VIAþA NUMELUI

Mircea Samoilă

Carte despre numele de familiia românilor din Voivodina

SELEUŞ

2002

EDITURACOMUNITÃÞII

CULTURAL-INSTRUCTIVES E L E U ª

BANAT 2000

Director:Dimitrie Miclea

Redactor:Maria Miclea

Recenzent:Sima Petrovici

Coautor-cercetãri documentare:Irinel Samoilã

Tiraj: 200 exemplare

SELEUª

Seleuº

MIRCEA SAMOILÃ

VIAÞA NUMELUI(Contribuþii la relaþiile dintre numele de familieºi localitãþi raportat la românii din Voivodina)

S E L E U ª2002

Stimaþi cititori,

• În cele mai multe cazuri, cei ce lectureazã o lucrare, sunt maipuþin interesaþi sã citeascã partea introductivã. De data aceastanoi vã propunem sã nu evitaþi întroducerea, dat fiindcã esteinteresantã ºi vã oferã date relevante, referitoare la materialulpropriu-zis.

• Vã avertizãm de la bun început: nu vã aºteptaþi ca lista numelorde familie a românilor din Voivodina sã fie completã. Listaconþine doar numele care le-am analizat în prezenta lucrare,respectiv, patronimele care sunt într-o relaþie cu numele delocalitãþii. Dacã unele nume din aceastã categorie vor lipsi,acestea le vom completa ºi cu ajutorul dumneavoastrã. Deaceea, liber trimiteþi la adresa autorului informaþii despre nu-mele omise.

• Din cauza cercetãrilor mai îndelungate ºi transmutãrii popu-laþiei, mai cu seamã, din mediile rurale în cele urbane, nicilista numelor de familie pe localitãþi, nu este definitivã. Deaceea, s-ar putea întâmpla ca noi sã fim consemnat vreunnume de familie, care în momentul de faþã nu mai existã însatul respectiv, fiindcã purtãtorii lui s-au transferat la oraº.

autorul

5

6

CUVÂNTUL INTRODUCTIV

Având în vedere specificul acestei lucrãri, ne-am propus, ca în parteaintroductivã, sã ne referim succint la douã subiecte: 1. Perioada formãrii ºistabilirii numelui de familie la români, 2. Explicaþiile necesare pentruînsuºirea corectã a conþinutului prezentei lucrãri.

Pentru a fi mai uºor indentificat printre semeni, omul încã în timpurilestrãvechi, poseda nume personal. Pe parcurs, în faza evoluþiei umanitãþii, cânds-a ajuns la starea socio-economicã mai prosperã, majorându-se ºi populaþiape un spaþiu restrâns, s-au format nuclee umane mai mari ºi stabile. Atunci s-asimþit nevoia de diferenþiere a numeroaselor persoane care purtau acelaºinume. În acest sens, la numele de persoanã se adaugã un supranume, care peatunci, încã nu a fost stabil, adicã nu s-a moºtenit.

În regiunile istorice ale României, din care provin strãmoºii românilorvoivodineni, s-a procedat cum am descris în cele precedente. Dar în pãrþileacestea, ca ºi în alte pãrþi ale Europei, prin secolul al XV-lea, s-au efectuatprimele încercãri de stabilire a numelui, care-l vor purta ºi descendenþiifamiliei respective . Astfel, în regiunile istorice ale României începe formareapatronimelor, în cele mai multe cazuri, ele fiind în fond supranumele unoradintre membrii familiei respective. Pe lângã faptul cã s-a preluarea supranu-mele individului, numele de familie, în faza incipientã, se formeazã ºi prinînsuºirea numelui personal al pãrinþilor, mai cu seamã al tatãlui, apoi dupãdenumirea îndeletnicirilor cu care se ocupau persoanele în cauzã. Dupã cumvom vedea din cele prezentate în aceastã lucrare, multe patronime se for-meazã cu ajutorul numelor localitãþilor sau al altor toponime.(1)

Stabilirea numelor de familie ºi oficializarea lor s-a efectuat, în partreamare a cazurilor, în secolul al XVIII-lea, cu scopul de a se evidenþia populaþiadin diverse motive: impozitare, mobilizarea în armatã etc.

În majoritatea cazurior, stabilirea numelor de familie a românilor dinVoivodina, s-a realizat pe teritoriul actualei Românii, þara de baºtinã astrãmoºilor românilor de pe aceste meleaguri. De altfel, menþionãm cãstrãbunii noºtrii ºi în pãrþile unde le-a fost originea strãveche, au fost în maimulte rânduri nevoiþi sã se transmute dintr-o regiune în alta, mai cu seamã,înainte de marea colonizare habsburgicã în care multe familii de românii aufost transmutate, în Voivodina.

7

Având în vedere afirmaþia de mai sus, referitoare la ultima colonizare aromânilor în pãrþile acestea, putem releva cu certitudine, cã cele mai vechidocumente, care ne oferã date relevante despre numele de familie oficializate,a ascendenþilor românilor din Voivodina, sunt registrele nou-nãscuþilor, carela început s-au purtat de oficialitãþile bisericeºti(1). În pãrþile noastre, înmajoritatea localitãþilor, registrele sunt indroduse în anul 1779. Pânã în anul1865 registrele au fost purtate cu grafia slavonei bisericeºti vechi fiind numiteRegistrele nou-nãscuþilor (traducere din limba slavonã, în care se numescNapisanie krešèaenih(2). Înscrierea tuturor datelor în registrele respective s-aefectuat cu litere chirilice, grafie corespunzãtoare vechii slavone bisericeºti.Din anul 1865, de la despãrþirea ierarhicã a bisericii ortodoxe române ºi sârbe,registrele nou-nãscuþilor din pãrþile noastre, sunt redactate cu grafie latinã,folositã de români.

În perioada amintitã mai sus,se produc modificãri interesante unor numede familie, pe care noi le-am analizat din registrul nou-nãscuþilor din Seleuº.Astfel, actualul nume Broºtean sau Broºceanþ la Seleuº a fost înscris în fazaincipientã de înregistrare, cu litere chirilice, Broºcineanþ. Tot la fel, actualulnume al autorului acestor rânduri, a fosat înscris Samuil. Din anul 1865,folosindu-se literele latine, prima datã numele respectiv a fost înscris Samuilã(pentru prima datã este folositã litera ,,ã”). Modificarea acestui nume s-aprodus ºi mai târziu, consemnându-se Samoilã (varianta actualã). Dar, într-operioadã, preotul care purta registrele, fiind de origine român ºi folosind ocaziade a se pronunþa în limba maternã, numele acesta la consemnat, dupã pãrerealui cât mai românesc, Sãmãilã, abuzând de litera ,,ã”. Altã modificare amconsemnat-o la actualul nume Berlovan, care într-o perioadã a fost înscrisBorlovan, variantã care nu se mai foloseºte în Voivodina, dar este frecventãîn România.

Din anul 1898, în registrele nou-nãscuþilor (cele din Seleuº, analizate denoi) redactarea se face cu grafia maghiarã fiind, pentru prima datã, purtate laprimãrie de ofiþerul stãrii civile. Dupã primul rãzboi mondial, din anul 1918când la putere vin sârbii, ºi pentru români, oficial registrele sunt purtate laprimãrie binînþeles, cu grafia sârbeascã. Trebuie sã amintim cã, în perioadeleamintite mai înainte, ca ºi în zilele noastre numele românilor se înregistraudupã regulile ortografice ale limbii în care au fost înscrise, iar când era cazul,numele de persoanã erau în trecut, traduse (în ungureºte Nicolae era Micloºiar mai târziu în sârbeºte Nicolae a fost tradus ca Nikola)(1).

Pornind de la cercetãrile registrelor nou-nãscuþilor, a altor documentevechi, monografiilor, ziarelor noastre ºi a unor studii de specialitate referitoare

8

la numele de familie, ne-am propus ca în prezenta lucrare sã realizãm ur-mãtoarele:• Colectarea ºi consemnarea a unui numãr însemnat de patronime româneºti

din Voivodina ºi pãstrarea lor între copertele acestui volum, pentru pos-teritate sau viitorii cercetãtori. Sperãm cã aceasta este important, având învedere, dispariþia, chiar ºi în viitorul apropiat, a multor nume de familieromâneºti de pe aceste meleaguri.

• Cercetarea relaþiilor interesante, dintre unele nume de familie dinVoivodina ºi numele de localitãþi din România. De altfel, relaþiile acesteanu sunt unidirecþionale ci în cele mai multe cazuri, reciproce, iar noi înprimul rînd, în partea aceasta a lucrãrii, ne referim la formarea numelor defamilie, printr-o posibilã derivare a numelor localitãþilor cu sufixe. Astfelde forme a numelor de familie, ne determinã originea localã mai îndepãr-tatã a purtãtorilor.

• Cercetarea altor nume de familie de la noi, care sunt identice cu numeleunor localitãþi, probabil provenind dintr-un izvor comun.

• Cercetarea numelor de familie din Voivodina, care sunt doar asemãnãtoarecu numele localitãþilor, obiºnuit având rãdãcina comunã, derivatã în deose-bite moduri.Pe lângã cele menþionate mai înainte, în lucrarea de faþã, prezentãm ºi

localitãþile din Voivodina unde au fost consemnate numele de familie.Bineînþeles, cum am mai explicat, aici este posibil sã aparã destule inexact-itãþi imprevizibile, având în vedere transmutãrile etniei noastre. Din cauzaaceasta, este destul de dificil sã se spunã cã s-a întreprins o cercetare precisã,având în vedere starea schimbãtoare ºi perioada lungã de analize pe teren.Totuºi, ne-am decis sã prezentãm ºi numele localitãþilor în care au fostconsemnate patronimele, în mare mãsurã, folosindu-ne de excelentul studiurealizat de redutabilul prof.dr. Radu Flora(4) bineînþeles, completat de noi undea fost cazul.

În prezenta lucrare, pe lângã numele localitãþilor din Voivodina, redãm ºiunele date despre localitãþile din România, incluse în acest material.

În decursul a mai bine de jumãtate de deceniu, bineînþeles cu întreruperi,din documente vechi, lucrãri monografice ºi de sintezã, dicþionare ºi alteizvoare, am consemnat numeroasele nume de familie a românilor din aceastãzonã, trecându-le pe fiºe formate pentru fiecare unitate aparte. Astfel, amîntocmit lucrarea aceasta pe care o considerãm mai mult documentarã menitãcititorilor interesaþi, decât pur-ºtiinþificã. Consideraþia aceasta provine dinfaptul cã noi în lucrarea de faþã nu am aprofundat analizele etimologice

9

referitoare la numele de familie. Aceasta nu am realizat, fiindcã nu suntemspecialiºti în materie dar ºi considerând, cã în acest domeniu, în România, suntrealizate destule dicþionare onomastice ºi lingvistice competente care se referãºi la numele românilor din pãrþile noastre. Totuºi sperãm cã si lucrarea aceasta,prezintã o contribuþie modestã, mai cu seamã, capitolul întâi, în care prinintermediul patronimelor, în foarte multe cazuri, se stabileºte vechea originelocalã a strãmoºilor noºtri. De aceea, considerãm cã aceasta este primaîncercare, în pãrþile noastre, de a se prezenta aproape integral, într-un volum,patronimele care determinã localitatea de baºtinã a purtãtorului, numelui defamilie respectiv.

În continuare prezentãm ºi alte explicaþii. Anume, pentru a încãrca cât maipuþin expunerea noastrã, ne-am propus ca la note, în acelaºi capitol, sã amintimo singurã datã sursa de care ne-am folosit. Apoi, pentru a uºura lectura, indicilede nume de familie ale românilor din Voivodina care figureazã în prezentalucrare (la capitolul I ºi II). Aceasta este util fiindcã permite cititorului, ca mairepede sã gãseascã partea care-l intereseazã. Altfel, i se oferã ocazia, ca dupãpreferinþã, sã citeascã cartea integral sau fragmentar.

De altfel, în lucrare ne servim de urmãtoarele prescurtãri: Dicþionarul luiIordan ( 5), Studiul lui Pãtruþ (6), Studiul lui Flora (7) ºi Calendarul vechi (8).

În concluzie am putea relata urmãtoarele• Având în vedere specificul acestei lucrãri, suntem conºtienþi de faptul cã

în acest material s-au strecurat ºi unele inexactitãþi, provocate din impru-denþã sau neinformarea autorului, dar în nici un caz din rea intenþie.

• Lucrarea de faþã nu este una dintre cele perfecte, de aceea, nu considerãmcã problematica aceasta ar fi epuizatã. Probabil, vor fi ºi cititori mai puþinsatisfãcuþi, cãrora ne scuzãm anticipat, dar le ºi propunem ca în loc decritici severe, sã ne onoreze cu informaþii noi despre numele de familii aromânilor din Voivodina fiind astfel colaboratori fideli ºi binevoitori.Toate sugestiile cititorilor le vom lua în considerare la întocmirea unei,eventuale noi ediþii.

• În mod deosebit mulþumim acelora care ne-au fost de mare ajutor larealizarea acestui volum: Bibliotecii judeþene din Timiºoara, comparti-mentul pentru împrumutul cãrþilor la sala de lecturã, care ne-a pus ladispoziþie, în numeroase rânduri, literatura disponibilã (cadrele acestuicompartiment, au dat dovadã de înalt profesionalism ºi comportare ex-cepþionalã-noi le mulþumim în mod deosebit), domnului Sima Petrovici,publicist ºi critic literar redutabil din Belgrad, care a realizat recenziaacestui material, într-un mod deosebit de conºtiincios, oferindu-ne sugestii

10

preþioase care au influenþat substanþial la îmbunãtãþirea prezentei lucrãri,domnilor prof.dr.Gligor Popi, publicistului Viorel Selejan din Vârºeþ ºipublicistului Aurel Bojin din Panciova, care de fiecare datã, ºi cei maiimportant, cu deosebitã plãcere, ne-au pus la dispoziþie date corespun-zãtoare ºi utile, fiului meu Irinel Samoilã, care a întreprins cercetãriserioase referitoare la lucrarea respectivã, ºi nu în ultimul rând mulþumim,tuturor oamenilor de bunã credinþã, iubitori ai culturii, care prin sfaturiutile sau în alt mod au facilitat editarea volumului de faþã. În mod aparte,mulþumim editurii CCI ,,Banat 2000” din Seleuº ºi editorului domnuluiDimitrie Miclea, care a susþinut proiectul de faþã, având curajul sã-lediteze.

NOTE

1. Registrele bisericeºti a nou-nãscuþilor din Seleuº, care se poartã din anul 1779.Actualmente ele se pãstreazã în arhiva Comunitãþii locale din Seleuº.

2. Am cercetat registrele nou-nãscuþilor din Seleuº unde la început titlul registruluiºi toate însemnãrile în interior se redactau cu litere chirilice caracteristice limbiislave vechi.

3. Idem, ca la nr.14. Radu Flora, prof dr., ,,Lista numelor de familie româneºti din Banat

(Voivodina)” din Contribuþii la istoria culturalã a românilor din Voivodina,Editura ,,Libertatea” Panciova a.1976. Materialele fotocopiate le-am primit dela prof.dr. Gligor Popi ºi de la publicistul Viorel Selejan din Vârºeþ.

5. Iorgu Iordan, Dicþionar al numelor româneºti, Editura ªtiinþificãºi Enciclopedicã, Bucureºti, a.1983.

6. Ioan Pãtruþ, Nume de persoane ºi nume de locuri româneºti, Editura ªtiinþificãºi Enciclopedicã, Bucureºti, a. 1984.

7. Idem, (ca la nr. 4).8. Calendarul pe anul 1900, pentru Banat, editat la Timiºoara, în România.

M. Samoilã

11

12

CAPITOLUL I.

14

NUME DE FAMILIE FORMATEPRIN DERIVAREA NUMELORLOCALITÃÞILOR CU SUFIXE CAREDETERMINÃ ORIGINEA LOCALÃ

�in cele 221 nume de familie româneºti din Voivodina, consemnate înaceastã parte a prezentei lucrãri, jumãtate, s-au mai precis 114, suntformate cu ajutorul sunetului sau sufixului ,,an”. Trei dintre numele

consemnate de noi sunt formate cu sufixul ,,anu”. Cu sufixul ,,ean”, adãugatla numele localitãþilor, sunt formate 70 de nume de familie, iar 13 sunt formatecu ajutorul sufixului ,,eanþ”(la acest sufix, în cinci cazuri e adãugat ,,u” -,,eanþu”). Cu sufixul ,,ianþ” sunt formate trei nume de familie, câte suntformate ºi cu ,,aþ” iar douã cu ,,ar”. Cu sufixele ,,a-nþ”, ,,schi”, ,,chi”,,,cea-nin” ºi ,,ent” sunt formate câte un nume de familie iar cu ,,anþ” patrunume. Analizând aceste sufixe, putem constata cã ele sunt constituite, din celpuþin douã, ºi cel mult ºase foneme.

Având în vedere cele expuse mai sus, relatãm cã marea majoritate asufixelor, 208 de cazuri, sunt de origine româneascã, terminându-se cusunetele ,,an-þ” ºi ,,ean-þ”. În literatura de specialitate, se menþioneazã despresufixele ,,eanþ” ºi ,,ianþ”, cã sunt de origine slavã fiind compuse cu ,,þ” sunet,cu care se terminã unele sufixe toponimice slave. Noi suntem de pãrere cã,prin adãugarea lui ,,þ”, de oficialitãþi, numele de familie românesc, trebuia, petimpuri, când aceasta sconta, sã fie mai asemãnãtor celui slav. Dar, dupã cumvedem din cele cinci cazuri consemnate de noi, românii dupã ,,eanþ” sau ,,ianþ”mai adaugã ºi ,,u”, deci ,,eanþu”, astfel numele devine iarãºi românesc ( ,,u”ca element caracteristic numelor ardeleneºti).

Cele mai puþine cazuri (7) de nume de familie sunt formate cu sufixelecare, evident, sunt de origine slavã, cum sunt: ,,schi” (Bulvan-schi), ,,schi”(Pavliº-chi), ,,aþ” (Bochin-aþ), ,,cea-nin” (Gai-cea-nin ). Ultimele trei numede familie, formate cu sufixe de origine slavã, au fost consemnate în locali-tatea Satu Nou, sat cu populaþie mixtã, unde un timp îndelungat, conveþuiescromâni ºi sârbi, observându-se, în mai multe domenii, influenþa reciprocã aacestor etnii.

În cele ce urmeazã, prezentãm nume de familie româneºti din Voivodinacare aparþin categoriei la care ne-am referit în rândurile de mai sus. Astfel,

15

patronimul AGADIªAN a fost consemnat, în Voivodina doar în localitateaNicolinþ(1). În acest sat existã mai multe familii cu numele similar, care evidentprovine, de la numele localitãþi Agadici, comsemnatã în Banatul românesc,nu departe de aºezarea Oraviþa.

Tot de la numele acestei localitãþi, provine ºi numele de familieGÃDIªAN, varianta numelui amintit mai sus, înregistrat în localitatea Gre-benaþ ºi Voivodinþ.

Putem menþiona cu certitudine, cã strãmoºii acestor familii, sunt originaridin Agadici, strãvechea localitate atestatã documentar încã în anul 1366, iarîn anul 1699 notatã ca Agadits. Varianta popularã a denumirii localitãþii esteGãdiº, de aici provine varianta numelui de familie Gãdiºan(2).

Numele de familie Agadiºan ºi Gãdiºan, nu figureazã în Dicþionarulnumelor de familie româneºti a lui Iordan, editat în România(3). Aceasta poateînsemna, cã numele nu existã în România sau anchetarii nu l-au descoperit, îndecursul cercetãrilor.

Patronimul ALMÃJAN , a fost înregistrat în mai multe localitãþi de la noi,cum sunt: Alibunar (în anul 1896 au fost înregistrate 6 nume, acelaºi numãrfiind consemnat ºi în a.1992), Uzdin, Torac, Sutiesca, Marcovãþ, Coºtei,Voivodinþ, Seleuº (familia a venit din Alibunar), Vladimirovaþ, Oreºaþ, Vârºeþºi Novi Sad (familia reputatului scriitor Slavco Almãjan, originarã dinOreºaþ).

Numele de familie provine de la numele localitãþii Almãj. Am consemnatîn România, localitatea cu numele similar în judeþul Dolj, lângã Craiova(Oltenia). Existã ºi alte toponime, ca Valea Almãjului, iar noi am consemnatde pe o listã a vechilor localitãþi, expusã la Muzeul Banatului din Timiºoara,o veche localitate denumitã Almãj, din Banatul istoric. Localitatea a fostconsemnatã în anul 1437, ºi de aici ar putea proveni originea localã apurtãtorilor numelui respectiv.

Numele de familie ALMêAN (format cu sunetul ,,º” ) nu figureazã înStudiul lui Flora, fiind consemnat de noi la Uzdin. Patronimul provine de lanumele localitãþii Almaº. În România existã mai multe aºezãri care poartãacest nume (în jur de 12). Noi amintim, Almaºu din judeþele: Arad, Neamþ,Alba, Hunedoara etc. Fiind vorba de mai multe localitãþi cu acelaºi nume, estedificil sã precizãm care dintre ele, stã la originea îndepãrtatã a purtãtoriloracestui nume.În cazul nostru am opta pentru Almaºul din judeþul Arad, aceastafiind doar o presupunere neargumentatã documentar sau prin tradiþia popu-larã.

16

Numele de familie ANCÃIÞAN, a fost consemnat la Satu Nou ºi Ovcea.Este cert cã provine de la Iancaid , localitate din Voivodina, cu numele actual,Iancov Most. Numele de familie Ancãiþan provine de la Ancait, variantapopularã a numelui Iancaid. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordanºi nu existã în România, fiind format în pãrþile noastre. Evident, originea vechelocalã a purtãtorilor acestui nume este Ianacaidul sau în versiunea popularãAncait.

Numele de familie BÃLTEAN(U) a fost înregistrat în Panciova ºi Uzdin(ca dipãrut). Este vorba de descendenþii învãþãtorului Ion Bãlteanu sauBâlteanu, cum s-a notat numele în România.

Originea localã veche a familiei Bãlteanu sau Bâlteanu este aºezarea Bâltadin judeþul Gorj. De la numele acestei localitãþi, provine ºi numele acesta defamilie. Interesant, în România am consemnat ºi 13 nume de localitãþi Bãlteni,nume asemãnãtor cu al patronimului în cauzã.

Patronimul BÂRÞAN a fost consemnat la românii din Voivodina, doar înlocalitãþile Iancov Most ºi Torac. Provine de la numele localitãþii Bârsa. ÎnRomânia existã mai multe localitãþi denumite Bârsa, aparþinând judeþelor:Arad, Alba ºi Sãlaj.

Cu tema ,,Bârsa” este formatã ºi localitatea Bârsana din judeþul Mara-mureº. Dupã cum am observat, toate localitãþile cu numele Bârsa, se gãsescîn Transilvania ºi dacã nu putem sã precizãm localitatea de baºtinã a acestorfamilii, cu certitudine putem spune cã sunt de origine ardeleni.

Numele de familie BÂRZOVAN este consemnat la Satu Nou ºi Doloave.Provine de la numele localitãþilor Bârza sau Bârzava. Noi am înregistrat , înRomânia, mai multe localitãþi cu aceastã denumire. Astfel, amintim Bârza dinjudeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), învecinatã cu localitatea Mehadia,apoi tot Bârza se numesc localitãþile din judeþele Mureº ºi Dolj. În România,existã localitãþi denumite Bârzava, noi amintim pe cea din judeþul Arad, pemalul stâng al Criºului Alb(5).

Patronimul BELINÞAN, a fost înregistrat în Voivodina, doar în localitateaTorac. Provine de la numele localitãþii Belinþ din judeþul Timiº (Banatulromânesc), din apropierea oraºului Lugoj. Este cert, strãmoºii familiei încauzã, sunt originari din localitatea Belinþ din România.

Numele de familie BERCHECEAN, este notat ca dispãrut, în localitateaSatu Nou (Voivodina). Provine de la numele satului Berche , atestat încã înanul 1375 cu acelaºi nume, în partea sudicã a vechiului comitat Caraº (Banatulromânesc).

17

Numele de familie BERLOVAN , a fost înregistrat în urmãtoarele lo-calitãþi de la noi: Bariþe, Coºtei, Nicolinþ (familie de origine din Alibunar),Srediºtea Micã, Locve (notat în registrele nou-nãscuþilor din a. 1786), Vârºeþ( amintim pe prof. Ion Berlovan ºi juristul Lucian Berlovan, originari dinSeleuº ), Novi Sad (amitim familia ziaristului Aurel Berlovan originar dinCoºtei ), Alibunar (cele mai multe familii, de la noi, care poartã acest nume,le-am consemnat în aceastã localitate. În anul 1896 au existat 29 de familii iarîn 1992, cincisprezece familii, poartã acest patronim), Seleuº (încã în anul1779, în acest sat au existat mai multe familii cu acest nume, actualmenteexistã trei poreclite dupã cum urmeazã: Belca, Tanabârlovanu ºi Iepure). Laînceput, patronimul a fost înscris în registrele oficiale ca Borlovan. Mai târziu,s-a ajuns la substituirea lui ,,o” cu ,,e”, variantã acceptatã ºi astãzi. De altfel,acest nume de familie provine, de la numele localitãþii Borlova din judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc). Localitatea respectivã, este învecinatã cuTurnul Ruieni ºi Bolvaºniþa, nu departe de oraºul Caransebeº.

Cu certitudine putem afirma cã strãmoºii familii Berlovan sunt originaridin Borlova, sau Bârlova, cum se pronunþã numele localitãþi, în grai popular,ca ºi numele de familie, Bârlovan. Interesant, în Dicþionarul lui Iordan, nufigureazã varianta voivodineanã a numelui, Berlovan, ci doar Borlovan, numedestul de frecvent în România.

În localitatea Torac a fost consemnat un nume destul de rar, BEªENEANÞ.Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în Româniasau, dupã cum am mai spus, fiind omis de cercetãtori. Probabil, acest numeprovine de la Beºenova, de unde sunt de origine strãmoºii îndepãrtaþi aifamiliei respective. De altfel, numele localitãþilor Beºenova (Nou ºi Veche),au fost schimbate recent în Dudeºtii (Vechi ºi Noi), localitãþi din apropiereaoraºului Sânnicolaul Mare, judeþul Timiº (Banatul românesc).

Patronimul BILEAN a fost consemnat ca dispãrut în localitatea Grebenaþ,iar numele BILEA , a fost notat în localitatea Cuvin. Este cert cã numele lorprovin de la numele localitãþii Bila, din judeþul Giurgiu, din apropiereaoraºului cu acelaºi nume.

Unul dintre interesantele nume româneºti din Voivodina, este BINIªAN,care a fost consemnat de noi doar la Seleuº, ca dispãrut. L-am înregistrat dinvechile registre bisericeºti, din perioada 1779-1792. Mai târziu numele acestade familie a dispãrut, iar noi am consemnat, la Seleuº, doar o poreclã, ,,a luiBiniºanu”.

Numele de familie respectiv, provine de la numele localitãþii Biniº dinjudeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), nu departe de localitatea Bocºa

18

Montanã. Localitatea Biniº, este atestatã documentar încã în anul 1371(Kenesius Bynus) ºi în anul 1650 ca Benyes.

Patronimele BIRDA, BIRDEAN ºi BIRGEAN, au fost înregistrate înurmãtoarele localitãþi: Satu Nou, Nicolinþ, Vladimirovaþ, Jamu Mic, SrediºteaMicã, Mesici (cu varianta Birgean), Bariþe (ca Birda) ºi Marcovãþ (variantaBirdan). Numele de familie respective, provin de la numele localitãþii Birda,sat care aparþine comunei Gãtaia din judeþul Timiº, de unde se trage origineastrãveche a acestor familii.

Numele de familie BLÃICEAN, a fost notat doar în localitatea Straja(Voivodina). Provine de la Bleici, vechea denumire a satului Blidari din judeþulVâlcea (Þara Româneascã ).

Patronimul BOCHEANÞ, a fost consemnat la Ecica ºi Uzdin (Voivodina).Este cert cã numele provine de la numele localitãþi Bochia, judeþul Arad dinapropierea localitãþii Ineu. În Dicþionarul lui Iordan, existã varianta Bochean(fãrã ,,þ”, sunet caracteristic la formarea numelor slave), care este acelaºi cupatronimul în cauzã, menþionându-se cã provine de la toponimul Bochia.

Numele de familie BOCHINAÞ a fost consemnat la Satu Nou, Seleuº ºiVârºeþ (în ultimele douã localitãþi este vorba de aceeaºi familie, originarã dinSatu Nou, poreclitã ,,a lui Cuculã”). În momentul de faþã, este greu sãdeterminãm vechea origine localã a acestei familii. Ar fi mai multe explicaþii,una fiind, cã numele, provine de la numele localitãþii Boka din Voivodina ( înMonografia Satu Noului editatã în anul 1979), sau Boka Kotorska, de pelitoralul muntenegrean, dar existã localitãþi, denumite Boca, în România, înjudeþul Dolj ºi Gorj. De aceea, am afirma o altã ipotezã, care ni se pareplauzibilã. Anume, numele de familie Bochinaþ ar proveni de la numelelocalitãþii Buchin, (prin desonorizare = Bochin, cu sufixul ,,aþ”) sau în altãlocalitate. De altfel, localitatea Buchin a fost consemnatã în anul 1774 caBukin în cercul Timiº, districtul Caransebeº(5a). Patronimul Bochinaþ nufigureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi probabil cã nu a existat în România, înperioada cercetãrilor întreprinse, de anchetatori.

Paronimul BOCEAN (sau Botean, cum l-am înregistrat din sãptãmânalul,,Libertatea” din Panciova), a fost consemnat în localitatea Torac (Voivodina).Provine de la numele localitãþii Bociu, din fostul raion Huedin, regiunea Cluj.De altfel, localitatea, Bociu, a fost atestatã documentar încã în anul 1408 caBoch, iar Bocz se numea în anul 1666.

Numele de familie BOCªAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina ºi anume: Straja, Torac, Sutiesca, Marcovãþ, Râtiºor, Alibunar

19

(familia frizerului Ioþa Bocºan, originar din Maramorac), Nicolinþ, Vladimi-rovaþ, Maramorac, Deliblata, Jamul Mic, Sãlciþa ºi Vârºeþ.

Interesant,numele acesta, frecvent în Voivodina, nu figureazã în Dicþion-arul lui Iordan, dar existã patronimul Bocºa ºi se spune cã provine de la,,bocºã” ( din limba maghiarã, ,,grãmadã de lemne care prin ardere setransformã în cãrbune”).

Patronimul Bocºan, evident provine dela numele localitãþii Bocºa, judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc). Localitatea este atestatã documentar încãîn anul 1534, numitã Castrum Bokcha. O altã localitate denumitã Bocºa, segãseºte în judeþul Sãlaj (Transilvania) atestatã în anul 1345 ca Olah Baksa. Întradiþia popularã, se spune cã familia Bocºan, ar fi originarã din Bocºa, dinBanatul românesc.

Numele de familie BODROJAN, a fost consemnat ca dispãrut la Sutiesca(Voivodina). Provine de la numele localitãþii Bodrogu (Vechi ºi Nou) dinjudeþul Arad, în apropierea malului stâng al Mureºului.

Patronimul BOLEANÞ(U) a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina, ºi anume: Satu Nou, Vladimirovaþ, Ovcea, Mesici, Deliblata,Locve ºi Ecica. Este cert cã acest nume de familie, provine de la numelelocalitãþii Bolia, aºezare dispãrutã încã în secolul al XVIII-lea. LocalitateaBolia, este consemnatã pe harta Banatului din anul 1783, gãsindu-se amplasatãîn hotarul comunei Rudna, actualul judeþ Timiº.(6). Astfel, originea veche,localã, a purtãtorilor numelui Boleanþ, este aºezarea dispãrutã, Bolia dinRomânia.

Numele de familie BRÃDEAN, a fost consemnat ca dispãrut, la Vladimi-rovaþ(7). Provine de la numele localitãþii Brad, din judeþul Hunedoara (Tran-silvania). Este posibil, ca de la numele acestei localitãþii, sã provinã ºi numelede familie BRAGEAN, (consemnat la Satu Nou ºi Iabuca), BRAGEA,(Coºtei ºi Voivodinþ) ºi BRÃGEAN, (consemnat la Ovcea, Glogoni ºi Pan-ciova).

De altfel, în România existã ºi alte localitãþii cu numele asemãnãtorpatronimelor amintite ºi anume. Bradu ºi Brazii din judeþul Argeº, Brãdeanu,judeþul Buzãu, Brãdeni, judeþul Sibiu etc.

BRÂNCOVAN, este un nume de familie rar, consemnat în Voivodina, doarîn localitatea Grebenaþ. Provine de la numele localitãþii Brâncoveni. Astfel,una dintre localitãþile cu acest nume, aparþine judeþului Olt, la circa14 kilometri de localitatea Slatina (România). Localitatea Brâncoveni, fi-gureazã, pe harta din secolul al XVIII-lea, aparþinând regiunii istoriceOltenia(8).

20

Numele de familie BROªCEANÞ, BROªTEAN sau BROªTENEANÞ,sunt variantele aceluiaºi patronim. Numele au fost consemnate în urmãtoarelelocalitaþi din Voivodina: Seleuº (este caracteristic pentru aceastã localitate,aici notându-se cele mai multe nume de la noi. În anul 1984 am consemnat 10familii care au purtat acest nume, împãrþite dupã porecle: a lui ªciefan– 3,Laicu – 3, ªtampu – 1, Barna – 2, ªiaºimã – 1), Alibunar (toþi purtãtorii acestuinume sunt originari din Seleuº), Vladimirovaþ, Bariþe ºi Nicolinþ ºi Novi Sad.

Dupã pãrerea noastrã, numele provine de la numele localitãþii Broºteni.Anume, în registrul bisericesc al nou-nãscuþilor din Seleuº din anul 1779,numele figureazã cu grafia slavonã, care transcrisã cu grafia latinã, ar fi fostBroºceneanþ. Dar, mai târziu, tot în acest registru, numele respectiv a fost notatde alt preot, ca Broºtean, Broºceanþ sau Broºteneanþ. Deci, dacã am lua înconsiderare varianta numelui, notatã în faza incipientã a înregistrãrilor,Broºceneanþ sau Broºteneanþ ºi nu Broºtean (varianta Broºtean, formatã la noimai târziu, în Dicþionarul lui Iordan explicându-se cã provine dela broscoi sau,,om din locul cu broaºte multe”, dar conform ºi toponimul Broºteni), atunciam putea cu certitudine relata, cã originea veche localã a acestei familii, estedin Broºteni, cum ne spune ºi tradiþia popularã. Anume, în familiileBroºtenilor din Seleuº, se povesteºte cã strãbunii lor, au fost colonizaþi dinBroºteni (numele de familie, format la Seleuº, la început Broºteneanþ, nuBroºtean ca la Iordan), din Banatul românesc. În România, am înregistrat, înalte regiuni, încã 18 localitãþi care poartã nume similar. Localitatea Broºteni,din Banatul românesc, în anul 1900 a fost consemnatã într-un vechi calendar,menþionându-se cã atunci aparþinea tractului Oraviþa(9).

Un nume, care de mult a dispãrut în Voivodina, este ºi BUCOVAN, fiindnotat doar în localitatea Sutiesca. Este cert cã la baza acestui patronim, stã unnume de localitate din România ºi anume Bucova din judeþul Caraº-Severin(Banatul românesc), unde este ºi vechea origine localã, a strãbunilor, familieiBucovan.

Numele de familie BUGILAN, a fost înregistrat în localitãþile Seleuº,Vladimirovaþ ºi Novi Sad. În registrul bisericesc din Seleuº, în faza incipientãa înregistrãrilor, a fost notat, cu grafia slavonã, Budilan, iar mai târziu a fostînscris cu varianta Bugilan.

Numele de familie Budilan sau Bugilan, provine de la numele localitãþiiBudila, din judeþul Braºov (Transilvania). Avãnd în vedere, cele menþionate,este cert cã strãbunii familiei respective, sunt originari din localitatea Budila,care în anul 1294 a fost atestatã cu numele Villa Budila iar între anii 1482-1496ca Budila.

21

Patronimul BULVANSCHI, a fost înregistrat în localitãþile: Bariþe, Mãr-ghita ºi Nicolinþ. Numele de familie a fost format cu sufixul de origine slavã,,schi” adãugat la numele localitãþii Bavaniºte sau Bulvaniºte, cum o numesc,popular românii din Voivodina. Localitatea Bavaniºte, aparþine comunei Cu-vin.

Numele de familie Bulvanschi, format pe teritoriul Voivodinei, nu fig-ureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil sã nu existe în România, cu toatecã, în aceastã þarã, sunt nume toponimice Bulvaniºte ºi Bulvani, care ar puteasta la baza acestui patronim.

Numele de familie BURDAN, a fost înregistrat doar la Uzdin ca numevechi. De altfel, patronimul Burdan provine de la numele localitãþii Burda,judeþul Bihor, care este localitatea de baºtinã a strãmoºilor, familiei Burdan.

În continuare ne referim la numele de familie CACOVAN (apare cuvariantele Cacovanu ºi Cacoveanu), care a fost consemnat în localitãþile:Marcovãþ, Coºtei, Srediºtea Micã, Mesici, Sãlciþa ºi Vârºeþ. Observãm cã acestnume de familie, este frecvent, în localitãþile din Voivodina, care graviteazãDealurilor Vârºeþului.

Cu certitudine putem afirma cã acest patronim provine de la numelelocalitãþii Cacova. Înainte, în România au existat numeroase aºezãri care aupurtat acest nume. Se pare cã , actualmente, doar Cacova Ierii din judeþul Clujºi-a reþinut acest nume. De altfel, la purtãtorii numelui Cacovan, prin tradiþies-a pãstrat pãrerea cã strabunicii lor sunt originari din Cacova, vechea denu-mire a actualei localitãþi Grãdinari din judeþul Caransebeº (Banatul românesc).

Patronimul CANACICHI, a fost consemnat la Deliblata ºi Vârºeþ (l-amnotat la Satu Nou ºi Alibunar, dar purtãtorii lui se declarã sârbi). Este cert cãnumele de familie, provine de la numele localitãþii Konak, din apropiereaoraºului Zrenianin (Voivodina). Originea veche localã a acestei familii estesatul Konak, patronimul formându-se prin derivarea cu sufixul sârbesc ,,ci-chi”. De altfel, localitatea veche Konak, a fost notatã în anul 1774 în districtulCiacova, fiind locuitã, în perioada respectivã, de sârbi ºi români.

Numele de familie CARAªOVAN, a fost consemnat la Uzdin (Voivodina).Este cert cã provine dela numele localitãþii Caraºova, din judeþul Caransebeº(Banatul românesc). Astfel, numele de familie Caraºovan evocã origineastrãveche din aºezarea Caraºova.

Patronimul CÃDÃREAN, a fost înregistrat în localitãþile Ecica ºi Torac(în Studiul lui Flora). Noi l-am consemnat ºi la Alibunar, numele fiind azidispãrut, dar în anul 1896, au fost notate 3 familii care au purtat acest nume.

22

Numele de familie respectiv, provine de la numele localitãþii Cadar,judeþul Timiº (Banatul românesc). În anul 1717 localitatea aceasta este atestatãcu numele Kadar. Aceasta ne confirmã cã ºi familia respectivã îºi are vecheaorigine localã în asezarea Cadar.

Numele de familie CÃLÃCEAN, a fosat consemnat doar în localitateaIancov Most (Voivodina). Provine de la numele localitãþii Cãlacea, de undecu siguranþã sunt de origine strãmoºii acestei familii. Una dintre localitãþilecu acest nume, pe care noi am notat-o, aparþine judeþului Timiº (Banatulromânesc), ºi a fost atestatã documentar încã în anul 1340 cu denumireaKalacha.

Patronimul CÂMPEAN, este caracteristic pentru localitatea Locve(Voivodina), unde a fost consemnat. Noi am notat acest nume ºi la Alibunar,fiind vorba de un purtãtor al acestui nume, originar din Locve.

Este posibil sã provinã de la numele unei localitãþi din România, formatãcu rãdãcina ,,Câmp”. Noi am notat localitatea Câmpa din judeþul Hunedoara(Transilvania), ca o posibilã aºezare de unde s-ar trage vechea origine afamiliei Câmpean. Dar, provenienþa acestui nume, poate fi ºi de la numelealtor localitãþi, cum ar fi oraºul Câmpeni din judeþul Alba (Transilvania).Existã ºi explicaþia popularã, care ne spune cã acest patronim ar putea sãdetermine pe ,, omul de la câmpie”.

CÂRJAN, este un nume de familie consemnat în localitãþile, din Voivodinadenumite popular ,,de la codru” ºi anume: Coºtei ºi Sãlciþa. Numele provinede la Cârja, localitate din judeþul Vaslui (Moldova).

Dupã cum ne este bine cunoscut, marea majoritate a românilor, colonizaþiîn perioada habsburgicã, în Voivodina, sunt din România ºi regiunile ei istoriceBanat ºi Ardeal. Totuºi, este cert cã unele familii din Moldova, s-au transmutatîn regiunile amintite mai înainte, iar de aici au fost colonizate, mai târziu ºi înpãrþile noastre. Vorbind despre familia Cârjan, este cert cã originea localãveche, a acestei familii este Cârja.

Numele de familie CÂRNICEAN, a fost înregistrat în mai multe localitãþidin Voivodina ºi anume: Doloave, Maramorac, Cuvin ºi Omoliþa. Dupã cumvedem, acest patronim este frecvent în trei localitãþi învecinate, din Banatulde sud. Numele de familie respectiv, provine de la denumirea aºezãrii Cârne-cea, din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc). Este vorba de o localitatecare a avut numele mai vechi Chernecea din apropierea oraºului Oraviþa.Localitatea a fost atestatã documentar în anul 1597 ca Ola Karnieza.

23

Numele de familie CÂRªOVAN, este rar în Voivodina fiind consemnatdoar în localitatea Uzdin. Provine de la numele vechii localitãþii Hârºova, dinRomânia, a cãrei poziþie geograficã nu am reuºit sã o indentificãm.

Patronimul CEACOVAN, a fost înregistrat doar într-o localitate dinVoivodina ºi anume, Ovcea. Evident, numele de familie în cauzã, provine dela numele localitãþii Ciacova, judeþul Timiº (Banatul românesc). Localitatearespectivã, este învecinatã cu satele Jebel ºi Cebza, aºezãri de unde sunt debaºtinã, numeroase familii româneºti din Voivodina. Acesta ne face sã relatãmcu certitudine, cã purtãtorii numelui de familie Ceacovan îºi au origineaîndepãrtatã în localitatea Ciacova.

Numele de familie CEBZAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina, dupã cum urmeazã: Locve, Satu Nou, Bariþe, Alibunar (familiadomiciliatã din Locve), Nicolinþ (purtãtorul acestui nume domiciliat dinLocve), Ovcea ºi Vârºeþ (familia domiciliatã din Locve-amintim familiaînvãþãtorului ºi publicistului Panta Cebzan).

Evident, patronimul respectiv, provine de la numele localitãþii Cebza, deunde provine ºi originea localã mai veche a purtãtorilor acestui nume. Dealtfel, localitata Cebza, aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc).

Numele de familie în cauzã, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, careconþine multe nume de familii româneºti. Ne-am convins cã el a fost omis îndicþionar, fiindcã recent, într-o lucrare de specialitate, este consemnat cã,Cebzan este un nume dintre cele mai vechi ºi rãspândit în localitatea Belinþdin România(10).

CERNEANÞ, este unul dintre patronimele dispãrute în Voivodina, dar afost consemnat în localitatea Uzdin. Provine dela numele toponimic Cerna.Fiind mai multe localitãþi cu acest nume în România, este greu sã determinãmprecis, din care ar fi originea acestei familii. Totuºi, noi am opta, pentrulocalitatea cu acest nume din Banatul românesc, care a fost atestatã documen-tar în anul 1373 ca Chorna iar între anii 1723-1725 Czerna.

Patronimul CERNICAN, a fost consemnat la Deliblata. Este cert cãoriginea strãmoºilor, posesorilor acestui nume, este Cernica, localitate careaparþine municipiului Bucureºti.

Numele de familie CHERNICEAN, a fost consemnat la Vladimirovaþ.Provine de la numele localitãþii Chernecea ( vechea denumire a actualeilocalitãþi Cârnecea) din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).

Patronimul CICLOVAN, a fost notat doar în localitatea Marcovãþ. Nufigureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi evident este vorba de un nume destul derar, care nu l-au înregistrat nici anchetatorii, în România. Este cert cã pa-

24

tronimul provine de la numele localitãþii Ciclova, din judeþul Caraº-Severin,de unde sunt de origine strãmoºii acestei familii.

Numele de familie CIORTAN, a fost consemnat în localitãþile dinVoivodina: Straja ºi Alibunar ( nu este familie bãºtinaºã, ci venitã din altãparte). La baza acestui patronim, stã numele localitãþii Ciortea, din judeþulCaraº-Severin. Interesant, în Dicþionarul lui Iordan este explicat cã numele defamilie Ciortan ar provenii de la ,,ciortan” - crap de mãrime mijlocie, dar sespune cã existã ºi toponimul Dealul lui Ciortan.

Numele de familie CIRIªAN, a fost înregistrat doar în localitatea Torac(Voivodina). Patronimul provine de la numele localitãþii Cireºul sau Cireºa.Este greu sã precizãm vechea localitate de origine a acestei familii fiindcã, înRomânia existã mai multe localitãþi cu acelaºi nume. Noi am înregistratlocalitãþi cu nume identice în judeþele Vâlcea (douã) ºi Harghita, dar douãlocalitãþi cu acelaºi nume, aparþin Banatului românesc ºi anume Cireºa dinapropierea Caransebeºului, consemnatã în anul 1580 ca Cserese ºi Cireºul delânga Lugoj, localitate atestatã în anul 1603 ca Cziresul.

Dupã cum ne-a informat domnul Sima Petrovici, publicist ºi critic literardin Belgrad, originar din Torac, familia Ciriºan a venit, la Torac, din Sãcãlaz(Banatul românesc), în perioada marii colonizãri a românilor pe aceste me-leaguri. Sunte de acord cu domnul Petrovici, dar având în vedere transmutareafamiliilor de români, pe teritoriul regiunilor istorice ale României, ar fiposibil, ca familia originarã din localitatea Cireºa, sau Cireºul, unde ºi-a primitnumele, sã fi migrat în localitatea Sãcãlaz (România), ca apoi sã fie transmu-tatã în Torac (Voivodina).

Patronimul CLECAN, a fost consemnat doar la Torac. Evident provine dela numele localitãþii Clec din apropierea oraºului Zrenianin. Clecul, actual-mente, preponderent locuit de sârbi, în anul l765 a fost colonizat cu românidin Valea Mureºului, care se încuscrau cu criºanii din Toracul Mic ºi IancovMost(11).

Patronimul în cauzã, fiind format în Voivodina, nu figureazã în Dicþionarullui Iordan ºi nu existã în România.

Numele de familie CLICIOVAN, a fost notat doar în localitatea Vlaicovãþ.Provine de la numele localitãþii Cliciova, de unde provine ºi originea localã,strãveche, a purtãtorilor acestui nume. Localitatea Cliciova se gãseºte înBanatul românesc, în apopierea frontierei cu Serbia.

Patronimul CLOPOCEAN, a fost consemnat doar în localitatea Bariþe(Voivodina). Dupã cum ne afirmã Dicþionarul lui Iordan, ar putea sã provinã

25

de la ,,clopot” sau toponimul Clopot ( România). Noi, în momentul de faþã alcercetãrilor noastre nu am reuºit sã indentificãm o localitate cu astfel de nume.

Numel de familie CLOPODIAN, a fost înregistrat de noi, din registrulnou-nãscuþilor din Seleuº, din secolul al XVIII-lea. Patronimul provine de lanumele localitãþii Clopodia, din judeþul Timiº. Din Clopodia, provine ºioriginea localã, strãveche, a familiei care purta acest nume.

Numele de familie COMNOªAM, a fost consemnat în Voivodina, doar înlocalitatea Satu Nou. Dupã cum ne-am convins, este vorba de un nume foarterar, ºi în forma respectivã, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan. Îl întîlnimaici, cu forma Comloºan (de la Comloº). Presupunem cã ºi în cazul nostru,este vorba de acelaºi nume, Comloºan, fiind posibilã substituirea lui ,,l” cu,,n” ca produs al unei erori în transcriere. De aceea, am putea afirma cu mareîncredere, cã numele de familie Comnoºan provine de la Comloºu Mare sauMic, judeþul Timiº, în apropierea oraºului Jimbolia.

Patronimul CONDAN, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi dinVoivodina: Ecica, Torac, Sutiesca, Uzdin, Seleuº, Vladimirovaþ ºi SrediºteaMicã. Numele nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut, înRomânia sau poate cã cercetãtorul nu l-a descoperit. Numele de familie,provine de la localitatea Cund, de unde provine ºi originea localã strãveche apurtãtorilor acestui nume. De altfel dupã tradiþia familialã, Condanii au venitdin Ardeal. Localitatea Cund, se gaseºte tot în Ardeal, în judeþul Mureº.

Dupã cum ne-a informat, omul de culturã, domnul Iancu Pancaricean, dinSutiesca, în localitatea lui de baºtinã, existã în hotar, lângã un pod, o piatrãstrãveche cu inscripþia Condan, dar nu se ºtie ce ar fi vrut sã determine,inscripþia cu pricina.

Patronimul CONOPAN, a fost consemnat doar în localitatea Uzdin(Voivodina). Numele de familie respectiv, nu figurazã în Dicþionarul luiIordan, fiind, probabil dispãrut ºi în România, ca ºi în pãrþile noastre. De altfel,este cert cã strãmoºii acestei familii, sunt originari din localitatea Conop, dinjudeþul Argeº. Tot de la numele localitãþii Conop provine ºi numele de familieConopan.

Numele de familie COPOªAN, a fost notat în localitãþile Satu Nou ºiOvcea (Voivodina). Provine de la numele localitãþii Copºa, din judeþul Sibiu(Transilvania). Localitatea amintitã, este aºezatã pe malul drept al râuluiTârnava Mare, în apropierea oraºului Mediaº. Acest nume de familie nufigureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil ca azi sã fie dispãrut înRomânia, sau a fost omis de anchetatori.

26

Patronimele CORNEA ºi CORNEAN, au fost consemnate în mai multelocalitãþi din Voivodina ºi anume: Ecica, Bariþe, Mãrghita, Râtiºor, Alibunar(consemnat încã în anul 1896 cu forma Cornea), Nicolinþ, Iablanca ºi Vârºeþ(numai la Nicolinþ, numele este înscris cu forma Cornean). Numele provine,de la numele localitãþii Cornea, de unde sunt de origine strãmoºii acesteifamilii. De altfel, localitatea Cornea aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatulromânesc).

Numele de familie CRAIOVAN, a fost notat în localitãþile Satu Nou, Strajaºi Coºtei. Evident, este vorba de patronimul, care provine de la numele oraºuluiCraiova, de unde sunt de origine strãmoºii acestei familii.

Patronimul CRAINEAN, a fost consemnat doar în localitatea Satu Nou(Voivodina). Numele de familie provine de la toponimul Crai. Din Indicatorullocalitãþilor din Romãnia, noi am notat numele localitãþii Crãieºti, din judeþulCluj, care încã în anul 1310 a fost atestat ca Villa Scen Kiraly, în 1850 SzintKraj iar mai târziu, Pusta San Crai ºi Craiu Deºert. De altfel, în România maisunt ºi alte localitãþi cu numele Crãieºti de aceea, nu am putea sã ne decidemde unde provine , exact, originea localã strãveche, a purtãtorilor acestui nume.

Patronimul CRISTUREAN, a fost consemnat la Alibunar ca dispãrut(notat de noi, din cartea funduarã fiinþatã în anul l786). Numele este derivatde la toponimul Cristuru (Secuiesc), localitate din judeþul Harghita (Ardeal),de unde provine ºi originea localã strãveche a acestei familii.

Numele de familie CRIªAN ºi CRIªOVAN, au fost notate în localitãþileCoºtei, Grebenaþ, Alibunar, (a fost înregistrat în anul 1896 dar ºi în a. 1992),Seleuº (familia a dispãrut încã în anul 1990), Ovcea, Vârºeþ ºi Vlaicovãþ, undea fost consemnat ca dispãrut, patronimul Criºovan.

Ascendenþii mai îndepãrtaþii ai acestei familii sunt originari din Criºana,de pe Valea Criºului sau eventual din localitatea Criº, din judeþul Mureº(Ardeal).

În localitatea Ecica (Voivodina), a fost consemnat numele de familieCUCEAN. Dupã cum am aflat din Dicþionaru lui Iordan, numele provine dela numele localitãþii Cuca. În România existã o localitate denumitã Cuca, înjudeþul Argeº, iar alta în judeþul Galaþi. Existã ºi localitate denumitã Cucu, înregiunea Maramureº atestatã în a. 1268 cu denumirea Kook. Având în vedere,numãrul mai mare de localitãþi cu acelaºi nume, chiar ºi din aceiaºi regiune,n-am putea sã determinãm precis, localitatea cu denumirea amintitã, de undeprovine originea localã a acestei familii.

Numele de familie CURTEAN, l-am înregistrat ca dipãrut în localitateSeleuº. Patronimul provine de la numele localitãþii Curtea, din judeþul Timiº

27

(Banatul românesc), la circa 12 kilometri de Fãget. Noi am optat pentruaceastã localitate, din care credem cã ar fi mai posibil sã provinã, originealocalã a acestei familii. Dar în România, existã încã o localitate cu numelesimilar, care aparþine judeþului Vâlcea.

Numele de familie CUSTUREAN, nu figureazã în Studiul lui Flora. Noil-am notat din Monografia Alibunarului, actualmente fiind dispãrut în aceastãlocalitate, dar existent în anul 1896(12).Este clar cã acest patronim, provine dela numele localitãþii Custura, judeþul Galaþi, din apropierea oraºului RâmnicuSãrat. Aºezarea Custura, este vechea localitate de baºtinã a familiei respective,care într-o perioadã de timp, a fost domiciliatã la Alibunar. Purtãtorii acestuinume, dupã cum am arãtat sus, pe parcursul anilor, au dispãrut.

Numele de famile DOBAN, a fost notat în localitãþile din împrejurimeaDealurilor Vârºeþului ºi anume: Coºtei, Voivodinþ ºi Vârºeþ (amintim familiaprofesorului Traian Doban). Patronimul Doban provine de la numele lo-calitãþii Doba, judeþul Satu Mare (România), la numai 13 kilometri de oraºul,dupã care judeþul ºi-a primit numele. Cu certitudine putem afirma, cã strãmoºiiacestei familii, sunt originari din localitatea Doba.

Patronimul DELIBLÃÞEAN, a fost consemnat doar în localitatea SatuNou (Voivodina). Este cert cã provine de la numele localitãþii Deliblata, careaparþine comunei Cuvin, districtul Banatul de sud (Voivodina). Aºadar, pre-decesorii acestei familii sunt originari din Deliblata, de unde vreun purtãtoral acestui nume, a venit în localitatea Satu Nou.

În pãrþile noastre, numele de familie DEJAN, a fost consemnat la Torac,Voivodinþ, Nicolinþ ºi Vârºeþ (amintim familia prof.dr. Ion Dejan, originarãdin Torac ºi a domnului Ion Dejan, dar familia fiind originarã din Voivodinþ).Patronimul respectiv, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan. Nu cunoaºtemmotivul, dar se prea poate sã nu fi fost descoperit de autor sau colaboratoriilui, sau de fapt e dispãrut în România, ce e mai puþin posibil. De altfel, acestnume de familie, care mai cu seamã este frecvent la Torac (Voivodina), provinede la numele unei localitãþi din România, care are rãdãcina ,,Dej”. Este destulde anevoios, sã determinãm localitatea din care, sunt de origine strãmoºiiacestor familii. De aceea, vom prezenta unele date despre localitãþile dinRomânia, care ar putea fi locul de baºtinã al purtãtorilor acestui nume. Anume,în judeþul Timiº existã o localitate denumitã Dejan în apropierea oraºului Deta.Aici am putea cãuta originea acestei familii. Dar, se spune cã aceastã localitate,a fost consemnatã în anul 1717 ca Radovan, ºi abia în anul 1851 ca DezsanFalva. Perioada târzie a denumiri localitãþii, Dejan, ne dezorienteazã. Aceastarelatãm, având în vedere cã, înainte de perioada când aceastã localitate a primit

28

numele Dejan, români din regiunile istorice ale actualei Românii, au fostcolonizaþi în Voivodina , mai precis în regiunea Banatului, denumit sârbesc.Altã localitate, denumitã Dejan, este cea din fostul raion Fãgãraº, regiuneaBraºov, atestatã în anul 1452 ca Dezsan. Mai amintim ºi localitatea Dej dinjudeþul Cluj, pe malul stâng al Someºului. Aceast este o veche aºezare, caream gãsit-o înregistratã pe o hartã a fostelor regiuni istorice din România, dinsecolul al XVIII-lea(13).

Printre numele dispãrute din Voivodina, se enumerã ºi patronimul DO-BRICEAN, care a fost consemnat în Satu Nou (Voivodina). Dupã cum nerelateazã Dicþionarul lui Iordan, numele Dobricean, provine de la numelelocalitãþii Dobricea din judeþul Vâlcea. Dupã Monografia Satu Noului, acestpatronim ar proveni de la numele localitãþii Dobriþa, din Voivodina.(14). De lanumele localitãþi Dobriþa ne-am fi aºteptat la un nume de familie Dobriþan deaceea noi optãm pentru localitatea Dobricea, din România de unde ar puteaproveni originea localã strãvecehe, a purtatorilor acestui nume dispãrut.Amintim cã în România exitã o localitate în judeþul Gorj denumitã Dobriþa,ca cea din Voivodina.

Numele de familie DOCLEAN, a fost consemnat în Voivodina, în ur-mãtoarele localitãþi: Uzdin, Bariþe ºi Novi Sad (amintim familia lui AdamDoclean originar din Uzdin). Patronimul provine de la numele localitãþiiDoclin din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc). Deci, originea localã,srãveche, a acestei familii este Doclinul din România. De altfel, numeleDoclean nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ce ar însemna cã a dipãrut înRomânia, sau dupã cum am mai spus, pur ºi simplu, nu a fost consemnat deautor.

DODIAN, este un nume consemnat ca dispãrut, în Voivodina. În trecut, aexistat în localitatea Bariþe. Am putea relata, cã acest patronim a fost rar, peaceste meleaguri, ºi nici nu fgureazã în Dicþionarul lui Iordan. Probabil cã înmomentul cercetãrilor din domeniul onomasticii, efectuate pentru alcãtuireadicþionarului, numele Dodian, sã fi fost dispãrut ºi în România. De altfel,patronimul provine de la numele localitãþii Dodeni, localitate din componenþaoraºului Bicaz, judeþul Neamþ.

Patronimul DOMOªLEAN, a fost înregistrat în localitãþile Deliblata ºiPanciova (Voivodina). Acest nume de familie, provine de la numele localitãþiiDomoºu, din judeþul Cluj. Localitatea a fost atestatã documentar în anul 1408ca villa Domus.

Numele de familie DUBOVAN, a fost consemnat în localitãþile Marcovãþ,Voivodinþ ºi Vârºeþ. Provine de la numele localitãþii Dubova din judeþul

29

Mehedinþi (satul este amplasat pe malul stâng al Dunãrii). Ar fi posibil caoriginea strãveche a acestei familii, sã fie în Dubova, localitate atestatãdocumentar încã în anul 1 690.

În Dicþionarul lui Iordan, nu este înregistrat acest nume de familie, ºi nuºtim, dar de fapt nu existã în România, sau a fost omis de anchetatori.

Patronimul DULEAN, a fost consemnat la Seleuº (actualmente dispãrut)ºi la Vladimirovaþ (Voivodina). Numele provine de la denumirea localitãþiiDuleu din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc) din apropierea oraºuluiBocºa. De altfel, aºezarea Duleu a fost atestatã documentar în anul 1690 caDulee ºi de aici a provenit numele de familie Dulean. Strãveghea localitateDulee, este aºezarea de baºtinã a purtãtorilor acestui nume.

Numele de familie EREMIAN, a fost consemnat în localitãþile Seleuº ºiAlibunar (familiile din aceste localitãþi sunt rudenii apropiate). Numele acesta,provine de la Eremeni, localitae care aparþine judeþului Mureº /Transilvania),din apropierea oraºului Sovata. Putem relata cu certitudine cã din Eremeni,provine originea localã strãveche, a familiei respective.

Patronimul FERINGEAN, este nume dispãrut în Voivodina. Noi l-amconsemnat din vechile registre bisericeºti (1779-1782) din Seleuº. Numele afost foarte rar ºi în perioada amintitã ºi provine de la numele localitãþiiFerendia din judeþul Timiº (Banatul românesc). Localitatea Ferendia esteaproape de Bocºa. Este cert cã purtãtorii acestui nume, au fost originarii dinlocalitatea Ferendia care a fost atestatã în anul 1717 ca Werendin.

Numele de familie FIZEªAN, a fost notat în localitãþile Uzdin, Vladimi-rovaþ ºi Vârºeþ( familia originarã din Uzdin). De altfel, patronimul provine dela numnele localitãþii Fizeº. În România existã mai multe localitãþii care poartãacest nume, ca de pildã: Fizeºul din judeþul Hunedoara, Fizeºu Cherelei dinjudeþul Cluj, Fizeºul din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc) etc. Noioptãm pentru Fizeºul din Banat, care ar putea fi localitatea de baºtinã apurtãtorilor acestui nume. Fizeºul se gãseºte în apropiere de oraºul Deta, nudeparte de râul Fizeº. Aºezarea a fost atestatã în anul 1329 ca Fyzestov.

Un nume de famile dispãrut în Voivodina este ºi FOCªAN, care în trecuta fost consemnat în localitatea Satu Nou (Voivodina). Provine de la numelelocalitãþii Focºa din judeþul Vaslui. Am consemnat în România ºi o localitatedenumitã Focºani din judeþul Vrancea, nume care este identic cu cel alpatronimului.

Patronimul FOLEAN, a fost notat în localitãþile Ecica, Sutiesca ºi Vârºeþ.Este evident cã acest nume provine de la numele localitãþii Folea, de undeprovine originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume. Folea aparþine

30

judeþului Timiº (Banatul românesc), fiind învecinatã cu localitatea Jebel dinRomânia.

Numele de familie FOROTICEAN, a fost consemnat în satele dinVoivodina ºi anume: Iancov Most, Ecica ºi Torac. Patronimul provine de lanumele localitãþii Forotic din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), dinapropierea satului Doclin. Interesant, numele de familie Foroticean nu fig-ureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi dupã cum am mai arãtat, existã douãposibilitãþi: ori a fost omis de cercetãtori sau nu a exista în România, înperioada când se alcãtuia, dicþionarul respectiv.

În localitatea Satu Nou (Voivodina) am consemnat patronimulGAICEANIN, purtãtorii lui fiind o familie de români. Este cert, la bazaacestui nume stã denumirea localitãþii Gai, derivat cu sufixul de origine slavã.

Nu-i uºor sã determinãm precis, originia localã a purtãtorilor acestui nume.Adevãrat, familia, provine dintr-o localitate care se numeºte Gai, în care,probabil, au convieþuit români ºi sârbi. Dar, localitãþi cu nume similar suntmai multe ºi anume: Gaiu Mic (actualmente în România, regiunea Banat),Veliki Gaj (Gaiu Mare din Banatul sârbesc), Gai, din districtul Banatului desud, comuna Cuvin, (Voivodina). Considerãm, cã ar fi logic, ca originea localãa purtãtorului acestui nume, sã fie ultima localitate amintitã, având în vederefaptul cã încã în anul 1774 a fost locuitã de români ºi sârbi, aºezarea fiind maiaproape de localitatea Satu Nou, unde a fost consemnat numele de familierespectiv. De altfel, acest patronim, nu a fost consemnat în Dicþionarul luiIordan, probabil fiindcã, dupã cum presupunem noi, este format în afaraRomâniei.

Patronimul GÃTÃIANÞ(U), a fost înregistrat în localitãþile: Locve,Uzdin, Bariþe, Râtiºor, Seleuº, Alibunar, Nicolinþ ºi Vlaicovãþ. Se pare cã celemai multe familii care poartã acest nume sunt domiciliate la Seleuº ºi Locve(Voivodina).

Este cert cã strãmoºii acestei familii sunt originari din Gãtaia, localitateamplasatã în judeþul Timiº (Banatul românesc) pe malul drept al râuluiBârzava, aproape de oraºul Deta.

Numele de familie GEORGEAN, a fost consemnat în localitatea Uljma(Ulmu) din Voivodina.În aceastã localitate, astãzi majoritatea locuitorilor suntsârbi, dar în trecut au fost ºi mulþi români, care actualmente sunt pe cale dedispariþie. Patronimul acesta provine de la numele localitãþii Gheorgheni,judeþele Cluj, Harghita ºi Mehedinþi. Presupunem cã de la numele Georgeana dispãrut litera ,,h”, datoritã oficialitãþilor care practicau grafia de înregistrareslavã. Dupã cum ºtim, în limba sârbã nu existã sunetul ,,ghe”, transcriind-ul

31

din limba românã ca ,,ge” ( de la Gheorghe româneºte, transcris de sârbioficial, George).

Patronimul GHERMINEANÞ, a fost consemnat la Uzdin, iar noi l-amnotat ºi la Seleuº, din registele vechi bisericeºti, ca dispãrut. Suntem convinºicã provine de la numele localitãþii Gherman. În România am consemnat douãlocalitãþii cu acest nume: Gherman, judeþul Neamþ (Moldova) ºi Gherman dinjudeþul Timiº (Banatul românesc), în apropierea satului Moraviþa. Dupãpãrerea noastrã, originea strãveche localã, a familiei Ghermineanþ provine dinGherman din Banatul românesc, veche localitate atestatã în anul 1322 caNoghermen, iar în anul 1447 Gyarman. De altfel, numele Ghermineanþ, nufigureazã în Dicþionarul lui Iordan.

GHERTENIªAN sau GHERTINIªAN, sunt nume de familie consem-nate la Uzdin ºi Vladimirovaþ. Este cert, la baza acestui nume se gãseºteGhertiniº, din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), din apropiereaoraºului Bocºa. De altfel, localitatea Ghertiniº, a fost consemnatã, în anul 1380ca Gertianos iar în anul 1597 ca Kertinis. Patronimul respectiv, nu esteînregistrat în Dicþionarul lui Iordan, care trateazã numele de familie dinRomânia.

Numele de familie GHILEZAN, este frecvent în Voivodina fiind consem-nat în urmãtoarele localitãþii: Satu Nou, Uzdin, Bariþe, Dobriþa (la fostelefamilii de români, astãzi dispãruþi în aceastã localitate), Vârºeþ, Zrenianin,Panciova ºi Ecica. Dupã tradiþia oralã, transmisã din generaþie în generaþie, înfamiliile Ghilezan, originea localã strãveche le provine din localitatea Ghiladdin judeþul Timiº (Banatul românesc) din apropierea oraºului Deta (România).Localitatea Ghilad este atestatã documentar încã în anul 1212 ca Gylad iar înanul 1717 Ghilad. Trebuie amintit, cã în unele localitãþi, numele Ghilezan sepronunþã dialectal ca Ghilãzan sau Ghilãdzan, variantã, care ar putea fi formatãde la Ghilad, pe parcurs ,,d” fiind substituit cu ,,z” la patronimul înregistrat caGhilezan.

Numele de familie GHIZEªAN, a fost consemnat în localitatea Locve ºiBariþe (Voivodina). Provine de la numele localitãþii Ghijasa, de unde provineoriginea localã strãveche a purtãtorilo acestui nume. Aºezarea Ghijasa esteamplasatã în regiunea Braºovului, fiind atestatã documentar în anul 1335 caGheses fiind numitã în anul 1760 Gizas (varianta aceasta al numelui delocalitate stã la baza patronimului Ghizeºan).

Patronimul nu a fost inclus în Dicþionarul lui Iordan, probabil cã numaiexistã în România, sau a fost omis de cecetãtori.

32

Un patronim rar în Voivodina, l-am consemnat în localitatea Torac. Estevorba de numele de familie GIROªAN, care provine de la numele localitãþiiGiroc, judeþul Timiº (Banatul românesc). Aºezarea Giroc este aproape demunicipiul Timiºoara, ºi înainte se numea în ungureºte Gyureg. NumeleGiroºan nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan de aceea ar fi posibil sã fie unuldispãrut în România, sau dupã cum am mai menþionat, sã fi rãams nedescoperitde anchetatori.

Patronimul GIULVÃZAN (înregistrat ºi cu varianta Giulvãz sau Giulvez)a fost înregistrat, în Voivodina, la Ecica ºi Torac. La baza acestui patronim stãnumele localitãþii Giulvãz din judeþul Timiº (Banatul românesc). Suntemconvinºi cã înaintaºii îndepãrtaþi ai acestor familii, sunt originari din Giulvãzuldin România.

În Voivodina, doar în localitatea Alibunar a fost consemnat numele defamilie GOGEAN(U). În anul l896 au fost înregistrate trei familii iar din anull998 numele nu mai existã în aceastã localitate, fiind dispãrut. Patronimul încauzã, provine de la numele localitãþii Godeanu. Amintim trei localitãþi cunumele similar: Godeanu, din judeþul Mehedinþi (Banatul românesc-aici arputea fi originea localã a purtãtorului acestui nume), ºi Godeanu din judeþulArgeº ºi judeþul Dolj. Existã în România ºi un munte cu numele Godeanu.

Patronimul GORNEAN, a fost înregistrat, în Voivodina, numai în locali-tatea Vlaicovãþ. Provine de la numele localitãþii Gornea, din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), aproape de malul Dunãrii. Din localitatea respec-tivã, sunt de origine ºi strãbunii acestei familii, care azi este dispãrutã înVoivodina.

Numele de familie GREBENCEAN, a fost înregistrat în localitatea Gre-benaþ (Voivodina). Interesant, acesta este unicul dintre patronimele consem-nate în Voivodina, care provine de la numele în care este familia domiciliatã.Presupunem cã familia aceasta, a fost plecatã în altã parte unde a primitnumele. Mai târziu, familia a revenit în localitatea Grebenaþ, de unde, de fapteste de origine.

Patronimul respectiv, actualmente este dispãrut, fiind vorba de o vechefamilie româneascã, dupã cum am amintit mai sus, de baºtinã din Grebenaþ,unde s-a nãscut marele poet Vasile -Vasko Popa.

Fiind format în zona aceasta a Voivodinei, numele de familie Grebenceannu este consemnat în Dicþionarul lui Iordan, care a înregistrat multe nume dinRomânia.

În localitãþile din Voivodina: Râtiºor, Nicolinþ ºi Vlaicovãþ, a fost notatnumele de familie GREONEANÞ(U). La baza acestui patronim se gãseºte

33

numele localitãþii Greoni, de unde provine ºi originea localã strãveche apurtãtorilor acestui nume. Aºezarea Greoni este amplasat aproape de locali-tatea Oraviþa, în judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).

Strãmoºii acestei familii sunt originari din Greoni, sat care apare atestatdocumentar în anul 1597 ca Greon. De altfel, patronimul Greoneanþ, nufigureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil sã fie dispãrut, în România,ori cum am mai spus, sã nu fie fost descoperit de autorul dicþionarului.

Un nume de familie dispãrut din Voivodina este ºi GORUIAN, pe care noil-am notat din registrele vechi,din anul 1896, la Alibunar, unde pe timpul acelaexistau 6 familii, care purtau acest nume. Provine de la numele localitãþiiGoruia, judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).

Patronimul GURUIAN, a fost notat în urmãtoarele localitãþii dinVoivodina: Marcovãþ, Coºtei, Deliblata ºi Vlaicovãþ. Numele de familieprovine de la numele localitãþii Guruieni, sat din judeþul Teleorman. Probabil,cã familia aceasta a fost, în trecutul îndepãrtat, transmutatã, din altã regiuneistoricã din Romãnia, în Banatul românesc, de unde a venit pe meleagurilenoastre.

La Vârºeþ am consemnat numele de familie HAÞEGAN, purtãtorii acestuinume, fiind recent domiciliaþi în acest oraº. Este cert cã acest patronim,determinã originea localã strãveche a acestei familii, a cãrei strãmoºi provindin Haþeg, judeþul Alba (Ardeal). De altfel, Haþegul este atestat încã în anul1252, fiind vorba de o veche localitate din România(14).

Numele de familie IDVOREAN, a fsot consemnat în mai multe localitãþidin Voivodina ºi anume: Satu Nou, Iancov Most, Torac, Sutiesca, Ovcea,Iabuca, Glogoni ºi Novi Sad (familia regretatului publicist Vichentie Idvoreanoriginar din Iancov Most). Dintre localitãþile ce aparþin Voivodinei, pa-tronimul Idvorean, este cel mai frecvent la Iancov Most. În monografia acesteilocalitãþi, se menþioneazã cã este vorba de o familie de sârbi, venitã dinlocalitatea Idvor(15). Nu putem contesta argumentat afirmaþia autorului, înprivinþa aparteneþei etnice, a acestei familii, dar ce ar fi sigur, este cã dinIdvor, localitate din Voivodina, comuna Jitiºte, provine originea localãstrãveche a purtãtorilor acestui nume, care actualmente, toþi se considerãromâni.

Patronimul IZGÃREAN, a fost înregistrat doar în localitãþile Ecica ºiTorac (Voivodina). Numele de familie provine de la numele localitãþii Izgar,de unde este origine strãveche, a strãmoºilor acestei familii. Localitatea Izgaraparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc), din apropierea râului

34

Pogãniº, învecinat cu satul Vermeº. Cu certitudine putem menþiona cã,strãbunii acestei familii, sunt originari, din Izgar din România.

Unul dintre patronimele frecvente în Vovodina, este ºi numele de familieJEBELEAN, notat în urmãtoarele localitãþi: Iancov Most, Torac, Sutiesca,Grebenaþ, Deliblata, Ovcea, Clec, Glogoni ºi Vârºeþ (numele în trecut a fostfrecvent ºi la românii din Dobriþa, care pe parcurs au fost asimilaþi, con-siderându-se azi, sârbi). Patronimul provine de la numele localitãþii Jebel, deunde provine ºi originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume. AºezareaJebel aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc), la circa 25 kilometri deTimiºoara.

Numele de familie JURJOVAN, a fost consemnat la Deliblata, ( amintimfamilia muzicologului Trandafir Jurjovan), Alibunar (amintim familia pro-fesorului de istorie Aurel Jurjovan) ºi Panciova (Voivodina). Acest patronimprovine de la numele localitãþii Giurgiova. Aºezarea Giurgiova din judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc) se gãseºte în apropierea râului Cãraº ºioraºele Reºiþa ºi Oraviþa. De altfel, localitatea Giurgiova apare atestatã docu-mentar în anul 1404 ca Gyurgyew, iar în anul 1738 a fost consemnatã caZsurzova, sunetul ,,z” fiind confundat cu ,,j”, localitatea pronunânþându-sedialectal ca Jurjova.

Despre tradiþia referitoare la originea localã a familiei Jurjovan, ne-ainformat profesorul de istorie Aurel Jurjovan, care ne-a spus cã-i povesteabunicul, cã familia Jurjovan provine din Jurjova. Aceasta ne-a confirmat ºimuzicologul T.Jurjovan, care ne-a relatat, cã academicianul Emil Petrovici,originar din Torac, i-a spus cã numele lor trebuia sã se pronunþe Giurgiovan(de la Giurgiova). Totuºi, având în vedere pronunþarea popularã a localitãþiiGiurgiova, ca Jurjova, este clar de unde provine numele Jurjovan(16).

Patronimul MAIOGAN, a fost notat în localitãþile Coºtei, Voivodinþ ºiPanciova. Numele de familie provine de la numele localitãþii Mãiog, judeþulGorj (România). Cu certitudine am putea spune cã din Mãiog provine originealocalã strãveche a purtãtorilor acestui nume.

Numele de familie MARCOVICEAN, a fost consemnat în câteva lo-calitãþi din Voivodina ºi anume: Seleuº, Alibunar, Nicolinþ (familia a fostdomiciliatã din Alibunar) ºi Novi Sad (familia scriitorului Ion Marcoviceanoriginar din Seleuº). De altfel , cele mai multe familii, care poartã acest nume,au fost consemnate la Seleuº, unde într-o cercetare întreprinsã în anul 1984am notat zece familii poreclite în felul urmãtor: Marcoviceni (5), Mãltãr-Lalã(1), Purac (1), Coabãr (1), Bobãscu (2). Înainte a existat la Seleuº, încã ofamilie poreclitã ªandru, care e actualmente domiciliatã la Novi Sad.

35

Numele de familie Marcovicean, provine de la numele localitãþii Mar-covãþ, localitate amplasatã în apropierea oraºului Vârºeþ (Voivodina)(17).Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi este cert cã nu a fostdescoperit de autorul dicþionarului, fiindcã ºtim precis, cã din anul 1948, (multmai înainte de ce a fost alcãtuit dicþionarul), în România, a fost domiciliatãfamilia Marcovicean din Seleuº (Voivodina), fiind vorba, chiar de naºiiautorului acestor rânduri.

Numele de familie MÃRGAN, a fost înregistratã în urmãtoarele localitãþidin Voivodina. Bariþe, Alibunar (din registrele din anul 1896, au existat 6familie, iar azi am înregistrat doar doua, dintre care una de români iar alta desârbi, domiciliaþi din Dobriþa, sat unde înainte de asimilare, Mãrgan a fostnume de familie românesc), Nicolinþ ºi Vladimirovaþ. Patronimul provine dela numele localitãþii Marga. Este cert cã strãmoºii acestei familii sunt originariidin localitatea Marga din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc). Marga,se gãseºte în apropierea cunoscutei aºezãri istorice Sarmiseghetuza, ºi ºi-aprimit numele dupã numele pârâului Marga, care astfel era numit din timpurilestrãvechi.

Doar în douã localitãþi din Voivodina, Nicolinþ ºi Seleuº ( numele defamilie, a fost moºtenit de purtãtor, de la mamã care a fost originarã dinNicolinþ), a fost consemnat numele MÃGUREAN. Numele de familieprovine de la numele localitãþii Mãgura. În România, existã peste 20 delocalitãþii care poartã acest nume, fiind înºirate pe întreg teritoriul. Una dintrelocalitãþile cu acest nume, este Mãgura din Banatul românesc, care ar putea filocalitatea de baºtinã a strãmoºilor acestei familii.

În localitatea Satu Nou (Voivodina), a fost înregistrat patronimul MÃR-GHITICEAN, care provine de la numele localitãþii Mãrghita. În Româniaexistã localitate cu acest nume în judeþul Bihor (Transilvania). Este greu, sãdeterminãm precis, originea localã strãveche a familiei, având în vedere faptul,cã ºi în Voivodina existã localitate cu numele similar. Este vorba de Mãrghita,învecinatã cu oraºul Vârºeþ. Noi am opta pentru aceastã localitate dinVoivodina, de unde ar putea fi purtãtorul numelui, Mãrghiticean, care în uneleregistre este înregistrat ºi ca Marghiticean, farã ,,ã”. Patronimul nu figureazãîn Dicþionarul lui Iordan ºi probabil nu existã, în România, fiindcã e posibilsã fie format pe meleagurile acestea.

Numele de familie MACEDONEAN, a fost consemnat în localitãþile SatuNou ºi Locve ( nume de familie vechi), din Voivodina. De altfel, în Româniaa existat o localitate denumitã Macedonia, în judeþul Timiº (Banatulromânesc), ºi a fost învecinatã cu satele Petroman ºi Rudna. Suntem convinºi

36

cã originea localã strãveche a familie Macedonean (sau Maþedolean cum esteînscrisã în unele registre), este localitatea dispãrutã Macedonia din România.De altfel, localitatea care ne intereseazã, este atestatã documentar în anul 1334ca Machedonia, iar în anul 1851 ca Maczedonia.

La Uzdin, Torac, Vladimirovaþ (familia profesorului de istorie MirceaMãran, originarã din Uzdin) ºi Vârºeþ (amintim familiile fraþilor Mãran, Bujorºi Lucian, originare din Uzdin), din Voivodina, am consemnat numele defamilie MÃRAN, care provine de la numele localitãþii Mãru. Aºezareaaparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc), fiind consemnatã, înanul 1774 în cercul Bistrei, districtul Caransebeº.De altfel, ºi tradiþia popularãne confirmã cã familia Mãran este de origine localã din Mãrul de lângãCaransebeº.

Interesant, patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan dar existãnumele Meran (cu ,,e” nu ca la noi cu ,,ã”), ºi se spune cã provine de latoponimul Mera din Ardeal..

Patronimul MÃZÃRAN, a fost consemnat doar în localitatea Grebenaþ(Voivodina). Numele de familie a fost înregistrat ca Mãzãrean, în Dicþionarullui Iordan, menþionându-se cã provine de la toponimul Mãzãreni, sat înglobatîn comuna Traian judeþul Brãila (România) de unde ar putea proveni ºioriginea strãveche localã a purtãtorilor acestui nume.

MEDVEªAN, este un nume de familie consemnat doar în localitateaTorac. Despre acest patronim, putem menþiona cu certitudine, cã provine dela numele localitãþii Medveº, judeþul Alba (Transilvania), din apropiereaoraºului Blaj. Strãmoºii familiei Medveºan, sunt originari din localitateaMedveºa care este foarte veche, fiind atestatã încã în anul 1288 ca PassMedves.

Patronimul MICLEAN, a fost consemnat în localitatea Grebenaþ(Voivodina). În România existã o localitate Micula din judeþul Satu Mare(Transilvania) de la care, dupã cele menþionate în Dicþionarul lui Iordan, arputea sã provinã patronimul Miclean (Micula, cu dispariþia lui ,,u” neaccen-tuat).

În localitãþile din Voivodina, Uzdin, Vârºeþ ºi Novi Sad (familie originarãdin Uzdin) a fosat înregistrat numele de familie MILOVAN, care provine dela numele localitãþii Milova, de unde provine originea localã strãveche apurtãtorilor acestui nume. Localitatea Milova aparþine judeþului Arad, dinapropierea râului Milova ºi a localitãþi Lipova. În Românoia existã o localitateîn judeþul Dolj, denumitã Milovan, nume identic cu cel al patronimuluirespectiv.

37

Numele de familie MODOªAN, a fost notat, în Voivodina doar în locali-tatea Vladimirovaþ. Patronimul acesta rar întâlnit în aceastã zonã, provine dela numele localitãþii Modoº, vechea denumire a aºezãrii Iaša Tomiæ dincomuna Seèanj (Voivodina). De altfel, localitatea apare atestatã în anul 1332ca Madus(20).Numele Modoºan este absent în Dicþionarul lui Iordan, nu existãîn România, fiind format în aceastã zonã.

Vechea origine localã a strãbunilor familiie Modoºan, este localitateaModoº din Voivodina.

Patronimul MOGOªAN ( cu varianta Mogoº), este consemnat înVoivodina, doar în douã localitãþi ºi anume: Grebenaþ ºi Biserica Albã. Numeleprovine dela numele localitãþii Mogoº, judeþul Alba (Transilvania), aproapede oraºul Câmpeni. În România existã ºi un toponim Mogoºani ( din Dicþion-arulº lui Iordan), totuºi, din Mogoº provine originea localã strãveche apurtãtorilor numelui Mogoºan ºi Mogoº.

În localitãþile din Voivodina, Locve, Bariþe, Alibunar (familia Mohandomiciliatã din Locve) ºi Vladimirovaþ am consemnat numele de familieMOHAN. Ester cert, acest patronim îºi datoreºte numele toponimului Mohu,localitate de unde sunt de origine strãbunii acestei familii. Localitatea Mohuaparþine judeþului Sibiu (Transilvania).

Numele de familie MOROVAN, a fost consemnat în Voivodina doar înlocalitãþile Coºtei ºi Vlaicovãþ. Morovenii, îºi au obârºia, prin strãmoºii lor,în vechea localitate Morava (ªemlacu Mare) din judeþul Arad (România)(21).

Un nume foarte rar în Voivodina, este MUNDREAN, notat doar în locali-tatea Locve. Patronimul este inclus în Dicþionarul lui Iordan, cu formaMândrean, spunându-se cã provine dela toponimul Mândra. De la Mândra,localitate din judeþul Braºov (Transilvania), provine ºi numele de familieMundrean, findcã, localitatea Mândra a fost atestatã documentar în anul 1520ºi se numea Mundra, ºi dela aceastîã variantã provine numele Mundrean, deunde provine ºi originea localã strãveche a familie.

Patronimul NERMEªAN, în Voivodina, astãzi este dispãrut, dar a existatîn localitatea Iablanca. Nu figureazã, în Dicþionarul lui Iordan, probabil cã numai existã nici în România. Patronimul respectiv, provine dela numele lo-calitãþii Nermiº, de unde au fost de baºtinã strãmoºii acestei familii. Locali-tatea Nermiº aparþine judeþului Arad (România).

Numele de familie OBÃDEAN sau OBÃGEAN, este rar în Voivodina,fiind consemnat doar în localitãþile Uzdin ºi Vladimirovaþ. Este cert, numeleprovine, de la Obad, localitate din judeþul Timiº, (Banatul românesc), dinapropierea oraºului Deta. Aºezarea este atestatã în anul 1401 cu numele de

38

Castellum Obad. Evident, strãmoºii familiei Obãdean sau Obãgean sunt deorigine din localitatea Obad, care în varianta popularã a fost pronunþat ºi Obãgi(de unde ºi Obãgean)(22).

OBOGEAN, este un nume rar, notat în Voivodina, doar în localitateaAlibunar ca nume dispãrut. Patronimul provine, dela numele localitãþii Obogadin judeþul Olt (Oltenia), în apopierea oraºului Craiova.

Unul dintre numele rari din Voivodina, este ºi OCHEAN, care a fostconsemnat doar în localitatea Vladimirovaþ ºi Deliblata. Numele provine dela numele localitãþii Ocheni din judeþul Bacãu (Moldova), în apropiereacomunei Huruieni.

Dupã cum ne este cunoscut, în localitatea Vladimirovaþ (Voivodina), înperioada habsburgicã, au fost colonizate familii din ªama ºi Clopodia.Vedemcã familia Ochean, îºi are originea localã strãveche în Moldova, ºi ar fi posibilca aceastã familie sã fi fost prima datã transmutatã, din regiunea aceasta, înBanatul românesc ºi localitãþile ªama sau Clopodia, înainte de colonizareahabsburgicã, sum s-a înrâmplat ºi în alte cazuri.

Numele de familie OCOLIªAN, a fost consemnat în mai multe localitãþidin Voivodina ºi anume: Iancov Most, Torac; Alibunar (familie domiciliatãdin Uzdin), Uzdin, Vladimirovaþ, Ovcea, Clec ºi Glogoni. Numele acestuipatronim se datoreazã localitãþii Ocoliº de unde provine originea straveche afamiliei. Noi am consemnat în Romînia, trei localitãþi cu acest nume, dupãcum urmeazã: Ocoliº, judeþul Cluj ºi Ocoliºu Mare ºi Ocoliºu Mic din judeþulHunedoara. Toate aceste localitãþi se gãsesc amplasate, în regiunea istoricãTransilvania sau Ardeal.

Patronimul OLCEAN, a fost înregistrat, în localitãþile Locve, Grebenaþ ºiOvcea (Voivodina). Este posibil sã fie o variantã a numelui Oltean, dar dupãcum ne aratã ºi Dicþionarul lui Iordan, Olcean provine de la numele localitãþiiOlcea din judeþul Bihor (Transilvania).

Numele de familie OLTEAN, a fost consemnat, în pãrþile noastre, în maimulte localitãþi ºi anume: Locve, Seleuº, Alibunar ºi Cuvin. Dupã cum esteconsemnat în Dicþionarul lui Iordan, numele de familie provine de la ,,oltean”(din Oltenia), sau râul Olt. Totuºi, cercetând localitãþile din România, amconsemnat cã existã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor cu al numeluide familie. Amintim urmatoarele localitãþii: Olteni din Transilvania ( în altezone existã încã opt localitãþi cu acest nume), Olteneºti, judeþul Vaslui etc.

Patronimele OMORAN ºi OMOREAN, au fost notate, în Voivodina înmai multe localitãþi: Satu Nou, Vladimirovaþ, Iabuca, Seleuº (primul purtãtoral acestui nume, originar din Satu Nou), Omoliþa ºi Straja (varianta Omoran).

39

Evident, la baza acestor nume de familie, se gãseºte localitatea Omoru, deunde provine originea strãveche a familiei Omorean sau Omoran. De altfel,localitatea aceasta, la care ne referim, s-a purtat cu numele Omor, pânã în anul1964, când i-a fost schimbat numele în Roviniþa (existã Roviniþa Veche ºiNouã).

Strãbunii familiei Omorean sau Omoran sunt originari din Omoru, respec-tiv Roviniþa (optãm pentru Omoru sau Roviniþa Mare, fiind mai vechea caRoviniþa Micã), atestatã documentar în anul 1391 ca Umur iar din anul 1717,ºi mai târziu, ca Omor.

Numele de familie nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ar fi posibil sãfie dispãrut în România, sau a fost omis de anchetatori.

Patronimul OSTROVAÞ, este interesant ºi rar în Voivodina, fiind consem-nat doar în localitatea Satu Nou. Nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, undegãsim doar forma Ostroveanu, care provine de la toponimul Ostrov (sauOstrova n.n.) de unde provine ºi numele Ostrovaþ. În România, am înregistratdouã localitãþi, cu acest nume ºi anume: Ostrov în judeþul Caraº-Severin ºiTeleorman. Dar ºi pe teritoriul actualei Voivodine ( regiunea Banatul de sud),a existat încã în anul 1774 localitate denumitã Ostrova, în care au trãit sârbiºi români) de unde ar putea sã provinã originea localã strãveche a purtãtoriloracestui nume. De altfel, numele de familie derivã de la numele localitãþiiOstrov sau Ostrova cu sufixul sârbesc ,,aþ”.

Numele de familie OÞAN este la fel rar în Voivodina. L-am notat doar înlocalitatea Nicolinþ. Patronimul îºi datoreazã numele localitãþii Oþeni, sat careaparþine comunei Feliceni, judeþul Harghita (Transilvania). Localitatea re-spectivã, în ungureºte este numitã Oc falva, iar în anul 1567 a fost atestat cunumele de Oztfalwa.

Numele de familie PANCIOVAN, este notat în trei localitãþi dinVoivodina, ºi anume: Satu Nou, Coºtei ºi Voivodinþ. Patronimul a fost formatpe meleagurile noastre, provenind de la numele oraºului Panciova, de aceeaacest nume nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan care a consemnat numele defamilie de pe teritoriul României.

PAVLIªCHI, este un nume rar în Voivodina, consemnat doar în localitateaSatu Nou, fiind vorba tot de un nume de familie, format în aceastã regiune.Provine de la numele localitãþii Pavliº din apropierea oraºului Vârºeþ. Fiindformat în pãrþile noastre, acest nume nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan,fiind inexistent în România.

Numele de familie PÃDUREAN, a fost consemnat de noi, din registrelevechi bisericeºti din Seleuº (Voivodina). Numele, astãzi este dispãrut. Pa-

40

tronimul, în cauzã, este inclus în Dicþionarul lui Iordan, menþionându-se cãprovine de la toponimul Pãdurea sau Pãdureni. Am notat, cã existã în România,peste treizeci de localitãþi, denumite Pãdureni, ºi ºase cu numele Pãdurea,rãspândite pe întreg teritoriul României, de aceea este greu, chiar imposibil,sã determinãm din care provine originea stãveche localã a acestei familii,acutalmente dispãrute, de pe aceste meleaguri.

Patronimul PESCAN, a fost consemnat de noi doar în localitatea RuskoSelo (Voivodina), ca nume românesc dispãrut. Dupã cum ne menþioneazãDicþionarul lui Iordan, numele de familie provine de la numele localitãþii Pesac( derivat cu ,,a” din silaba penultimã sincopatã - Dicþionarul lui Iordan).Localitatea Pesac aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc).

Numele de familie PETNICEAN, a fost notat, în Voivodina doar înlocalitatea Torac ºi provine de la numenele localitãþii Petnic, de unde provineoriginea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume de familie rar întâlnit,pe meleagurile noastre. De altfel, localitatea Petnic, aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc). Interesant, acest nume de familie, nu figureazãîn Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în România, ori cum am mai arãtat,nu a fost descoperit de autorul dicþionarului.

Numele de familie PETROMAN, PETROMANENÞ ºiPETROMÃNEANÞ, au fost consemnate în mai multe localitãþi dinVoivodina ºi anume: Iancov Most, Ecica, Torac ºi Oreºaþ (varianta Petroman).Este cert cã patronimele acestea sunt formate prin derivarea numelui lo-calitãþii Petroman, cu sufixul corespunzãtor. Localitatea Petroman, aparþinejudeþului Timiº (Banatul românesc), din apropierea satului Jebel. Desigur,numele Petromanenþ, Petroman sau Petromãneanþ, evocã originea localãstrãveche, din fosta aºezare a acestei familii.

Numele de familie PLÃIªANU, ( notat ºi ca Pleiºanu) a fost consemnatdoar la Torac (Voivodina). În Dicþionarul lui Iordan, se menþioneazã cã provinede la toponimul Plãieºul. Noi am notat localitatea Plãieºii de Jos din judeþulHarghita (Transilvania), care poate sã corespundã numelui de familie, ce nedeterminã originea localã, a purtãtorilor acestui patronim.

Patronimul POIENARIU, a fost notat, ca dispãrut în Voivodina, doar înlocalitatea Voivodinþ. Numele de familie respectiv, dupã Dicþionarul lui Ior-dan, este numele localitãþi Poienari care cu sufixul ,,ar”, în cazul de faþã, nearatã originea localã a purtãtorului acestui nume. De altfel, noi am consemnato localitate Poienari în România, în judeþul Neamþ (Moldova). În Româniaexistã ºi alte localitãþi cu numele asemãnãtor, cu cel al patronimului, iar noiamintim urmãtoarele: Poieni judeþul Cluj, Poieneºti judeþul Vaslui, Poiana

41

din judeþele Covasna, Teleorman ºi Galaþi. Mai existã ºi alte localitãþi. înRomânia cu numele compuse, care conþin, numele asemãnãtoare cu cel defamilie. Dintre acestea amintim, Poiana Ruscãi ºi Poiana Braºov.

Numele de familie PRODAN, a fost consemnat în localitãþile Ecica ºiCoºtei (Voivodina). Dupã cum ne menþioneazã Dicþionarul lui Iordan, pa-tronimul provine de la toponimul Prod (Ardeal). Noi nu am gãsit în Românialocalitate cu numele Prod dar sunt multe aºezaãri, cu numele identic cu cel alpatronimului. Astfel existã localitãþi Prodan în judeþele Sibiu, Argeº, Vâlceaºi Vaslui. Dupã cum am mai constatat în cele precedente, când existã mai multelocalitãþi în România, cu acelaºi nume, este imposibil sã determinãm precislocalitatea , care stã la originea localã, strãveche, a acestei familii.

Un patronim mai puþin frecvent în Voivodina, este ºi RACHITOVAN, carea fost consemnat în urmãtoarele localitãþii: Deliblata, Vlaicovãþ ºi Vârºeþ(amintim familia regretatului învãþãtor Lazãr Rachitovan originar din Vlai-covãþ). Este cert, numele de familie în cauzã, provine dela numele localitãþiiRachitova. În România existã mai multe localitãþi care poartã acest nume, darnoi, având în vedere ºi tradiþia oralã, am spune, cã Rachitova din Banatulromânesc, care în anul 1900 a fost consemnatã în fostul tract Oraviþa(23), arevoca originea strãveche localã, a purtãtorilor acestui nume. De altfel, amconsemnat o localitate Rachitova ºi în judeþul Hunedoara (Transilvania), lângãoraºul Haþeg.

În localitãþile Doloave ºi Maramorac (Voivodina), a fost notat numele defamilie RÃCêTEAN, care provine dela numele localitãþii Rãcãºdia de undeprovine originea localã srãveche a purtãtorilor acestui nume. AºezareaRãchãºdia aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc).

Numele de familie RÃMIANÞ(U) ºi RÃMNIANÞ (într-o variantã saualta) au fost consemante în urmãtoarele localitãþi din Voivodina: Satu Nou,Uzdin, Bariþe, Seleuº (actualmente dispãrut), Vladimirovaþ, Vârºeþ, Nicolinþºi Mãrghita. Patronimul provine de la numele localitãþii Ramna din judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc). Aºezarea a fost atestatã documentar înanul 1363 ca Ramna Superior.

Interesant, numele acesta de familie, în registrele bisericeºti, la început(a. 1779), a fost înscris Ramnianþ, dar mai târziu, în registrele din Seleuº, pecare le-am analizat, numele a fost modificat, înscriindu-se Rãmianþ.

Un nume de familie foarte rar în Voivodina notat la Voivodinþ, esteRÂMNICEAN, care ar putea sã provinã de la numele localitãþii Râmna, satingloba aºezãrii Petreanu. În România existã mai multe localitãþi, cu numeleasemãnãtor sau chiar identic, cu cel al numelui de familie. Noi amintim

42

localitãþile Râmniceni din judeþul Vrancea ºi mai multe localitãþi cu numelecompus ca Râmnicu Vâlcea, Râmnicu Sãrat etc. Având în vedere cele menþion-ate, este greu sã determinãm exact localitatea strãveche care ar sta la origineaacestei familii.

Numele de familie REMICEAN, nu este frecvent în Voivodina, fiindconsemnat doar în Straja. Nu suntem siguri, dar e posibil sã provinã de lanumele localitãþii Remetea, cu toate cã Dicþionarul lui Iordan menþioneazã,cã de la acest toponim provine numele de familie Remetean. Dar, ca o ipotezãdestul de interesantã, noi am susþine cã Remicean poate fi numele popular alui Remetean (ca exemplu numele actual Broºtean este modificat în registreºi ca Broºcianþ). De altfel în România existã mai multe localitãþii cu numeleRemetea, iar noi amintim Remetea Mare din judeþul Timiº (Banatulromânesc), localitate care apare atestatã documentar în anul 1333 ca Remete.

În Voivodina doar în localitatea Straja a fost notat numele de familieRETEZAN, care provine de la numele localitãþii Rãtez. Aºezarea Rãtezaparþine judeþului Gorj, iar numele de familie Retezan evocã originea localãstrãveche din fosta aºezare a purtãtorilor acestui nume.

Patronimele RODEAN ºi ROGEAN, au fost consemnate , în Voivodina,în localitãþile Iancov Most, Ovcea; Zrenianin (familia dr.vet. Valeriu Rodean,originarã din Iancov Most) ºi Ovcea ( a fost notatã forma Rogean).

Este vorba de acelaºi nume de familie Rodean, ºi provine de la numelelocalitãþii Rod, de unde provine ºi originea strãveche a purtãtorilor acestuinume de familie. Localitatera Rod, a fost atestatã documentar în anul 1533 caRot, iar mai târziu, cu numele Rod ºi aparþine judeþului Sibiu (Transilvania).

Numele de familie RODNEANÞ, nu este înregistrat în Studiul lui Flora.Noi l-am consemnat din vechile registre bisericeºti din Seleuº (a.1779-1792).Este vorba de un patronim rar ºi dispãrut din Voivodina, care îºi datoreazãnumele localitãþii Rodna din judeþul Bistriþa-Nãsãud (Transilvania), dinMunþii Rodnei, aproapte de râul Someºu Mare. Numele Rodneanþ, evocãoriginea localã veche, din fosta aºezare Rodna, a purtãtorilor acestui nume.

Patronimul ROªIAN(U), este notat în Voivodina, în urmãtorele localitãþii:Straja, Voivodinþ ºi Marcovãþ. Provine de la numele uneia dintre cele 13localitãþi, pe care noi le-am consemnat ca Roºia. În România existã localitãþicare poartã numele Roºia în judeþele Bihor, Sibiu, Alba etc. De aceea este greusã ne decidem,care ar fi localitatea, de unde provine originea veche a familiei.

Patronimul RUG a fost consemnat, în Voivodina, doar în localitateaDobriþa (unde cum am mai spus, înainte au trãit multe familii de români,actualmente asimilate de sârbi). Purtãtorul acestui nume este pictorul Vladimir

43

Alexandrov (numele de Alexandrov la primit de la tatãl vitreg, iar numele luiadevãrat este Vasile Rug). Dupã cum afirmã purtãtorul, numele de familieRug, provine de la numele localitãþii Rugi din regiunea istoricã Basarabia, deunde este de origine familia aceasta.

Un nume rar în Voivodina, este RUDNEAN, fiind consemnat doar înlocalitatea Iancov Most. Patronimul provine de la numele localitãþii Rudna,de unde provine originea strãveche a acestei familii. Localitatea Rudna,aparþine comunei Giulvãz din judeþul Timiº (Banatul românesc).

Interesant, patronimul RUIAN a fost consemnat, în Voivodina, doar înlocalitatea Seleuº, unde existã o singurã familie care poartã acest nume(actualmente, prin filierea acestei familii, un membru s-a domiciliat la Alibu-nar. La baza acestui nume rar de familie, stã numele localitãþii Ruieni dinArdeal, cum se relateazã în Dicþionarul lui Iordan), dar e posibil ca origineastrãveche a acestei familii sã fie ºi localitatea Turnu Rueni. Aºezarea TurnuRueni, aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc). Despre locali-tatea Turnu Rueni, se spune cã în evul mediu, a fost o fortificaþie importantã,fiind un adevãrat turn de supraveghere a împrejurimii(24).

Numele de familie RUJAN a fost consemnat la Seleuº, Alibunar, Râtiºor,Srediºtea Micã ºi Vladimirovaþ (o familie este originarã din Alibunar). Pa-tronimul provine de la numele localitãþii Ruja, localitate care ne confirmãoriginea îndepãrtatã a acestei familii. Aºezarea Ruja, aparþine judeþului Sibiu(Transilvania).

Patronimul RUSOVAN, a fost notat în urmãtoarele localitãþi din Voivo-dina: Satu Nou, Doloave, Maramorac ºi Deliblata. Numele este caracteristicîn localitãþile limitrofe oraºului Panciova, ºi provine de la numele localitãþiiRusova. Aºezarea Rusova (Veche), aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatulromânesc), aproape de oraºul Oraviþa. Considerãm cã numele de familieRusovan, evocã originea veche a strãmoºilor, din fosta lor localitate Rusova.

În prospera localitate Satu Nou, din Voivodina, a fost înregistrat numelede familie SACOªAN. Provine de la numele localitãþi Sacoºu. În Româniaexistã douã localitãþi învecinate: Sacoºu Mare ºi Sacoºu Turcesc, ºi ambeleaparþin judeþului Timiº (Banatul românesc). De altfel, vechea localitate esteatestatã în anul 1369 ca Zeekus, iar în anul 1631 ca Szakos.

Numele Sacoºan evocã originea localã strãveche, din fosta aºezare apurtãtorilor acestui nume.

Numele de familie SÃSCAN, a fost consemnat de noi la Alibunar, actual-mente numele fiind dipãrut. Patronimul acesta nu-l gãsim înregistrat înDicþionarul lui Iordan. Presupunem cã e dispãrut, în România. De altfel,

44

patronimul provine de la numele localitãþii Sasca. Aºezãrile cu numele com-puse, Sasca Montanã ºi Românã, aparþin judeþului Caraº-Severin (Banatulromânesc). În România existã ºi alte localitãþii, formate cu toponime compuse,în judeþul Neamþ ºi Suceava (douã). Totuºi, noi optãm pentru ipoteza carepresupune, cã originea localã strãveche a familiei Sãscan, este Sasca Românã,a cãrei veche denumire, a fost doar Sasca.

Patronimul SÂRBOVAN, a fost consemnat doar în trei localitãþi dinVoivodina ºi anume: Torac, Sutiesca ºi Novi Sad (familia inginerului IonSârbovan, originarã din Torac). Numele acesta de familie nu figureazã, înDicþionarul lui Iordan, presupunem cã este dispãrut în România, ori nu a fostdescoperit de anchetatori.

Este cert cã acest patronim provine de la numele localitãþii Sârbova, dinjudeþul Timiº (Banatul românesc), în apropierea oraºului Buziaº. Patronimulrespectiv, ne confirmã originea îndepãrtatã a acestei familii, care este Sârbova.

Un nume de familie foarte rar din Voivodina, este SCULEAN, consemnatdoar în localitatea Satu Nou. Dupã pãrerea noastrã, provine de la numelelocalitãþii Sculea sau Sculia. Aºezarea, aparþine judeþului Timiº (Banatulromânesc), din apropierea oraºului Deta. Localitatea, apare atestatã documen-tar în anul 1333 ca Zkola, în anul 1723 ca Scuhla, iar mai târziu este semnatãca Skulya. Având în vedere, cele amintite în cele precedente, putem relata cucertitudine, cã strãmoºii acestei familii sunt originari din localitatea Sculia dinRomânia.

Patronimul SEBEªAN, a fost consemnat, în Voivodina, doar în localitateaIancov Most. Evident provine dela numele localitãþii Sebeº. În România, înjudeþele Alba ºi Braºov, existã localitãþi cu nume pereche, de aceea nu putempreciza exact aºezarea de baºtinã, dar cu siguranþã familia provine dintr-unadin localitãþile acestea din Ardeal, având în vedere. cã localitatea Iancov Mosteste colonizatã cu ardeleni. Trebuie amintit cã existã ºi o localitate Sebeº, înVoivodina, în apropierea oraºului Belgrad.

Numele de familie SÃCULEAN, a fost consemnat de noi, ca dispãrut, laSeleuº (Voivodina). În faza incipientã, a înregistrãrilor în registrele vechibisericeºti, a fost, înscris cu grafia slavonã, Saculean, iar mai târziu, când s-afolosit grafia latinã, a fost notat cum am arãtat la început, cu litera ,,ã” în locde ,,a”. Patronimul îºi datoreazã numele localitãþi Sacul din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc). Aºezarea Sacul e atestatã în anul 1624 ca Szakul.Numele de familie Sãculean, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiindprobabil dispãrut în România, ori cum mai spuneam, a fost omis de cercetãtor.

45

Numele de familie SECHEªAN, a fost consemnat în mai multe localitãþidin Voivodina, dupã cum urmeazã: Mãrghita, Alibunar, Vladimirovaþ ºi Zreni-anin, iar patroniuml SECOªAN, a fost notat în Iancov Most, Ecica, Torac,Uzdin, Râtiºor ºi Zrenianin. Despre aceste douã nume de familie, în Dicþion-arul lui Iordan, e relatat, cã sunt aceliaºi, provenind de la numele localitãþiiSecaº. În România existã mai multe aºezãri denumite Secaº. Astfel, una dintrelocalitãtile cu acest nume, aparþine judeþului Timiº, alta judeþului Arad ºi estecomponentã a comunei Brazii. În judeþul Caraº-Severin existã o localitatedenumitã Secãºeni atestatã în secolul al XIX-lea(25). Dupã unele opinii, labaza numelui de familie Secoºan stã numele localitãþii Sacoºu, dinRomânia(26).

Având în vedere localitãþile cu numele identic, este dificil sã determinãm,de unde provine originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume, cu toatecã noi optãm, pentru Secaºul din judeþul Timiº.

La românii din Voivodina, printre rarele nume de familie se enumerã ºiSEFCHERINAÞ, care a fost consemnat doar în localitatea Satu Nou. Numeleeste actualemnte dispãrut, ºi evident provine de la numele localitãþii Sefcherindin Voivodina. În aceastã localitate, a primit numele o familie de români, fiindformat, de vreun funcþionar sârb, cu regulile ce aparþin acestei limibi.

Patronimul SELEJAN, a fost consemnat în Voivodina doar în localitãþileCoºtei ºi Vârºeþ (amintim familia publicistului Viorel Selejan, originarã dinCoºtei). Acest nume de familie, a fost consemnat ca dispãrut, ºi la Seleuº,purtãtorul lui fiind funcþionarul Nicole Selejan, venit aici ginere în casã, dinaltã parte.

Provenienþa acestui patronim este evidentã, dacã avem în vedere numelelocalitãþilor Sãlãjeni sau Sãlãgeni care aparþin judeþelor Arad, Sãlaj (ambeleîn Transilvania), Iaºi ºi Suceava (Moldova). Am consemnat un nume vechi aluneia dintre localitãþile Sãlãgeni, care se numea înainte Selejani, atestatã înanul 1 574 ca Zelezsan(27). Din cauza existenþei a mai multor localitãþii cunume identice, este dificil sã determinãm de unde exact provine, origineastrãveche localã, a purtãtorilor acestui nume, dar optãm pentru regiuneaistoricã Ardeal ºi toponimul Sãlaj care existã în zona respectivã.

Numele de familie SELEªAN, a fost consemnat doar în Torac (Voivodina).Patronimul provine de la numele localitãþii Sãlaºu (la numele de familie printranscrierea greºitã a fost substituit ,,ã” cu ,,e”). De altfel, în România amînregistrat trei localitãþii care poartã nume identic: Sãlaºu de Jos ºi Sãlaºu deSus din judeþul Hunedoara (Transilvania) ºi localitatea Sãlaºuri din judeþulMureº, în apropierea oraºului Târgu Mureº.

46

În Dicþionarul lui Iordan, este relatat cã numele de familie respectiv,provine de la numele toponimului Sãlaº. Publicistul ºi criticul literar SimaPetrovici din Belgrad (originar din Torac), ne-a sugerat, cã purtãtori acestuinume sunt colonizaþi, în Torac, în perioada habsburgicã, din localitatea Sãcãlazdin Banatul românesc, ºi cã numele ar putea fi legat de Seleº, nume care arînsemna în ungureºte szeles = larg sau s’zeles = vântos. Prezentãm încã ointeresantã ipotezã despre provenienþa acsetui nume de familie. Anume,domnul Simion Dãnilã, înt-un studiu din Analele Banatului vol.3 din anul1983, ne spune cã numele Seleºan ar putea sã provinã de la numele localitãþiiSeleuº din România. Noi totuºi, când este vorba despre numele acesta defamilie, dupã cum arãtãm mai sus, optãm pentru explicaþia din Dicþionarul luiIordan.

Unul dintre numele foarte rari în Voivodina este SEMIANÞ, înregistratdoar în localitatea Satu Nou. Este cert cã patronimul în cauzã, provine de lanumele localitãþii Sân Mihai (numele precedent al localitãþii Locve). Locali-tatea româneascã Sân Mihai, a fost denumitã popular Sâmiai iar locuitorii eisâmienþi. Având în vedere cele menþionate, putem cu certitudine afirma, cãstrãmoºii acestei familii sunt originari din Locve (înainte Sân Mihai). Numelede familie, fiind format pe meleagurile noastre, nu figureazã în Dicþionarul luiIordan ºi nu existã în România.

Numele de familie SERAFOLEAN, este iarãºi un patronim rar înVoivodina, consemnat doar în localitatea Râtiºor. Provine de la toponimulSarafola, astãzi satul Saravale, judeþul Timiº (Banatul românesc), nu departede oraºul Sânnicolaul Mare. Localitatea Saravale este atestatã documentarîncã în anul 1333 ca Zarafolus, de unde provine originea localã strãveche apurtãtorilor acestui nume, Serafolean.

În Dicþionarul lui Iordan, acest nume de familie, a fost înregistrat cuvarianta Sarafolean, (provine de la Sarafola), care, dupã pãrerea noastrã, esteacelaºi cu Serafolean sau Sãrafolean, cum eventual era înscris, într-o pe-rioadã, cu grafia latinã, fiind transcris de funcþionarii sârbi cu grafia slavonã,( ,,ã” substituit cu ,,e” ca în cazul numelui Serman, care precis a fost, Sãrman).

Numele de familie SOCINIANÞ, a fost înregistrat în Voivodina, doar înlocalitatea Satu Nou. Provine de la numele localitãþii Socieni. În România, amînregistrat douã localitãþi cu numele similar: Socieni în judeþul Caraº-Severin(Banatul românesc) ºi Socieni din judeþul Dolj, aproape de oraºul Filiaº. Estecert cã numele Socinianþ, evocã originea localã strãveche, din fosta aºezare,

47

care dupã pãrerea noastrã, ar putea fi Socieni din Banatul românesc, localitateatestatã documentar în anul 1452 ca Zochel, iar în anul 1717 ca Soschen.

Patronimele STAMOREAN ºi STÃMOREAN sunt identice, fiind con-semnate în localitãþile Torac, Ecica ºi Uzdin. Dupã cum putem observa,numele sunt concentrate în localitãþile, din aceeaºi zonã a Voivodinei.

La baza acestui nume de familie, stã numele localitãþii Stamora. Dinaºezarea Stamora (exista Românã ºi Germanã), judeþul Timiº (BanatulRomânesc), provine originea localã strãveche a purtãtorilor numelui de fami-lie Stamoran sau Stãmorean.

Un nume foarte rar, înregistrat în Voivodina, în localitatea Marcovãþ, esteSTERIAN. Dupã cum ne relateazã Dicþionarul lui Iordan, numele provine dela numele grecesc Sterianus, dar noi am opta pentru numele unei localitãþi,care ar sta la baza acestui nume. Este vorba de localitatea Sterea, din apopiereaoraºului Videle, judeþul Teleorman.

Numele de familie STOICAN, a fost notat în mai multe localitãþi dinVoivodina ºi anume: Marcovãþ, Srediºtea Micã ºi Mesici (localitãþile suntconcentrate în zona din Dealurile Vârºeþului). La baza acestui patronim stãnumele localitãþii Stoiceni din fostul raion Lãpuº regiunea Maramureº.Aºezarea Stoiceni, care ar evoca originea strãveche din fosta aºezarea afamiliei Stoican, în anul 1589 se numea Sztoika Falva iar din anul 1854 poartãnumele actual Stoiceni.

Trebuie sã menþionãm cã în România, existã ºi alte localitãþi cu numeleasemãnãtor, numelui de familie Stoican, iar noi amintim localitatea Stoicanidin judeþul Galaþi (România).

Patronimul SURDAN este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat doarîn localitatea Iancov Most. Numele de familie respectiv provine de la numelelocalitãþii Surda din judeþul Mureº (Transilvania). De altfel, Surda este vecheadenumire a localitãþii cu numele actual Dumitreºti, denumit astfe, în anul1964.

Numele de familie SURDUCEAN(U), a fost notat, în Voivodina, doar înlocalitãþile Seleuº, Uzdin (familia lui Nicolae Surducean originarã din Seleuº)ºi Alibunar (familia lui Ion-Micu Surducean, originarã din Seleuº). Trebuie sãmenþionãm cã purtãtori acestui nume de familie, înainte au trãit doar la Seleuº,ca mai târziu, doi dintre Surduceni, sã se domiciliezi în altã parte. Astfel, înanul 1984, când am întreprins o anchetã pe teren, în Seleuº, am notat opt familiicare au purtat acest nume, familiile în bunã parte, fiind poreclite ,,a luiSurduceni” (6), douã poreclite ,,a lui Sanda” ºi una ,,a lui Motolan”.

48

Patroniuml Surducean îºi datoreazã numele, localitãþii Surduc. În familiaSurducean, existã tradiþia, care se transmite oral, din generaþie în generaþie, ºise spune cã strãmoºii lor, sunt originari din Surduc, din Banatul românesc, înapropierea localitãþii Bocºa. În România existã ºi o localitate cu acelaºi nume,Surduc în judeþul Sãlaj, în apopierea oraºului Zalãu (Transilvania).

În localitatea Locve, Maramorac ºi Vârºeþ (Voivodina), a fost consemnatnumele de familie VÃLEAN(U), care provine de la numele localitãþii Valeasau Vãleni (numeroase localitãþi cu numele compuse). Noi semnalãm lo-calitãþile: Valea, judeþul Dâmboviþa ºi judeþul Mureº ca posibilã localitate deorigine strãveche, a acestei familii.

Patronimele VÃRÃDEAN ºi VÃRÃGEAN, au fost consemnate în lo-calitþile Marcovãþ, Vârºeþ, Srediºtea Micã ºi Iablanca. Localitãþile acestea dinVoivodina, aparþin aceleiaºi zone, din Dealurile Vârºeþului. Srãmoºii familieirespective, sunt originari din localitatea Vãrãdia, judeþul Caraº-Severin (Ba-natul românesc). Localitatea Vãrãdia, stã la baza acestui patronim, fiind vorbade o veche aºezare, de pe malul Cãraºului, pe a cãrei teritoriu, pe timpuldacilor, exista cetatea, denumitã Arcidava(28).

Un nume interesant dar rar, din Voivodina, este VÂRªÃÞEAN, care a fostînregistrat doar în localitatea Coºtei. Numele acesta de familie, provine de lanumele oraºului Vârºeþ, îndepãrtat de Coºtei, unde a fost consemnat, doar 12kilometri. Este cert cã strãmoºii acestei familii sunt originari din oraºul ,,desub deal”.

Patronimele VEREªAN sau VEREª, au fost consemnate în urmãtoarelelocalitãþi din Voivodina: Ecica, Uzdin ºi Locve (notat cu forma Vereº). Numelede familie, provin de la numele localitãþii Vereº,sat desfinþat din judeþul Buzãu.

Numele de familie VERMEªAN, a fost consemnat în localitãþile Ecica ºiSutiesca (Voivodina). Este cert cã patronimul, provine de la numele localitãþiiVermeº. Noi vizãm aºezarea cu acest nume, din judeþul Caraº-Severin (Ba-natul românesc), din apopierea oraºului Buziaº. Localitatea este notatã înlimba maghiarã ca Vereshaza, iar cu numele Vermeº, a fost trecutã într-uncalendar vechi din anul 1900, ca aºezare care aparþine tractului Bocºa Mon-tanã.

Numele de familie, existent în Voivodina, doar în localitatea Uzdin, esteVOIVODICIAN. Nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, unde existãVoivodean, spunându-se cã provine de la localitatea Voivoda din Ardeal.Presupunem cã numele Voivodician, provine de la numele localitãþiiVoivodinþ (Voivodina), cu toate cã ne-am aºtepta la forma Voivodinþ =Voivodincean (ca Nicolinþ = Nicolincean). Este posibil ca, prin transcrierea

49

acestui nume, în registre, sã fi dispãrut sunetul ,,n”. Interesant, în România,am înregistra mai multe localitãþi care au la bazã tema Voivod. Amintimlocalitatea Voievoda din judeþul Teleorman, Voivodeni din judeþele Sãlaj,Braºov ºi Mureº, apoi Voivozi din judeþul Mureº.

Patronimul VRÃNEANÞ, a fost consemnat în Voivodina, în urmãtoarelelocalitãþi: Râtiºor, Coºtei ºi Seleuº (numele este azi, dispãrut). Provine de lanumele localitãþii Vrani, de unde provine ºi originea localã, strãvecehe apurtãtorilor acestui nume de familie. Localitatea Vrani, aparþine judeþuluiCaraº-Severin (Banatul românesc), din apropierea oraºului Oraviþa. De altfel,localitatea Vrani, apare atestatã în izvoarele scrise, ca sat medieval din secoleleXIV ºi XV(30).

Un nume frecvent în Voivodina, este ªÃMANÞ(U), fiind înregistrat înurmãtoarele localitãþii: Ecica, Uzdin, Seleuº, Alibunar, Bariþe, Nicolinþ, JamuMic, Vârºeþ ºi Zrenianin. La baza acestui nume de familie, stã numelelocalitãþii ªama, vechea denumire a actualei localitãþi Jamu Mare, din judeþulTimiº (Banatul românesc). Numele ªãmanþ evocã originea localã strãvecehe,a purtãtorilor acestui nume, din fosta aºezare, ªama sau Jamu Mare. Aceastane confirmã faptul cã, aºezarea respectivã, apare atestatã documentar în anul1377 ca Sama, iar din anul 1851 ca Nagz Zsam. De altfel, numele de familieªãmanþ, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în România saua fost omis de anchetatori.

Despre numele de familie ªEPEÞAN ºi ªIPEÞEAN, am putea spune cãeste vorba de acelaºi patronim, înregistrat cu formã diferitã. Astfel, ca ªepeþana fost înregistra în Mãrghita (patronimul, actualmente dispãrut) iar ªipoþeana fost consemnat la Uzdin (Voivodina). Provine de la numele localitãþii ªipetde unde provine originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume. Locali-tatea ªipet aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc), în apropierea oraºuluiDeta. Aºezarea ªipet, a fost atestatã documentar în anul 1462 ca Zebet, în anul1717 Schipeth, iar din anul 1851 este consemnatã ca ªipet.

Patronimele ªOJDEAN, ªORGEAN, ªORDEAN, ªOªGEAN ºiªOªDEAN sunt variantele aceluiaºi nume de familie, notate în mai multelocalitãþi din Voivodina: Locve, Sutiesca, Rusco Selo, Alibunar ( într-o anchetãrealizatã în anul 1992 am înregistrat 5 familii cu formele, ªoºgean ºi ªorgean),Vladimirovaþ, Deliblata, Srediºtea Micã, Seleuº (înregistrat de noi cu formaªorgean- actualmente dispãrut). Este cert cã patronimul provine de la numelelocalitãþii ªoºdea din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), aproape deBocºa. Neîndoielnic, strãbuni acestei familii, sunt originari din ªoºdea. Dealtfel, patronimul nu este înregistrat în Dicþionarul lui Iordan, ºi cum

50

menþionam în cazurile precedente, ori este dipãrut în România sau nu a fostdescoperit de cercetãtori.

Un nume rar consemnat în Voivodina, numai în localitatea Torac, esteªUªTREAN, care provine dela numele localitãþii ªuºtra, de unde provine ºioriginea localã strãveche a familiei ªuºtrean. Aºezarea ªuºtra aparþine judeþu-lui Timiº (Banatul românesc).

Patronimele TICVÃNEANÞ ºi TICVENEANÞ, sunt consemnate înlocalitãþile Bariþe ºi Nicolinþ (Voivodina). Este cert cã sunt formele aceluiaºinume, provenind de la numele localitãþii Ticvanu Mare din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc). Dacã numele Ticveneanþ, este înscris corect ºinu eronat cum credem noi, atunci ar fi posibil, ca forma aceasta a numelui, sãprovinã de la numele localitãþii Ticveni, aºezare care aparþine judeþului Argeº(regiunea istoricã, Þara Româneascã).

TISAN este un nume de familie rar în Voivodina, consemnat doar înlocalitatea Coºtei. Patronimul provine de la numele toponimului Tisa. ÎnRomânia, existã mai multe localitãþi vechi cu denumirea Tisa. Astfel, în lipsade documente, referitoare la acest patronim, este foarte greu, aproape imposi-bil, sã determinãm originea îndepãrtatã al purtãtorilor acestui nume. De aceea,prezentãm judeþele în care am înregistrat localitãþi denumite Tisa, ºi anume:judeþul Arad, Bacãu, Hunedoara, Maramureº ºi Prahova. Amintim ºi râul cuacelaºi nume, Tisa,

Patronimul TISMÃNAR ºi TISMENAR, sunt notate la Straja ºi SrediºteaMicã (Voivodina) ºi provin de la numele localitãþii Tismana, de unde provineoriginea localã, strãveche, a acestor familii. Aºezarea Tismana aparþine judeþu-lui Gorj, pe malul stâng al râului Tismana.

Numele de familie TOPLICEAN, este specific pentru localitatea Alibu-nar, care este unica în Voivodina, unde a fost consemnat. La Alibunar, în anul1896, au fosat notate douã familii care au purtat acest nume, iar în anul 1992sunt înregistrate trei familii.

La baza acestui patronim, stã numele localitãþii Topliþa din judeþul Hune-doara sau Maramureº. Interesant, în România existã ºi o localitate, Topliceni(judeþul Buzãu), numele aºezãri fiind identic cu al patronimului.

Numele de familie ÞEROVAN, a fost consemnat de noi din Monografiacomunei Alibunar de Teodor Petriºor, din anul 1896. Acest nume specificpentru Alibunar (Voivodina), mai târziu a dispãrut, rãmânând doar o familieporeclitã ,,a lui Þârovanu”. Patronimul provine de la numele localitãþii Þerova,de unde provine originea strãveche localã a acestei familii. Localitatea Þerova,aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc). Patronimul Þerovan nu

51

figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi este posibil, sã fie unul dintre celedispãrute ºi în România.

În localitãþile din Voivodina: Râtiºor, Vladimirovaþ, Vlaicovãþ ºi Vârºeþ afost consemnat numele de familie ULMAN, care am putea spune cã ecaracteristic pentru localitatea Râtiºor. La baza acestui patronim, stã numelelocalitãþii Ulma. Aºa cum am menþionat ºi în alte cazuri, este greu sã deter-minãm cu precizie, vechea localitate de obârºie, a strãmoºilor familiei Ulman,fiindcã existã mai multe localitãþi cu numele similare. Noi amintim dinRomânia, localitatea Ulma din judeþul Suceava (Moldova), Ulmu din judeþeleBrãila ºi Cluj ºi Ulmeni din judeþele Buzãu ºi Cluj. Localitate denumitã Uljma( de români, Ulmu) existã ºi în Voivodina, aproape de Vârºeþ. În Ulmu au trãitînainte mai multe familii de români, iar actualmente sunt puþini vorbitori ailimbii române.

În localitatea Satu Nou (Voivodina), a fost înregistrat patronimul ZA-GAICEAN, care indicã, originea strãveche localã a purtãtorilor lui, ea fiindlocalitatea Zagaica, aºezare, care evident, stã la baza acestui nume de familie.De altfel, localitatea amintitã, aparþine comunei Biserica Albã (Voivodina).Numele de familie Zagaicean este format în aceastã zonã, ºi nu figureazã înDicþionarul lui Iordan, fiind inexistent în România.

Numele de familie ZEMAN a fost consemnat, în Voivodina, la Nicolinþ,iar noi l-am notat ºi la Alibunar, ca dispãrut (în anul 1896 au fost înregistratecu grafia Zeeman, patru familii). De altfel cu pronunþarea popularã numeleeste cunoscut ca Zãman, ºi provine de la numele localitãþii Zam, de unde suntde origine localã strãveche, strãmoºii acestei familii. Aºezarea Zam, aparþinejudeþului Hunedoara (Transilvania), pe malul drept al Mureºului.

Este posibil ca numele de familie ZORELENÞAN, sã fie dispãrut înVoivodina. Noi l-am înregistrat cã a existat în localitatea Locve(31). Acestpatronim, provine de la numele localitãþii Zorlenþ (Zorlenþu Mare) din judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc), nu departe de oraºul Caransebeº. Aºadar,strãbunii acestei familii, sunt de origine localã strãveche din localitateaZorlenþ, care este atestat încã în anul 1499 ca Zorilencz(32).

În cele ce urmeazã, ne-am propus sã prezentãm douã nume de familienotate în Voivodina, care de asemenea, sunt formate cu sufixe, numitetoponimice, sunete care ne determinã originea localã, a purtãtorilor acestornume. Pânã în momentul de faþã, nu am reuºit sã descoperim localitatea carestã la baza acestor patronime, de aceea ne-am servit de Dicþionarul lui Iordan,care studiazã, numele de familie româneºti din România. Aici, printre altelese relateazã cã patronimul RADIAN , notat la Iabuca (Voivodina), de lângã

52

Panciova, provine dela toponimul Radieni. Numele de familie VÃIANÞ,consemnat în localitãþile Torac ºi Ecica, dupã cum ne menþioneazã Iordan,provine de la toponimul Vãi (Ardeal) sau Vãieni. De altfel, toponimele care,dupã cum vedem, ar putea sta la baza patronimelor, amintite mai înainte , segãsesc pe teritoriul României.

În continuare enumerãm ºi alte nume de familie, consemnate în localitãþiledin Voivodina, care sunt formate cu sufixe toponimice, care ca ºi în cazurileprecedente, ar putea sã determine originea localã a purtãtorilor lor, dar, în fazaaceasta a cercetãrilor noastre, nu am descoperit localitãþile respective. Amnotat urmãtorele nume de familie din Voiovidna: BOLOCAN (consemnat laLocve- la Iordan = nume de bou greoi, dar existã ºi toponim Bolocan),BUDULEAN (consemnat la Satu Nou - la Iordan = budulan sau este conformcu toponimul Budulan), GLOGOVAN ( notat ca dispãrut la Seleuº- la Iordan=se spune cã ar putea sã provinã de la toponimul Glogova), GURAN (notat laLocve-la Iordan = de la ,,gurã” sau toponimul Gura), JEBERAN (consemnatla Râtiºor ºi Grebenaþ - ar putea sã provinã de la Jabãr, localitate din România- nu este notat în Dicþionarul lui Iordan), MOCIAN (notat la Mãrghita - laIordan se spune cã provine de la numele toponimic Mociu ), SENTIAN(U)(notat ca dispãrut la Vladimirovaþ - la Iordan existã numele Sentea care arproveni din germanã - Senta, dar ºi de la localitatea Senta, localitate existentãîn Voivodina).

NOTE

1. Pentru a determina domiciliul familiilor româneºti din Voivodina, pe lângã unelecercetãri personale, ne-am servit, în majoritatea cazurilor, de studiul onomastical prof.dr. Radu Flora ,,Numele de familii ale românilor din Banat(Voivodina)” - comunicare excpusã la a III-lea sesiune ºtiinþificã de la Vârºeþ,Actele sesiunii, editura ,,Libertatea” Panciova, a. 1 976.În continuare la note nu mai repetãm sursa aceasta, ea referindu-se la întreagaparte a acestei lucrãri.

2. Datele despre loalitãþile din România, unde la note, nu se menþioneazã altã sursã,sunt preluate din ,,Indicatorul localitãþilor din România” de Ion Iordan ºi alþii,editat la Bucureºti, anul 1974. Cum am amintrit mai sus, nici în aceste cazuri,nu vom mai repeta la note sursa, care se referã la întreaga parte a acestei lucrãri.

3. Iorgu Iordan, Dicþionar al numelor de familie româneºti, Editura ªtiinþificã ºi

53

Enciclopedicã, Bucureºti, anul 1983. În lucrare notãm cu Dicþionarul lui Iordanºi nu mai amintim datele complete, date aici despre sursã, referindu-se laîntreaga parte.

4. Vasile Muntean, Contribuþii la istoria Banatului, editura Mitropolia Banatului,Timiºoara, a1990.

5. Determinarea localitãþilor din România a fost efectuatã de pe Harta rutierã ºiindexul localitãþilor din România, editura AMCOPRESS, Bucureºti, a. 1997.

5a. J.J. Ehler, Banatul de la origine pânã acum - 1774, editura ,,Facla” Timiºoara,a . 1982.

6. Idem, vezi note nr.5a, pag.134, în anul 1774 Bolia.7. Nicolae Penþa, Monografia comunei Roman-Petre 1808-1908, Oraviþa a. 1911,

reeditatã în anul 2001, de Arhiva istoricã din Panciova, traducere în limba sârbãde prof. Mircea Mãran.

8. Harta apãrutã în manualul ºcolar Istoria românilor, editura Didacticãºi Pedagogicã, Bucureºti a. 1993, pag. 240 ºi 360.

9. Calendarul pe anul 1900, editat la Timiºoara, România.10. Simion Dãnilã, Miºcãri de populaþie în Banat ogliditte în onomastica unei

comune - Belinþ judeþul Timiº, studiu, Analele Banatului vol. II Editura MuzeulBanatului, a. 1 983.

11. Mirijana Maluckov, Rumuni u Banatu (Români din Banat) EdituraVojvoðanski muzej, Novi Sad, apare în anul 1 985.

12. Theodor Petriºor, Monografia comunei Alibunariu, editura autorului,Caransebeº 1 896.

13. idem, ca la nr.8.14. Grupul de autori, Satu Nou, monografia localitãþii, Editura Conferenþa localã

a U.S.P.M. Satu Nou, a.1979, p.34.15. Florin Ursulescu, Iancov Most – Iancaid trecut ºi prezent, monografie,

editura Comunitatea localã Iancov Most a .1 997.16. Despre tradiþia oralã, care sa pãstrat, în familia Jurjovan din Deliblata, referitor

la originea localã strãveche, ne-au comunicat, profesorul - pensionar AurelJurjovan, originar din Deliblata, domiciliat la Alibunar ºi muzicologul Tran-dafir Jurjovan, pensionar din Deliblata

17. Idem, ca a note nr.9.18. Simion Logojan, Dacica sau Comentarii de Bella Dacica,

Editura de Vest, Timiºoara, anul 1996.19. Panta Bagiu ºi Pavel Gãtãianþu, Locve, ieri ºi astãzi, monografie,

Editura ,,Libertatea”, Panciova, a.1989.20. Idem, ca la note nr.5-a.21. Idem, ca la note nr. 10.22. Vasile Ioniþã, Nume de locuri din Banat, Editura ,,Facla” Timiºoara,

anul 1 982.

54

23. Idem, vezi note nr. 9.24. Idem, vezi note nr.18.25. Idem, vezi note nr. 22.26. Idem, vezi note nr. 10.27. Idem, vezi note nr. 2.28. Idem, vezi note nr. 18.29. Idem, vezi note nr. 9.30. Idem, vezi note nr. 8.31. Idem, vezi note nr. 19.32. Idem, vezi note nr. 2.

55

56

CAPITOLUL II.

NUME DE FAMILIE IDENTICESAU ASEMÃNÃTOARECU NUME DE LOCALITÃÞI

�n partea aceasta a prezentei lucrãri, am inclus nume de familie a românilordin Voivodina care, în marea majoritate a cazurilor, nu sunt formate cusufixe, ce determinã originea localã, dar sunt identice sau aemãnãtoare

cu nume de localitãþi.Ne-am propus sã prezentãm 302 de patronime care le considerãm cã sunt

în relaþii cu numele de locuri caracterizându-se prin modul de formare: 1.Provin de la acelaºi nume de persoanã, 2. Provin de la acelaºi supranume, 3.Provin de la alþi termeni comuni ( florã, faunã, meserii etc.), 4. Nume de familiiprovenite de la nume de locuri, formate fãrã sufixe ce ne aratã originea localã(cazurile sunt puþine, fiind formate prin încãlcarea regulelor ºi specificuluilimbii române, exemplu elocvent prezentãm, mai jos, la numele Cazan).

Nu vom cerceta în mod aparte, modurile de formare a patronimelor carene intereseazã, fiindcã astfel de studii onomastice sunt deja realizate înRomânia. Totuºi, pentru cititorii mai puþin iniþiaþi în materie, prezentãm datesuccinte referitoare la provenienþa numelor de familie, preluate din Dicþion-arul lui Iordan(1), sau folosindu-ne de tradiþia oralã.

Ne-am bucura dacã ºi partea aceasta va fi interesantã, având în vederefaptul cã, pentru prima datã la noi, am prezentat un numãr mare de nume defamilie româneºti din Voivodina, care sunt în relaþii interesante cu numele delocuri, având nume identic sau asemãnãtor. De altfel, partea mare a lo-calitãþilor prezentate în aceastã lucrare sunt amplasate în cadrul geografic alRomâniei, în toate regiunile istorice: Transilvania (Ardeal), Banat, ÞaraRomâneascã (Oltenia ºi Muntenia), Moldova ºi Dobrogea.

Primul nume de familie pe care-l analizãm în aceastã parte lucrãri esteALBU. A fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina ºi anume:Alibunar ( actualmente numele este dispãrut), Torac, Sutiesca, Bariþe, Mãr-ghita, Coºtei, Maramorac, Deliblata, Grebenaþ, Vladimirovaþ, Vlaicovãþ ºiVârºeþ(2). În localitatea Seleuº, o ramurã a familiei Gãtãianþu este poreclitã,,a lui Albu”.

Se menþioneazã cã provine de la ,,alb”- culoare. Numeroase localitãþi dinRomânia au numele asemãnãtor cu al patronimului în cauzã. Noi amintim

59

aºezãrile Alba din judeþul Tulcea (Dobrogea), Alba Iulia, Albeni, Albeºti,Albuleºti etc.

Numele de familie ANDREI, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþidin Voivodina: Torac, Marcovãþ, Râtiºor, Alibunar, Jamul Mic ºi Vârºeþ. Esteevident cã provine de la nume de persoanã, dar în România, existã în judeþulGorj, localitatea Andreeºti, care dupã cum vedem, are nume asemãnãtor cu alpatronimului ce ne intereseazã. Probabil cã numele acestei localitãþi provinede la numele Andrei care este identic cu numele de familie amintit mai sus.

Numele de familie ARCAN, este foarte rar în Voivodina, fiind înregistratdoar în localitatea Straja. Patronimul provine de la ,,arcan” = laþ pentruprinderea animalelor. Acest nume de familie rar, în pãrþile noastre, este identiccu numele localitãþi Arcani din judeþul Gorj.

Patronimul AVRAM(ESCU), a fost consemnat în Voivodina în ur-mãtoarele localitãþi: Bariþe, Iancov Most, Torac, Locve, Râtiºor, Coºtei,Nicolinþ, Vârºeþ (în cele opt localitãþi numele a fost notat cu forma Avram, iarîn cele ce urmeazã cu forma Avramescu), Vladimirovaþ, Vlaicovãþ, Panciova(amintim familia regretatului scriitor Mihai Avramescu) ºi Vârºeþ (amintimfamilia ziaristului Remus Avramescu).

Ca ºi numele precedent, ºi acest patronim provine de la nume de persoanãfiind vorba de un nume biblic. Cu nume asemãnãtor existã ºi o localitate înRomânia, în judeþul Harghita care se numeºte Avrameºti. Existã ºi altelocalitãþi cu numele asemãnãtoare cu al patronimului iar noi amintim locali-tatea Avram Iancu din judeþul Alba (Transilvania).

În mai multe localitãþi din Voivodina, a fost consemnat patronimul BABA,ºi anume: Satu Nou, Coºtei, Alibunar, Nicolinþ ºi Seleuº. Am putea spune cãîn primele patru localitãþi amintite de noi, numele de familie respectiv estesporadic. La Seleuº, patronimul este cel mai frecvent din localitate. Într-oanchetã realizatã pe teren, în acest sat, în anul 1984, am înregistrat 36 de familiicare au purtat numele Baba, cu urmãtoarele porecle: Babici, Bacia, Barbiº,Bãboni, Boaica, Budzatu, Clacinã, Ciuciu, Dacia, Didiº, Dudã, Gheorghe-baba, Giugianu, Grãvilã, Gruioni, Floroni, Jâvababa, Jâvuleºci, Ionbaba, Sãcuºi ªiaºimã. Cea mai cunoscutã explicaþie, referitoare la provenienþa acestuinume, este cea care ne spune cã ar proveni de la ,,babã”= femeie bãtrânã sau,,babo” = tatã, din alte limbi. Analizând numele localitãþilor existente înRomânia, am constatat cã existã mai multe aºezãri cu numele identic cupatronimul respectiv, iar noi amintim urmãtoarele: Baba din judeþul Salaj(Transilvania), învecinatã cu localitatea Drãghia, aproape de râul Poiana,Baba, sat din comuna Horea, judeþul Alba (Trasilvania) ºi Baba din judeþul

60

Maramureº (Transilvania). În continuare amintim o localitate cu numeleasemãnãtor, fiind vorba de Bãbeni din Ardeal, din regiunea Clujului. Locali-tatea aceasta, a fost atestatã documentar în anul 1377 ca Baba, în anul 1727ca Babe ºi abia în anul 1850 Bebeny ( de la care provine ºi numele actualBabeni)(3).

Este evident cã multe nume de localitãþi din România, sunt identice cupatronimul Baba. Ar fi interesant dacã am putea dovedi cã originea localãstrãveche ar fi în una din aceste aºezãri care aparþin Ardealului, poate Babenicare înainte se numea Baba. Dar nu avem probe suficiente care ar susþine astfelde ipotezã, chiar nici în tradiþia oralã. Totuºi, având în vedere numãrul marede familii concentrate, în localitatea Seleuº, credem cã nu ar fi imposibil caaceastã familie sã fi primit numele în timpurile strãvechi, dupã fosta aºezare.Ni se pare mai logic, de cât sã provinã de la ,,babã”, dar în lipsa de documente,pãrerea noastrã rãmâne în sfera ipotezelor.

Un nume de familie interesant ºi rar a românilor din Voivodina, este BAIA,consemnat doar în localitãþile Torac ºi Marcovãþ. Dupã Dicþionarul lui Iordan,patronimul provine de la ,,baie” = minã(4). Este interesant cã în România,existã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor. Astfel, am consemnatlocalitatea denumitã Baia din judeþul Suceava (Moldova), în apropierea ora-ºului Fãlticeni, atestatã documentar în anul 1467 ca cetate în Moldova. Amconsemnat ºi alte nume de localitãþi, care în componenþa lor au numele Baiacum sunt: Baia de Aramã din judeþul Mehedinþi, Baia de Fier din judeþul Gorj.

Numele de familie BAICA, este ca ºi cel precedent, foarte rar în Voivodinaconsemnat doar în localitatea Marcovãþ ºi Vârºeþ (familia este originarã dinMarcovãþ). Patronimul Baica nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, dar existãnumele de familie Baican, despre care se spune cã provine de la toponimulBaica din Ardeal. Noi am notat localitatea Baica din judeþul Salaj, în ap-ropierea oraºului Zalãu. O localitate Baica a fost consemnatã pe o hartã vechedin secolul al XVIII-lea, ºi aparþinea regiunii Criºana, care în perioadarespectivã a fost inclusã în Imperiul habsburgic(5).

Patronimul BALOª, a fost înregistrat în urmãtoarele localitãþi din Vo-ivodina: Torac, Iancov Most, Ecica, Clec ºi Zrenianin. Dintre localitãþile dinVoivodina, acest nume de familie, este mai frecvent la Torac ( o familie estedomiciliatã ºi în Belgrad). În Dicþionarul lui Iordan se menþioneazã cã arproveni de la nume de persoanã Balº ( dupã Haºdeu)(6) dar ºi de la ,,baloº” =albicios. Este interesant sã amintim cã în România existã toponime cu numeleasemãnãtor. Astfel, într-un vechi calendar apãrut în anul 1900, se spune ,,Baloºeste filie la Jupâneºti din tractul Fãget (Banatul românesc)”(7). Amintim ºi o

61

localitate cu numele asemãnãtor, care se numeºte Baloºeºti, din Banatulromânesc.

În localitatea Torac (Voivodina) a fost consemnat numele de familieBANDU. Dupã Dicþionarul lui Iordan provine de la toponimul Band, localitatecare aparþine judeþului Mureº (Transilvania). Dupã cum vedem la numelelocalitãþii respective e adãugat ,,u” (ca la Gãtãianþu) ºi fiindcã numele suntidentice l-am inclus în aceastã parte a lucrãri.

Un nume rar din Voivodina este ºi BASARAB(A), fiind înregistrat doar îndouã localitãþi: Grebenaþ ºi Iablanca (în aceastã localitate a fost consemnat cadispãrut ºi numele Basarabescu). Este un nume vechi românesc, dar existã ºimai multe localitãþi în România, cu aceastã denumire. Noi amintim localitãþileBasarab din judeþul Constanþa (Dobrogea), Basarabi din judeþul Dolj ºiBasarabi din judeþul Suceava (Moldova), aproape de oraºul Fãlticeni.

Suntem convinºi cã va fi interesantã prezentarea succintã, referitoare lanumele Basarab, preluatã din Dicþionarul lui Haºdeu(8), unde stã scris: ,,Însecolul al XV-lea, dintr Basarabi ( autorul se referã la familia de atunci carepurta acest nume n.n.), se numeau mari bani ai Craiovei, cãci numai Basarabiiaveau dreptul eriditar la bãnie...Presupune numele Basarab ca o demnitatesau rang...nu era o familie ci o colectivitate de familii, un fel de castã, care-ºiavea cuibul în Oltenia ºi Þara Haþegului” (în Transilvania n.n.) Tot dupãHaºdeu, Oltenia ºi Þara Româneascã, deja în secolul al XIII-lea, erau numiteÞara Basarabilor, iar numele lor provine de la Ban, titlu de breaslã, ºi Saraba,numele castelor nobile la daci (dupã unificare la Ba(n)saraba sa pierdut ,,n“).

Numai o familie de români din Voivodina, poartã numele BÃDESCU,consemnat doar în Novi Sad (este vorba de numele matrimonial al prof.dr.Marina Puia-Bãdescu, al cãrei soþ este originar din România). Dupã Dicþion-arul lui Iordan, ar fi posibil sã provinã de la numele ,,Badea” sau ,,bade”. Noiamintim cã în România existã câteva localitãþi cu numele asemãnãtor cu alpatronimului cum sunt: Bãdeuþ din judeþul Suceava apoi Bãdeana, Bãdineºti,Bãdicea, Bãdiceni, Bãdeni etc.

De altfel patronimul Bãdescu, nu existã în fondul vechi al numelor defamilie din Voivodina, fiindcã purtãtorul acestui nume a fost recent domiciliatdin Romãnia, la Novi Sad.

Patronimul BÃIAªU, a fost înregistrat în Voivodina, doar în trei localitãþilimitrofe ºi anume: Straja, Grebenaþ ºi Voivodinþ. Se spune cã ar proveni dela ,,bãieº” = miner, ca ºi numele cu varianta Bãieºu.

62

În România existã mai multe localitãþi cu numele identic cu al patronimuluirespectiv. Astfel, amintim aºezarea denumitã Bãiaºu din judeþul Vâlcea, undese gãseºte ºi o localitate Bãiaºa, învecinatã cu aºezarea Bereºti.

BÃLAN, este un nume de familie frecvent în Voivodina, notat în mai multelocalitãþi: Locve, Straja, Iancov Most, Ecica, Coºtei (amintim familia cunos-cutului nostru, omului de afaceri, Ion Bãlan domiciliatã în Belgrad), Sutiesca,Uzdin, Râtiºor, Seleuº, Alibunar, Vladimirovaþ, Deliblata, Cuvin, SrediºteaMicã, Mesici, Iablanca (amintim familia scriitorului Ion Bãlan, care mai tãrzius-a transmutat în Panciova), Oreºaþ, Biserica Albã ºi Panciova. Numele arproveni de la ..bãlan” dar dupã Dicþionarul lui Iordan îi corespunde ºitoponimul Bãlan.

În România existã localitate denumitã Bãlan care aparþine judeþului Har-ghita (Transilvania), atestatã documentar în anul 1399 cu numele de Balan-hazo. În Romãnia mai existã ºi alte localitãþi cu numele asemãnãtor cu alpatronimului, iar noi amintim urmãtoarele: Bãlenii Români din judeþul Dâm-boviþa ºi Bãlenii din judeþul Galaþi.

Numele de familie BÃLÃGEAN, a fost înregistrat în Voivodina, doar înlocalitatea Coºtei.Patronimul respectiv, este identic cu numele localitãþiiBãlãceanu din judeþul Buzãu, îndepãrtat circa 10 kilometri de oraºul RâmnicuSãrat.

În Dicþionarul lui Iordan figureazã numele de familie Bãlãcean (cu ,,ã” ,fiind înlocuit ,,c” cu ,,g” la Bãlãgean), despre care se spune cã provine de latoponimul Balaci sau Balaciu localitãþi care aparþin judeþului Teleormanrespectiv Ialomiþa. În România existã localitãþi cu numele asemãnãtor cu alnumelui de familie în cauzã, iar noi amintim toponimul Bãlãceºti.

Numele de familie BÃRBULESCU, a fost consemnat în Voivodina doarîn localitatea Biserica Albã, ºi provine de la numele de persoanã Barbu, darinteresant în România, existã o localitate cu numele Bãrbulescu care esteidentic patronimul.

Un patronim rar în Voivodina este BECLEAN, notat doar în localitateaGrebenaþ. Se menþioneazã cã ar proveni de la numele unguresc Bethlem darºi cã iar corespunde numele toponimic Beclean. Dupã cum vedem numele defamilie este identic cu numele localitãþii Beclean din judeþul Bistriþa-Nãsãud(Transilvania) sau cu Beclean din judeþul Braºov (Transilvania).

Familiile din Voivodina, purtãtoare a numelui BERCEA, au fost consem-nate în Coºtei, Vladimirovaþ ºi Vârºeþ. La baza acestui nume ar putea stanumele slav Berca dar îi corespunde ºi toponimul Bercea. De altfel, localitateaBercea aparþine judeþului Salaj (Transilvania) din apropierea oraºului Zalãu.

63

În România am notat ºi o localitate cu numele asemãnãtor cu al patronimului,care se numeºte Berceni din judeþul Prahova, în apropierea oraºului Piteºti.

Numele de familie BESU, este cel mai frecvent în Iancov Most dar a fostconsemnat ºi în alte localitãþi din Voivodina, dupã cum urmeazã: Torac,Sutiesca, Glogoni ºi Satu Nou (amintim familia prof. Petru Besu originar dinIancov Most).

Despre familiile Besu din Iancov Most se spune cã au venit din Beºenovadin Ardeal, din Valea Mureºului(9). Dar, interesant numele cu forma Besu nufigureazã în Dicþionarul lui Iordan, menþionându-se numele de familie Besea,care ar proveni de la un nume bulgãresc Besju sau grecesc Besi(s). Seaminteºte ºi toponimul Beºa din Ardeal , pe care ungurii îl numesc Bese, numecare este asemãnãtor cu ce la patronimului Besu, de la noi.

Un nume dispãrut din Voivodina este BEªLIA, consemnat la Uzdin ( înanul l970 noi am notat acest nume ºi în localitatea Ilangea, purtãtorul lui fiindceasornicarul Beºlia, originar din Uzdin, care a fost ginere în casã la o familiesârbeascã). În Dicþionarul lui Iordan, existã acest nume cu varianta Beºliu,menþionându-se cã provine de la ,,beºliu”, cavalerist în armata turcã. Intere-sant, acest nume, la românii din pãrþile noastre a dispãrut, cum am arãtat maiînainte, dar se pãstreazã ca supranume, pe care acum îl poartã juristul ºi omulde afaceri Ion Gheorghe- Beºlia, domiciliat la Alibunar, fiind originar dinSeleuº, unde în urmã cu mai bine de 30 de ani ºi-a primit supranumele, graþieceasornicarului din Ilangea.

În România existã localitate cu numele identic cu al patronimului. Estevorba de aºezarea Beºli din judeþul Buzãu, învecinatã cu localitãþile VintilãVodã ºi Satu Vechi, din apropierea oraºului Râmnicu Sãrat.

Numele de familie BICA, a fost înregistrat, în Voivodina, ca dispãrut, înlocalitatea Ecica. Ar putea sã provinã de la ,,bic” = taur. Dar, în România existãºi localitate cu denumirea echivalentã, fiind vorba de Bica din judeþul Cluj(Transilvania), din apropierea oraºului Huedin.

Numele de familie BIRCEA, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþidin Voivodina: Vladimirovaþ, Sutiesca, Grebenaþ ºi Seleuº (purtãtorul acestuinume a fost ginere în casã, fiind originar din Vladimirovaþ). În România existãdouã localitãþi cu numele similar, nume asemãnãtoare cu patronimului respec-tiv, ºi anume Bircii, una aparþinând judeþului Gorj, iar cealaltã judeþului Olt.

Familiile care poartã numele BLAJ, au fosat consemnate în mai multelocalitãþi: Satu Nou, Torac, Maramorac, Grebenaþ ºi Jamu Mic. La origineaacestui patronim ar puteA sta, numele slav Blaj, dar interesant în România,existã mai multe localitãþi cu nume identic cu numele de familie care ne

64

intererseazã. Amintim aºezarea Blaj din judeþul Alba (Transilvania), Blaj,localite din judeþul Olt (Oltenia), Blaja din judeþul Satu Mare ºi Blaju dinjudeþul Argeº. Prezentãm un nume de localitate care este asemãnãtor cu alpatronimului ºi aceea Blajova din Banatul românesc.

Numele de familie BOBESCU, a fost consemnat la Vladimirovaþ, iar cadispãrut la Alibunar ( a existat în anul 1896, dar mai târziu a dispãrut) ºi Seleuº( a fost înregistrat din registrele bisericeºti în perioada dintre l779 - 1792 iarmai târziu a existat doar ca poreclã ,,a lui Bobãscu”, purtãtorii ei fiind o ramurãa familiei Marcovicean). Ar putea sã provinã de la ,,bob” sau un nume depersoanã, dar în România, existã ºi localitãþi cu numele asemãnãtor, iar noiamintim Bobesca ºi aºezarea Bobeºti din judeþul Iaºi, învecinatã cu localitateaGiureºti.

BOGDA(N), a fost consemnat în Voivodina, doar în localitãþile: Satu Nou,Vlaicovãþ, Alibunar (Bogdan, astãzi nume dispãrut) ºi Vârºeþ (într-o perioadãîn acest oraº a fost domiciliatã familia Bogdan din Alibunar). Interesant, înDicþionarul lui Iordan nu figureazã numele Bogda, dar despre Bogdan se spunecã provine de la nume de persoanã. În România, am notat mai multe localitãþicare au aceeaºi rãdãcinã ca patronimul, iar unele numiri sunt chiar ºi echiva-lente. Astfel, amintim aºezarea Bogda din judeþul Timiº (Banatul românesc),în apropierea oraºului Lipova. Apoi, prezentãm localitatea Bogdan Vodã dinjudeþul Maramureº (Transilvania) sau cea denumitã Bogdand din judeþul SatuMare (Transilvania) sau cea din judeþul Vaslui denumitã Bogdana, interesant,învecinatã cu Bogdãniþa ºi Bogdãneºti.

Se pare cã în Voivodina, cele mai multe familii care poartã numele BOJIN,sunt concentrate la Alibunar (în anul 1896 au existat 15 familii, astãzi existând20, iar familia prof.dr. Aurel A.Bojin este domiciliatã în ªabaþ) ºi Seleuº ( înanul 1786 au foat înregistrate 9 familii iar astãzi trei ). Patronimul Bojin a foatînregistrat ºi în alte localitãþi de la noi cum sunt: Vladimirovaþ, Uzdin,(amintim familia regretatului preot Traian Bojin originar din Seleuº), Sutiesca,Ecica, Grebenaþ, Nicolinþ (familia originarã din Seleuº), Vârºeþ ºi Panciova(amintim familia publicistului Aurel Bojin originar din Seleuº). În mai multelucrãri de specialitate se relateazã cã acest nume ar proveni dela numele depersoannã Boja de origine slavã. Interesant, în România existã câteva lo-calitãþi a cãror nume ar putea sã fie considerate identice cu al patronimului încauzã. În acest sens, amintim localitatea denumitã Bojinu din judeþul Gorj(Oltenia), din apropierea oraºului Craiova. Altã localitate cu numeleasemãnãtor este Boju din judeþul Cluj (Transilvania).

65

BOLDEA, ca unul dintre rarele nume de familie din Voivodina, a fostconsemnat doar în localitãþile Torac, Sutiesca ºi Locve. De altfel, în România,existã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor patronimului respectiv.Astfel, am notat localitatea denumitã Boldu, care aparþine judeþului Buzãu.învecinatã cu oraºul Râmnicu Sãrat. Amintim ºi alte localitãþi cum ar fi:Boldeºti din judeþul Iaºi ºi Ialomiþa, Boldeºti Scâieni din judeþul Prahovei ºiBolda care aparþine fostului raion Satu Mare ºi în anul 1648 a fost atestat caAlsa Bolded.

Numele de familie BOLDOVINÃ, în Voivodina a fost consemnat înurmãtoarele localitãþi: Grebenaþ Doloave ºi Cuvin. În Dicþionarul lui Iordanexistã forma Baldovinã (presupunem cã în cazul lui Boldovinã a fost substi-tuitã litera ,,a” cu ,,o”), care corespunte toponimului Baldovin din Ardeal. Noiam notat localitatea cu numele Baldovin care aparþine fostului raion Brad dinregiunea Hunedoara (Transilvania).

Patronimul BORCA (notat ºi ca Borcã) a fost înregistrat în localitãþileUzdin, Râtiºor, Coºtei, Grebenaþ, Srediºtea Micã ºi Alibunar ( este un numede familie vechi înregistrat la o familie în anul 1896 ºi astãzi este vorba deaceeaºi familie care poartã acest nume cu forma Borcã). În Dicþionarul luiIordan nu figureazã ca Borcã, ci Borcoi relatându-se cã ar proveni de la numelebulgãresc Borko ºi românescul ,,borcã” = rochie lungã din lânã neagrã. ÎnRomânia am notat localitate cu numele identic Borca din judeþul Neamþ(Moldova).

Numele de familie BOSIOC, nu este frecvent în Voivodina, ºi cele maimulte familii care poartã acest nume sunt originare din Nicolinþ. Dar pe lângãlocalitatea amintitã, acest patronim a fost consemnat la Vlaicovãþ, Panciova,Vârºeþ ºi Novi Sad (în ultimele trei localitãþi purtãtori acestui nume suntoriginari din Nicolinþ, fiind vorba de familiile medicului chirurg NicolaeBosioc ºi fratelui dumnealui, ziaristul Gheorghe Bosioc). Numele cu formaBosioc este absent în Dicþionarul lui Iordan, fiind consemnat ca Busuioc,relatându-se cã provine de la ,,busuioc” = floare. Interesant, am notat înRomânia localitate cu numele asemãnãtor cu patronimul Bosioc. Este vorbade aºezarea Busuioci din judeþul Gorj.

Patronimul BRÃILA, a fost consemnat în Voivodina, doar în localitateaStraja, fiind identic numelui oraºului Brãila, din judeþul cu acelaºi nume.Patronimul ar putea sã provinã de la numele bulgar Brail. Dar Brãila ar puteasã ne determine ºi originea strãveche localã a purtãtorului acestui nume.

BRUSTURE, se enumerã printre numele rare din Voivodina, fiind con-semnat doar în localitatea Uzdin. Ar proveni de la ,,brustur” dar în România

66

am notat localitate cu acelaºi nume, Brusturi, din judeþul Bihor. Cu numeasemãnãtor este ºi localitatea denumitã Brusturoasa (România).

Un nume rar din Voivodina este BUCA. Afost înregistrat doar în localitateaVoivodinþ. Patronimul provine de la ,,bucã” = obraz, dar în România existãtoponim Buca, dar ºi o localitate notate de noi cu numele asemãnãtor, Bucujudeþul Ialomiþa (Þara Româneasã).

Patronimul BUCHIN, a fost înregistrat în localitãþile Grebenaþ ºi Omoliþa.Nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ar putea sã fie dispãrut în România saupoate cã nu a fost descoperit de anchetatori. De altfel, numele Buchin esteidentic cu numele localitãþi Buchin, care în anul 1774 aparþinea cercului Timiººi districtului Caransebeº.(dupã J.J. Ehrler, Banatul de la origine pânã acum1774).

BUCUR(E), a fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina: Torac,Alibunar ºi Vladimirovaþ. Provine de la nume de persoanã dar în România,am notat ºi localitãþi cu numele identice cu ale patronimului. Amintim locali-tatea Bucur, din judeþul Alba (Transilvania). Bineînþeles, numele asemãnãtoreste ºi al capitalei României, Bucureºti, numele fiindu-i format, din aceeaºirãdãcinã ca ºi patronimul.

Numele de familie BUDA, a fost cosemnat doar în localitatea Coºtei(Voivodina). Patronimul ar putea sã provinã de la ,,budã”= cocioabã. Noi amnotat în România, localitate cu numele identic, cu al patronimului. Este vorbade aºezarea Buda din judeþul Buzãu (Þara Româneascã).

Numele de familie BUJOR, a fost consemnat doar în localitatea Locve(Voivodina). Patronimul este notat în Dicþionarul lui Iordan, unde semenþioneazã cã provine de la ,,bujor” = floare. Dar, în România, existã unelelocalitãþi cu numele identice cu ale numelui în cauzã. Noi prezentãm locali-tatea Bujoru din judeþul Teleorman.

Se pare cã pe timpul mari colonizãri habsburgice, în Voivodina a venit osingurã familie numitã BUIA, care s-a domiciliat la Alibunar (aici a fostînregistratã în anul 1896). Mai târziu, unicul purtãtor al acestui nume, fierarulNicolae Buia, s-a transmutat în satul învecinat Seleuº, unde astãzi trãiesc 5familii, filiate de la acelaºi arbore genealogic. De altfel, cei mai în vârstãmembrii ai familiei respective, susþin cã strãmoºii lor îºi au originea localãstrãveche, în localitatea Buia din Ardeal. Aºezarea aceasta aparþine fostuluiraion Mediaº, fiind atestatã documentar în anul 1296 ca Pass Bulla, iar în anul1357 ca Bulia.

Patronimele BUNA ºi BUNESCU, au fost consemnat în localitãþileVladimirovaþ ºi Jamul Mic cu forma Buna, iar cu forma Bunescu la Sutiesca.

67

Ar putea sã provinã dela ,,bun” dar îi corespunde ºi toponimul Buna. În cadrugeografic al României existã mai multe localitãþi a cãror nume este asemãnãtorcu al patronimului. Am notat localitatãþile denumite Buneºti din judeþeleBraºov, Argeº, Cluj ºi Suceava.

Numele de familie BURA, a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina: Uzdin, Vârºeþ, Biserica Albã ºi Torac. Se spune cã provine de la,,burã” = furtunã. Dar, în România, existã localitate cu numele asemãnãtordenumitã Buru din judeþul Cluj (Transilvania).

Un nume de familie rar din Voivodina este BURLEA, fiind consemnatdoar în localitatea Ovcea. Poate sã provinã de la ,,burlã”, dar iar corespundeºi Burla, localitate din judeþul Botoºani (Moldova). Am notat ºi localitateadenumitã Bârla, din zona Clujului, care în anul 1319 a fost atestatã ca Barleiar în anul 1733 ca Burla.

BUTAN, la fel ca numele precedent, este foarte rar în Voivodina. A fostînregistrat doar în localitatea Coºtei, ºi ar putea sã provinã de la un cuvântmaghiar ,,butan” dar îi corespunde ºi toponimul Butani (Ardeal). Noi am notatîn spaþiul geografic al României, urmãtoarele localitãþi: Butani în judeþulBihor (Transilvania), Butanu din judeþul Vâlcea ºi Buteni judeþul Arad.

Numele de familie BUZA, a fost consemnat doar în oraºul Vârºeþ (amintimfamilia profesorului Ioan Buza). Ar putea sã provinã de la ,,buzã”, darpatronimul acesta este identic cu numele localitãþii Buza din judeþul Cluj(Transilvania), învecinatã cu aºezãrile Diviciorii Mici ºi Felidoara.

Patronimul CÃDAR a fost înregistrat doar în localitãþile Locve ºi Seleuº(numele actualmente este dispãrut, purtãtorul lui fiind ginere în casã la Seleuº,originar din Locve). S-ar putea sã provinã de la ,,cãdar” = dogar de cãzi. Darîn România, existã localitate cu nume identic, Cadar care aparþine judeþuluiTimiº.

CÃLDARE, este un nume de familie din Voivodina, consemnat doar înlocalitãþile Straja ºi Bariþe. Având în vedere cuvântul ,,cãldare” este uºor sãse determine provenienþa acestui patronim rar. Dar în judeþul Buzãu(România) existã localitate cu numele asemãnãtor cu al patronimului în cauzã.Aºezarea se numeºte Cãldãreºti. Existã ºi douã localitãþi, Cãldãraru, unaaparþine judeþului Argeº, iar alta judeþului Prahova, denumirea lor fiind la felasemãnãtoare cu patronimul Cãldare.

Patronimul CÃLIN(A), a fost înregistrat în Voivodina, doar la Alibunar(cu forma Cãlina) ºi Vârºeþ ( cu forma Cãlin). Provine de la nume de persoanã,dar numele de familie care ne intereseazã, este asemãnãtor cu numele lo-

68

calitãþii Calina din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), sau Cãlineºtidin judeþul Maramureº ori Cãlineºti Oaº din judeþul Satu Mare.

Numele de familie CÃZAN, a fost consemnat în trei localitãþi dinVoivodina: Râtiºor, Mesici ºi Iablanca. S-ar putea sã provinã de la ,,cazan” ºi,,Cazanele” la Porþile de Fier. Totuºi, noi am consemnat în România olocalitate din judeþul Ialomiþa, care se numeºte Cãzãneºti, fiind în relaþiereciprocã cu numele de familie ºi provenienþa lui. La formarea numelui Cãzans-au încãlcat normele lingvistice. Anume un sãtuleþ, a primit numele Cãzãneºtidupã numele moºiei boiereºti Cazan, dar puþinilor locuitori ai aºezãriiCãzãneºti, li s-a scris numele de familie Cazan ( fãrã sufix), dupã numelemoºiei. Nu am cercetat cazul, dar presupunem cã ºi numele prezentat de noi,înainte s-a scris Cazan, iar mai târziu a fost înregistrat cu ,,ã”, când matriculilebisericeºti s-au purtat cu grafia latinã.

Patronimele CÂRNEA ºi CÂRNU, au fost notate doar la Uzdin, Vladimi-rovaþ ºi Torac ( cu forma Cârnu). Poate sã provinã de la ,,cârn” dar în Româniaexistã multe localitãþi a cãror denumire începe cu tema ,,Cârn”. Astfel,amintim de Cârna, numele actualei localitãþi Blandiana din judeþul Alba(Transilvania). În judeþul Hunedoara (Transilvania). lângã oraºul Haþeg, existãlocalitatea denumitã Cârneºti, care are numele asemãnãtor cu al patronimuluice ne intereseazã.

Numele de familie CÂRSTA, a foat notat doar în localitãþile Iancov Mostºi Glogoni (Voivodina). Krsto, numele de origine slavã, ar fi explicaþia logicãa patronimului care ne intereseazã. Totuºi acest nume are tema comunã cu maimulte toponime din România. Amitim douã: Cârstani, care aparþine judeþuluiVâlcea (Þara Româneascã) ºi Cârstãneºti, tot din judeþul Vâlcea, aproape deoraºul Horezu.

CEACÃ, este un patronim rar din Voivodina, înregistrat doar în localitateaUzdin. S-ar putea sã provinã de la numele bulgãresc Èako (Ceako), sau ,,ceac”= o unealtã. Dar, localitatea Ceacu din judeþul Cãlãraº are numele identic cupatronimul respectiv.

Patronimul CHEÞ, este rar în Voivodina, fiind consemnat doar la Uzdinºi Ecica. În Dicþionarul lui Iordan nu existã Cheþ ci forma Cheþu, cu explicaþiasimplã cã ar proveni de la ,,cheþ” = as. Dar patronimul este identic cu numelelocalitãþii Cheþ din judeþul Mureº (Transilvania). În România existã ºi locali-tate cu numele asemãnãtor cu Cheþ, fiind vorba de Cheþan din judeþul Mureº(Transilvania).

Numele de familie, foarte rar în Voivodina este CHIRCA, fiind consemnatdoar în localitãþile Satu Nou ºi Glogoni. Ar putea proveni de la Kirka, nume

69

bulgãresc. Este interesant sã amintim, cã în România, am notat o localitate cunumele identic, Chirca. Aºezarea, aparþine judeþului Dâmboviþa (ÞaraRomâneascã), fiind învecinatã cu localitatea Cojocari.

Unul dintre numele rare, înregistrate în Voivodina este CINCU ( existã ºifemininul acestui nume, Cinca), fiind consemnat în localitãþile Vladimirovaþ,Râtiºor ºi Vlaicovãþ. Patronimul este acelaºi cu numele localitãþii Cincu dinjudeþul Braºov (Transilvania).

În Voivodina, patronimul CIOBAN(U), este specific pentru localitateaLocve, fiind consemnat ºi în Vârºeþ, Nicolinþ (amintim familia regretatuluipreot Ciobanu originar din Locve) ºi Novi Sad ( amintim familia poetului NicuCiobanu, ºi fiindcã cunoaºtem cazul, amintim numele de fatã a prof.dr. LiaMagdu nãscutã Ciobanu, ambele familii provin din Locve. ªi sã ne maireþinem, la acest nume, amintind, cã în Panciova este domiciliatã poetaEugenia Bãlteanu, a cãrei nume de fatã este tot Ciobanu).

Referitor la acest patronim, se relateazã cã provine de la îndeletnicirealegatã de îngrijirea ovinelor. Totuºi, permiteþi-ne sã prezentãm doar douãdintre localitãþile care au nume identic cu al patronimului respectiv. Este vorbade Ciobanu, localitate care aparþine judeþului Constanþa (Dobrogea) ºiaºezarea Ciobani din apropierea oraºului Craiova. La fel, numele localitãþilordin România, Ciobãneºti ºi Ciobãniþa, sunt asemãnãtoare cu patronimulCiobanu.

Numel de familie, foarte rar în Voivodina este CIOC, înregistrat doar înlocalitatea Cuvin. Provenienþa acestui patronim nu este dificil de determinat,dar în România, am notat o localitate care are nume identic. Este vorba de oveche aºezare Cioc, care aparþine fostului raion Târgu Mureº, atestatã docu-mentar în anul 1 332 iar în anul 1644 a fost denumitã Czok falva.

Patronimul CIUCIU, a fost consemnat doar în localitatea Grebenaþ(Voivodina). Interesant, la Seleuº, am notat familia Baba supranumitã ,,a luiCiuciu” (Traian Baba ºi fiul lui Iosif, au fost peste patruzeci ani cei mai corecþiciobani din aceastã localitate). Se prea poate sã provinã de la un numelebulgãresc sau ,,ciuciu” = o specie de crap. Dar cum se mai menþioneazã, înDicþionarul lui Iordan, acestui patronim iar corespunde ºi toponimul Ciuciul.Noi am notat în România, localitatea cu nume identic Ciucia care aparþinejudeþului Cluj, din apropierea localitãþilor Poeni ºi Borod.

În Voivodina existã doar o familie care poartã numele CIURA, fiinddomiciliatã din timpurile strãvechi, la Alibunar (în anul 1896 au existat 3familii iar astãzi doar familia reputatului taragotist Nicolae Ciura, formatã dinnumai doi membrii). În Dicþionarul lui Iordan este menþionat cã, în România

70

exitã nume toponimic Ciura, dar numele mai sigur, ar proveni de la numebulgãresc de persoanã. Publicistul ºi criticul literar Sima Petrovici din Belgradne-a sugerat o ipotezã care ar putea fi cercetatã. Anume, ar fi posibil capatronimul sã provinã de la ,,ciur” = de cernut cereale. Noi am notat înRomânia, localitate cu numele identic care se numeºte Ciurea din judeþul Iaºi,învecinatã cu satele Corneºti ºi Scânteia.

Numele de familie CLEAN, în Voivodina a fost consemnat doar înlocalitãþile Bariþe ºi Seleuº ( astãzi, acest patronim este dispãrut, ultimulpurtãtor al lui fiind, totodatã ºi ultimul rotar din localitate, Pãun Clean, avânddoar un nepot care-i poartã numele, domiciliat la Cuvin, actualmente gãsindu-se în strãinãtate).

Acest patronim nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, dar în Romãniaexistã un nume toponimic Cleanova, pe care noi nu l-am descoperit.

Patronimul COCORA, a fost înregistrat în mai multe localitãþi dinVoivodina ºi anume: Satu Nou, Uzdin, Mãrghita, Seleuº (a fost notat cadispãrut, purtãtorul lui fiind ginere în casã originar din Alibunar), Alibunar,Nicolinþ, Vladimirovaþ, Maramorac, Deliblata, Cuvin, Jamu Mic, Mesici ºiVârºeþ (amintim familia comerciantului Irinel Cocora, originar din Uzdin).

Provenienþa acestui patronim se pare cã se datoreºte cunoscutei pãsãrimigratoare, dar în România am consemnat o localitate cu numele identic,Cocora din judeþul Ialomiþa (Þara Româneascã) din apropierea oraºuluiSlobozia.

Un nume rar din Voivodina este COCOª, comsemnat doar în localitateaRâtiºor. Provenienþa acestui patronim nu este dubioasã, dar interesant, înRomânia existã localitate cu numele identic. Este vorba de actualul satVãlureni, a cãrui nume înainte, era Cocoº, care se gãseºte în apropiere deTârgul Mureº.

Numele de familie COJA, a fost notat doar în Nicolinþ ºi Râtiºor(Voivodina). Poate sã provinã de la ,,coajã”, provenienþa fiindu-i simplu deexplicat, dar trebuie sã avem în vedere faptul cã în România, existã localitatecu numele asemãnãtor, Cojani, judeþul Gorj, aproape de oraºul Târgu Jiu.

În Voivodina, numele de familie COJOCAR(U), a fost notat în mai multelocalitãþi ºi anume: Satu Nou, Locve, Ecica, Nicolinþ, Vladimirovaþ ºi Râtiºor.Provine de la îndeletnicire ,,cojocar” = meseriaº. În România existã localitatecu numele identic Cojocaru din judeþul Dâmboviþa (Þara Românescã). Amitimºi douã localitãþi cu numele asemãnãtor cu al patronimului: Cojocna, dinjudeþele Alba ºi Cluj.

71

Patronimul COMÃNESCU, a fost consemnat, în Voivodina, în mai multelocalitãþi: Locve, Bariþe, Alibunar ºi Nicolinþ (purtãtorul acestui nume a fostoriginar din Locve, fiind ginere în casã la Nicolinþ). Este posibil, ca patronimulîn cauzã, sã provinã de la nume de persoanã, dar în România existã localitatecu numele asemãnãtor, Comãneºti din judeþul Bacãu.

Un nume, notat în Voivodina ca dispãrut este CONDREA, care înainteexista la Vladimirovaþ. Dupã Dicþionarul lui Iordan, ar putea proveni de lanume grecesc Kondras, dar îi corespunde ºi numele toponimic Condrea,localitate din judeþul Vaslui (Moldova).

Numele de familie CORBU, a fost înregistrat în douã localitãþi dinVoivodina: Coºtei ºi Sãlciþa. Patronimul provine de la ,,corb” dar în spaþiulgeografic al României am înregistrat ºi 19 localitãþi cu numele Corbu, numeasemãnãtor cu al patronimului Corbuþ.

Unul dintre numele rare la românii din Voivodina este CORCAN, consem-nat la Grebenaþ ºi Biserica Albã. Poate sã provinã de la ,,curcan”, darpatronimul este identic cu numele celor douã localitãþi: Curcani din judeþeleCãlãraºi (Oltenia) ºi Constanþa (Dobrogea).

Patronimul COVACI(U), a fost notat în localitãþile Doloave ºi Ovcea(Voivodina). Numele de familie, ne aminteºte de fierar = ,,covaci”, în graipopular. Dupã cum ne-am propus, în aceastã parte, amitim ºi localitãþile cunume identice, referitor la patronimul care ne intereseazã. Astfel, este Covaci,aºezare ce aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc). Am consemnat ºilocalitatea Covas, din regiunea Maramureº, care înainte se numea Covaci ( afost atestatã încã în anul 1566 cu numele Kovas iar în anul 1845 Covaci).

Unul dintre numele de familie frecvente în Voivodina este CRÃCIUN,înregistrat în urmãtoarele localitãþi: Straja, Bariþe, Mãrghita, Alibunar,Vladimirovaþ, Nicolinþ, Oreºaþ, Iabuca, Vârºeþ ºi Novi Sad (amintim familialui Traian-Puiu Crãciun originar din Nicolinþ). Patronimul provine de la mareasãrbãtoare creºtinã. Totuºi, trebuie amintit cã în România, existã mai multelocalitãþi cu numele identic. Astfel, la fel cu patronimul este Crãciun, localitatedin Moldova, atestatã documentar în anul 1482(11). Iatã ºi câteva localitãþi cunumele asemãnãtor patronimului: Crãciunel din judeþul Harghita ºi Crãci-uneºti din judeþele Dâmboviþa, Hunedoara, Iaºi ºi Mureº.

CREÞU, este un patronim din Voivodina, caracteristic pentru localitateaUzdin, fiind consemnat ºi la Locve (familie originarã din Uzdin), Panciova(familie originarã din Uzdin), Voivodinþ, Grebenaþ, Maramorac, Glogoni,Seleuº ºi Vârºeþ. Ar putea proveni de la ,,creþ” dar interesant, în România am

72

notat mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor, dintre care amintim: Creaþã,Creþeni ºi Creþeºti din judeþul Vaslui.

Un nume rar de familie, în Voivodina este CUCU, notat doar în localitateaOreºaþ. Provine de la ,,cuc” pasãre, dar patronimul este identic cu numelelocalitãþii Cucu din fostul raion Satu Mare, regiunea Maramureº.

Patronimul CUSICI, la fel ca numele precedent, este rar în Voivodina, fiindconsemnat la Bariþe.Numele nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan fiindinexistent în România. Este format pe meleagurile noastre ºi este identic cunumele satului Kusiæ (Cusici) din Voivodina, comuna Biserica Albã, unde întrecut au trãit mai mulþi români.

Numele de familie DAIA, a fost consemnat doar în douã localitãþi dinVoivodina: Straja ºi Voivodinþ. S-ar putea sã provinã de la numele slav Dajo,dar în România, dupã cum vom vedea existã mai multe localitãþi cu numeleDaia care aparþin judeþelor Giurgiu, Mureº, Harghita ºi Sibiu. Este vorba depatru localitãþi notate de noi, dar ar fi posibil sã existe ºi altele pe care nu le-amdescoperit.

Patronimul DANCIU, a fost înregistrat la Grebenaþ, Nicolinþ, Maramoracºi Vârºeþ (Voivodina). Se spune cã provine de la numele bulgãresc Danèo(Danceo). Dar, noi am notat o localitate în România, cu numele asemãnãtor:Dãnciuleºti din judeþul Gorj, învecinatã cu Gradiºtea ºi Melineºti.

Numele de familie DAVID(OVICI), a fost notat la Uzdin, Seleuº (familiaoriginarã din Uzdin), Nicolinþ ºi Vladimirovaþ ( aici este înregistratã formaDavidovici, de la David cu sufixul sârbesc). Cert este, cã patronimul provinede la David nume biblic, dar noi am gãsit o localitate în România cu numeleidentic: David din judeþul Neamþ (Moldova), nu departe de oraºul Roman.

Numai o familie din Voivodina poartã numele de familie DIÞESCU. Noil-am consemnat la Alibunar (purtãtorul este originar din România, a fost ginereîn casã la familia Laþcu din Alibunar). Înteresant, în România existã localitatecu numele asemãnãtor care se numeºte Diþeºti. Dar, dupã cum ne aratãDicþionarul lui Iordan, patronimul poate sã provinã de la numele slav Dico(Diþo).

În localitãþile din Voivodina, Satu Nou ºi Vârºeþ, a fost înregistrat numelede familie DOGAN, care dupã cum ne menþioneazã Dicþionarul lui Iordan, sepotriveºte cu numele localitãþii Doaga din judeþul Vrancea, în apropierea deoraºul Tecuci.

Numele de familie DONECEA, este foarte rar în Voivodina fiind înregis-trat doar la Râtiºor. Numele nu figureazã nici în Dicþionarul lui Iordan, fiinddispãrut în România, ori anchetatori nu l-au înregistrat. Noi am notat în þara

73

vecinã, localitatea cu numele identic patronimului: Dognecea, din judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc) de unde poate sã provinã ºi originea localãstrãveche a purtãtorilor acestui nume care, dupã tradiþia oralã, se considerã cãar fi din Dognecea.

Patronimul DRAGODAN, a fost consemnat în câteva localitãþi dinVoivodina: Straja, Râtiºor, Coºtei, Voivodinþ, Oreºaþ ºi Vârºeþ. Ca ºi alte numede familie se sugereazã, cã poate proveni de la un nume bulgãresc dar numeleidentic cu al patronimului este al localitãþii Dragodana din judeþul Dâmboviþa(Þara Româneascã), la circa 40 de kilometri de Târgoviºte.

DRAGOMIR, este un nume de familie mai puþin frecvent la românii dinVoivodina. A fost notat doar în localitãþile Cuvin, Oreºaþ ºi Vârºeþ. Cert estecã provine de la un nume slav, dar numele acestui patronim este identic cunumele localitãþii Dragomir, din judeþul Bacãu, învecinat cu satele Buda ºiBãnuºeni.

Numele de familie DRAXIN, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi:Vladimirovaþ (este specific pentru aceastã localitate), Locve, Alibunar(purtãtoul originar din Vladimirovaþ) ºi Seleuº (purtãtorul originar dinVladimirovaþ). Patronimul în cauzã, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºidupã cum am mai arãtat, ori este dispãrut în România, sau cercetãtorii l-auomis. Numele acesta este identic cu numele localitãþii Draxinii din judeþulBotoºani (Moldova), învecinat cu satele Buda ºi Bãnuºãni. În Banatulromânesc existã douã localitãþi cu numele asemãnãtor: Dragsineºti de lângãFãget, care înainte a fost numitã Draxineºti, fiind în anul 1453 atestatã caDrasin falva, ºi Dragsina (a fost Draxina), atestatã documentar în anul 1442ca Renesius de Draxon falva, iar în anul 1723 ca Dragschina.

Patronimul DRÃGAN, a fost consemnat în Voivodina, în urmãtoarelelocalitãþi: Satu Nou, Straja, Iancov Most, Coºtei, Grebenaþ, Novi Sad (amintimfamilia ziaristului Marcel Drãgan, originar din Coºtei), Doloave ºi Glogoni.Cert este cã patronimul provine de la numele slav Dragan. În România existãlocalitate a cãrei nume este identic cu al patronimului. Este vorba de Draganudin judeþul Argeº (Oltenia) la 17 kilometri depãrtare de oraºul Piteºti. Vechiulnume Dragan, al localitãþii Drãgoieºti din apropiera Lugojului (Banatulromânesc) este la fel identic cu numele patronimului. De altfel, localitateaDrãgoieºti a fost atestatã în anul 1365 ca Dragan falva.

Tot un nume de familie rar din Voivodina este DRÃGÃNESCU, fiindconsemnat doar în localitatea Vladimirovaþ. Provine de la Drãgan cu sufixul,,escu”. Dar, cum vom vedea, existâ în România ºi aºezãri cu numele

74

asemãnãtor iar noi am notat Drãgãneºti, localitãþi ce aparþin judeþelor Gorj,Suceava ºi Timiº.

Numele de familie DRÃGHICI, a fosr notat în urmãtroarele localitãþi dinVoivodina: Ecica, Uzdin, Coºtei, Cuvin, Vlaicovãþ,Mesici ºi Iablanca. Numeleidentic de localitate notat de noi în România este Drãghici, din judeþul Argeº,învecinatã cu localitatea Rudeni, în apropierea oraºului Câmpulung.

În localitãþile din Voivodina,Uzdin ºi Marcovãþ a fos înregistrat un numerar, DRÃGHIA. Despre acest patronim, în Dicþionarul lui Iordan se relateazã,cã ar putea proveni de la un nume de persoanã slav dar îi corespunde ºi numeletoponimic Drãghia din Maramureº.

Patronimul DRÃGOI, a fost notat în urmãtoarele localitãþi: Torac, Râtiºor,Coºtei, Grebenaþ, Nicolinþ, Ovcea, Vlaicovãþ, Glogoni ºi Vârºeþ. La bazaacestui patronim stã tot un nume slav, dar în România, am notat, câtevalocalitãþi formate cu tema ,,Drãgoi”, cum sunt: Drãgoieni din judeþul Gorj ºilocalitãþile Drãgoieºti din judeþele Gorj, Suceava ºi Timiº.

Numele de familie DRÃGUÞ(A), a fost consemnat în Voivodina la Mesici,Iablanca, Vârºeþ ( amintim familia regretatului scriitor Simion Drãguþa, origi-nar din Mesici) ºi Vladimirovaþ (notat cu forma Drãguþ). Provenienþa acestuinume este uºor de determinat dar noi am vrea sã vã comunicãm, cã în Româniaam notat localitate cu numele asemãnãtor, fiind vorba de Drãguþeºti, aºezarece aparþine judeþului Gorj, în apropierea oraºului Târgu Jiu.

Vã prezentãm numele de familie DUDULEÞ, care în Voivodina, a fostconsemnat, la români, doar la Coºtei, Oreºaþ ºi Deliblata. Ar putea proveni dela ,,dud”, dar noi vã comunicãm, cã localitatea din România, Dudu, din judeþulTeleorman, se potriveºte la nume, cu patronimul la care ne referim.

DUMITRU, este un patronim, înregistrat în urmãtorele localitãþi dinVoivodina: Torac, Sutiesca, Uzdin, Nicolinþ, Jamu Mic ºi Srediºtea Micã.Provenienþa patronimului e de la un nume de persoanã. Totuºi, numele defamilie, este identic, cu cel al localitãþii Dumitra (forma femininã a luiDumitru), din judeþul Bistriþa- Nãsãud. La fel, patronimul respectiv, esteasemãnãtor la nume, cu Dumitreºti, localitate ce aparþine judeþului Vrancea.

În Voivodina, purtãtorii patronimului DUÞU, sunt domiciliaþi doar laAlibunar. Astfel, în aul 1896 aici existau patru familii, iar dupã ancheta noastrãdin l992, în aceastã localitate sunt doar trei familii care poartã acest nume. Sespune cã provine de la nume de persoanã, dar acestui patronim îi corespundenumele localitãþii Duþuleºti din judeþul Dolj, în apropierea oraºului Craiova.

Numele de familie FARA a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina: Râtiºor, Grebenaþ, Vladimirovaþ, Maramorac, Deliblata, Cuvin,

75

Omoliþa, Vârºeþ ºi Panciova. Interesant, în România sunt mai multe localitãþi,formate cu tema ,,Fara”. Noi am notat localitatea Farãu din judeþul Alba, careare nume asemãnãtor cu al patronimului ce ne intereseazã.

Patronimul FARCAª, este rar în Voivodina, fiind consemnat doar înlocalitatea Deliblata. În Dicþionarul lui Iordan, se relateazã cã provine de la,,farcaº” din ungureºte = lup. Dar în România, am consemnat douã localitãþicu numele idnetic, cu al patronimului. Prima localitate denumitã Farcaºa(femininul numelui Farcaº), aparþine judeþului Bacãu, iar urmãtoarea, judeþu-lui Neamþ, din apropierea oraºului Topliþa.

Un nume de familie rar ºi interesant din Voivodina este FLOCA. A fostconsemnat doar la Torac, ºi cum ne lãmureºte Dicþionarul lui Iordan, poateproveni de la ,,smoc mic de pãr”, dar iar corespunde ºi numele toponimicFloca. În România existã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtoare,patronimului care ne intereseazã. Astfel, Flocoºi, este vechea denumire aactualei localitãþi Izlaz, din judeþul Alba, Floceºti este la fel o veche denumire,dar a localitãþii Floreºti. Existã ºi aºezare denumitã Flocoasa, din judeþulVrancea.

FLOR(E)A, este un nume de familie consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina: Satu Nou ( predominã forma Flora, fiind caracteristic pentruaceastã localitate), Vladimirovaþ, Cuvin, Vârºeþ (amintim familia profesoruluiPetru Flora, originar din Satu Nou), Zrenianin (amintim familia prof. dr. RaduFlora ºi a fiului lui, prof. MSS Viorel Flora), Locve, Straja ºi Grebenaþ ( înultimele trei localitãþi a fost notatã forma Florea).

Este posibil ca acest patronim, sã provinã de la ,,floare”, dar amintim ºiunele localitãþi al cãror nume este asemãnãtor cu patronimul amintit, cum sunt:Floreºti din judeþele Cluj (Transcilvania) ºi Prahova, din apropierea oraºuluiPloieºti.

Numele de familie FILIP(ESCU), a fost consemnat în Voivodina în maimulte localitãþi: Ecica, Torac (amintim familia publicistului Pavel Filip-Torãceanul), Glogoni, Vârºeþ (amintim familia prof. Margaretei Filip) ºiZrenianin (amintim familia prof. Emil Filip originar din Torac). Patronimulîn cauzã, provine de la nume de persoanã dar desigur, iar corespundetoponimul Filip. În România, am notat câteva localitãþi cu numele asemãnãtorpatronimului respectiv. Este vorba de aºezarea Filipeni, care aparþine judeþuluiBacãu, apoi trei localitãþi denumite Filipeºti, aparþin judeþelor Bacãu (doua)ºi Brãila (Dobrogea).

Patronimul FRÃÞILÃ a fost consemnat în trei localitãþi din Voivodina:Coºtei, Râtiºor ºi Novi Sad (amintim familia prof.dr. Niþã Frãþilã, originar din

76

Coºtei). În Dicþionarul lui Iordan, se relateazã cã numele de familie poate sãprovinã de la ,,frate”, corespunzându-i numele toponimice din România,Frãþila ºi Frãþeºti. Noi, pânã în momentul de faþã a cercetãrilor noastre, nu amreuºit sã descoperim date concrete, despre localitãþi cu astfel de nume.

FRIªCAN, este un nume de familie rar în Voivodina, fiind înregistrat doarla Torac (familia domnului Gheorghe Friºcan, originarã din Torac, este domi-ciliatã la Belgrad). Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi dupãcum am mai amintit în cele precedente, e posibil sã fie foarte rar sau sã nu maiexiste în România. Dar, din informaþia primitã de la dl. Gheorghe Friºcan, unmembru al familiei Friºcan din Torac, a trãit în România, ce ne face sã credemcã acest nume nu a fost înregistrat de autorul, dicþionarului respectiv, ºianchetatorii acestuia.

De altfel, acestui nume, cãruia nu-i cunoaºtem provenienþa precisã, ar puteasã-i corespundã Friº, vechiul nume al localitãþii Lunca, din judeþul BistriþaNãsãud, aºezare care a fost atestatã în anul 1440 ca Fryis. De aici, ar putea sãprovinã originea localã strãveche, a purtãtorilor acestui nume ( derivarea luiFriº cu sufixul “an” care ne determinã originea localã). Când spunem, origineastrãveche, ne gândim la cea înainte de Sãcãlaz, localitate din Banatulromânesc, de unde a fost colonizatã o parte a locuitorilor Toracului. De altfel,de la domnul Friºcan din Belgrad, nu am primit lãmuriri, fiindcã nici dum-nealui nu ºtie de existenþa vreunui document sau tradiþiei orale referitoare laprovenienþa acestui nume.

Un nume deosedit de interesant din Voivodina, este patronimul GAL,consemnat doar în localitatea Sutiesca (amintim familia lui Aurel Gal). S-arputea sã provinã de la numele personal unguresc, dar în România existãlocalitate cu numele ehivalent patronimului, fiind vorba de Galu, aºezare ceaparþine judeþului Neamþ (Moldova), învecinatã cu Savineºti ºi Poiana.

Unul dintre numele interesant ºi foarte rare din Voivodina este GÃINA,fiind consemnat, ca dispãrut, în localitatea Ecica. Probabil, provine de la,,gãinã” dar interesant, în România existã mai multe localitãþi cu numeleasemãnãtoare cu al patronimului. Amintim douã cu numele similar, Gãineºti,din judeþele Suceava ºi Dolj ºi altã localitate denumitã Gãinuºa din judeþulArgeº, în apropierea oraºului Piteºti. Bineînþeles, existã ºi alte toponimeasemãnãtoare iar noi amintim Muntele Gãina.

Numele de familie GEORGESCU, a fost notat doar în douã localitãþi dinVoivodina: Straja ºi Bariþe. Provine de la nume de persoanã, dar în Româniaexistã localitate denumitã, Georgeºti, nume asemãnãtor patronimului re-spectiv.

77

În Voivodina, patronimul GÂRBAV este caracteristic pentru localitateaLocve, cu toate cã a fost consemnat ºi la Seleuº ( au fost înregistrate 4 familii,toate originare din Locve), Vârºeþ ºi Novi Sad (familia originarã din Locve).Patronimul, care ne intereseazã, ar putea sã provinã de la ,,gârb” = cocoºat.Însã, dupã cum vom vedea, în România, existã localitãþi cu numeleasemãnãtor. Este vorba de Grbova. Una dintre localitãþile cu acest nume,aparþine judeþului Cluj (Transilvania), iar a doua, cu numele identic, amconsemnat-o din calendarul vechi pe anul 1900, unde se afirmã cã aparþineatractului Mehedinþi.

Patronimul GHIZÃL, (cu forma GHIZEL), a fost consemnat la Coºtei,Voivodinþ, Mesici ºi Vârºeþ (amintim familia lui Iosif Ghizel din Voivodinþ-informaþia primitã de la dl. Sima Petrovici din Belgrad). Dupã cum observãmeste notat în localitãþile din Voivodina, numite ,, de la codru”, dar nu figureazãîn Dicþionarul lui Iordan, care a analizat numele de familie din România, undeexistã localitate cu acelaºi nume ca al patronimului. Este vorba de Ghizela,aºezare care aparþine judeþului Timiº (Banarul românesc).

Numele de familie GHERLICI, a fost consemant în Voivodina, în douãlocalitãþi: Mesici ºi Oreºaþ. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan,dar este asemãnãtor cu numele localitãþii Gherla, din judeþul Cluj, în ap-ropierea aºezãrilor Iclod ºi Dej.

GHEORGHE, este nume de familie din Voivodina, specific pentru locali-tatea Seleuº (este consemnat ºi în Alibunar dar purtãtorul lui este originar dinSeleuº). În anul 1984, când am întreprins unele cercetãri pe teren, la Seleuº,am notat 10 familii care purtau acest nume, cu urmãtoarele porecle: Vilimir,ªtaier, Fraimon, Cicu, Tãican, Todorgheorghe ºi Iongheoreghe.

Este posibil sã provinã de la numele calendaristic Gheorghe, totuºi nu e deprisos sã amintim cã în România, am notat mai multe localitãþi care au numeleasemãnãtor cu patronimul. Iatã douã aºezãri cu numele similar, Gheorgheni,una aparþinând judeþului Cluj iar cealaltã judeþului Mureº, din Transilvania.Interesant, localitatea Gheorgheni din judeþul Cluj, a fost atestatã documentarîn anul 1333 ca Villa Georgii, iar în anul 1599 ca Georgi falva. Cu numeasemãnãtor este ºi localitate Gheorgheºti din judeþul Mehedinþi ºi Gheor-ghiþeni din judeþul Suceava (Moldova).

Numele de familie GHERGA, a fost consemnat la Satu Nou (amintimfamilia dr. Adrian Ghergha, originar din Alibunar), Nicolinþ, Iablanca ºiAlibunar ( numele este caracteristic pentru aceastã localitate din Voivodina.În Alibunar, în anul 1992, când am executat unele investigaþi pe teren, au fostnotate 6 familii care purtau acest nume). În Dicþionarul lui Iordan existã

78

numele cu forma Gherghe (ar proveni de la ungurescul Gherghely). Dar penoi, pe lângã o posibilã provenienþã, ne intereseazã asemãnarea patronimuluicu numele localitãþilor. În acest context, amintim aºezarea denumitã Gherganidin judeþul Dâmboviþa, la numai 40 kilometri depãrtare de Bucureºti.

Noi nu dispunem de informaþi concrete, nici documentare, nici orale,despre originea localã strãveche a acestei familii, de aceea, considerând-ulinteresant, prezentãm un fragmet dintr-un studiu onomastic, unde, printrealtele, se relateazã cã în localitatea Belinþ din Banatul românesc, Gherga estecel mai frecvent nume de familie, consemnat încã în anul 1779. Mai departese menþioneazã cã la purtãtorii acestui nume, existã tradiþia cã au venit dinGhergani(12). Ar fi posibil ca ºi familiile Gherga din Voivodina, sã aibã aceeaºiorigine localã, iar ca o ipotezã mai îndrãzneaþã, dar destul de verosimilã, ar fiaceea cã familiile Gherga, în pãrþile noastre, au venit din Belinþ, iar dupãtradiþie din originare din Ghergani.

Unul dintre numele dispãrute din Voivodina este ºi GHERMAN, care afost consemnat la Nicolinþ. Ghermãneºti, localitatea care aparþine judeþuluiVaslui, este numele asemãnãtor cu al patronimului Gherman, care ne aminteºtede numele popular al sãrbãtori ,,Ghermãn”, ziua numitã ,,de trãznet” când einterzis sã se lucreze. mai cu seamã, la munca câmpului.

GIBAN este un patronim înregistrat în Voivodina, la Straja, Nicolinþ ºiVârºeþ (familia domiciliatã din Nicolinþ). În România existã localitate al cãruinume este asemãnãtor cu numele patronimului. Este vorba de aºezarea,Goleºti din judeþul Argeº (Þara Româneascã), la circa 10 kilometri îndepãrtarede oraºul Piteºti. Altã localitate cu numele similar (Goleºti) aparþine judeþuluiVrancea, la cinci kilometri de oraºul Focºani.

Numele de familie GIULA, este foarte rar în Voivodina, fiind consemnatdoar la Satu Nou ºi Vladimirovaþ. Patronimul este identic cu numele localitãþiiGiula din judeþul Cluj (Transilvania), în apropierea oraºului Cluj. Amintim cãºi în Ungaria existã localitate cu numele similar, Gyula, centru cultural alromânilor din þara respectivã.

Patronimul GIURA, a fost consemnat la Uzdin, Vladimirovaþ ºi Alibunar(familia prof. Pavel Giura originar din Uzdin). Provenienþa acestui nume estedeterminatã, fiind vorba de numele slav Ðuro, dar Giura este ºi denumirealocalitãþii care aparþine judeþului Mehedinþi (Oltenia), în apropierea oraºuluiStrehaia.

GIURGI(U), este nume consemnat în Voivodina, doar în localitãþile Toracºi Iancov Most. Patronimul se potriveºte cu numele personal bulgãresc Ðurðo,dar îi corespunde ºi numele oraºului Giurgiu, din judeþul cu acelaºi nume (Þara

79

Româneascã). De altfel, localitatea Giurgiu, este cunoscut port la Dunãre,unde domnitorul Mircea cel Bãtrân, în anul 1402 a construit cetatea denumitãGiurgiu.

Numele de familie GLANDA a fost consemnat în localitãþile Satu Nou,Vladimirovaþ ºi Seleuº (familia originarã din Vladimirovaþ). Patronimul re-spectiv, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în România, saupur ºi simplu, nu a fost înregistrat de anchetatori. Existã o explicaþie aprovenienþei acestui patronim care spune cã ar proveni de la ,,glandã” = organde origine epitelialã (dupã Dicþionarul limbi române moderne, anul 1958).Dar, ar fi posibil ca acestui patronim, sã-i corespundã numele localitãþiiGladna Românã din judeþul Timiº (Gladna cu literele inversate).

GOGOª, este un nume rar în Voivodina fiind consemnat doar la Deliblataºi Nicolinþ. Provenienþa este clarã, descoperind-o chiar numele, dar înRomânia existã în judeþul Mehedinþi localitate cu numele identic, care senumeºte Gogoºu, învecinatã cu Burla Mare ºi Gruia, nu departe de Dunãre ºihidrocentrala Porþile de Fier II.

Un nume interesant care a fost consemnat la români din Voivodina esteGOIA, fiind similar cu numele reputatului pictor, cu renume mondial. Sespune cã poate sã provinã de la Gheorghe fiind un hipocoristic al acestui numepersonal. Dar poate sã aibã ºi altã provenienþã, eventul de la un cuvânt dinlexicul slav. Totuºi, este interesant cã în judeþul Argeº existã localitate denu-mitã Goia, din apropierea oraºului Costeºti.

GOLEA, a fost notat doar la Vladimirovaþ (Voivodina), ºi este nume foarterar în pãrþile noastre. În România, în judeþul Argeº, existã localitate sudenumirea identicã cu a patronimului, fiind vorba de Goleºti, aºezare am-plasatã la circa 10 kilometri de oraºul Piteºti. Altã localitate cu numele similar(Goleºti) aparþine judeþului Vrancea, la cinci kilometri îndepãrtare de oraºulFocºani.

Numele de familie GROSU, în Voivodina a fost consemnat la Ecica,Uzdin, Nicolinþ ºi Vladimirovaþ. Acest nume îl poartã mai multe localitãþi dinRomânia. Astfel, amintim aºezãrile cu acest nume din judeþele Alba, Hune-doara, Argeº, Bihor, Maramueº ºi Timiº (localitatea Groºi din acest judeþ esteamplasatã în apropierea oraºului Lugoj).

Patronimul GROZA a fost notat în mai multe localitãþi din Voivodina:Locve, Ecica, Uzdin, Mãrghita, Coºtei, Alibunar ( în anul 1896 au fost notate3 familii, actualmente fiind dispãrut), Nicolinþ, Mesici, Iabuca ºi Seleuº (notatca dispãrut, într-o perioadã aici era domiciliatã Leana Groza, originarã din

80

Alibunar). Patronimul respectiv este asemãnãtor cu numele localitãþii Grozeºtidin judeþul Vaslui, pe malul stâng al Prutului.

Numele de familie GRUIA a fost consemnat în Voivodina, în trei localitãþi:Torac, Sutiesca ºi Sãlciþa. Provine de la numele slav Gruio sau de la ,,grui” =cocor. Dar, patronimul acesta este identic cu numele localitãþii Gruia dinjudeþul Mehedinþi, amplasat nu departe de hidrocentrala Porþile de Fier II.

GRUIÞA, este nume înregistrat în douã localitãþi din Voivodina: Marcovãþºi Alibunar (în anul 1896 au existat douã familii iar dupã anul 1999, familiafiind plecatã în strãinãtate, se considerã dispãrutã). Poate sã provinã de la unnume de persoanã, dar patronimul acesta este identic cu numele localitãþi dinRomânia, denumitã Gruiþa din judeþul Dolj (Oltenia), din apropierea oraºuluiCraiova.

La Vlaicovãþ, Oreºaþ ºi Cuvin (Voivodina ) a fost consemnat patronimulGUGA. Se potriveºte cu bulgãrescul Guga dar iar corespunde ºi numeletoponimic Guga (dupã Dicþionarul lui Iordan). De altfel, localitatea Gugaaparþine judeþului Cluj (Transilvania), învecinatã cu aºezarea Gostila ºiRugãºeºti. Interesant, numele localitãþii Vigard din regiunea Hunedoara, înanul 1345 a fost Guga (Pass Guga ...), nume identic cu al patronimului carene intereseazã.

Numele de familie IACOB(ESCU), a fost consemnat în localitãþile Torac,Iablanca, Biserica Albã, Alibunar, ºi Locve (a fost consemnatã forma Ia-cobescu). Cert este cã numele provine de la cuoscutul nume biblic, dar înRomânia existã localitãþi denumite Iacobeni, nume asemãnãtor cu al pa-tronimului respectiv. Amintim una dintre localitãþile cu aceastã denumire,Iacobeni din judeþul Braºov, care apare atestatã documentar în anul 1309 caVilla Jacobi iar în anul 1532 ca Jacobsdorf.

Un nume foarte rar în Voivoidna este IGNAT care a fost notat doar laNicolinþ. Provine de la nume de persoanã, dar patronimul este asemãnãtor cuIgnãteºti, localitate din judeþul Alba (Transilvania), în apropierea aºezãriiAbrud.

Patronimele ILIA sau ILIESCU, au fost consemnate în localitãþile SatuNou, Coºtei, Deliblata ºi Ovcea ( cu forma Iliescu). Ca ºi numele precedent,provine de la nume de persoanã, dar patronimele sunt identice sauasemãnãtoare cu numele localitãþilor Ilieºti ºi Ilia (Ilia, aparþine judeþuluiHunedoara).

Numele de familie IONAªCU, a fost consemnatt în urmãtoarele localitãþidin Voivodina: Uzdin,Coºtei ºi Iablanca. Cert este cã i se potriveºte numele

81

de persoanã, dar în România existã în judeþul Teleorman (Þara Româneascã),localitatea Ionaºcu, nume care este identic cu patronimul care ne intereseazã.

Patronimul IRIMIA, este rar în Voivodina, consemnat la Marcovãþ ºiVoivodinþ. Ar putea sã provinã de la nume de persoanã, dar patronimul sepotriveºte ºi cu numele localitãþilor Irimeºti din judeþele Prahova ºi Vâlcea.

În localitãþile din Voivodina: Straja, Iancov Most, Sutiesca ºi Grebenaþ afost înregistrat numele de familie ISAC. Provine de la cunoscutul nume biblic,dar noi am notat în România nume de localitate identic cu patronimul acesta.Este vorba de Isaci, aºezare care aparþine judeþului Olt din apropierea oraºuluiPiteºti.

Un patronim foarte rar întâlnit în Voivodina este IURESCU, fiind notatdoar la Ecica. Acestui nume de familie îi corespunde numele localitãþii Iureºtidin judeþul Botoºani, învecinat cu localitãþile Gârbeºti ºi Lunca, nu departe deoraºul Botoºani.

Patronimele IVAN(OV) ºi IVÃNESCU au foat consemnate în câtevalocalitãþi din Voivodina: Voivodinþ, Seleuº, Vladimirovaþ, Maramorac,Srediºtea Micã, Mesici ºi Deliblata (a fost înregistratã forma Ivãnescu). Poateprovenii de la numele rusesc Ivan, dar existã în Romãnia, nume toponimicIvanu iar noi am notat mai multe localitãþi cu numele asemãntor cu patronimul.Astfel, amimtim localitatea Ivãneºti din judeþul Ialomiþa (Þara Româneascã),aproape de oraºul Slobozia. Localitate cu numele similar se gãseºte ºi înjudeþul Vaslui, iar în judeþul Neamþ, nu departe de oraºul Gheorgheni, existãlocalitate denumitã Ivaneº, care în anul 1734 se numea Ivan(to) fiind un cãtun.Despre localitatea Ivãneºti din judeþul Mureº, am gãsit date care ne spun cã afost consemnatã în anul 1687 ca Kebel-Szent Ivan(13), nume, identic cupatronimul Ivan.

JIAN(U), este un nume rar în Voivodina, înregistrat în localitãþileVoivodinþ, Sãlciþa ºi Alibunar ( este vorba de numele dispãrut, al avocatuluiIoan Jianu, care ºi-a notat numele ca Jianu cu toate cã in registrele nou-nãs-cuþilor din perioad, dupã 1848, numele de familie a fost notat ca Gian(u), iarmai târziu, în anul 1896 în Monografia Alibunarului a lui Petriºor, a fostconsemnat ca Gian. N-am avut posibilitatea sã cercetãm matriculile mai vechi,cele care erau înainte de anul 1848, ele fiind arse, chiar în anul amintit).

Patronimul Jian(u) este identic cu numele localitãþii Jiana, din judeþulMehedinþi (Oltenia), în apropierea oraºului Drobeta-Turnu Severin. De altfel,în Dicþionarul lui Iordan, se relateazã cã conform acestui nume de familie estenumele toponimic Jianu dar ºi Jii de la care ar putea sã provinã numele defamilie Jian.

82

În cele ce urmeazã, prezentãm un nume interesant ºi foarte rar dinVoivodina, fiind vorba de JUCU care a fost notat doar în localitatea SrediºteaMicã. Interesant în România, am înregistrat o localitate cu numele identic cucel al patronimului, Jucu de Sus din judeþul Cluj (Transilvania).

Numele de familie JURCA ºi JURCHIÞÃ, au fost consemnate la IancovMost, Torac ( pe lângã numele Jurca a fost consemnat ºi Jurchiþã), Râtiºor,Coºtei, Voivodinþ, Grebenaþ, Vlaicovãþ, Sãlciþa ºi Vârºeþ. Poate proveni de laun nume unguresc sau bulgãresc, dar patronimul este identic cu numelelocalitãþii Jurca din judeþul Cluj. Amitim, încã o localitate cu numeleasemãnãtor: Jurconi din Banatul românesc.

Patronimele LAZA ºi LAZI au fost consemnate în urmãtoarele localitãþidin Voivodina. Coºtei, Voivodinþ, Seleuº, Alibunar (actualmente dispãrut,fiind pãstrat doar ca numele de fatã al juristei Mãrioara Oalge nãscutã Laza),Novi Sad (familia reputatului solist vocal Ion Laza, originar din Seleuº) ºiTorac (notat cu forma Lazi). Poate sã provinã de la numele biblic Lazãr, darîn România existã ºi localitãþi cu numele identic cu al patronimului. Laza,aºezare ce aparþine judeþului Iaºi, învecinatã cu localitatea Savca.

LAZÃR, este acelaºi patronim ca ºi cele precedente, eventual provenindde la numele biblic. A fost consemnat în Voivodina la Satu Nou, Marcovãþ,Ovcea, Biserica Albã, Jamu Mic ºi Iabuca. Numele de familie mai este identiccu numele localitãþi Lazuri (România) care aparþine judeþului Satu Mare fiindatestatã în anul 1284 ca Villa Lazer, iar în anul 1350 ca Ladzar, numele aceºtiavechi fiind identice cu patronimul Lazãr.

Numele de familie LÃDAN a fost notat în trei localitãþi din Voivodina:Coºtei, Voivodinþ ºi Iablanca. Interesant, în România am notat localitate cunumele asemãnãtor denumitã Lãdeºti din judeþul Vâlcea, pe malul drep alrâululi Olteþ.

Patronimul LÃZÃREAN, este destul de rar în Voivodina, fiind consemnatdoar la Bariþe ºi Panciova (amintim familia ziaristului Simeon Lãzãrean,originarã din Bariþe). Este posibil sã provinã de la numele biblic Lazãr, dar arputea sã-i corespundã ºi un nume de localitate fiindcã este format cu sufixul,,an” care ne aratã originea localã. Dacã am acceptat aceastã ipotezã, atuncioriginea localã strãveche ar putea fi localitatea Lãzãreºti din judeþul Harghitacare încã în anul 1576 a fost atestat ca Lazar falva. Cu toate cã constataþianoastrã este încã în faza presupunerilor, purtãtori numelui Lãzãrean, puteausa-ºi primeascã numele de la Lazar, vechea localitate din Ardeal.

Numele de familie LELEA este caracteristic pentru localitatea Torac, darîn Voivodina, a fost notat ºi în Satu Nou, Ecica, Vârºeþ (amintim familia

83

prof. dr. Ion Lelea, originarã din Torac), Zrenianin (amintim familia dr.veter-inar Horea Lelea originar din Torac de unde o familie Lelea, este domiciliatãºi în Belgrad). Se spune cã patronimul respectiv ar provenii de la ,,lele” sauLelis nume grecesc. Existã în România ºi localitate cu numele asemãnãtorLeleasca din judeþul Olt, dar acestui patronim iar corespunde ºi numelelocalitãþilor (douã), Leleºti din judeþele Gorj ºi Bihor.

Unul dintre numele dispãrute din Voivodina este LIGHEZAN, care a fostconsemnat la Doloave ºi Alibunar. Nu putem afirma cu certitudine, dar se preapoate, ca acest patronim sã provinã de la numele localitãþii Lighet, atestatã înanul 1828, fiind cãtun al satului Pãdureni din Banatul românesc, notat învechiul calendar din anul 1900 ca aparþinând tractului Mehedinþi. În Dicþion-arul lui Iordan se spune cã poate sã provinã de la numele de persoanã polonezLigieza sau Lighezinski.

LOTREAN, nume de familie din Voivodina, a fost consemnat la Râtiºor,Nicolinþ, Jamu Mic, Iabuca ºi Locve. Probabil provine de la toponimul Lotru(existã muntele Lotru), dar în România existã localitate cu numele asemãnãtor,Lotrioara din judeþul Sibiu.

Patronimul LUNGU a fost înregistrat la Grebenaþ, Cuvin, Sãlciþa ºi Seleuº(astãzi numele e dispãrut). Cert este cã numele provine dela ,,lung”, dar înRomânia existã mai multe localitãþi care au numele asemãnãtor ca al pa-tronimului, cum sunt: Lungani din judeþul Iaºi, Lungeºti din judeþul Vaslui ºiLunguleþu din judeþul Dâmboviþa.

Un nume de familie rar din Voivodina este LUPªA, fiind consemnat doarla Deliblata. S-ar putea sã provinã de la ,,lup”, dar noi am notat în România,localitate cu numele identic: Lupºa din judeþul Alba (Transilvania) la circa l5kilometri îndepãrtat de oraºul Câmpeni. În judeþul Cluj existã localitate cunume asemãnãtor, Lupºanu.

MANCIU, este un nume frecvent în Voivodina, notat în urmãtoarelelocalitãþi: Bariþe, Coºtei, Grebenaþ, Seleuº, Vârºeþ ( amintim douã familiidomiciliate din Seleuº, a lui Traian ºi Viorel Manciu ºi familia prof. PetruManciu originarã din Sãlciþa), Alibunar ( numele a existat în trecut dar peparcurs a dispãrut, iar în anul 1974 aici s-a domiciliat familia lui Ion ºi CornelManciu din Nicolinþ), Nicolinþ, Vladimirovaþ, Deliblata, Cuvin, Jamu Mic ºiSãlciþa. Ar putea sã provinã de la numele bulgar Manèo, dar poate sã-icorespundã ºi numele toponimic Manciul. Noi n-am gãsit acest toponim, darîn România existã localitatea denumitã Muncel, din apropierea oraºului Zalãu,care în anul 1560 a fost atestatã ca Mancsul. Acest nume vechi este identic cual patronimului Manciu. De altfel, în România existã ºi localitate cu numele

84

asemãnãtor, Mancioiu din judeþul Argeº, în apropierea oraºului RâmnicuVâlcea.

Patronimele MARCU ºi MARCOV, au fost notate, în Voivodina, la SatuNou, Iancov Most, Torac, Râtiºor, Coºtei, Grebenaþ ºi Doloave. Cert este cãprovin de la nume de persoanã, dar îi corespunde ºi numele de localitate Marca(forma femininã a lui Marcu) din judeþul Salaj (Transilvania) care are numeidentic cu al patronimului respectiv.

Patronimele MARIN, MARINA, MARINOV ºi MÃRIN, sunt aceliaºi,provenind de la numele de persoanã Marin. Numele, cu forma Marina estecaracteristic pentru localitatea Seleuº ( numãrul mare de familii este împãrþitdupã supranume dintre care amintim: Lupu, Constangin, Mãrinoni, Iosif-mãrinã, Vãsâlãmãrinã, Moisãmãrinã, Laiemãrinã, Poamã, Mãrcin, Daba ºiTomamãrinã), dar a fost cosemnat cu forma resperctivã sau altã variantã ºi înSatu Nou, Râtiºor, Coºtei, Voivodinþ, Alibunar (amintim familia lui MarinelMarina originar din Seleuº), Nicolinþ, Doloave, Vârºeþ (amintim familiapirctorului Petru Marina originar din Seleuº), Panciova (amintim familiileeconomistului Lucian, a regretatului inginer Ioniþã ºi a lui Ion Marina, origi-nare din Seleuº), ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului Lucian Marinaoriginar din Vârºeþ-Voivodinþ, purtãtoarea acestui nume Zina Marina originarãdin Seleuº ºi purtãtoarea acestui patronim ca nume de fatã, poeta FeliciaMarina-Munteanu, a cãrei tatã este originar din Seleuº).

Noi am consemnat douã localitãþi în România care sunt asemãnãtoare cunumele patronimului respectiv. Este vorba de localitatea Marin din judeþulSalaj ºi Marineºti din judeþul Gorj, în apropierea oraºului Filiaºi.

Numele de familie MARTIN(OV), a fost consemnat în cãteva localitãþidin Voivodina: Iancov Most, Torac, Srediºtea Micã, Biserica Albã, Vârºeþ(familia învãþãtorului Chentã Martin originar din Torac), Satu Nou, Alibunarºi Doloave. Patronimul este identic cu numele localitãþii Martin, vecheadenumire a localitãþii Berzunti din judeþul Bacãu, România.

MATEIAª, este un patronim rar din Voivodina fiind înregistrat doar laNicolinþ ºi Satu Nou. Ca ºi numele precedent, se pare cã provine de la numede persoanã, cu toate cã în România, am notat localitatea cu numele identicMateiaº, din judeþul Braºov, învecinat cu localitãþile Racoº ºi Ungra.

Numele de familie MATEI, a fost consemnat în Nicolinþ, Deliblata ºiVârºeþ (amintim familia prof. Ion Matei,originarã din Nicolinþ). Poate sãprovinã de la cunoscutul nume biblic, dar noi am înregistrat în Românialocalitate cu numele identic: Matei, care aparþine judeþului Bisatriþa-Nãsãud,

85

învecinatã cu aºezarea Corvineºti. În judeþul Botoºani existã localitate cunumele asemãnãtor: Mateieni.

Un patronim, care se include printre cele rare, notate în Voivodina esteMAXA, fiind înregistrat doar la Vladimirovaþ ºi Deliblata. În România existãlocalitãþi a cãror nume este asemãnãtor cu al patronimului în cauzã. Este vorbade Maxineni din judeþul Brãila.

Un alt nume rar din Voivodina este ºi MÂRZA, fiind consemnat doar laSatu Nou. Interesant, la Alibunar am notat un supranume ,,a lui Mârza”, acãrui purtãtor a fost Iovan Stângu. Mârza este ºi numele unei localitãþi dinRomânia, din judeþul Dolj, învecinatã cu localitatea Mãrãcinele.

Numele de familie MIC, MICA ºi MICU, sunt aceliaºi, fiind consemnateîn mai multe localitãþi din Voivodina: Satu Nou (amintim familia ziaristului,poetului ºi publicistului Valentin Mic), Torac, Iabuca ºi Srediºtea Micã (aiciau fost notate variantele numelui, Mica ºi Micu ca dispãrute).

Deja, la prima vedere, se poate observa de unde provine acest nume, darfiindcã noi notãm ºi nume identice sau asemãnãtoare de localitãþi dinRomânia, amitim aºezarea denumitã Muntele Mic din judeþul Caraº-Severin,nu departe de oraºul Caransebeº. Pe muntele denumit Mic (muntele Mic),existã localitatea Mica care aparþine judeþului Mureº (Transilvania). În judeþulSatu Mare existã localitate denumitã Micula (cu tema ,,Mic”) iar localitateaV.V.Delavrancea, înainte a fost numitã Satu Mic.

MICLÃU(ª), a fost consemnat la Uzdin, Marcovãþ, Râtiºor, Vârºeþ ºiVladimirovaþ. Numele de familie este asemãnãtor cu al localitãþii Miclãuºeni,din judeþul Iaºi (Moldova), învecinatã cu Mirceºti, pe malul stâng al Siretului.

Numele de familie MICLEA, este caracteristic pentru localitatea Seleuº,unde este destul de frecvent ( numele de familie l-am consemnat într-o anchetãîntreprinsã pe teren, în anul 1984, notând 11 familii împãrþite dupã supranume:5 familii poreclite Micloni, Pispilocu, Penþa, 2 Giurgioni, Acsân ºi Tâtã).Patronimul a fost consemnat ºi în alte localitãþi din Voivodina: Nicolinþ, Uzdin,Sutiesca, Mãrghita, Vladimirovaþ ºi Vârºeþ (amintim familia doctorului IosifMiclea originar din Seleuº). De altfel, în Dicþionarul lui Iordan, se relateazãcã ar putea proveni de la ,,Mikloº” nume personal unguresc, dar asemãnãtorcu numele de familie este numele localitãþii Micleºti din judeþul Vaslui(Moldova). Cu acelaºi nume de localitate este asemãnãtor ºi patronimulMICLESCU, notat la Nicolinþ, Alibunar, Seleuº (purtãtorul originar dinNicolinþ). ºi Grebenaþ.

86

Patronimul MIHAI(LOV-ICI), a fost consemnat în Voivodina, în lo-calitãþile: Satu Nou, Locve, Bariþe, Alibunar (forma Mihailovici), Doloave,Deliblata ºi Marcovãþ. Cert este de unde ar putea sã provinã patronimul dar eleste asemãnãtor cu mai multe localitãþi formate prin rãdãcinacu comunã,,Mihai”. Amintim unele dintre ele cum sunt cele denumite, Mihãieºti dinjudeþele Argeº, Vâlcea, Hunedoara ºi Suceava, ºi Mihãieni din judeþul SatuMare. Amintim ºi câteva localitãþi cu nume compuse: Mihai Bravu din judeþulGiurgiu ºi mai multe localitãþi numite Mihai Viteazu din judeþele Cluj,Maramureº, Teleorman etc.

Se pare cã în Voivodina, numele de familie MILOª, este caracteristicpentru Alibunar ºi Sutiesca. Astfel, cercetãrile noastre ne aratã cã, acestpatronim, în anul 1896, la Alibunar, a fost purtat chiar de 17 familii, numãrullor reducându-se, în zilele noastre, doar la trei. Pe lângã localitãþile amintite,acest nume a fost consemnat la Iancov Most, Torac ºi Bariþe. Se pare cã arproveni de la numele de persoanã. Totuºi noi cercetând nume de localitãþi dinRomânia am notat una cu numele asemãnãtor: Miloºeºti din judeþul Ialomiþa,învecinatã cu localitatea Padina, nu departe de oraºul Slobozia.

Patronimul MINDA, a fost înregistrat în localitãþile Bariþe, Coºtei,Voivodinþ ºi Nicolinþ. Acest nume de familie nu figureazã în Dicþionarul luiIordan, dar despre numele Mindo(ianu), se spune cã ar proveni de la numelebulgar Mindo(v). Noi am notat în România localitãþi cu nume identic: MindaMare ºi Minda Micã.

MINEA, a fost consemnat la Torac, Iancov Most, Seleuº (astãzi dispãrut),Omoliþa ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului Roman Minea,originar dinIancov Most). De altfel, despre acest patronim, se spune cã ar proveni de lanume bulgar sau rus Mino. sau de la ,,minã” cu sufixul ,,ea”. Desigur cã orelaþie existã între acest patronim ºi numele localitãþii Minead (Minea cusufixul ,,d” caracteristic pentru unguri). Localitatea Minead aparþine judeþuluiArad, din apropierea oraºului Sebiº.

Patronimul MIRCEA, a fost înregistrat în Voivodina, în localitãþile:Uzdin, Bariþe, Alibunar, Seleuº, Nicolinþ ºi Deliblata (cu forma Mercea). Cãprovine de la numele de persoanã, nu trebue sã explicãm, totuºi, iatã câtevanume de localitãþi identice sau asemãnãtoare cu numele patronimului:Mirceºti localitãþii care aparþin judeþelor Iaºi, Vâlcea ºi Vaslui, apoi MirceaVodã din judeþele Braºov, Constanþa etc.

În continuare vã prezentãm trei patronime care sunt aceliaºi, dar se difer-enþiazã dupã formã: MOISA, MOISÃ ºi MOISE. Cele mai multe suntconsemnat cu grafia Moise ºi aceea în urmãtoarele localitãþi: Torac, Marcovãþ,

87

Coºtei, Alibunar (actualmente este dispãrut), Deliblata, Omoliþa ºi Vârºeþ(amintim familia ziaristului Nicolae Moise, originarã din Marcovãþ). Pa-tronimul cu grafia Moisã a fost notat la Ecica iar ca Moisa la Deliblata. Provinede la cunoscutul nume biblic, iar localitatea din România, Moise(i) esteidenticã la nume cu cel al patronimului (,,i” la Moisei este sufix unguresc). Dealtfel, localitatea amintitã aparþine judeþului Maramureº din Transilvania.

Patronimul MOLDOVAN, a fost consemnat doar în douã localitãþi dinVoivodina: Uzdin ºi Cuvin. Probabil cã provine de la originea etnicã ,,mol-dovan”. Noi am înregistrat ºi unele localitãþi cu numele asemãnãtoare cupatronimul, dintre care amintim: Moldoveni din judeþul Neamþ (Moldova),Moldoveneºti din judeþul Cluj (Transilvania), Moldoviþa din judeþul Suceava(Moldova), Moldova Nouã ºi Veche din Banatul românesc etc.

Un nume destul de neobiºnuit ºi rar din Voivodina, este MORUN. A fostînregistrat doar în localitãþile Grebenaþ ºi Coºtei. Se spune cã ar proveni de la,,morun” = om cu pãrul roºu sau peºtele morun. În România am notatlocalitatea care este asemãnãtoare la nume cu patronimul respectiv: Moruneºtidin judeþil Olt, în apropierea oraºului Slatina.

Numele de familie MOªESCU, a fost notat în Voivodina, la Iancov Most,Torac, Sutiesca, Mãrghta ºi Clec. Numele poate sã provinã de la ,,moº” dar îicorespunde ºi aºezarea Moºeºti din judeþul Buzãu, al cãrei nume esteasemãnãtor cu patronimul care ne intereseazã.

Unul dintre cele mai frecvente patronime din Voivodina este MUN-TEAN(U) cu variantele MUNCEAN ºi MUNCIAN. A fost consemnat înurmãtoarele localitãþi: Satu Nou, Locve, Uzdin, Bariþe, Mãrghita, Marcovãþ,Coºtei, Seleuº, Alibunar, Nicolinþ, Vladimirovaþ, Doloave, Maramorac, Vlai-covãþ, Jamu Mic, Srediºtea Micã, Mesici, Oreºaþ, Glogoni, Panciova, Torac,Vârºeþ, Zrenianin, Novi Sad (amintim familiile ziaristului ºi scriitoruluiTeodor Munteanu ºi a med.vet. Rancu Muncian, originare din Torac. Desigur,acest patronim provine de la ,,muntean” apartenentul regiunii muntoase saude la numele regiunii istorice Muntenia. Dar, cum am mai menþionat, pe noine intereseazã ºi localitãþile cu numele asemãnãtoare patronimului respectiv.De aceea, amintim localitatea Munteneºti sau toponimul Munteanu, dinRomânia. Iatã douã localitãþi cu numele compuse care sunt asemãnãtoare lanume cu Munteanu: Muntele Bãiºorii din judeþul Cluj ºi Muntele Mic dinjudeþul Caraº-Severin. Bineînþeles, în România, mai sunt ºi alte localitãþi cunumele asemãnãtor cu Munteanu, dar noi le-am prezentat doar pe celeprecedente.

88

Un nume de familie consemnat în Voivodina, cu diverse forme, esteMUREªAN (cu variantele MOROªAN ºi MURIªAN). Patronimul a fostînregistrat la Alibunar, Vlaicovãþ, Jamu Mic, Maramorac, Satu Nou ºi Locve(în ultimele douã localitãþi a fost notatã forma Moroºan, în Locve (fiindconsemnat în anul 1786)(14). Cert este cã patronimul îºi datoreazã denumirea,Mureºului sau Moroºului, cum îi spun alte naþiuni, ori regiunii din preajmaacestui râu. Totuºi este interesant sã amintim cã în România, existã nume delocalitãþi care se potrivesc cu patronimul. Noi amintim unele dintre ele, dupãcum urmeazã: Mureºeni din judeþul Mureº (Transilvania), Mureºenii deCâmpie din judeþul Cluj (Transilvania) º.a.m.d.

Patronimul MURGU, a fost consemnat la Torac, Seleuº (actualmentedispãrut), Alibunar ºi Vladimirovaþ. Eventual, provine de la ,,murg” dar noiam notat, în România mai multe localitãþi cu numele care se potriveºte luiMurgu. Astfel, în judeþul Buzãu existã localitate denumitã Murgeºti, apoiMurgeni din judeþul Vaslui ºi Murga ºi, aºezare ce aparþine judeþului Dolj.

Un nume românesc, rar întâlnit în Voivodina este MUSCAN, consemnatla Vladimirovaþ, Vlaicovãþ ºi Iabuca. Se spune cã ar putea proveni de la,,muscan” varianta lui muscal dar este conform ºi cu numele toponimicMuscani (dupã Dicþionarul lui Iordan). Localitãþile din România, Musculeºtidin judeþul Gorj ºi Muscel din judeþul Buzãu, au numele asemãnãtor cuMuscan.

Ca ºi numele precedent ºi MUªA este un nume foarte rar în Voivodina,fiind înregistrat doar în localitatea Râtiºor. Ar putea proveni de la numelebulgar Muºa dar îi corespunde ºi numele toponimic Muºa (Mare). Noi amnotat în România douã localitãþi care au numele asemãnãtor cu Muºa:Muºãteºti din judeþul Gorj ºi Muºata care aparþine judeþului Vaslui.

NAN(U), a fost înregistrat în localitãþile Iancov Most (forma Nan) ºiOvcea. S-ar putea sã provinã de la Nano, nume bulgar, dar patronimul esteidentic ºi cu Nana, localitate din România care aparþine judeþului Cãlãraº,amplasatã la numai circa 30 de kilometri de capitala Bucureºti.

Numele de familie NANDREA, este rar în Voivodina, notat doar la Straja.Ar proveni de la ,,tânãr poznaº”, dar este ºi identic cu Nandra localitatea dinjudeþul Hunedoar ori Nandru din judeþul Mureº.

Unul dintre patronimele mai puþin frecvente în Voivodina este ºiNEAGOIE, fiind înregistrat doar în localitatea Râtiºor. S-ar putea sã provinãde la nume personal slav Neagoj dar iar corespunde ºi numele toponimicNeagoe.

89

Patronimul care ne intereseazã, are numele asemãnãtor cu numele unorlocalitãþi, pe care noi le-am notat în România. Amintim urmãtoarele: Negoidin judeþul Dolj ºi Negoieºti (localitãþile cu acest nume aparþin judeþelorBacãu, Dolj, Gorj ºi Prahova).

Numele de familie NEAGU, la români din Voivodina a fost consemnat laVladimirovaþ, Grebenaþ ºi Seleuº (actualmente dispãrut). Se spune cã ar puteasã provinã de la un nume de persoanã slav Neagulj, dar iar corespunde ºitoponimul Neagu. Douã localitãþi din România sunt denumite Neguleºti(aparþin judeþelor Bacãu ºi Neamþ), iar numele lor este asemãnãtor cu pa-tronimul Neagu.

În localitãþile voivodinene Satu Nou, Torac, Alibunar (amintim familiaprof.dr. Adrian Negru), Vladimirovaþ ºi Sãlciþa, a fost consemnat numele defamilie NEGRU. S-ar putea sã provinã de la ,,negru” , dar este interesant,mai multe localitãþi din România sunt formate cu ,,Negru”, având numeleasemãnãtor cu al patronimului. Amintim câteva dintre ele: Negri din judeþulNeamþ (Moldova), Negreºti Oaº din judeþul Satu Mare, Negru Vodã din judeþulConstanþa etc. Cu numele identic, cu al patronimului este localitatea Negru,din apropierea Oraviþei (Banatul românesc), localitate cãrei în anul 1964 i-afost schimbat numele în Grãdinari atestatã în anul 1552 ca Negher falva. Arfi posibil ca de aici sã provinã originea localã strãveche a purtãtorilor acestuinume de familie.

Patronimul NISTOR, este frecvent în mai multe localitãþi din Voivodina,fiind notat în urmãtoarele: Iancov Most, Torac, Bariþe, Mãrghita, Nicolinþ,Clec, Srediºtea Micã, Mesici, Sãlciþa ºi Vârºeþ (amintim familia ziaristuluiValeriu Nistor, originarã din Iancov Most). Probabil cã la baza acestui numede familie stã un nume calendaristic, dar iar corespunde ºi toponimul Nistor.Dar ºi localitãþile Nistoreºti (România), din judeþele Constanþa, Prahova ºiVrancea, au nume asemãnãtor cu Nistor.

În unsprezece localitãþi din Voivodina, a fost consemnat numele de familieNOVAC, ºi anume: Locve, Ecica, Sutieca, Marcovãþ, Râtiºor, Coºtei,Voivodinþ, Deliblata, Mesici, Alibunar (actualmente dispãrut) ºi Iablanca.

Patronimul în cauzã se potriveºte cu numele de persoanã, dar este identiccu Novac, localitate atestatã în anul 1433, actuala denumire fiindu-i Glimboca,sat din Banatul românesc, de pe Valea Bistriþe(România). ªi localitatea Novacidin judeþul Gorj, are numele asemãnãtor cu numele patronimului.

OBREª(A), este un nume dispãrut din Voivodina, dar a fost consemnat înlocalitatea Locve(15). Existã în România câteva localitãþi care au denumireasemãnãtoare: Obreja din judeþele Alba, Gorj ºi Caraº-Severin (Banatul

90

românesc-localitatea din aceastã regiune a fost atestatã în anul 1588 caObrezia, în 1636 ca Felso-Obresia iar în anul 1840 ca Obresha- nume identiccu patronimul Obreºa).

Numele de familie OLAR(I-U), a fost consemnat în Voivodina, în maimulte localitãþi: Grebenaþ, Alibunar (interesant, în aceastã localitate, undeevident, scade numãrul românilor, numãrul familiilor Olar(u) se majoreazã,în 1896 au fost notate patru familii iar în 1992, existã nouã, bineînþeles, cumai puþini membrii ca în urmã cu aproape un secol), Vladimirovaþ, Mara-morac, Cuvin, Biserica Albã ºi Novi Sad (amintim familia inginerului PauOlaru). Acest patronim poate sã provinã de la meseria ,,olar”, dar amintim cãîn România existã mai multe localitãþi cu numele similar: Olãreºti (toponime),apoi aºezãri denumite Olari, care aparþin judeþelor Arad, Buzãu, Gorj, Olt ºiPrahova. În judeþul Vâlcea o localitate se numeºte Olãreni, nume care sepotriveºte patronimului Olaru.

Un nume caracteristic în Voivodina, pentru localitatea Uzdin este ONCIU,care a fost consemnat ºi la Ovcea, Alibunar (amintim numele de familie aleconomistului Sima Onciu originar din Uzdin), Vârºeþ (amintim numele defamilie al domnului Mihailo Onciu originar din Uzdin, care într-o perioadã afost domiciliat prin cãsnicie ºi la Seleuº) ºi Novi Sad (amintim numele defamilie al ziaristul Petru Onciu originar din Uzdin). De altfel, în România,localitatea care are numele identic cu al patronimului, este Onciu din judeþulVaslui în apropierea aºezãrii Bereºti ºi râului Slivna.

Patronimele OPRA, OPREA ºi OPREAN sunt asemãnãtoare, fiind con-semnate în Voivodina, în urmãtoarele localitãþi: Iancov Most (cu formaOprean), Ovcea (Oprean), Bariþe, Mãrghita, Seleuº,Vârºeþ ( în cele patrulocalitãþi a fost notatã forma Oprea, iar la Vârºeþ amintim familia economis-tului licenþiat Ionel Oprea care este originar din Seleuº), Nicolinþ ºi Deliblata(în ultimele douã localitãþi a fost notatã forma Opra). Provenienþa acestuipatronim ar putea fi ,,a opri”, sau vreun nume de persoanã dar noi considerãmcã-i corespunde ºi numele localitãþii Opreºti, care aparþine judeþului Argeº(Þara Româneascã).

Un nume de familie rar în Voivodina este OPRIª, consemnat doar laUzdin. S-ar putea sã provinã de la ,,a opri”, cum este cazul la numeleprecedent, dar iar corespunde ºi numele toponimic Opriºul sau Opriºeni. Noiam notat în România, ºi localitatea Opriºor din judeþul Mehedinþi, nume careeste asemãnãtor cu patronimul Opriº.

Patronimul ORZA, a fost înregistrat la Torac, Iancov Most, Deliblata ºiNovi Sad (amintim familia ziaristului Nicolae Orza originar din Iancov Most).

91

În privinþa originii acestui nume, se spune cã ar proveni de la ,,orz” dar iarcorespunde toponimul Orzul sau Orzea. Noi am mai adãuga cã patronimulOrza este asemãnãtor cu numele localitãþii Orzeºti din judeþul Gorj sau Orzenidin judeþul Iaºi.

Numele de familie PANCARICEAN, este caracteristic pentru localitateaSutiesca, dar în Voivodina, a mai fost consemnat la Uzdin, Vârºeþ ( a fost notatnume de familie originar din Sutiesca) ºi Bariþe (într-o perioadã purtãtoriinumelui Pancaricean au fost domiciliaþi ºi în Plandiºte). Interesant, patronimulrerspectiv nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil sã nu existe înRomânia ori dacã ar exista atunci nu a fost descoperit de anchetatori. De altfel,acest patronim prin forma lui, ar putea sã determine originea localã strãvechea purtãtorilor. Totuºi, noi pânã în momentul de faþã, nu am descoperit localitatecare ar corespunde acestui patronim. Despre originea acestui patronim nu necomunicã aproape nimica nici tradiþia oralã, prin care totuºi am primit oinformaþie (de la Iancu Pancaricean din Sutiesca), care ne relateazã, cã într-operioadã, în registrele bisericeºti, acest patronim se purta cu grafiaPãncãricean. Tot domnul Iancu ne afirmã cã în localitate existã un micro-toponim, Pancheric. Noi amintim cã ºi în România, am notat localitate cunumele asemãnãtor cu al patronimului Pancaricean, fiind vorba de aºezareaPanc din judeþul Hunedoar (Transilvania).

Patronimul PANDUROV, este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat laSatu Nou. În localitatea cu pricina, trãiesc mai mulþi sârbi, care sunt angajaþiîn adminstraþia localã, de aceea presupunem cã acest patronim a fost formatde ei, fiind înainte Pandur(u) la care au adãugat sufixul sãrbesc ,,ov”. Dacãpresupunerea noastã ar fi verosimilã, atunci patronimul acesta este identic cunumele localitãþii Panduru din judeþul Tulcea (Dobrogea), din apropiereaaºezãrii Babadag.

Un nume rar din Voivodina este ºi PARASCHIU, care a fost consemnatdoar la Coºtei. Se presupune cã provine de la nume de persoanã dar înRomânia, am înregistrat localitate cu numele asemãnãtor, Paraschiveºti dinjudeþul Argeº.

La fel de rar ca ºi numele precedent, este patronimul PARDOS, fiindînregistrat iarãºi la Coºtei. Este interesantã explicaþia din Dicþionarul luiIordan referitoare la originia acestui nume. Anume, se menþioneazã cã arproveni de la ,,pardos” = panterã sau blanã de panterã, dar ar corespunde ºinumelui grec Pardos ºi toponimului Pardoºii. Noi am notat localitate cunumele asemãnãtor Partos din judeþul Timiº.

92

Numele de familie PÃCURAR(I-U), a fost notat în Voivodina, în ur-mãtoarele localitãþi: Locve, Straja, Grebenaþ, Seleuº (numele este dispãrut,purtãtorul lui a fost aici ginere în casã, din Locve), Alibunar (purtãtorul acestuinume este din Locve), Vladimirovaþ (amintim familia colegul nostru de clasãRoman - Ruzmarin Pãcurar), Bariþe ºi Râtiºor. Numele ar putea proveni de la,,pãcurar”= cioban, dar noi amintim câteva localitãþi din România cu numeleasemãnãtor cu patronimul Pãcurar. Astfel, în judeþul Mureº, în apropiereaoraºului Târgu Mureº, existã localitatea denumitã Pãcureni iar judeþuluiVaslui îi aparþine localitatea Pãcurãreºti la fel cu numele asemãnãtor cuPãcurar.

Patronimul PÃIAN, a fost înregistrat doar în trei localitãþi din Voivodinaºi anume: Seleuº, Alibunar ºi Vladimirovaþ. Se spune cã provine de latoponimul Paia, dar în faza aceasta a cercetãrilor noastre nu am reuºit sãdeterminãm dar este vorba de nume de localitate ºi unde ar fi amplasatã.

În cele ce urmeazã vã prezentãm trei patronime din Voivodina, care auaceeaºi origine: PÃUN, PÃUNCU ºi PÃUNESCU. Astfel numele de fami-lie Pãunescu a fost consemnat la Torac ºi Alibunar (este vorba de fiulviolonistului Nicolae Pãunescu originar dn Cuvin). Patronimul cu forma Pãuna fost notat la Torac ºi Iancov Most iar forma Pãuncu a fost înregistratã doarla Grebenaþ. Interesant, în Dicþionarul lui Iordan care înregistreazã numelede familie din România, lipseºte forma Pãuncu fiind omis de anchetatori,fiindcã o familie Pãuncu din Grebenaþ, este mai de mult domiciliatã înRomânia, la Fãget. Cert este cã patronimele provin de la numele de persoanã.Noi amintim doar trei (cu toate cã e posibil sã fie mai multe), localitãþi dinRomânia care au numele identic sau asemãnãtor cu patronimele. Este vorbade Pãun localitate din judeþul Botoºani (Moldova) ºi celelalte douã cu denu-mirea similarã, Pãuneºti din judeþele Mehedinþi ºi Vrancea.

Un nume interesant ºi rar din fondul patronimelor româneºti din Voivodinaeste PEICA fiind consemnat la Marcovãþ. Ar putea proveni de la numebulgãresc, dar noi am notat în România localitate cu numele asemãnãtor cu alpatronimului, fiind vorba de Peicani care aparþine judeþului Vaslui, în ap-ropierea aºezãrii Bârlad.

Patronimul PERIAN, a fost consemnat doar la Vlaicovãþ (Voivodina). Arproveni de la toponimul Peri. Noi am notat în România localitate cu numeleasemãnãtor, Periam din judeþul Timiº.

În localitãþile Torac ºi Ecica a fost consemnat numele de familie PERIAT.Probabil provine de la vreo poreclã, dar se potriveºte cu numele localitãþiiPerieþi din judeþul Ialomiþa la circa zece kilometri de oraºul Slobozia.

93

Numele de familie PERIN, a fost înregistrat în Voivodina în mai multelocalitãþi: Vladimirovaþ, Ovcea, Iabuca ºi Glogoni. Interesant, nu figureazã înDicþionarul lui Iordan, ºi poate fi dispãrut în România, unde noi am notat numede localitate identic cu patronimul. Este vorba de localitatea Berini care înanul 1774 a fost numitã Perin, aparþinând districtului Ciacova, cercul Bârzaveidin Banatul românesc (J.J. Ehrler, Banatul de la origine pânã acum 1774,pag.135).

PETCU(Þ), a fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina: Uzdin,Bariþe, Marcovãþ, Coºtei, Nicolinþ, Mesici, Iablanca, Vârºeþ ºi Torac (formaPetcuþ). Se presupune cã provine de la numele bulgar Petko, dar acest numede familie se potriveºte cu numele localitãþii Petculeºti din judeþul Olt, dinapropierea oraºului Drãgãºani.

Un nume foarte rar din Voivodina este PETRESCU, fiind consemnat doarla Torac. Provine de la numele biblic, dar este aemãnãtor cu numele localitãþiiPetreºti din judeþul Satu Mare (Transilvania), sau cea cu numele similar, dinjudeþul Dâmboviþa.

Numele de familie PETRªOR(U), a fost înregistrat la Doloave, Deliblataºi Alibunar (numele este demult dispãrut iar purtãtorul lui a fost învãþãtorulTeodor Petriºoru, originar din San Paul de lângã Cluj, domiciliat ºi decedat înVoivodina. Se spune cã ar putea sã provinã de la numele Petru. În Româniaexistã localitate care are numele identic cu al patronimului: Petriºoru dinjudeþul Buzãu, în apropierea oraºului Râmnicu Sãrat.

Patronimul PETROV a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi dinVoivodina: Locve, Doloave, Deliblata ºi Zrenianin (amintim familia lui SavaPetrov originar din Deliblata). Poate sã provinã de la Petru cu sufixul sârbesc,,ov” sau cum ne sugereazã Iordan, cã ar proveni de la numele de persoanãbulgar Petrov. În judeþul Maramureº, pe malul stâng al râului Viºãu, existãlocalite cu numele identic, Petrova.

Printre numele rari din Voivodina se enumerã ºi PLOSCARIU, care a fostînregistrat la Doloave. Poate sã provinã de la ,,ploscã”, dar iar corespunde ºinumele toponimic Ploscari. Patronimul Ploscari este asemãnãtor cu numelelocalitãþi Plosca din judeþul Teleorman.

POD este un nume de familie din Voivodina, care a fost înregistrat doar înunele localitãþi din zona Alibunarului, cum sunt: Seleuº, Alibunar, Vladimi-rovaþ ºi Nicolinþ. Cu aceastã formã patronimul nu figureazã în Dicþionarul luiIordan dar existã Podan, despre care se spune cã provine de la numeletoponimic Podu. Noi am notat în România mai multe localitãþi care au numeasemãnãtor cu patroniumul Pod. Astfel în judeþul Mehedinþi, aproape de Bãile

94

Herculane, existã localitatea Podeni, apoi Poduri ºi Podul Turcului sunt aºezãrice aparþine judeþului Bacãu, iar Podar aparþine judeþului Dolj.

În localitãþile din Voivodina: Straja, Marcovãþ, Ovcea; Vlaicovãþ ºi Vârºeþa fost consemnat numele Popescu care poate fi acelaºi cu Popa , dar existã, înRomânia nume toponimic Popescu, care este identic cu patroniumul care neintereseazã.

Numele de familie POPI a fost înregistrat în urmãtorele localitãþi dinVoivodina: Iancov Most, Torac, Sutiesca ºi Vârºeþ( amintim familia prof.dr.Gligor Popi originar din Torac). Se spune cã provine de la ,,popã” = preot, darinteresant, în România a existat un sat Popi, identic cu numele respectiv.Aºezarea a fost desfinþatã ºi înglobatã în actuala localitate Izvorul Rece dincomuna Vãideni, judeþul Vâlcea(15).

Patronimul POPIN a fost înregistrat la Nicolinþ, Vladimirovaþ, Panciovaºi Alibunar (în ultimele trei localitãþi s-au domiciliat descendenþii aceleiaºifamilii, originare din Nicolinþ). În Dicþioarul lui Iordan nu figureazã formaPopin, dar existã numele Popina ºi se spune cã provine de la ,,popinã” =movilã, dar se spune cã-i corespunde numele toponimic Popina. Localitate cunumele respectiv, n-am descoperit în România, dar am notat-o în Bulgaria,aºezarea Popina fiind amplasatã în apropierea frontierei cu România.

Numele de familie PUIA ºi PUIU au fost înregistrate, în Voivodina, laCoºtei (cu forma Puiu), Uzdin ºi Jamu Mic. Probabil, provine de la ,,pui” darpatronimul este asemãnãtor cu numele de localitate Puieºti din judeþul Vaslui.

Un patronim din Voivodina, caracteristic pentru localitatea Locve estePURCAR, nume de familie care a fost consemnat ºi la Alibunar (familiaoriginarã din Seleuº, unde purtãtorul acestui nume, a venit din Locve), Seleuº(purtãtorul numelui originar din Locve) ºi Vârºeþ. Provenienþa lui Purcar, nueste greu de determinat dar în România existã localitate cu numele identic cual patronimului: Purcaru, sat din comuna Sauleºti, judeþul Gorj. Am notat ºilocalitate cu numele asemãnãtor: Purcãreni din regiunea Braºovului.

Patronimul RADAN, este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat doar înJamul Mic. Probabil provine de la nume slav, dar comparându-l cu denumirileunor localitãþi din România, am ajuns la concluzia cã i s-ar potrivi, fiindasemãnãtoare, numirile mai multor aºezãri: Radeni din judeþul Neamþ respec-tiv judeþul Vaslui, sau Radenii Vechi din Republica Moldova ori Radeana dinjudeþul Bacãu.

RADOVANCEV este nume de familie caracteristic doar pentru localitateaSatu Nou (Voivodina). Este posibil sã fi fost Radovan, provenind de la numelede persoanã slav, cãruia i s-a adãugat sufixul sârbesc. În România existã

95

localitate denumitã Radovan din judeþul Dolj, care are numele asemãnãtor cupatronimul, cum este ºi Radovanu, numele localitãþii din judeþul Cãlãraºi, depe malul stâng al Argeºului.

Numele de familie ROBU, în Voivodina a fost consemnat la Vladimirovaþ,Locve ºi Deliblata. Probabil provine de la ,,rob”, totuºi vã supunem atenþieicâteva localitãþi din România care ar corespunde patronimului cu pricina.Amitim trei localitãþi ºi anume: Robeºti, una aparþinând judeþului Buzãu iarcealaltã judeþului Vâlcea ºi Robeasca din judeþul Buzãu.

Unul dintre patronimele dispãrute din Voivodina este ROCAN, care a fostconsemnat doar la Nicolinþ. Ar putea proveni de la un nume toponimic Roca.În faza aceasta a cercetãrilor noastre, nu am descoperit în spaþiul geografic alRomâniei, localitate cu acest nume, dar am înregistrat aºezarea denumitã Rociidin judeþul Argeº.

Fiind identic cu numele fãimosului oraº, considerãm cã cel mai interesantnume de familie din Voivodina este ROMA, care a fost consemnat doar laSatu Nou ºi Doloave. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan cuforma respectivã, dar existã Romai ºi se spune cã ar putea proveni de latoponimul Roma cu sufixul unguresc ,,i”. Numele ne aminteºte de falnicacapitalã a Italiei, dar interesant, ºi în România existã, chiar douã, localitãþidenumite Roma, aparþinând judeþelor Vâlcea ºi Botoºani.

Numele de familie ROMAN, a fost înregistrat în urmãtoarele localitãþi dinVoivodina: Straja, Râtiºor, Voivodinþ, Grebenaþ, Vlaicovãþ, Mesici, Sãlciþa ºiIablanca. Este un patronim caracteristic doar pentru localitãþile din jurulVârºeþului. Ar putea sã provinã de la nume de persoanã, dar patronimul esteidentic cu numele localitãþii Roman din judeþul Neamþ ( Moldova), care a fostatestatã documentar în anul 1487 ca reºedinþã domneascã. La aceste dateadãugãm o interesantã istorioarã, referitoare la acest oraº. Anume, în anul1929, pe timpul marei crize economice, în Romãnia, regiunea Dobroge, printrealte familii din pãrþile noastre, s-a domiciliat ºi familia Mengher din Alibunar.Nu au fost mulþumiþi cu viaþa nouã din Dobrogea, ºi au decis sã se deplasezeîn oraºul Roman, din regiunea Moldova, de unde, dupã o perioadã de timp,s-au reîntors în Voivodina, la Alibunar. Aici, în anul 1934, li s-a nãscut un fiu,a primit numele Roman, dupã numele oraºului în care au trãit o perioadã detimp (informaþia am primit-o în anul l996, de la comerciantul RomanMengher, n.1934, d. 1998 ).

Un nume care-l considerãm frecvent în Voivodina este ROªU, fiindconsemnat la Satu Nou, Torac, Uzdin, Seleuº (a existat familia Roºu, originarãdin Alibunar, astãzi toþi sunt domiciliaþi în SUA), Alibunar (acesta este unul

96

dintre numele dominante la români din aceastã localitate, fiind în anul 1896notate 27 de familii iar 16 în anul 1992), Nicolinþ, Vladimirovaþ, Cuvin, Ovcea,Vârºeþ, Zrenianin ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului ºi publicistuluiCosta Roºu originar din Torac). Cum am arãtat ºi mai înainte, provenienþaacestui nume nu este greu de determinat. Dar, în România existã mai multelocalitãþi formate cu rãdãcina ,,roºu”. Anume, patronimul respectiv este iden-tic cu Roºu, localitate din judeþul Iaºi. aproape de râul Cozia. De altfel,localitate cu acelaºi nume am notat în judeþul Suceava ( localitatea Roºu fiindalipitã aºezãri Vatra Dornei) dar ºi în Republica Moldova. Amintim ºi uneledintre localitãþile cu numele asemãnãtor cu al patronimului ce ne intereseazã,ºi anume: Roºia din jueþul Bihor ºi Sibiu, Roºcani din judeþul Hunedoara,Roºiile din judeþul Vâlcea º.a.m.d.

Patronimul ROTAR(U). a fost consemnat la Satu Nou, Nicolinþ, Doloave,Cuvin, Sutiesca, Coºtei, Voivodinþ ºi Uzdin (amintim familia ingineruluiagronom Petru Rotaru originar din Sutiesca). Probabil provine de la ,,rotar”= meserie, dar fiindcã pe noi ne interesezã ºi localitãþi cu numele asemãnãtoramintim cã în România existã Rotari, aºezãri ce aparþine judeþelor Prahova ºiVaslui ºi Rotãreºti din judeþul Vâlcea.

RUSU(LOI), este nume de familie din Voivodina care a fost consemnat laCoºtei ºi Nicolinþ (cu forma Rusu) iar (cu forma Rusuloi) la Satu Nou ºiDeliblata. Este posibil sã provinã de la ,,rus”. Totuºi, amintim cã în România,existã localitate cu numele Rus din judeþul Sãlaj (Transilvania).

Numele de familie SAMOILÃ, este în Voivodina, caracteristic pentrulocalitatea Seleuº (în anul 1984, când am întreprins cercetãri pe teren, am notat8 familii împãrþite dupã supranume: Brãia, Piru, Dzamã, Vâlva -3 ºi Mândre-ana -2), Locve, Alibunar (familia autorului acestor rânduri, originarã dinSeleuº, domiciliatã la Alibunar în anul 1975), Nicolinþ (purtãtorul numelui,domiciliat din Locve) , Vlaicovãþ ºi Vârºeþ (purtãtorul numelui domiciliat dinSeleuº). Numele provine de la cunoscutul nume biblic dar patronimul esteidentic cu numele localitãþii Sãmãilã (astfel a fost înregistrat patronimul înmatricolele bisericeºti, când s-a scris cu grafia latinã, cum am arãtat încuvântul introductiv, abuzându-se de litera ,,ã”). Localitatea Sãmãilã aparþinejudeþului Argeº în apropierea aºezãri Topoloveni. În judeþul Cluj existãlocalitate Solomon a cãrei nume precedent, a fost identic cu numele de familiecare ne intereseazã. Aºezarea sa numit Samuile (Samuil a fost înscris numeleSamoilã, în anul 1779 ºi mai târziu, când se nota cu grafia slavonã veche).

Patronimele SAVA ºi SAVU, au fost înregistrate în localitãþile Marcovãþ,Torac, Coºtei, Voivodinþ, Grebenaþ, Srediºtea Micã, Seleuº (notat ca dispãrut),

97

Mesici, Sãlciþa, Iablanca ºi Vârºeþ. Provine de la nume de persoanã, dar înjudeþul Cluj existã localitate denumitã Sava, în apropierea oraºului Gherla.Dupâ cum vedem numele localitãþii amintite este identic cu patronimul Sava.

Numele de familie SÃCÃDACE, este intresant ºi foarte rar în Voivodina.A fost notat doar la Ovcea. Poate sã provinã de la ,,rupturã” (din ungureºte),dar patronimul este identic cu numele localitãþilor SÃCÃDAT din judeþeleMureº (aproape de Sovata) ºi din judeþul Bihor (aproape de Oradea).

Patronimele SÂRBU ºi SÂRBIN au fost consemnate la Ecica, Uzdin,Mãrghita, Marcovãþ, Râtiºor, Seleuº, Alibunar, Vladimirovaþ, Locve, Mara-morac, Deliblata, Vlaicovãþ, Sãlciþa ºi Satu Nou. Este posibil sã provinã de la,,sârb” dar în România existã numeroase localitãþi cu numele identic sauasemãnãtor cu al patronimului. Amintim unele dintre aceste aºezãri: Sârbi,mai multe localitãþi ce aparþin judeþelor Arad, Hunedoara, Bacãu, Vrancea,Bihor, Botoºani, Maramureº, Salaj, Vaslui ºi Vâlcea.

În localitãþile Satu Nou, Locve, Alibunar ( familia este originarã din Locve)ºi Nicolinþ a fost înregistrat numele de familie SCUMPIA. Se pare cã provinede la “scump” sau un nume personal. Totuºi, trebuie sã amintim cã o localitatecu numele identic, Scumpia existã în Republica Moldova, în apropiereaoraºului Fãleºti.

SPÃTAR, este un nume înregistrat ca dispãrut din Voivodina, care a existatîn localitatea Maramorac ºi Mesici. S-ar putea sã provinã de la ,,spãtar” = rangboieresc. Dar, cum noi ne-am propus sã prezentãm ºi localitãþi cu numeleidentic cu al patronimului, amintim cele douã aºezãri Spãtaru din judeþeleBuzãu ºi Argeº.

Numele STAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina ºianume: Bariþe, Seleuº, Alibunar, Nicolinþ, Doloave ºi Cuvin. Se spune cãprovine de la nume slav, dar noi am notat în România, localitate a cãrei numese potriveºte cu numele patronimului în cauzã.Este vorba de aºezarea Stanadin apropierea localitãþii Huedin, din judeþul Salaj (Transilvania).

Patronimul STANCIU, a fost înregistrat în localitãþile Satu Nou, Locve(patronimul este caractristic pentru aceastã localitate), Seleuº (trei familiidomiciliate din Locve), Nicolinþ, Vârºeþ, Bariþe, Coºtei, Grebenaþ ºi Alibunar( amintim familia prof. Iosif-Iosa Stanciu originarã din Locve). E posibil, capatronimul sã provinã de la numele bulgar, dar este asemãnãtor cu numelelocalitãþii Stanciova din judeþul Timiº, în apropiere de Recaº ºi Stancea dinjudeþul Cãlãraºi.

Recent, am consemnat un nume de familie nou în fondul patronimelorromâniilor, care trãiesc în Voivodina. Este vorba de STOENESCU consemnat

98

la Vârºeþ (purtãtorul acestui nume este P.S. dr. Daniil Stoenescu, episcop-vicaral Mitropoliei Banatului ºi administrator al Episcopiei Ortodoxe Române deVârºeþ). Ar fi posibil ca patronimul sã provinã de la numele de persoanã slavStoian dar îi corespunde ºi numele localitãþilor Stoeneºti care aparþin judeþelorArgeº ºi Gorj.

Patronimul STOICU cu formele STOICA ºi STOICOV au fost consem-nate, în Voivodina în urmãtoarele localitãþi: Iancov Most (este caracteristicãvarianta Stoicu), Râtiºor, Voivodinþ, Grebenaþ, Clec, Omoliþa, (forma Stoicanotat ca dispãrut) ºi Satu Nou (forma Stoicov-notat ca dispãrut). provine dela numele de persoanã slav Stojko, dar cu numele respectiv sunt asemãnãtoaredenumirile unor localitãþi din România cum ar fi: Stoicana, sat desfinþat dinjudeþul Vâlcea ºi Stoicani din judeþul Galaþi.

Un nume rar din Voivodina este STRÃIN, notat doar în localitatea Coºtei.Cert este cã provine de la ,,strãin”, dar patronimul este identic cu numelelocalitãþii Strãini-Dobreni, sat înglobat în loclitatea Vidra din judeþul Ilfov.

SURCEA, este încã un nume rar din Voivodina, fiind consemnat doar laNicolinþ. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi poate cã adispãrut în România, unde existã douã localitãþi cu acelaºi nume: Surcea dinjudeþele Covasna ºi Braºov (Transilvania).

Numele de familie SUS(C)A a fost înregistrat la Vladimirovaþ (cu formaSusa) ºi Voivodinþ (ca dispãrut-cu forma Susca). Dupã Dicþionarul lui Iordanar putea sã provinã de la numele bulgãresc Suso sau Susco, dar în Româniaexistã localitatea Susani (Ardeal) cu numele asemãnãtor cu al patronimuluiSusa.

Patronimul ªANDRU, a fost consemnat doar la Omoliþa ºi Vârºeþ (amin-tim familia regretatului poet ºi publicist Teodor ªandru originar din Seleuºjudeþul Arad). Numele de familie este identic cu ªandra, numele localitãþilorce aparþin judeþelor Satu Mare ºi Timiº.

Numele de familie ªTEFAN, la românii din Voivodina a fost consemnatla Satu Nou, Iancov Most, Nicolinþ, Grebenaþ, Locve ºi Coºtei (în aceastãlocalitate a fost notatã ca dispãrutã forma ªtefãneºti). Est cert cã patronimulprovine de la numele ªtefan dar în þara strãmoºilor noºtri, existã localitãþi cunumele la fel cu al patronimului. Amintim doar trei dintre acetea denumiteªtefãneºti, din judeþele Argeº, Botoºani ºi Gorj. În judeþele Argeº, Cluj,Neamþ, Olt ºi Vaslui existã localitãþi cu numele compus denumite: ªtefan celMare sau ªtefan Vodã.

Patronimul TÃMAª a fost notat în Voivodina la Iancov Most,Uzdin ºiAlibunar (actualmente dispãrut). Poate sã provinã de la nume de persoanã dar

99

în România, în judeþul Neamþ (Moldova) existã localitatea Tãmãºeni a cãreinume se potriveºte cu al patronimului Tãmaº.

Printre patronimele rare din Voivodina se enumerã ºi TÃTARU, consem-nat la Iancov Most. Poate sã provinã de la ,,tãtar”, dar pe noi ne intereseazãlocalitatea cu numele asemãnãtor. Am notat-o în România, în judeþul Dâm-boviþa ºi se numeºte Tãtãreni, îndepãrtatã circa 18 kilometri de oraºul Târ-goviºte.

Patronimul TÂRZIU a fost înregistrat la Locve, Bariþe, Seleuº (purtãtorulnumelui a fost originar din Locve), Nicolinþ ºi Deliblata. Numele ar puteaproveni de la"târziu". În România existã localitãþi cu numele identice cupatronimul Târziu iar noi amintim pe Târzia din judeþul Neamþ ºi Târzii dinjudeþul Vaslui, aproape de Fãlticeni.

Numele de familie TOADER sau TOAGER, în Voivodina, au fost con-semnate la Ovcea (cu forma Toager), Uzdin, Vârºeþ, Panciova ºi Novi Sad (înultimele trei localitãþi s-au domiciliat urmaºii aceleiaºi familii originare dinUzdin). Cert este cã patronimul provine de la nume de persoanã. Prin cer-cetãrile întreprinse de noi, nu am reuºit sã descoperim localitate din Româniacu numele asemãnãtor cu al patronimului, dar dintr-un studiu onomastic amnotat urmãtoarea relatare: ,,...un argument în favoarea acestei idei este acelacã satul Toager, aflat ceva spre sud (de satul dispãrut Bolia n.n.) s-a întemeiatîn aceiaºi ani în care renãscuse ºi fosta aºezare Bol, cu români veniþi de pevalea Mureºului. Mai mult, Toager era singurul sat din zonã care, în anul 1765avea ºi un preot venit din Transilvania...”. În studiul acesta se relevã, cã înanul 1777, localitatea amintitã se numea Thodier(l6).

Patronimul TOMA a fost înregistrat la Uzdin, Marcovãþ, Coºtei, Vladimi-rovaþ, Maramorac ºi Biserica Albã. Ca ºi patronimul precedent, probabilprovine de la numele de persoanã, dar în România o localitate poartã numeleasemãnãtor cu Toma. Este vorba de aºezarea Tomeºti din judeþul Timiº.

Numele de familie TOPALÃ a fost notat în mai multe localitãþi dinVoivodina: Nicolinþ, Vladimirovaþ, Ovcea, Iabuca, Glogoni, Omoliþa ºi Vârºeþ(este vorba de o familie domiciliatã din Nicolinþ). Se spune cã ar proveni dela ,,topal” = schilod-infirm. Dar localitatea Topalu din judeþul Constanþa, areacelaºi nume ca patronimul în cauzã.

În Mãrghita ºi Bariþe, în douã localitãþi învecinate din Voivodina, a fostconsemnat numele de familie TUREAC. S-ar putea sã provinã de la ,,tureac”= un fel de ciorap fãrã degete. Totuºi, patronimul respectiv, este identic cunumele unei localitãþi din România: Tureac din Ardeal ºi asemãnãtor cunumele aºezãrii Tureni din judeþul Cluj.

100

ÞARINA sau ÞARINÃ sunt patronime consemnate în Voivodina, doar laSatu Nou; Iancov Most, Torac ºi Sutiesca. Numele poate proveni de la ,,þarinã”= pãmânt arabil, dar este identic ºi cu numele localitãþii Þarina din judeþulAlba (Transilvania), în apropierea aºezãrii Abrud.

Patronimele TURCAN, TURCOANE ºi TURCU, au aceeaºi rãdãcinã,,turc”, fiind consemnate la Satu Nou (cu forma Turcu), Marcovãþ, Seleuº (cuforma Turcoane, familii dispãrute care au fost de origine din Nicolinþ),Deliblata, Nicolinþ (varianta Turcoane), Vlaicovãþ ºi Mesici. S-ar putea sãprovinã de la ,,turc” dar în România existã localitãþi cu numele asemãnãtor cual patronimului, cum ar fi Turceºti sau Turceni din judeþul Gorj.

Unul dintre numele rare din Voivodina este ÞÂNÞARIU (notat ºiÞinþariu), a fost înregistrat doar la Vladimirovaþ. Determinarea provenienþeipatronimului ce ne intereseazã, nu este dificilã, iar noi în România amconsemnat localitatea Þânþaru din judeþul Dolj care, are numele identic cunumele de familie Þânþariu. Existã ºi alte localitãþi cu numele asemãnãtor cual patronimului, cum ar fi Þânþãreni din judeþele Prahova ºi Gorj.

ªi numele UNGUR este rar în Voivodina, fiind consemnat doar la Toracºi Iancov Most. Este posibil sã provinã de la ,,ungur”, dar în spaþiul geografical României, existã câteva localitãþi cu numele asemãnãtor, amintim ur-mãtoarele: Ungureni (una aparþine judeþului Bacãu, iar cealaltã judeþuluiBotoºani) ºi Unguraºi din judeþul Cluj.

URZICÃ, este un nume interesant dar foarte rar, în Voivodina fiindînregistrat doar la Satu Nou. Cert este cã provine de la ,,urzicã”, dar fiindcãpe noi ne intereseazã ºi localitãþi cu numele identice cu ale patronimului, amnotat în România aºezãrile Urzica din judeþul Olt ºi Urzica Mare din judeþulDolj. Existã ºi localitãþi cu numele asemãnãtoare cu patronimul Urzicã, cumar fi Urziceni ( din judeþele Ialomiþa ºi Satu Mare) ºi o localitate din RepublicaMoldova.

Numele de familie URECHE, a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina: Iancov Most, Ecica, Marcovãþ, Coºtei, Voivodinþ, Vlaicovãþ,Vârºeþ ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului Gheorgehe Ureche originardin Coºtei). Nu este greu de determinat provenienþa acestui patronim, careeste asemãnãtor cu numele localitãþii Urecheºti din judeþul Bacãu ºi Vrancea(România).

Un patronim rar, consemnat în Voivodina, doar în localitatea Straja esteURLAN. Ar putea sã provinã de la ,,urlã” = un tub gros care se întrebuinþeazãla hornuri (dupã Dicþionarul lui Iordan), dar existã în România ºi douã

101

localitãþi cu acelaºi nume, Urlaþi din judeþele Prahova ºi Vaslui, care sepotrivesc la denumire cu patronimul Urlan.

VÃCAR(I)U ºi VÃCÃRESCU sunt nume de familie consemnate înVoivodina, la Satu Nou, Locve, Grebenaþ ºi Vladimirovaþ (forma Vãcãrescu,actualmente dispãrut). Este posibil ca patronimul sã provinã de la ,,vãcar” =îngrijitorul bovinelor, dar în România am notat localitatea cu numeleasemãnãtor cu Vãcariu. Este vorba de Vãcãreºti localitate care aparþinejudeþului Dâmboviþa, la circa 10 kilometri de oraºul Târgoviºte.

În localitãþile Satu Nou, Voivodinþ, Grebenaþ ºi Doloave a fost înregistratpatronimul VELEA. Se spune cã provine de la nume de persoanã bulgar, Vele.Noi am notat în România localitate care are nume asemãnãtor cu al patronimu-lui Velea, aºezarea numindu-se Veleni din judeþul Dolj.

Numele de familie VINCA, a fost consemnat în Voivodina, doar la Uzdin,Seleuº ºi Novi Sad (purtãtorea acestui nume este ziarista Florina Vincaoriginarã din Uzdin). Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, carea notat numele româneºti din România, cu toate cã în Timiºoara, de mai multtimp locuieºte o familie Vinca, originarã din Seleuº (Voivodina). De altfel,numele care ne intereseazã, este acelaºi cu numele localitãþii Vinga din judeþulArad. Aºezarea aceasta a fost atestatã în anul 1231 ca Pass Vinga iar din anul1707 pânã în anul 1851 apare cu numele Vinka, nume identic cu patronimulcare ne intereseazã.

Patronimul VOIN(A), a fost înregistrat la Torac, Ecica, Marcovãþ, Râtiºor,Sãlciþa, Iancov Most, Seleuº (nume dispãrut), Vârºeþ ( o familie domiciliatãdin Seleuº), Vlaicovãþ ºi Biserica Albã. Numele poate sã provinã de la numeleslav Vojin, dar existã în România douã localitãþi denumite Voineºti. Primalocalitate cu acest nume aparþine judeþului Iaºi iar a doua este cea din judeþulVaslui aproape de aºezarea Dragomireºti.

În cele ce urmeazã, ne-am propus sã prezentãm ºi alte nume de familieromâneºti dinVoivodina, asemãnãtoare cu numele toponimice care, în majori-tatea cazurilor, presupunem cã ar fi , nume de localitãþi din România a cãrorpoziþie geograficã nu am reuºit sã o determinãm. Am evidenþiat urmãtoarelenume: BÃRBULESCU (consemnat la Biserica Albã -i se potriveºte numeletoponimic, Bãrbuleºti), BÃSAN (notat la Maramorac- n.top. Bãseºti sauBãseni), BIBU (înregistrat la Torac, Coºtei, Grebenaþ ºi Glogoni- n.top.Bibuleºti), BUNGEA (consemnat la Omoliþa- n.top. Bungeni sau Bungeºti),BURCEA ( noat la Ovcea- n.top. Burca sau Burceºti), MÃNESCU (înregis-trat la Straja, Sãlciþa ºi Vârºeþ- n.top. Mãneºti), PÃNESCU (notat la BisericaAlbã- n.top. Pãneºti), STOIN-STOINI (consemnate la Torac ºi Marcovãþ

102

- n.top. STOINA) ºi VERDELE (înregistrat la Torac ºi Glogoni- n.top.VERDEA).

NOTE

1. Iorgu Iordan, Dicþionarul numelor de familie româneºti, Editura ªtinþificã ºiEnciclopedicã, Bucureºti a. 1983. În aceastã parte toate datele despre proven-ienþa numelor de familie le-am preluat din acest dicþionar ºi nu mai repetãm sursala note, în aceastã parte.

2. Radu Flora, Numele de familie ale românilor din Banat (Voivodina), studiucare a apãrut în Contribuþii la istoria culturalã a românilor, Editura ,,Libertatea”Panciova, a. 1976. În continuare nu am mai repetãm sursa i-a fiind aceeaºi pentrupartea aceasta.

3. Datele despre localitãþile din România sunt preluate din ,,Indicatorullocalitãþilor din România” de Ion Iordan ºi alþii, Editat la Bucureºti a. 1974. Lafel ca în cazurile precedente, nu vom mai repeta la note sursa care este aceeaºi.

4. Idem, ca la nr.25. Grupul de autori, Istoria românilor, manual ºcolar, hãrþile de la paginele 240

ºi 360, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A. Bucureºti a. 1993.6. B.P. Hasdeu, Dicþionarul limbii istorice ºi poporane a românilor,

Editura Minerva, Bucureºti, a. 1976.7. Calendarul pe anul 1900, editat la Timiºoara.8. Idem, ca la nr. 69. Florin Ursulescu, Iancov Most-Iancaid, trecut ºi prezent, Editura

Comunitatea localã, Iancov Most, a. 1997.10. Ioan Pãtruþ, Nume de persoane ºi nume de locuri, editura ªtiinþificã

ºi Enciclopedicã, Bucureºti a.1984.11. Idem, vezi pag. nr.5.12. Simion Dãnilã, articol, ,,Miºcãrii de populaþie în Banat oglindite în

onomastica unei comune (Belinþ judeþul Timiº)”, Analele Banatului vol.II,Editura Muzeul Banatului, Timiºoara, a.1983.

13. Idem, vezi note nr.4.14. Panta Bagiu ºi Pavel Gãtãianþu, Locve, ieri ºi astãzi -monografie -

Editura ,,Libertatea” Panciova, a. 1989.15. Idem, vezi la note nr.3.16. Idem, vezi la note nr. 12.

103

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE

�e parcursul cercetãrilor noastre, referitoare la numele de familie aromânilor din Voivodina, ne-am încredinþat cã în pãrþile noastre, pânãîn prezent, prof. dr. Radu Flora a realizat cel mai complet ºi interesant

studiu din domeniul onomasticii(1). Reputatul om de ºtiinþã, prin investigaþiileîntreprinse pe teren, a întocmit o listã care conþine 2.206 nume de familie(româneºti, apoi a romilor ºi cele sârbeºti care provin sau sunt asemãnãtoarecu cele româneºti). Dintre cele 2.206 de nume, ca cele a purtãtorilor românisunt consemnate 1406 de nume. O parte dintre numele românilor de pe listarespectivã, completatã cu unele consemnate de noi, le prezentãm în capitoleleprecedente. Este vorba de 523 patronime care au legãturã cu nume de locuri,ºi dupã cum vedem, ele sunt subiectul prezentei lucrãri. Totuºi, ne-am gânditcã ar fi interesant sã efectuãm o analizã succintã, referitoare la provenienþacelorlalte nume de familie a românilor din Voivodina, care din motivul cã suntprezentate în Studiul lui Flora, nu le-am inclus în acest material.

Numãrul numelor de familie a românilor din pãrþile noastre, cãrora noi nuam reuºit sã le gãsim vreo relaþie cu numele de localitãþi, este de 883, dintrecare cele mai multe, 431, provin de la nume de persoanã,preluate din fondulprenumelor folosite de români, sau alte popoare, iar în cele mai multe cazuride la sârbi, bulgari, greci ºi unguri (iatã câteva exemple: Achimescu, Bran-covici, Damian, Gaºpar, Ierina, Jivoin, Luca, Magda sau Magdu, Neda, Ogrin,Petrovici, Roxa, Stoian, Stratulat-ar proveni de la numele grecesc Stratulatos-,ªtefan, Trifu, Uroº, Vancu, Zãria etc.).

O altã vastã categorie de patronime provin de la supranume, care în parteamare a cazurilor, oamenii le-au purtat, înainte de perioada în care s-a stabilitnumele de familie. Poreclele, de la care provin numele de familie le-amîmpãrþit în mai multe unitãþi :

1. Faunã (am consemnat 32 de patronime car provin de la lumea animalelor.Iatã ºi exemple: Bou, Fluture, Graore, Iedu, Lupu, Mâþu, Piþigani, Rãcuþ,Sturz, Turturea, Ursu, Veveriþa ºi altele).

2. Florã ( am notat 11 nume de familie care provin de la lumea plantelorca de exemplu: Chiºãrãu, Mãceº, Iorgovan etc).

105

3. Termeni din domeniul alimentaþiei (am consemnat 11 nume de familiecare provin de la termenii referitori la alimentaþie dintre care amintim:Biberea, Mãlaimare, Pitã, Turtoi etc.).

4. Însuºirile psihice ( am notat 4 nume legate de stãrile sufleteºti ºi amintimdouã: Bunãu ºi Spãriosu.

5. Aspecte fizice (am consemnat 31 de nume, iar câteva dintre ele sunt:Bãlu, Juia, Laiu, Suru etc.).

6. Defecte morale ºi temperamentale (am notat 13 nume dintre careamintim: Becheriu, Beþiu, Lãpãdat, Rãu etc.).

7. Defecte fizice (am notat 7 nume de familie care provin de la poreclelece fac parte din aceastã categorie ºi prezentãm urmãtoarele: Orbu, ªciopu,Surdu, Cãpãþânã etc.).

8. Termeni din domeniul religiei (am consemnat 6 nume, dintre careamintim douã caracteristice: Ispas ºi Pomanã).

9. Termeni referitori la fenomenele atmosferice ºi a timpului (am consem-nat 4 nume de familie ºi amintim douã: Dimineaþã ºi Soariu).

10. Titluri, ierarhie socialã (din poreclele formate prin aceºti termeni provin8 nume de familie, amintim cele mai caracteristice: Boieru, Vodã ºi Vizir).

11. Termeni referitori la arme ºi arta rãzboiului (de la poreclele referitoarela aceºti termeni provin 11 patronime, iar unele dintre ele sunt: Cãtanã,Militaru, Oºteanu etc.).

12. Relaþiile de rudenii (în aceastã categorie am înregistrat 11 porecle dincare s-au format numele de familie, dintre care amintim urmãtoarele: Frãþilã,Mãtuºa, Sora, ªogor etc.).

13. Originea etnicã, regionalã sau localã (am consemnat 12 nume defamilie, dar amintim doar patru: Bugariu, Cozac, Magearu ºi Tãtaru).

14. Îndeletniciri (de la poreclele ce aparþin acestei categorii am consemnatcã provin 40 de nume de familie iar noi prezentãm câteva care sunt caracter-istice: Alasu, Birtaºu, Cizmaº ºi ªnaider).

15. Obiecte de uz casnic (poreclele care provin de la aceºti termeni stau labaza unui numãr de 16 nume de familie, dintre care prezentãm trei: Bocalã,Oalã, Brici).

16. Termeni din domeniul muzicii ºi instrumente muzicale (au fost notateîn aceastã categorie 4 nume de familie printre care Chitãrescu ºi Cimpoieru).

106

17. Termeni referitori la pãrþile corpului uman ºi îmbrãcãminte (au fostconsemnate 9 patronime iar cele mai caracteristice ar fi: Bundã, Bundaº ºiFoale).

18. Nume de familie care provin de la alte porecle, dar ºi de la alþi termenipe care, în faza aceasta a cercetãrilor noastre, nu am reuºit sã-i descoperim (în aceastã categorie au fost notate 222 de nume de familie dintre care amintimcâteva caracteristice: Adega, Atnagea, Balmez, Baghera, Bonciocat, Chebleº,Cioloca, Goatã, Gurmãre, Lãoi, Maginþa, Lifa ºi Moaþã.

Analizând lista patronimelor prezentatã în Studiul lui Flora (2), ne-amconvins cã numele de familie Munteanu ºi Muncean au fost consemnate încele mai multe localitãþi din Voivodina ºi aceea 23. Numele de familieArdelean a fost înregistrat în 21 de localitãþi din Voivodina iar în numãr similara fost consemnat ºi patronimul Bãlan iar Cocora a fost notat în 18 aºezãri dela noi fiind urmat de Bojin consemnat în 14, iar Bocºan ºi Manciu în câte 13localitãþi. Dupã aceste nume de familie, urmeazã altele care sunt consemnateîn 11 dar ºi mai puþine, unele rare, fiind consemnate într-o singurã localitatedin Voivodina.

În concluzie iatã unele consideraþii sumare, referitoare la prezenta lucrare:1. Pânã în acest moment, în pãrþile noastre, nu au fost adunate ºi prezentate

într-un volum aparte, un numãr aºa de mare (peste 200) de nume de familieromâneºti din Voivodina, care în majoritatea cazurilor ne determinã precisoriginea localã strãveche a purtãtorilor acestor nume.

2. ªi cele 302 de nume de familie româneºti din Voivodina, prezentate lacapitolul doi sunt interesante, fiindcã pânã acum, la noi n-au fost cunoscuterelaþiile existente între unele patronime ºi numele de localitãþi.

3. Ne-am bucura, dacã fiecare cititor care posedã aceastã carte desprenume, ºi-ar îndeplini datorinþa mãreaþã, pãstrând-o ca pe un document ºipentru viitoarele generaþii.

4. Cãci, conform calculaþiilor demografice ale unor statisticeni, într-untimp relativ scurt pentru istorie, noi am trebuii sã disparem ca etnie de pe acestemeleaguri. Dacã pronosticurile se vor îndeplini (cea ce noi nu dorim ºi nici nuacceptãm cu toate cã cifrele referitoare la starea demograficã, ne descurajeazã)atunci, pe lângã alte documente mult mai valoroase despre noi, trebuie pãstratãºi aceastã modestã lucrare despre nume. Suntem convinºi cã ºi datele dintreaceste douã coperte, vor cãlãuzii viitoarele generaþii, care ºi prin cunoºtinþele

107

despre numele de familie, îºi vor regãsi trunchiul strãvechi cu rãdãcinileviguroase ale originei etnice. Aceasta este de o mare importanþã, pentru caindividul, de astãzi sau de mâine, în orice împrejurãri, sã-ºi pãstreze echilibrulpsihic, fiind mai încrezut în sine ºi mai satisfãcut ca fiinþã umanã. Viaþanumelor de familie imortalizatã în acest volum este ºi viaþa oamenilor de peaceste meleaguri, ori unde s-ar gãsi ei ºi orice schimbãri s-ar întâmpla.

NOTE1. Radu Flora , ,,Lista numelor de familie româneºti din Banat

(P.S.A. Voivodina)”, Contribuþii la istoria culturalã a românilor din Voivodina II,Editura ,,Libertatea”, Panciova anul 1976 pag. 88-117.

2. Idem.

LOCALITÃÞILE DIN VOIVODINA UNDEAU FOST NOTATE NUMELE DE FAMILIEPREZENTATE ÎN ACEASTÃ LUCRARE

Fiindcã în prezenta lucrare am redat numele localitãþilor din Voivodina cucaracterul românesc, considerãm cã este necesar sã le amintim ºi numeleoficial scris cu grafia latinã a limbii sârbe. Numele localitãþilor îl vom prezentaîn urmãtoarea ordine: 1. Prima datã prezentãm numele cum este consemnat încarte cu grafia româneascã, 2. Apoi prezentãm numele oficial scris cu grafialatinã a limbii sârbe. Dacã numele coincid, redãm un singur nume.

1. Alibunar, 2. Bariþe-Barice, 3. Biserica Albã-Bela Crkva, 4. Clec-Klek,5. Coºtei-Kuštilj, 6. Cuvin-Kovin, 7. Deliblata-Deliblato, 8. Dobriþa-Dobrica,9. Doloave-Dolovo, 10. Ecica-Eèka, 11. Glogoni-Glogonj, 12. Grebenaþ-Gre-benac, 13. Iablanca-Iablanka, 14. Iabuca-Iabuka, 15. Iancov Most-IankovMost, 16. Jamu Mic-Mali Jam, 17. Locve-Lokve, 18. Marcovãþ-Markovac,19. Maramorac-Mramorak, 20. Mãrghita-Margita, 21. Mesici- Mesiæ, 22.Nicolinþ-Nikolinci, 23. Novi Sad, 24. Omoliþa-Omolica, 25. Oreºaþ-Oreºac,26. Ovcea-Ovèa, 27. Panciova-Panèevo, 28. Râtiºor-Ritiševo, 29. Satu Nou-Banatsko Novo Selo, 30. Seleuº-Seleuš, 31. Srediºtea Micã-Malo Središte,32. Sutiesca-Sutjeska, 33.Straja-Stra&a, 34. Torac-Torak, 35. Uzdin, 36.Vladimirovaþ-Vladimirovac, 37. Vlaicovãþ-Vlajkovac, 38. Voivodinþ-Vo-jvodinci, 39.Rusko Selo

108

BIBLIOGRAFIE

1. Bosanac Milan, Prosvjetin imenoslov, Zagreb, a.1984.2. Breban Vasile, Dicþionar al limbii române contemporane, Bucureºti,

a. 1980.3. Coifan Viorel (ºi alþi autori), Ghid micromonografic al localitãþilor

judeþului Timiº, Timiºoara, a. 1996.4. Constantinescu A.N., Dicþionarul onomastic românesc (DO),

Bucureºti, a.1963.5. Flora Radu, Numele de familie ale românilor din Banat

(P.S.A. Voivodina), studiu apãrut în Contribuþii la istoria culturalã II,Panciova, a.1976.

6. Frãþilã V., Lexicologie ºi toponimie româneascã, Timiºoara, a. 1987.7. Haºdeu B.P., Dicþionarul limbii istorice ºi poporane a românilor,

Bucureºti, reeditat a. 1976.8. Ioniþã Vasile, Nume de locuri din Banat, Timiºoara, a. 1982.9. Ionescu Christian, Micã enciclopedie onomasticã, Bucureºti,

a. 1963.10. Iordan Ion (ºi alþi autori), Indicatorul localitãþilor din România,

Bucureºti, a. 1974.11. Iordan Iorgu, Dicþionar al numelor de familie româneºti,

Bucureºti, a. 1983.12. Iordan Iorgu, Toponimia Româneascã, Bucureºti, a. 1963.13. Macrea Dimitrie (ºi alþi autori), Dicþionarul limbii române

moderne, Bucureºti, a. 1958.14. NALRB, Noul atlas lingvistic pe regiuni, Banat, Bucureºti, a. 1984.15. Paºca ªtefan, Nume de persoane ºi nume de animale din Þara

Oltului, Bucureºti a. 1936.16. Pãtruþ Ioan, Nume de persoane ºi nume de locuri româneºti,

Bucureºti, a. 1984.17. Pãtruþ I., Onomastica româneascã, Bucureºti, a. 1980.18. Simion Dãnilã, studiu, Miºcare de populaþie în Banat, oglinditã în

onomastica unei localitãþi, din Analele Banatului vol. II, MuzeulBanatului, Timiºoara, a. 1983.

19. Suciu I.D., Monografia Mitropoliei Banatului, Timiºoara, a. 1977.

109

Agadiºan, 16Albu, 59Almãjan, 16Almãºan, 16Ancãiþan, 17Andrei, 60Arcan, 60Avram, 60Avramescu, 60

Baba, 60Baia, 61Baica, 61Baloº, 61Bandu, 62Basarab(a), 62Bãdescu, 62Bãlan, 63Bãlãgean, 63Bãltean(u), 17Bãiaºu, 62Bãrbulescu, 63, 102Bãsan, 102Bârþan, 17Bârzovan, 17Beclean, 63Belinþan, 17Bercea, 63Berchecean, 17Berlovan, 18Besu, 64

Beºeneanþ, 18Beºlia, 64Bibu, 102Bica, 18Bilean, 18Biniºan, 18Bircea, 64Birda, 19Birdean, 19Birgean, 19Blaj, 64Blãicean, 19Bobescu, 65Bocean, 19Bocheanþ, 19Bochinaþ, 19Bocºan, 19Bogda(n), 65Bodrojan, 20Bojin, 65Boldea, 66Boldovinã, 66Boleanþ(u), 20Bolocan, 53Borca, 66Borcã, 66Bosioc, 66Bragea, 20Bragean, 20Brãdean, 20Brãgean, 20

Brãila, 66Brâncovan, 20Broºceanþ, 21Broºtean, 21Broºteneanþ, 21Brusture, 66Buca, 67Buchin, 67Bucovan, 21Bucur(e), 67Buda, 67Budulean, 53Bugilan, 21Bulvanschi, 22Buia, 67Bujor, 67Buna, 67Bunescu, 67Bungea, 102Bura, 68Burcea, 102Burdan, 22Burlea, 68Butan, 68Buza, 68

Cacovan(u), 22Cacoveanu, 22Canacichi, 22Caraºovan, 22Cãdar, 68

INDICE DE NUME DE FAMILIEPREZENTATE LA CAPITOLELE I ªI II.

(nu sunt incluse numele de familie de la note,partea introductivã ºi încheierea)

111

Cãdãrean, 22Cãlãcean, 23Cãldare, 68Cãlin(a), 68Cãzan, 69Câmpean, 23Cârjan, 23Cârnea, 69Cârnu, 69Cârnicean, 23Cârsta, 69Cârºovan, 24Ceacã, 69Ceacovan, 24Cebzan, 24Cerneanþ, 24Cernican, 24Chernicean, 24Cheþ, 69Chirca, 69Ciclovan, 24Cincu, 70Cioban(u), 70Cioc, 70Ciortan, 25Ciriºan, 25Ciuciu, 70Ciura, 70Clean, 71Clecan, 25Cliciovan, 25Clopocean, 25Clopodian, 26Cocora, 71Cocoº, 71Coja, 71Cojocar, 71Comãnescu, 72

Comnoºan, 26Condan, 26Condrea, 72Conopan, 26Copoºan, 26Corbu, 72Corcan, 72Cornea, 27Cornean, 27Covaci(u), 72Crainean, 27Craiovan, 27Crãciun, 72Creþu, 72Cristurean, 27Criºan, 27Criºovan, 27Cucean, 27Cucu, 27Curtean, 27Cusici, 73Custurean, 28

Daia, 73Danciu, 73David, 73Davidovici, 73Dejan, 28Deliblãþean, 28Diþescu, 73Doban, 28Dobricean, 29Doclean, 29Dodian, 29Dogan, 73Domoºlean, 29Donecea, 73Dragodan, 74

Dragomir, 74Draxin, 74Drãgan, 74Drãgãnescu, 74Drãghici, 75Drãghia, 75Drãgoi, 75Drãguþ(a), 75Dubovan, 29Duduleþ, 75Dulean, 75Dumitru, 75Duþu, 75

Eremian, 30

Fara, 75Farcaº, 76Feringean, 30Fizeºan, 30Floca, 76Flora, 76Florea, 76Filip, 76Filipescu, 76Focºan, 30Folean, 30Foroticean, 31Frãþilã, 76Friºcan, 77

Gal, 77Gaiceanin, 31Gãdiºan, 16Gãinã, 77Gãtãianþ(u), 31Gârbav, 78Georgean, 31

112

Georgescu, 77Gheorghe, 78Gherga, 78Gherlici, 78Gherman, 79Ghermineanþ, 32Gherteniºan, 32Ghertiniºan, 32Ghilezan, 32Ghizeºan, 32Ghizãl, 78Ghizel, 78Giban, 79Giroºan, 33Giula, 79Giulvãzan, 33Giura, 79Giurgi(u), 79Glanda, 80Glogovan, 53Gogean(u), 33Gogoº, 80Goia, 80Golea, 80Gornean, 33Goruian 34Grebencian, 33Greoneanþ(u), 33Grosu, 80Groza, 80Gruia, 81Gruiþa, 81Guga, 81Guran, 53Guruian, 34

Haþegan, 34

Iacob, 81Iacobescu, 81Idvorean, 34Ignat, 81Ilia, 81Iliescu, 81Ionaºcu, 81Irimia, 82Isac, 82Iurescu, 82Ivan, 82Ivanov, 82Ivãnescu, 82Izgãrean, 34

Jebelean, 35Jeberan, 53Jian(u), 82Jucu, 83Jurca, 83Jurchiþã, 83Jurjovan, 35

Laza, 83Lazãr, 83Lazi, 83Lãdan, 83Lãzãrean, 83Lelea, 83Lighezan, 84Lotrean, 84Lungu, 84Lupºa, 84

Macedonean, 36Maiogan, 35Manciu, 84Marcov, 85

Marcovicean, 35Marcu, 85Marin, 85Marina, 85Marinov, 85Martin, 85Martinov, 85Matei, 85Mateiaº, 85Mãgurean, 36Mãnescu, 102Mãran, 36Mãrgan, 36Mãrghiticean, 36Mãrin, 85Mãzãran, 37Mârza, 86Medveºan, 37Mic, 86Mica, 86Micu, 86Miclãu(º), 86Miclea, 86Miclean, 37Miclescu, 86Mihai, 87Mihailov, 87Mihailovici, 87Miloº, 87Milovan, 37Minda, 87Minea, 87Mircea, 87Mocian, 53Modoºan, 38Mogoºan, 38Mohan, 38Moisa, 87

113

Moisã, 87Moise, 87Moldovan, 87Moroºan, 89Morovan, 38Morun, 88Moºescu, 88Mundrean, 38Muncean, 88Muncian, 88Muntean(u), 88Mureºan,89Murgu, 89Muriºan, 89Muscan, 89Muºa, 89

Nan(u), 89Nandrea, 89Neagoie, 89Neagu, 90Negru, 90Nermeºan, 38Nistor, 90Novac, 90

Obãdean, 38Obãgean, 39Obogean, 39Obreº(a), 90Ochean, 39Ocoliºan, 39Olar, 90Olari(u), 90Olcean, 39Oltean, 39Omoran, 39Omorean, 39

Onciu, 91Opra, 91Oprean, 91Opriº, 91Orza, 91Ostrovaþ, 40Oþan, 40

Pancaricean, 92Panciovan, 40Pandurov, 92Paraschiu, 92Pardos, 92Pavliºchi, 40Pãcurar, 93Pãcurariu, 93Pãdurean, 40Pãian, 93Pãnescu, 102Pãun, 93Pãuncu, 93Pãunescu, 93Pescan, 41Peica, 93Perian, 93Periat, 93Perin, 94Petcu(þ), 94Petricean, 41Petrescu, 94Petriºor(u), 94Petroman, 41Petromanenþ, 41Petromãneanþ, 41Petrov, 94Plãiºan(u), 41Ploscariu, 94

Pod, 94Poienariu, 41Popi, 95Popin, 95Prodan, 41Puia, 95Puiu, 95Purcar, 95

Rachitovan, 42Radan, 95Radian, 52Radovancev, 95Rãcãºtean, 42Rãmianþ(u), 42Rãmnianþ, 42Rãmnicean, 42Remicean, 43Retezan, 43Robu, 96Rocan, 96Rodean, 43Rodneanþ, 43Rogean, 43Roma, 96Roman, 96Roºian(u), 43Roºu, 96Rotar(u), 97Rug, 43Rudnean, 44Ruian, 44Rujan, 44Rusovan, 44Rusu, 97Rusuloi, 97

114

Sacoºan, 44Samoilã, 97Sava, 97Savu, 97Sãcãdace, 98Sãculean, 45Sãscan, 44

Sârbin, 98Sârbovan, 45Sârbu, 98Sculean, 45Scumpia, 98Sebeºan, 45Secheºan, 46Secoºan, 46Sefcherinaþ, 46Selejan, 46Seleºan, 46Semianþ, 47Sentian, 53Serafolean, 47Socineanþ, 47Spãtar, 98Stamorean 48Stan, 98Stanciu, 98Stãmorean, 48Sterian, 48Stoenescu, 98Stoica, 99Stoican, 48Stoicov, 99Stoicu, 99Stoin, 102Stoini, 1o2Strãin, 99

Surcea, 99Surdan, 48Surducean(u), 48Susa, 99Susca, 99

ªandru, 99ªãmanþ(u), 50ªepeþan, 50ªipeþan, 50ªojdean, 50ªorgean, 50ªordean, 50ªoºdean, 50ªoºgean, 50ªtefan, 99ªuºtrean, 51Tãmaº, 99Tãtaru, 100Târziu, 100Ticvãneanþ, 51Ticveneanþ, 51Tisan, 51Tismãnar, 51Ticmenar, 51Toader, 100Toager, 100Toma, 100Topalã, 100Toplicean, 51Turcan, 101Turcoane, 101Turcu, 101Tureac, 100

Þarina, 101Þarinã, 101

Þerovan, 51Þânþariu, 101Þinþariu, 101

Ulman, 51Ureche, 101Urlan, 101Urzicã, 101

Vãcar(i-u), 102Vãcãrescu, 102Vãlean(u), 49Vãianþ, 52Vãrãdean, 49Vãrãgean, 49Velea, 102Vereº, 49Vereºan 49Verdele, 103Vermeºan, 49Vinca, 102Voin(a), 102Voivodicean, 49Vrãneanþ, 50

Zagaicean, 51Zeman, 51Zorelenþan, 51

115

116

DATEDESPREAUTOR

MIRCEA SAMOILÃ s-a nãscut pe datade 21 septembrie 1942, la Satu Nou, Iugoslavia,originar din Seleuº, domiciliat din anul 1975 la Alibunar. Inginer, publicist ºicolaborator zelos al sãptãmânalului ,,Libertatea” din Panciova unde publicã,numeroase articole din domeniul agriculturii, sportului, culturii, istoriei lo-cale, prozã scurtã ºi reportaje, începând cu anul 1959, iar fãrã întrerupere dinanul 1972. Este deþinãtorul premiului I ºi II la concursul pentru reportajorganizat de C.P.E. ,,Libertatea” în anul 1990.

M.S. publicã articole cu teme diverse ºi în urmãtoarele ziare ºi reviste:,,Lumina” din Panciova, ,,Tradiþia” din Novi Sad, ,,Tibiscus” din Uzdin,,,Familia” din Vladimirovaþ, ,,Gazeta de Seleuº” din Seleuº, „Fãclia” dinAlibunar (în aceste douã periodice este membru în redacþie de la înfiinþare),,,Informaþii” respectiv ,,Opštinske novine – Foia comunei” Alibunar, ,,PIKTamiº” din Panciova (o perioadã este membru în redacþie), Almanah,,Libertatea”, ,,Cuvântul românesc” din Novi Sad, ,,Ekspres politika”,,,Politika” din Belgrad, revista ,,Astra românã” din Timiºoara ºi ,,Jurnalul deTârgoviºte” din Târgoviºte.

M.S. în perioada dintre anii 1992-1998 a fost preºedintele Comitetului deconducere al sãptãmânalului ,,Libertatea”, este membru-fondator al Societãþii(Fundaþiei) de Etnografie ºi Folclor a Românilor din Voivodina, Serbia ºimembrul Societãþii de Limba Românã din Voivodina, Serbia. Publicã în anul1984 lucrãrile ,,Poljoprivreda u Seleuºu – Agricultura la Seleuº” ºi ,,Sportulla Seleuº”, în anul 1998 publicã ,,Domnia sa, Omul” volum de prozã scurtã ºireportaje ºi cu grupul de autori ,,Monografia Alibunarului” (M.S. este autorulcapitolului VIII, Viaþa cultural-artisticã a alibunãrenilor, 53 de pagini) ºi înanul 2002 ,,Viaþa numelui” (carte despre unele nume de familie a românilordin Voivodina). Participã cu lucrãri din domeniul culturii, istoriei ºi folcloruluila numeroase simpozioane ºtiinþifice de la noi ºi din România.

CUPRINS

CUVÂNT INTRODUCTIV 7

CAPITOLUL I.NUMELE DE FAMILIE FORMATEPRIN DERIVAREA NUMELORLOCALITÃÞILOR CU SUFIXE CAREDETERMINÃ ORIGINEA LOCALÃ 15

CAPITOLUL II.NUME DE FAMILIE IDENTICESAU ASEMÃNÃTOARECU NUMELE DE LOCALITÃÞI 59

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE 105

LOCALITÃÞILE DIN VOIVODINA UNDEAU FOST NOTATE NUMELE DE FAMILIEPREZENTATE ÎN ACEASTÃ LUCRARE 108

BIBLIOGRAFIE 109

INDICE DE NUME DE FAMILIEPREZENTATE LA CAPITOLELE I ªI II. 111

DATE DESPRE AUTOR 117

ILUSTRAÞII - PEISAJE DIN SATELE NOASTRE

Pictorul: Petru Marina (pag. 6,12 ºi 14)Pictorul: Alexandru Pascu (pag. 56,58,104 ºi 110)

APARIÞIA CÃRÞII A FOST SUSÞINUTÃ DE

,,ZEA” Vrnjaèka Banja,,MEGA-KOMERC” Belgrad,,RADIAN-KOOP” Novi Sad

119

120

Viaþa numelor de familie imortalizatã în acest volumeste viaþa oamenilor de pe aceste meleaguri

MSamoilã

SELEUª

Seleus