1. Titlul Lucrarii: Functionarea si operarea spectrografului Q 24

2. Scopul lucrarii: Insusirea cunostintelor necesare pentru deprinderea modului in care se formeaza un spectru luminos in cadrul unei analize spectrale de emisie prin arc.

3. Descrierea si functionarea spectrografului Q 24

Figura nr. 1- Aspectul general al spectrografului Q 24

1.- dispozitivul pentru producerea scânteilor electrice(generator)2.- dispozitivul de iluminare pentru proiectarea imaginii umbrei electrozilor3.- stativul de scântei PS 64.- condensor optic UV acromat dist. focală f=75,6 mm5.- condensor optic UV acromat dist. focală f=150 mm6.- dispozitivul de închidere (obturatorul fotografic)7.- condensor optic Q dist. focală f=200 mm în garnitura de şpalt Spv.8.- garnitura de şpalt Spv9.- comutator pentru reglarea diafragmei camerei fotografice10.- stative de fixare(picioare)11.- cablu de alimentare cu comutator pentru dispozitivul de iluminare pentru proiectarea imaginii umbrei electrozilor

3.1.Dispozitivul pentru producerea scânteilor electrice (1)

Dispozitivul pentru producerea scanteilor electrice este un generator UBI in regimul de scanteie de joasa tensiune in regim de arc alternativ.Acest generator in regim de scanteie este recomandat analizelor cantitative si calitative in cazul materialelor metalice. El provoaca o incalzire mare intr-un punct al probei.In situatia in care generatorul lucreaza in regim de arc atunci se recomanda utilizarea lui pentru determinari calitative si cantitative in cazul pulberilor, aceasta incalzire provoaca volatilizarea probei, intreaga proba fiind incalzita pana la incadescenta.

3.2.Camera de scanteiere

Modul de construcţie a camerei de scânteiere corespunde prevederilor normelor electrotehnice pentru instalaţii electrice de înaltă tensiune.In camera de scanteiere se gaseste stativul de scanteiere(2). Construcţia deosebit de stabilă a acestuia permite chiar şi în condiţiile unei solicitări mecanice mai mari ghidarea în condiţii de deplină siguranţă a electrozilor, lucru care este deosebit de important, chiar esenţial pentru alinierea corectă a imaginii sursei luminoase.

Mecanismul pentru acţionarea electrozilor este plasat în partea inferioară a stativului(camerei de scanteiere).

În cazul în care există la dispoziţie o reţea de curent continuu şi un set de rezistenţe electrice de reglare corespunzătoare, prin apăsarea în jos a părţii superioare a stativului se poate aprinde un arc electric la electrozii montaţi în stativ.

Pe braţele de susţinere din material electroizolator se fixează suporţi de electrozi ; pe piesa de fixare inferioară nedemontabilă a acestora este prevăzut un alezaj pentru acul de gramofon care are rolul unui vârf de “atracţie” pentru arcul voltaic ce urmează să fie produs.

Înainte de a se conecta cablul de înaltă tensiune ce provine de la aparatul de producere a scânteilor electrice prin intermediul clamelor de conexiune, stativul de scântei(camera de scanteiere) trebuie să fie conectat la un conductor de conectare.

Instalaţia de iluminare pentru proiecţia electrozilor ajută la alinierea cu precizie a electrozilor în axa optică. Alinierea se va efectua prin deplasarea mecanică a stativului de scântei încă înaintea conectării descărcării electrice. Fasciculul luminos care provine de la un bec cu incandescenţă de 6V, 5W trece prin decupajul coloanei şi iluminează electrozii a căror imagine în umbră este apoi proiectată de către condensorul optic f=75,8mm (4, Fig.1) pe discul alb de diafragmă a condensorului f= 150mm (5). Pe discul alb de diafragmă a condensorului mai sus amintit se pot observa comod imaginile electrozilor, aceştia din urmă putând să fie reglaţi pe înălţime, lateral şi în alinierea lor reciprocă.

Pentru proiecţia optică normală “înainte”, dispozitivul de iluminat este aşezat pe glisorul stativului de scântei.

NotăÎn anumite cazuri speciale sistemul de reprezentare este folosit în aşa fel încât o imagine reală a descărcării să apară de-abia în interiorul spectrografului; în această situaţie poziţia electrozilor se poate determina prin proiecţie optică “înapoi”. În acest scop, dispozitivul de iluminat se fixează pe un glisor special şi se aşează la distanţă de 5-10cm în faţa electrozilor.

Imaginea umbrei acestor electrozi se proiectează cu ajutorul unei lentile adiţionale ce se aşează în decupajul coloanei stativului pe un ecran alb oarecare, pe care se va desena în prealabil poziţia axei optice a sistemului.

3.3.Sistemul de proiecţie optică (4, 5, 6)

Fig.2 - Sistemul de proiectie optica

Prin folosirea acestui sistem, sursa de lumină spectrală supusă analizei se poate alinia repede şi corect în raport cu axa optică a sistemului spectrografului. Concomitent se asigură prin intermediul acestui sistem iluminarea uniformă a şpaltului pe o lungime de aproximativ 13mm.

Aceste sisteme condensoare sunt în aşa fel corectate din punct de vedere optic încât distanţa lor focală să fie identică pentru domeniul luminii vizibile şi pentru componenta ultravioletă.

Dacă lentilele condensoare mai sus amintite sunt în aşa fel poziţionate încât să ofere o imagine intermediară perfect clară a sursei de lumină respectiv o reprezentare perfect clară a imaginii primei deschideri de lentilă pe şpalt pentru domeniul luminii vizibile, se asigură în mod automat în acelaşi timp şi condiţiile optice optime pentru domeniul ultraviolet, mult mai important din punct de vedere analitic decât domeniul luminii vizibile.

Pentru aşezarea condensoarelor optice sunt valabile următoarele dimensiuni (Fig.2).s = distanţa dintre şpalt (partea proeminentă a diafragmei de şpalt) şi până la marginea de

fasung dinspre şpalt a condensorului optic f=150 a=250,7mmb = distanţa dintre punctul mai sus menţionat şi marginea de fasung dinspre şpalt a

condensorului f=75,8mm. b=352,3mmc = distanţa de la punctul mai sus menţionat şi centrul electrozilor c=110,4mmSurse de lumină cu un diametru de până la 5mm se proiectează de către noul sistem de

iluminat încă perfect în diafragma de deschidere a aparatului Q 24.

3.4.Şpaltul spectrografului

Prin rotirea tamburului cu gradaţie (58, Fig. 3) şpaltul spectrografului poate să fie închis sau deschis, în funcţie de necesităţi. Valoarea de diviziune a tamburului mai sus menţionat este de 0,001mm = 1μm; deschiderea (lăţimea) maxim reglabilă a şpaltului este de aproximativ 0,3mm.

Şpaltul constituie o parte componentă integrantă a spectrografului. Din punctul de vedere al construcţiei sale mecanice el este deosebit de sensibil.

Fig.3 – Aranjamentul de ajustare pentru proiecţia optică a imaginii scânteii electrice direct pe şpalt

51.- carcasa pentru transformatorul electric52.- siguranţă electrică fuzibilă fină de 0,16 A53.- conexiune pentru instalaţia de iluminat pentru proiecţia optică a imaginii

electrozilor54.- şurubul de reglare al colimatorului55.- capul şpaltului spectrografului56.- garnitura de şpalt Spv a spectrografului57.- condensor optic Q cu distanţa focală de f=200 mm58.- tamburul gradat pentru reglarea lăţimii de deschidere a şpaltului spectrografului

59. ţeava colimatorului60.- cablu pentru conectarea la reţea a transformatorului61.- batiul din fontă al spectrografului62.- lampă de control, se aprinde atunci când şi atâta timp cât se produce iluminarea

scalei valorilor de lungime de undă (expunerea scalei)63.- comutator-întrerupător de reţea de alimentare electrică64.- maneta pentru telereglarea poziţiei casetei de plăci65.- bec de semnalizare pentru semnalizarea prezenţei tensiunii reţelei de alimentare

electrică66.- mecanism-contor pentru indicarea diviziunii casetei (urmărirea poziţiei casetei în

aparatul fotografic).

3.4.1. Verificarea punctului de zero

La producerea şpaltului şi mecanismului său se procedează în aşa fel încât el să fie închis complet atunci când tamburul gradat este în poziţia de zero; se poate totuşi întâmpla să apară devieri reduse de la această regulă, devieri ce nu sunt de importanţă pentru exploatarea aparatului, cu condiţia ca de această deviere să se ţină cont cu ocazia reglării lăţimii şpaltului pe diviziunea tamburului gradat mai sus amintit.

Poziţia reală de zero a şpaltului se poate verifica cu relativă uşurinţă prin aceea că se iluminează cu ajutorul dispozitivului de proiectare a imaginii electrozilor , privindu-se dinspre partea camerei fotografice obiectivul camerei. În acest scop trebuie să se atenueze lumina naturală din încăperea în care se află aparatul.

Atunci când şpaltul este deschis, obiectivul camerei fotografice este umplut cu lumină. Se va inchide progresiv şpaltul prin acţionarea corespunzătoare a tamburului gradat. În apropierea imediată a poziţiei de zero a tamburului gradat, acesta din urmă trebuie să fie rotit cu o viteză cât mai mică. În momentul în care lumina dispare complet din obiectiv, poziţia de zero a diviziunii tamburului a fost tocmai depăşită. Verificarea se va repeta de mai multe ori, pornindu-se atât din poziţia de deschidere cât şi din poziţia de închidere a aparatului respectiv.

3.4.2.Lăţimea de şpalt

În funcţie de scopul pentru care se efectuează înregistrarea spectrografică pentru reglarea lăţimii şpaltului sunt importante diferite puncte de vedere.

Dacă la efectuarea unor analize calitative este importantă folosirea integrală a capacităţii de disoluţie a spectrografului adică dacă este necesar să se folosească la maximum posibil capacitatea aparatului de a separa liniile spectrale aflate alăturat în spectrul respectiv, şpaltul trebuie să fie reglat pe o deschidere cât mai mică (în speţă pe aproximativ 0,003 până la 0,01, adică aproximativ 3 până la 10 microni).

În schimb, pentru efectuarea unor analize de natură cantitativă se va lucra cu deschideri de şpalt mult mai mari şi anume de aproximativ 0,02 până la 0,06 adică de 20 până la 60 microni.

Atunci când se lucrează cu valori de deschidere mai mari ale şpaltului, în spectrul liniar luminozitatea, timpul de expunere şi înnegrirea diferitelor linii sunt aproape independente de

lăţimea şpaltului. În schimb, în spectrul continuu, de exemplu al unui bec cu incandescenţă sau a unui bec cu hidrogen gradul de înnegrire creşte aproximativ proporţional cu valoarea de deschidere a şpaltului aparatului.

Dacă se urmăreşte o cât mai completă folosire a capacităţii de disoluţie a aparatului se indică reglarea şpaltului pe o valoare de deschidere anumită, care este determinată de domeniul lungimii de undă în care se situează liniile spectrale ce urmează să fie separate cu preferinţă precum şi în funcţie de raportul de deschidere al colimatorului.

Dacă denumim cifra de deschidere a colimatorului, deci raportul existent dintre deschiderea focală şi extensia fascicolului luminos în direcţia perpendiculară pe direcţia şpaltului cu “k”, lungimea de undă cu /k, lăţimea de şpalt necesară este reprezentată de produsul matematic dintre cele două mărimi mai sus amintite, adică k . /k.

Deschiderea şpaltului Capacitatea de disoluţie Luminozitatea

c 1 0

½ . k 0,94 0,47

1 . k 0,78 0,77

2 . k 0,45 0,90

3 . k 0,31 0,93

La această deschidere de şpalt se realizează aproximativ trei pătrimi din capacitatea de disoluţie ce se poate obţine cu o deschidere extrem de mică a şpaltului. În cazul în care lăţimea de deschidere a şpaltului se alege la o valoare mai mică decât cea optimă, scade luminozitatea, chiar şi atunci când capacitatea de disoluţie mai creşte puţin în continuare.

În cadrul tabelului sunt redate relaţiile de interdependenţă existente între deschiderea şpaltului, capacitatea de disoluţie şi luminozitatea în spectrul liniar.

Cifra de deschidere k este pentru aparatul Q 24 aproximativ de 10. Dacă urmează deci să se lucreze la o lungime de undă de 3000 A sau de 0,3 microni, pentru folosirea optimă a capacităţii de disoluţie şi a luminozităţii aparatului se va alege o lăţime de deschidere a şpaltului de 10.0,3 microni respectiv de 3 microni.

3.5.Garnitura de şpalt

Fig.4

95 - surub cu cap crestat96 - orificiu pentru intrarea luminii97 - buton cu capul cu margine striata98 - geamul de observare

Notă

Garnitura de şpalt este fixată cu carcasa sa deosebit de stabilă nemijlocit înaintea fălcilor de şpalt, şi anume cu ajutorul unui număr de trei şuruburi (96, Fig.4).

Orificiul său pentru intrarea luminii (96) este închis de un condensor optic din cuarţ montat într-un fasung înşurubat, având distanţa focală de f = 200 mm. În interiorul carcasei se găseşte o şaibă-diafragmă, ce poate să fie rotită cu ajutorul butonului cu capul cu marginea striată (97). În această şaibă-diafragmă se limitări ale şpaltului şi filter/

2.5.1.Diafragme

Diafragma S-10

Reprezentând un număr de şapte decupaje de diafragmare cu înălţimile 1,2,3,4,5,6 şi 12 mm. Ele sunt în aşa fel amplasate încât scala lungimilor de undă a aparatului Q 24 să poată fi expus în continuarea nemijlocită a spectrului, fără deplasarea casetei, pentru înălţimile de 1 şi de 2 mm.

Pentru înălţimea spectrală de 3 şi 4 mm, expunerea scalei lungimilor de undă trebuie să se facă cu un milimetru înaintea spectrului, dacă ea urmează să apară în continuarea nemijlocită a spectrului în timp ce pentru înălţimile spectrale de 5 şi 6 mm expunerea scalei lungimilor de undă trebuie să se facă cu 2 mm înaintea spectrului pentru a îndeplini aceeaşi condiţie.

În geamul de observare (98) apar cifrele 1…6 în culoare roşie precum şi un pătrat de culoare roşie pentru simbolizarea înălţimii libere a şpaltului de 12 mm.

Diafragma T-10Reprezintă nouă decupaje de diafragmă de câte 1 mm înălţime. Ele sunt în aşa fel aranjate încât să se poată expune nouă spectre fără spaţiu intermediar între ele, succesiv. În geamul de observare apar cifrele 1…9 pe culoare galbenă.

Diafragma TV 10

Reprezintă un număr de trei decupaje de diafragmare de câte 1 mm înălţime, aranjate unul deasupra celuilalt şi alte şase decupaje, câte două în continuarea primelor trei, pe ambele părţi ale acestora. Cu acest aranjament se pot obţine de exemplu cu o probă necunoscută un număr de trei spectre cu o singură înregistrare, după care pot urma apoi spectrele unui număr de şase probe ale unor elemente sau aliaje cunoscute. În geamul de observare apar în această situaţie simbolul “V” pe culoare albastră pentru poziţia celor trei înregistrări comparative precum şi cifrele 1,x,3,4,7,9 pentru celelalte şase decupaje de diafragmare.

2.5.2.Filtre în trepte

Pentru efectuarea unor analize cantitative spectrochimice se foloseşte de obicei un filtru în trepte. Stratul filtrant absorbant este deosebit de sensibil. În cazul în care în secţiunea parţială centrală a filtrului, situată în faţa şpaltului, se va constata prezenţa unor fire de praf (constatarea se face prin privirea cu o lupă corespunzătoare a filtrului), îndepărtarea impurităţilor respective nu trebuie să se facă cu ajutorul unei cârpe şi numai cu ajutorul unei pensule moi din păr natural, pensulă care trebuie să fie la rândul ei perfect curată.

Filtrul în trei trepte

Pe placă din cuarţ, cu o treaptă complet permeabilă în centru şi cu două straturi de platină cu o permeabilitate de 50% şi respectiv de 10% faţă de lumină, fiecare cu o înălţime de câte 1 mm. În geamul de observare se vede în această situaţie cifra romană III.Filtrul în şase treptePe o placă din cuarţ, cu o treaptă complet permeabilă în partea de sus şi cu cinci trepte cu straturi de platină, având următoarele grade de permeabilitate faţă de lumină: 40%, 16%, 10%, 6% şi

4%; fiecare dintre treptele de filtrare mai sus menţionate are o înălţime de câte 1,5 mm. În geamul de observare apare în această situaţie cifra romană VI. În timp ce revolverul de diafragmare înclichetează pentru fiecare diafragmă în parte, la filtrele cu mai multe trepte s-a renunţat în mod voit la diapozitivul de înclichetare. Datorită acestui fapt există posibilitatea evitării unor puncte avariate ulterior pe suprafeţele treptelor de filtrare (praf persistent, zgârieturi uşoare etc.); aceasta se face prin privirea unui spectru pe partea camerei fotografice, cu ajutorul unei lupe, căutându-se prin uşoara rotire a discului-filtru un punct de pe suprafaţa treptei respective de filtrare care să nu prezinte nici un fel de impuritate sau avariere.

2.5.3.Capacul de ajustare Printre accesoriile spectrografului se află un capac de ajustare cât mai mare, care poate să fie aşezată pe fasungul condensorului optic. Acest capac de ajustare se foloseşte pentru reglarea şi ajustarea poziţiei proiecţiei optice a sursei luminoase

2.6.Dispozitivul de comutare

În dorinţa de a simplifica cat mai mult lucrul cu spectrograful şi prin aceasta pentru a se reduce la minim necesarul de timp pentru efectuarea analizelor spectrografice rapide, elementele principale pentru comutare şi pentru comanda spectrografului Q 24 sunt în aşa fel amplasate încât ele să poată fi deservite cu uşurinţă din locul de muncă permanent al operatorului, loc ce se află în faţa stativului de descărcare a scânteilor.

Carcasa (51, Fig.3) de la capătul anterior al colimatorului (59) cuprinde un transformator cu o putere de aproximativ 5 W, a cărui bandaj primar (60) se va conecta prin intermediul unui ştecher de tip “Schuko” şi unei prize de acelaşi tip la o reţea de alimentare electrică de 220 V.

Atunci când pârghia de acţionare a întrerupătorului principal de reţea este comutată în sus, lampa de semnalizare semnalizează faptul că transformatorul este sub tensiune. El alimentează pe de o parte becul cu incandescenţă de 6 V, 5 W pentru iluminarea scalei valorilor lungimilor de undă şi pe de altă parte lampa de control ce este conectată în acelaşi circuit. Becul cu incandescenta mai sus amintit pentru iluminarea scalei valorilor de lungime de unda este montat într-un fasung bipolar, fasung ce este montat in peretele din spate al carcasei mari – în centrul spectrografului – de unde poate fi demontat cu cea mai mare uşurinţă. Lumina emisă de către acest bec cu incandescenţă este proiectată de către ultima suprafaţă a prismei Cornu din cuarţ pe scala valorilor de lungime de undă ce este situată în decupajul camerei fotografice. Pe de altă parte se conectează cu ştecherul (53) instalaţia de iluminare a dispozitivului de proiecţie a electrozilor. În momentul iluminării (expunerii) scalei valorilor de lungime de undă această din urmă lampă trebuie să fie stinsă pentru a se scurta timpul de expunere.

2.7.Casetele Pentru asigurarea unei stabilităţi corespunzătoare, casetele sunt confecţionate din metal. Pentru fixarea pe rama de casetă este doar necesară aşezarea casetelor pe rama de casetă, împingerea lor până la refuz spre stânga şi înzăvorârea lor prin intermediul a două pârghii de excentru (74, Fig 5). Placa se introduce dinspre partea din spate, după deschiderea capacului basculant. Suportul pentru placă este prevăzut cu şase puncte de sprijin, a căror înălţime se

reglează cu ocazia efectuării ajustărilor în cadrul întreprinderii producătoare. Punctele de sprijin respective nu sunt situate în acelaşi plan şi în consecinţă placa poate să fie apăsată prin intermediul arcurilor de capac în cea mai bună poziţie de claritate într-o poziţie uşor curbată.

Ajustarea spectrografului va fi compromisă dacă se efectuează la punctele de sprijin respective sau la arcurile de capac orice fel de modificări de către beneficiar.

Casetele se livrează în formatele 6x24, 9x24 şi 9x12 (în centimetri).Dat fiind faptul că fiecare casetă livrată este adaptată cu precizie la sistemul optic pentru

care a fost livrată, în cazul livrării ulterioare a casetelor poate să fie ulterior necesară reajustarea casetelor în punctele lor de sprijin.

Pentru a se obţine spectre situate cu precizie unele sub altele este necesar ca maneta de acţionare manuală să fie acţionată întotdeauna în acelaşi sens spre elementul de înclichetare.

Poziţia de reglare este indicată pe mecanismul contor ce se află în partea stângă lângă maneta de acţionare manuală. Schema de reglare indică locul din cadrul plăcii fotografice, în care în cadrul înălţimii totale a plăcii se produce înregistrarea respectivă.

Cifrele rămase albe pe schema de reglare mai sus amintită corespund acelora ale mecanismului contor. Domeniul de reglare între 15 şi 85 este destinat pentru plăci cu o înălţime de 9 cm în timp ce acela dintre 30 şi 70 este destinat unor plăci cu înălţimea de 6 cm. În aceste domenii se pot efectua înregistrări spectrale la o distanţă corespunzătoare faţă da marginea plăcii. Cifra 50 indică întotdeauna mijlocul plăcii fotografice.

În caz de necesitate, zona de margine a plăcii fotografice ce poate să fie folosită complet după o perioadă de încercări. Pentru efectuarea unor analize cantitative, asemenea spectre marginale sunt folosibile fără a prezenta probleme deosebite, în ciuda halo-ului marginal care este aproape inevitabil. Nu se recomandă în schimb ca această zonă marginală să fie folosită pentru înregistrarea unor spectre ale unor analize calitative.

2.7.1.Scala valorilor de lungime de undă Cu toate că diviziunea unei scale de valori de lungime de undă deviază din motive de fabricaţie întotdeauna în raport cu poziţia liniilor spectrale, apariţia acestei scale de valori de lungime de undă este totuşi de o importanţă deosebită pe placa spectrografică, aceasta uşurând extraordinar evaluarea calitativă.

Puncte de sprijin precise cu privire la poziţia anumitor linii spectrale le oferă bineînţeles numai spectrul bine cercetat al fierului, care se înregistrează de cele mai multe ori ca spectru de referinţă împreună cu spectrul de analizat.

Fig.5 arată cu caseta demontată scala de valori de lungimi de undă (75) şi pârghia de scală (76) în timpul acţionării înainte. Pentru înregistrarea scalei este necesar ca din caseta aflată sub fixajul celor două pârghii excentrice (74) să se scoată spre partea dreaptă complet cursorul de casetă. Numai după aceasta se va putea acţiona pârghia de scală complet în poziţia sa din faţă, negativul de scală fiind adus la scurtă distanţă de planul plăcii fotografice.

Împotriva forţei unui arc pârghia va fi apoi apăsată în poziţia inferioară şi prin aceasta se conectează la tensiunea de alimentare electrică a becului pentru iluminarea scalei valorilor lungimilor de undă.

Lampa de control situată în acelaşi circuit se aprinde în timpul expunerii; conectarea ambelor lămpi este deci cuplată cu deplasarea înainte a scalei de valori de lungime de undă. Datorită acestui sistem, orice defecţiune ce s-ar produce în cadrul circuitului electric (cum ar fi

de exemplu arderea becului, etc.) este în consecinţă imediat recuperabilă. De asemenea se previne riscul unei expuneri a plăcii fără deplasarea înainte a scalei valorilor de lungimi de undă.

Ramele de culoare roşie respectiv albastră de pe schema de reglare (72, Fig.5) indică domeniile, în care cu casetele de 9x24 şi 6x24 este posibilă înregistrarea scalei valorilor de lungime de undă.

În câmpurile haşurate cu roşu respectiv cu albastru este posibilă fotografierea scalei de valori de lungimi de undă, deplasarea înainte a acesteia trebuind să se facă însă înainte ca indexul (73) să atingă haşurarea; numai după aceasta caseta se poate deplasa mai departe până la capătul cursei de deplasare posibil.

Invers, pentru îndepărtarea scalei valorilor de lungimi de undă, indexul trebuie să se afle din nou în exteriorul câmpului haşurat de pe schema de reglare.

Fig.5 – Camera fotografică a spectrografului71.- sania port casetă72.- schema de reglare pentru casete 6x24 respectiv 9x24 cm73.- indexul schemei de reglare pentru poziţia casetei74.- pârghie de acţionare a unui excentru pentru fixarea casetei pe poziţia de reglare

corespunzătoare75.- scala valorilor de lungime de undă, rabatată înainte în vederea expunerii pe placa

fotografică76.- pârghie pentru acţionarea rabatării înainte a scalei valorilor de lungime de undă în

vederea expunerii pe placa fotografică77.- capac de protecţie montat deasupra şurubului de reglare pentru ajustarea scalei

valorilor de lungime de undă78.- suprafeţele glisante de ghidaj pentru căsuţa port-casetă a camerei fotografice79.- picior cu filet pentru ajustarea laterală a spectrografului Q 24