garantia pt evictiune

7/28/2019 Garantia Pt Evictiune

1/12

NEMTEANU OANA ELENA

Master-Drept Privat

GARANTIA CONTRA EVICTIUNII.

Garania pentru eviciune a evoluat n timp, fiind o instituie clasic a dreptului civil. O

analiz la zi, n lumina ultimelor soluii jurisprudeniale i comentarii doctrinare, nu este deloc

lipsit de interes, cu att mai mult cu ct legislaia noastr este ntr-o permanent schimbare, impusatt de evoluia raporturilor juridice, ct i ca urmare a necesitii alinierii legislaiei la aquis-ul

comunitar i la legislaia internaional, n general.

Se numete eviciune pierderea proprietaii lucrului, in total ori n parte, sau tulburarea

cumprtorului n exercitarea prerogativelor de proprietar.

Termenul de eviciune provine din latinescul evictio, - onis care nseamn deposedare,

ceea ce nseamn c o persoan pierde dreptul su asupra unui lucru ntruct prin justiie s-a

recunoscut unui ter un drept concurent cu al evinsului1. n dreptul nostru, Codul civil prevede c

una dintre obligaiile principale ale vnztorului este aceea de a preda bunul, de unde concluzia c,

n msura n care dobnditorul este evins, tulburat, i se acord posibilitatea de a se ntoarce

mpotriva autorului su. Obligaia de garanie este considerat un efect accesoriu al contractului,

garantul trebuind totdeauna s atepte s fie tulburat, iar apoi s acioneze n garanie.

Reglementat de Codul civil romn ca o form de rspundere a vnztorului, n realitate,

eviciunea este o garanie, fiind autonom i abstract, independent de ideea de culp. Codul nostru

civil folosete termenul de rspundere atunci cnd trateaz eviciunea (de exemplu, art. 1336:

vnztorul rspunde ctre cumprtor), spre deosebire de textul Noului Cod Civil (art. 1695

vnztorul este de drept obligat s l garanteze pe cumprtor mpotriva evic iunii ).

Contractul de vanzare-cumparare este contractul prin care una dintre parti (vanzatorul) transfera

proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti (cumparatorul), care se obliga in schimb sa plateasca

1Potrivit Dicionarului explicativ al limbii romne, eviciunea nseamn: pierdere a posesiuniiunui bun (imobil) ca urmare a exercitrii de ctre o alt persoan a dreptului su asupra aceluiai

bun; privare de un lucru obinut legal ca urmare a unei sentine sau a exercitrii de ctre altcineva adreptului su n privina aceluiai lucru; deposedare de un lucru obinut legal, suferit n urma uneisentine sau a unui drept exercitat ntr-un anumit fel de cineva.

1


2/12

vanzatorului pretul bunului vandut. Contractul de vanzare-cumparareeste un contract bilateral, sinalagmatic, cu

titlu oneros, consensual, translativ de proprietate. Nu este de esenta contractului de vanzare-cumparare

transmiterea dreptului de proprietate, ci numai de natura sa, prin acesta putandu-se transmite si un drept real, un

drept de creanta sau un drept din domeniul proprietatii intelectuale, chair si drepturi asupra unei universalitati.

Drepturilor personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au un caracter strict personal (contracte intuitu

personae) nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare.

Vanzarea este un contract sinalagmatic, prin incheierea lui nascandu-se obligatii reciproce

intre partile contractante.

Este un contract cu titlu oneros, deoarece partile ,prin incheierea acestui contract , urmaresc

dobandirea unui interes patrimonial.

Vanzarea este in principiu, un contract comutativ, partile cunoscand inca de la incheierea

contractului existenta si intinderea obligatiilor reciproce; acestea nu depind de un eveniment viitor

si incert ca in cazul contractelor aleatorii.Vanzarea este un contract, de regula, consensual ,incheiat de parti prin simplul acord de

vointa. De la aceasta regula s-au formulat si exceptii, in cazuri special prevazute de lege, prin care

contractul devine solemn. Un exemplu in acest sens este vanzarea terenurilor pentru care se cere

forma autentica ad validitatem.

Vanzarea-cumpararea este un contract translativ de proprietate, inca de la realizarea

acordului de vointa proprietatea stramutandu-se de la vanzator la cumparator, odata cu riscul pieirii

bunului.

In materie de vanzare, obligatiile vanzatorului se interpreteaza in favoarea cumparatorului.

Fata de cumparator, vanzatorul are doua obligatii principale prevazute de legiuitor: obligatia

de a preda lucrul vandut si obligatia de a-l garanta contra evictiunii si contra viciilor.

Din dispozitiile art. 1672 C.Civ. decurge dubla infatisare a obligatiei de garantie, vanzatorul

fiind obligat sa-i garanteze cumparatorului atat linistita folosinta a lucrului, adica sa-l garanteze

contra evictiunii, cat si utila folosinta a lucrului contra viciilor.

Obligaia vnztorului de a garanta cumprtorul pentru eviciune2este prevzut n art.

1695 C. civ.: vnztorul este de drept obligat, dup natura contractului de vnzare, a rspunde

ctre cumprtor de eviciunea total sau parial a lucrului vndut, sau de sarcinile la care s-ar

pretinde supus acel obiect i care n-ar fi declarate la facerea contractului3.

Codul civil vizeaza, in mod special, evictiunea provenind din fapta unui tert, dar este firesc

ca obligatia de garantie pentru evictiune sa opereze mult mai puternic atunci cand este vorba de un

fapt personal al vanzatorului. Este firesc, chiar si in virtutea principiului general de executare cu

2 n limba latin evictio, - onis nseamn deposedare.3 Pentru o privire comparativ a se vedea textul art. 1626 din Codul civil francez.

2
http://www.euroavocatura.ro/librarie_juridica/index.php?do=subcategoria&subcat=Contracte%20civilehttp://www.euroavocatura.ro/librarie_juridica/index.php?do=subcategoria&subcat=Contracte%20civilehttp://www.euroavocatura.ro/librarie_juridica/index.php?do=subcategoria&subcat=Contracte%20civile


3/12

buna-credinta a obligatiilor, sa fie angajata raspunderea vanzatorului pentru tulburarile provenind

din propriul sau fapt.

Vanzatorul nu se poate sustrage in niciun mod de la raspunderea ce ar rezulta dintr-un fapt

personal al sau, acelasi articol adaugand ca orice conventie contrara e nula. Este o obligatie

negativa ce tine de insasi esenta contractului de vanzare-cumparare.

Se numeste fapt personal orice fapt sau act anterior vanzarii, dar tainuit fata de

cumparator, sau ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract, savarsit de catre vanzator sau

succesorii sai universali sau cu titlu universal de natura a-l tulbura pe cumparator in linistita

folosinta a lucrului. Poate fi vorba de o tulburare de fapt, precum deposedarea, sau de o tulburare de

drept prin care vanzatorul ar invoca un drept nerezervat in contract.

Obligatia de garantie contra evictiunii nu se limiteaza la vanzator, putand fi subiect pasiv

al acestei obligatii si avanzii sai-cauza, precum si succesorii sai universali sau cu titlu universal.

Fata de tulburarile provenite din partea acestor persoane, cumparatorul se poate apara invocand

exceptia de garantie : cine trebuie sa garanteze pentru evictiune, nu poate sa evinga.

In cazul succesorilor cu titlu particular nu se poate opune exceptia de garantie, ei nefiind

tinuti de obligatiile personale contractate de autorul lor.

Dac contractul de vnzare-cumprare se ncheie printr-un intermediar (mandatar, de

exemplu), atunci rspunderea pentru eviciune aparine vnztorului, iar nu mandatarului. Totui,

dac mandatarul se comport ca un vnztor aparent (de exemplu, n cazul unei simulaii prininterpunere de persoane), atunci el va rspunde de eviciune fa de cumprtor4.

Obligatia de garantie este o obligatie indivizibila. In cazul in care impotriva cumparatorului

s-a declansat o actiune, vanzatorului sau mostenitorilor sai incumba o obligatie de a face, de a-l

apara. Dupa producerea evictiunii garantia pentru evictiune imbraca forma obligatiei de a da, adica

de a-l despagubi pe cumparator; in acest caz obligatia devine divizibila intre co-vanzatori sau co-

mostenitori.

FAPTUL PERSONAL.

Garania faptului personal al vnztorului este perpetu, ea avand n vedere att

tulburrile de fapt, ct i pe cele de drept.

Cum am amintit, obligaia de garanie opereaz mai puternic atunci cnd eviciunea provine

dintr-un fapt personal al vnztorului. Acest fapt poate fi anterior vnzrii i tinuit fa de

4

Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. I Vnzarea-cumprarea.Schimbul, ediia a IV-a, actualizat de Lucian Mihai, Romeo Popescu, Editura Universul Juridic,Bucureti, 2007, p. 100.

3


4/12

cumprtor sau ulterior vnzrii i neprevzut n contract, prin care vnztorul sau succesorii si

(universali sau cu titlu universal) l tulbur pe cumprtor n linitita folosin a lucrului

Se numete fapt personal orice fapt sau act, anterior vnzrii, dar tinuit fa de

cumprtor, sau ulterior vnzrii, dar neprevzut n contract, svrit de ctre vnztor sau

succesorii si universali sau cu titlu universal de natur a-l tulbura pe cumprtor n linitita

folosin a lucrului, indiferent c este vorba de o tulburare de fapt, sau de o tulburare de drept (de

exemplu, vnztorul invoc un drept de uzufruct sau de abitaie, nerezervat prin contract, asupra

lucrului vndut).

TULBURARE DE FAPT

Prin tulburare de fapt se nelege svrirea de ctre vnztor a unui act material

prejudiciabil asupra bunului vndut, nefondat pe un drept. n astfel de condiii este firesc, avnd n

vedere buna-credin, c o astfel de mprejurare atrage rspunderea vnztorului. Prin urmare,

vnztorul trebuie s se abin de a svri orice fapte materiale care pot cauza cumprtorului o

stanjenire a folosinei bunului spre a nu contraveni obligaiei de garanie provenind din propria fapt

. n doctrina juridic se consider c tot n categoria tulburrilor de fapt provenind de la vnztor

intr i svrirea unui act juridic de ctre acesta, de exemplu, vnzarea unui bun a doua oar, dupce formase obiectul unui contract de vnzare5, ori nchirierea bunului dup ncheierea contractului

de vnzare-cumprare6.

n practic, cele mai multe aplicaii n materie se refer la raporturile de vecintate, care pot

fi, juridice7sau de fapt. Raporturile izvorte din lege constau n aa-numitele servitui naturale (de

exemplu, servitutea de scurgere a apelor naturale) i servitui legale (cum este servitutea de vedere,

servitutea de trecere pentru folosirea unui loc nfundat, distana plantaiilor etc.). n doctrina juridic

se consider c acestea nu sunt adevrate servitui, ci limite normale ale exercitrii dreptului deproprietate, care impun proprietarilor nvecinai s se comporte astfel nct s promoveze relaii

normale de vecintate; de aceea, ele nu se incadreaza in categoria obligatiilor.

Raporturile de vecintate izvorte din voina prilor creeaz obligaii referitoare la unele

ngrdiri, denumite obligaii de a tolera sau obligaii de a suporta (de exemplu, obligaia pe care i-o

5

Fr. Deak, op. cit., ediia a IV-a, Vol. I, 2007, p. 1006 Camelia Toader, op. cit., p. 16.7 Raporturile juridice de vecintate pot rezulta fie din lege, fie din voina prilor.

4


5/12

asum proprietarului fondului aservit de a efectua lucrrile necesare exerciiului unei servitui de

trecere).

TULBURARI DE DREPTAsa cum am enuntat, vanzatorul datoreaza garantie cumparatorului chiar impotriva

tulburarilor de drept pe care el insusi le-ar produce. Acestuia ii este interzis, deci, sa evinga, adica

sa incerce sa reia dreptul transmis prin contract, chiar daca ar putea invoca un titlu.

Prin urmare, vnztorul nu poate aduce atingere dreptului cumprtorului, invocnd

existena unui drept real sau a unui drept de crean: proprietate, servitute, uzufruct, superficie sau

locaiune, ntruct, n caz contrar, dac ar ncerca, intentnd n acest scop o aciune n care de

exemplu ar invoca unul dintre aceste drepturi, chiar dobndite ulterior vnzrii, cumprtorul sausubdobnditorii si se pot apra eficient prin invocarea excepiei de garanie. Aceast aprare de

fond8, care poate fi caracterizat ca o excepie de fond peremtorie9 i relativ10, poate paraliza

aciunea reclamantului vnztor. Aceast excepie este din punct de vedere procedural distinct de

excepia de garanie care este aplicabil pentru o ipotez diferit: a tulburrii de ctre un ter, cnd

se impune chemarea n garanie a vnztorului de ctre cumprtorul acionat n justiie de ctre un

ter, i care este dilatorie11, iar nu peremtorie. Fiind un mijloc de aprare, aceast excepie este

imprescriptibil.Cu toate acestea, vanzatorul pastreaza dreptul de a pune in discutie validitatea vanzarii sau

executarea obligatiilor cumparatorului. El poate cere anularea sau constatarea nulitatii vanzarii sau

poate introduce o actiune in rezolutiune pentru neexecutarea obligatiilor de catre cumparator, fara

ca in aceste cazuri sa fie pusa in discutie obligatia de garantie. Se subnelege c dup vnzare, dac

se ivete vreo nenelegere cu privire la determinarea exact a obiectului contractului, vnztorul o

poate pune n discuie fr a nclca obligaia de garanie mpotriva eviciunii provenind din propria

fapt.

8 Mihaela Tbrc, Excepiile procesuale n procesul civil, ediia a II-a, revzut i adugit,Editura Universul Juridic, Bucureti, 2006; Theodor Mrejeru, Excepii privind instana i

procedura de judecat, Editura RAI, Bucureti, p. 81.9 Excepiile peremptorii tind la respingerea sau anularea cererii ori la stingerea procesului.10 Excepiile relative privesc nclcarea unor norme dispozitive i pot fi invocate numai de partea

interesat i numai ntr-un anumit termen (prima zi de nfiare sau termenul urmtor celui n cares-a svrit neregularitatea).

11

Excepia dilatorie duce n caz de admitere, la declinarea competenei i astfel la amnareajudecii.

5


6/12

CONVENTII PRIVITOARE LA GARANTIA FAPTULUI PERSONAL

Vanzatorul raspunde pentru evictiunea ce ar rezulta dintr-un fapt personal al sau,

orice conventie contrara fiind nula.Regulile elaborate in materia evictiunii au caracter, in principiu, supletiv, in

contractele de vanzare-cumparare fiind des introduse clauze pentru agravarea, dar mai ales,

atenuarea garantiei.

Efectele garaniei faptului personal.

Garantia datorata de instarinator produce efecte diferite dupa cum evictiunea s-a produs

printr-un fapt al vanzatorului sau prin exercitarea de catre acesta a unui drept.

n situaia n care intervin asemenea fapte personale ale vnztorului, cumprtorul se poate

apra prin invocarea excepiei de garanie, conform creia cine trebuie s garanteze pentru

eviciune, nu poate s eving 12.

Vnztorul nu-l poate evinge pe cumprtor nici direct, nici indirect i nici n urma

dobndirii unei noi caliti pe care nu o avea n momentul vnzrii. Prin insusi faptul vanzarii, el a

transmis cumparatorului nu doar toate drepturile actuale , dar si pe cele susceptibile a fi dobandite

in viitor.

Obligaia de garanie pentru eviciune a vnztorului este patrimonial, astfel nct, dup

moartea sa, ea se transmite succesorilor si (universali sau cu titlu universal). Excepia de garanie

poate fi invocat deci de cumprtor dac adevratul proprietar l motenete pe vnztor i apoi

revendic bunul vndut.

Excepia de garanie nu poate fi opus succesorilor cu titlu particular ai vnztorului,

ntruct acetia, dobndind numai un bun special i particular, nu sunt inui de obligaiile autorului

lor.

Obligaia de garanie a vnztorului pentru fapte proprii vizeaz att tulburarea direct a

cumprtorului, ct i eviciunea indirect, realizat prin intermediul unui ter. Astfel, dac

vnztorul vinde un lucru de dou ori, la dou persoane diferite i dac al doilea cumprtor i-a

transcris titlul de dobndire asupra imobilului sau a intrat cu bun credin n posesia bunului mobil,

naintea primului cumprtor, atunci vnztorul va rspunde de eviciune fa de primul cumprtor,

cauza eviciunii fiind ulterioar vnzrii i provenind din faptul personal al vnztorului13.12 A se vedea D. Alexandresco, op. cit., p. 286 i urm.13 A se vedea Fr. Deak, St. Crpenaru, op. cit., p. 55.

6


7/12

Garania contra eviciunii rezultnd din fapta unui ter.

Vanzatorul este de drept obligat a raspunde catre cumparator de evictiunea totala sau

partiala a lucrului vandut sau de sarcinile la care s-ar pretinde supus acel obiect si care n-ar fi

declarate la facerea contractului.

Obligaia de garanie pentru eviciune a vnztorului exist i atunci cnd tulburarea

cumprtorului provine din partea unui ter. Pentru a fi antrenat obligaia de garanie pentru

eviciune a vnztorului este necesar ndeplinirea cumulativ a trei condiii14: existenta unei

tulburari de drept; anterioritatea cauzei evictiunii in raport cu incheierea contractului; cauza

eviciunii s nu fi fost cunoscut de cumprtor. La aceste trei conditii se mai adauga, uneori,

necesitatea unei actiuni in justitie de catre tert impotriva cumparatorului, insa obligaia de garanie

contra eviciunii nu este condiionat de aciunea n justiie a terului.

TULBURAREA DE DREPT

Nu orice tulburare a linititei folosine a bunului cumprat atrage obligaia de garanie a

vnztorului pentru eviciune, ci trebuie s fie vorba despre o tulburare de drept15. Astfel, pentru

simplele tulburri de fapt, care se produc fr ca terul s invoce un drept asupra bunului cumprat,

cumprtorul se poate apra singur, prin mijloacele prevzute de lege16. Simpla tulburare de fapt nu

are un temei juridic.Pentru ca obligaia de garanie s funcioneze, este necesar ca tulburarea cumprtorului s

fie actual, efectiv sau cel puin iminent i nu numai eventual. Nu este admisibila chemarea

vanzatorului in garantie in ipoteza in care cumparatorul este victima unui furt, a unor degradari sau

a unei deturnari de clientela, acesta avand la indemana cai deschise oricarui proprietar.

Terul poate invoca fie un drept real (dreptul de proprietate, dreptul de superficie, dreptul de

uzufruct, sarcini nedeclarate), fie un drept de crean( un contract de locatiune). Aciunea sa n

justiie poate fi o aciune n revendicare, o aciune ipotecar, o aciune confesorie, o aciuneposesorie etc.

Indiferent de buna sau reaua credin a vnztorului, el va rspunde de obligaia de

garanie pentru eviciune (deci este indiferent dac vnztorul a cunoscut sau nu cauza de

14 Fr. Deak, op. cit., p. 80; Eugeniu Safta Romano, op. cit, p. 51 i urm.15 Iosif R. Urs, Smaranda Angheni, Drept civil. Contracte civile, op. cit., p. 3716

De exemplu, dac cumprtorul este tulburat de un ter, care ajunge s ocupe imobilulcumprat de el, cumprtorul se poate apra singur, fie pe calea unei aciuni posesorii, fie pe caleapetitorie a cererii n revendicare imobiliar.

7


8/12

eviciune)17.

TULBURAREA PRIN INVOCAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

Daca dreptul exercitat de tert contra cumparatorului are drept consecinta evingereaacestuia, suntem in ipoteza vanzarii lucrului altuia.

Problema vanzarii lucrului altuia priveste doar bunurile individual determinate, deoarece

bunurile determinate generic pot fi vandute valabil chiar daca nu apartineau vanzatorului la data

incheierii contractului.

ntr-o asemenea situaie, va trebui s distingem dup cum consimmntul prilor a fost

afectat de eroare sau, dimpotriv, contractul s-a ncheiat n cunotin de cauz.

n cazul n care prile tiau c bunul vndut nu aparine vnztorului, contractul de

vnzare-cumprare este lovit de nulitate absolut, avnd o cauz ilicit. Deci daca ambele parti au

fost de rea-credinta, contractul este nul absolut in virtutea adagiului fraus omnia corrumpit. O mica

parte a doctrinei considera contractul valabil, acordul de vointa trebuind interpretat in sensul ca

vanzatorul s-a obligat sa procure mai tarziu proprietatea asupra bunului.Corecta este prima solutie:

contractul este lovit de nulitate absoluta, nefiind apt sa produca niciun efect. Adevaratul proprietar

poate invoca el insusi nulitatea, iar cumparatorul nu se poate folosi de art. 937 C.civ.

Dac ambele pri sau cel puin cumprtorul a fost n eroare, respectiv a considerat c

lucrul vndut este proprietatea vnztorului, vnzarea este anulabil pentru eroare asupra calitii

eseniale a vnztorului, care a fost considerat proprietar al lucrului. De aici decurg urmatoarele

consecinte:

Cumprtorul poate invoca nulitatea relativ a contractului pe cale de aciune, n

cazul n care a pltit preul sau pe cale de excepie, dac preul nu s-a pltit.

Vnztorul nu poate cere anularea contractului chiar dac a fost de bun-credin,

ntruct eroarea comis asupra propriei persoane nu poate vicia contractul.

Fiind ter fa de contract, adevratul proprietar nu va putea cere anularea acestuia

dect dac este vorba despre un caz de nulitate absolut. n schimb, el poate intenta o aciune n

revendicare, n cadrul creia cumprtorul va putea opune adevratului proprietar uzucapiunea sau

poate apela la garantia pentru evictiune impotriva vanzatorului.

Daca intre timp adevaratul proprietar ratifica vanzarea sau vanzatorul devine

proprietar al bunului nici cumparatorul nu va mai putea cere anularea contractului.

17 T.S., col. civ., decizia 2557/1955 n Repertoriu de practic judiciar pe anii 1952-1969, p. 59.8


9/12

Contractul cu privire la vanzarea bunului altuia este inopozabil adevaratului proprietar,

deci, el nu isi pierde drepturile. Daca nu a iesit din posesia bunului va opune cu succes drepul sau

de proprietate, iar daca bunul nu se afla in posesia sa, are la indemana actiunea in revendicare.

EFECTELE GARANTIEI IN CAZUL EVICTIUNII CONSUMATE

Dupa ce evictiunea s-a produs, vanzatorul(sau succesorii sai universali sau cu titlu universal)

va fi tinut de obligatia de a da daca cumparatorul pretinde angajarea raspunderii pentru pagubele

suferite. Daca exista mai multi vanzatori sau succesori ai aceluias vanzator obligatia va fi divizibila;

va fi insa solidara atunci cand evingerea prin confiscarea bunului decurge dintr-o infractiune

savarasita de catre unul dintre vanzatori.

Raspunderea vanzatorului pentru prejudiciul suferit de cumparator prin evictiune este independentade culpa, aceasta din urma influentand doar cuantumul despagubirilor.Vanzatorul raspunde dupa

cum evictiunea produsa a fost totala sau partiala.

EVICTIUNEA TOTALA

In acest caz efectele sunt asemanatoare rezolutiunii pentru neexecutarea contractului.

Vanzarea este un contract sinalagmatic, deci i se aplica regulile specifice contractelor

sinalagmatice, inclusiv rezolutiunea pentru neexecutare. Rezolutiunea nu opereaza nici in cazul

acesta de drept, ci este judiciara; ramane la aprecierea instantei daca va pune capat raportului

contractual sau este suficient sa acorde daune.

Cumparatorul are interesul sa ceara obligarea la despagubiri ca urmare a garantiei contra

evictiunii decat sa invoce nulitatea vanzarii deoarece sistemul de despagubire a cumparatorului

evins in totalitate este mai favorabil decat cel care ar rezulta din nulitatea relativa in cazul vanzarii

lucrului altuia.

Potrivit art. 1702 C. civ. cumparatorul evins are dreptul de a cere de la vanzator: restituirea

pretului; fructele, daca este dator a le intoarce proprietarului care l-a evins; spezele instantei

deschise de dansul in contra vanzatorului si ale celei deschise de invingator in contra sa; daune

interese si spezele contractului de vanzare. Prin urmare, cumparatorul are parte de o despagubire

integrala, ca efect al rezolutiunii contrctului.

Vnztorul este obligat s restituie cumprtorului integral preul primit, potrivit art. 1701 C.civ. Avnd n vedere c drepturile cumprtorului legate de lucru se transmit asupra

9


10/12

subdobnditorului, vnztorul este obligat s restituie preul primit de la cumprtor, indiferent dac

subdobnditorul a primit bunul cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

Dac, la data eviciunii, lucrul vndut se afl de o valoare inferioar sau a suferit deteriorri

ori prin neglijena cumprtorului, ori prin evenimente independente de cumprtor, vnztorul nu

se poate apra de a restitui preul ntreg.

Astfel, dac valoarea lucrului vndut s-a micorat ulterior ncheierii contractului i pn la

momentul eviciunii, indiferent dac sunt cauze fortuite sau a intervenit neglijena cumprtorului,

vnztorul va trebuie s restituie integral preul fixat prin contract i nu valoarea bunului din

momentul producerii eviciunii18.

Dar dac cumprtorul a tras foloase din stricciunile cauzate lucrului, atunci vnztorul nu

va restitui preul integral, ci va avea dreptul de a opri din pre o sum egal cu valoarea foloaselor

trase de cumprtor conform art 1701 alin.2.

In ipoteza in care actiunea este introdusa de catre un subdobanditor al bunului impotriva

vanzatorului solutia este diferita dupa cum transmiterea s-a facut cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.

Daca este vorba despre un subdobanditor cu titlu gratuit , acesta are dreptul de a pretinde de la

vanzatorul autorului sau pretul platit in acel contract. Daca bunul a fost dobandit cu titlu oneros,

este de notorietate faptul ca prin contract toate drepturile si accesoriile bunului se transmit

subdobanditorului, inseamna ca fiind cesionar inclusiv al actiunii in garantie contra evictiunii,subdobanditorul, indiferent ca este universal, cu titlu universal sau cu titlu particular, are exact

aceleasi drepturi pe care autorul sau le avea, inclusiv dreptul de a obtine pretul pe care acela l-a

platit.

Potrivit art. 1702 din C. civ. cumprtorul are dreptul la valoarea fructelor naturale i

civile ale bunului, n msura n care cumprtorul a fost obligat s le restituie ctre terul evingtor.

Daca bunul nu este frugifer, cumparatorul are dreptul, in orice caz, la dobanda pretului.

ntruct, potrivit art. 928 C. civ., posesorul de bun credin dobndete fructele lucruluiposedat, este vorba despre fructele percepute de cumprtor dup ce a luat cunotin de drepturile

terului asupra lucrului, deci dup ce a devenit de rea-credin. Dar cumprtorul este de rea-

credin numai fa de terul evingtor, fa de vnztor el rmnnd un cumprtor de bun-

credin, ceea ce justific dreptul lui la valoarea fructelor restituite terului. Buna-credinta se

prezuma, dar intentarea actiunii in justitie impotriva posesorului face sa inceteze buna-credinta.

Daca vanzatorul chemat in garantie declara ca nu are mijloace juridice cu care sa-l apere pe

18 Cumprtorul fiind proprietarul lucrului are dreptul de a face cu lucrul su ceea ce voiete - D. Alexandresco, op.cit., p. 294.

10


11/12

cumparator, declarandu-se de acord cu restituirea pretului si a daunelor, dar cu toate acestea

cumparatorul continua singur procesul si il pierde, vanzatorul nu mai poate fi tinut de

contravaloarea fructelor. Ar fi injust, pretentia cumparatorului ar aparea ca un abuz de drept.

Pentru acoperirea integrala a prjudiciului suferit cumparatorul are dreptul sa ceara cheltuielile de

judecata pe care le-a suportat. Art. 1702 C. civ. prevede c vnztorul trebuie s plteasc

cumprtorului cheltuielile de judecat ocazionate de eviciune. Obligaia vnztorului subzist att

pentru cheltuielile procesului din care a rezultat eviciunea, ct i pentru eventualul proces n regres

dintre cumprtor i vnztor;

De asemenea, vnztorul, va fi obligat s restituie cumprtorului spezele contractului de

vindere, deci cheltuielile contractului, dac aceste cheltuieli s-au suportat de cumprtor la

ncheierea contractului. Aceste cheltuieli pot cuprinde taxele de nstrinare i autentificare, taxe de

radiere i nmatriculare, onorariu de avocat, onorariu de notar, taxe de intabulare etc.;

Astfel, potrivit art. 1701 alin.3 C. civ., vnztorul datoreaz cumprtorului diferena

dintre pre i sporul de valoare al bunului, adic diferena dintre preul achiziionrii bunului i

valoarea actual a bunului vndut, dac ntre momentul vnzrii i cel al eviciunii s-a creat un

asemenea spor de valoare. Acest lucru de datoreaz indiferent dac vnztorul a fost de bun-

credin sau de rea-credin i indiferent de cauza care a produs excedentul de valoare

n afara datorrii acestui spor de valoare, potrivit art. 1702 alin 2 C. civ. vnztorul de bun-

credin este obligat s restituie cumprtorului cheltuielile necesare i cheltuielile utile. Dup cum

rezult din art. 1702 alin 3 C. civ.: dac vnztorul a vndut cu rea-credin fondul altuia, el va fi

dator s ntoarc cumprtorului toate spezele ce va fi fcut, i cele de simpl plcere. Aceasta

nseamn c, n cazul vnztorului de rea-credin, acesta va datora, singur, i cheltuielile

voluptuarii (fcute de cumprtor n scop de lux sau de plcere)

Cumparatorul are dreptul de a pretinde, tot cu titlu de despagubire, anumite cheltuieli pe care

le-a facut cu bunul pana la momentul evictiunii. Trebuie distins intre cheltuieli necesare conservarii

bunului, cheltuieli utile care tind la ameliorarea si sporirea valorii bunului si cheluieli voluptuarii,

facute in scop de lux sau placere.

In concluzie, pretul se restituie intotdeauna, altfel ar fi detinut fara cauza. Ideea de garantie

deroga de la principiul echitatii in sensul ca pretul se va restitui integral, indiferent daca valoarea sa

a scazut din cauze fortuite sau prin fapta cumparatorului.

EVICTIUNEA PARTIALA

11


12/12

i n caz de eviciune parial,se deosebesc mai multe aspecte19. Astfel, eviciunea parial const n

pierderea de ctre cumprtor a unei cote ideale din dreptul de proprietate , fie a unei parti din

lucru , fie restrngerea sau negarea in orcie forma a drepturilor pe care el credea ca le-a dobandit

asupra bunului.

In ceea ce priveste evictiunea partiala, legea acorda cumparatorului dreptul de a opta intre

rezolutiunea vanzarii si mentinerea contractului cu obligarea vanzatorului la despagubiri.

Aa cum rezult din art. 1703 C. civ. dac cumprtorul este evins numai de o parte a lucrului i

aceasta are, n privina totului, o aa nsemntate nct cumprtorul n-ar fi cumprat lucrul fr

acea parte, el poate strica vnzarea. n acest caz, avnd n vedere c eviciunea parial este att de

important nct cumprtorul, dac ar fi avut cunotin, nu ar fi cumprat lucrul, atunci

cumprtorul va putea solicita instanei de judecat rezoluiunea contractului20.

n cazul n care aciunea cumprtorului n rezoluiunea contractului se va admite, atunci

cumprtorul va restitui vnztorului lucrul, n starea n care se afl dup eviciunea parial, iar

vnztorul va restitui integral preul i l va despgubi pe cumprtor, la fel ca n cazul eviciunii

totale. Codul sugereaza ideea unei erori in care s-a gasit cumparatorul, dar consecinta nu este

nulitatea contractului, ci rezolutiunea.

n situaia n care cumprtorul nu obine sau nu solicit rezoluiunea contractului, atunci

cumprtorul, potrivit are dreptul s primeasc de la vnztor valoarea prii de care a fost evins de

la momentul producerii eviciunii, iar nu doar o parte proporional din pre. Aceasta nseamn c

vnztorul nu se va putea libera oferind o parte din pre, proporional cu partea evins, indiferent

de scderea sau de mrirea lucrului de la momentul vnzrii i pn la eviciune, ci va fi obligat la

plata valorii prii evinse la data producerii eviciunii. Vanzatorul ar putea fi tinut si de plata

contravalorii fructelor pe care cumparatorul le datoreaza evingatorului, o parte din cheltuielile

contractului, precum si cheltuielile de judecata.

Pe de alta parte, daca dupa vanzare valoarea bunului a scazut, pierderea va fi suportata in parte

si de catre cumparator, deoarece vanzarea etse mentinuta, iar cumparatorul n-ar putea pretinde o

parte proportionala din pret, ci doar repararea exacta a prejudiciului suferit.

19 Iosif R. Urs, Smaranda Angheni, Drept civil. Contracte civile, op. cit, p. 39; Radu I. Motic, Florin Moiu, op.cit, p. 142 i urm.

20

Problema de a se ti dac eviciunea parial este destul de nsemnat pentru a conduce larezoluiunea vnzrii-cumprrii este o chestiune de fapt, lsat la aprecierea instanei judectoreti,n funcie de probele administrate n cauz.

12

garantia pt evictiune

Documents