functia poetica a semnului esthetic

7/25/2019 Functia Poetica a Semnului Esthetic

1/56

Functia poetica a semnului estheticPaul Gorban

Cercetarea semiotic este asimilat astzi de toate domeniile care se pretind a avea ostructur tiinific. n jurul acesteia au aprut polemici care vin i acuz semiotica descientism sau c ncearc prin cele mai neortodoe ci s ia locul metodelor de lucru i aar!umentrilor. Cert este c semiotica ajut" prin definiie" la realizarea de noi metode de lucrucare s vin n ajutorul nele!erii noastre" nicidecum s domine ar!umentul tiinific al unuianume domeniu. n acest sens" contribuii importante au fost aduse de semiotic n domenii

precum lo!ic" matematic" teoria artelor" teoria interpretrii unui tet" biolo!ie etc. #unoar"$h. %. &ebeo' spune clar c semiotica este tiina care se ocup de interpretarea semnelor devia" nele!(nd prin aceasta orice semn emis de o anumit vietate" or!anic sau nonor!anic. ns domeniul care ne intereseaz aici este cel al semioticii literare" dei trebuie srecunoatem c pare pretenioas epresia. )ste cunoscut faptul c eerciiul criticii literareeist din momentul din care eist i literatur. *arin *incu" semiotician rom(n de talieeuropean" analiz(nd apariia fenomenului critic n literatur" subliniaz faptul c eistenacriticii literare eista chiar c(nd nu a fost eprimat" ea a fost implicit ca lectura n tetulnsui" care se constituie n vederea receptrii de ctre un destinatar. +ectura critic actual s,aspecializat ntr,adevr foarte mult" dar aceasta nu nseamn c trebuie s,o ne!m. & nu inemcont c semiotica eist" ar nsemna s nchidem ochii la o faz etrem de incitant a lecturiicritice-.+ectura unui tet literar/" fie c vorbim aici de un tet estetic sau unul de pur comunicare

presupune o descoperire de sine. n maniera diadic a comunicrii folosit de structuraliti"Geor!es Poulet su!ereaz i el c actul lecturii" n care este implicat adevrata !(ndirecritic" cuprinde coincidena a dou contiine" i anume0 aceea a unui cititor i aceea a unui

autor. % citi un tet literar are aici sensul nalt al lui a decodifica sau a lui a nele!e. Cititorulcare vine n contact cu tetul estetic va consimi c(teva plceri" el este cel care primetemesajul i l transform n raport cu nele!erea lui" n raport cu al su Co!ito. +ectura

presupune un proces de nvare" de decodificare" de nchidere i deschidere de sine. %utorulse deschide cititorului" altfel spus emitorul se arat sau i arat co!ito,ul destinatarului"acesta din urm se deschide pentru nt(lnirea cu mesajul" care se afl undeva ntre el i autor.Poezia face parte din cate!oria tetelor estetice" dar nainte de aceasta ea face parte dincate!oria tetelor literare sau tetelor de comunicare" ceea ce ne ndreptete s considermde la nceput c ea este obiect de studiu pentru semiotica !eneral. % numi c semne poeticesunt identificabile n concepte" n motivele" n temele" personajele" ima!inile" efectele"

muzicalitatea etc." care sunt vzute sau ascunse n tet. %ceast vedere sau ascundere asemnelor estetice sunt formulate n funcie de faptele socio,culturale. 1ar trebuie s spunemnc de pe acum c n tetele estetice literare proz sau poezie/" dar i n alte tipuri de teteestetice" cum ar fi pictura sau muzica" eist o diferen ntre conceptul de izvor i cel desemn. n acest sens" profesorul de filolo!ie 12%rco &ilvio %valle" ntr,un interviu acordatsemioticianului i criticului rom(n" *arin *incu spune cu privire la termenii de izvor i semnc primul implic un fel de raport personal i privat" n timp ce al doilea implic un raport


2/56

impersonal i public. Cert este c actul semiolo!ic are loc n ambele variante" deoarecedinspre privat ima!inea devine public odat cu epunerea ei" dinspre personal" ea trece nimpersonal" n comunitate" locul n care semnul estetic i urmeaz cursul descifrrii. %utorul"el nsui se afl n situaia de a descifra izvorul" locul de nceput al estetizrii !(ndului"emoiei creatoare" abia apoi ncifreaz un cod n mesajul literar destinat unui cititor sautar!het. $etele estetice apar n cadrul unei societi n anumite momente i contribuie lanaterea unor ideolo!ii sau modele de lectur a lor. &emiotica de astzi permite cercettorilors pun n le!tur structurile semiotice sociale cu cele ale sistemului literar. %ltfel spus"studiile de astzi pot arta posibilitatea de a crea o estur de relaii din ce n ce mai

pertinente ntre semnele literare i cele socio,culturale.1espre problema definirii semnului literar s,au scris n ultimele decenii importante lucrri"ns o contribuie deosebit cu privire la aceast problem o aduce Cesare &e!re" un important

profesor i lin!vist al universitii din Pavia. )l arat c pornind de la semnele simple saumoneme" se poate ajun!e la cele mai ample semne cu caracter discursiv. Cu toate acesteaeist un numr infinit de semne complee intradiscursive" constituite din uniunea monemelorsau din sinta!me non,conti!ui care formeaz motive" teme" leitmotive etc." dezvolt(nd undiscurs paralel" complementar" sau chiar antidiscurs. Pe de alt parte" arat lin!vistul italian"sunt i semne intraverbale - ana!rame" repetiii" aliteraii - care lea! unele fenomenedincolo de poziia lor monemic. 1incolo de identificarea tipolo!iei semnelor" lin!vistulsu!ereaz c e necesar s se fac o difereniere a raporturilor ntre tipuri" astfel nc(t seevideniaz discursul care concentreaz i stoarce semnificaii de semne.1ac mer!em pe liniile deschise de 3mberto )co putem aduce n atenie relaia ce sestabilete ntre un tet estetic/ i lectorul acestuia. Potrivit semioticianului italian tetul este omain lene care cere din partea lectorului un efort cooperativ. %ltfel spus lectorul

coopereaz n tet sau la nt(lnirea cu acesta. 3mberto )co subliniaz c tetul literar esteceea ce se prezint fr prefctorie" ca un mecanism de cooperare" n aa fel nc(t cititorul snelea! c pune ceva de la el i s citeasc prin intermediul tetului nsi problemacomunicrii" s pun n eviden mesajul n caracteristicile sale semiotice.

4u trebuie uitat faptul c o oper de art are caracteristici structurale ca i o lan!ue. n acestsens" pentru semioticianul milanez arta pare s fie o modalitate de interconectare de mesaje nvederea producerii unui tet n care0 a/ mai multe mesaje" la diferite niveluri i pe diferite

planuri ale discursului" sunt ambi!uu or!anizate5 b/ aceste ambi!uiti nu se realizeaz lant(mplare" ci urmeaz un plan precis5 c/ artificiile dintr,un mesaj dat eercit o presiunecontetual asupra artificiilor din toate celelalte mesaje5 d/ modul n care normele unui sistem

sunt nclcate de un mesaj este acelai cu modul n care normele altor sisteme sunt nclcatede diferite mesaje pe care acestea le permit. n tetul estetic codurile personale sunt numiteidiolect. %rtistul" n !eneral" reordoneaz codurile" propun(nd chiar noi posibiliti decodificare" doar c de cele mai multe ori acest nou cod este aparent utilizat de un sin!urvorbitor i neles de un auditoriu foarte restr(ns5 este o enclav semiotic pe care societateanu o poate recunoate ca re!ul social acceptabil de ctre oricine. 3n astfel de cod personaleste de obicei numit idiolect. 6e!ula care !uverneaz toate devierile n funciune la fiecare


3/56


4/56

termenul de poezie este instabil i le!at de o anumit epoc-" n timp ce poeticitatea este unelement sui !eneris -/ de re!ul componenta unei structuri complee dar totui ocomponent care n mod necesar i imperios transform toate celelalte elemente -/ de c(teori poeticitatea" funcia poetic" devine dominant ntr,o oper literar" vorbim de poezie-. n

baza acestei ipoteze" poeticitatea apare ca fiind un fenomen semiotic !eneral care poate aprean diferite !rade ca funcie a oricrui tet. Pe de alt parte" 7a'obson subliniaz c poezia

presupune poeticitatea" dar c evaluarea unui tet ca poezie depinde de conveniile literare aleunei anumite epoci istorice/.7a'obson a ajuns la rezultatul c analiza lin!vistic a funciei poetice trebuie s depeasc!raniele poeziei. Pe de alt parte" tot el arat c cercetarea lin!vistic amnunit asupra

poeziei nu se poate limita la funcia poetic. n acord cu teoria semioticii a autonomiei esteticei literare" 7a'obson definete mesajul poetic ca autotelic" adic mesaj ce nu are alt funcie nafara lui. %ltfel spus" 7a'obson arat c0 poeticitatea se manifest prin aceea c un cuv(nteste perceput ca un cuv(nt i nu doar ca un simplu nlocuitor al obiectului denumit sau ca omanifestare a unui sentiment -/ cuvintele poetice i combinaiile lor nu sunt indiciindifereni ai realitii ci i atin! propria importan i valoare independent-.ntr,o lucrare de mai t(rziu" analiz(nd funcia poetic n structura unui mesaj" 7a'obson afirmipoteza c funcia poetic nu este nu este sin!ura funcie a artei verbale ci doar dominanta ei ifuncia determinant" pe c(nd n celelalte activiti verbale ea particip ca un constituent dedecor i auiliar. 7a'obson arat c funcia poetic este at(t opus c(t i similar funcieimetalin!vistice" acestea sunt raportate la principiul structural al echivalenei poetice. &e

poate obiecta faptul c metalimbajul utilizeaz n lan uniti echivalente n combinareaepresiilor sinonimice ntr,o propoziie,ecuaie0 %8% iapa este femininul pentru cal/. Poeziai metalimbajul sunt totui diametral opuse ntre ele0 n metalimbaj secvena este folosit n

construirea unei ecuaii" pe c(nd n poezie ecuaia este utilizat pentru obinerea secvenei-.Pe l(n! aceast diferen structural dintre funcia poetic i cea metalin!vistic" 7a'obsonrecunoate n mod implicit o fundamental similaritate euristic ntre poetic i metalin!vistic"art(nd c ptrunderea n structura autonom a semnului poetic are drept rezultat o nele!ere

profund a metalimbii i a structurii semnului lin!vistic n !eneral.Poeticele omului nou dezvolt un mecanism ndreptat ctre ima!inaie" ctre fantasie. n acestsens 3mberto )co distin!e cel puin trei tipuri de poetici" anume0 poetica uimirii" poeticain!eniozitii i poetica metaforei. $oate aceste trei poetici" dincolo de aparena lor bizantin"tind s stabileasc aceast misiune de inventivitate a omului nou" care vede n opera de artmai cur(nd un mister ce trebuie cercetat" un stimul pentru voiciunea ima!inaiei" dec(t un

obiect ntemeiat pe raporturi evidente care te desfat ca ceva frumos.%vantajul operei literare" adic a tetului estetic este acela c n comparaie cu tetele ne,estetice rm(n inepuizabile" duc la ceea ce se numete semioz nelimitat. Folosireasimbolului n tetul literar/ estetic" ca form de comunicare ne determin s !(ndim un poemca la o oper deschis prin ecelen" cu at(t mai mult cu c(t sunt folosite elementeleambi!uitii. Potrivit opiniilor lui 3mberto )co autorul unui tet estetic i mai ales al unuitet poet ofer consumatorului" lectorului o oper care trebuie desv(rit. %vem aici a face cu


5/56

ceea ce semioticianul numete opera n micare. Pus n faa unui tet estetic interpretul se afln faa unui c(mp de relaii n care odat ptruns particip ctre realizarea semnificrii finale aoperei. %ltfel spus" n tetul estetic lectorul se nt(lnete" pe de o parte" cu autorul dar" naceeai msur cu el nsui5 de aici i caracterul deschis al unei opere. Consumatorul unui tetestetic devine el nsui colaborator al acestuia. )l este" n cele din urm" cel care desv(reteopera de art. $rebuie spus faptul c opera n micare nseamn la 3mberto )co posibilitateaunor multitudini de intervenii personale. Cu toate acestea" nu nseamn c vorbim de oinvitaie amorf la intervenia fr discernm(nt.&ubliniem odat cu semioticianul milanez c atunci c(nd vorbim de o oper" de un tet estetic"contiina noastr artistic cere s nele!em prin oper o activitate intim care conserv ofizionomie de or!anism i manifest" oricum ar fi neleas i prelun!it" accentul personal nvirtutea cruia eist" valoreaz i comunic. n cele din urm putem spune c0 a/ opereledeschise" ntruc(t sunt n micare" se caracterizeaz prin invitaia de a face opera mpreun cuautorul5 b/ la un nivel mai nalt ca !en al speciei oper n micare/ eist acele opere care" cutoate c sunt desv(rite sub aspect fizic" sunt totui deschise unei !erminri continue derelaii interne pe care consumatorul trebuie s le descopere i s le alea! n actul de percepieal totalitii stimulilor5 c/ orice oper de art" chiar dac este produs conform unei poeticieplicite sau implicite a necesitii" este n mod substanial deschis unei serii virtual infinitede lecturi posibile" fiecare din ele fc(nd opera s retriasc potrivit unei perspective" unui!ust" unei eecuii personale-. 3mberto )co nu face dec(t s l urmreasc i s l aprobe pe+ui!i Pare9ison care n a lui estetica apreciaz c0 toate interpretrile sunt definitive n sensulc fiecare din ele este pentru interpret" opera nsi i" n acelai timp" provizorii n sensul corice interpret tie c trebuie s,i aprofundeze necontenit interpretarea. n msura n care suntdefinitive" interpretrile sunt paralele" astfel nc(t una le eclude pe celelalte chiar fr s le

ne!e-.Forma artistic a unui anume tet are o structur artificial i asta pentru c limbajul lui nuconstituie o or!anizare de stimuli naturali" ci o or!anizare de stimuli realizai de artist" n cazulde fa de poet. 1eci putem spune c forma artistic a unui tet estetic aste artificial" deodatce n el sunt pui n relaii stimuli artificiali. 6oman 7a'obson a demonstrat n acest sens climbajul nu este un mijloc de comunicare ca at(tea altele ci" mai cur(nd" ceea ce ntemeiazorice comunicare" altfel spus limbajul este realmente ntemeierea nsi a culturii. n raport culimbajul" toate celelalte sisteme de simboluri sunt accesorii sau derivate-. $ot 7a'obson aratn cartea citat aici c un mesaj lin!vistic poate aspira la diverse funcii i anume0 funciareferenial" funcia emotiv" funcia conotativ sau imperativ" funcia fatic sau de contact"

funcia estetic i funcia metalin!vistic.3mberto )co apreciaz cele ase funcii ale lui 7a'obson i le pune n relaii" iar atunci c(ndajun!e n pra!ul reuitei estetice spune c0 valoarea estetic nu aparine discursului emotivmai mult dec(t ar aparine discursului referenial5 teoria metaforei" de pild" prevede ontrebuinare variat a referinelor. ntrebuinarea estetic a limbajului limbajului poetic/implic" deci" un uz emotiv al referinelor i un uz referenial al emoiilor" pentru c reaciasentimental se manifest ca realizare a unui c(mp de semnificaii conotate. $oate acestea se


6/56

obin printr,o identificare ntre semnificant i semnificat" ntre vehicul i modalitate" cu altecuvinte" semnul estetic este ceea ce *orris numete semn iconic" n care trimiterea la valoareasemantic nu se epuizeaz prin referirea la denotatum" ci se mbo!ete necontenit ori de c(teori este consumat estetic" valorific(nd ntruparea lui unic n materia din care se structureaz5semnificatul ricoeaz fr ncetare n semnificant i se mbo!ete cu noi ecouri-.1incolo de structura spectaculoas pe care o are cuv(ntul poetic" acesta comunic" mpreuncu o anumit semnificaie" o emoie neobinuit. Poetul folosind metafore" cuvinte puine"reuete s ne transmit o comunicare estetic/. :mprevizibilul d farmec discursului poetic"el este acela care uimete i deschide nivelurile de nele!ere pe de o parte" iar pe de alt parteel este acela care invit consumatorul de estetic la realizarea final a lucrrii estetice/.3mberto )co arat c discursul poetic se bucur" n comparaie cu alte tipuri de discursuriestetice de o anumit libertate" dar aceast libertate a cuv(ntului aflat n poezie oferdeschideri ontolo!ice. 1iscursul poetic ntrebuineaz un limbaj ieit din comun care nu estela ndem(na oricrui individ. )ist de cele mai multe ori tendina" din partea comunicatorilorcomuni" s se considere c poezia este cu totul lipsit de semnificaii. +ucru care se dovedetea fi fals" aezat n zona prejudecilor" deoarece n urma lecturrii unui cuv(nt sau relaii decuvinte estetice/ primesc o cantitate imens de informaii. ;dat intrat n universul unuidiscurs liric eti invitat s deschizi alte perspective" dar n acelai timp s ii cont de asociaiile

pe care autorul le,a stabilit ntre cuvinte. Cu toate acestea )co su!ereaz c ceea cetezaurizm din discursul poetic nu este doar informaie" ci mai mult" semnificaie poetic.6emarcm comparaia deosebit pe care semioticianul italian o face ntre poetica de naturclasic i cea contemporan. %stfel constatm c arta clasic se realizeaz nclc(nd ordineaconvenional n limitele bine definite" n timp ce arta contemporan manifest printrecaracteristicile ei eseniale pe aceea de a postula nencetat o ordine profund improbabil n

raport cu cea de la care pornete. %ltfel spus" )co subliniaz c n vreme ce arta clasicrespecta o ordine stabilit de un sistem lin!vistic" cea contemporan" dimpotriv" caut sdepeasc tradiionalitatea sistemului" cut(nd s valorifice" s eperimenteze noi sistemelin!vistice0 n timp ce arta clasic introducea atitudini ori!inale n interiorul unui sistemlin!vistic ale crei re!uli fundamentale le respect n esen" arta contemporan i realizeazori!inalitatea propun(nd uneori cu fiecare oper/ un nou sistem lin!vistic" care i coninenoile sale le!i. -/ Poetul contemporan propune un sistem care numai este cel al limbii n carese eprim" dar nu este nici cel al unei limbi ineistente0 el introduce moduri de dezordineor!anizat n interiorul unui sistem pentru a,i mri posibilitatea de informaie. -/ poetulcontemporan i construiete mesajul poetic cu mijloace i sisteme diferite de cele ale poetului

medieval. - arta contemporan" fa de cea clasic/ tinde spre o multipolaritate a operei iare toate caracteristicile unei creaii a propriei epoci" a unei epoci n care anumite disciplinematematice se intereseaz de bo!ia coninuturilor posibile n mesaje cu structurambi!u-.6ezult din citatul acesta c proiectul artei sau poeticilor contemporane este acela de a realizao ruptur a le!ilor care !uverneaz discursul comun" promovat n mod re!ulat de clasicism.Cu toate acestea poetul contemporan nu se rupe total de tehnica poeticilor clasice" el


7/56

efectueaz operaii comune" or!aniz(nd ntr,un anumit raport coninuturi semantice" materialsonor" ritmuri. Ceea ce l difereniaz net de poetul clasic arhaic/ este c el urmrete altintenie" nu s reconfirme n mod plcut un limbaj i idei primite ci" mai cur(nd" s dizolveconveniile limbajului acceptat i formele obinuite de nlnuire a ideilor. 3mberto )co lcaracterizeaz pe poetul contemporan ca fiind preocupat s propun o ntrebuinareneobinuit a limbajului i o lo!ic bizar a ima!inilor" tocmai pentru a furniza cititorului untip de informaie situat la polul opus al semnificaiei ca mod de comunicare a unui mesajunivoc.n acest sens"


8/56

vieii spirituale i" mai mult" s simim valurile suitoare i cobor(toare ale pasiunilor isentimentelor omeneti ori ceea ce trece linitit prin faa contemplaiei anume" bo!atadimensiune a reprezentrilor" a faptelor" a aciunilor" a destinelor omeneti. - poezianfieaz tot ce,i ia ca subiect ca pe o totalitate nche!at n sine i" ca atare" de sinestttoare" totalitate care poate fi" desi!ur" bo!at n coninut i poate cuprinde n ea o maremulime de raporturi" de indivizi" de aciuni" de nt(mplri" de sentimente i de feluri dereprezentare" dar ea trebuie s nfieze acest vast comple ca fiind nche!at n sine" creat imicat de unitatea a crei eteriorizare particular este cutare sau cutare amnunt- -/ %cestfel de a concepe elaborarea i eprimarea rm(n pur teoretice n poezie. 4u obiectul ieistena lui practic" ci fasonarea i vorbirea sunt scopul poeziei. )a a nceput c(nd omul antreprins s se eprime5 ceea ce este vorbit eist pentru ea numai ca s fie pronunat- )."::" >?@,>?A/.=e!el arat c poezia" cu ajutorul fantasiei" a metaforei" ofer omului posibilitatea de a semica liber. )ste vorba de ceea ce am artat mai sus c(nd am vorbit despre deschidereasemnului poetic la )co. %ceast libertate pleac dinspre autor ctre lector" i nu invers.Potrivit lui =e!el autorul se mic liber i este si!ur de sine doar n msura creat de el nsui"n ritm i rim. ns c(nd vine vorba de traducere" de interpretare" cum ar spune )co"interpretul nu este liber n totalitate" el pstreaz msurile impuse de poem" de vers" deconstrucie" asonane etc. ns" aflat n actul lecturii" al decodificrii poetice" lectorul arelibertatea de a se manifesta" de a crea idei plec(nd de la semnalele/ cele date.%naliz(nd poezia clasic i cea romantic =e!el arat c arta este un important factor ce ducespre libertatea spiritului. )a se realizeaz pe baza unor le!i care pune n valoare coninutul dereprezentat. $otui" filosoful observ c arta contemporan" i ndeosebi poezia" suportmutaii aiolo!ice" pe care critica postmodernismului o numete slab. Practic =e!el vorbete

de o decdere a artei" de o scdere a valorilor esteticii din poticile contemporane" iar acestlucru este cauzat de iluzia artistului de a contempla nu n interiorul spiritului" ci n eteriorulacestuia" altfel spus el se arat preocupat de reproducerea eteriorului obiectiv n formele luiaccidentale. Filosoful observ" pe bun dreptate" c liberalizarea artei se petrece odat cuelaborarea obiectiv a materialismului dialectic. %rtistul consider coninutul epuizat i searat interesat s lucreze la suprafa" s contemple substana eterioar a unui lucru dat.Ceea ce ne nfieaz arta sau !(ndirea ca obiect n chip at(t de comple n faa ochilor

notri trupeti sau sufleteti" nc(t coninutul este epuizat" totul fiind eteriorizat inemairm(n(nd nimic obscur i interior" nu mai prezint interes absolut" cci interesul nu setrezete dec(t n le!tur o activitate vie" proaspt. &piritul se strduiete n jurul obiectelor

numai at(ta timp c(t mai eist ceva ascuns n ele" ceva nerevelat. %cesta este cazul at(t timpc(t materialul este nc identic cu noi-.Cu toate acestea cdem de acord cu 3mberto )co" savant care subliniaz faptul c un tetestetic" o oper de art indiferent de !radul istoric al acesteia/ trebuie vzut ca structur care

pune n relaii multiple elemente elemente materiale ce constituie structura,obiect" sistemulde referine la care trimite opera" sistemul de reacii psiholo!ice pe care opera le st(rnete i lecoordoneaz etc./ care se constituie la diferite niveluri nivelul ritmurilor vizuale sau sonore"


9/56

nivelul intri!ii" nivelul coninuturilor ideolo!ice coordonate etc./. &emioticianul italian mer!epe linia lui =e!el i arat c arta contemporan mizeaz pe manierismul estetic" caracteristicoperelor de art post,romantice" subliniind ipoteza c n msura n care o oper de art esteconsiderat reuit" aceasta face coal i !enereaz la r(ndul ei o coal de imitatori. 1e aicii eplozia din ultimul secol a at(tor !eneraii poetice sau artistice. ;pera de art" arat )co"coordoneaz un sistem de referine eterioare" ordoneaz un ansamblu de reacii psiholo!iceale propriilor ei interprei" trimite la personalitatea autorului i la caracteristicile culturale aleunui contet anumit etc." altfel spus" o oper se arat ca un sistem de semne" adic posedunele caracteristici n comun cu orice tip de mesaj care ar fi adresat de un autor unui receptor.3mberto )co stabilete c factorii fundamentali ai comunicrii estetice sunt autorul"receptorul" tema mesajului i codul la care se raporteaz mesajul. n aceste sens" indicsemioticianul pe baza ipotezelor elaborate de 6. 7a'obson" mesajul pe care,l definim drept

poetic este caracterizat de o ambi!uitate definitorie" ceea ce ne arat c mesajul poeticfolosete termeni n aa manier nc(t funcia referenial s fie alterat. )co arat c n faaunui astfel de mesaj lectorul este obli!at s decodifice afl(ndu,se n raport cu contetulmesajului dat. 1e unde putem spune c0 receptorul se afl implicat n aa msur" n mod

personal" asupra mesajului" nc(t atenia sa se mut" de la semnificaiile la care mesajul lputea trimite la structura nsi a semnificanilor0 i" fc(nd astfel" se supune scopului ce,ifusese prescris de mesajul poetic" care se constituie ca ambi!uu tocmai pentru c se propune

pe sine nsui ca primul obiect al ateniei0 scoaterea n relief a mesajului prin sine nsui e ceeace caracterizeaz funcia poetic-.$etul estetic" remarc 3mberto )co" modific obiceiurile lin!vistice ale unei comuniti"fc(nd accesibile epresii care nainte erau considerate abstracte sau aberante. 1in acest motivdecodificatorul atunci c(nd se afl n faa unui mesaj estetic are surpriza de a fi implicat ntr,o

aventur ee!etic.

;pera de art ni se propune ca un mesaj a crui decodificare implic oaventur" tocmai pentru c ne frapeaz printr,un mod de or!anizare a semnelor pe care codulobinuit nu,l prevedea. -/ n preocuparea de a descoperi un cod -/ receptorul se introduce"ca s spunem aa" n mesaj" fc(nd s convear! ctre el o ntrea! serie de ipoteze admise dedispoziia sa special psiholo!ic i intelectual5 n lipsa unui cod eterior dup care s se!hideze complet" ale!e drept cod ipotetic sistemul de presupuneri pe care se bazeazsensibilitatea i inteli!ena sa. nele!erea operei de art se nate din aceast interaciune-.&e nele!e c pentru 3mberto )co mesajul poetic apare ntotdeauna mai complicat dec(t unmesaj referenial obinuit" asta pentru c autorul mesajului poetic este preocupat" pe de o

parte" s fac mai imprecis referina termenului iar" pe de alt parte" s ne determine s ne

oprim asupra acestuia. &emioticianul arat c n poezie se constituie un sistem de raporturicare" n cele din urm" ne permite s descoperim variante ontolo!ice" nu de consum cum sent(mpl n cazul mesajelor refereniale. Practic mesajul poetic ofer infinite variaii deinterpretare" n timp ce un mesaj referenial de tipul nu clcai iarba prin faptul c a fostreiterat i decodificat de nenumrate ori se preteaz consumului. %mbi!uitatea mesajului

poetic" comport un tip de sfidare fa de decodificator i permite acestuia interpretri variate"care nu sunt supuse limitei" consumului. Pe de alt parte" ambi!uitatea constituie pentru


10/56

decodificator elemente de oc" care au rolul de a,l provoca" de a intra mai ad(nc n structuramesajului. n cazul mesajului poetic )co spune c ambi!uitatea lui e o continu sfidare ladresa descifratorului distrat" o permanent invitaie la criptanaliz. 4imeni nu poate afirma c"rsp(ndit dincolo de orice limit de suportabilitate" un mesaj poetic" neles acum de muli ca

pur feti" n,ar putea s fie uneori abordat de cineva cu o dispoziie de o absolut noutate.4imeni nu poate afirma" n fine" c mesajul poetic" oferit unor receptori care,l abordeazpentru prima oar" n,ar scpa de utilizarea ca feti i c - chiar s stimuleze o decodificareadecvat - n,ar putea fi abordat ntr,un mod cu totul nou" n lumina unui cod care nu era cel

prevzut de autor-.Putem spune n cele din urm c tetul literar" mai ales mesajul estetic al acestuia" poezia searat ca un corpus dinamic care se constituie drept act de comunicare" n care este investit unmesaj" pe care decodificatorul va trebui s,l consume. %m putea ajun!e la ideea lui &tefano%!osti care spune c sensul tetului este nsi activitatea tetului" pe care semnificaii o ajuts se constituie fapt care privete" aa cum arat i )co" at(t pe autor" c(t i pe cititor/.

4;$)0

*arin *incu" &emiotica literar italian" )d. 3nivers" #ucureti" @B>" p. D.Geor!e Poulet" Contiina critic" traducere rom. de :on Pop" )d. 3nivers" #ucureti" @B?B" p.AA.*arin *incu" op. cit." p. >E.:dem" p. DA,D>.:dem" p. ?.3mberto )co" ; teorie a semioticii" ed. cit." p. >.

:dem" p. >,>.:dem" p. >?.Petru #ejan" =ermeneutica prejudecilor" )d. Fundaia %H:&" :ai" AEE" pp. B,A.3mberto )co" ; teorie a semioticii" ed. cit." p. >B.Iinfried 4Jth" =andboo' of &emiotics" :ndiana 3niversit9 Press" 3.&.%" p. >,>" apud6oman 7a'obson" Kuestuons de poetiaue" Paris" &euil" @B??" pp. @@>,@AD" @B>>a/.:bidem.6oman 7a'obson" +in!uistics and poetics" n $homas %. &ebeo'" &t9le in +an!ua!e" *:$Press" Cambrid!e" *ass" p. >D.3mberto )co" ;pera deschis" traducere de Cornel *ihai :onescu" )d. Paralela " Piteti"

AEED" pp.A,>.:dem" p. [email protected] )co" op.cit" p. ?A" apud +ui!i Pare9son" )stetica - teoria della formativittL" p. BB.6oman 7a'obson" )ssais de lin!uistiMue !NnNrale" )d. de *inut" Paris" @BD>" p. A.3mberto )co" op.cit." p. BA.:dem" pp. @>E,@>A.:dem" p. @?@.


11/56

Geor! I. Fr. =e!el" Prele!eri de estetic" traducere rom. de 1. 1. 6oca" )ditura %cademiei"@BDD" #ucureti" vol. :" p. AB?.@/ reprezinta punctul culminant atins" inuimitoarea ei dezvoltare" de !indirea estetica !ermana. =e!el rezuma dar in mod creator ideile lui Oant"&chiller" &chellin! si &ol!er" pentru a,i mentiona doar pe cei mai remarcabili dintre predecesorii sai"conto,pindu,le intr,un sistem estetic care" la rindul lui" reprezinta doar o mica parte dintr,oatotcuprinzatoare filozofie a spiritului" istoriei si naturii. %stazi sintem in masura sa spunem ca =e!el esteuna dintre fi!urile cele mai influente din istoria omenirii" in filozofia politica" atit materialismul dialectic

marist" cit si multe teorii conservatoare sau liberale privind statul" descind din !indirea lui" chiar daca oserie dintre acesti urmasi n,ar fi fost recunoscuti de =e!el. 6olul lui in istoria lo!icii este urias. :storiafilozofici scrisa de el e prima in care !asim mai mult decit un simplu repertoar de carti. in filozofia istorieisi a reli!iei" !indirea lui a avut un rasunet inca si mai mare. in istoria esteticii a jucat un rol nu mai putinimportant" daca ne !indim la lun!ul sir de he!c,lieni din Germania si la influenta pe care a eercitat,oasupra lui $aine" 1e &anctis" #ielins'i" Pater" Croce si a multor altora. %ceasta influenta se traduce deobicei prin preluarea metodei si a citorva idei centrale. =e!el a avut foarte putini discipoli care sa,@urmeze indeaproape" deoarece se parc ca pentru majoritatea !inditorilor de dupa el structura )steticii s,adovedit inacceptabila in detaliile ei. &pre deosebire de enunturile lui !enerale privind frumosul" arta siidealul" teoria literara a lui =e!el este foarte putin cunoscuta astazi ca sistem de !indire distinct" in ciudafaptului ca Prele!erile de estetica dedica poeticii un lun! capitol final si sint" si in rest" presarate cu

reflectii asupra teoriei literare si comentarii asupra anumitor opere literare.

Privite ca o carte" Prele!erile de estetica ne apar destul de nesatisfacatoare0 contin numeroase repetitii"mari ine!alitati in tratarea detaliilor" multe pasaje descriptive in special referitoare la miturile oriental)/care nu sint absolut pertinente si5 din cind in cind" observatii !lumete adresate unui auditoriu format dinstudenti !ermani. %ceste scaderi se datore se faptului ca Prele!erile au fost publicate postum" in @>" decatre =einrich Gus,tav =otho" elev al lui =e!el" avind la baza mai multe seturi de note luate de studenti inanii @AE. %cestea au fost combinate" revizuite si prelucrate masiv de =otho" astfel incit nu reprezinta


12/56

formularile finale ale lui =e!el@. 1in nefericire" scrierile lui =e!el publicate in timpul vietii sale continfoarte putin material care sa poata servi la verificarea Prele!erilor0 mult mai scurtele epuneri de esteticadin Phanomenolo!ie des Geistes @E?/ si din )nz9'lopadie der philosofthischen Iissenschaften @@?/prezinta o etapa mai veche din !indirea lui =e!el" iar seria de articole critice dedicate lui =amann si&ol!er si nota referitoare la Iallen,stein al lui &chiller completeaza prele!erile numai in unele chestiuni

minore,. $otusi" Prele!erile au un mare avantaj pentru majoritatea cititorilor moderni0 desi mai putinsistematice" mai putin cizelate in formularea lor" ele sint mai atra!atoare tocmai datorita di!resiunilor"folosirii frecvente a eemplelor concrete si numeroaselor incursiuni in istorie.

1ar dificultatile !enerate de modul in care ni s,a transmis estetica lui =e!el sint mici fata de dificultatilele!ate de interpretarea si evaluarea ei. &e pare ca in chiar miezul ei eista o contradictie fundamentala. Pede o parte" este sistemul cel mai impresionant al timpului" in care istoria si teoria se imbina cu succes" iarprincipalele idei ale esteticienilor !ermani sint asimilate intr,un tot ce defineste natura si delimiteazadomeniul artei cu mul, t ta claritate. Pe de alta parte" teoria lui =e!el" in special teoria lui literara" ne aparein unele privinte ca o revenire la atitudini si concepte rationaliste mai vechi" care" aplicate in!ust de uniidiscipoli" au determinat reintoarcerea la vechea interpretare !resita" intclcctualista" a artei si la judecarea

literaturii dupa unicul criteriu al continutului si chiar al mesajului moral si reli!ios.Principalele idei estetice ale lui =e!el ne vor fi familiare" caci le cunoastem de la Oant" &chiller si&chellin!. Ca si ei" =e!el subliniaza ca in arta sensibilul este spiritualizat" deoarece in ea spiritualul aparesensibilizat" ca in arta universalul trebuie individualizat" !eneralul particularizat" iar ideea si forma"identificate>. Cel mai vestit enunt al lui =e!el" care stabileste ca frumosul se afirma ca aparenta sensibilaa ideii" este tocmai o astfel de reformulare a unitatii dialectice a sensibilului si ideii pe care am intilnit,ola &chellin! si la &ol!er. Frumosul este universalul concret insusi. ;pera de arta este o totalitate"or!anizata in fiecare detaliu" croind o lume inchisa in sine" fara scop eterior. %ceasta conceptie" comunapredecesorilor lui =e!el" este interpretata intr,un mod ori!inal. :deea he!eliana nu e nici ideea platonicasituata deasupra lumii lucrurilor si persoanelor" nici" desi!ur" un concept abstract. )l o face sa fie complet

istorica" o identifica cu procesul istoric insusi. %stfel" teoria artei si istoria artei se implica reciproc" chiarmai strins decit la fratii &chle!el" care in aceasta privinta se apropie cel mai mult de =e!el.

1in pacate" faptul ca la =e!el teoria si istoria fuzioneaza il face sa le!e clasificarea artelor de succesiuneaetapelor din istoria artei. Cele trei etape pe care le distin!e in evolutia artei simbolica" clasica si romanticapot fi justificate. Prin arta simbolica =e!el intele!e ceea ce noi astazi am numi arta ale!orica" adica oarta in care nu eista o imbinare concreta a semnificatiei si formei. in acceptiune strict he!eliana" o astfelde arta ar fi de fapt non,arta" o productie preliminara artei" eemplele careia =e!el le vede mai ales in;rient" in :ndia si in )!ipt. %ici el !aseste numai o relatie va!a intre forma si continut" o ruptura intreidealul abstract si realitatea complea a naturiiD. %rta clasica" in special arta elina" realizeaza unireacontinutului si formei" fuziunea si identificarea lor" in timp ce arta romantica" adica" in conceptia lui=e!el" intrea!a arta produsa din antichitate incoace" e o arta ce desparte din nou launtricul de eterior"subiectivismul facind ca forma eterna sa devina din nou fortuita si arbitrara?.

%dau!area artei simbolice la perechea arta clasica,arta romantica a fratilor &chle!el poate fi consideratao ameliorare a schemei acestora" prin aceea ca recunoaste un al treilea stadiu desi inferior sau cel putinprelimina6/ si prin aceea ca introduce arta orientala in tabloul universal. insa" in continuare" =e!elidentifica aceste stadii cu diferitele arte. &tadiului simbolic ii corespunde arhitectura5 celui clasic"sculptura5 celui romantic" toate cele trei arte moderne0 pictura" muzica si poezia. &istemul e stin!aci si


13/56

artificial" desi ar putea fi interpretat in sensul ca in anumite perioade o anumita arta a predominat saua fostcea mai caracteristica. in orice caz" el pare a stabili ca sculptura" arta clasica" este arta cea mai desavirsita5totusi" aceasta concluzie e contrazisa de multe alte pasaje" care ealta poezia" considerind,o arta cea maiinalta" arta suprema. in cele din urma" aceasta noua schema predomina0 este un intelectualism de!hizatsau" mai de!raba" dat fiind ca =e!el nu vrea ca ideea sa fie confundata cu un concept abstract un

idealism in care arta nu are decit rolul de treapta spre reli!ie si" in fine" spre filozofie. =e!el concepeaceasta serie de trepte ale constiintei" de la arta la reli!ie si de aici la filozofie" nu ca pe o serie de valoripur si simplu coordonate" ci ca pe o ordine istorica" in care forma mai veche trebuie sa fie inlocuita de ceamai noua si mai inalta. %stfel" estetica lui =e!el devine o anti,estetica" un discurs funebru inchinat artei.%rta e perimata" s,a autodepasit" a incetat sa fie necesitatea suprema a spiritului. Conform acesteischeme" poezia apare la urma" fiind cea mai spirituala dintre arte" deoarece" dupa parerea lui =e!el" in eanu eista nici un element senzual. ) constituita in intre!ime din semne care n,au nici un sens in ele insele"capatind semnificatie numai prin intermediul spirituluiB. %sadar" poeziei i se acorda ran!ul de artasuprema pentru ca se aseamana cel mai mult cu !indirea. 3neori =e!el insusi recunoaste ca poezia eamenintata de pericolul de a se pierde in domeniul spiritual" incetind astfel sa fie arta" dar in !eneral elramine sclavul lo!icii sistemului sau.

&e pare insa ca moartea artei" ideea ca arta ar fi perimata" ca s,ar fi autodepasit" nu trebuie interpretataliteral" ca o profetie a disparitiei iminente a oricarei arte sau" in orice caz" a artei de calitate. =e!el are"mai presus de orice" sentimentul puternic al implicatiei totale a artei in propria sa epoca" al faptului ca artae parte inte!ranta a unei anumite epoci si societati. 1e aceea" astazi nu mai putem compune epopei si nicisatire in sens roman" care necesita principii ferme" in contradictie cu prezentul" o intelepciune ce ramineabstracta" o virtute care" in ener!ia ei ri!ida" isi este fidela numai siesi" numai putem sa dedicam poemelui Qenus" 7upiter si altor zei si nici chiar sa pictam *adone@@. =e!el respin!e convertirile romantice lacatolicism" considerindu,le un mijloc artificial de a !enera credinta0 %rtistul nu trebuie sa aiba nevoie sa

ajun!a mai intiila o intele!ere cu propriul sau suflet si sa se in!rijeasca de mintuirea lui5 din capul locului"inainte de a incepe sa creeze" sufleiul lui mare si liber trebuie sa stie ce vrea" sa fie si!ur de el insusi siincrezator in sine@,. in conformitate cu acest punct de vedere" =e!el poate lua apararea anacronismelordin arta" sustinind" de pilda" ca prezentarea pe scena a chinezilor sau peruanilor in costume frantuzesti dinepoca lui +udovic H:Q arata mai curind forta decit slabiciunea civilizatiei@>. )l nu e deloc de acord cuincercarile de reinviere artificiala a unor stiluri vechi" precum aceea a pictorilor !ermani nazarineni care iiimitau pe primitivii italieni" desi face unele concesii binevoitoare utilitatii si meritelor lor@. %ceastaconceptie a or!anicitatii dezvoltarii istorice si a perfectului paralelism eistent nu numai intre arte" ciintre toate activitatile umane il obli!a pe =e!el sa vada in epoca sa o epoca de decadenta artistica" unstadiu tirziu din istoria artei. 1eclinul e reprezentat" in mare masura" de alunecarea in naturalism" pe de oparte" si de invierea artificiala a stilurilor istorice" pe de alta" dar si de devierea spre fantastic si !rotescpur" spre umor subiectiv distructiv si estetism iresponsabil. Ca dia!nostic al viitoarei dezvoltari a arteisecolului al HlH,lea" aceste observatii sint remarcabil de patrunzatoare" in special daca ne !indim ca aufost facute in anii @AE. =e!el considera ca Ootzebue si drama realista !ermana" precum si romanticii).$.%. =offmann" Oleist" $iec' si 7ean Paul" prezinta aceste trasaturi decadente ale epocii@. $otusi" indoua rinduri el su!ereaza in mod curios reminiscenta a speculatiilor lui &chel,lin! ca modernilor le,a mairamas un subiect !randios pe care l,ar putea trata0 o epopee universala" o +e!ende des siecles avindu,@drept erou pe =umanus@D. %stfel" =e!el vorbeste ca un rationalist care prevesteste ca arta va fi inlocuitade stiinta" filozofie si estetica" mer!ind pina la a afirma ca arta isi !aseste adevarata ei confirmare abia in


14/56

stiinta probabil in propria lui estetica@?. Pe de alta parte" a sesizat" de asemenea" cu precizie"deza!re!area stilurilor in secolul al HlH,lea" confundarea arte isi realitatii in naturalism" situindu,se astfel"implicit" pe o pozitie reactionara" de aparare a clasicismului" pe care @,a recomandat modernilor ca unmodel vrednic de urmat.

%r insemna sa,@ intele!em !resit pe =e!el asa cum !resit l,au inteles multi he!elieni" care au discutatopera literara ca si cind ar fi fost vorba de un tratat didactiC/ daca am crede ca a acordat poeziei filozoficelocul cel mai inalt. $eoria lui privind universalul concret" natura artei" ramine ferma. Poeziei didactice sidescriptive ii joaca chiar o festa" epulzind,o definitiv din schema !enurilor poetice. Pentru =e!el"principalele !enuri poetice sint cele trei !enuri traditionale0 epic" liric si dramatic. Primul e obiectiv" aldoilea subiectiv" iar al treilea reprezinta sinteza acestora. )picul" printr,o involutie in!enioasa darartificiala" ar corespunde sculpturii" liricul muzicii" iar!enul dramatic" imbinarii muzicii cu sculpturaA>.%ceasta ordine corespunde si ordinii istorice in care au aparut principalele !enuri0 mai intii !enul epic"pentru ca apartine epocii eroice" trecutului" apoi !enul liric" deoarece subiectivismul" constiinta de sine"

introspectia apar" in istoria omului" mai tirziu" si la urma !enul dramatic" care imbina obiectivul cusubiectivul" epicul cu liricul. in cadrul !enului dramatic" comedia a aparut dupa tra!edie" situindu,se maiaproape de stadiul de dezinte!rare a artei" deoarece ea implica superioritatea artistului fata de materialulsau" suprema constiinta de sineA. &chema e in mod evident modelata dupa succesiunea =omer" Pindar"&ofocle" %ristofan iar pozitia finala acordata comediei concorda si cu teoria lui &chiller. %ceasta parc saimplice ca interpretarea he!eliana a comediei e similara cu cea a romanticilor" in care accentul se pune peironie. 1ar trebuie sa ne ferim sa identificam punctul de vedere al lui =e!el cu cel al lui )riedrich&chle!el sau chiar cu acela al lui &ol!er. =e!el @,a desconsiderat intotdeauna pe Friedrich &chle!el" inparte din cauza convertirii lui la catolicism5 iar despre prietenul sau &ol!er a avut parerea ca nu s,aeliberat complet de influenta lui $iec' si ca n,a ajuns la obiectivitatea necesaraA. $otusi" conceptia lui=e!el despre comedie nu se deosebeste" de fapt" atit de mult de conceptia romantica asupra ironiei" daca o

interpretam obiectiv. =e!el a condamnat doar ironia ne!ativa" distructiva" care" lipsita de orice seriozitate"ridiculizeaza doar de dra!ul ridiculizarii. )l a criticat sever ceea ce a considerat a fi lipsa de caracter"inconsecventa" iresponsabilitatea si misticismul arbitrar de care dadeau dovada fratii &chle!el" $iec'"4ovalis si ).$.%. =offmann" dar n,a parasit ideea ca arta desa,viisita inseamna obiectivitate sisuperioritate absolutaAD.

Pentru a completa aceasta schema !enerala a succesiunii !enurilor" =e!el discuta unele specii minore siunele procedee literare" incereind sa arate ca ele sint specifice numai anumitor stadii ale dezvoltarii arteisi refuzind astfel sa le dea un loc corespunzator in schema insasi. in partea dedicata artei simbolice"primul si cel mai rudimentar stadiu al artei" !asim prezentarea speciilor care" dupa parerea lui =e!el"ilustreaza relatia eterioara dintre forma si continut" fiind astfel tipice pentru acest stadiu. %ici =e!eldiscuta fabula" parabola" proverbul" apolo!ul" eni!ma" epi!rama si poezia didactica si descriptiva. )lnea!a ca aceste forme minore ar fi arta" deoarece toate prezinta o dicotomie completa a continutului siformei. in poezia descriptiva" continutul eterior ramine in particularitatea lui nespirituala5 in poeziadidactica el ramine in !eneralitatea lui conceptualaA?. in acest contet" =e!el trateaza nu numai acestespecii minore" ci si procedee poetice cum ar fi ale!oria" metafora" ima!inea metafora dezvoltata/ sicomparatia" pe care le atribuie tot acestui stadiu simbolic al artei. ) usor de inteles de ce in schema lui=e!el ale!oria" ca forma abstracta" trebuie sa ocupe un loc inferior si de ce comparatia" cu cele doua laturiseparate ale sale" ima!inea si semnificatia" trebuie inte!rata in arta simbolica. 1ar nu intele!em de ce


15/56

metafora si ima!inea sint incadrate aici" si astfel condamnate implicit" cind ele reprezinta tocmai unireasemnificatiei si formei sau" cum am spune noi" fuzionarea termenului,ima!ine cu termenul,obiect" in care=e!cl vede esenta arteiA. =e!el face acest lucru pentru ca interpreteaza metafora ca o forma rudimentaraa comparatiei" in care semnificatia si ima!inea nu sint inca opuse una alteia" si in consecinta o consideradoar un ornament eterior al operei literare" o intrerupere a mersului reprezentarilor si o continua

dispersareAE. =e!el nu este orb la marele rol al limbajului fi!urat in poezie0 el citeaza numeroaseeemple din &ha'espearesi admite ca operele dramatur!ilor spanioli" precum si cele ale lui 7ean Paul si&chiller sint" si ele" foarte bo!ate in metafore>E. 1ar se pare ca in mintea lui =e!el limbajul fi!urat eraatit de puternic asociat cu poezia orientala" simbolica" incit trebuia sa ramina caracteristic numai si numaipentru acest stadiu. Cu destula consecventa" =e!el sustine cam pripit" daca ne !indim la comparatiilehomerice ca =omer si &ofocle se opresc aproape intotdeauna la epresiile proprii>@. Putem presupune cael considera ca aceasta e o trasatura a tuturor marilor artisti.

%rta clasica este centrul artei" miezul" momentul frumusetii" pe care =e!el o vede eemplificata inprimul rind in sculptura si mitolo!ia !reaca>A. %ici" ca si in alte pasaje din Prele!erile de estetica"distinctiile dintre arta si reli!ie sau mit se estompeaza" arta fiind identificata cu reli!ia sau" cel putin"

folosita ca o ilustrare a conceptelor reli!ioase. in mai vechile discutii despre arta ale lui =e!el" cele dinFenomenolo!ia spiritului si din )nciclopedie" ideea identitatii artei si reli!iei apare ca parte inte!ranta asistemului filozofic !eneral. $ermenul Ounstreli!ion" luat de la &chlciermacher" e folosit ca un cuvintcompus menit sa eprime aceasta unire completa>>. in Prele!eri" distinctia dintre arta si reli!ie e saupastrata" sau" uneori" pur si simplu evitata abil prin folosirea cuvintului poezie cu sensul platonizant deactivitate a ima!inatiei in !eneral>. in practica insa" cel putin cind se refera la sfera necrestina" =e!eldiscuta in permanenta mitul si reli!ia ca si cind ar fiarta. Conceptele reli!ioase indiene" persane" ebraice sie!iptene sint folosite pentru a ilustra arta simbolica" chiar daca nu e vorba despre vreun monument artisticsau despre vreo opera literara5 zeii elini" asa cum. apar la =omer sau cum ii reprezinta sculptura sau pur sisimplu ca sistem mitolo!ic" sint considerati tema principala a artei clasice5 iar in arta romantica" temelereli!ioase Cristos" patimile lui" Fecioara *aria" martirii si sfintii sint toate eaminate ca si cind ar tine de

domeniul esteticii. &e introduce totusi un corectiv0 Cristos" ca incarnatie a lui 1umnezeu" este mai realdecit orice zeu antic" prin aceasta ridieindu,se de fapt deasupra artei>. Fiind o intrupare" Cristos nu maiarc nevoie sa fie reprezentat artistic" face ca arta sa devina superflua. 1umnezeul evreilor nu poate fi niciel reprezentat adecvat" in toata maretia si perfectiunea lui" prin nimic lumesc" deci nici prin arta.inPsalmisi in alte parti ale #ibliei care cinta metaforic maretia lui 1umnezeu" =e!el vede arta simbolica"o arta inca nedesavirsita" inca neideala" pentru ca in ea launtricul si eteriorul nu se intrepatrund. 6eli!iaebraica e sublima si" prin urmare" simbolica. Crestinismul e romantic. 6eli!ia !reaca c clasica.

%stfel" pentru =e!el zeii elini reprezinta centrul artei aproape in aceeasi masura ca si pentru &chellin!.:deal" elin si clasic sint sinonime" iar discutia !enerala privind idealul in arta urmeaza indeaproapediscutia asupra artei clasice. in ambele se fac mereu variatii pe tema principala a esteticii lui =e!el0frumosul este reprezentarea sensibila a adevarului. 1upa cum ne atra!e atentia =e!el" pozitia lui n,arenimic de,a face cu clasicismul platonic al lui Iinc'elmann" al carui ideal ii pare sters si !ol>?. :dealul nue separat de realitate" nu e" ca in platonism" frumosul insusi. )l ne apare numai noua" este subiectiv in sens'antian. :dealul nu e !eneral sau abstract" ci concret" individual" caracteristic si" in acelasi timp" universalsi !eneral>. 1in cind in cind =e!el vorbeste ca un clasic din secolul al HQ:::,lea" subliniind efectulpurificator al artei" armonia si seninatatea ei" faptul ca arta se ridica deasupra contin!entului si
http://www.autorii.com/scriitori/marin-sorescu/shakespeare-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/tudor-arghezi/psalmi-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/tudor-arghezi/psalmi-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/marin-sorescu/shakespeare-text.php


16/56

fapticului>B. =e!el condamna mereu simpla imitatie" epresia cu caracter pur personal" orice apel lainteres. )l impartaseste prejudecatile specifice ale clasicismului atunci cind sustine ca boala sau foameanu trebuie sa devina subiecte ale artei" cind declara cate!oric ca !rijile materiale sau munca pentrucisti!area eistentei nu,si au locul in arta sau cind condamna ca inestetica prezentarea raului si adiaboliculuiE. =e!el nu tolereaza in arta supranaturalul !rotesc. Pentru a putea accepta vrajitoarele din

*acbeth sau fantoma din :lamlet" el trebuie sa le transforme in ale!orii" sa le reduca la proiectari ale unorstari de spirit interioare. in arta n,au ce cauta fortele oculte" ma!icul" ma!neticul" pentru ca in ea totul eclar si transparent@.

=e!el nu apreciaza deloc realismul bur!hez modern0 nici teatrul lui Ootzebue si nici romanul demoravuri. )l face chiar o distinctie subtila intre preotul din +uise a lui Qoss" care bea cafea" si han!iul sioaspetii lui din llermann si 1orothea a lui Goethe" care beau vin. Primul" un filistin" consuma produse deimport" cafea si zahar5 ceilalti" fi!uri ale unei lumi epice si eroice" inchise in sine" consuma produsullocalA. &atira e si ea privita cu rezerva" deoarece =e!el n,o considera poezie in adevaratul sens alcuvintului. Facind o noua intercalare in cunoscuta triada a !enurilor" el plaseaza satira intr,o perioada

istorica precisa" la sfirsitul artei clasice. )a reprezinta o forma de tranzitie din cadrul procesului dedestramare a idealului clasic0 nici epica" nici lirica" !a,sindu,si locul potrivit la prozaicii romani inpreajma caderii imperiului lor>.

%rta clasica e senina" dar mi sublima. $otusi" o eterna seriozitate" o liniste imuabila troneaza pe frunteazeilor si se revarsa asupra intre!ii lor fapturi. %ceasta seninatate a zeilor este insa oarecummelancolica0 Fericitii zei isi jelesc parca fericirea5 in insasi frumusetea lor eista o adiere si o mireasmade tristete" deoarece zeii simt ca vor fi rasturnati" iar arta stie ca va trebui sa cedeze locul !indiriiD.:dealul clasic este un echilibru precar" !reu de realizat si usor de distrus. in poezie el parc a fi ilustrat doarde =omer si de &ofocle.

Cind ajun!e sa discute arta romantica" =e!el nu poate insa continua sa respin!a" implicit" tot ceea ce nu eideal. %rta romantica e privita ca o arta care incorporeaza realismul" desi nu trebuie niciodata sa devina oimitatie completa a naturii. =e!el pledeaza vi!uros in favoarea picturii de !en olandeze si cauta sajustifice locul pe care,@ ocupa vul!arul si !rotescul" banalul si obisnuitul in opera lui &ha'espeare. &trajiledin =amlet" servitorimea din casa 7ulietei" nebunii si mitocanii" circiumele" oalele de noapte si purecii sesitueaza pe acelasi plan cu detaliile realiste din picturile reli!ioase medievale infatisind nasterea luiCristos si adoratia ma!ilor" la care boul si ma!arul" ieslcle si paiele nu trebuie sa lipseasca pentru ca si inarta sa se implineasca cuvintul ca cei umili vor fi inaltatiD. %ici =e!el dovedeste o fina intele!ereistorica a relatiei dintre aparitia realismului si crestinism. +a fel de subtila este si asocierea realismuluispecial al olandezilor cu protestantismul lor?.

Ca intotdeauna" atitudinea lui =e!el e indecisa. 1in punctul de vedere al idealului elenic" arta moderna einferioara. 1ar el isi da seama de necesitatea ei istorica" de implicatia ci in evolutia sociala" care duceaspre societatea bur!heza. 4u s,ar putea spune ca =e!el nu a!reeaza umorul lui =ippel si &terne sauconceptia ca prin poezie pina si cel mai neinsemnat lucru un copac" un scoc de moara poate capata viata sisemnificatie. )ista o poezie in care !asim o placere pura produsa de obiecte" un inepuizabil rasfat alfanteziei" un joc nevinovat si =e!el e dispus s,o admire pina cind" in incheiere" se opreste si decreteazaca in arta continutul e cel care hotaraste" deoarece unica menire a artei e sa prezinte substantialul intr,oforma sensibila adecvataB. 1in nefericire" termenul Gehalt capata la =e!el conotatii filozofice" fiind


17/56

identificat cu adevarul" :deea" %bsolutul" 1ivinul. &arcina suprema a artei este sa sesizeze si sa eprimedivinul" cele mai profunde interese ale omului" cele mai cuprinzatoare adevaruri ale spirituluiDE. )areprezinta o cale pe care se poate ajun!e mai usor la idee0 &piritului ii este mai !reu sa patrunda pina laidee prin scoarta tare a naturii si a lumii obisnuite decit prin operele artei@. %rta a redevenit astfel unsuccedaneu popular al filozofiei si reli!iei.

&ublinierea insistenta nu numai a esentei reli!ioase a artei ci si a ideii ca arta ilustreaza conceptiilereli!ioase fundamentale ale unei epoci e si ea prezenta in intrea!a teorie he!eliana a !enurilor si in multejudecati emise de =e!el asupra diferitilor autori. Conflictul dintre teoria universalului concret" a artei caideal" care ealta sculptura si mitolo!ia !reaca" si conceptia ce pune accentul pe :dee si pe 1ivinul ascunsin arta ramine nerezolvat si ireconciliabil. in schema !enurilor" !enul liric e minimalizat. Comentariile"mai scurte si mai superficiale decit cele privind !enurile epic si dramatic" sint" de asemenea" mai putinremarcabile. =e!el vede cheia liricului in principiul subiectivitatii" dar atra!e mereu atentia ca aceastasubiectivitate nu trebuie sa fie o dispozitie trecatoare" ci ceva permanent" !eneral valabilDA. Clasificareasub!emirilor lirice nu se bazeaza pe principii clare decit atunci cind e vorba de un amestec evident de liricsi epic" ca in cazul baladei si romantei. +iricul pur" eprimarea unor stari sufletesti si reflectii intime" e

foarte prost cotat. Cintecul popular" care lui =e!el ii pare lipsit de claritate" eprima doar un simtamintpopular" fiind national intr,un sens considerat limitativ. =e!el face5 chiar afirmatia ciudata ca nu putemsimti cu adevarat decit cintecele propriei noastre natiuni. +irica e le!ata de prezent" de sunet" de muzicasi de ima!istica" avind deci trasaturile artei din stadiul timpuriu" simbolic>. &chita evolutiei liricii estedestul de inconsistenta0 ea culmineaza cu o apreciere !eneroasa a odelor lui Olopstoc'" temperata insa deatitudinea puternic dezaprobatoare manifestata de =e!el fata de orice reinviere a mitolo!iei teutonice"deoarece aceasta ii pare a duce la o literatura arhaizanta" falsa si artificiala.

1iscutarea !enului epic e mult mai detaliata si mai calda" in ciuda faptului ca in schema lui =e!el poeziaepica" forma de arta mai veche" o precede pe cea lirica. =e!el are in vedere in primul rind epopeeahomerica" pe care o considera epresia unei epoci eroice si a unui spirit national" #iblia unei natiuni. 1ar

spre deosebire de majoritatea contemporanilor sai" =e!el" care a fost impresionat de teoriile lui Iolf"sustine cu tarie ori!inea individuala a epopeii0 ;ricit ar eprima o epopee cauza intre!ii natiuni" ea nu ecompusa de popor in totalitatea lui" ci doar de anumiti indivizi. Conceptia ca o epopee n,are niciinceput" nici sfirsit" ca ar putea fi continuata la infinit" este respinsa cu hotarire deoarece distru!e naturainsasi a operei literare" care reprezinta intotdeauna un intre!D. =e!el pledeaza pe lar! in favoarea unitatii:liadei" sus,tinind ca actiunea continua sa,si pastreze interesul si dupa moartea lui =ector0 7ocurile de lamormintul lui Patroclu" ru!amintile z!uduitoare ale lui Priam" imbunarea lui %bile" care ii inapoiazatatalui lesul fiului sau" pentru ca sa aiba si el parte di5 cinstirea cuvenita mortilor" se adau!a in chip fericitintimplarilor precedente" formind incheierea cea mai frumoasa?.

1espre Cinlccul 4ibclun!ilor =e!el scrie insa cu raceala" deoarece aici nu !aseste acea evocare a realitatiiconcrete care la =omer e atit de izbutita0 4u reusim sa vedem lucrurile" observam doar neputinta si trudapoetului. incercarea celor care vor sa faca din Cinlccul 4ibclun!ilor o carte nationala isi atra!edezaprobarea lui0 :storia lui Cristos" :erusalimul" #etlecmul" dreptul roman si chiar razboiul troian aupentru noi mult mai multa actualitate decit intimplarile nibclun!ilor. Personajele poemului sint dure"salbatice si crude. in ri!iditatea lor abstracta ele ii evoca niste rudimentare fi!uri cioplite in lemn. Cinlccul4ibclun!ilor nu poate fi pus alaturi de epopeile homerice. in mod similar" =e!el critica )dda din cauzamiturilor ei obscure si confuze si condamna poemele ossianice" pe care le considera autentice" pentrucaracterul lor liric" va!" imprecisB. $otusi" nu putem spune ca =e!el este pur si simplu sclavul unor


18/56

prejudecati clasice. )l a facut aprecieri pline de caldura la adresa Ciclului" spaniol" calificindu,@ dreptepic" plastic" comparabil cu cele mai bune poeme produse de antichitate" iar lui 1ante i,a dedicat douapa!ini superbe" care dezvolta o tema centrala a esteticii he!eliene0 arta eternizeaza" divinizeaza. 1antecufunda lumea vie a actiunii si suferintei umane sau" mai precis" a faptelor si destinelor individuale" inaceasta eistenta imuabila Caci asa cum au fost in preocuparile si suferintele" in intentiile si realizarile lor"

asa sint oamenii infatisati aici" pentru totdeauna" incremeniti ca niste chipuri de bronz. Personajele lui1ante sint eterne nu in reprezentarea noastra" ei in ele insele. $recerea prin infern" pur!atoriu si paradisincearca sa ne ofere o ima!ine si o relatare a celor vazute aievea plina de ener!ica miscare" dar totusiincremenita plastic in chinuri" luminata terifiant" dar totusi estompata tin!uitor de mila lui 1ante" in:nfern5 mai blinda" dar inca densa si pre!nanta" in Pur!atoriu5 in fine" clara si luminoasa" cu fi!uri tot maiputine" dar incarcata tot mai mult de eternitatea !indului" in ParadisDE. %ici se formuleaza" poate pentruprima data" paradoul central al planului lui 1ante0 contopirea umanului cu eternul" a sferei lumiipamintesticu sfera celeilalte iumi. =e!el are foarte putine lucruri de spus despre %riosto5 $asso si Camoes.Pe ultimii doi ii considera imitatori ai lui Qer!iliu" poeti artificiali. )neida lui Qer!iliu ii pare o opera faravaloare" o simpla inventie" plina de minunatii nascocite la rece si de efecte artificialeD@. Pasajul dedicatlui *ilton sufera din cauza ca =e!el c obsedat de puritatea !enurilor. Cind @,a discutat pe 1ante a admis"

fara sa,si faca procese de constiinta" ca 1ivina comedie nu este o epopee propriu,zisa. inschimb"Paradisulpierdut isi atra!e criticilc lui pentru ca e prea dramatic" prea liric si prea didactic si esituat mult mai prejos de opera lui 1anteDA. Fireste" =e!el a condamnat *essiada lui Olopstoc'" !asind,obombastica si retorica" iar dintre epopeile moderne a apreciat numai =crmann si 1ofothea" in care a vazuto idila clasica cu un fundal epicD>.

Pentru =e!el" epopeea apartine .in mod cate!oric trecutului" fiind produsul unei epoci eroice sau cel putinromantice. +umea de azi" cu sisteme administrative si politienesti bine or!anizate" nu poate servi ca terenpentru o actiune cu adevarat epica" iar industrializarea si diviziunea muncii ii impiedica pe oameni sa aibaacea le!atura vie cu natura pe care o pretinde epopeea. =e!el recunoaste ca lumea moderna a !asit uninlocuitor in roman" epopeea bur!heza" dar deoarece acestuia ii lipseste suportul unei stari poetice a

lumii" il considera proza" non,arta" simpla imitatieE. :ii ridiculizeaza cu subtilitate romanul educativ!erman" in caro intotdeauna la sfirsit tinarul se casatoreste cu fata iubita" isi face o situatie si in cele dinurma devine un filistin intocmai ca si ceilaltiD.

=e!el manifesta un foarte viu interes pentru !enul dramatic" in special pentru tra!edie. Ca sinteza aepicului si liricului" a sculpturii si muzicii" drama se preteaza cel mai bine la o interpretare prin prismadialecticii he!eliene5 Pentru =e!el tra!edia insemna conflict" ciocnire. )a isi ale!e ca tema divinul" marileforte morale in care e intruchipat acesta sau" in terminolo!ia derutanta a lui =e!el" substantaetica.Ciocnirea dintre doua substante" ambele reprezentind forte morale adevarate si" prin urmare"ambele justificate" duce la tra!edie" care trebuie sa se termine prin impacare. Pentru a da eemplul favorital lui =e!el" discutat anterior in Fenomenolo!ia spiritului" %nti!ona lui &ofocle prezinta ciocnirea dintredoua obli!atii" cea fata de stat si cea fata de familie. %tit %nti!ona cit si Creon sint vinovati in devotiunealor eclusiva fata de idealul propriu. %nti!ona moare" iar Creon e pedepsit prin moartea fiului si sotieisale. 1upa parerea lui =e!el" moartea %nti!onei e subordonata stabilirii armoniei finale" rezolvariiconflictului. )l chiar considera ca %nti!ona e fidela unui principiu inferior0 zeii venerati de ea sint zeiiinferiori ai =adesului" zeii launtrici ai sentimentului" ai iubirii" ai sin!elui" nu zeii luminosi ai vietii libere"constiente de sine" a poporului si a statuluiD?. $ra!edia" sustine =e!el" nu cere neaparat moartea fizica aeroului" in )umenidele lui )schil eista o ciocnire intre dra!ostea pentru tata si dra!ostea pentru mama.&olutia e impusa de hotarirea zeitei %tena" si ;reste supravietuieste" spalat de vina matricidu,lui. +a
http://www.autorii.com/scriitori/ioanid-romanescu/paradisul-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/ioanid-romanescu/paradisul-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mircea-cartarescu/ciocnirea-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mircea-cartarescu/ciocnirea-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/ioanid-romanescu/paradisul-text.phphttp://www.autorii.com/scriitori/mircea-cartarescu/ciocnirea-text.php


19/56

sfirsitul lui ;edip la Colonos eista o impacare interioara0 ;edip cunoaste o transfi!urare" devenindconstient de unitatea si armonia substantei morale insasi. +iteratura moderna ne ofera si ca eemple deconflicte intre diferite forte morale0 conflictul dintre iubire si onoare din Cidul lui Corneille sau cel dintredrepturile iubirii si drepturile familiei din 6omeo si 7ulieta. 1ar in !eneral =e!el critica tra!edia modernacare pentru el se reduce la &ha'espeare" Goethe si &chille6/ pentru ca nu formuleaza aceste conflicte in

mod clar" ba chiar le ascunde prin punerea accentului pe trasaturile individuale ale caracterelor. %stfel"=e!el considera ca Iallenstein al lui &chiller e un esec0 Qiata impotriva vietii5 dar numai moartea seridica impotriva vietii si" lucru de necrezut" oribilR

moartea invin!e viata. 4u e ceva tra!ic" ci ceva inspaimintator0 iti sfisie sufletulDB. $asso al luiGoethe" de asea menea" nu afirma cu adevarat drepturile vietii ideale. $asso e doar obiectul simpatiei sicompatimirii poetului" nu un autentic erou tra!ic.

)roii lui &ha'espeare ii pun lui =e!el aceleasi probleme. )l ii considera prea individuali" prea

caracteristici" cu teluri prea personale" e!otiste si adesea chiar rele. *acbeth" ;thello" 6omeo isi urmarescpropriile lor scopuri personale" oricit de mult ar fi stapiniti de o pasiune coplesitoare0 ambitie" !elozie sauiubire?@" in =amlet nu se ciocnesc doua forte etice" caci razbunarea lui =amlet e" fara indoiala" morala.Conflictul este transferat in sufletul nobil al eroului" care nu c facut pentru o astfel de activitate ener!icasi" scirbit de lume si de viata piere datorita propriei lui ezitari. *oartea lui =amlet" remarca =e!el" estenumai aparent intimplatoare. 1e la inceput" in adincul sufletului lui =amlet pindeste moartea. Pe el nu,@retine pra!ul de nisip al finitului?A. in 6omeo si 7ulieta iubirea e frinta ca un trandafir !in!as din valeaacestei lumi a intimplarii. &firsitul piesei nu ne inspira sentimentul unei rezolvari tra!ice" ci un sentimentde durere" de fericire nefericita in nenorocire?>. =e!el isi eprima dezacordul cu sfirsiturile tra!ediilorlui &ha'espeare" pe care le considera de o tristete nctra!ica. in 6e!ele +ear" =amlet si 6omeo si 7ulietacei buni si inocenti mor" si mor din intimplare. in *acbeth si 6ichard @@@ eroii sint criminali care nu pot

trezi adevarata compatimire. in interpretarea lui =e!el" *acbeth apare mult mai dur" mult mai hotarit" cumult mai putine ezitari" indoieli si remuscari decit reiese din tetul piesei?. $rebuie sa tra!em concluziaca =e!el nu reuseste sa,@ asimileze pe &ha'espeare conceptului sau de tra!edie deoarece respin!e ideeaunui univers incomprehensibil si refuza sa aiba intele!ere pentru un prota!onist rau" desi eroic inrazvratirea lui.

)ste usor sa punem sub semnul intrebarii interpretarile date de =e!el pieselor pe care le discuta0 toti vomprotesta impotriva faptului ca oscileaza intre Creon si %nti!ona. Putem contesta conceptia lui desprecaracterul lui =amlet" mostenita de la Goethe" sau despre *acbeth" in care vede un criminal inrait. 1artoate acestea au prea putina insemnatate in comparatie cu obiectia fundamentala pe care o putem aduceteoriei lui =e!el. )l reduce tra!edia la un conflict in care personajele" ca simple purtatoare ale unor idei"sint doar accidentale. %firmatia lui ca eroii tra!ici sint reprezentanti individuali ai zeilor ce domnesc inpieptul omului? nu e justificata nici chiar de %nti!ona. 4ici chiar in aceasta piesa fortele morale care seciocnesc nu sint e!ale. Conceptia despre tra!edie a lui =e!el pune in umbra eroul si ascunde vederiiiratio,nalitatea si cruzimea soartei. ;data cu =e!el ne intoarcem din nou la o teodicee ,ca la +essin! ," laun optimism cosmic in care realul este rationalul" iar rationalul" realulS. Cind vedem ca eroul tra!icmoare" trebuie sa spunem0 %sa esteR

pentru ca" dupa parerea lui =e!el" in orice arta durerea trebuie sa fie frumoasa si senina?.


20/56

%stfel" =e!el reuseste sa inte!reze tra!edia in filozofia sa" facind din ea o ilustrare !randioasa a dialecticiisi ordinii universale. +a )schil sau &ofocle" adica in punctul considerat de el drept cel mai inalt din istoriaartei" poezia devine filozofie. 1e atunci" nu mai e vorba" de fapt" decit de un declin continuu. &ha'espearesi ceilalti moderni sint fie simpli zu!ravitori de caractere" simpli portretisti" fie dramatur!i in ale caror

piese !eneratoare de sentimente sumbre" de !roaza" =e!el refuza sa vada tra!ism sau chiar arta.1aca divinul e tema oricarei arte" el trebuie sa fie si tema comediei. 1ar aici el se afirma doar intr,un modne!ativ0 comedia incepe cu impacarea urmarita de tra!edie" dar duce" prin insasi raceala si libertatea ei" ladisolutia artei??. )a marcheaza un sfirsit atit in antichitate" odata cu %ristofan" cit si in epoca lui =e!el"odata cu umorul autodistructiv al lui 7can Paul si cu ironia romantica. =e!el discuta doar in treacatcomedia de moravuri. $artuffe al lui *oliere nu,i pare o piesa cu adevarat comica" deoarece prezintademascarea unui ticalos?. Comediile spaniole de intri!a si comediile sentimentale moderne franceze si!ermane nu sint nici ele comice in acceptiunea he!eliana. &ha'cspeare este sin!urul eemplu dintimpurile moderne pe care =e!el poate sa,@ aprobe fara rezerve. ; fi!ura ca Falstaff" desi cufundata invul!aritatea Tei" este totusi o inteli!enta" o eistenta libera. +a &ha'cspeare nu !asim nici o justificare"

nici o condamnare" ci doar meditatie asupra destinului comun?B. %stfel" &ha'espare este din nouadevaratul filozof popular care ilustreaza superioritatea !eniului" obiectivitatea lui" atitudinea lui deacceptate a lumii asa cum este. &eninatate" intelepciune" reconciliere iata suma invataturii etice si esteticea lui =e!el.

=e!el ni se infatiseaza asadar ca un !inditor cu un ciudat cap de lanus0 o fata priveste inapoi" spre trecut"tinjind dupa idealul elin de seninatate" dupa arta desavirsita" dupa contopirea perfecta a formei sicontinutului pe care a vazut,o in sculptura !reaca si in operele lui =omer si &ofocle5 cealalta fata eintoarsa spre viitor" privind cu nepasare si chiar cu satisfactie la moartea artei ca stadiu depasit al evolutiei

spirituale a umanitatii. 1espre el si opera lui se poate spune" pe buna dreptate" ca reprezinta o culme" unsfirsit mai eact" un impas.

Semn i simbol n Estetica lui Hegel

Paul de *an

&triden a ideolo!ic a polemicilor ocazionate de apari ia teoriei literare n zilele noastre nu poate ascunde ntru totul faptul c aceste discu ii n contradictoriu" orict de efemere sau de ad hominem ar fiele" snt simptomul etern al unor tensiuni ce, i au ori!inea n locul cel mai ndeprtat de scenadezbaterilor publice. $otu i" distan a lor aparent de eperien a comun nu le face mai pu in presante.

Ceea ce se afl n joc n aceste schimburi de idei e compatibilitatea dintre eperien a literar i teoria literar. )ist ceva deprimant de abstract i de urt n ce prive te teoria literar" ceva ce nu poate fi pus ntru totul n crca perversiunii celor care o practic. Cei mai mul i dintre noi se simt scinda i pe dinuntru ntre compulsia de a teoretiza despre literatur i o ntlnire mult mai atr!toare i mai spontan cu operele literare. 1e aici u urarea pe care o sim im ori de cte ori se propune o metod de studiere a literaturii care s permit stabilirea unui etalon de ri!oare teoretic i o anume !eneralitate i care" a adar" dintr,un punct de vedere strict universitar" s poat fi predat/" n timp ce las intact sau chiar


21/56

spore te bucuria estetic sau poten ialul de comprehensiu ne istoric furnizat de oper. %ceast satisfac ieo resim im cnd avem de,a face cu mae ti ai istoriei lite rare precum 6enato Po!!ioli sau )rnst,6obertCurtius sau cu un maestru al analizei formale i structurale precum 6euben #roUer ori 6oman 7a'obson0ri!oarea metodei confirm frumuse ea obiectului ei. Pe terenul bolovnos al teoriei literare" n schimb" nutrebuie s ne lsm prea u or mul umi i de satisfac ia pe care s,ar ntmpla s,o sim im. Pruden a e virtutea

fundamental a disciplinei teoretice" iar pruden a obli! la suspi ciune atunci cnd am fi prea ncnta i de osolu ie metodolo!ic. )ntuziasmul cu care ne !rbim" ca din instinct" s lum aprarea valorilor esteticearat c izvorul suspiciunii trebuie s fie compatibilitatea dintre dimensiunea estetic a literaturii i cescoate la lumin investi!a ia teoretic. 1ac eist ntr,adevr o tensiune ntre estetica i poetica literaturii" inerent chestiunii nse i" atunci ar fi cu totul naiv s credem c putem evita sau ocoli sarcinadescrierii ei eacte.

4u e u or s descoperim elementul din literatur care poate fi suspectat de interferen n inte!ritatea ei estetic. 4evoia de a ascunde e nscris" ca s zicem a a" n situa ia ca atare" iar aceast

nevoie e pesemne ndeajuns de puternic pentru a bloca accesul direct la problem. $rebuie s nentoarcem" a adar" la tete le canonice ale teoriei estetice" cele care ofer cea mai puternic aprarear!umentat pentru echivalarea artei cu eperien a estetic. 1in ra iuni care au de,a face cu aceast ocazie anume" dar care abia dac au nevoie de vreo justificare mai pu in personal" Prele!erile de estetic @ale lui=e!el prezint poate cea mai tenace provocare la adresa unei asemenea ncercri. 4u eist alt loc n carestructura" istoria i judecata artei s par a fi mai aproape de punerea lor sistematic n practic i niciunde altundeva aceast sintez sistematic nu se ntemeiaz att de eclusiv pe o sin!ur cate!orie precis" ndeplinul n eles aristotelic al acestui cuvnt" numit estetic. &ub nume diferite" aceast cate!orie n,ancetat nicio clip s ias n relief pe parcursul !ndirii occidentale" iar asta ntr,o asemenea msur nctfaptul c ea n,a avut un nume pn n secolul al HQ:::,lea e mai curnd un semn al prezen ei sale

cople itoare dect al noneisten ei ei. Chiar da c edi ia postum a )steticii lui =e!el" suferind deimperfec iunile stilistice ale prele!erilor profesorale trans crise de discipoli mult prea loiali" nu e tocmai odesftare pentru cititor i" conform dovezilor biblio !rafice" nici mcar citit prea des" influen a acestorprele!eri asupra felului n care !ndim i predm litera tura e nc omniprezent. Fie c tim sau c neplace" fie c nu" cei mai mul i dintre noi sntem he!elieni i chiar destul de ortodoc i. &ntem he!elieni atunci cnd !ndim istoria literar n termenii unei articula ii ntre epoca !reac i cea cre tin sau ntre cea ebraic i cea !reac. &ntem he!elieni cnd ncercm s sistematizm rela ia dintre diversele forme i !enuri artistice conform modurilor reprezentrii sau cnd ncercm s concepem periodizarea istoricdrept o dezvoltare" pro!resiv sau re!resiv" a unei con tiin e indivi duale sau colective. 4u c asemeneaprobleme i,ar apar ine eclusiv lui =e!el5 nici pe departe. 4umele V=e!elW st ns aici pentru un

receptacul atotcuprinztor n care s,au adunat i s,au pstrat attea curente" nct foarte proba bil putem!si aici tot ce tim c am adunat din alt parte sau sperm s fi inventat noi n ine. Pu ini !nditori au att de mul i discipoli care s nu fi citit niciodat vreun rnd din scrierile ma!istrului lor.

n cazul )steticii" for a durabil a sintezei filosofice e concentrat n capacitatea lucrrii de a aducelaolalt" sub e!ida comun a esteticii" o cauzalitate istoric i o structur lin!vistic" un evenimenttemporal" eperien ial i empiric" cu un fapt nonfenomenal de limbaj. n bine,cunoscuta i" n esen "


22/56

necontestata diviziune he!elian a istoriei artei n trei faze" dou dintre acestea snt desemnate de termeniistorici X clasicul i romanticul ceea ce la =e!el nseamn orice art de dup !reci" i.e. arta cre tin/ X" pe cnd cea de a treia perioad e desemnat de termenul VsimbolicW" pe care l asociem astzi cu structurilelin!vistice i care provine nu din istorio!rafie" ci din practica dreptului i arta !uvernrii. $eoria esteticului" n calitate de concept istoric i filosofic" e ntemeiat la =e!el pe o teorie a artei ca simbolic.

Faimoasa defini ie a frumosului ca Vnf i area sensibil Ysau manifestareaZ :deii Ydas sinnliche &cheinen der :deeZW nu doar traduce cuvntul VesteticW" stabilind astfel aparenta tautolo!ie a artei frumoase dieschJnen O[nste sau les beau,arts/" ci poate fi tradus ea ns i de urmtoarea propozi ie0 frumosul e simbolic. &imbolul e medierea dintre spirit i lumea fizic" din care face parte" n mod evident" i arta" ca piatr" culoare" sunet sau limbaj. ; spune chiar =e!el n termeni deloc va!i n sec iunea despre artasimbolic. 1up ce afirmase provizoriu c simbolul poate fi considerat un semn das &9mbol ist nunzun\chst ein ]eichen/" el va continua prin a face deosebirea dintre func ia simbolic i cea semiotic" fr a lsa vreo urm de ndoial de care parte a acestei dihotomii se situeaz arta0 Vn cazul artei" nu putemavea n vedere" n simbol" arbitrarietatea dintre sens i semnifica ie Yce caracterizeaz semnulZ A" de vreme

ce arta ns i const tocmai n coneiunea" n afinitatea i n interpretarea concret a semnifica iei i a formeiW.>

$eoria estetic i teoria artei snt deci dou pr i complemen tare ale unui sin!ur s9mbolon. ;ricine arndrzni" astzi mai mult ca oricnd" s pun sub semnul ntrebrii acest articol de credin " n oricaredintre numeroasele forme pe care el le,a luat" s nu cread c va scpa nevtmat.

)stetica lui =e!el pare deci s fie" destul de tradi ional" o teorie a formei simbolice. $otu i" un element tulburtor de inadecvare personal la =e!el nsu i pare s mpiedice tradi ia interpretrii )steticii s se odihneasc mul umit n aceast certitudine. :ar asta mcar dintr,un sin!ur motiv" i anume c afirma ia cu care sntem aparent familiariza i i despre care credem c ne vine att de u or s,o n ele!em"

respectiv c arta particip la frumos i este" a adar" manifestare sensibil a ideii" e dublat" n acela i tet" de propozi ia ceva mai tulburtoare a lui =e!el conform creia" pentru noi" arta e" irevocabil" un lucru ceine de trecut. & n semne asta atunci c manifestarea sensibil a ideii nu ne,ar mai fi accesibil n forma

aceasta" c nu mai sntem n stare s producem forme de art cu adevrat simbolice^ 4u e oare ceva de!enul unei ironii a istoriei literare i o refutare concret a lui =e!el c el a declarat c arta se sfr ise tocmai n momentul n care o nou modernitate fusese pe punctul de a descoperi i de a rafina for a simbolului dincolo de tot ce i,ar fi putut ima!ina !ustul ntructva filistin al lui =e!el^ $rebuie c fuseseun simbolist slab cel care a declarat romantismul i simbolismul secolului al H:H,lea moarte n fa chiar n momentul n care acestea erau pe punctul de a scrie un nou capitol ntr,o istorie despre care simbolistulnostru a afirmat c ea a luat sfr it.

:nterpretarea contemporan a )steticii" chiar i atunci cnd provine din pana unor autori care!ndesc favorabil despre =e!el" cum ar fi =ans,Geor! Gadamer" de pild" sau $heodor I. %dorno"continu s se loveasc de aceast dificultate i l consider inutil pe =e!el atunci cnd e vorba s sen elea! arta i literatura posthe !elian. $eoria sa a artei ca simbol poate c a prefi!urat ceva din ce urmas vin" dar lipsa sa de simpatie pentru contemporanii si l face miop fa de i nepotrivit pentru sarcina de o importan crucial a auto definirii noastre" a n ele!erii modernit ii noastre. %ceast atitudine e bine


23/56

eemplificat de afirma ia unui interpret inteli!ent i sensibil al literaturii secolului al H:H,lea" cruia cu si!uran c nu i se poate repro a con cedierea pripit a lui =e!el. n volumul intitulat Poetica i filosofiaistoriei" Peter &zondi care nainte de moartea sa prematur condusese seminarul de literatur comparatal 3niversit ii +ibere din #erlin/ descrie sentimentul" pe care nu,l putem dect mprt i" despre sec iunea din )stetica unde =e!el discut formele simbolice sau !enurile ca atare0 metamorfoz" ale!orie"

metafor" ima!ine" parabol .a.m.d.

V&avantul literaturii care a teapt s fie luminat de estetica lui =e!el trebuie s se mul umeasc pn la punctul acela cu concepte filosofice" reprezentri mitolo!ice i arhitectura arhaic. )l se a teapt" n cele din urm" s !seasc lucrul pe care l,a cutat X n schimb" la captul drumului l a teapt o maredezam!ire Y)s Uartet eine !rosse )ntt\uschun! auf ihnZ. Qa trebui spus" fr prea mult tevatur" caceasta e sec iunea cea mai pu in inspirat a ntre!ii lucrri.W p. >BE/

V1in punctul de vedere al poeticii contemporane" care tinde cu si!uran tot mai mult ctreima!erie i metafor ca trsturi esen iale sau chiar ca esen a poeticului" considera iile lui =e!el despre metafor i fi!urare par cu adevrat superficiale Yrecht \usserlichZ. _ )l nu ajun!e la o n ele!ere adecvat a metaforei i a compara iei.W p. >B/

VCnd Proust compar luna care a devenit vizibil nc din timpul zilei cu o actri care a p it pe poarta teatrului nainte s, i fi fcut intrarea pe scen" fr s se fi machiat sau costumat nc" i nu face dect s,i priveasc pe ceilal i actori" cole!ii ei" ne putem pe bun dreptate ntreba dac e le!itim ca ntr,un caz precum acesta s facem deosebirea dintre abstract i concret" dintre semnifica ie i ima!ine. &ensul

secret al compara iilor de !enul acesta trebuie cutat n descoperirea analo!iilor" a coresponden elor X chiar a acelor correspondances pe care le celebreaz #audelaire n faimosul su poem. Qiziunii poetice elei apar ca !aran ia unit ii lumii. _ Cu si!uran c nu i se poate repro a lui =e!el aceast incapa citatede a observa asemenea coresponden e chiar dac ele nu apar doar n poezia modern/" dar nimeni nupoate ne!a c la baza acestei scpri st o concep ie necorespunztoare despre esen a limba jului.W p. >BD/

V1in acest moment" putem ncepe s vedem limitrile esteticii lui =e!el.W p. >BE/

=e!el e" atunci" un teoretician al simbolului care e ueaz n fa a sarcinii de a da seama de limbajul simbolic. %sta nu ne permite ns s concediem n ntre!ime estetica sa" de vreme ce el fusese mcar pepista cea bun" dar ne n!duie" n schimb" s spunem c nu mai avem nevoie de el" ntruct am ajuns maideparte dect a fcut,o acesta pe drumul deschis de el. ) cu si!uran adevrat c teoria he!elian asimbolicului pare ovitoare n raport cu aceea a unor contemporani precum Geor! Friedrich Creuzer pecare =e!el l men ioneaz criticndu,l/" Friedrich &chellin! pe care nu,l men ioneaz deloc n acel contet/ sau Friedrich &chle!el despre care n,are niciodat vreo vorb bun de spus/. &,ar putea oare ns


24/56

ca =e!el s spun un lucru ceva mai comple despre simbol i limbaj dect ce recunoa tem noi n el ca fiindu,ne att de familiar" numai c aceast _alt parte a ce are el de spus s fie ceva pe care nu putem saunu vrem s,l auzim pentru c deranjeaz ceea ce acceptm necondi ionat" i anume valoarea indiscutabil a esteticii^ 6spunsul la aceast ntrebare ne deschide un drum ocolit" care ne duce mai nti departe de)stetic" iar mai trziu napoi la ea" un drum pe care nu voi avea timp dect s indic cteva sta ii pe un

traseu despre care mi,e team c nu e chiar u or de parcurs.

%firma ia lui =e!el c arta apar ine fr rezerve ordinii simbolicului e enun at n contetul unei deosebiri ntre simbol i semn ce nu pare s se aplice i domeniului artei. *ulte lucruri snt decise de aceast deosebire ce revine" chiar dac nu foarte ostentativ" de,a lun!ul ntre!ului corpus he!elian" dar celmai eplicit ntr,un para!raf al mai timpuriei )nciclopedii a tiin elor filosofice din @@? )stetica fiind din @>E/. )a apare ntr,o sec iune n care =e!el e preocupat de distinc ia dintre facult ile intelectului i" mai precis" de aceea dintre a percepe" a ima!ina sau a reprezenta/ i a !ndi %nschauun!" Qorstellun! i 1en'en/5 discu ia despre limbaj e o sub sec iune a discu iei despre reprezentare. %ici =e!el furnizeaz o

caracterizare a semnului care accentueaz arbitrarietatea raportului dintre componenta sensibil implicatn mod necesar n orice semnificare i semnifica ia avut n vedere. $ricolorul italian" ro u" alb i verde" nu con ine niciun raport cu cu loarea real a rii" care" vzut din aer" e cu precdere ocru5 doar despreni te copii foarte naivi se poate presupune c ar fi att de dr!u i nct s fie uimi i c :talia nu are" de fapt" culoarea unitar n care ea se prezint n atlasele lor. 6eversul simetric al acestei observa ii e reflec ia lui 6oland #arthes despre naturalizarea semnificatului. %naliznd o reclam la spa!hete" el face observa ia calbul acestora" purpuriul ro iilor i verdele ardeilor snt att de irezistibil de eficace pentru c transmit" cel pu in pentru un nonitalian" iluzia devorrii" a interiorizrii esen ei nse i a italianitN X i o fac chiar foarte ieftin. Ca atare" n arbitrarietatea sa" semnul" spune =e!el"

Vse deosebe te de simbol" o percep ie a crui determina ie proprie Ysau sens propriuZ corespunde mai mult sau mai pu in" esen ial i conceptual" con inutului pe care l eprim ca simbol" pe cnd" n cazul semnului" con inutul propriu al percep iei Yro ul" albul i verdele drapeluluiZ i con inutul al crui semn este Y:taliaZ n,au nimic de,a face unul cu cellaltW )nz :::" p. A?E" par. /.

4u eist nimic neobi nuit n aceast caracterizare a semnului" de vreme ce accentul pus pearbitrarietatea sa are nenumrate precedente cu mult nainte de Ferdinand de &aussure. *ai pu in comunesnt judec ile de valoare pe care =e!el le etra!e din analiza sa5 de i n,ar fi cu totul corect s spunem c =e!el pre uie te mai mult semnul dect simbolul" inversul acestei afirma ii ar fi i mai pu in adevrat. V1as ]eichenW" spune =e!el" Vmuss f[r etUas Grosses er'l\rt Uerden Ysemnul trebuie proclamat ca fiind

ceva !randiosZ _the si!n must be proclaimed to be somethin! !reat.W Ce este ns att de V!randiosW nprivin a semnului^ n msura n care semnul e ntru totul independent de trsturile obiective" naturale aleentit ii spre care arat i postu leaz aceste trsturi cu ajutorul propriilor sale puteri" el ilustreazcapacitatea intelectului de Va folosiW lumea perceput pentru propriile sale scopuri" de a ter!e til!en/trsturile acesteia i de a pune altele n locul lor. %ceast activitate a intelectului e deopotriv o libertate"de vreme ce este arbitrar" i o coerci ie" de vre me ce violenteaz" cum ar veni" lumea. &emnul" de fapt" nuspune ceea ce vrea s spun sau" pentru a lansa n eltoarea metafor antropomorfic a unui semn care


25/56

vorbe te" nzestrat cu o voce" predica ia im plicat ntr,un semn e ntotdeauna cita ional. Cnd spunVdrapelul ro u" alb" verde e italianW" aceast propozi ie predicativ e ntotdeauna ceea ce n terminolo!ia scolastic se nume te actus si!natus" ea presu pune un subiect implicit sau un eu/ care ncadreazafirma ia i o transform ntr,un citat0 eu spun sau eu declar sau eu proclam/ c drapelul ro u" alb" verde e italian X o precizare care nu trebuie s se ntmple atunci cnd" ntr,o conversa ie obi nuit" spun0

V;ra ul 6oma i %peninii snt italieniW. &emnul e att de V!ran diosW" de o importan att de crucial"pentru c atin!e chestiunea raportului dintre subiect i predicat n ori ce propozi ie declarativ. 1e lachestiunea semnului sntem purta i" apoi" de lo!ica pasajului nsu i" la chestiunea subiectului X o tem despre care =e!el are multe de spus" cel mai frapant dintre aceste lucruri !sindu,se poate ntr,o sec iunemult mai timpurie din )nciclopedie.

Para!raful AE al )nciclopediei are de,a face cu defini ia !ndirii sau cu condi iile necesare ale unei tiin e a lo !icii. n el se prezint echivalentul he!elian al co!ito,ului cartezian" prin stabilirea le!turii

dintre predicatele !enerale ale !ndirii i subiectul !nditor. Pentru a n ele!e !ndirea" pentru a !ndi

despre !ndire" !ndirea trebuie s fie reprezentat" iar aceast reprezentare poate fi numai aceea asubiectului !nditor0 Vepresia simpl a subiectului eistent ca subiect !nditor este euW" spune =e!el ntr,un pasaj cu rezonan e fichteene. ns aceast concep ie despre subiect" relativ direct i tradi ional" cartezian dac vre i sau" n orice caz" specular" conduce dintr,odat la complica ii mai pu in predictibile. &ubiectul !nditor trebuie s fie men inut ntr,o distinc ie net fa de subiectul care percepe" ntr,o manier care reaminte te de sau care anticipeaz/ deosebirea pe care tocmai am ntlnit,o ntre semn i simbol. +a fel cum semnul refuz s se afle n slujba percep iilor sensibile" folosindu,le n schimb pentruscopurile sale" !ndirea" spre deosebire de percep ie" apropriaz lumea i o face literalmente VsubiectulW" VsupusulW propriilor sale puteri. *ai concret" !ndirea subordoneaz sin!ularitatea i individuarea infiniteale lumii percepute unor principii de ordonare care se vor !enerale. %!entul acestei aproprieri e limbajul.

V1e vreme ce limbajulW" spune =e!el" Ve munca !ndirii" nu putem spune nimic n limbaj care s nu fie!eneralW X o propozi ie creia Oier'e!aard i se va opu ne" la modul ironic" n $eam i cutremurare. %stfel"semnul" mai nti _at its first position aleatoriu i sin !ular" se transform n simbol asemenea eului care"att de sin!ular n independen a sa fa de orice altceva" nct nici mcar nu este el nsu i" devine n !ndirea !eneral a lo!icii cel mai cuprinztor" plural" !eneral i impersonal dintre subiec i.

Ca atare" el este de asemenea i cel mai dezinteresat i cel mai re inut dintre subiec i. Cu si!uran " ntruct validitatea !ndirii rezid n !eneralitatea sa" nu putem fi interesa i" n !ndire" de opiniile private"sin!ulare ale !nditorului" ci vom a tepta de la el un fel mai modest de uitare de sine filosofic. VCnd%ristotelW" spune =e!el" Vcere YfilosofuluiZ s se ridice la demnitatea voca iei sale" aceast demnitate

const n capacitatea acestuia de a renun a la opiniile particulare _` i s lase lucrurile ceea ce ele snt prin ele nseleW )nz :" p. E" par. A>/. Cnd filosofii nu fac dect s eprime pur i simplu opinia lor" ei nusnt filosofici. Vntruct limbajul afirm doar ce e !eneral" nu pot rosti doar opinia mea Y_` so

functia poetica a semnului esthetic

Documents