală B: Parenteral C: Verticală D: Orizontală E: Feco-orala

51. [HEP10041] Tratamentul antiviral în HVB este indicat în următoarele situaţii () A: ADN - VHB >=2000 copii/ml B: ADN - VHB >=10000 copii/ml C: Creşterea persistentă a ALA T cu viremie detectabilă D: Scor Metavir A2 E: Scor Metavir F2

52. [HEP10042] Bilanţul hepatic în HVB îndeplineşte următoarele criterii () A: Bilanţ hepatic B: Determinarea încărcăturii virale C: Biopsia nu reprezintă standardul de aur pentru evaluarea fibrozei D: Scor Metavir E: Ecografie anuală la pacienţii cu ciroza

53. [HEP10043] Care din următoarele afmnaţii sunt adevărate despre virusurile din grupa Herpes (pg. 454) A: Sunt hepatotrope B: Hepatită este frecventa la pacienţii imunodeprimati C: Febră şi angina caracterizează primoinfecţia HSV1 D: Hepatită virală este deseori asimptomatica E: Erupţia veziculară la nivelul mucoaselor caracterizează infecţia cu Zona Zoster

54. [HEP10044] Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre hepatitele cu virus Delta (pg. 454) A: Sunt produse de virus tip ADN B: Sunt produse de un virus defectiv C: Poate coinfecta sau suprainfecta VHB D: Infecţia este frecvent asimptomatica E: Suprainfecţia are un prognostic bun

55. [HEP10045] Care sunt principalele efecte adverse ale Interferonului () A: Anemie B: Anemie hemolitică C: Trombocitopenie D: Sindrom pseudogripal E: Leucocitoza

56. [HEP10046] Următoarele afirmaţii despre hepatită virală E sunt adevărate, mai puţin () A: Este produsă de un virus ARN B: Transmiterea este fecal-orala C: Frecvent apare în Franţa D: Ribavirina se administrează p.o empiric tuturor pacienţilor E: Diagnosticul se bazează pe serologia Ac anti VHE

57. [HEP10047] Tratamentul antiviral este indicat la pacienţii cu HVC în următoarele situaţii () A: Metavir F2 B: Pacienţilor cu genotip 2 C: Doză de Ribavirina depinde doar de genotipul viral D: Interferonul Pegilat se administrează de 3 ori pe săptămână E: Metavir F4

58. [HEP10048] Evaluarea noninvazivă a fibrozei hepatice, se realizează prin () A: Ecografie abdominală B: Fibroscar C: Biopsie hepatică D: Fibrotest E: Elastografie tranzitorie unidimensionala59. [HEP10049] 15.Care din următoarele afirmaţii reprezintă contraindicaţii temporare sau definitive ale tratamentului antiviral () A: Xeroftalmii B: Sarcina

C: Hipertiroidia D: Afecţiuni psihiatrice E: Boli reumatologice

60. [HEP10050] Măsurile nespecifice în hepatită cu VHB sunt reprezentate de următoarele: (pg. 453) A: Interzicerea consumului de medicamente hepatotoxice B: Contact sexual neprotejat C: Îngrijirea afecţiunilor de lungă durată D: Vaccinarea pacientului E: Limitarea consumului de alcool

61. [HEP10051] Care sunt paşii de urmat dacă ARN-VHC este detectabil () A: Bilanţ hepatic complet B: Alfa fetoproteina C: Nu se determina genotipul viral D: Nu se vor identifica alte comorbiditati E: Determinarea incărcăturii virale este opţională

62. [HEP10053] Tratamentul în VHA se caracterizează prin următoarele () A: Nu este specific B: Se recomandă repaus tranzitoriu C: Se evita consumul de medicamente hepatotoxice D: Ribavirina p.o E: Interferon pegilat o dată pe săptămână

63. [HEP10054] Hepatită acută virala este caracterizată de () A: Citoliza constantă B: Valorile transaminazelor de 10 ori normalul C: Predomina colestaza importanta D: IgGVHA E: IgM - anti- HBc

64. [HEP10055] Formă de hepatită cu manifestări extrahepatice se caracterizează prin () A: Anemie hemolitică autoimuna B: Encefalopatie hepatică C: Glomerulopatie D: Leucopenie E: Poliradiculonevrita

65. [HEP10056] Care din următoarele afirmaţii despre hepatite sunt adevărate () A: Hepatită cu VHA nu se cronicizează B: VHB - virus ARN

C: Incubaţie VHC - 2-4 săptămâni D: Hepatită acută severă este o hepatită acută cu IP>50% E: În hepatitele fulminante IP<25%

66. [HEP10057] În hepatită VHB imunotoleranta se caracterizează prin (pg. 453) A: Replicare virală scăzută B: Transaminaze uşor crescute C: Leziuni hepatice absenţe D: Transaminaze normale E: Seroconversie în sistem HBe

67. [HEP10058] Imunoeliminarea în VHB are următoarele caracteristici (pg. 452) A: Scăderea replicării virale B: Leziuni hepatice variabile C: Creşterea transaminazelor D: Se mai numeşte portaj inactiv E: Se mai numeşte răspuns imun

68. [HEP10059] Faza non-replicativa în VHB prezintă următoarele criterii () A: Transaminaze normale B: Transaminaze crescute C: Leziuni hepatice variabile D: Seroconversie cu sistemul HBe E: Replicare virală nedetectabilă

69. [HEP10060] Tratamentul antiviral se administrează în hepatită cu VHB dacă () A: În caz de ciroza decompensată, tratamentul se iniţiază de urgenţă B: În caz de ciroza compensată, tratamentul se iniţiază dacă ADN -VHB > 2000 UI/ml C: Scor Metavir >=A2 D: ADN - VHB > 10000 UI/ml E: Viremie detectabilă şi creşterea persistentă a ALAT

70. [HEP10061] Despre tratamentul antiviral în VRC, sunt adevărate următoarele () A: Tratamentul depinde de genotipul viral B: După iniţierea tratamentului se face PCR cantitativă la 12 săptămâni C: La 12 săptămâni încărcătura virală trebuie să scadă cu cel puţin 3 log D: Dacă viremia nu scade la 12 săptămâni se continua tratamentul

E: Tratamentul antiviral se administrează fără întrerupere timp de un an

71. [HEP10062] Istoria naturala a unei hepatite virale cuprinde urmatoare succesiune: (pag.450) A: o faza initiala de contaminare B: o faza initiala de latenta C: o faza de incubatie D: o faza prodromala E: o faza preicterica

72. [HEP10063] Principalele efecte secundare ale tratamentului cu interferon sunt reprezentate de: (pag.454) A: anemie B: leucopenie C: trombocitopenie D: febra E: sindrom pseudogripal

73. [HEP10064] Printre cauzele maligne ale colestazei extrahepatice se enumera: (pag.457) A: cancer pancreatic cefalic B: invazia tumorala a ficatului C: infiltratie tumorala hepatica D: ampulom vaterian E: colangiocarcinom

74. [HEP10065] Printre cauzele de steatoza se enumera: (pag.458) A: alcool B: medicamente inductoare enzimatice C: nutritie parenterala D: dislipidemie E: parazitoze ale cailor biliare

75. [HEP10066] Gamma-GT poate creşte din cauza () A: Hepatită medicamentoasă B: Hepatită autoimună C: Pancreatită cronică D: Steatoză hepatică E: Alcoolism

76. [HEP10067] Colestaza intrahepatică poate fi cauzată de () A: Hepatopatia alcoolică B: Ciroză biliară primitivă C: Colangita sclerozantă primitivă

D: Colangiocarcinom E: Litiaza căii biliare principale77. [HEP10068] În citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, cea de-a doua intenţie conţine () A: Serologie parazitară B: Ecografie cardiacă C: Ecografie Doppler hepatică D: Coeficient de saturaţie al transferinei E: Ac Antinucleari

78. [HEP10069] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul poate fi cauzată mai puţin frecvent de () A: Ficatul cardiac B: Infiltratie tumorală hepatică C: Sindromul Budd-Chiari D: Boala Wilson E: Hepatita autoimună

79. [HEP10070] Citoliza cronică cu transaminaze sub de 10 ori normalul este caracterizată de () A: Supravegherea IP B: Risc de hepatită fulminantă C: Pacient frecvent simptomatic D: Poate fi efectul unei ciroze E: Pacient frecvent asimptomatic

80. [HEP10071] Citoliza cu ASAT/ALAT mai mare decât 1 poate fi cauzată de () A: Ciroza B: Hepatopatia alcoolică C: Sindromul Budd-Chiari D: Hepatita virală E: Citoliza de origine musculară

81. [HEP10072] Hepatita poate fi determinată de următoarele virusuri () A: HPV B: VZV C: HSV D: CMV E: EBV

82. [HEP10073] Referitor la hepatita virală E, următoarele sunt adevărate () A: Infecţie acută frecvent simptomatică şi gravă B: Cronicizează la imunodeprimaţi C: Incubaţie 2-6 săptămâni D: Se transmite sexual E: Virus ARN

83. [HEP10074] Hepatita delta este caracterizată de () A: Tratament cu IFN alfapegilat şi ribavirină B: Tratamentul antiviral dacă există ARN viral în ser C: Infecţia acută este frecvent simptomatică şi gravă D: Prezenţa infecţiei VHB E: Este un virus ARN

84. [HEP10075] Hepatita virală C este caracterizată de () A: Asociază deseori crioglobulinemie B: Infecţie iniţială frecvent asimptomatică C: Incubaţie 4-12 săptămâni D: Contaminare frecvent sexuală E: Virus ADN

85. [HEP10076] Terapia antivirală în hepatita acută B este caracterizată de () A: Analogi nucleotidici la pacienţii cu ciroză B: Tenofovir de prima intentie în caz de raspuns virologic prost C: Entecavir de prima intentie în caz de raspuns virologic prost D: Monoterapie cu IFN pegilat dacă ALAT > 3N şi replicare virală puternică E: Monoterapie cu IFN pegilat dacă ALAT > 3N în contextul unei replicări virale slabe

86. [HEP10077] Hepatita virală B în curs de vindecare este marcată serologic prin () A: ADN-VHB + B: Ac Anti-HBc IgM + C: Ac Anti-HBc IgG + D: Ac Anti-HBs + E: Ag HBs +

87. [HEP10078] Hepatita virală B acută este caracterizată serologic prin prezenţa () A: ADN-VHB B: Ag HBc C: Ac Anti-HBc IgM D: Ac Anti-HBs E: Ag HBs

88. [HEP10079] Referitor la hepatita virală de tip B este adevărat ()

A: Cronicizarea este rară la nou născut B: Infecţia iniţială este caracteristic simptomatică C: Incubaţie 2-6 săptămâni D: Contaminare sexuală E: Virus ADN

89. [HEP10080] Despre hepatita virală A, următoarele sunt adevărate () A: Trebuie supravegheată pentru aparitia unui asterixis B: Nu există tratament specific C: Incubaţie 1-3 luni D: Contaminare fecal-orală E: Virus ADN

90. [HEP10081] Hepatita fulminantă este caracterizată prin () A: Este sinonimă cu hepatita acută severă B: Se poate trata prin transplant hepatic C: Mortalitate peste 30% în absenţa tratamentului D: IP sub 50% E: Encefalopatie hepatică la sub 2 săptămâni de la apariţia icterului

91. [HEP10082] Hepatite cronice pot fi determinate de () A: VHE B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA

92. [HEP10083] Virusuri ARN sunt următorii () A: VHE B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA

ULCERUL:Complement simplu

1. Este adevarat despre ulcer:a. Reprezinta o pierdere de substanta a peretelui digestiv neafectand muscularab. Ulcerul duodenal este mai frecvent decat cel gastricc. Infectia cu Helicobacteri pylori este intalnita mai frecvent in ulcerele gastrice

d. Aspirina este factor protectore. Incidenta ulcerului este in crestere

2. Este adevarat despre durerea ulceroasa tipica CU EXCEPTIA:a. E intalnita la aproximativ 1/3 cazurib. Are sediu epigastricc. E de tip crampad. Nu este ameliorata de alimentatiee. Apare postprandial tardiv

3. NU este adevarat despre endoscopia digestiva superioara in ulcerul gastric si duodenal:a. Permite vizualizarea pierderilor de substantab. Se practica biopsii antrale pentru indentificarea helicobacter pylori indiferent de localizarea ulceruluic. Se practica biopsii fundice pentru indentificarea helicobacter pylori indiferent de localizarea ulceruluid. Biopsii din ulcer doar in caz de localizare duodenalae. Poate preciza sediul pierderilor de substanta

4. Sunt masuri recomandate in ulcerul gastric:a. Tratament cu IPP timp de 3 saptamanib. Control endoscopic la 2 saptamanic. Inlocuirea AINS cu inhibitori COX2d. Biopsierea este interzisae. Se vor continua toate tratamentele gastrotoxice pe perioada tratamentului cu IPP apoi se va discuta oprirea acestora

5. In ceea ce priveste complicatiile ulcerului este FALS despre stenoza:a. Este o complicatie frecventab. Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardivec. Diagnosticul este endoscopicd. Tratamentul consta in IPP in doza mare p.o.e. Se va biopsia pentru a exclude un cancer

Complement multiplu

6. Sunt factori principali care favorizeaza secretia acida:a. Infectia cu Helicobacter pylorib. Consumul de cafeac. Fumatuld. Consumul de aspirinae. Consumul de AINS

7. Caracterizeaza durerea tipica ulceroasa:a. Localizare epigastricab. Durere in barac. Durere sub forma de cramped. Apare postprandial precocee. Este ameliorata de alimentatie

8. Fac parte din tratamentul global necesar pentru orice ulcer:a. Eradicarea H. Pylori daca este prezentb. IPPc. Ranitidinad. Bicarbonate. Considerarea intreruperii oricarui tratament gastrotoxic

9. Sunt medicamente folosite in terapia de eradicare a HP de prima intentie:a. IPP doza dublab. Amoxicilinac. Doxiciclinad. Claritromicingae. Eritromicina

10. In ulcerul gastric se recomanda urmatoarele:a. Inlocuirea AINS cu inhibitori COX2b. Endoscopie la 6 saptamani pentru a exclude un cancerc. Continuarea tratamentului cu IPP 2 saptamanid. Controlul cicatrizarii nu este necesare. Endoscopia poate fi utila si pentru a verifica eradicarea HP

11. In ceea ce priveste complicatiile ulcerului este adevarat despre perforatie:a. Este o rugenta chirurgicalab. Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardivec. E caracterizata de o durere epigastrica brutalad. Se va incerca de prima intentie un tratament cu IPP in doza mare p.o.e. Diagnosticul este endoscopic

Raspunsuri:Complement simplu:1 – B. 2 – D. 3 – D. 4 – C. 5 – A.Complement multiplu:

6 – A, D, E. 7 – A, C, E. 8 – A, B, E. 9 – A, B, D. 10 – A, B, E. 11 – A, C.

1. [ULC10002] Ulcerul gastric (pg. 433) A: presupune o pierdere de substanţă a peretelui gastric cu afectarea musculoasei B: este similar eroziunilor si exulceraţiilor peretelui gastric C: este mai frecvent decât cel duodenal D: are o incidenţă în creştere în ultimii 20 de ani E: este o urgenţă chirurgicală

2. [ULC10003] După tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control endoscopic este indispensabil după (pg. 434) A: o săptămâna B: 4 săptămâni C: 6 săptămâni D: 2 săptămâni E: 8 săptămâni

3. [ULC10004] Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune (pg. 434) A: Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină + claritromicină – 7-10 zile B: Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină + claritromicină – 4-8 săptămâni C: Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină - 14 zile D: Inhibitori de pompă de protoni + claritromicină – 14 zile E: prescrierea unui tratament cu IPP în doza adaptată pacientului

4. [ULC10005] Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastro-duodenal este adevarată (pg. 434) A: controlul cicatrizării este obligatoriu în ulcerul duodenal necomplicat B: controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu în ulcerul gastric C: biopsia endoscopică este obligatorie în orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer D: tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pompă de protoni E: sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2

5. [ULC10006] Perforaţia ulcerului (pg. 434)

A: este o urgenţă chirurgicală B: evoluează cu durere cronică în epigastru C: tratamentul constă în administrarea de inhibitori de pompă de protoni în doză mare D: intervenţia chirurgicală este rezervată cazurilor care nu raspund la tratament medical E: evoluează obligatoriu cu hematemeză şi melenă

6. [ULC10012] Care din următoarele afirmaţii cu referire la ulcer, sunt adevărate () A: Ulcer = pierdere de substanţă a peretelui digestiv, ce afectează seroasa B: Ulcer = pierdere de substanţă a peretelui digestiv ce afectează musculoasa C: Incidenta este în creştere D: Ulcerul gastric este de 3 ori mai frecvent decat cel duodenal E: Ulcerul duodenal este mai rar decât cel gastric

7. [ULC10013] Circumstanţele de diagnostic în ulcerul gastric şi cel duodenal pot fi () A: Durere ulceroasă tipică în 2/3 din cazuri B: Sediu în hipogastru C: Nu se ameliorează cu alimentatia D: Durerea este ritmata de mese E: Durerea are caracter de arsură

8. [ULC10014] Care dintre următoarele afirmaţii despre tratamentul din ulcer, sunt adevărate () A: Se administrează tripla terapie indiferent dacă infecţia cu Helicobacter pylori este prezentă sau nu B: Eradicarea Helicobacter pylori se realizează doar prin administrarea de inhibitori de pompă de protoni C: Prescrierea tratamentului cu inhibotori de pompă de protoni are o perioadă fixă D: Tratamentul în ulcer cu risc provocat de antiinflamatoare nesteroidiene constă în admnistrarea de inhibitori de pompă de protoni timp de 6 săptămâni E: În ulcerul gastric se efectuează control endoscopic la 6 săptămâni

9. [ULC10015] Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la ulcerul perforat? () A: Este urgenţă medicală B: Este urgenţa chirurgicală C: Apare durere difuză abdominală D: Este o complicaţie rară E: Tratamentul este endoscopic

10. [ULC10031] Sunt adevărate despre stenoza în ulcer, cu excepţia () A: Se va biopsia pentru a exclude un cancer B: Tratamentul constă în IPP în doza mare C: Diagnosticul este endoscopic D: Se manifestă prin vărsături alimentare postprandiale tardive E: Este o complicaţie frecventă

11. [ULC10032] Referitor la endoscopia digestivă superioară în ulcerul gastric şi duodenal, următoarea este falsă () A: Poate preciza sediul pierderilor de substanţă B: Biopsii din ulcer doar în caz de localizare duodenală C: Se practică biopsii fundice pentru indentificarea HP D: Se practică biopsii antrale pentru indentificarea HP E: Permite vizualizarea pierderilor de substanta

12. [ULC10033] Despre durerea ulceroasă tipică, următoarea afirmaţie este falsă () A: Apare postprandial tardiv B: Nu este ameliorată de alimentaţie C: E de tip crampă D: Are sediu epigastric E: E întâlnită la aproximativ 1/3 cazuri

13. [ULC10007] Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt (pg. 433) A: infecţia cu Helciobacter pylori B: consumul de antibiotice C: consumul de aspirină D: consumul de AINS E: ingestia de substanţe caustice

14. [ULC10008] Durerea ulceroasa tipică (pg. 433) A: apare la aproximativ 1/3 dintre pacienţii cu ulcer B: are sediu epigastric C: este ritmată de mese D: apare în hipogastru E: nu are legatură cu ingestia de alimente

15. [ULC10009] Următoarele afirmaţii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare în ulcerul gastric şi duodenal sunt adevărate (pg. 434)

A: permite vizualizarea directă a Helicobacter pylori B: este examenul cheie pentru diagnostic C: precizează sediului ulcerului D: se poate efectua în urgenţă la pacienţii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic E: permite realizarea biopsiilor

16. [ULC10010] Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune (pg. 434) A: administrarea de cefalosporinde de generaţia a II-a B: eradicarea H. Pylori daca acesta este prezent C: prescrierea unui tratament cu inhibitori de pompă de protoni D: întreruperea administrării medicamentelor gastrotoxice E: administrarea AINS în doza de siguranţă pentru ameliorarea durerii

17. [ULC10011] Complicaţiile ulcerului duodenal pot fi (pg. 435) A: hemoragia B: ştrangularea C: perforaţia D: stenoza E: malignizarea

18. [ULC10016] Stenoza din ulcerul gastric sau duodenal se caracterizează prin () A: Localizare preferenţială la nivelul micii curburi B: Vărsături alimentare imediat postprandial C: Diagnostic endoscopic şi prelevare de biopsii D: Tratament medical de prima intenţie cu blocanţi de pompă de protoni E: Tratament chirurgical de prima intenţie

19. [ULC10017] Care din următoarele afirmaţii despre ulcer pot fi adevărate? () A: Ulcerul este definit prin pierderea de substanţă a peretelui digestiv afectând musculoasa B: Abraziunile şi exulceraţiile sunt superficiale C: Incidenta este în creştere D: Ulcerul gastric apare mai frecvent E: Frecventa ulcerului duodenal este de 3 ori mai mare

20. [ULC10019] Tabloul clinic din ulcer, se caracterizează prin următoarele ()

A: Durere ulceroasă tipică B: Durerea tipică apare la aproximativ 3/4 din pacienţi C: Sediul este epigastric D: Durerea are caracter de arsură E: Durerea are caracter de "foame dureroasă"

21. [ULC10022] Care din următoarele afirmaţii, sunt adevaarte cu privire la endoscopia digestivă superioară? () A: Nu permite diagnosticarea ulcerului B: Reprezintă un examen cheie pentru diagnostic C: Poate vizualiza una sau mai multe pierderi de substanţă D: Permite prelevarea de biopsii E: Nu permite diagnosticarea neoplasmului gastric

22. [ULC10023] Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul ulcerului? () A: Depinde de sediul leziunii B: Depinde dacă există o infecţie Helicobacter pylori C: Tratamentul este acelaşi indiferent de cauză D: Consumul de medicamente gastrotoxice schimba perioada administrării tratamentului E: Tratamentul ulcerului nu diferă în funcţie de sediul leziunii

23. [ULC10024] Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori se caracterizează prin () A: De prima intentie- dublă terapie B: De prima intenţie - triplă terapie C: Tripla terapie = Inhibiotori de pompă de protoni în doza unică + Amoxicilină +Metronidazol D: Tripla terapie = Inhibitori de pompă de protoni în doza dublă +Amoxicilină +Claritromicina E: Tripla terapie se admnistreaza 7-10 zile

24. [ULC10025] Tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni se continua timp de 3 săptămâni în doza standard în următoarele situaţii: () A: Ulcer duodenal necomplicat B: Ulcer gastric C: Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene D: Administrarea de anticoagulante E: Vârsta peste 50 de ani

25. [ULC10026] Care din următoarele afirmaţii, sunt adevărate cu privire la complicaţiile ulcerului? ()

A: Hemoragia este doar acută B: Perforaţia reprezintă o urgenţă medicală C: Tratamentul chirurgical este de prima intenţie în stenoze D: Diagnosticul stenozei se realizează endoscopic E: Tratamentul de prima intenţie în stenoze constă în administrarea de inhibitori de pompă de protoni

26. [ULC10027] Ulcerul gastric se abordează prin () A: Endoscopie pentru a verifica eradicarea HP B: Controlul cicatrizării C: Continuarea tratamentului cu IPP 2 săptămâni D: Endoscopie la 6 săptămâni pentru a exclude un cancer E: Înlocuirea AINS cu inhibitori COX2

27. [ULC10028] Helicobacter pylori se combate în prima intenţie cu () A: Eritromicina B: Claritromicinga C: Doxiciclina D: Amoxicilina E: IPP doza dubla

28. [ULC10029] Orice formă de ulcer se tratează cu () A: Întreruperea oricărui tratament gastrotoxic B: Bicarbonat de sodiu C: Ranitidină D: IPP E: Eradicarea H. Pylori

29. [ULC10030] Durerea specifică ulcerului este caracterizată prin () A: Ameliorare de alimentaţie B: Apare postprandial precoce C: Durere sub forma de crampe D: Durere în bară E: Localizare epigastrică

ICTERUL:Complement simplu

1. Caracterizeaza sindromul Gilbert:a. Icter cu bilirubina conjugatab. Produs prin colestazac. Urina deschisa la culoared. Scaune decoloratee. Obstructie a caii biliare principale

2. Este FALS despre icterul cu bilirubina neconjugata:a. Urina este inchisa la culoareb. Scaunele sunt normal coloratec. Caracterizeaza sindromul Gilbertd. Apare in hemolizae. Nu implica staza biliara

3. Urmatoarele elemente pot fi descoperite la examenul clinic in icterul cu bilirubina conjugata CU EXCEPTIA:a. Leziuni de gratajb. Distensia veziculei biliarec. Semne de hipertensiune portalad. Semne de insuficienta hepatocelularee. Semne de hemoliza

4. Nu este cauza extrahepatica a icterului cu bilirubina conjugata:a. Ampulom vaterianb. Ciroza biliara primitivac. Colangita sclerozanta primitivad. Colangiocarcinome. Pancreatita cronica

5. Sunt examene ce se recomanda in diagnosticul prezumtiv al colestazei intrahepatice:a. Colangio-RMNb. CTc. RMNd. Endoscopiee. Autoanticorpi

Complement multiplu

6. Caracterizeaza icterul cu bilirubina mixta:a. Urina de culoare inchisab. Urina de culoare deschisac. Scaune normal colorated. Scaune decoloratee. Apare datorita unui deficit de conjugare

7. Caracterizeaza sindromul Gilbert:a. Afecteaza pana la 5% din populatieb. E caracterizat de icter intensc. Bilirubina neconjugata este crescuta > 60 micromoli/ld. Hb este normala

e. Nu exista tratament

8. Sunt semne clinice care pot sa apara in icterul cu bilirubina conjugata:a. Semne de hipertensiune portalab. Semne de insuficienta hepatocelularac. Semne de hemolizad. Semne de alterare a tranzitului intestinale. Semne de insuficienta renala

9. Sunt cauze benigne ale icterului cu bilirubina conjugata de origine extrahepatica:a. Hemolizab. Ampulomul vaterianc. Hepatitad. Pancreatita cronicae. Litiaza biliara

10. Sunt examene biologice recomandate in diagnosticul prezumtiv de colestaza intrahepatica:a. Serologii viraleb. Feritinemiec. Saturatia transferineid. Autoanticorpie. Punctie-biopsie hepatica

Raspunsuri:Complement simplu:1 – C. 2 – A. 3 – E. 4 – B. 5 – E.Complement multiplu:6 – A, D. 7 – A, D, E. 8 – A, B. 9 – D, E. 10 – A, B, C, D.

1. [ICT10002] Colestaza extrahepatică se caracterizează prin (pg. 445) A: obstrucţia căilor biliare intrahepatice cu cale biliară principală normală B: obstrucţia a căii biliare principale C: distrugerea canaliculelor biliare D: disfuncţie hepatocitară E: urină deschisă la culoare

2. [ICT10003] Colangiocarcinomul (pg. 446) A: este o cauză de icter cu bilirubina neconjugată B: este o tumoră benignă C: poate produce icter cu bilirubina conjugată D: este o tumoră cu origine în epiteliul veziculei biliare

E: este cea mai frecventă formă de cancer hepatic primitiv

3. [ICT10004] Dintre examenele paraclinice de prima intenţie în icterul cu bilirubina conjugată fac parte (pg. 446) A: tomografia computerizată B: RMN C: colangio-RMN D: ecoendoscopia E: ecografia abdominală

4. [ICT10005] În icterul cu bilirubina conjugată (pg. 445) A: urina are culoare normală B: tomografia computerizată este o explorare de primă intenţie C: scaunele sunt decolorate D: scaunele au culoare normală E: are loc o hemoliză intensă

5. [ICT10006] Icterul manifest presupune creşterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de (pg. 445) A: 5 μg/l B: 20 μg/l C: 30 μg/l D: 25 μg/l E: 50 μg/l

6. [ICT10012] Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine extrahepatica sunt: (ICT10012) A: Ciroza biliara primitiva B: Litiaza biliara C: Disfunctie hepatocitara D: Sdr Gilbert E: Hemoliza

7. [ICT10013] Care din următoarele afirmaţii referitoare la icter, sunt adevărate () A: Se defineşte prin coloraţia galbenă doar a pielii B: Se defineşte prin coloraţia galbenă doar a mucoaselor C: Subicterul se defineşte prin bilirubina > 30 micromoli/l D: Icterul manifest se defineşte prin bilirubina > 30 micromoli/l E: Icterul manifest se defineşte prin bilirubina < 50 micromoli/l

8. [ICT10014] Sindromul Gilbert, este caracterizat de următoarele afirmaţii, cu excepţia () A: Deficit total de glucuronoconjugare a bilirubinei B: Transmitere autosomal recesivă C: Afectează 5% din populaţie D: Tablou clinic normal, excepţie icterul moderat şi fluctuant E: Nu există tratament

9. [ICT10015] Care din următoarele afirmaţii despre icterul cu Bilirubina neconjugata sunt adevărate () A: Hemoliza şi sindromul Gilbert sunt principalele cauze B: Hemoliza are drept cauză deficitul parţial de glucuronoconjugare al bilirubinei C: Sindromul Gilbert - Hemoglobină are valori scăzute D: Bilanţul hepatic este anormal în sindromul Gilbert E: Tratamentul consta în administrarea de albumina umană i.v

10. [ICT10016] Care din următoarele afecţiuni maligne pot genera icter de origine extrahepatica? () A: Litiaza biliară B: Pancreatita cronică C: Ampulom Vaterian D: Colangita sclerozantă primitivă E: Ciroza biliară primitivă

11. [ICT10017] Diagnosticul prezumtiv al unei tumori de regiune hilară se realizează prin () A: Ecoendoscopie B: Puncţie - biopsie C: RMN D: Colangio - RMN E: Ecografie abdominală

12. [ICT10028] Subicterul este definit prin urmatoarea valoare a bilirubinei: () A: > 50 micromoli/l B: >15 micromoli/l C: > 30 micromoli /l D: > 25 micromoli/l E: < 30 micromoli/l

13. [ICT10035] În diagnosticul prezumtiv al colestazei intrahepatice se recomandă ()

A: Autoanticorpi B: Endoscopie C: RMN D: CT E: Colangio-RMN

14. [ICT10036] Icterului cu bilirubină conjugată are următoarele cauze extrahepatice, cu excepţia () A: Pancreatită cronică B: Colangiocarcinom C: Colangita sclerozantă primitivă D: Ciroza biliară primitivă E: Ampulom vaterian

15. [ICT10037] Examenul clinic în icterul cu bilirubină conjugată NU are următorul element () A: Semne de hemoliză B: Semne de insuficienţă hepatocelulare C: Semne de hipertensiune portală D: Distensia veziculei biliare E: Leziuni de grataj

16. [ICT10038] Sunt adevărate despre icterul cu bilirubina neconjugată, cu excepţia () A: Nu implică stază biliară B: Apare în hemoliză C: Caracterizează sindromul Gilbert D: Scaunele sunt normal colorate E: Urina este închisă la culoare

17. [ICT10007] Icterul poate apărea în următoarele condiţii (pg. 445) A: creşterea producţiei de bilirubină de origine hematologică B: deficit de eliminare a bilei C: stenoza pilorică D: infarct miocardic acut E: enterocolita acută

18. [ICT10008] Icterul cu bilirubină neconjugată se caracterizează prin (pg. 445) A: distensia veziculei biliare B: urina deschisă la culoare C: scaune normal colorate D: creşterea enzimelor de colestază E: dilataţie de căi biliare intrahepatice

19. [ICT10009] Următoarele afirmaţii despre sindromul Gilbert sunt adevărate (pg. 445)

A: se transmite autozomal dominant B: valoarea hemoglobinei este normală C: nu necesită tratament medicamentos D: bilirubina neconjugată este crescută moderat E: transaminazele hepatice au valori crescute

20. [ICT10010] Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubina conjugată de origine extrahepatică sunt (pg. 446) A: cancer pancreatic cefalic B: ampulom vaterian C: colangiocarcinom D: litiază biliară E: hepatită acută

21. [ICT10011] Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubină conjugată fac parte (pg. 446) A: litiaza biliară B: pancreatita cronică C: colangita sclerozantă primitivă D: hemoliza cronică E: hemoliza acută

22. [ICT10019] Care din următoarele afirmaţii despre icter sunt adevărate () A: Icterul cu bilirubina mixtă nu are aceeaşi valoare semiologică cu icterul cu bilirubina conjugată B: Icterul cu bilirubina conjugată asociază urină de culoare închisă C: Scaunele decolorate sunt specifice icterului cu bilirubina neconjugata D: Urina deschisă la culoare caracterizează icterul cu bilirubina neconjugata E: Icterul cu bilirubina mixtă asociază scaune decolorate

23. [ICT10020] Colesteza intrahepatica, poate avea următoarele cauze () A: Obstrucţia caii biliare principale B: Obstrucţia cailor biliare intrahepatice C: Distructia canaliculelor biliare D: Disfuncţia hepatocitara E: Compresia caii biliare principale

24. [ICT10021] Colestaza extrahepatica este generată de următoarele () A: Obstrucţia cailor biliare intrahepatice B: Obstrucţia caii biliare principale C: Compresia caii biliare principale

D: Disfuncţie hepatocitara E: Distructia canaliculelor biliare

25. [ICT10022] Sindrom Gilbert are următoarele caracteritici, cu excepţia () A: Deficit parţial de glucuronoconjugare a bilirubinei B: Transmitere autozomal dominantă C: Afectează 5% din populaţie D: Determina creşterea moderatra a Bilirubinei conjugate <60 micromoli/l E: Hemoglobină are valori normale

26. [ICT10023] Care din următoarele patologii reprezintă cauze de icter cu bilirubina neconjugată () A: Ampulom Vaterian B: Ciroza biliară primitivă C: Colangita sclerozantă primitivă D: Hemoliza E: Sindrom Gilbert

27. [ICT10024] Care din patologii pot genera icter de origine extrahepatica? () A: Neoplasmul de cap de pancreas B: Ampulomul Vaterian C: Hepatită autoimună D: Colangita sclerozantă primitivă E: Colangiocarcinom28. [ICT10025] Care din următoarele afecţiuni de origine benignă, pot genera icter de natură extrahepatica? () A: Litiaza biliară B: Tumori infiltrative C: Pancreatita cronică D: Colangita sclerozantă primitivă E: Ciroza biliară primitivă

29. [ICT10026] Icterul de origine intrahepatică poate avea următoarele cauze () A: Obstrucţia caii biliare principale B: Obstrucţia cailor biliare intrahe C: Disfuncţie hepatocelulara D: Distrugerea canaliculelor biliare E: Compresia cailor biliare intrahepatice

30. [ICT10029] Sindromul Gilbert se caracterizeaza prin urmatoarele : () A: deficit partial de glucuronoconjugare a bilirubinei , ce se transmite autozoma dominant

B: afecteaza 10% din populatie C: tablou clinic normal cu exceptia icterului moderat si fluctuant D: nu se da tratament , se linisteste bolnavul E: hemoglobina este scazuta

31. [ICT10030] Cauze maligne ale icterului de origine extrahepatica sunt () A: colangiocarcinomul B: ampulom vaterian C: ciroza biliara primitiva D: cancer pancreatic cefalc E: colangita sclerozanta primitiva

32. [ICT10031] Cauze de icter cu bilirubina neconjugata: (pag.445) A: hemoliza B: hepatita C: colangiocarcinomul D: sindromul Gilbert E: litiaza biliara

33. [ICT10032] În diagnosticul prezumtiv de colestază intrahepatică se recomandă () A: Puncţie-biopsie hepatică B: Autoanticorpi C: Saturaţia transferinei D: Feritinemie E: Serologii virale

34. [ICT10033] În icterul cu bilirubină conjugată pot apărea următoarele semne de () A: insuficienţă renală B: alterare a tranzitului intestinal C: hemoliză D: insuficienţă hepatocelulară E: hipertensiune portală

35. [ICT10034] Sindromul Gilbert implică () A: Lipsa unui tratament B: Hb este normală C: Bilirubina neconjugată este crescută cu peste 60 umoli/l D: Icter intens E: Afectare a maximum 5% din populaţie

CIROZA:Complement simplu

1. Sunt consecinte ale cirozei necomplicate:a. Insuficienta hepatocelularab. Hipertensiune arterialac. Cresterea debitului biliard. Cresterea reabsorbtiei biliaree. Scaderea gradientului portosuprahepatic

2. Sunt cauze frecvente de ciroza:a. Ciroza biliara primitivab. Ciroza biliara secundarac. Hepatita autoimunad. Hemocromatoza geneticae. Deficit ereditar de alfa-1-antitripsina

3. Sunt semne de hipertensiune portala in ciroza:a. Angioame stelareb. Eritroza palmarac. Ascitad. Hipocratism digitale. Asterixis

4. Caracterizeaza scorul Child-Pugh:a. Ascita refractara – 2 puncteb. Bilirubina totala intre 35-50 g/dl – 1 punctc. Albumina sub 28 g/dl – 2 puncted. Asterixis – 2 punctee. IP intre 40-50% – 1 punct

5. NU caracterizeaza managementul cirozei:a. Depistarea complicatiilorb. Preventia infectiilor bacterienec. Tratamentul cauzei principaled. Vaccinare anti VHBe. Vaccinare anti VHD

6. Sunt factori declansatori ai ascitei CU EXCEPTIA:a. Infectieb. Insuficienta renalac. Alcooluld. Carcinomul hepatocelulare. Hemoragie digestiva

7. Este FALS despre infectia lichidului de ascita:a. Cefotaximul este de prima intentieb. Diagnosticul se bazeaza pe PMN in lichid peste 250/mm3 indiferent de rezultatul culturilorc. Se asociaza cu o mortalitate de 10% pe termen scurt si mediud. Se recomanda perfuzii cu albumina in ziua 1 si 3

e. Prezinta risc de sindrom hepatorenal

8. NU face parte din tratamentul ascitei:a. Perfuzie cu albumina in ziua 1 si 3b. Regim hiposodatc. Diuretice de ansa in doze progresived. Incetarea consumului de alcoole. Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru preventia sevrajului

9. Fac parte din tratamentul farmacologic de control al hemoragiei digestive:a. Octreotid p.o.b. IPP p.o.c. IPP i.v.d. Vitaminoterapie B1/B6/PPe. Lactuloza p.o.

10. Caracterizeaza stadiile encefalopatiei hepatice:a. Stadiul 1 – inversarea ritmului nictmeralb. Stadiul 1 – sindrom confuzionalc. Stadiul 2 – semne piramidale sau extrapiramidaled. Stadiul 3 – asterixise. Stadiul 2 – coma

11. Sunt factori declansatori ai encefalopatiei hepatice:a. Hipoglicemiab. Hiponatremiac. Infectiad. Traumatismule. Delirium tremens

12. Sunt criterii majore ale sindromului hepatorenal:a. Proteinurie sub 0,5 g/24hb. Diureza sub 500 cc /24hc. Natriureza sub 10 mmol/ld. Osmolaritatea urinara e mai mare decat osmolaritatea plasmaticae. Natremie sub 130 mmol/l

13. Fac parte din profilaxia sindromului hepatorenal CU EXCEPTIA:a. AINS contraindicateb. Albumina in perfuzie pentru punctii ale ascitei peste 1Lc. Albumina i.v. in caz de infectie spontana a lichidului de ascita

d. Incetarea precoce a diureticelor in caz de hiponatremiee. Corticoterapie in caz de hepatita alcoolica acuta severa

14. Caracterizeaza sindromul hepatopulmonar CU EXCEPTIA:a. Hipoxemia datorata sunturilor intrapulmonareb. Platipneec. Diagnostic prin scintigrafie pulmonarad. Hipertensiune pulmonarae. Tratament cu oxigenoterapie

Complement multiplu

15. Caracterizeaza insuficienta hepatocelulara din ciroza:a. Alterarea functiei hepatocitare de sinteza si epurareb. Gradient portosuprahepatic peste 4mmHgc. Alterarea functiei biliared. Splenomegaliee. Formarea unei circulatii de derivatie

16. Sunt cauze rare de ciroza hepatica:a. Hemocromatoza geneticab. Steatohepatita non-alcoolicac. Ciroza biliara primitivad. Colangita sclerozanta primitivae. Deficit ereditar de alfa-1-antitripsina

17. Sunt semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza:a. Asterixisb. Splenomegaliec. Circulatie venoasa colaterala abdominala de tip portocavd. Eritroza palmarae. Angioame stelare

18. Sunt semne de hipertensiune portala pe ecografia Doppler hepatica in ciroza:a. Dilatarea trunchiului portalb. Cai de derivatiec. Splenomegalied. Incetinirea si chiar inversarea fluxului portale. Ascita

19. Caracterizeaza managementul cirozei:a. Tratamentul cauzei este inutil

b. Managementul comorbiditatilorc. Prevenirea infectiilor bacteriened. Vaccinare anti VHBe. Vaccinare anti VHD

20. Fac parte din bilantul biologic recomandat in ascita:a. Hemoculturib. Examen bacteriologic al lichidului de ascitac. Examen citopatologic al lichidului de ascitad. Examen biochimic al lichidului de ascitae. Alfa-fetoproteina

21. Caracterizeaza tratamentul infectiei spontane a lichidului de ascita:a. Cefotaxim de prima intentieb. Doxiciclina de prima intentiec. Ceftriaxona de prima intentied. Amoxicilina-acid clavulanic de prima intentiee. Perfuzie cu albimina in ziua 1 si 3

22. Punctia evacuatorie a ascitei se recomanda in caz de:a. Ascita refractarab. Ascita voluminoasac. Ascita prost toleratad. Ascita vechee. Ascita asociata altor edeme

23. Sunt masuri de prevenire a complicatiilor hemoragiei digestive in ciroza:a. Vitaminoterapie B1/B6/PPb. Lactulozac. Diuretice distaled. Albumina i.v.e. Antibioprofilaxie

24. Sunt masuri recomandate in caz de recidiva pe termen scurt a hemoragiei digestive in ciroza:a. TIPS in caz de esec al endoscopieib. Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardialec. Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiened. Transplant hepatic in caz de esec al endoscopieie. Hemostaza endoscopica

25. Sunt diagnostice diferentiale in encefalopatia hepatica:

a. Meningitab. Hiponatremiac. Hipokaliemiad. Encefalopatia Gayet-Wernickee. Hematomul subdural

26. Sunt criterii minore pentru diagnosticul sindromului hepatorenal:a. Diureza sub 500 cc/24hb. Creatinina peste 130 micromoli/lc. Absenta altor cauze de insuficienta renalad. Absenta amelirarii functiei renale dupa perfuzie de albuminae. Osmolaritate urinara mai mare decat osmolaritatea plasmatica

27. Caracterizeaza profilaxia sindromului hepatorenal:a. Contraindicarea AINSb. Albumina i.v. daca punctia ascitei depaseste 2Lc. Albumina i.v. in caz de infectie spontana a lichidului de ascitad. Diuretice distale in caze de hiponatremiee. Corticoterapie in caz de hepatita alcoolica acuta severa

28. Caracterizeaza hidrotoracele din ciroza:a. Lichid sarac in proteineb. Localizare frecvent stangac. Poate avea nevoie de punctie pleuralad. Elementul cheie de diagnostic este platipneeae. Este asociat cu ascita

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – D. 3 – C. 4 – D. 5 – E. 6 – B. 7 – C. 8 – A. 9 – C. 10 – A. 11 – C. 12 – A. 13 – B. 14 – D.Complement multiplu:15 – A, C. 16 – C, D, E. 17 – A, D, E. 18 – A, B, C, D. 19 – B, C, D. 20 – A, E. 21 – A, D, E. 22 – A, C. 23 – A, B, E. 24 – A, D, E. 25 – A, B, D, E. 26 – A, E. 27 – A, C, E. 28 – A, C, E.

1. [CRZ10003] Ciroza hepatică se caracterizează din punct de vedere histologic prin (pg. 459) A: Afectare parcelară a parenchimului hepatic B: Prezenţa hiperplaziei nodulare focale C: Păstrarea arhitecturii normale a ficatului D: Steatoză microveziculară

E: Fibroza mutilantă

2. [CRZ10004] Între cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatică se numără (pg. 459) A: Hepatită autoimună B: Ciroză biliară primitivă C: Hepatită cronică virală D: Tromboza venelor suprahepatice E: Ciroza biliară secundară

3. [CRZ10005] Endoscopia digestivă superioară poate evidenia în ciroza hepatică următoarele semne (pg. 460) A: Dilatarea venei porte B: Splenomegalie C: Tromboză portală D: Varice esofagiene E: Inversarea fluxului portal

4. [CRZ10006] Precizaţi care dintre următoarele semne clinice se datorează hipertensiunii portale din ciroză (pg. 460) A: Angioame stelare B: Hipocratism digital C: Icter D: Eritroză palmară E: Splenomegalie

5. [CRZ10007] Scorul Child-Pugh (pg. 460-461) A: Se foloseşte pentru evaluarea gravităţii cirozei B: Gravitatea cirozei creşte invers proporţional cu valoarea scorului C: Endoscopia digestivă se foloseşte pentru calcularea scorului D: Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizaţi pentru calcularea scorului E: Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului

6. [CRZ10014] Despre sindromul renal se pot spune, cu exceptia: (pag 465) A: este un diagnostic de excludere B: carcinomul hepatocelular e un factor declansator C: diagnosticul se bazeaza pe 4 criterii majore si pe 4 criterii minore D: in criteriile majore intra si proteinurie<0.5g/24h E: in criteriile minore intra: natremie<130mmoli/l

7. [CRZ10015] In diagnosticul sindromului hepatorenal avem: (pag 465) A: cresterea creatininei >130 micromoli/l printre criteriile minore B: diureza<50 cc/24h-criteriu minor C: absenta ameliorarii fnctiei renale dupa incetarea tratamentului cu diuretice-criteriu major D: natremie<140 mmoli/l -criteriu minor E: clearence<60 ml/min -criteriu major

8. [CRZ10035] Sindromul hepatopulmonar NU este caracterizat de () A: Tratament cu oxigenoterapie B: Hipertensiune pulmonară C: Diagnostic prin scintigrafie pulmonară D: Platipnee E: Hipoxemia datorată şunturilor intrapulmonare

9. [CRZ10036] Profilaxia sindromului hepatorenal NU include () A: Corticoterapie B: Încetarea precoce a diureticelor C: Albumină i.v. D: Albumină în perfuzie E: AINS contraindicate

10. [CRZ10037] Encefalopatia hepatică poate fi declanşată de () A: Delirium tremens B: Un traumatism C: O infecţie D: Hiponatremie E: Hipoglicemie

11. [CRZ10038] Encefalopatia hepatică are următoarea descriere corectă a unui stadiu () A: Stadiul 2 – comă B: Stadiul 3 – asterixis C: Stadiul 2 – semne piramidale sau extrapiramidale D: Stadiul 1 – sindrom confuzional E: Stadiul 1 – inversarea ritmului nictmeral

12. [CRZ10039] Tratamentul ascitei NU include () A: Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru prevenţia sevrajului B: Încetarea consumului de alcool C: Diuretice de ansă în doze progresive D: Regim hiposodat

E: Perfuzie cu albumină în ziua 1 şi 3

13. [CRZ10040] Despre infecţia lichidului de ascită, următoarea afirmaţie este falsă () A: Prezinta risc de sindrom hepatorenal B: Se efectuează perfuzii cu albumină în zilele unu şi trei C: Are o mortalitate de 10% pe termen scurt şi mediu D: Diagnosticul se bazează pe PMN în lichid E: Cefotaximul este de primă intenţie

14. [CRZ10041] Ascita NU este declanşată de () A: Hemoragie digestivă B: Carcinomul hepatocelular C: Alcool D: Insuficienţă renală E: Infecţie

15. [CRZ10042] În cazul cirozei se acţionează, cu excepţia () A: Vaccinare anti VHD B: Vaccinare anti VHB C: Tratamentul cauzei principale D: Prevenţia infecţiilor bacteriene E: Depistarea complicaţiilor

16. [CRZ10043] Hipertensiunea portală în ciroză este marcată de () A: Asterixis B: Hipocratism digital C: Ascită D: Eritroză palmară E: Angioame stelare17. [CRZ10002] Scorul Child-Pugh se calculeaza in functie de: () A: valoarea proteinelor totale B: valoarea bilirubinei totale C: gradul encefalopatiei D: prezenta hipertensiunii portale E: valoarea indicelui de protrombina

18. [CRZ10008] Complicaţiile cirozei hepatice sunt (pg. 462-466) A: Hemoragia digestivă B: Sindromul hepato-renal C: Ascita neoplazică D: Sindromul hepato-pulmonar E: Infecţia spontană a lichidului de ascită

19. [CRZ10009] Hemoragia digestivă din ciroză hepatică (pg. 463-464) A: Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice B: Poate duce la decompensarea cirozei si apariţia encefalopatiei C: Este o complicaţie rară D: Necesită tratament diuretic E: Endoscopia digestivă se face de urgenţă, în primele 6 ore

20. [CRZ10010] Ascita din ciroză hepatică are următoarele caracteristici (pg. 462-463) A: Fluidul de ascită are celularitate bogată si conţinut crescut în proteine B: Trebuie întotdeauna căutat un factor declanşator C: Nu necesită puncţie exploratorie pentru efectuarea bilanţului biochimic, citologic şi bacteriologic D: Se complică cu infecţia spontană a lichidului de ascită E: Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice şi puncţie evacuatorie

21. [CRZ10011] Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la encefalopatia hepatică sunt adevărate (pg. 464-465) A: În stadiul II apare asterixis şi sindrom confuzional B: Se impune excluderea tulburărilor neuropsihice de altă cauză C: Nu este necesară căutarea unui factor declanşator D: Coma apare în stadiul III E: Furosemidul şi propranololul au efecte benefice

22. [CRZ10012] Următoarele afirmaţii referitoare la complicaţiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt (pg. 466) A: Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteine B: Hipoxemia este legata de prezenţa dilataţiilor vasculare pulmonare şi de şunturi intrapulmonare C: Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie şi transplant hepatic D: Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga E: Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar

23. [CRZ10013] Factori declansatori ai ascitei sunt urmatorii: (p. 462) A: Hidrotoracele B: Infectia C: Hemoragia digestiva D: Tromboza portala E: Intreruperea tratamentului

24. [CRZ10016] Diagnosticul de sindrom hepatorenal ia in vedere urmatoarele criterii majore: (pag 465) A: natremie <130 mmoli/l B: diureza <500cc/24h C: osmolaritate urinara >osmolaritate plasmatica D: proteinurie <0.5g/24h, fara argumente pt obstructia cailor urinare E: clearence <40 ml/min

25. [CRZ10017] Sunt criterii minore ale sindromului hepatorenal: (pag 465) A: natremie <130 mmoli/l B: osmolaritate urinara>osmolaritate plasmatica C: natriureza<15 mmoli/l D: absenta altor cauze de insuficienta renala: medicamentoasa, din hipovolemie, infectie E: diureza<500cc/24h

26. [CRZ10018] Hidrotoracele este caracterizat prin : () A: lichid sarac in proteine ( <20g/l) B: lichide bogat in proteine ( >20 g/l) C: asociat cu ascita D: localizare dreapta frecventa E: ecografia cardiaca vizeaza excluderea unei insuficiente cardiace

27. [CRZ10019] Hipertensiunea portopulmonara se caracterizeaza prin : () A: hipertensiunea arteriala pulmonara la subiectul cu hipertensiune portala B: complicatie posibila : insuficienta cardiaca C: tratamentul cu beta-blocante este contraindicat D: insuficienta cardiaca nu poate sa apara ca si complicatie E: transplantul hepatic se considera ca tratament

28. [CRZ10020] Complicatiile pleuropulmonare ce apar in ciroza sunt urmatoarele : ()

A: hidrotoracele B: sindromul hepatopulmonar C: hipertensiunea portopulmonara D: sindrom hepatorenal E: varicele esofagiene

29. [CRZ10021] Sindromul hepatopulmonar este caracterizat prin urmatoarele : () A: hipoxemie B: dilatatii vasculare pulmonare si shunturi intrapulmonare C: apare platipneea ( dispneea in ortostatism) D: hipertensiune arteriala pulmonara E: tratamentul nu consta in oxigenoterapie

30. [CRZ10022] Cauze frecvente de ciroza hepatica ,care se vor cauta in prima intentie la toti pacientii: (pag.459) A: consum de alcool B: ciroza biliara primitiva C: steatohepatita non alcoolica D: boala Wilson E: hemocromatoza genetica

31. [CRZ10023] Semne de hipertensiune portala in ciroza hepatica sunt urmatoarele: (pag.460) A: splenomegalie B: icter si asterixis posibile in caz de ciroza decompensata C: circulatie venoasa colaterala de tip portocav D: angioame stelare E: ascita in caz de ciroza decompensata

32. [CRZ10024] Semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza hepatica: (pag.460) A: angioame stelare B: eritroza palmara C: splenomegalie D: hipocratism digital E: leuconichie

33. [CRZ10025] Hidrotoracele din ciroza este caracterizat prin () A: Asociere cu ascita B: Platipnee ca element principal de diagnostic C: Poate avea nevoie de puncţie pleurală D: Localizare frecvent stângă E: Lichid sărac în proteine

34. [CRZ10026] Encefalopatia hepatică intră în diagnostic diferenţial alături de () A: Hematomul subdural B: Encefalopatia Gayet-Wernicke C: Hipokaliemie D: Hiponatremie E: Meningită

35. [CRZ10027] În caz de recidivă pe termen scurt a hemoragiei digestive din ciroză, se recomandă () A: Hemostaza endoscopica B: Transplant hepatic, dacă hemostaza eşuează C: Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiene D: Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardiale E: TIPS dacă hemostaza eşuează

36. [CRZ10028] Complicaţiile hemoragiei digestive în ciroză se pot preveni prin () A: Antibioprofilaxie B: Albumină i.v. C: Diuretice distale D: Lactuloză E: Vitaminoterapie B1/B6/PP

37. [CRZ10029] În ce forme ale ascitei se recomandă puncţie evacuatorie () A: asociată cu alte edeme B: cronică C: prost tolerată D: voluminoasă E: refractară

38. [CRZ10030] În ascită, se efectuează următoarele analize / examene () A: Alfa-fetoproteină B: Examen biochimic al lichidului de ascită C: Examen citopatologic al lichidului de ascită D: Examen bacteriologic al lichidului de ascită E: Hemoculturi

39. [CRZ10031] Tratamentul cirozei este caracterizat de () A: Vaccinare anti VHD B: Vaccinare anti VHB C: Prevenirea infecţiilor bacteriene D: Managementul comorbidităţilor E: Tratamentul cauzei este inutil

40. [CRZ10032] În ciroză, hipertensiunea portală apare pe ecografia Doppler sub forma () A: De ascită B: Încetinirea fluxului portal C: Splenomegalie D: Căi de derivatie E: Dilatarea trunchiului portal

41. [CRZ10033] Insuficienţa hepatocelulară în ciroză este marcată de () A: Angioame stelare B: Eritroză palmară C: Circulaţie venoasă colaterală abdominală de tip portocav D: Splenomegalie E: Asterixis42. [CRZ10034] Ciroza hepatică poate avea următoarele cauze mai puţin frecvente () A: Deficit ereditar de alfa-1-antitripsină B: Colangită sclerozantă primitivă C: Ciroză biliară primitivă D: Steatohepatită non-alcoolică E: Hemocromatoză genetică

BOALA CHRON+RCUH:Complement simplu

1. NU este adevarat despre bolile inflamatorii intestinale:a. Au la baza un raspuns imunitar inadecvatb. Tutunul este factor de risc pentru boala Crohnc. Tutunul este factor de risc pentru rectocolita hemoragicad. Apar la subiecti cu predispozitie geneticae. Boala Crohn si rectocolita hemoragica difera in ceea ce priveste zonele afectate

2. Caracterizeaza aspectul colonoscopic al leziunilor din rectocolita hemoragica CU EXCEPTIA:a. Leziuni ulcerate aftoideb. Aspect eritematosc. Fara stenozed. Fara fistulee. Nu afecteaza ileonul

3. Sunt complicatii ale rectocolitei hemoragice CU EXCEPTIA:a. Megacolon toxic

b. Perforatiec. Abcesed. Tromboza venoasa profundae. Cancer colorectal

4. Face parte din serologia indicata pentru diagnosticul bolii Crohn:a. pANCAb. ANAc. Anti-Rod. AntiLAe. ASCA

5. NU face parte din criteriile Truelove si Witts:a. Peste 6 evacuari cu sange in 24 de oreb. Temperatura vesperala mai mica de 36 de gradec. Frecventa cardiaca mai mare sau egala cu 90/mind. Hemoglobina mai mica sau egala decat 10,5 g/dle. VSH mai mare sau egala decat 30

6. NU este inclus in bilantul suspiciunii de BICI:a. CRPb. Colonoscopie totala cu ileoscopie si biopsii in zone sanatoase si patologicec. Entero-RMN in suspiciunea de boala Crohnd. Serologie ASCA/pANCA in incertitudine intre RCH sau boala Crohne. Daca diagnosticul BICI este sustinut paraclinic nu necesita investigatii ale simptomelor extradigestive

Complement multiplu

7. Caracterizeaza aspectul colonoscopic in rectocolita hemoragica:a. Stenozeb. Aspect eritematos, granularc. Leziuni continue si omogene, fara interval de mucoasa sanatoasad. Nu afecteaza ileonule. Fistule

8. Caracterizeaza histologia rectocolitei hemoragice:a. Granulom epiteloid si gigantocelularb. Semne de inflamatie cronicac. Infiltrat cu PMNd. Necroza cazeoasae. Nu exista semne specifice pentru rectocolita hemoragica

9. Sunt indicatii pentru coloproctectomie totala in RCH:a. RCH rezistenta la tratament medicalb. RCH cu vechime mai mare de 20 de anic. RCH rapid progresivad. Colita acuta grava rezistenta la tratament medicale. Cancer sau displazie de grad inalt

10. Caracterizeaza aspectul colonoscopic in boala Crohn:a. Niciodata fistula sau stenozab. Leziuni ulcerate aftoidec. Leziuni discontinue si heterogened. Fara interval de mucoasa sanatoasae. Afecteaza si ileonul

11. Sunt complicatii ale bolii Crohn:a. Cancer colorectalb. Amiloidoza AAc. Tromboza venoasa profundad. Stenoza digestivae. Soc prin hemoragie masiva

12. Fac parte din criteriile Truelove si Witts:a. Peste 4 evacuari cu sange in 24 hb. Temperatura vesperala mai mare sau egala cu 37,5 gradec. Frecventa cardiaca mai mare sau egala cu 90/mind. Hemoglobina mai mica decat 12 mg/dle. CRP normal

Raspunsuri:Complement simplu:1 – C. 2 – A. 3 – C. 4 – E. 5 – B. 6 – E.Complement multiplu:7 – B, C, D. 8 – B, C, E. 9 – A, D, E. 10 – B, C, E. 11 – A, B, C, D. 12 – B, C.

1. [CHR10002] RCUH are urmatoarele caracteristici: (pg. 439) A: boala transmurala B: este agravata de tutun C: afecteaza rectul si colonul D: serologia ASCA + la 2/3 din pacienti E: serologie ANCA + la 1/3 din pacienti

2. [CHR10003] Colonoscopia intr-o RCUH releva: () A: leziuni contiue si omogene B: limita superioara difuza

C: afectarea inconstata a ileonului D: posibile fistule si stenoze E: fara ulceratii

3. [CHR10004] Rectocolita hemoragică se caracterizează prin (pg. 439) A: Boală inflamatorie transmurală B: Afectează constant rectul C: Afectează constant ileonul terminal D: Leziunile sunt discontinue E: Stenoze şi fistule

4. [CHR10005] Leziunea caracteristică histopatologică pentru boala Crohn este (pg. 440) A: Infiltratul limfocitar B: Infiltratul cu PMN C: Necroza cazeoasă D: Granulomul epiteloid şi gigantocelular, fără necroză cazeoasă E: Fibroza intestinală

5. [CHR10006] Simptomatologia în boala Crohn este dominată de (pg. 440) A: Rectoragii abundente B: Scaune diareice cu glere şi sânge la majoritatea pacieţilor C: Diareea acută D: Prurit E: Diaree cronică cu evoluție progresivă asociată cu dureri abdominale

6. [CHR10007] Care dintre următoarele aspecte pledează pentru rectocolita hemoragică în diagnosticul diferențial (pg. 439) A: Leziuni mucoase discontinue cu limită superioara imprecisă B: Prezența de stenoze C: Prezența de fistule D: Leziuni continue omogene, fără interval de mucoasă sănătoasa E: Ileon terminal cu mucoasa granulară şi ulceraţii

7. [CHR10019] Despre rectocolita hemoragică este adevărată următoarea afirmație: (439) A: boală inflamatorie transmurală B: pANCA pozitivi la 1/3 din pacienți C: examenul histopatologic este elementul cheie pentru diagnostic D: fumatul reprezintă un factor de risc

E: 20-30% din pacienții afectați vor fi operați la un moment dat8. [CHR10025] Criteriile Truelove şi Witts NU includ () A: VSH peste 30 B: Hemoglobina <= 10,5 g/dl C: Frecvenţă cardiacă >= 90/min D: Temperatură vesperală mai mică de 36 de grade E: Peste 6 evacuări cu sânge în 24 de ore

9. [CHR10026] Rectocolita hemoragică poate da următoarele complicaţii, cu excepţia () A: Cancer colorectal B: Tromboză venoasă profundă C: Abcese D: Perforaţie E: Megacolon toxic

10. [CHR10027] Rectocolita hemoragică se manifestă colonoscopic prin leziuni () A: Ce nu afectează ileonul B: Fără fistule C: Fără stenoze D: Aspect eritematos E: Leziuni ulcerate aftoide

11. [CHR10009] Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu (pg. 440-441) A: Denutriţie B: Cancer colorectal C: Tromboză venoasă profundă D: Amiloidoză AA E: Perforaţie

12. [CHR10010] Manifestarile extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evoluează în paralel cu puseele, cuprind (pg. 441) A: Uveite B: Aftoza genitală C: Eritem nodos D: Pelvispondilita reumatismală E: Colangita sclerozantă primitivă

13. [CHR10011] Diganosticul de colită acută gravă se bazează pe prezența următoarelor criterii (pg. 441) A: Număr de evacuări/24 ore > 6, cu sânge B: Hemoglobina peste 12 g%

C: Temperatură vesperală sub 37,5⁰C D: Frecvenţă cardiacă sub 90/min E: Ulcerații extinse, cu dezlipire şi punţi mucoase

14. [CHR10012] Explorările morfologice efectuate în boala Crohn, cu scopul de a cauta o afeciune a intestinului subţire, dacă această nu a fost evidenţiată de colonoscopie, sunt (pg. 440) A: Examenul baritat esogastroduodenal B: Radiografie abdominală simplă C: Irigografia D: Enterografia CT E: Enterografia-RMN

15. [CHR10013] Localizarile cele mai frecvente ale bolii Crohn, în practică, sunt (pg. 440) A: Esofagul B: Duodenul distal C: Ileonul D: Colonul E: Anusul

16. [CHR10014] Urmatoarele fac parte din criteriile clinico-biologice Truelove si Witts: (pag.441) A: temperatura vesperala mai mare sau egala de 37.5 grade celsius B: ASCA pozitiv la 2/3 pacienti C: frecventa cardiaca mai mare sau egala de 90 /min D: crestere moderata a bilirubinei neconjugate E: hemoglobina mai mica sau egal de 10,5 g/dl

17. [CHR10015] Care dintre urmatoarele fac parte din criteriile endoscopice de gravitate ale colitei acute grave: (pag.441) A: ulceratii extinse ,cu dezlipire si punti mucoase B: colita acuta grava rezistenta la tratamentul medical C: ulceratii profunde D: tromboza venoasa profunda E: ulceratii delabrante dezgolind musculara

18. [CHR10016] Care va fi bilantul in fata unei suspiciuni de BICI ? () A: Hemoleucograma B: Ionograma C: Uree D: Creatinina

E: Albumina

19. [CHR10017] 8. M. Urmatoarele afirmatii despre boala Crohn sunt adevarate: () A: Evolueaza in pusee B: Este o boala cronica C: Este o boala subacuta D: Poate deveni in evolutie stenozanta sau fistulizanta E: Recidiva postoperatorie este rara

20. [CHR10018] Care sunt indicatiile tratamentului chirurgical in rectolita ulcero-hemoragica? () A: Rezistenta la tratament medical B: Interval scurt intre pusee C: Cancer D: Displazie de grad inalt E: Colita acuta grava rezistenta la tratament medical

21. [CHR10020] Este adevărat despre complicațiile întâlnite în boala Crohn: (pg. 440-441) A: Colita acută gravă apare mai frecvent decât în rectocolita hemoragică B: Tromboza venoasă profundă este o complicație acută C: Amiloidoza AA este o complicație subacută D: Denutriția este o complicație pe termen lung E: Recidiva postoperatorie este rară

22. [CHR10021] Boala Crohn dă următoarele complicaţii () A: Soc prin hemoragie masiva B: Stenoza digestiva C: Tromboza venoasa profunda D: Amiloidoza AA E: Cancer colorectal

23. [CHR10022] Aspectul colonoscopic în boala Crohn poate fi descris prin () A: Afectează şi ileonul B: Fără interval de mucoasă sănătoasă C: Leziuni discontinue şi heterogene D: Leziuni ulcerate aftoide E: Niciodată fistulă sau stenoză

24. [CHR10023] În crectocolita hemoragică se indică coloproctectomie totală dacă () A: Cancer sau displazie de grad înalt

B: Colita acută gravă rezistentă la tratament medical C: Este rapid progresivă D: Are o vechime mai mare de 20 de ani E: Rezistentă la tratament medical

25. [CHR10024] Histologia rectocolitei hemoragice este caracterizată de () A: Nu există semne specifice B: Necroză cazeoasă C: Infiltrat cu PMN D: Semne de inflamaţie cronică E: Granulom epiteloid şi gigantocelular

PATLG HEMOROIDALA:Complement simplu

1. NU este factor incriminat in patologia hemoroidala:a. Constipatiab. Sarcinac. Post partumd. Antecedente familialee. Igiena precara

2. Caracterizeaza patologia hemoroidala externa:a. Durere anala acutab. Sangerari nedureroasec. Sangerari care survin in timpul defecatieid. Sangerari care survin imediat dupa defecatiee. Sunt clasificati in functie de clasificarea Goligher

3. NU caracterizeaza tromboza hemoroidala interna:a. Dureri anale acuteb. Margine anala normala la inspectie in absenta prolapsuluic. Noduli fermi la tuseud. Anuscopia este de electie pentru diagnostice. Noduli durerosi la tuseu

4. NU caracterizeaza tratamentul trombozei hemoroidale externe:a. AINSb. Reglarea tranzituluic. Topiced. Venotonicee. Scleroza sau fotocoagularea

5. Sunt tratamente instrumentale pentru patologia hemoroidala interna:a. Sclerozab. Ligatura arterelor hemoroidalec. Hemoroidopexied. Hemoroidectomiae. Tehnica Longo

Complement multiplu

6. Sunt factori favorizanti ai patologiei hemoroidale:a. Constipatiab. Bolile inflamatorii ale colonuluic. Antecedentele familialed. Sarcinae. Status alterat al coagularii

7. Caracterizeaza examenul proctologic al hemoroizilor externi:a. Tumefactie albastruieb. Tumefactie edematiatac. Tumefactie extinsad. Tumefactie dureroasa la palparee. Prolaps

8. Caracterizeaza clasificarea Goligher:a. Hemoroizi congestivi fara prolaps – stadiul 2b. Prolaps reductibil manual – stadiul 3c. Prolaps permanent – stadiul 4d. Prolaps reductibil spontan – stadiul 1e. Prolaps reductibil manual – stadiul 2

9. Fac parte din tratamentul trombozei hemoroidale externe:a. Antalgiceb. AINSc. Topiced. Ligatura elasticae. Abstentie terapeutica

10. Sunt tratamente chirurgicale in patologia hemoroidala interna:a. Hemoroidectomie clasicab. Hemoroidopexiec. Ligatura elasticad. Fotocoagularee. Ligatura arterelor hemoroidale

Raspunsuri:

Complement simplu:1 – E. 2 – A. 3 – D. 4 – E. 5 – A.Complement multiplu:6 – A, C, D. 7 – A, B, C, D. 8 – B, C. 9 – A, B, C. 10 – A, B, E.

1. [HEM10002] Hemoroizii (pg. 473) A: Sunt formaţiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent B: Tulburările de tranzit intestinal nu reprezintă un factor favorizant C: Sunt mai frecvenţi la persoanele între 45 şi 65 ani D: Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariţia acestora E: Hemoroizii externi sunt situaţi deasupra liniei pectinee

2. [HEM10003] Următoarele afirmaţii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevărate (pg. 473) A: Este pe deplin elucidată B: Nu se datorează alterării ţesutului conjunctiv care ancorează hemoroizii de sfincterul extern C: Factorul vascular nu este implicat în apariţia hemoroizilor D: Poate fi implicată perturbarea întoarcerii venoase E: Hipovascularizaţia arterială se întâlneşte frecvent

3. [HEM10004] Tratamentul medicamentos de primă intenţie a trombozei hemoroidale externe presupune (pg. 474) A: Antispastice B: Antalgice/AINS C: Probiotice D: Cărbune medicinal E: Simeticonă

4. [HEM10005] Stadializarea Goligher a hemoroizilor (pg. 473-474) A: Se aplică hemoroizilor externi B: În stadiul II se întâlnesc hemoroizi interni fără prolaps C: Prolapsul permanent şi ireductibil apare în stadiul I D: Împarte hemoroizii în 5 stadii E: În stadiul III apare prolaps reductibil manual

5. [HEM10006] Următoarea afirmaţie privind hemoroizii interni este adevărată (pg. 473-474) A: Se complică frecvent cu tromboză B: Apar sângerări tipic nedureroase, cu sânge rosu, în timpul sau imediat după defecaţie C: Regimul igienodietetic presupune reducerea raţiei de fibre alimentare D: Diagnosticul este exclusiv paraclinic E: Anuscopia se efectuează de urgenţă în caz de prolaps hemoroidal trombozat

6. [HEM10013] despre hemoroizi sunt false urmatoarele cu exceptia () A: sunt formatiuni vasculare (venoase) B: hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee C: hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee D: afecteaza cu precarere femeile ( varsta de 45-65 ani) E: sunt normal prezenti la fiecare individ sub marginea anala si in canalul anal

7. [HEM10018] Tratamentul trombozei hemoroidale externe NU include următoarea () A: Scleroza sau fotocoagularea B: Venotonice C: Topice D: Reglarea tranzitului E: AINS

8. [HEM10019] Tromboza hemoroidală internă este caracterizată, cu excepţia () A: Noduli dureroşi la tuşeu B: Diagnosticare prin anuscopie C: Noduli fermi la tuseu D: Margine anală normală în absenţa prolapsului E: Dureri anale acute

9. [HEM10020] Patologia hemoroidală este favorizată, cu excepţia () A: Igienă precară B: Antecedente familiale C: Post partum D: Sarcină E: Constipaţie

10. [HEM10007] Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevărate următoarele afirmaţii (pg. 474) A: Este medicamentos de prima intenţie B: Intervenţia chirurgicală se efectuează în caz de ineficienţă a tratamentului medicamentos C: Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal D: Venotonicele au eficacitate certă E: Nu se administreaza antialgicele şi AINS

11. [HEM10008] Tratamentul instrumental în patologia hemoroidală internă constă în (pg. 474) A: Scleroza hemoroizilor B: Hemoroidopexie C: Fotocoagulare cu infraroşii D: Ligatura elastică a hemoroizilor E: Ligatura chirugicală

12. [HEM10009] Următoarele afirmaţii privind patologia hemoroidală sunt adevărate (pg. 474) A: Tromboza hemoroidala interna este rară B: Tuşeul rectal poate evidenţia noduli fermi şi dureroşi care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor interni C: Tuşeul rectal şi anuscopia trebuie evitate în urgenţă pentru că sunt inutile si dureroase D: Ligaturarea elastică se face numai în spital E: Ligaturarea elastică este mai riscantă decât sclerozarea

13. [HEM10010] Tratamentul chirurgical al hemoroizilor constă în (pg. 474) A: Hemoroidectomie B: Îndepărtarea hemoroizilor patologici grupaţi de obicei în 3 pachete C: Sutura plăgilor după hemoroidectomie D: Hemoroidopexie E: Scleroterapie

14. [HEM10011] Regulile igienicodietetice şi tratamentul medical în patologia hemoroidală include (pg. 474) A: Creşterea raţiei zilnice de fibre alimentare B: Administrarea de laxative C: Utilizarea de antispastice D: Limitarea eforturilor excesive de defecaţe E: Utilizarea de medicamente topice

15. [HEM10012] Face parte din tratamentele instrumentale ale patologiei hemoroidale interne: (pag.474) A: scleroza B: hemoroidectomie clasica C: hemoroidopexie D: fotocoagulare cu infrarosii E: ligatura elastica

16. [HEM10014] Patologia hemoroidală internă se tratează chirurgical prin () A: Ligatura arterelor hemoroidale B: Fotocoagulare C: Ligatură elastică D: Hemoroidopexie E: Hemoroidectomie clasică

17. [HEM10015] Tratamentul trombozei hemoroidale externe include () A: Abstenţie terapeutică B: Ligatură elastică

C: Topice D: AINS E: Antalgice

18. [HEM10016] Examenul proctologic al hemoroizilor externi este caracterizat de () A: Prolaps B: Tumefacţie dureroasă la palpare C: Tumefacţie extinsă D: Tumefacţie edemaţiată E: Tumefacţie albastruie

19. [HEM10017] Patologia hemoroidală este favorizată de () A: Status alterat al coagulării B: Sarcină C: Antecedentele familiale D: Bolile inflamatorii ale colonului E: Constipaţie