GRILE DREPT CIVIL AN 2

1. In legislatia romana, termenul de contract:1 nu este echivalent cu acela de conventie;2 este echivalent cu acela de conventie;3 este echivalent cu acela de conventie numai atunci cand partile stabilesc aceasta.

2. Vointa juridica se poate exterioriza, in sensul incheierii actelor juridice, cu respectarea:1 numai a dispozitiilor imperative ale legii;2 numai a ordinii publice si a bunelor moravuri;3 dispozitiilor imperative ale legii, a ordinii publice si bunelor moravuri.

3. Contractele consensuale sunt acele contracte care se incheie:1 prin simplul acord de vointa al partilor, simpla manifestare de vointa a acestora,

neinsotita de niciun fel de forma, fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului;2 intr-o anumita forma solemna, care este, de regula, forma autentica;3 prin acordul de vointa al partilor, insotita de remiterea materiala a lucrului.

4. Contractele reale se caracterizeaza prin aceea ca:1 este necesara respectarea formei autentice la incheierea acestora;2 este necesara remiterea materiala a lucrului la incheierea acestora;3 este suficienta realizarea acordului de vointa al partilor pentru incheierea acestora.

5. Contractele sinalagmatice (bilaterale) se caracterizeaza:1 prin reciprocitatea obligatiilor ce revin partilor si prin interdependenta obligatiilor

reciproce;2 numai prin reciprocitatea obligatiilor ce revin partilor;3 numai prin interdependenta obligatiilor reciproce.

6. Contractele unilaterale:1 implica un acord de vointa al partilor;2 nu implica un acord de vointa al partilor;3 sunt rezultatul manifestarii unilaterale a unei singure vointe.

7. Actele juridice unilaterale:1 sunt contracte;2 nu sunt contracte;3 reprezinta un acord de vointa.

8. Contractele sinalagmatice imperfecte:1 sunt simple contracte sinalagmatice astfel concepute de parti;2 sunt contracte unilaterale, cand, pe parcursul existentei acestora ia nastere o

obligatie si in sarcina creditorului, fata de debitorul contractual;3 sunt contracte unilaterale obisnuite.

9. Pentru determinarea caracterului oneros sau gratuit al unui contract:1 nu poate fi folosit decat criteriul reciprocitatii prestatiilor convenite prin contract;2 nu poate fi folosit decat criteriul echivalentei avantajelor patrimoniale pe care

partile le au in vedere in contractul pe care il incheie;3 poate fi folosit criteriul cauzei (sau scopului), iar ca si criterii ajutatoare pot fi

folosite criteriul reciprocitatii prestatiilor convenite prin contract si criteriul avantajelor patrimoniale pe care partile le au in vedere la incheierea contractului.

10. Contractele cu titlu gratuit:1 nu sunt contracte intuitu personae;2 sunt contracte intuitu personae;3 sunt contracte sinalagmatice.

11. In materia dreptului succesoral, reductiunea liberalitatilor excesive si raportul donatiilor privesc:

1 numai contractele cu titlu gratuit;2 numai contractele cu titlu oneros;3 atat contractele cu titlu gratuit, cat si contractele cu titlu oneros.

12. Contractele cu titlu oneros pot fi subclasificate in contracte comutative si contracte aleatorii, hotarator pentru definirea celor doua specii de contracte fiind:

1 certitudinea sau incertitudinea intinderii prestatiilor la momentul incheierii contractului;

2 avantajele patrimoniale urmarite de parti;3 opozabilitatea contractului fata de terti.

13. Reductiunea liberalitatilor excesive si raportul donatiilor se aplica:1 atat contractelor dezinteresate, cat si liberalitatilor;2 numai liberalitatilor;3 numai contractelor dezinteresate.

14. Contractele prin care se constituie sau se transfera un drept real sunt:1 contracte declarative de drepturi;2 contracte generatoare de drepturi de creanta;3 contracte constitutive sau translative de drepturi reale.

15. Se poate pune problema unei suspendari a executarii, din motive de forta majora:1 numai in ipoteza contractelor cu executare succesiva;2 numai in ipoteza contractelor cu executare imediata;3 atat in ipoteza contractelor cu executare succesiva, cat si in ipoteza contractelor cu

executare imediata.

16. Oferta de a contracta poate fi facuta:1 numai in scris sau verbal;2 numai in scris sau tacit;3 in scris, verbal sau tacit.

17. Oferta trebuie sa fie:1 o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a

angaja din punct de vedere juridic, ferma, neechivoca, precisa si completa;2 numai o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia

de a angaja din punct de vedere juridic;3 numai o manifestare de vointa ferma, neechivoca, precisa si completa.

18. Daca inainte de acceptarea ofertei ofertantul devine incapabil sau decedeaza, oferta devine:1 ilegala;2 fara obiect;3 caduca;

19. Retragerea ofertei inainte de expirarea termenului:1 nu atrage raspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse;2 atrage raspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse;3 atrage raspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse numai daca partile

prevad aceasta.

20. Oferta este:1 un act juridic de formatiune bilaterala;2 un act juridic de formatiune unilaterala;3 un act juridic de executare succesiva.

21. Antecontractul:1 este o oferta;2 este un inceput de dovada scrisa;3 nu este o oferta;

22. Acceptarea ofertei reprezinta un raspuns in care se manifesta acordul cu oferta primita si poate fi:

1 numai expres;2 numai tacit;3 expres sau tacit.

23. Tacerea poate sa insemne acceptarea a ofertei:1 numai cand legea o prevede expres sau cand partile convin ca simpla tacere sa

aiba valoare de acceptare;2 numai cand legea o prevede expres sau cand ofeta este facuta expres in interesul

celeilalte parti;3 cand legea o pfrevede expres, cand partile convin ca simpla tacere sa aiba valoare

de acceptare sau cand oferta este facuta expres in interesul celeilalte parti.

24. Acceptarea ofertei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:1 sa concorde cu oferta, sa fie neindoielnica, sa fie acceptata numai de persoana

careia aceasta i-a fost adresata, sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca ori sa fi fost revocata;

2 numai sa concorde cu oferta, sa fie neindoielnica, iar acceptarea sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata;

3 numai sa concorde cu oferta, sa fie neindoielnica, sa fie acceptata numai de persoana careia aceasta i-a fost adresata si sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca ori sa fi fost revocata.

25. Posibilitatea de revocare a ofertei si caducitatea acesteia se apreciaza:1 in raport de momentul si locul incheierii contractului;2 in raport de momentul incheierii contractului;3 in raport de locul incheierii contractului.

26. Interpretarea contractului:1 este sinonima cu proba contractului;2 este diferita de proba contractului;3 poate fi sinonima cu proba contractului atunci cand partile stabilesc aceasta.

27. Discordantele care pot sa apara intre vointa reala si forma in care aceasta a fost exprimata, discordantele care implica interpretarea contractului:

1 se confunda cu simulatia;2 nu se confunda cu simulatia;3 da nastere unei forme speciale a simulatiei.

28. Clauzele indoielnice ale contractului:1 se interpreteaza in sensul care reiese din natura contractului;2 se interpreteaza in sensul in care acestea pot produce un efect;3 se interpreteaza conform modificarilor pe care partile inteleg sa le faca.

29. Clauzele indoielnice dintr-un contract:1 se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul;2 se interpreteaza in folosul celui care se obliga;3 se interpreteaza conform regulilor din materia simulatiei.

30. In situatia contractelor sinalagmatice (bilaterale) care sunt translative de proprietate, daca transferul unui bun este afectat de o conditie, atunci cand bunul piere pendente conditione, riscul contractului il suporta:

1 proprietarul sub conditie rezolutorie;2 dobanditorul bunului;3 transmitatorul bunului.

31. In situatia contractelor sinalagmatice (bilaterale) care sunt translative de proprietate si care au ca obiect un lucru cert, cand dobanditorul este sub conditie rezolutorie si bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de:

1 dobanditorul;2 transmitatorul;3 atat de dobanditor, cat si de transmitator.

32. In situatia contractelor sinalagmatice (bilaterale) care sunt translative de proprietate si care au ca obiect un lucru cert, atunci cand dobanditorul este sub conditie potestativa si bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de:

1 dobanditorul;2 transmitatorul;3 atat de dobanditor, cat si de transmitator.

33. Distinctia dintre rezolutiune si reziliere are in vedere:1 aceea ca rezolutiunea desfiinteaza efectele contractului numai pentru viitor, iar

rezilierea desfiinteaza efectele contractului cu caracter retroactiv;2 aceea ca rezolutiunea desfiinteaza retroactiv efectele contractului, iar rezilierea

desfiinteaza efectele contractului numai pentru viitor;3 numai contractele sinalagmatice (bilaterale).

34. Daca in cadrul unui contract sinalagmatic (bilateral) obligatia a devenit partial imposibil de executat:

1 executarea contractului se va face in alti termeni;2 se reduce corespunzator prestatia pe care cealalta parte ar trebui sa o execute, iar

debitorul obligatiei imposibil de executat suporta riscul contractului numai in limitele partii pe care nu a executat-o;

3 debitorul obligatiei imposibil de executat este tinut sa plateasca penalitati.

35. In cadrul contractelor translative de proprietate, riscul contractului este suportat de:1 partea care avea calitatea de proprietar al bunului la momentul pieirii fortuite a

acestuia;2 transmitatorul bunului;3 dobanditorul bunului.

36. Atunci cand un contract translativ de proprietate are ca obiect un bun individual determinat, riscul contractului il suporta:

1 transmitatorul;2 dobanditorul;3 partea care se afla in culpa.

37. In contractele sinalagmatice (bilaterale) translative de proprietate, transferul dreptului de proprietate se produce prin realizarea acordului de vointa al partilor, iar riscul contractului il suporta dobanditorul:

1 atunci cand are ca obiect lucruri determinate generic;2 atunci cand are ca obiect lucruri individual determinate;3 atunci cand are ca obiect sume de bani.

38. In situatia contractelor sinalagmatice (bilaterale) translative de proprietate care au ca obiect bunuri certe, care au pierit fortuit inainte de predare catre dobanditorul acestora, atunci cand inainte de pieirea lucrului transmitatorul a fost pus in intarziere intrucat acesta nu-si executase obligatia privind predarea bunului, riscul contractului se suporta de catre:

1 transmitator;

2 dobanditor;3 de partea aflata in culpa.

39. Reciprocitatea si interdependenta obligatiilor specifice contractelor sinalagmatice (bilaterale) confera acestora efecte speciale, anume:

1 daca una dintre parti este in imposibilitate fortuita de a-si executa obligatiile care ii revin, trebuie rezolvata problema riscului contractului;

2 existenta unei conditii rezolutorii subintelese de catre parti;3 desi una dintre parti era gata sa-si execute obligatia sau chiar si-a executat-o,

cealalta parte refuza in mod culpabil sa-si execute obligatia.

40. Pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului este necesar ca:1 partile sa fi stabilit conventional, termene precise pentru executarea obligatiilor;2 obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba izvorul in acelasi contract;3 din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare, care poate fi si partiala, dar

considerata suficient de importanta.

41. Temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului:1 il constituie reciprocitatea si interdependenta obligatiilor specifice contractelor

sinalagmatice;2 il constituie vointa partilor;3 il constituie culpa uneia dintre parti.

42. Raspunderea civila delictuala constituie o sanctiune de natura civila si aceasta se aplica:1 asupra patrimoniului persoanei care a savarsit fapta ilicita cauzatoare de

prejudicii;2 in considerarea persoanei care a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii;3 pentru pedepsirea delictelor civile savarsite.

43. In situatia in care autorul prejudiciului a decedat inainte de a i se stabili intinderea raspunderii acestuia, obligatia de acoperire a prejudiciului:

1 nu se transmite mostenitorilor sai;2 se transmite numai mostenitorilor rezervatari;3 se transmite mostenitorilor sai.

44. Raspunderea civila delictuala:1 are o functie de pedeapsa penala;2 are o functie de pedeapsa conventionala;3 are o functie reparatorie.

45. In situatia coautoratului, la savarsirea delictului civil, raspunderea civila:1 are caracter divizibil;2 are caracter solidar;3 are caracter indivizibil.

46. Poate exista prejudiciul:1 numai atunci cand sunt incalcate drepturi subiective civile patrimoniale;2 numai atunci cand sunt incalcate simple interese ale victimei;3 cand sunt incalcate drepturi subiective civile patrimoniale si cand sunt incalcate

simple interese ale victimei.

47. Pot fi acoperite, pe cale patrimoniala, daunele morale:1 nu;2 da;3 numai cand delictul civil a constituit si infractiune.

48. Conditiile repararii prejudiciului sunt:1 acesta sa aiba caracter cert si sa nu fi fost reparat inca;2 numai sa aiba caracter cert;3 numai sa nu fi fost reparat inca.

49. Raspunderea civila delictuala:1 se angajeaza numai atunci cand autorul prejudiciului are deplina capacitate de

exercitiu;2 se angajeaza cand fapta ilicita a fost savarsita cu vinovatie;3 se angajeaza si in cazul in care lipseste vinovatia.

50. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale:1 este necesar sa existe discernamant;2 este necesar sa existe deplina capacitate de exercitiu;3 este necesar sa existe intentia autorului.

51. In conformitate cu reglementarile art. 1000 alin. 2 din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a parintilor pentru faptele copiilor minori:

1 daca se probeaza existenta prejudiciului si existenta discernamantului minorului;2 daca se probeaza existenta discernamantului si existenta raportului de cauzalitate

dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu;3 daca se probeaza existenta prejudiciului si existenta raportului de cauzalitate

dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu.

52. Sunt considerate conditii speciale pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale copiilor minori, conform prevederilor art. 1000 alin. 2 din Codul civil:

1 existenta unui prejudiciu si copilul sa fie minor;2 existenta unui prejudiciu si copilul sa aiba locuinta la parintii sai;3 copilul sa fie minor si sa aiba locuinta la parintii sai.

53. Fundamentul angajarii raspunderii parintilor pentru prejudiciile produse de copiii lor minori, conform prevederilor art. 1000 al. 2 Cod civil il instituie:

1 numai neindeplinirea obligatiei de supraveghere a copiilor;2 numai neindeplinirea obligatiei de supraveghere si educare a copiilor;

3 neindeplinirea obligatiei de supraveghere, educare si crestere a copiilor.

54. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru prejudiciile cauzatoare de copiii lor minori, in conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 2 din Codul civil, ca si conditii speciale, este necesar ca:

1 copilul sa fie minor si sa aiba discernamant;2 copilul sa fie minor si sa locuiasca cu parintii sai;3 copilul sa aiba discernamant si sa locuiasca cu parintii sai.

55. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru prejudiciile cauzatoare de copiii lor minori, in conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 2 din Codul civil, este necesara indeplinirea unei conditii speciale, anume copilul sa locuiasca cu parintii sai. Atunci cand copilul locuieste temporar la alte persoane (prieteni, rude):

1 nu mai este indeplinita conditia speciala de locuire a copilului cu parintii sai;2 este indeplinita conditia speciala a comunitatii de locuinta a copilului cu parintii

sai;3 este indeplinita conditia speciala a comunitatii de locuinta a copilului cu parintii

sai, numai atunci cand acestia il pot supraveghea.

56. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 2 din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori, iar victima prejudiciului poate actiona in judecata:

1 numai pe parinti;2 numai pe parinti si pe minor, daca acesta are discernamant;3 pe parinti in temeiul art. 1000 alin. 2 Cod civil si pe minor, in temeiul art. 998-999

Cod civil.

57. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 2 din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori, iar victima prejudiciului poate actiona in judecata pe unul dintre parinti. Daca acesta plateste:

1 nu i se recunoaste o actiune in regres impotriva celuilalt parinte;2 i se recunoaste o actiune in regres impotriva celuilalt parinte numai daca se face

dovada lipsei sale de interes in supravegherea, cresterea si educarea copilului;3 I se recunoaste o actiune in regres impotriva celuilalt parinte, pentru partea de

contributie ce-I revine din prejudiciul acoperit de primul parinte.

58. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 5 din Codul civil, parintii sunt exonerati de raspundere pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori cand dovedesc ca nu au putut preintampina faptul prejudiciabil si acestia pot invoca:

1 imposibilitatea supravegherii copiilor, fiind plecati din localitate;2 existenta unui fapt exterior copilului si care a determinat savarsirea de catre copil

a faptei ilicite (existenta unui caz fortuit, a unui caz de forta majora sau fapta unei terte persoane pentru care parintii nu sunt tinuti sa raspunda;

3 existenta unei perioade in care acestia au fost lipsiti de discernamant.

59. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor, in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor si:

1 institutorii si artizanii nu sunt aparati de raspunderea civila delictuala;2 institutorii si artizanii sunt aparati de raspunderea civila delictuala, daca pot face

dovada ca nu au putut impiedica faptul prejudiciabil;3 institutorii si artizanii sunt aparati de raspunderea civila delictuala, daca dovedesc

lipsa de discernamant a elevilor sau ucenicilor.

60. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor, in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor si:

1 raspunderea revine profesorilor si mestesugarilor si implica si raspunderea persoanei juridice in cadrul careia profesorii si mestesugarii isi desfasoara activitatea;

2 raspunderea revine profesorilor si mestesugarilor si nu implica si raspunderea persoanei juridice in cadrul careia profesorii si mestesugarii isi desfasoara activitatea;

3 raspunderea revine profesorilor si mestesugarilor si implica si raspunderea persoanei juridice in cadrul careia profesorii si mestesugarii isi desfasoara activitatea numai atunci cand prejudiciul este cauzat cu intentie.

61. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor, in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor si legiuitorul:

1 a avut in vedere prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le produce unei terte persoane, dar si prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le sufera in perioada in care se afla sub supravegherea profesorului sau mestesugarului;

2 a avut in vedere prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le produce unei terte persoane, si nu prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le sufera in perioada in care se afla sub supravegherea profesorului sau mestesugarului;

3 a avut in vedere prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le produce unei terte persoane, dar si prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le sufera urmare a culpei profesorului sau mestesugarului.

62. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor, in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor pentru:

1 neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere;2 neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere si

de educare;3 neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere si

incalcarea obligatiilor rezultand din contractul de munca.

63. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor si:

1 raspunderea se angajeaza numai atunci cand fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este savarsita de elev sau de ucenic in timpul in care acestia se aflau sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului;

2 raspunderea se angajeaza numai atunci cand elevul sau ucenicul ar fi trebuit sa se gaseasca sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului, dar au lipsit motivat de la scoala;

3 raspunderea se angajeaza numai atunci cand fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este savarsita de elev sau de ucenic in timpul in care acestia se aflau sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului, dar si atunci cand elevul sau ucenicul nu se gasea sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului, dar ar fi trebuit sa se gaseasca sub supravegherea acestora si din cauze imputabile profesorului sau a mestesugarului, elevul sau ucenicul, scapand de sub supraveghere, comit fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

64. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor si victima prejudiciului are posibilitatea sa cheme in judecata:

1 pe profesor sau mestesugar, in baza art. 1000 alin. 4 Cod civil si pe elev sau ucenic, in baza art. 998-999 Cod civil, daca acestia aveau capacitate de exercitiu restransa;

2 numai pe profesor sau mestesugar, in baza art. 1000 alin. 4 Cod civil;3 pe profesor sau mestesugar, in baza art. 1000 alin. 4 Cod civil si pe elev sau

ucenic, in baza art. 998-999 Cod civil, daca elevul sau ucenicul aveau capacitate delictuala ori fapta a fost savarsita cu discernamant.

65. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 4 din Codul civil, se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor si:

1 in corelatie cu raspunderea profesorilor si mestesugarilor, raspunderea parintilor este intotdeauna o raspundere subsidiara si va surveni atunci cand profesorul sau mestesugarul reuseste sa probeze ca a exercitat o supraveghere normala asupra copilului si totusi nu a putut sa impiedice savarsirea faptei ilicite;

2 in corelatie cu raspunderea profesorilor si mestesugarilor, raspunderea parintilor este intotdeauna o raspundere primordiala si inlatura raspunderea profesorilor si mestesugarilor;

3 in corelatie cu raspunderea profesorilor si mestesugarilor, raspunderea parintilor se angajeaza numai atunci cand profesorii si mestesugarii pot dovedi ca i-au educat in mod corespunzator pe elevi sau, respectiv ucenici.

66. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din Codul civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:

1 comitentii pot fi exonerati de raspundere daca dovedesc ca nu au putut preintampina faptul prejudiciabil;

2 comitentii pot fi exonerati de raspundere daca dovedesc culpa exclusiva a prepusilor;

3 comitentii nu pot fi exonerati de raspundere.

67. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din C. civ. se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:

1 raportul de prepusenie presupune subordonarea care isi are izvorul intr-un acord de vointa intre comitent si prepus;

2 raportul de prepusenie nu presupune subordonarea dintre comitent si prepus;3 raportul de prepusenie presupune subordonarea dintre comitent si prepus numai

atunci cand partile acestuia stipuleaza expres acest lucru.

68. In conformitate cu prevederile art. 1000 al. 3 din Codul civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:

1 nu este posibila disocierea raportului de munca de raportul de prepusenie;2 este posibila disocierea dintre raportul de munca si raportul de prepusenie;3 este posibila disocierea dintre raportul de munca si raportul de prepusenie numai

atunci cand comitentul este o persoana juridica de drept privat.

69. In conformitate cu prevederile art. 1000 al. 3 din C. civ. se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:

1 medicul care are calitatea de angajat al unei persoane juridice are calitatea de prepus pentru actul medical indeplinit, daca acesta este de natura sa produca un prejudiciu;

2 medicul care are calitatea de angajat al unei persoane juridice nu are calitatea de prepus pentru actul medical indeplinit, daca acesta este de natura sa produca un prejudiciu, ci medicul va raspunde pe temeiul art. 998-999 din Codul civil, purtand raspunderea pentru fapta proprie;

3 medicul care are calitatea de angajat al unei persoane juridice are calitatea de prepus pentru prejudiciile produse urmare a neindeplinirii unor atributiuni de serviciu, cum ar fi neefectuarea vizitelor medicale sau nerespectarea programului de garda.

70. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din Codul civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si in cadrul conditiilor generale pentru angajarea raspunderii, victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca:

1 existenta prejudiciului, existenta faptei ilicite a prepusului, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs si existenta culpei prepusului in comiterea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii;

2 numai existenta prejudiciului, a faptei ilicite a prepusului si existenta culpei prepusului;

3 numai existenta prejudiciului, a faptei ilicite a prepusului si a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs.

71. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din Codul civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:

1 se angajeaza raspunderea comitentilor atunci cand prepusii actioneaza in cadrul normal al functiei incredintate si cand, urmare a imprudentei, neglijentei, dau nastere unor prejudicii;

2 nu se angajeaza raspunderea comitentilor atunci cand prepusii actioneaza in cadrul normal al functiei incredintate si cand, urmare a imprudentei, neglijentei, dau nastere unui prejudiciu;

3 nu se angajeaza raspunderea comitentilor pentru fapta prepusului atunci cand fapta savarsita de prepus nu prezinta nici o legatura cu exercitarea functiei indeplinite de catre comitent.

72. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 Cod civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:

1 victima prejudiciului il poate actiona in judecata numai pe comitent, pe temeiul art. 1000 alin. 3 din Codul civil;

2 victima prejudiciului trebuie sa se adreseze mai intai prepusului, pe temeiul art. 998-999 Cod civil si apoi sa il actioneze in justitie pe comitent pe temeiul art. 1000 alin. 3 din Codul civil;

3 victima prejudiciului poate pretinde repararea daunei suferite actionand in judecata fie pe comitent, pe temeiul art. 1000 alin. 3 din Codul civil, fie pe prepus, pe temeiul art. 998-999 din Codul civil, sau pe ambii, pe comitent pe temeiul art. 1000 alin. 3 Cod civil si pe prepus pe temeiul art. 998-999 Cod civil.

73. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 din Codul civil, se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor lor in functiile incredintate si:

1 atunci cand prepusul minor savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii in exercitarea atributiilor ce-I revin din raportul de prepusenie, se angajeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, iar raspunderea civila delictuala a parintilor are caracter subsidiar;

2 atunci cand prepusul minor savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, se angajeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, iar raspunderea civila delictuala a parintilor nu functioneaza nici in subsidiar;

3 atunci cand prepusul minor savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta prepusului sau raspunderea parintilor pentru faptele copiilor minori, la alegerea victimei prejudiciului.

74. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 3 Cod civil, se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor lor, in functiile incredintate si:

1 aceasta este o raspundere directa;2 aceasta este o raspundere indirecta;3 aceasta este o raspundere pentru fapta altei persoane.

75. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 din Codul civil proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:

1 paza juridica a animalului apartine numai proprietarului;2 paza juridica a animalului poate sa apartina si persoanei careia proprietarul i-a

incredintat folosinta animalului;3 paza juridica a animalului poate coexista cu paza materiala.

76. In conformitate cu prevederile art. 1001 din Codul civil proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:

1 numai atunci cand animalul se afla sub paza sa;2 numai atunci cand animalul a scapat de sub sub paza sa;

3 atat atunci cand animalul se afla sub paza sa, cat si atunci cand acesta a scapat de sub paza sa.

77. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 Codul civil proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:

1 textul se refera numai la animalele salbatice;2 textul se refera numai la animalele domestice;3 textul se refera si la animalele salbatice si la animalele domestice.

78. In conformitate cu prevederile art. 1001 Codul civil proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:

1 persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a actiunii animalului poate sa solicite repararea acestuia de catre acela care exercita paza juridica;

2 persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a actiunii animalului nu poate solicita repararea acestuia de catre acela care a exercitat paza juridica, ci numai de la acela care are paza materiala, pe temeiul art. 998-999 din Codul civil;

3 persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a actiunii animalului are posibilitatea sa aleaga, fie sa il actioneze pe acela care are paza juridica, conform art. 1001 Cod civil, fie sa il actioneze pe acela care are paza materiala, in conformitate cu art. 998-999 Cod civil.

79. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta si:

1 persoana care exercita paza juridica se poate exonera de raspundere numai daca poate sa probeze ca prejudiciul pe care animalul l-a produs s-a datorat unui caz de forta majora, fie faptei unei terte persoane pentru care nu este tinut sa raspunda;

2 persoana care exercita paza juridica se poate exonera de raspundere numai daca poate sa probeze ca prejudiciul pe care animalul l-a produs s-a datorat fie unui caz de forta majora, fie faptei unei terte persoane pentru care cel ce exercita paza juridica nu raspunde, fie atunci cand prin fapta victimei insasi s-a provocat reactia nedorita din partea animalului, care a condus la provocarea daunei;

3 persoana care exercita paza juridica se poate exonera de raspundere numai daca poate sa probeze ca prejudiciul pe care animalul l-a produs s-a datorat unui caz de forta majora sau atunci cand prin fapta victimei insasi s-a provocat reactia nedorita din partea animalului, care a condus la producerea daunei.

80. In conformitate cu prevederile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta si:

1 daca o persoana se foloseste de un animal in baza unui drept, dar nu este proprietar al animalului, ci il detine cu un alt titlu, raspunderea revine proprietarului animalului si nu persoanei care exercita folosinta acestuia;

2 daca o persoana se foloseste de un animal in baza unui drept, dar nu este proprietar al animalului, ci il detine cu un alt titlu, raspunderea nu mai revine proprietarului animalului ci persoanei care exercita folosinta acestuia;

3 daca o persoana se foloseste de un animal in baza unui drept, dar nu este proprietar al animalului, ci il detine cu un alt titlu, victima prejudiciului nu mai este in masura sa recupereze dauna nici de la proprietarul animalului si nici de la cel care il detine cu un alt titlu.

81. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta si fundamentarea acestei forme de raspundere delictuala s-a intemeiat:

1 pe ideea de risc, potrivit careia acela care trage foloasele unei activitati trebuie sa suporte si consecintele pagubitoare ale activitatii respective sau pe ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere;

2 numai pe ideea de risc, conform careia acela care trage foloasele unei activitati trebuie sa suporte si consecintele pagubitoare ale activitatii respective;

3 numai pe ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere, de vinovatie in exercitarea pazei juridice.

82. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta si daca exista o persoana care avea dreptul de a se folosi de animal la data cand acesta a cauzat prejudiciul:

1 raspunderea va reveni acelei persoane si nu proprietarului animalului;2 raspunderea va reveni proprietarului animalului;3 raspunderea proprietarului fata de raspunderea celui care se foloseste de animal

este o raspundere alternativa si nu cumulativa.

83. In conformitate cu dispozitiile art. 1001 C. civ. proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta si daca victima prejudiciului este insusi acela care exercita paza materiala, cel care are paza juridica:

1 nu poate fi tras la raspundere pe temeiul art. 1001 Cod civil;2 poate fi tras la raspundere pe temeiul art. 1001 Cod civil;3 poate fi tras la raspundere pe temeiul art. 1001 Cod civil numai daca animalul a

scapat de sub controlul celui care are paza juridica si celui care are paza materiala.

84. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si:

1 exista prevederi speciale privind inlaturarea prezumtiilor instituite prin acest text de lege;

2 nu exista prevederi speciale privind inlaturarea prezumtiilor instituite prin acest text de lege;

3 nu exista prevederi speciale privind inlaturarea prezumtiilor instituite prin acest text de lege, insa proprietarul poate dovedi existenta altor cauze care au determinat ruina si producerea prejudiciului.

85. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si fundamentul acestei forme de raspundere delictuala s-a intemeiat:

1 fie pe sistemul Codului civil, axat pe raspunderea bazata pe vina, fie pe existenta unei raspunderi obiective, independent de orice vina a proprietarului;

2 numai pe sistemul Codului civil, axat pe raspunderea bazata pe vina;3 numai pe existenta unei raspunderi obiective, independent de orice vina a

proprietarului.

86. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca:

1 numai existenta prejudiciului in raportul de cauzalitate dintre ruina edificiului si prejudiciu;

2 numai existenta prejudiciului si faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere sau de un viciu de constructie;

3 existenta prejudiciului, a raportului de cauzalitate dintre ruina edificiului si prejudiciu si faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere ori de un viciu de constructie.

87. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si proprietarul:

1 poate sa inlature raspunderea prin simpla dovada a faptului ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricaror vicii de constructie;

2 nu poate sa inlature raspunderea prin simpla dovada a faptului ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricaror vicii de constructie;

3 poate sa inlature raspunderea prin dovadirea altor cauze care au determinat ruina si producerea prejudiciului, cauze fara de care ruina nu s-ar fi produs.

88. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil, proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si proprietarul, pentru a se exonera de raspundere poate dovedi existenta altor cauze care au determinat ruina si producerea prejudiciului, cum ar fi:

1 numai fapta victimei insesi si forta majora;2 fapta victimei insesi, fapta unui tert pentru care proprietarul nu este tinut a

raspunde, cazul de forta majora si cazul fortuit;3 fapta victimei insesi, fapta unui tert pentru care proprietarul nu este tinut a

raspunde si cazul de forta majora.

89. In conformitate cu prevederile art. 1002 Cod civil, proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, atunci cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si:

1 prezumtia de raspundere este iuris tantum;

2 prezumtia de raspundere este irefrogabila;3 prezumtia de raspundere nu se actioneaza.

90. In conformitate cu dispozitiile art. 1002 C. civ., proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, atunci cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si:

1 proprietarul edificiului nu are un drept de regres, pentru recuperarea daunei platite;

2 proprietarul edificiului are un drept de regres, pentru recuperarea daunei platite;3 proprietarul edificiului nu are un drept de regres, pentru recuperarea daunei platite

decat daca era asigurat de raspundere civila.

91. In conformitate cu dispozitiile art. 1002 C. civ., proprietarul unui edificiu este raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, atunci cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si proprietarul are un drept de regres, pentru recuperarea daunei platite:

1 numai impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia, pe temeiul contractului de vanzare-cumparare, in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorului pentru viciile ascunse ale lucrului vandut sau impotriva locatarului constructiei, pe temeiul contractului de locatiune, daca ruina edificiului s-a datorat faptului ca locatarul nu si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau privind efectuarea reparatiilor locative;

2 numai impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia, pe temeiul contractului de vanzare-cumparare, in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorului pentru viciile ascunse ale lucrului vandut sau impotriva constructorului ori proiectantului, pe temeiul contractului de antrepriza ori de proiectare, pentru viciile ascunse ale edificiului, care au constituit cauza ruinei;

3 impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia, pe temeiul contractului de vanzare-cumparare, in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorului sau impotriva locatarului constructiei, pe temeiul contractului de locatiune, desi ruina edificiului s-a datorat faptului ca locatarul nu si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau privind efectuarea reparatiilor locative ori proiectantului, pe temeiul contractului de antrepriza ori de proiectare, pentru viciile ascunse ale edificiului, care au constituit cauza ruinei.

92. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si nu intra sub incidenta acestei reglementari:

1 raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale;2 raspunderea pentru prejudiciile cauzate de edificii, numai daca prejudiciul a fost

urmarea lipsei de intretinere ori a unui viciu de constructie;3 raspunderea pentru viciile cauzate de edificii, indiferent care ar fi cauza producerii

prejudiciilor.

93. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si intereseaza cu privire la angajarea raspunderii mentionate:

1 atat paza juridica, cat si paza materiala a lucrului;2 numai paza materiala a lucrului;3 numai paza juridica a lucrului.

94. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si raspunderea o poarta acela care are paza juridica a lucrului si aceasta:

1 presupune contactul nemijlocit cu lucrul;2 nu presupune contactul nemijlocit cu lucrul;3 presupune contactul nemijlocit cu lucrul numai in cazul bunurilor corporale.

95. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si se angajeaza raspunderea celui care are paza juridica a lucrului, iar acela care are paza materiala a lucrului:

1 poate fi tinut sa raspunda pe acelasi temei juridic;2 nu poate fi tinut sa raspunda pe acelasi temei juridic, ci pe art. 998-999 Cod civil;3 nu poate raspunde in nici o situatie de prejudiciile cauzate de lucru.

96. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din Codul civil se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si:

1 se considera ca exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului si in cazul titularilor unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate;

2 se considera ca nu exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului in cazul titularilor unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate;

3 se considera ca exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului si cu privire la titularul posesiei lucrului.

97. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si:

1 calitatea de paznic juridic nu o poate avea un detentor precar;2 calitatea de paznic juridic o poate avea un detentor precar;3 calitatea de paznic juridic o poate avea un detentor posesor.

98. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si victima prejudiciului trebuie sa faca dovada:

1 numai a prejudiciului;2 numai a raportului de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu;3 a prejudiciului si a raportului de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu.

99. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si pentru a se exonera de raspundere, paznicul juridic al lucrului poate dovedi:

1 numai fapta victimei insesi;2 numai cazul de forta majora;3 fapta victimei, fapta unei terte persoane pentru care nu este tinut a raspunde si

cazul de forta majora.

100. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si victima prejudiciului este indreptatita sa obtina despagubiri:

1 numai de la cel care are paza juridica a lucrului;2 numai de la cel care are paza materiala a lucrului;3 de la cel care are paza juridica a lucrului pe temeiul art. 1000 alin. 1, ultima teza

din Codul civil, iar de la cel care are paza materiala a lucrului pe temeiul art. 998-999 Cod civil.

101. In conformitate cu prevederile art. 1000 alin. 1, ultima teza din C. civ. se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si aceasta:

1 exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului juridic al lucrului pe temeiul art. 998-999 Cod civil;

2 nu exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului juridic al lucrului pe temeiul art. 998-999 Cod civil;

3 nu exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului material al lucrului pe temeiul art. 998-999 Cod civil;