CopertaM II{UNA PAUI-A, S'I'ROE

O .Anternin d'Alessandti

O I,A{iESIANA, 2011, penuu prezenta edilie

ISBN 978-606 -92861-1 -9 (edigie tiplriti)

l)escrierea CIP a I]ibliotecii NaEionale a l{omtniei

D ALESSANDRI, ANTO}JIOG6,ndirea Ei opera Dorei d'Istria / A"ntonio d',{lessandri I trad':

Ma.ra. ChiriEescu, Cerasela Barbr:ne. - l)ucurelti : Pavesiana, 201 I

rsBN 978-606-92863- r-9

I. Chirilescu, Mara (trad.)

II. Barbone, (lrasela (trad')

S2l. 135.1.09 D'Istria,D.929 D'lstria,fl.

)

ANTONIO D'ALES.SANDRI

cANnmEA $r OPERA DOREI D',ISTzuAiNTnE ORIE,NTUL EUROPEAN $I ITALIA

Tiaducere din limba italianide Mara Chirigescu;i Cerasela Barbone

t {*,.r.*

CUPRINS

PREZEN"INRE, DE TRANCESCO GUIDA 7

NOTA I-A EDIJ'IA RoMANrlAscA. . .

NOTA

INTRODUCERF,

CAPITOLUL I ,),,MITUL" DOREI D'ISTRIA

CAPITOLUL IIDE LAELENAGHICA LA DORA D'ISTRIA .,, ... .' 53

CAPIIOLUL IIIRELrGrEglroltrlcA ...... '.83CAPITOLUL IVCOLABORAREA CU VALERIO

CAPITOLUL VPROBLEMELE NAI'iONAI-EDIN SUD-ES'TULEUROPEAN ..,...195CAIiITOI.UL \rIpRoBLEMATICATsUtNiNA .... - '.273CAPiTOLUI, YIIpERIoADAFLoRENTINA(tszo-tses) . . -..3r7GENEALOGIAFAMILIE,I GHICA ....408NQr;{BIoGRAFIcA... .... '.411BIBLIOGRAFIE REFERITOARE

LAOPE,RELE.DOREID,ISTRIA . .., .., ..... 416

TNDICE ..435

10

11

12

13

17

NOTA

Dinrre diferirele lbrme ale numelui de familie de origine al

Dorei d'Istria (Ghica, Ghyka, Gjika, etc.), l-am ales pe cel care

este cel mai des fnlosit in limba romi.ni., gi anume Ghica. Cind,insi, ne referim la nurnele rusesc de familie, nu am ficut c, tr"an-

scriere exactl a caractere]or chirilice, am preferat si folosim for-1v1'1 x,ulgata, prevalent acloptata ln diferite surse, adici KoltzofrlMassalsl'-v, cr"l cale isi semna uneori nrisivele chiar Dora d'Istlia.

Unele paragrafb din primul, al treilea ;i al cincilea capitol

reiau in parte continutrrl a trei dintre articolele mele: este vorba

despre: Il onzita, di Dora d'Istria: ulz percorsl bibliografico, infransjtluanian Reuiew, r,ol. XV (2A06), nr'. 3, pp. 45'7A, La uie

tnotxltstique dans I'Eglise orientale di l)ora dlstria (1528-1888):

proltlematiche religiose e politiclte, in Trimestre. Storia-Politica-

Soci.eti, a. XXXVI (2003), 1-2, pp. 73-92 gi Il ruouiruenta nazio-

nale albanese e Doru dTstria, in La Sicilia, il hlediterraneo, IBalmni: storia, r.ahura, lingue, popali (Atti delle Giornate diSrudio, Palerrno, 7-9 settembre 2006) a cura di Marteo Mandali,

Palermo, A.C. Mirr:or, pp. 87-L)9.

INTRODUCERE

( )clceritorul care se ocupa de intimplar ilc istorice qi culrura-

l,' ,rl.' populagiilor din sud-estul Europei, incepind de la jumita-r.'rr sc'colului al XIX-lea, va fi avut, poate, prilejul si intilne,ascS.

rrrcori numele f)orei d'Istria. in faEa unui trrtmir impresionant

,lt' lrrcriri (meinografii, eseuri, articole, recenzii, inten'engii apar-

lirrintl unor genuri diferite, scrisori etc.) publicare de erudira de

oligine romlni, surprinde fapnil ci, la aproape o suti douazeci

,1.' rrrri cle la moartea sa, lipsegte incl un studiu gtiingific relbritorl,r ,r.csreo, gi care sl-i reconstruiascl conturul personalitl;ii pre-

r rrrn si profilul intelectual. Din aceste sirnple constatari a luatn.rsrcrc ideea cercetirii de fagl Paginile urmltoare incearcl sir.,.rliz.cze redescoperirea biografiei 9i gXndirii Elenei Ghica

N,rltz.oft-Massalsky (1828-1888), adevirarul nurrre al Doreirl'lst ria.

( )pcra acestei intelectuale a fost nu c{oar impresionantl, ci ;ilo,rr tc crerogena. Argumentele obiect al studiilor sale prczinti unlv;rntrri tenaric, de la istorie la literaturi;i etnologie, de la religie

l;r lxrlirica Ei drept" (Jbiectivui Dorei d'Istria era acela de a favo-

liz.rr in liuropa occidentala (unde a ales sI trliasci) o cunoastere

plcc:isi a muldplelor falete ale culturii Ei civilizag:iei Orientuluicur'opeiln, caruia ii aparginea prin originea fumiliei sale (Albania),

plin nastere (Roruinia), prin lormare (Grecia) ;i prin clsitorie(l{rrsia). 'li:ebuie sa mai subliniem faptul cI acrivitatea ei de cer(crrrrc (inceputa in 1955) se situeazi in ani cluciali pentru eveni-

rrrcrrrcle nagionale ale multor State balcanice, in primisl'r'inciparele Romi.ne. in decursul secolului al XIX-lea, cnnd po-

l,ollelc din Europa de sud-esc se a{lau inclegtate in lupta pentru

r'rn:rncipare de sulr dominagia orornanl ;i ausrriaca pentru reali-

z:rlca independentei nalionale, Eur:opa pr:ivea cu atenfie la ceea

rc in cpoci se putea numi petileria continentului. Chestiunea

14 INTRODI;CERE

Orienrului era una dinrre proLrlemele principale asupra cirora se

concertra atet interesul Cancelariilor europene cAt gi acela al

mgltor intelectuali. Scrierile I)orei d'Istlia asurni, in acest con-

rext, o valoare importanti de mirturie asupra orientS.rilor politi-ce si culturale ale clasei culte a Europei occidentale din epocl ;ia modului in care acea$ta se iLsa influenlati gi orient:rti. Referitorla acest lucru se precizeazi faptul ci Dora d'Istr:ia igi publica ope-

rele la mar:i editori (ca Cherbrrliez din Genera, Mayer k- Zellerdin Ziirich, I-acroix-Ver:boeckhor.,en din Paris) sau in reviste de

presrieiu (ca Reuue des deux tnondes, Il l)iritto, LTllustration, la

Nr,touaArutohtgia,la Riuis'ta Europea etc.), cle largi circulagie prin-tre intelectuali.

f)ora d'Istria a fost" aqadar:, o personalitare de talie europeanisi aceasti constatare va {i confirmatl ulterior dacl lu.irn in consi-

derare nurneroasele conracte epistolare inrretinure cu multe per-

sonaie din domenirrl culturii si al politicii, dinrre care (amintim

doar pe c.lEiva) Giorgio Asproni, Alessandro d'Ancona, Angelo

De Gulrernads, Girolamo de Rada, Ciuseppe Garibaldi,'I'ulloMassarani, Francesco Protonotari, Edgar Quinet, Federigo

Sclopis di Salerano, Niccolb'ftrnmaseo, Lr:renzo Valerio. Adam\X'olf pi rrrulgi algii.

Motivele lacunei din istoriografie referitoare la fJora d'Istliasunt variilte. Primul dintre acestea ar fi viziunea encomiasrici gi

ek:giativl care a planat asupra imaginii scriitoarei, care, pe de o

parte, a flcut din ea un personaj celebru (chiar daci pentru pu-tine decenii), iar pe de altl parte l-au golit de sens pentru ciaproape nirneni (incleosebi posteritatea) nu i-a mai interpretatginclirea aqa cum reiese ea din lucririle scrise. in aceast"{ lucrare,

deci, am incercat mai ales si citim ;i si evaluim scrierile pe care

f)ora d'Istria ni le-a llsat gi si ingelegem cu adevirat cum g.fur-

clea, ce Frofrunea, ce r-oia si ur:de ii este locul in panorarrra crrl-

trrrali a Europei secohilui al XIX-lea. Acesta este ;i motivul pe*-tlu care in economia lucririi arn inserat multe citate din opera

sa. Am fhcut acest lucru tocrnai pentru a inliturc aura mitici cu

rr,i I I(( )l )ticl:itH

,.rrt'rr lirst incununitti si pentru a inqelege, prin lectura operei,

r.rL,.rteu ci intelectuali qi cul*rmli.t Jrr al cloilea moriv al relativei tlceri a istr:riogr:afiei in legatu-

l,r ( u ir( cst subiecr ar:e drept cauzi problema .,genului,,, fiind deci

irrrprrt:rbil liptului ci Dor:r d'Isuia era femeie. l,a fel ca rnulte

.rlr,' irrtclc:ctuale ;i scriiroare din epoci. tn prez.ent mai toate date

rrir.rlii. ;i in cazlrl ei s-a inti"mplat la fbl. Aclesea, atelrfia istorici-lr rr csrc trczita c{e figura feminini {ie pentru viala ei aventuroasi,

r.rrr;rrrt:lt:i ctc., fie pentru rolul pe care l-a jucat in r"elagia pe care

.l .lvur-o cLr un petrsonaj masculil importanr. Exista, cu alte cu-

virrit', o problerni. de transmiterr a memoriei istorice in acest

rl.rrrt'niu. Mr.rlti vreme a diinuit ideea ca femeile, considerate,,,lili'r'itc, si uir.rl:elir:are,r barbprilor; nu au jucat utr rol anume inr rrlrrrr':i, lxrlitica, gtiingi, cel{eIare. Iar in diferengele biologice a

l, rsr itlcn ti licat:i legitimarea pr€supuselor inegalitlgi intelectuale,

rrr,,r.rlt';i civile f)e care tradigia le-a arribuit genului fbminin. Nucrirr,r nicio inc{oiali ci in istoriogra{ia care cc}nfine aceste locurir oluurr(', cste rnult mai temerar si studiezi teme qi probleme le-

l,.rrr' rk' r'hcstiunea feminismului sau sa incluzi ;i si recuperezi

lt'rrrt'lrrrtirr cercetate si, p:er:sonaje, ca Dora d'Istria, aproape cu

r',r ill n('glijrte.Irr . c'lc din urrni ar trebui sa amintim gi vastitatea gi eterogene-

ir.ut';r opclei acestei intelectr"rale care nu ne ing.lduie s-o clefiniln innr,,.l rrrrivoc. Interesul pentru stricliu, foarte diversificat, de a-ltfel,

rrr' pt'rnritc o aborc{are a operei sale din multe puncte c{e vedere:

irlorit, lrolitic, lirerar, religios, gi chiar din alra per:spectivi. Avem

irr vlk'r'r' un pelsonaj care ar putea consl;tui un motiv de interes

l)('nuu cliversele tipologii de cercetltot{. Ne dor:irn ca in viitorr rrrrrplt'xr figuri a Dorei d'lsrria si poata fi conturati cit rrrai corn-

I'1,'t ,)i sri [;rca palte pe deplin din pratrimoniul istoriografiei.

l'rc'2.'rrtrr[ stucliu pr"opune un demers istorico-politic 9i se

r ()il(('ltilcaz.:i mai ales pe istoria criticii, punct de plecare indis-

lrt'rrr;rlril l)cutnl a d:r seaml c{e tot ce s-a scris despre ea pina,,,,,,,,. i,, c':rpitolele care urmeazi am incercat sI analizarn gindi-

l5

16 INTRODUCERE

rea scriitoarei, organizfind di.scursul in mod esen;ial in jrrrul a

trei puncte care mi s-au pirut cele asupra cirora s-a concentrat

mai mulr atengia cercetitoa.rei. in primul rind, [)ora d'Istria, s-a

aplecat indelung, cu spirit laic, asupra dinarnicii clintre religie ;ipolitici in func;ie de schimtririle srrrvenire care, de la Revoluria

franceziincoace, asaltau societatea europeani. in al doilea rAncl,

cerceritoarea s-a concentrat asupra chestiunilor nagionale ale pr:-

pulagiilor balcanice (in moc{ deosebit asupra Rom.tniei, Greciei,

Albaniei). Un loc aparte in opera Dorei d'Isrria il ocupi studiilec{edicate condigiei femeii in Europa occiclentali gi orientala.

in ultimii cincisprezece ani ai viegii sale, insi, scriitoarea a.

pus accentul mai ales pe studiile lite:"are, si anume, pe studierea

liter:aturii orienrale (epopeile ir:diene, persane etc.). La haza aces-

tei schirnbiri pargiale, a stat intensrd raport intelectual pe care l-aavut cu orienralistul Angelo De Cluhernatis care, &rI indoiali, a

trezit interesul cerceritoarei pentru acest subiect.

Dora d'Istria n-a lc.lst un teorerician, iar scrierile sale nu oferiun rlemers politic organic. Regisim insl in acestea un studiumeticulos a[ isroriei, al fenomenelor politice;i sociale, al r:eligiei,

al politicii externe. mai ales (dar nu numai) al regiunii orientalea continentului european.

Laicitatea, libenatea si egaliratea au fost c{oar unele clin cu-

vinrele cheie ale g*ndirii sale la a cirei recr:nstruclie gi redescope-

rir:e incearci si-gi aduci contribugia studiul de f.aga.

CAPITOLUL I

,,MITUL" T}OREI D'ISTRIA

l, De la realitate la mit

Neclurrrerirea este irrrpresiir imediati gi fireasci pe care o ai

t,irrrl treci rapid in revisti scrierile Dorei d'Istr:ia;i pe cele refer:i-

r,,;rrc la ea, apirute fie in timpul viegii, fie dup.l moartea sa (no-

icrrrl'rrie lSSB). Nu reuge;ti, de fapt, la o primi privir:e, si-gi ltci,r iclce despre personalitatea extrem de cornplexi;i despre profi-lrrl ci inrelecrual, care, cu greu, pcrt fi ?ncadrate intr-o caregoric:

,,rrr rrlta. Pirgiae sunt scrierile gtiinlifice care o privesc, iar carpus-

rrl sclierilor sale este eclectic gi eterogen. Obiectivul cel mai im-

l)orrant este acela de a ajunge la o ingelegere adevirata a petsona-

irrltri, cvitind cr:eionarea unui portret lipsir de r:riginalitate sau,

rruri rlu, t',anala celebrare a femeii de talent, clzdnd astfel in cap-(.uur hagiogra{iei sau a elogiului acritic. Destinul istor:iografic al

I )olci d'Isrria pare mai de grabl singular: intelectual de fhimlru,rndiali si ligurl remarcabili in panorama cultur:all a secolului

;rl XIX-lea, aceasm pare sa fi fost dati uitirii, dupl c{isparigia ei,

rle rnai toate generagiile ce i-au urmat, chiar dacl mai exista ;it'xt c'1.rgii.

[.a o luni de la trecerea sa in nefiitgi, Bartok:meo (leccherti,

rrrrtrl clirrtre primii sii biografi, scriainArthiuio Veneto:

l'arc un vis trccere;r vie;ilor, marcate de inteligenp;i activitate,rlin locul lr,rminos pe care l-au ocupat in dorne:riul gtiinlei, larrdinca tircere din mormiint. $i mintea se inspdirrr3,nti la crudainlirlisare a morgii ce ripeste pr: neasteptale un flesecat izvr:r de

inrcligengi, atira cunoagtere acumulati cu rnuiti uudl 9i curajll)ar daci in schimbarea fireascl a societi,tii, primul fironlent de

indurerare 9i spaimi, plovocate de noartea persoanei indrigite,sxr.r respectate, mai este urmat ;i de riceali, necunoastere si ui-tlle; de acea^stl gterg€re din nremorie nu are a se aetn€ cea care,

18 CAPITOLUL I

precum Dora d'Istria, a muncit atit de mult penrru fiecare ca-

uzi. nobili in parte, a srur{iat la lel de muit, a publicat o operlatit de bogatl..1

Prezicerea lui Cecchetti nu s-a acleverit gi amintirea Doreid'Istria, cu rrecerea deceniilor, s-a esrompat, a mai api.rut in scri-

eri care celebrau geniul feminin sau in cadrul mai complex al

evenimenrelor: polidce din unele Srate siru ale popoarelor dinBalcani, cirora scriitoarea le-a acordat o atenfie deosebita gi pe

care a continuat sI le reprezinte. De fapr cosmopolidsmul este

una din tr5s.{turile r{istinctive a1e personalitagii Dorei d'lstria gi

este decisivi penrru inqelegerea per:sonajului. in plus, este greu siafirmi ci apartine mai mr"rlt unei nagiuni c{ecit alteia, pentru ciea s-a simqit inainte de roate un cet;lean european, iar lucrir:ilesi po'restea viegii sale o demonstreaei.

"llebuie si admitem cI nurnlrul celor care au scris despre ea

este intr-adevir surprinzitor, deEi este vorba clespre texte publi-cate in ma;:e parte in timp ce era incl in viagi. Sunt numeroase

opusculele ;i nemoriile, chiar daci aproape toate dau cam ace-

Iea;i informatii, sau scurre informiri despre viata sa, lista opere-

lor principale, precum gi elogii pline de generozitate. Aceste scri-

eri ne infcrrmeaz,'i" ci. Dora d'Istria era in realitare pseudonimul

literar al Elenei Ghica, pringesl Koltzofr'-Massalslcli n.i.scutl" la

Bucureqti, in anul 1828. Descendenrl a uneia dinre cele rnai

importante familii cle boieri romini. flmilia Ghica, tlllra Elena

gi-a petrecr:t copillria gi adolescenla, mai intii in Valahia, mai

apoi in citeva orage din Germania, precum Drescla si Beriin, dar

;i la \riena si Venetia, unde a cilitorit tmpreuni crr familia.

ir-rzestrati. cu o capacitate deosebiti der a srudia, s-a bucurat de o

instruire vasri gi coerentil in 1849 s-a intors in qari unde I-a

cunoscut pe viitorul ei gog, pringul Alexandru Knltzo{I-Massalsky,

descendent a[ uneia dintre cele mai vechi faruilii rusegti qi ofilerin armata raristi", deta;at la Legagia de la Bucure;ri. S-a murat,

1 Banolomeo Cecchetr:i, Necralagia. Dva i?su'ia, i* Arthitio Vrwto,

a. )OTIII (1888), t. XXlnl, fasc.72, p. 484.

N1 I I r rl," t)ol{EI D',ls'l'RlA

,Lr r, irr ll.usia unrle a triit pAni in 1855, cAnd s-a desplrgit de.,,1rrl t:i ;i a pirisit;ara in care a trlit tinep de;ase ani. S-a stabilit

rrr l'.lvcria 9i a hr:tir.1t s[ se dedice studitrlui. L)e la aceasti" dati

1,.rrr.r le c{isp:rrigia sa, in anul 1888 la lilorenga, unde se stabilise

il, ,i tlin 1870, Elena Ghica a scris 9i a pubiicat nutneroase volu-

rrrc si rrlticole care au itnpus-o atenfiei publicului educat din vr:e-

nr('.r sil. De-a lungul deceniuiui cuprins inue anii 1855-1865

| )olrr d'lstlia a publicat unele dintre cele mai ir:rportanre opere

.rl,'s,rlcr: I-a uie ntonattique dans I'Eglise orient*le (l855), operS cu

(.r(' ir deburat, Lrt Suisse alleptaade et l'asctnsion du lVlench

(lli5(r), in patru volume, Les Jimrnes eru Orient (1859-60),

litr'trrsion en Roumilie €t €n Mzri€ (1863), Des fernmes P{)r uvt

li'rrntrt'( 1865), fiecare constind ln doui volume"

l'olnind de la aceste informagii succinte, cu caracter biografic,( (' sc legiisesc in mai roate scrierile despre l)ora d'Istria aparute

lr,rrri lzi, dupi acum am mai spus, afil ajuns la urmltoarea ipote-

r.r: in rnai mult de un secol ;i jurnitate cei care au stucliat opera

,rr('srei autoare au dat nastele mai mult unui lbl de,,rrrit" dec.lt

ill()r' reconstituiti cridce. Personajul scriiroarei lomince a lbst

r r .r nslatat pe un plan ideal fre de catre cei care au scris despre ea, fie

,1,' r iirrc adrrriratori. 1,., acett mod s-a conturat pro{ilul, mai degra-

l',r r.ornun in istoria problemei femeii, al femeii ilustre, iar in cazul

s1,tt i{ic, al pr:inEesei cu iciei liberale ;i cu o vasra cultura, paladin ai

,lrr'prurilor femeii gi al popoar"elor oprimate. Aproape topi cei care

\ .ur ocupilt, mai ales pi.nri la jumitatea secolului al )LX-lea, i-au

, r'k'lrrlt fi'umusetea, inteligen;a, c*ltura, operele, virtugile gi mai

rrrrrlr clccit un profil critic, au scris o istorie a,,nitului" L)orei

tl'lstria. Sa por.estegti inzilele noastre istoria unui astfbl de perso-

n,rj, irrseamn']., in schimb, si-l situezi in cadrul familiei, al timpu-lrri, :rl curentelor culturale din vremea ln care a triit;i insearnni de

.ls(nrcnea sa incerci si ingelegi ce poz.igie a ocupat in dezbaterea

.,rlrrrlala ;i polidcl a anilor in care i1 cleat.2

2 Pentru reilecEii metodologice mai arnple referitoare la aga nurnita

,.rirolir^A ilrrreik:r ilusrre" se poa.te consulta Ginevra Conti Odorisio, Ix stni"i,t

19