Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Disciplina: Drept civil. Teoria Generală a

Obligațiilor.

Referat:

„Caracteristica bunurilor care pot constitui

obiect al gajului.”

Chișinău, 2014

CUPRINS:

1. CARACTERISTICA GENERALĂ A BUNURILOR CARE POT CONSTITUI

OBIECT AL GAJULUI................................................................................................................3

1.1 NOȚIUNI CONCEPTUALE PRIVIND GAJUL ȘI BUNURILE CARE POT FACE OBEICTUL

ACESTUIA.....................................................................................................................................3

1.2 STUDIU COMPARATIV CU PREVEDERILE ALTOR STATE, CU PRIVIRE LA NATURA

JURIDICĂ BUNURILOR OBIECT AL GAJULUI...............................................................................6

1.3 CONSCLUZII...........................................................................................................................7

2. STUDIUL ASUPRA REGLEMENTĂRILOR PRIVITOARE LA UNELE

CATEGORII DE BUNURI, OBIECT AL GAJULUI...............................................................7

2.1 SCURTĂ ANALIZĂ A CATEGORIILOR DE GAJ.......................................................................7

2.2 BUNURILE AMANETATE .......................................................................................................8

2.3 UNIVERSALITĂȚILE DE BUNURI............................................................................................9

2.4 MĂRFURILE CARE SE AFLĂ ÎN CIRCULAȚIE ȘI ÎN PROCESS DE PRELUCRARE.................10

2.5 BUNURILE CARE VOR FI DOBÂNDITE ÎN VIITOR................................................................10

2.6 BUNURILE INDIVIZIBILE.....................................................................................................10

2.7 ACCESORIILE BUNULUI PRINCIPAL, OBIECT AL GAJULUI.................................................11

2.8 FRUCTELE BUNURILOR DEPUSE ÎN GAJ..............................................................................11

2.9 REGIMUL JURIDIC AL BANILOR, CA OBIECT AL GAJULUI.................................................11

2.10 GAJUL TITLURILOR DE VOALOARE .................................................................................13

3. CONCLUZII.........................................................................................................................14

4. BIBLIOGRAFIE:.................................................................................................................15

2

1. Caracteristica generală a bunurilor care pot constitui obiect al gajului:

1.1 Noțiuni conceptuale privind gajul și bunurile care pot face obeictul acestuia:

Gajul, conform prevederilor art.454 din Codul civil (în continuare CC) este definit ca un

drept real  care conferă creditorului gajist posibilitatea  de a pretinde satisfacerea creanţelor sale

cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori din valoarea bunului gajat în cazul în care debitorul  nu

execută obligaţia garantată prin gaj. Din cele menţionate şi din analiza prevederilor legale,

rezultă că gajul este definit din punct de vedere generic, legiuitorul punînd accentul, îndeosebi,

asupra scopului urmărit de acesta, la accentuarea funcţiei lui pentru creditorul gajist.

Obiect al gajului poate fi orice bun, inclusiv o universalitate de bunuri, titluri de valoare şi

drepturi confirmate prin certificate de acţiuni. Obiect al gajului este acel bun, evidenţiat în mod

special în patrimoniul debitorului gajist sau transmis creditorului gajist, din contul căruia

creditorul gajist are dreptul în caz de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a obligaţiei

garantate prin gaj, să-şi satisfacă creanţele sale în mod prioritar faţă de alţi creditori.1

Gajul este menit să garanteze doar o creanţă patrimonială. Conform al. (2) al art.14 al Legii

449-XV, gajul este constituit valid numai dacă obligaţia garantată prin el este exprimată în lei sau

în valuta străină, în unităţi băneşti de calcul sau în orice îmbinare a acestora. Legea 449-XV

prevede expres în art.8 care poate fi obiectul şi întinderea gajului: „Obiect al gajului poate fi orice

bun corporal sau incorporal, ori o unersalitate de bunuri, cu excepţia bunurilor

inalienabile şi insesizabile. Obiect al gajului poate fi orice drept patrimonial sau creanţă

bănească, inclusiv dreptul de creanţă al creditorului gajist asupra debitorului gajist".

Prin urmare, vedem că gajul poate fi instituit asupra bunurilor individuale, asupra

universalităţilor de bunuri, cât şi asupra drepturilor.

Bunurile în privinţa cărora nu poate fi constituit gajul sunt:

- bunurile scoase din circuitul civil;

- bunurile, gajarea cărora este expres interzisă de legislaţia în vigoare;

- drepturile legate nemijlocit de personalitatea debitorului (parte a bunurilor indivizibile);

- alte drepturi cesiunea cărora este, la fel, interzisă de legislaţia în vigaore.

Bunurile scoase din circuitul civil sunt acele bunuri care nu pot constitui obiectul unui

contract.2 Spre exemplu, sunt scoase din circuitul civil fondul forestier, bogăţiile subterane,

parcurile publice, organismul uman, toate bunurile care aparţin statului cu drept de proprietate

publică. La fel, în domeniul exclusiv al domeniului public întră bogăţiile de orice natură ale

1 V. VOLCINSCHI, A. CIBOTARU, Drepturi reale asupra lucrurilor altuia, Chișinău, 2011, p.199.2 S. BAIEȘ, N. ROȘCA, Drept Civil. Partea Generală. Persoana Fizică. Persoana Juridică. Chișinău, 2011, p. 170.

3

subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil.

Bunurile care au un circuit economic limitat, reprezintă acele bunuri, care pot constitui

obiectele ale convenţiilor civile doar cu condiţia respectării cerinţelor speciale prevăzute de

legislaţia în vigoare3. Printre aceste bunuri putem menţiona:

armele reci;

armele de autoapărare;

muniţiile pentru acestea;

substanţele toxice şi narcotice;

alte bunuri, în privinţa cărora legislaţia impune condiţii speciale. Art.457 Cod Civil Republicii

Moldova prevede că nu pot fi gajate

bunurile retrase din circuitul civil, inalienabile şi insesizabile, adică bunurile care nu pot fi

urmărite în baza documentelor de executare silită. Iar art.8 al Legii nr.449-XV prevede:

persoana debitorului gajist şi nici drepturile a căror cesiune este interzisă;

nu pot fi gajate separat bunurile care în temeiul legii, nu pot fi înstrăinate separat.

La fel nu pot fi obiect al gajului bunurile inalienabile, printre care putem menţiona bunurile

care aparţin statului cu drept de proprietate publică, înstrăinarea cărora este interzisă, precum şi

drepturile nepatrimoniale, care în general nu pot fi obiect a contractelor.

Este necesar de menţionat că formula care este cuprinsă în legea nr.449-XV a Republicii

Moldova este mult mai reuşită decât formularea care este cuprinsă în legislaţia altor ţări. De

exemplu, Codul Civil al Rusiei prevede că gajul unor anumitor bunuri în special a bunurilor

cetăţenilor care nu pot fi urmărite, pot fi interzise sau limitate prin legislaţie. Considerăm că

această formulare nu este reuşită din cauza că prin ea se deschide posibilitatea de a interzice prin

lege, gajarea practic a oricărui bun. Iar pe de altă parte, aceasta ar putea genera situaţii când un

bun va fi transmis în gaj, însă mai apoi se va constata că s-a constituit un gaj care nu va putea fi

realizat ulterior, căci bunul gajat este interzis prin lege4.

O reglementare detaliată o putem găsi în legea nr.449-XV5 şi în privinţa acelor elemente a

bunului asupra cărora se extind drepturile creditorului. Art.10 prevede că fructele, veniturile şi

produsele bunului gajat constituie obiect al gajului în cazurile expres prevăzute în contract.

3 S. BAIEȘ, N. ROȘCA, Drept Civil. Partea Generală. Persoana Fizică. Persoana Juridică. Chișinău, 2011, p. 171.4 GRAJDANSKIJ KODEKS ROSSIJSKOJ FEDERACII. Nauchno-practicheskij komentarij. Avt. T.E. ABOVA, A.U. KABALKIN, V.P. Moyolin. Moskva, 1996, p. 714.5 Legea nr.449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj.

4

În cazul în care bunul gajat se transformă, iar în urma lui apare un bun mobil nou, gajul

subzistă asura lui. Gajul se va extinde şi asupra bunurilor care rezultă din confuziunea a două

bunuri, unul dintre care era gajat.

In rezultatul celor expuse, constatăm când calitatea de obiecte ale contractului de gaj pot să

apară o varietate mare de bunuri mobile şi imobile, drepturi de creanţă, drepturi ale proprietăţii

intelectuale, universalităţi de bunuri, complexe industriale (întreprinderi) şi altele.

Dacă ne referim la gajarea bunurilor imobile, avem în vedere ipoteca şi, respectiv în

asemenea cazuri, contractul va purta amprenta determinată de specificul gajării bunurilor

imobile: faptul că bunul gajat rămâne la debitorul gajist, ceia ce răsfrânge asupra repartizării

drepturilor şi obligaţiilor.

O altă categorie de bunuri, posibilitatea gajării căruia este mult discutată în literatură, ca

manifestând anumite derogări de la ordinea generală de gajare a bunurilor, sunt banii.

Gajarea drepturilor proprietăţii intelectuale, care mai sunt numite drepturi exclusive, nu ar

părea posibilă. Aceasta, în primul rând din cauza că chiar din denumirea acestor drepturi -

drepturi exclusive, rezultă că aceste drepturi nu ar putea fi obiecte ale contractului de vânzare-

cumpărare, cu atât mai mult a contractelor de gaj6.

1.2 Studiu comparativ cu prevederile altor state, cu privire la natura juridică

bunurilor obiect al gajului:

Prin urmare, reeșind din cele relatate anterior, conform prevederilor legale, prin gaj se are în

vedere grevarea bunurilor mobile, precum şi a bunurilor imobile. Este lesne de observat că

acelaşi lucru se evidenţiază şi în cazul definirii gajului în Codul civil al Federaţiei Ruse (art.334).

Nu este greu de intuit că legiuitorul autohton a preluat ideea respectivă, înserînd-o în legislaţia

naţională.

Diametral opus este reglementat gajul în legislaţia altor state, care, definind gajul, "centul de

greutate" este amplasat pe natura juridică a bunului care este grevat de această sarcină. Prin

urmare, gajul este reglementat ca o garanţie reală distinctă de ipotecă şi constă în grevarea

bunurilor mobile pentru garantarea executării obligaţiei7. Astfel, conform art. 1204 din Codul

civil German , dreptul de gaj este definit în felul următor: "Bunul mobil poate fi grevat pentru

garantarea creanţei în aşa mod încît creditorul să fie în drept să ceară satisfacerea din valoarea

bunului (dreptul de gaj)". De asemenea, la art.254 din Codul civil al Georgiei gajul este definit

6 T. TABUNCIC. Gajul ca mijloc de garantare a executării obligațiilor. Arad, 2006, p. 70.7 T. TABUNCIC - Unele particularităţi ce ţin de natura juridică a gajului bunurilor mobile. Revista Naţională de Drept 12/38, 2003

5

astfel: "Bunurile mobile şi valorile patrimoniale nemateriale, transmiterea cărora altor persoane

se permite, pot fi utilizate (folosite) în calitate de mijloace de garantare a creanţelor astfel ca

creditorul (creditorul gajist) să dobîndească dreptul preferenţial faţă de alţi creditori la

satisfacerea creanţei sale din valoarea bunurilor gajate". Totodată, la art.286 din Codul civil

georgian este definită ipoteca, care constă în grevarea bunului imobil astfel încît creditorul să

aibă dreptul preferenţial la satisfacere creanţei sale faţă de ceilalţi creditori din valoarea bunului

grevat (ipotecat).

În legislaţia României, de asemenea, gajul şi ipoteca sînt reglementate ca garanţii reale

distincte. Aceasta se deduce din prevederile art.1685 al Codului civil român, din care rezultă că

gajul (amanetul) este un contract prin care debitorul remite creditorului un lucru mobil pentru

garantarea datoriei, iar ipoteca este definită ca un drept real asupra imobilelor afectate la plata

unei obligaţii (art.1746 Cod civil român). În una din lucrările sale, L. POP, menționează că:

Obiectul dreptului de gaj îl pot constitui numai bunurile mobile, corporale și incorporale,

consumptibile și neconsumptibile, individual determinate și generice. Bunurile mobile trebuie să

se afle în circuitul civil.8

Încercarea de a reglementa gajul şi ipoteca ca două garanţii reale distincte a fost întreprinsă la

elaborarea Proiectului Codului civil, dar care n-a fost reflectată în noul Cod civil. Prin urmare, în

sistemul de drept continental este evidentă existenţa a două "curente" în reglementarea legală a

gajului: statele în care gajul este o garanţie reală asupra bunurilor mobile şi statele, din care face

parte şi Republica Moldova, în care prin gaj se are în vedere grevarea atît a bunurilor mobile, cît

şi imobile. Astfel, este evident că la baza reglementării distincte a gajului şi ipotecii este pus

criteriul clasificării bunurilor după natura lor juridică, care poate fi considerat unul din

principalele criterii de clasificare a bunurilor în dreptul civil, datorită căreia bunurile se divizează

în două mari categorii cu regimuri juridice specifice. Prin urmare, în dependenţă de aceste

regimuri pe care le preiau, bunurile mobile şi imobile diferă şi modalitatea de grevare a acestora:

bunurile mobile se grevează cu gaj, iar cele imobile - cu ipotecă9. Consider că această soluţie este

mai reuşită pentru reglementarea garanţiilor reale.

1.3 Conscluzii:Concluzia principală constă în faptul că obiectul contractului de gaj este unul dintre primele

şi cele mai importante condiţii de validitate, din simplul motiv că iniţial se alege obiectul gajului,

şi doar după aceea se îndeplinesc toate celelalte condiţii de validitate - forma, înregistrarea ş.a.

Iată de ce, oricare dintre noi atunci când alege un bun sau un drept pentru al greva ulterior în gaj, 8L. POP. Drept civil. Teoria generală a obligațiilor. Treatat, Ediția a II-a. Iași 1996, p. 413.9 T. TABUNCIC. Gajul ca mijloc de garanție a executării obligațiilor. Arad, 2006, p. 34.

6

trebuie obligatoriu să ia în consideraţie aşa caractere al acestui bun precum sunt - să fie sesizabil,

să poată fi urmărit, să fie uşor realizabil ş.a. în acelaşi timp, trebuie obligatoriu de menţionat

faptul că anume bunul sau dreptul pe care noi îl alegem în calitate de obiect al gajului va

determina ulterior particularităţile de constituire şi de exercitare a gajului. O alegere imperfectă

sau nereușită a bunului obiect al gajului fiind imputabilă creditorului gajist și nu debitorului, în

acest sens putem invoca Decizia CE al CSJ a RM din 17.06.2004 nr.2rae-99/2004, prin care s-a

constatat că instațele inferioare, au procedat corect, atunci când la emiterea deciziilor, au ținut

cont și de de iresponsabilitatea colaboratorilor băncii care au încheiat contractul de credit şi gaj,

acceptînd obiecte ale gajului vădit necorespunzătoare pentru asigurarea rambursării creditului.

Din aceste considerente este motivată micşorarea de către Curtea de Apel Economică a sumei

dobînzii, care urma să fie încasată de creditor.

2. Studiul asupra reglementărilor privitoare la unele categorii de bunuri,

obiect al gajului:

2.1 Scurtă analiză a categoriilor de gaj:

Gajarea bunurilor se realizează în mod diferit. Astfel, conform art.455 CC, gajul este de două

tipuri: gaj înregistrat (gaj fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare). Gajul înregistrat

constă în grevarea atît a bunurilor mobile, cît şi a celor imobile. În această privinţă, legiuitorul, în

mod exhaustiv, enumără la alin.(3) al art.455 CC gajarea căror bunuri se atribuie la această

categorie, iar din conţinutul art.470 CC rezultă că se supun înregistrării şi gajarea altor bunuri în

afară de cele indicate la alin.(3) al art.455 CC. În acest context, mult mai reuşită este redacţia

art.4 din Legea cu privire la gaj nr.449-XV din 30 iulie 2001 (în continuare Legea nr.449/2001),

conform căruia gajul este de două feluri: gaj cu deposedare (amanet) şi gaj fără deposedare,

ultimul fiind supus înregistrării în diferite registre, în dependenţă de bunul gajat. Neconcordanta

prevederilor Codului civil se datorează faptului că legiuitorul a preluat parţial reglementările din

Legea nr.383/1996 şi Legea nr.449/2001, fără a lua în consideraţie divergenţele dintre acestea.

Din acest considerent este necesar de operat modificări la art.455 CC, prin excluderea alin.(3)10.

Enumerînd felurile gajului, legiuitorul pune accentul pe procedura care urmează să fie respectată

la gajarea bunului şi anume înregistrarea acestuia. De aceea, pe prim-plan este amplasată

denumirea de gaj înregistrat. Unii autori11, cu care sunt de accord, consideră, că ar fi corect, dacă

accentul va fi pus pe denumirea de gaj fără deposedare, deoarece anume nedeposedarea

debitorului gajist condiţionează necesitatea respectării procedurii de înregistrare a gajului,

conform art.470 CC, precum şi respectarea formei scrise a contractului de gaj (art.468 CC),

10 Comentariul Codului Civil, www.grandabur.net 11 T. TABUNCIC, Gajul ca mijloc de garantare a executării obligațiilor. Arad, 2006, p. 74.

7

pentru a crea publicitate gajului. La gaj fără deposedare, în dependenţă de natura bunurilor, pot fi

distinse o serie de varietăţi ale acestuia, precum: gajul titlurilor de valoare, gajul drepturilor

patrimoniale, gajul mărfurilor în circulaţie etc. şi, deoarece, conform prevederilor legale, gajul

cuprinde în sine şi grevarea bunurilor imobile, ipoteca şi ipoteca de întreprinzător, de asemenea,

pot fi considerate o varietate a gajului fără deposedare. Bunurile care formează obiectul acestora

urmând a fi studiate în compartimentele următoare.

2.2 Bunurile amanetate : Amanetul (gajul cu deposedare) constituie un alt tip al gajului, care constă în grevarea doar a

bunurilor mobile. Pentru amanet este specific anume transmiterea bunului gajat în posesia

creditorului gajist sau unei persoane terţe care acţionează din numele acestuia şi nu se cere

respectarea formalităţilor ca în cazul gajul fără deposedare (forma scrisă a contractului,

înregistrarea contractului de gaj)12. Prin urmare, în cazul amanetului, debitorul gajist este lipsit de

dreptul de posesie asupra bunului gajat, ceea ce îl lipseşte şi de dreptul de folosinţă asupra

bunului. În cazul dat transmiterea posesiei asupra bunului are ca scop crearea publicităţii

amanetului, de aceasta fiind condiţionată şi apariţia gajului asupra obiectului amanetat.

Transmiterea bunului gajat în posesia creditorului gajist îl obligă pe acesta să întreprindă actele

necesare de conservare şi întreţinere a bunului gajat, fiind răspunzător pentru omisiunile comise.

Deşi din start s-a stabilit că amanetul este cu deposedarea debitorului gajist de bunul gajat, din

prevederile alin.(2) al art.455 CC rezultă că amanetul poate fi şi sub o altă varietate, adică fără

deposedarea debitorului gajist de bunul gajat. Prin urmare, în baza contractului, părţile pot

conveni ca obiectul gajat să rămînă la debitorul gajist, fiind sigilat de către creditorul gajist. În

cazul dat are loc crearea unui amanet fără deposedarea de bunul gajat, de data aceasta obligaţia

de păstrare şi conservare a bunului gajat revine debitorului gajist, ca şi în cazul gajului fără

deposedare. Astfel, se anihilează deosebirea dintre gajul cu deposedare şi gajului fără

deposedare, deoarece şi amanetul la rîndul său poate fi fără deposedare. Varietatea dată a

amanetului este, mai bine zis, un gaj fără deposedare, dar cu lipsirea debitorului gajist de

posibilitatea de a folosi bunul gajat conform înţelegerii părţilor, astfel precum este stabilit la alin.

(1) al art.477 CC.13 Prin urmare, adevăratul amanet este mereu cu deposedarea debitorului gajist

de bunul gajat.

2.3 Universalitățile de bunuri:Obiect al gajului poate fi о universalitate de bunuri - mai multe bunuri omogene

12 T. TABUNCIC - Unele particularităţi ce ţin de natura juridică a gajului bunurilor mobile. Revista Naţională de Drept 12/38, 200313 S. BAIEȘ, A. BAIEȘU, V. CEBOTARI, I. CREȚU, V. COLCINSCHI, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor. Chișinău, 2005.

8

(universalitate de fapt) sau chiar și neomogene, dar considerate ca un tot întreg (universalitate de

drept). Universalitatea de bunuri trebuie descrisă prin caracteristici de gen, astfel ea să permită,

în orice moment, determinarea apartenenței unui bun particular la categoria dată. Nu este

necesară individualizarea părților ei constitutive. Se consideră gajate in marimea stabilită de

contract toate bunurile care, conform particularităților de gen indicate în contract, pot fi atribuite

la această universalitate. De exemplu, produsele fabricate de о rafinărie de petrol - benzina,

motorina, pacura - vor fi grevate ca produse petroliere.14

Gajul asupra unei universalități de bunuri subzistă si se extinde asupra bunului de aceeași

natură care îl inlocuiește pe cel vândut în cadrul unei activități obișnuite. În cazul in care bunul

vândut nu este înlocuit, în termenul stabilit de creditorul gajist, gajul se extinde asupra sumelor

de bani provenite din vanzarea bunurilor gajate, daca acestea pot fi identificate (art. 24 al Legii

449/2001).

Un caz particular al gajului asupra unei universalități de bunuri este gajul asupra

întreprinderii. Legea dispune ca gajul asupra întreprinderii15 în calitate de complex patrimonial

se extinde asupra tuturor bunurilor necesare functionării acesteia sau asupra unei parti din

bunurile ei, care ar permite cumpărătorului să-i asigure continuitatea funcționării.

2.4 Mărfurile care se află în circulație și în process de prelucrare:

Obiect al gajului pot fi mărfurile care se află în circulație și în proces de prelucrare

(stocurile de mărfuri, materie primă, materiale, semifabricate, produse finite etc.). Debitorul

gajist este în drept să modifice componența și forma naturală a obiectului gajului cu condiția ca

valoarea lor totală să nu se reducă față de valoarea menționată în contractul de gaj16. Valoarea

acestor bunuri poate fi redusă numai proporțional cu partea executată a obligației garantate prin

gaj, dacă în contract nu este prevăzut altfel. În cazul vânzării acestor bunuri, cumpărătorul le

dobândește libere de gaj. Pe de altă parte, mărfurile cumpărate de debitorul gajist, menționate în

contractul de gaj, devin obiect al gajului în momentul în care debitorul gajist dobândește dreptul

de proprietate sau de gestiune asupra lor. Condițiile gaării mărfurilor și datele despre toate

operațiunile ce conduc la modificarea componenței și formei naturale a mărfurilor gajate trebuie

sa fie reflectate în registrul gajului (art. 459 CC).

2.5 Bunurile care vor fi dobândite în viitor:

Pot fi depuse în gaj bunuri care vorfi dobândite în viitor (art. 457, alin. (3) CC). Această

14 S. BAIEȘ, A. BAIEȘU, V. CEBOTARI, I. CREȚU, V. COLCINSCHI, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor. Chișinău, 2005.15 Gajul asupra întgreprinderii este reglementat de legea cu privire la gaj nr. 449/2001.16 V. VOLCINSCHI, A. CIBOTARU, Drepturi reale asupra lucrurilor altuia, Chișinău, 2011.

9

prevedere este în armonie cu regula generală, conform căreia pot constitui obiect al actului

juridic și bunurile viitoare (art. 206, alin. (3) CC), și este valabilă indiferent de modul de

dobândire a bunului (art. 320, CC). De exemplu, poate constitui obiect al gajului un lucru care

urmează a fi fabricat sau cumpărat, roada anului viitor etc. Bineînteles că gajul va greva aceste

bunuri doar din momentul în care debitorul gajist devine proprietar.

2.6 Bunurile indivizibile:

Bunurile care, conform legii, nu pot fi transmise separat, nu pot fi grevate separat cu un gaj.

Nu poate fi obiect al gajului о parte a bunului indivizibil (art. 457, alin. (4) CC). În cazul

bunului indivizibil, obiect al gajului va fi nu о parte reală a bunului în cauza, ci о cotă-parte a

dreptului de proprietate asupra acestui bun. De exemplu, coproprietarul unui automobil nu poate

constitui un gaj asupra unei părti a automobilului, ci poate greva cota sa din dreptul de

proprietate comună asupra bunului.17

Legea prevede că, pentru gajarea bunurilor care se află în proprietate comună, de regulă, este

necesar acordul tuturor coproprietarilor (art. 457, alin. (5) CC). Însă, unul dintre coproprietari

poate depune în gaj cota lui din bunurile proprietate comună pe cote-părți, fără acordul celorlalți

coproprietari, dacă legea sau contractul nu prevede altfel (art. 457, alin. (6) CC).

2.7 Accesoriile bunului principal, obiect al gajului:

Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor bunului principal, obiect al gajului, dacă în

contract nu este prevăzut altfel (art. 457, aim. (7) CC). Accesoriile urmează soarta bunului

principal, de aceea ele fac parte din obiectul gajului fără a fi indicate ca atare. Încetarea

caracterului de bun accesoriu nu este opozabilă creditorului care deține un gaj asupra bunului

principal (art. 292 alin. (4) CC). Astfel, motorul demontat rămâne grevat de gajul constituit asu-

pra autovehiculului.18 Dacă însă obiect al gajului a fost motorul, atunci acesta rămâne grevat de

gaj la montarea lui pe vehicul, adică la transformarea lui în bun accesoriu (art. 292, alin. (6)

CC).

2.8 Fructele bunurilor depuse în gaj:

În ceea ce privește fructele bunurilor depuse în gaj, legea prevede că acestea vor fi grevate

de gaj, doar în cazurile prevăzute în contract (art. 457, alin. (8) CC). Părțile pot conveni in

contract ca creditorul sa obțină fructele din obiectul gajului pentru a stinge obligația principală

garantata prin gaj (art. 477, alin. (5) CC).

17 T. TABUNCIC, Gajul ca mijloc de garantare a executării obligațiilor. Arad, 2006.18 S. BAIEȘ, A. BAIEȘU, V. CEBOTARI, I. CREȚU, V. COLCINSCHI, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor. Chișinău, 2005.

10

2.9 Regimul juridic al banilor, ca obiect al gajului:

 Conform legislaţiei în vigoare, la categoria de lucruri sunt atribuiţi şi banii. În literatura de

specialitate este abordată neuniform posibilitatea utilizării banilor în calitate de obiect al gajului.

Unii autori susţin că banii sunt obiect al gajului, deoarece constituie bunuri şi nu există o

prevedere legală care ar interzice gajarea acestora19. Alţi autori sunt de părerea că mijloacele

băneşti exprimate în valută naţională nu pot servi ca obiect al gajului, deoarece esenţa gajului

constă în satisfacerea creanţelor creditorului gajist din sumele băneşti încasate ca rezultat al

înstrăinării prin vînzare-cumpărare a bunului gajat.20

În ceea ce priveşte posibilitatea gajării valutei străine, majoritatea autorilor sînt de părerea că

aceasta poate fi gajată, iar satisfacerea creanţelor creditorului gajist are loc prin urmărirea ei

conform regulilor generale stabilite de lege, dar cu respectarea regulilor valutare. Este

indiscutabil că obiect al gajului poate servi valuta străină. Însă rămîne discutabilă posibilitatea

utilizării în calitate de obiect al gajului a monedei naţionale în numerar sau fără numerar. Banii

în numerar sînt atribuiţi, conform alin.5 art.288 CC, la categoria de bunuri mobile, care, la rîndul

lor, în virtutea prevederilor alin.(1) art.457 CC, pot fi obiect al gajului. Prin urmare, din punct de

vedere formal, banii în numerar pot constitui obiect al gajului. Totodată, banii în numerar au un

regim juridic deosebit, deoarece participă la circuitul civil în calitate de mijloc legal de plată. Cu

toate acestea, conform art.75-79 ale Legii nr.449/2001 şi art.491, 492 CC, satisfacerea creanţelor

creditorului gajist are loc prin intermediul vînzării bunului gajat prin negocieri directe, tender sau

licitaţie, sumele obţinute fiind îndreptate spre stingerea datoriei. Anume din acest considerent

banii, îndeosebi cei fără numerar, nu pot constitui obiect al gajului. Practica judiciară a Federaţiei

Ruse s-a pronunţat în privinţa acestei probleme şi a exclus banii din cercul obiectelor gajului,

anume datorită specificului acestora - imposibilităţii realizării lor prin înstrăinare. În literatura de

specialitate21, această soluţie este criticată. În primul rînd, este evident că obiect al gajului pot fi

mijloacele băneşti, valoarea nominală a cărora se deosebeşte de valoarea lor de piaţă. La această

categorie pot fi atribuite monedele jubiliare, comemorative etc. În al doilea rînd, banii în

numerar, ca obiect al gajului, sînt bunuri determinabile şi este posibilă individualizarea lor,

datorită seriei şi numărului bancnotelor. În al treilea rînd, excluderea banilor din cercul

obiectelor gajului, din simplul considerent că aceştia nu întrunesc condiţiile legii privind

înstrăinarea obiectului gajului prin vînzare-cumpărare, este inadecvată, în viziunea unor autori,

vorbind despre înstrăinarea banilor ca obiect al gajului, nu trebuie de reieşit numai din

posibilitatea realizării lor prin vînzare-cumpărare. Luînd în consideraţie specificul banilor în

19 T. Tabuncic - Regimul juridic specific al banilor ca obiect al gajului. Revista Naţională de Drept 1/44, 200420 V. VOLCINSCHI, A. CIBOTARU, Drepturi reale asupra lucrurilor altuia, Chișinău, 2011.21 B.D. ZAVIDOV, M.I. SLUSARENCO, Zalogovoe pravo Rosii. Moskva, 2001.

11

numerar ca obiect al drepturilor civile, nu se exclude posibilitatea realizării lor prin intermediul

afectării lor nemijlocite la plata creanţei creditorului gajist. Aceasta se explică prin faptul că

posibilitatea vînzării bunurilor gajate nu trebuie să fie principala şi unica trăsătură a gajului.

Principalul obiectiv al gajului constă în garantarea intereselor creditorului, fapt accentuat de către

legiuitor. Gajul se instituie nu pentru ca ulterior bunul gajat obligatoriu să fie vîndut, ci pentru a

asigura executarea obligaţiilor din partea debitorului gajist.22 Această concluzie nu contravine

alin.(1) art.454 CC, conform căruia în temeiul gajului creditorul gajist poate pretinde satisfacerea

creanţei sale în cazul neexecutării obligaţiei garantate de către debitor din valoarea bunurilor

gajate preferenţial faţă de ceilalţi creditori. Astfel, din noţiunea legală a gajului rezultă că

legiuitorul a pus accentul nu pe modalitatea de înstrăinare a bunului gajat, cît pe posibilitatea

satisfacerii creanţei din valoarea bunului gajat. În cazul în care obiectul gajului sînt banii în

numerar, valoarea bunului gajat se determină în dependenţă de valoarea nominală a bancnotelor,

iar satisfacerea creditorului gajist se poate realiza nemijlocit din valoarea obiectului gajului.

Normele imperative ale Codului civil şi ale Legii nr.449/2001, conform cărora obiectul gajului

trebuie vîndut, exclud posibilitatea gajării banilor datorită specificului acestora.

Alt subiect discutabil în literatura de specialitate îl constituie gajarea banilor fără numerar,

adică aflaţi la cont bancar. Mijloacele băneşti aflate la cont bancar nu sînt considerate lucruri, de

aceea nu pot fi obiect al gajului. Teoria dreptului civil nu atribuie banii fără numerar la categoria

de lucruri. Asupra fenomenului juridic al banilor fără numerar, în literatura de specialitate, sînt

întreprinse o serie de încercări pentru determinarea naturii lor juridice. Astfel, banii fără numerar

sînt calificaţi ca informaţie 23. Prin urmare, banii fără numerar reprezintă informaţie, mai bine zis,

informaţie de evidenţă. Unii consideră că banii fără numerar, în sens economic şi juridic, nu se

deosebesc de banii în numerar. Existenţa lor în formă nematerializată rezultă din natura

economică şi funcţiile atît a banilor, cît şi a sistemei bancare.24 Alţii propun de a recunoaşte

banii, precum şi cei fără numerar ca lucruri. O atenţie deosebită merită poziţia autorilor care

susţin că banii fără numerar reprezintă drepturi obligaţionale, adică dreptul de creanţă al

posesorului contului către bancă. Poziţia respectivă reflectă esenţa banilor fără numerar cel mai

amplu şi este împărtăşită de majoritatea autorilor.25 Drepturile de creanţă, de asemenea, pot

îndeplini funcţiile de mijloc de plată ca şi lucrurile materiale, iar natura obligaţională a dreptului

clientului către bancă nu împiedică calificarea mijloacelor băneşti fără numerar în calitate de

bani din punct de vedere economic. Astfel, prin interpretarea sistematică a alin.(1) art.457 CC,

22 T. TABUNCIC, Gajul ca mijloc de garantare a executării obligațiilor. Arad, 2006.23 R. GLADEI. Gajul- Ghidul judecătorului în materie civilă și comercială. Chișinău, 2005.24 C. HAMANGIU, I. ROSETII-BĂLĂNESCU, Al. BĂICOIANU, Tratat de drept civil, vol. I,București, 1998.25 St. CĂPRENARU, Drept comercial român, București, 2001.

12

drepturile patrimoniale pot constitui obiect al gajului, îndeosebi, drepturile patrimoniale

obligaţionale (de creanţă).

Prin urmare, din punct de vedere al naturii sale juridice, banii fără numerar, ca drept de

creanţă, pot fi obiect al gajului în acea măsură în care drepturile care rezultă din contractul

contului bancar sau depozitului bancar pot fi cedate.26 Individualizarea obiectului gajului în cazul

dat se realizează prin intermediul metodei cantitative, ceea ce este condiţionat de particularităţile

contractului contului bancar.

2.10 Gajul titlurilor de voaloare :Titlurile de valoare la purtător se pot gaja prin simpla lor remitere de la debitor la creditor.

După modul lor de circulație titlurile de valoare se împart în :

a) titluri la purtător ;

b) titluri la ordin ;

c) titluri nominative.

Pot fi titluri la purtător :

-certificatele de depozit la purtător ;

-acțiunile si obligațiunile la purtător emise de societatile pe acțiuni

Certificatele de depozit la purtător cu parolă emise de bănci pot fi acceptate pur si simplu în

garantarea creditelor, doar în cazul in care deținătorii sunt identificați în baza de date a băncii

creditoare. În situația in care deținătorul nu este primul cumpărător și nu este înscris în baza de

date a băncii deoarece transmiterea certificatelor de la o persoana la alta nu s-a realizat prin

unitățile băncii creditoare, este recomandabil ca luarea in garanție să fie facută cu îndeplinirea

unor formalități suplimentare.27

  Titlurile la ordin cuprind atât indicarea creditorului, cât și a debitorului și se transmit prin gir

(andosare) si tradițiune. Titularul dreptului de creanță este acela care se gasește în posesia titlului

si justifică posesia printr-un șir neântrerupt de giruri, și ca urmare a acestui fapt, dobânditorii

succesivi ai documentului apar în titlu. Un asemenea titlu trebuie să cuprindă în conținutul lui

clauza ,,la ordin’’. Asemenea titluri sunt cambia, biletul la ordin, cecul.28

26 T. Tabuncic - Regimul juridic specific al banilor ca obiect al gajului. Revista Naţională de Drept 1/44, 200427 E. POIENARU, Garanțiile reale mobiliare. București, 2004.28 St. CĂPRENARU, Drept comercial român, București, 2001.

13

Titlurile nominative cuprind indicarea nominală a creditorului si orice transmitere se consimte

de debitor, care trebuie să o înscrie în registrele sale și s-o menționeze pe titlu. Asemenea titluri

sunt actiunile nominative materializate emise de societățile pe acțiuni.29 Constituirea garanției pe

acțiuni nominative se face prin încheierea unui contract de garanție reală mobiliară cu

deposedare cu menționarea expresă a cuantumului datoriei, valorii și categoriei acțiunilor si prin

inscrierea mențiunii gajului pe titluri și în registrul ținut de debitorul înscris în titluri.30

3. Concluzii:

Prin urmare făcând referire la cele analizate și studiate, putem menționa că din toate cele 3

puncte de vedere legislative, judiciciar și nu în ultimul rând doctrinar, subiectul bunurilor care

pot constitui obiectul dreptului de gaj, este unul destul de complex și controversat, am observant

că legislația națională precum și doctrina referitoare la tema dată diferă față de prevederile

legislative și doctrinaire din alte state, astfel dacă în Republica Moldova, obiectul dreptului de

gaj, poate fi atât bunurile mobile cât și cele imobile, respectiv relația dintre gaj și ipotecă, fiind

tratată ca cea dintre gen și specie, pe când în doctrina și legislația altor țări, precum România,

Germania, Georgia etc., aceste 2 instituții sunt reglemenate și studiate separate ca fiind două

instituții total diferite, respectiv ipoteca referindu-se la modul real de garantare a executării

obligațiilor având ca obiect bunurile immobile, iar gajul având ca obiect bunurile mobile, mai

mult în lumina Noului Cod Civil Român, ipoteca se poate constitui și asupra bunurilor mobile.

De asemenea în urma analizei diferitor categorii de bunuri, care pot face obiectul dreptului de

gaj, putem constata că acestea sunt foarte variate, fiecare categorie având o reglementare

specifică, de la un stat la altul, cum este în cazul banilor, care au fost interziși în Federația Rusă,

dar au particularități și la nivel national, pe care este indispensabil a le cunoaște atunci când

dorim să încheiem un contract de gaj, făcând referire la practica judiciară, am observant cât de

important este ținem cont de fregimul juridic al bunului, obiect al gajului, cât și de celelalte

particularități ale sale.

4. BIBLIOGRAFIE:

Surse doctrinare:

S. BAIEȘ, N. ROȘCA, Drept Civil. Partea Generală. Persoana Fizică. Persoana Juridică. Chișinău, 2011.

S. BAIEȘ, A. BAIEȘU, V. CEBOTARI, I. CREȚU, V. COLCINSCHI, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor.

29 R. GLADEI. Gajul- Ghidul judecătorului în materie civilă și comercială. Chișinău, 2005.30 T. TABUNCIC, Gajul ca mijloc de garantare a executării obligațiilor. Arad, 2006

14

Chișinău, 2005.

Comentariul Codului Civil, www.grandabur.net

St. CĂPRENARU, Drept comercial român, București, 2001.

R. GLADEI. Gajul- Ghidul judecătorului în materie civilă și comercială. Chișinău, 2005.

GRAJDANSKIJ KODEKS ROSSIJSKOJ FEDERACII. Nauchno-practicheskij komentarij. Avt. T.E. ABOVA, A.U.

KABALKIN, V.P. Moyolin. Moskva, 1996.

C. HAMANGIU, I. ROSETII-BĂLĂNESCU, Al. BĂICOIANU, Tratat de drept civil, vol. I,București, 1998.

L. POP. Drept civil. Teoria generală a obligațiilor. Treatat, Ediția a II-a. Iași 1996.

E. POIENARU, Garanțiile reale mobiliare. București, 2004.

T. TABUNCIC, Gajul ca mijloc de garantare a executării obligațiilor. Arad, 2006.

T. TABUNCIC - Unele particularităţi ce ţin de natura juridică a gajului bunurilor mobile. Revista Naţională de Drept 12/38,

2003

T. TABUNCIC - Regimul juridic specific al banilor ca obiect al gajului. Revista Naţională de Drept 1/44, 2004

T. TABUNCIC, Gajul ca mijloc de garantare a executării obligațiilor. Arad, 2006

V. VOLCINSCHI, A. CIBOTARU, Drepturi reale asupra lucrurilor altuia, Chișinău, 2011, p.199.

B.D. ZAVIDOV, M.I. SLUSARENCO, Zalogovoe pravo Rosii. Moskva, 2001.

Legislație:

- Constituția Republicii Moldova;

- Codul Civil al Republicii Moldova;

- Codul Civil Român (1864);

- Noul Cod Civil Român (2011);

- Codul Civil al Federației Ruse (1992);

- Legea cu privire la gaj, nr. 449/2001;

Practica Judiciară: Decizia Colegiului civil şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a

Republicii Moldova nr.3r-382/2003 din 05.11.2003. Decizia Colegiului civil al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2r/o-284/2001

din 14.11.2001. Decizia Colegiului economic al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2rae-

99/2004 din 17.06.2004.

Surse Web: www.moldova.md www.justice.md www.csj.md www.gandrabur.net www.mold-lex.md

15