Functia practica a filosofiei

-Incercarea de a creea o punte intre filosofia ca activitate teoretica si viata cotidiana In Antichitate discursul filosofic si modul de viata nu erau separate,de ex dragostea de intelepciune.”A duce o viata buna in legatura cu virtutea” era mai important decat a discuta filosofie. Filosofia avea menirea de a disciplina individual.Pentru antici filosofia era traita direct,acest mod de viata era dublat de o intelegere a lumii. In dialogurile lui Platon gasim o permanenta invitatie la dialog,gandirea formandu-se pe baza regulilor ratiunii.Acesta este scopul unui astfel de demers.Ideea de baza este de a descoperii adevarul .Apare o descoperire ,in metoda dialogurilor lui platon se iveste si semnificatia filosofica.Menirea filosofiei antice era aceea de a-si indruma disicpolii de a-si rezolva problemele existentiale. Filosofia te ajuta sa inveti sa traiesti bine. Existau 2 metode diferite paidea?,cazul sofistilor-predau cultura generala.Sofistii ii invatau pe oameni sa traiasca in cadrul cetatii.Socrate ii face ape oameni constienti de nestiinta lor.Sofistii ignorau componenta psihologica a dialogului.,intrucat invatatura sofistilor impunea invatarea unui adevar in prealabil. Personajele din dialogurile lui platon ajung sa aiba adevarul prin raspunderea la intrebarile ce li se pun.Oamenii discutand cu Socrate devin consitientide ei insisi,sunt intr-o permanenta cunoastere de sine.Rolul filosofiei antice este de ai permite partenterului de dialog sa inteleaga ceea ce este cu adevarat important in viata.Filosofia se putea manifesta in societate ,pentru ei filosofia era cea pe care o traiai zi de zi. Penttru Platon a trai filosofia insemna a actiona conform virtutii,acea stare in care gandirea ,vointa si actiunea sunt complementare.Anticii credeau ca o permanenta dezbatere este inutila daca nu este in concordanta cu viata de zi cu zi. Pentru epicureici,filosofia reprezenta o experimentare si o alegere.Experienta nu era doar experienta placerii sau a durerii ci insusi

a individului.Pentru ei experienta nu poate fi detesata de suflet.Individul este pus in miscare tocmaide aceasta experienta. Rolul filosofiei era acela de a te invata sa cauti intr-o maniera potrivita placerea de “a exista.” Filosofia trebuia sa tea jute sa te bucuri de viata pe care ai. Pentru epicureici cauza nefericirii este ignoranta placerii.Menirea filosofului era una terapeutica,in asa fel incat viata sa devina o viata placuta ,altel riscam san e irosim viata in cautarea unor placeri efemere.Dezideratul ultim este experimentarea unei stari de libertate. Pentru stoici-sunt mai aproape de socrate-fericirea este un soi de supunere,trebuie sa facem ceaa cea ratiunea ne dicteaza.Un singur lucru care depinde de noi-a face bine- numai asa putem ajunge la coerenta cu sine.Pentru stoici a trai in conformitate cu ratiunea insemna sa vrei mereu aceleasi lucruri sis a respingi mereu aceleasi lucruri.Intentia morala este a noastra.Ceea ce sta in sfera indiferentului nu sta in puterea noastra.Pt stoici functia filosofiei este aceea de a exersa mintea petrnu a actiona conform cu ratiunea,san e gandim di abia apoi sa actionam. In Evul Mediu apare o prima forma de academicizare a filosofiei.Inceputul filosofiei medievale a fost marcat de doua evenimente importante: caderea imperiului roman si aparitia crestinismului.In aceasta perioada se incerca reconcilierea filosofie antice cu crestinismul.Daca in Antichitate dezideratul ultim era sa traiesti intelept,in Evul Mediu idealul este o viata religioasa.Filosofia vizeaza tot binlee si adevarul dar isi redefineste scopul.Binele se raporteaza mereu la norma relogioasa crestina. Filosofia ca studio de viata de transforma intr-o practica religioasa.Discursul filosofic ca spune un adevar unic,ce trebuie sa fie insusit de fiecare din noi. Pt scolastici scopul principal era sa afle raspunsul la o intrebare sau sa rezlve o contradictie.Binele si adevarul sunt unul singur.Nu mai suntem in cautarea lor dar avem nevoie de lamuriri. Scolasticii aveau 2metode de predare : “lectio”,neinteractiva,cand profesorul recita un text,si ”disputatio” ce reprezenta miezul filosofiei scolastioce.Profesorul era expert in interepretarea textelor,ce erau argumente.Elevii raspundeau acestor argumente si astfel discutia continua.Studentii nu cautau adevarul in sine,nu se investigau pe sine,ci

ei cautau adevarul in spusele profesorului.Definirea de sine nu se mai face acum in functie de propriile descoperiri.Studentii nu investigheaza ce cred ei despre acel ceva,trebuie sa accepte totul ca un stil de viata,valoarea psihologica este redusa la minim.Scolastica ramane captive dezideratului de a unifica filosofia cu teologia.Aceasta trebuie sa fie o algere care sa aparitna individului. Filosofia moderna-empirism,rationalism –marea trecere este tocmai aceasta.Filosofia moderna duce discutia in planul stiintei.Ideea de dialog incepe sa dispara ,scrierilefilosofie sunt doar sub forma unor doctrine.Miza acestei epoci este cunoastereaprin system complex care sa poate furniza o explicatie pentru tot. Filosofia luiDescartes este un set de principii.Descartes considera ca prin ordonarea mintiii are loc un soi de obietivare stiintifica a eului si a actiunilor sale,o scindare intre sinele din viata cotidiana si a sinelui analitic.Acest proces menit sa puna in evidenta trasaturile sinelui nu ajunge la u process de reconstructie si se opreste la jumatatea drumului.Sinele,sufletul ramane o entitate abstracta.Aceasta perspective va duce la criza filosofiei existentialiste.Se pierde esenta individuala.In acest context descoperirea de sine se face stiintific si rezultatul este acelasi.Toate acest trasaturi care ne alcatuiesc ca indivizi se pierd. Urmeaza o incercare de reconcilere a acestei rupturi ,intre filosofia ca stil de viata si teoretica. Hermeneutica,arta interpretarii a parut in antichitate si a luat in vizor culturile antice si culturile clasice.Hermeneutica a jucat un rol important acordand o functie dialogului ca metoda de formare a sinelui. Un prim pas il face Martin Luther care pune in discutie interpreteaza textile biblice si afirma ca fiecare cititor percepe textul altfel ,internalizarea plidelor se face intr-un fel unic.Pentru Luther intelegerea unui text se face pe capacitatea individului de a-si gasii propria cale de a intelege textul. Baptista Vico- a te intelege pe tine se faceintr-un context istoric,nu ma pot intelege pe mine daca nu inteleg valoarea societatii in care traiesc. Schleiermacher considera ca intelegerea unei culture presupune o atitudine deschisa fata de faptul ca cea ce pare coerent poate sa fie suprafata unor lucrui care in realitate ne sunt nefamiliare.Pentru a

dobandii o atitudine deschisa trebuie o hcestionare continua.Idealul pe care il urmareste este o eliberare a stiintelor umaniste de stiintlele naturii. Fenomenologia-a fost inteleasa ca o metoda obiectiva de cercetare e esentelor si intelesurilor,o deschidere psihologica profunda,o analiza a constiintei,sau ca o metoda de abordare a vietii traite concret. Fenomenologia este studiul structurilor constiintei asa cum sunt date ele in experienta traita la persoana 1. Pentru Husserl strucura de baza a constiintei este intentionalitatea-in cazul fiecarui individ constiinta este mereu indreptata catre ceva.Metoda fenomenologica impliaca din partea individului o suspendare a atitudinilor naturale cu scopul de a permite reflectiei rationale sa aiba acces la credintele si convingerile care stau in spatele credintelor individului.Aceasta autoanaliza nu vizeaza sinele ca atare si vizeaza sinele asa cum interactioneaza el cu lumea.Fenom credeau ca pot fi examinate critic presupozitiile si reintemeiate.Discursul theoretic este vazut ca oferind sprijin introspectiei. FILOSOFIA PRACTICA-CONSILIERE Socratismul consta in cautarea raspunsului la intrebarea “cum este bine sa traim?” Oamenii ca si pe vremea lui socrate actioneaza conform convingerilor lor.Noi traim astazi intr-o lume a relativismului,nu exista un singur raspuns.Toate credintele sunt bune atata timp cat nu ii deranjam pe ceilalti.Filosofia s-a retras sper academii,filosofii s-au indreptat spre teorie. Oamneii au crezut in continuare ce spunea traditia.Filosofii s-au intors in viata publica proclamand ca nu exista convingeri absolute. Filos moderna-1981 Germania Achenb a inceput sa stea de vorba cu oamenii contra cost-s-a raspandit in multe alte tari-sute de mii de practicieni –cautarea intelepciunii in maniera socratica. Trasatura importanta in sedintele de consiliere-se filosofeaza,are loc un dialog liber care urmareste acelas scop ca in antichitate-lamurirea de sine.