fotografia s~pt~m@nii campionatul militar … · predescu (locul iii). nici loturile unit`]ilor de...

Observatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

2 AGENDA SQPTQM~NII

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

„DIXI !

FOB Wolverine, Afganistan. Recent, a avut loc un exerci]iu tactic cutrageri de lupt` (LFX) executat de militarii afgani antrena]i de militariiromâni din Deta[amentul OMLT-CS, aflat sub comanda locotenent-colonelului Gavril Dobo[ [i a militarilor americani din Batalionul 1-37Artilerie Red Lion. Rezultatele ob]inute au fost foarte bune, spremul]umirea evaluatorilor. Acest exerci]iu a avut ca scop final certificareaartileri[tilor afgani pentru viitoarele misiuni, în cadrul procesului detranzi]ie c`tre for]ele de securitate afgane.

Activitatea a fost condus` de [eful Biroului Educa]ie Fizic`Militar` din Statul Major al For]elor Terestre, locotenent-colonel Cristian Grecu, cu sprijinul omologului sù de laComandamentul Diviziei 4 Infanterie Gemina, locotenent-colonelul Ovidiu T`ma[.

În urma desf`[ur`rii probelor de concurs, la sec]iuneadedicat` centrelor de instruire, primele trei locuri au fostocupate de Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD [i Ap`rareCBRN Panait Donici (locul I), Centrul de Instruire pentruInfanterie [i Vân`tori de Munte Constantin Brâncoveanu (loculII) [i Centrul de Instruire pentru Tancuri [i Auto Colonel PandelePredescu (locul III).

Nici loturile unit`]ilor de instruc]ie nu s-au l`sat mai prejos.A[adar, primul loc pe podium a fost adjudecat de militariibistri]eni din Brigada 81 Mecanizat` General Grigore B`lan,urma]i de sportivii ie[eni din Brigada 15 Mecanizat` PoduÎnalt, iar un binemeritat loc III a revenit oltenilor din Brigada 2Infanterie Rovine, din Craiova. Festivitatea de premiere aloturilor sportive a fost condus` de comandantul brig`ziibistri]ene, general de brigad` Dan-Florin Grecu, în prezen]anumero[ilor reprezentan]i sosi]i de la diferite e[aloane.

Buna organizare a concursului s-a datorat Batalionului 811Infanterie Dej care s-a dovedit a fi o gazd` perfect` pentru

CAMPIONATUL MILITAR DE PATRUL~, LA DEJGarnizoana Dej a g`zduit, în perioada 8-10 octombrie, etapa pe SMFT a

Campionatului militar de patrule. Aici, cei mai buni sportivi din For]ele Terestre,constitui]i în zece loturi sportive, s-au întrecut în proba de patrul` desf`[urat` înpoligonul Valea Uri[orului din apropierea Dejului.

desf`[urarea probelor, acesta punând la dispozi]ia sportivilortoat` baza material` de instruc]ie precum [i cea logistic` atâtpentru antrenarea loturilor, cât [i pentru desf`[urareaconcursului.

Maior Ciprian MURE{AN

Elementul de noutate al acestei activit`]i a fost c`batalionul, prin comandantul sù colonel Ioan Munteanu,a coordonat [i activitatea seriei a VII-a de tragere dinacest an. Astfel, pentru Batalionul 468 Ap`rare Antiaerian`Trotu[ [i Batalionul 184 Ap`rare Antiaerian` Timi[ s-aasigurat tehnica de artilerie antiaerian` calibru 2x30 mm,muni]ia, mentenan]a tehnicii, hr`nirea efectivelor [iasisten]a medical`. A fost prima experien]` de acest gen,centrul de greutate a acestei activit`]i fiind dat deintensitatea rezolv`rii practice a problemei de baz` aartileristului antiaerian: întâlnirea proiectilului cu ]inta.

Militarii afla]i în acele zile în poligon au sim]it, pe lângùltimele raze calde ale soarelui [i primele emo]ii la tragerilede lupt` cu muni]ie real` asupra mijloacelor de marcare a]intelor aeriene. Testul focului a fost trecut, militariiBatalionului 55 Ap`rare Antiaerian` Some[ ob]inând celemai bune note la trageri dintre toate seriile participante laacest exerci]iu. Merituo[ii comandan]i de tun, ochitori,servan]i ai sec]iei 2 tragere, comanda]i de plutonierul-major

TRAGERI LA CAPU MIDIAÎn perioada 1-9 octombrie, Batalionul 55

Ap`rare Antiaerian` Some[ a desf`[urat, înPoligonul de Trageri Sol-Aer din Capu Midia,un exerci]iu tactic cu trageri de lupt` cu Bateria1 Artilerie Antiaerian`.

Ioan Atomei au ob]inut nota 10, mult râvnit`, dar [i deplinmeritat`, la toate problemele de tragere planificate [iexecutate, ridicând media unit`]ii la 9,88.

Mìestria profesioni[tilor, combinat` cu dorin]a deperfec]iune în preg`tire [i munca asidu` desf`[urat` peparcursul întregului an de instruc]ie au dus la ob]inereaacestor rezultate.

Comandantul Brig`zii 81 Mecanizat General GrigoreB`lan, general de brigad` Dan-Florin Grecu, prezent înmijlocul subordona]ilor, a fost pl cut impresionat de ochirilede mare precizie, precum [i de corec]iile oportune aplicatede comandan]ii de piese [i sec]ii, felicitându-i personal imediatdup încetarea tragerilor, chiar în pozi]ia de tragere.

Sub supravegherea [i îndrumarea tunarilor dejeni,colegii acestora de la Lunca de Sus [i Timi[oara auexecutat tragerile pe aceea[i tehnic`, fiindu-le urm`ritàctivitatea cu sufletul la gur`. Aplauzele de la sfâr[itultragerilor au completat imaginea familiei artileri[tilorantiaerieni, care respect` profesionalismul [i apreciaz`precizia loviturilor.

Briefing-ul de încheiere al seriei de tragere a eviden]iatdorin]a militarilor de a participa în poligon la activit`]i deinstruire [i evaluare diversificate, ce s-ar putea desf`[ura peperioade mai lungi.

Maior Cristian OPRI{

Irina-Mihaela NEDELCU

În 1992, la Oradea, a fost inaugurat` filiala MuzeuluiMilitar Na]ional Ferdinand I. Pentru eveniment, a fostaleas` data de 12 octombrie, când se s`rb`tore[te [iZiua Ora[ului. Este data la care, în 1918, în casa dr.Aurel Laz`r, a fost semnat` Declara]ia de Independen]à Românilor din Transilvania, iar în 1944, municipiul afost eliberat de armata român`. Pentru ca acesteevenimente s` r`mân` vii în mintea [i sufletul bihorenilor,începând cu 1991, în fiecare an, între jum`tatea luniiseptembrie [i 12 octombrie, se desf`[oar` festivalulToamna Or`dean`. În cadrul acestuia, în mai multe zonedin Oradea, au loc diverse manifest`ri culturale, artistice,sportive [i de divertisment. Anul acesta, în ultima zi afestivalului, a fost dezvelit` statuia Reginei Maria, realizat`de sculptorul Dumitru Paina. Aceasta a fost amplasat` înfa]a teatrului din ora[, unde, dou` zile, a fost expus` [icoroana purtat` de regin` la ceremonia încoron`rii dela Alba-Iulia. Ca de obicei, Toamna Or`dean` s-a încheiatcu o retragere cu tor]e, purtate de militari din institu]iilelocale de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`,[i cu un foc de artificii.

Muzeul Militar din Oradea este una din cele treifiliale ale Muzeului Militar Na]ional Ferdinand I. Ca punctmuzeistic, dateaz` din 1971. Intrarea este str`juit` destatuile domnitorilor Mihai Viteazul, {tefan cel Mare [i

Alexandru Ioan Cuza. În 1989, în perioada când a fostînchis pentru renovare, artistul Horia Ghelu a realizat,pe o lungime de 21 de metri, o fresc` în care sunt surprinsetoate etapele importante ale existen]ei poporului român.Piesele expuse sunt de la Muzeul Militar Na]ional dinBucure[ti, de la Muzeul }`rii Cri[urilor [i dona]ii alefostelor cadre militare [i veterani de r`zboi dingarnizoan`. Colonelul (r) Constantin Mo[incat, directorîn perioada 1992-1998, consider` c` l`ca[ul de cultur`reprezint` o candel` pentru istorie la grani]a apusean` [iun reper notabil care, prin activit`]ile desf`[urate aici,între]ine vie flac`ra patriotismului în acest col] de ]ar`.

S`rb`torirea celor 20 de ani de existen]` a muzeuluia început cu o slujb` religioas` de pomenire a eroilorDiviziei 11. Aceasta a fost oficiat` de un sobor de preo]i,în biserica militar`. La muzeu, în prezen]a oficialit`]ilorlocale [i a invita]ilor, a fost vernisat` expozi]ia itinerantÈroul necunoscut – simbol al eroismului na]ional [i a avutloc o sesiune de comunic`ri [tiin]ifice, moderat` deprofesorul universitar dr. Viorel Faur. În partea a doua amanifest`rilor, a fost lansat` cartea 20 de ani în slujbacet`]ii. Este al zecelea volum din seria Pietre de Hotar.Edi]ia, coordonat` de coloneii (r) Constantin Mo[incat[i Dan Nicolae Poinar, reprezint` continuarea cercet`rilorefectuate de istorici militari [i profesori universitari petema Frontiera de vest în istoria contemporan` aRomâniei.

20 DE ANI DE ISTORIE MILITAR~

Adunare festiv` la Bistri]a. Joi, 11 octombrie, la sediulcomandamentului Brig`zii 81 Mecanizat` General Grigore B`lan, înprezen]a personalului militar din garnizoan`, a avut loc o adunare festiv`dedicat` s`rb`toririi a zece ani de func]ionare a Centrului Secundar deÎnv`]are a Limbii Engleze.Cu aceast` ocazie au fost prezentate realiz`rileob]inute [i au fost acordate diplome aniversare [i diplome de merit celorzece profesori ai centrului [i personalului auxiliar. La finalul activit`]ii,comandantul Brig`zii 81 Mecanizat` General Grigore B`lan, general debrigad` Dan - Florin Grecu, a apreciat activitatea desf`[urat` [i a mul]umittuturor celor implica]i în acest proces [i nu în ultimul rând fo[tilor profesoriai centrului, invita]i la ceremonie. (Locotenent-colonel FlorinAP~F~IAN) Simpozion de medicin` militar`. Spitalul Universitar de Urgen]`

Militar Central Dr. Carol Davila a organizat, în zilele de 10 [i 11 octombrie,un simpozion în care au fost dezb`tute probleme actuale din domeniulcooper`rii interdisciplinare în medicina militar`.

La manifestarea [tiin]ific` au participat reprezentan]i ai conduceriiMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, ai autorit`]ii publice centrale, ai mediuluiacademic, speciali[ti din unit`]i de profil militare [i civile.

De asemenea, au fost sus]inute prezent`ri de specialitate legate deoncologie digestiv`, medicin` intern`, boli infec]ioase, medicin` deurgen]`, medicin` de dezastru, medicin` de Ambulatoriu, politrauma –medicin` perioperatorie, neurochirurgie, ortopedie-traumatologie,chirurgie plastic`, ATI, chirurgie oro-maxilo-facial`, chirurgie toracic`,pneumoftiziologie, O.R.L., ginecologie, urologie, dermatologie, radio-terapie, psihiatrie, endocrinologie [i oftalmologie. Workshop de Patologie Pancreatic`. Clinica de Medicin` Intern`

[i Gastroenterologie din Spitalul Universitar de Urgen]` Militar CentralDr. Carol Davila (SUUMC), în colaborare cu Societatea Român` deGastroenterologie [i Hepatologie, Asocia]ia Român` pentru PatologiaPancreatic`, Societatea Român` de Endoscopie Digestiv` [i Universitateade Medicin` [i Farmacie Carol Davila a organizat, în zilele de 12 [i 13octombrie, workshop-ul de patologie pancreatic` cu tema Rolul practical ecoendoscopiei. Proiectul, finan]at de Unitatea Executiv` pentruFinan]area Înv`]`mântului Superior, a Cercet`rii, Dezvolt`rii [i Inov`rii(UEFISCDI), a beneficiat de prezen]a, în calitate de lectori, a unorreprezentan]i de marc` ai mediului medical [i academic, din ]ar` [i dinstrìn`tate.

Fo

to: L

uci

an IR

IMIA

Fo

to:

Cip

rian

MU

RE

{A

N

Eu nu a[ da niciun leu [pentru parada militar` de ZiuaNa]ional` a României]. Mândria na]ional` ne-o reper`m

printr-un buget adecvat, dac` vrem s` d`m relevan]` acesteistructuri de for]` a statului pe care s-a structurat practicidentitatea na]ional`. Dac` vrem s` avem o institu]ie bugetatèste bine s` facem economii.

Corneliu DOBRI}OIUMinistrul ap`r`rii na]ionale

Observatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)

www.presamil.ro

3EVENIMENT

Întâlnirea a avut o agend` bogat`, fiind abordate teme de interescomun privind cooperarea militar` bilateral`, evolu]ia mediului desecuritate interna]ional` [i regional` (Marea Caspic` [i Marea Neagr`),precum [i cooperarea în formatele oferite de NATO.

Ambele p`r]i au agreat c` exist` poten]ial pentru dezvoltareacooper`rii, având în vedere faptul c` între cele dou` ]`ri este încheiat unParteneriat Strategic din 2009 [i se inten]ioneaz` înt`rirea dimensiuniisecurit`]ii [i ap`r`rii din Planul de Ac]iune, în special în domeniul preg`tirii[i instruirii.

DISCU}II BILATERALESecretarul de stat pentru politica de ap`rare [i planificare,

Sebastian Huluban, a avut mar]i, 9 octombrie, o întrevederecu ministrul adjunct al afacerilor externe al RepubliciiAzerbaidjan, Araz Azimov.

Premiile participan]ilor laconcursul de design al diplomeiFurnizor al Militarilor Români aufost înmânate câ[tig`torilor vineri, 12octombrie, în cadrul unei scurteceremonii la care a participat minis-trul ap`r`rii na]ionale, CorneliuDobri]oiu.

Locurile doi [i trei au fost ocupatede c`pitanul-comandor inginerAdrian Siea, din U.M. 02145 Constan-]a, respectiv maistrul militar clasa aIII-a Ion Alin Stan, din U.M. 01782Buc[ani, iar câ[tig`torul concursuluide design a fost desemnat maistrulmilitar clasa a III-a Liviu Gavril`, dinU.M. 02499 Bucure[ti. Premiile auconstat în echipamente electrocas-nice, oferite de reprezentantul firmeiproduc`toare, care a sponsorizatevenimentul.

În cuvântul s`u, ministrul ap`r`riina]ionale i-a felicitat pe câ[tig`tori [i a

PREMIEREACÂ{TIG~TORILOR

CONCURSULUI DE DESIGNAL DIPLOMEI FURNIZORAL MILITARILOR ROMÂNI

mul]umit consilierului Cristian Radu,ini]iatorul [i responsabilul progra-mului Furnizorii Militarilor Români,prin care personalul militar [i civil vabeneficia de reduceri [i facilit`]i laachizi]ia de bunuri [i servicii.

Furnizorii vor respecta un set deprincipii de comun agreate cuconducerea institu]iei, printre carerespectarea demnit`]ii na]ionale, ainstitu]iilor de stat, a ArmateiRomâniei, a limbii [i poporuluiromân. Sunt valori fundamentale alemilitarilor, pe care ace[tia le ap`r`chiar [i cu pre]ul vie]ii, atât peteritoriul na]ional cât [i în teatrele deopera]ii, al`turi de alia]i, a mai spusministrul Dobri]oiu.

La activitate au mai participat[eful Statului Major General, gene-

ral-locotenent {tefan D`nil`, [efiicategoriilor de for]e ale Armatei,personal militar [i civil din struc-turile centrale ale ministerului.

Pentru stabilirea designuluiacestei diplome s-a desf`[urat, înperioada 20 august - 30 septembrie,un concurs on-line în dou` etape,una de trimitere a diplomelor [iuna de jurizare on-line pe site-ulMApN, la care au putut participato]i angaja]ii din armata român`.

Diploma va fi înmânat` unorfirme care vor fi alese de o comisiede specialitate a MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale pentru a faceparte dintre furnizorii care vor oferimilitarilor români servicii [i produsefinanciare, imobiliare sau turistice.

La evenimentul organizat de Institutul Na]ional pentru StudiereaHolocaustului din România Elie Wiesel, cu ocazia Zilei Na]ionale deComemorare a Victimelor Holocaustului, au fost prezen]i înal]i oficiali aiPre[edin]iei [i Parlamentului României, mini[tri, primarul general alCapitalei, ambasadori acredita]i la Bucure[ti [i reprezentan]i ai asocia]iilorcomunit`]ilor evreie[ti din România [i Israel.

Programul ceremoniei a cuprins alocu]iuni ale participan]ilor, care ausubliniat importan]a curajului, demnit`]ii [i solidarit`]ii umane înmomentele întunecate ale istoriei recente, urmate de depuneri de coroanede flori la Memorialul Victimelor Holocaustului din România, inaugurat înurm` cu trei ani pe Splaiul Independen]ei din Bucure[ti.

COMEMORAREAVICTIMELOR HOLOCAUSTULUI

Secretarul de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informarepublic` [i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului, Dan T`taru, aparticipat miercuri, 10 octombrie, la ceremonia de laMemorialul Victimelor Holocaustului din România.

{eful Departamentului pentruarmamente l-a felicitat pe ofi]er [ii-a transmis un mesaj de încurajare[i îns`n`to[ire grabnic` din parteaministrului ap`r`rii na]ionale.

Membrii comisiei medicale au

MESAJ DEÎNCURAJARE

Secretarul de stat pentruarmamente, Floarea {erban,l-a vizitat miercuri, 10 octom-brie, la împlinirea vârstei de36 de ani, pe locotenent-comandorul Mihail-ReluIoana, r`nit în accidentulaviatic produs la sfâr[itullunii august în jude]ul Dolj.

f`cut reprezentan]ilor MApN oinformare despre evolu]ia st`rii des`n`tate a pacientului. Locotenent-comandorul Mihail-Relu Ioana estestabil hemodinamic [i respirator,starea lui de s`n`tate fiind bun`.

Pilotul militar este în conti-nuare atent monitorizat de comisiapluridisciplinar` alc`tuit` dinmedici ai Spitalului Universitar deUrgen]` Militar Central Dr. CarolDavila.

VIZIT~ DE INFORMAREA {EFULUI SMG

{eful Statului Major General, general-locotenent {tefanD`nil`, a efectuat, în perioada 8-10 octombrie, o vizit` deinformare în unit`]ile din garnizoanele Craiova, Caracal,Deveselu, Râmnicu Vâlcea [i Pite[ti.

În cadrul acestei vizite, [eful SMG a avut întâlniri de lucru cu comandan]iide mari unit`]i [i unit`]i.

Între unit`]ile vizitate s-au aflat Comandamentul Brig`zii 2 InfanterieRovine [i Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab din Craiova, Batalionul 22Infanterie [i Batalionul 1 Instruc]ie din Caracal, Centrul de Instruire pentruGeniu, EOD [i Ap`rare CBRN de la Râmnicu Vâlcea, precum [i {coalaMilitar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor Terestre [i {coala deAplica]ie Pentru Unit`]i de Lupt` de la Pite[ti.

Batalionul 22 Transport Dâmbovi]a a s`rb`toritluni, 15 octombrie, zece ani de la înfiin]are. Cu aceast`ocazie, [eful Statului Major al For]elor Terestre,general-locotenent Sorin Ioan, a decorat drapelulunit`]ii cu Emblema de Onoare a For]elor Terestre,ca o recunoa[tere a pa[ilor importan]i pe care i-aparcurs cu brio unitatea într-o singur` decad` de laînfiin]are. Oamenii minuna]i anima]i de sim]uldatoriei [i de for]a exemplului pozitiv, a[a cum i-a

caracterizat în mesajul transmis [eful SMFT, au reu[itca în perioada trecut` de la înfiin]are s` treac` printrei reorganiz`ri, s` parcurg` peste 1.000.000 dekilometri în misiuni [i s` intre, începând cu 2010, înrândul unit`]ilor opera]ionalizate din For]eleTerestre. Batalionul 22 Transport Dâmbovi]a are încompunere unit`]i specializate destinate transpor-tului materialelor, armamentului, muni]iei, apei,carburan]ilor [i lubrifian]ilor din depozite la unit`]iledispuse în zona de responsabilitate a Diviziei 1Infanterie Dacica.

BATALIONUL 22 TRANSPORT DÂMBOVI}A, A ZECEA ANIVERSARE

C`pitan Bogdan OPROIU

Fo

to: p

luto

nie

r-m

ajo

r C`t

`lin

OV

RE

IUF

oto

: V

alen

tin

CIO

B|R

C~

Fo

to: P

etri

c` M

IHA

LA

CH

EF

oto

: V

alen

tin

CIO

B|R

C~

4 LINIA |NT~IObservatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

Locotenent Adrian ALIMAN

FLORILE DE COL}ALE POSADEI

O egalitateO egalitateO egalitateO egalitateO egalitatenecontestat`necontestat`necontestat`necontestat`necontestat`

În cei peste zece ani de prezen]` româ-neasc` în Afganistan, zeci de femei au în-deplinit misiuni în aceast` ]ar`. S` nu crede]ic` le este u[or! Vesta antiglon] cânt`re[te 16kg, iar casca alte dou`. Uneori, sunt nevoites` le poarte 14-16 ore pe zi. Printre vân`toriide munte arge[eni disloca]i acum în Afga-nistan sunt [i femei-militar.

Florile de col] ale TF 33 [tiu ce înseamn`pericolul, via]a dur`, încrederea în for]eleproprii [i responsabilitatea. Ele ocup` diferitefunc]ii, de la nivel echip` pân` în comanda-mentul batalionului. Cele aproximativ 20 defemei-militar sunt con[tiente ce înseamn`cele [ase luni în teatrul de opera]ii dinAfganistan.

Ast`zi, r`zboiul are cu totul alte caracte-ristici. Lupt`torul ac]ioneaz` în alte condi]ii,este supus altor riscuri, altor eforturi. Or,femeile au demonstrat c` sunt capabile s`fac` fa]` oric`ror situa]ii de lupt`. Atât fe-meile, cât [i b`rba]ii \n uniform` consider`c` principalele calit`]i necesare desf`[ur`riicu succes a activit`]ilor militare sunt rezis-ten]a fizic` [i psihic`, echilibrul emo]ional [iconcentrarea.

Afganistanul,Afganistanul,Afganistanul,Afganistanul,Afganistanul,examenul maturit`]iiexamenul maturit`]iiexamenul maturit`]iiexamenul maturit`]iiexamenul maturit`]ii

Într-un teatru de opera]ii, via]a femeiloraflate aici este la fel ca [i cea a b`rba]ilor.Colegele noastre cred c` sunt în aceea[i ba-lan]` a reac]iilor din partea familiilor ca [icamarazii lor. Expunerea la o astfel de via]èste îns` privit` altfel din exterior. Florile decol] ale Posadei î[i doresc s` demonstreze c`nu sunt decât militari, acum cu o experien]`de lupt` în plus.

Sublocotenentul Alexandra Bordea estecomandant grup cercetare. Chiar dac` seafl` în prima misiune din cariera ei, [tie foartebine ce are de f`cut [i înc` de la primelevorbe î]i insufl` t`rie de caracter, hot`râre[i responsabilitate. Unde te po]i preg`ti maibine pentru cariera pe care ]i-ai ales-o [i pecare ]i-o dore[ti cât mai împlinit`, decât înasemenea situa]ii? întreab` retoric subloco-tenentul Bordea. Este al`turi de subordo-na]ii sì [i [tie c` face parte dintr-o echip`,primit` cu bra]ele deschise în familia vân`-torilor de munte. Apreciez c` deta[amentuldin care fac parte [i preg`tirea noastr` ante-rioar` ne garanteaz` reu[ita cu succes amisiunii. Este [tiut c` m`sura faptelorfiec`ruia se reg`se[te în îndeplinirea oric`rei

Aproximativ 20 de femei-militarAproximativ 20 de femei-militarAproximativ 20 de femei-militarAproximativ 20 de femei-militarAproximativ 20 de femei-militarlupt` împotriva terorismului înlupt` împotriva terorismului înlupt` împotriva terorismului înlupt` împotriva terorismului înlupt` împotriva terorismului înAfganistan, în cadrul Afganistan, în cadrul Afganistan, în cadrul Afganistan, în cadrul Afganistan, în cadrul TTTTTask Forceask Forceask Forceask Forceask Force33 33 33 33 33 (TF 33), a[a cum este cunos-(TF 33), a[a cum este cunos-(TF 33), a[a cum este cunos-(TF 33), a[a cum este cunos-(TF 33), a[a cum este cunos-cut aici Batalionul 33 Vân`tori decut aici Batalionul 33 Vân`tori decut aici Batalionul 33 Vân`tori decut aici Batalionul 33 Vân`tori decut aici Batalionul 33 Vân`tori deMunte Munte Munte Munte Munte Posada Posada Posada Posada Posada din Curtea dedin Curtea dedin Curtea dedin Curtea dedin Curtea deArge[. Ele afirm` c` nu este timpArge[. Ele afirm` c` nu este timpArge[. Ele afirm` c` nu este timpArge[. Ele afirm` c` nu este timpArge[. Ele afirm` c` nu este timpde cochet`rie [i c`, în fa]a ina-de cochet`rie [i c`, în fa]a ina-de cochet`rie [i c`, în fa]a ina-de cochet`rie [i c`, în fa]a ina-de cochet`rie [i c`, în fa]a ina-micului, v`zut sau nev`zut, suntmicului, v`zut sau nev`zut, suntmicului, v`zut sau nev`zut, suntmicului, v`zut sau nev`zut, suntmicului, v`zut sau nev`zut, suntcu adev`rat egale camarazilor lorcu adev`rat egale camarazilor lorcu adev`rat egale camarazilor lorcu adev`rat egale camarazilor lorcu adev`rat egale camarazilor lor.....

ac]iuni, a declarat sublocotenentul Alexan-dra Bordea. Am mai afirmat-o [i o voi spunemereu – cine gre[e[te pl`te[te, iar aici nu estevorba despre gre[eli. La contactul direct cup`mântul afgan am constatat c` arde tottimpul sub t`lpi, la propriu [i la figurat. Ceeace m` lini[te[te este faptul c`, pe zi ce trece,încrederea noastr` se cristalizeaz` tot maimult, lucru care îmi d` convingerea c` vomdep`[i greut`]ile inerente teatrului de ope-ra]ii. Consider c` numai situa]iile deosebite,cum sunt [i cele de aici, pun în eviden]` ade-v`ratele caractere umane.

Sublocotenentul Mihaela-Alina Ozamconsider` c` o misiune în Afganistan estedefinitorie pentru un tân`r ofi]er. Prin aceas-ta, vrea s` demonstreze, c` o femeie poate fila fel de capabil` ca un b`rbat \n asemeneamisiuni. S` vii aici este o confruntare cu tineînsu]i, a spus sublocotenentul Ozam. Aici teîntâlne[ti cu situa]ii în care via]a ]ine [i denoroc, nu doar de preg`tire. În plus, s` fii

comandant de pluton, s` por]i responsabi-litatea atâtor suflete, î]i face sângele s` curg`mai intens. Dac` familia î]i este al`turi,atunci treci peste toate greut`]ile zilnice.

Feminitate în ]inut`Feminitate în ]inut`Feminitate în ]inut`Feminitate în ]inut`Feminitate în ]inut`de de[ertde de[ertde de[ertde de[ertde de[ert

Sergentul Gabriela Bugiu este încadrat`specialist la un grup de cercetare. A ]inutcont de faptul c` a terminat [coala de subofi-]eri cu specialitatea cercetare [i a consideratc` trebuie s` finalizeze aceast` etap` cu omisiune într-un teatru de opera]ii. Este osportiv` medaliat` la multe concursuriaplicativ-militare în ]ar`. Prima experien]`,dar [i primele emo]ii au început atunci cândcomandantul de pluton ne-a anun]at ora [ilocul preg`tirii pentru prima misiune, iar

punctul culminant a fost atunci când, la primaie[ire, [eful de echipaj a anun]at: Oprim [itrecem la cercetare!, a explicat sergentulGabriela Bugiu primul contact cu prafulafgan. Despre familie: În prima faz` nu aufost de acord, dar în urma discu]iilor avuteau în]eles c` sunt militar, iar aceastèxperien]` în Afganistan îmi este util` încarier`.

Caporalul Ancu]a Precup este la a douamisiune în Afganistan. Este încadrat` pefunc]ia de radiotelefonist. Vrea s` devin`subofi]er, a[a c` o astfel de misiune estebenefic` în carier`. Având în vedere c` suntla a doua misiune în Afganistan, [tiam la ceriscuri m` expun, a spus caporalul Ancu]aPrecup. Caporalul Nicoleta Sescioreanu estepistolar. Prezen]a sa în Afganistan a însemnats` î[i asume responsabilit`]i [i s` fac` sacri-ficii în acela[i timp. A vrut s` demonstrezec` poate face fa]` condi]iilor de stres [i delupt`. Conteaz` enorm faptul c` este al`turide colegii ei. Nu în ultimul rând, a motivat-o

[i partea financiar`. Afganistanul este o ]ar`cu sate mici, case construite din chirpici saup`mânt tasat unde oamenii trìesc la limitasupravie]uirii. M-a marcat nivelul de trai aloamenilor [i modul în care reu[esc s` supra-vie]uiasc` [i s`-[i creasc` copiii, a afirmatcaporalul Nicoleta Sescioreanu.

Maistrul militar clasa I Carmen Dragneaeste la a treia prezen]` în Afganistan. Esteîncadrat` comandant de grup` [i buc`tar.Militarii din FOB Bullard îi apreciaz` mìes-tria culinar`. În 2007, când am plecat primadat`, vân`torii de munte f`ceau parte dejadin familia mea. Eram al`turi de ei de nouàni [i am plecat împreun`, s` fim al`turi labine [i la rù, a spus maistrul militar clasa ICarmen Dragnea. Am v`zut Afganistanul în

toate lunile anului, în toate anotimpurile.Totul este diferit. Oamenii, c`ldura, nisipul,ziua [i noaptea, pân` [i albastrul cerului estealtfel. Ca mam`, cel mai mult m-a marcatzâmbetul firav al copiilor afgani, copil`ria lorîntr-o ]ar` m`cinat` de s`r`cie [i r`zboi.

SublocotenentAlexandra Bordea

SublocotenentMihaela-Alina Ozam

SergentGabriela Bugiu

Maistru militar clasa ICarmen Dragnea

CaporalAncu]a Precup

5LINIA |NT~IObservatorul militar

Nr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

Dup` ce a tranzitat Canalul Suez, o pre-mier` pentru o nav` militar` româneasc`,fregata Regele Ferdinand a navigat prin MareaRo[ie, în drumul spre zona de ac]iune aOpera]iei Atalanta.

Marea Ro[ie a reprezentat înc` o provocarepentru echipajul fregatei Regele Ferdinand [ipentru elicopterul ambarcat la bord. Principaladificultate în executarea misiunilor a repre-zentat-o temperatura deosebit de ridicat` aapei m`rii [i a aerului, dar [i aerul ce]os care aimpus o aten]ie sporit` pilo]ilor de elicopter. Încadrul exerci]iilor complexe executate la bor-dul navei au fost implica]i to]i vectorii navei,elicopterul Puma Naval executând misiuni dezbor atât ziua, cât [i noaptea.

Datorit` modific`rii zonei climatice în carea ac]ionat elicopterul naval, misiunile de zborau reprezentat [i o oportunitate de antrenareîn condi]ii apropiate de cele care vor fi întâlniteîn zona de ac]iune a Opera]iei Atalanta. Un

OPERA}IA ATALANTA

MISIUNE DE SUPORTLOGISTIC ÎN TEATRUL

DE OPERA}II

FREGATA REGELE FERDINAND,ÎN PORTUL DJIBOUTI

segment important din aceste misiuni l-aureprezentat procedurile de identificare a pozi-]iei navei la distan]e mari atât ziua cât [i noap-tea, în condi]ii de vizibilitate redus`, aer ce]os,temperaturi ridicate (constant peste 30 grade)[i lipsa unei nave sau a unui aerodrom derezerv`.

În perioada 30 septembrie – 3 octombrie,fregata Regele Ferdinand a efectuat o escal` înportul Djibouti. Zilele de sta]ionare au fostutilizate pentru refacerea capacit`]ii deac]iune a navei [i echipajului. Pe timpul escalei,echipajul fregatei a putut vizita Djibouti,capitala statului cu acela[i nume, un ora[ deaproximativ 480.000 de locuitori, marea lor

majoritate fiind musulmani. Portul Djiboutireprezint` [i zona industrial` cea mai dezvol-tat` din ]ar`.

Fregata Regele Ferdinand a intrat, începândcu ziua de 1 octombrie, sub comanda For]elorNavale ale Uniunii Europene, EUNAVFOR,urmând s` ac]ioneze în Golful Aden [i în largulcoastelor Somaliei, în cadrul Opera]iei Atalanta.

Opera]ia Atalanta a fost lansat` la 8decembrie 2008 [i se desf`[oar` în confor-mitate cu rezolu]iile 1814, 1816, 1838 [i 1846ale Consiliului de Securitate al Organiza]ieiNa]iunilor Unite. Prelungit` de ConsiliulEuropean pân` în decembrie 2014, opera]iaare urm`toarele obiective: protejarea navelorimplicate în transportul World Food Progra-

me, acordarea de ajutor umanitar [i protejareanavelor de transport maritim ale MisiuniiUniunii Africane în Somalia; descurajarea,prevenirea [i reprimarea actelor de piraterie[i de jaf armat; protejarea navelor vulnerabile;monitorizarea, de asemenea, a activit`]ilor depescuit din largul coastelor Somaliei.

Asemenea tuturor navelor militare careau f`cut escal` în portul Djibouti, fregata RegeleFerdinand [i-a l`sat [i ea amprenta prezen]eiîn capitala statului Djibouti, silueta naveir`mânând imprimat` pe dalele care formeaz`gardul exterior al portului.

Fregata Regele Ferdinand a p`r`sit portulDjibouti, începându-[i, practic, misiunea înzona de ac]iune a Opera]iei Atalanta.

P articiparea fregatei Regele Ferdi- nand la opera]ia Atalanta reprezin- t` [i prima misiune interna]ional`

la care fregata ac]ioneaz` cu elicopterul IAR-330 Puma Naval la bord. De altfel, aproape înfiecare zi de misiune, cei 236 de marinari dela bordul fregatei Regele Ferdinand execut`misiuni în premier`, dând dovad` deprofesionalism [i seriozitate.

Preg`tit` s` execute misiuni de cercetare[i asigurare a raionului de ac]iune [i s` fieacel vector al navei care s` poat` furniza infor-ma]ii de la distan]` despre zona de ac]iune [ieventualele pericole, elicopterul IAR-330Puma Naval cu num`rul 142, a executat joi, 4octombrie, prima misiune de asigurare asuportului logistic într-un teatru de opera]ii.Misiunea, executat` de la man[`, de coman-dorul (Av) Tudorel Du]` [i c`pitanul (M)Bogdan Curc`, de maistrul militar principalCornel Ion, ca mecanic de bord, [i de c`pitan-comandorul Marian Ioan, comandantulsecund al fregatei, pentru rela]ionarea cuautorit`]ile aeroportuare, a constat într-untransport de materiale de pe aeroportul dinDjibouti pe fregata Regele Ferdinand, aflat`în mar[ în zona de opera]ii, stabilit` de co-manda grup`rii din care face parte navaromâneasc`. Efectuat` în premier`, misiunean-a pus probleme binomului elicopter – nav`,materialele ajungând cu bine la bordul fre-gatei Regele Ferdinand. A fost înc` o premier`

Text [i foto:locotenent-comandor

Mihai EGOROV,Grupul Mass-Media al For]elor Navale

pentru nav` [i înc` o misiune reu[it` pentruechipajul fregatei Regele Ferdinand careac]ioneaz` începând cu data de 1 octombrie,în zona de ac]iune a Opera]iei Atalanta. Misi-unea de asigurare a sprijinului logistic înteatrul de opera]ii Atalanta a reprezentat, deasemenea, [i prima misiune executat` deelicopterul Puma Naval pe un aeroport dinafara grani]elor ]`rii.

Succesul realiz`rii acestor activit`]i în pre-mier` se datoreaz` nivelului de preg`tire alechipajului dobândit în cei opt ani deactivitate a fregatei în cadrul For]elor Navale[i des`vâr[it` pe timpul programului intensivde preg`tire în vederea particip`rii laOpera]ia Atalanta.

Dincolo de premiera pe care o reprezint`pentru For]ele Navale, executarea misiuniide asigurare a sprijinului logistic în teatrulde opera]ii, aceasta reprezint` înc` oconfirmare a nivelului ridicat de preg`tire alfregatei Regele Ferdinand [i înc` o etap`dep`[it` în programul de integrare aelicopterelor navale la bordul fregatelor T22.

6 INSTRUC}IEObservatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

Concentrare. Concentrare. Concentrare. Concentrare. Concentrare. Aten]ie. Încredere.Aten]ie. Încredere.Aten]ie. Încredere.Aten]ie. Încredere.Aten]ie. Încredere.Curaj [i îndemânare. Curaj [i îndemânare. Curaj [i îndemânare. Curaj [i îndemânare. Curaj [i îndemânare. {{{{{i, la final,i, la final,i, la final,i, la final,i, la final,saltul. Para[uti[tii militari trìescsaltul. Para[uti[tii militari trìescsaltul. Para[uti[tii militari trìescsaltul. Para[uti[tii militari trìescsaltul. Para[uti[tii militari trìescla maximum fiecare moment dela maximum fiecare moment dela maximum fiecare moment dela maximum fiecare moment dela maximum fiecare moment deîncorîncorîncorîncorîncordare atunci când se deschidedare atunci când se deschidedare atunci când se deschidedare atunci când se deschidedare atunci când se deschidetrapa aeronavei în zbortrapa aeronavei în zbortrapa aeronavei în zbortrapa aeronavei în zbortrapa aeronavei în zbor, preg`tin, preg`tin, preg`tin, preg`tin, preg`tin-----du-se de salt. Momentul adev`ruluidu-se de salt. Momentul adev`ruluidu-se de salt. Momentul adev`ruluidu-se de salt. Momentul adev`ruluidu-se de salt. Momentul adev`rului[i pl`cere împins` la extrem.[i pl`cere împins` la extrem.[i pl`cere împins` la extrem.[i pl`cere împins` la extrem.[i pl`cere împins` la extrem.

Nicio istorie a para[utismuluiromânesc nu poate omitenumele generalului Grigore

Ba[tan, omul care [i-a închinat întreaga via]zborului. În cinstea „veteranului cu aripi deînger”, Funda]ia General Grigore Ba[tanorganizeaz` anual un concurs aplicativ-militar de para[utism care s` men]in` viu,în memoria colectiv , visul acestor adev`ra]i„copii ai cerului”. Ast`zi, dup` 26 de ani decompeti]ie, în ciuda tuturor dificult`]ilor,c`ci nu este simplu s` organizezi un astfelde memorial, m` bucur c` înc` ne situ`mîn pozi]ia de a duce mai departe ofrumoas` tradi]ie. M` bucur s` v`d încontinuare în privirile militarilor aceea[ipasiune, aceea[i dorin]` de competi]ie [ide a învinge în`l]imile, spune ValentinaBa[tan, fiica temerarului para[utist [i,totodat`, pre[edintele Funda]iei GeneralGrigore Ba[tan.

Anul acesta, competi]ia a ajuns la ceade-a 26-a edi]ie [i a fost organizat` în par-teneriat cu Centrul de Instruire pentru Ope-ra]ii Speciale, la începutul lunii octombrie,în Buzù.

La startul concursului s-au aliniat peaerodromul de la Boboc [ase echipe: patruapar]inând for]elor pentru opera]ii speciale,o echip a Statului Major al For]elor Aeriene[i o echip` a Centrului de Instruire pentruOpera]ii Speciale, fiecare având câte cincilupt`tori para[uti[ti.

Prima prob`: para[utarea cu aterizarela punct fix. Cerul înnorat a întârziat startulcompeti]iei, de[i militarii erau preg`ti]i înc`din zorii zilei. Abia spre amiaz s-a înseninat[i, în sfâr[it, aeronava C-27 J Spartan [i-af`cut apari]ia, maiestuoas`, pe aerodrom.Competi]ia a început. Rând pe rând, echi-pele au intrat în „aren`”. Câteva momentemai târziu, salturile para[uti[tilor au împânzitv`zduhul. Prima calitate care se cultiv` înrândurile acestor militari este mentalitateade înving`tori capabili s` înfrunte nepre-v`zutul, care le confer` optimism [i moralde fier. Aterizarea s-a f`cut în condi]ii foartebune, la punctul fix prev`zut de concurs,cei mai mul]i participan]i, dar [i cei care s-auaflat destul de aproape de punctul indicatau fost aprecia]i.

Urm`toarele probe s-au desf`[urat înpoligonul M`r`cineni: aruncarea grenadelorde mân la precizie, reac]ia la contact cu uninamic inferior [i, în final, tragerea de pre-cizie cu armamentul de infanterie.

B t lia s-a dat între cei mai buni, iar com-peti]ia a fost câ[tigat de lotul Statului Majoral For]elor Aeriene. Cum se [tie, la o compe-ti]ie important este s` participi, a[a încât sepoate spune c , în cele din urm , to]i au ie[itînving`tori. Para[uti[tii militari [tiu s`r`spund` provoc`rilor profesionale [i audovedit, cu fiecare salt executat, c sunt gatas` se autodep`[easc`.

Locotenent C`t`lina }~RU{Foto: Petric` MIHALACHE

VISUL „COPIILOR CERULUI”

Generalul de brigad` Adrian Ciolponea,comandantul Brig`zii 6 Opera]ii Speciale Vulturii,face ultimele preciz`ri de natur` tehnic` [i tactic`.

Moment de tihn` înaintea începerii competi]iei.

Ultimele detalii, care pot p`rea uneoriperfec]ioniste, aduc marile reu[ite.

Ajustarea echipamentului înaintede plecarea spre aeronav`.

Înc`lzirea, chiar dac` nu esterealizat` diminea]a, exclude multe

incidente pe timpul para[ut`rii.

VISUL „COPIILOR CERULUI”

7INSTRUC}IEObservatorul militar


În cala aeronavei, fiecarepara[utist se roag` pentru sine[i pentru ca echipa s` câ[tige.

Visul multora: s` înving` aerul!

Echipele suntîmbarcate în aeronava

C-27 J Spartan.

În cabina pilo]ilor aeronaveide transport C-27 J Spartan.

Salt în împ`r`]ia v`zduhului.

Aterizarea la punct fix, una dinprobele de concurs, [i strângerea

urgent` a para[utei.

Executarea [edin]ei de tragere, prob`de foc pentru oricare militar.

8 ALMA MATERObservatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

PRIMA {EDIN}~ DE TRAGEREDIN VIA}A DE STUDENT MILITAR

C`pitan Constantin PI{[email protected]

Foto: c`pitan Bogdan OPROIUStuden]ii de anul întâi din Studen]ii de anul întâi din Studen]ii de anul întâi din Studen]ii de anul întâi din Studen]ii de anul întâi din Academia Academia Academia Academia Academia TTTTTehnic` Militar` au trecutehnic` Militar` au trecutehnic` Militar` au trecutehnic` Militar` au trecutehnic` Militar` au trecut

de examenul primei trageri cu pistolul mitralier`. Ei vorbescde examenul primei trageri cu pistolul mitralier`. Ei vorbescde examenul primei trageri cu pistolul mitralier`. Ei vorbescde examenul primei trageri cu pistolul mitralier`. Ei vorbescde examenul primei trageri cu pistolul mitralier`. Ei vorbescdespre b`t`turi, despre ce i-a determinat s` aleag` aceast`despre b`t`turi, despre ce i-a determinat s` aleag` aceast`despre b`t`turi, despre ce i-a determinat s` aleag` aceast`despre b`t`turi, despre ce i-a determinat s` aleag` aceast`despre b`t`turi, despre ce i-a determinat s` aleag` aceastìnstitu]ie de \nv`]`m#nt mil itar [i despre ce s-a schimbat îninstitu]ie de \nv`]`m#nt mil itar [i despre ce s-a schimbat îninstitu]ie de \nv`]`m#nt mil itar [i despre ce s-a schimbat îninstitu]ie de \nv`]`m#nt mil itar [i despre ce s-a schimbat îninstitu]ie de \nv`]`m#nt mil itar [i despre ce s-a schimbat învia]a lor dup` absolvirea liceului.via]a lor dup` absolvirea liceului.via]a lor dup` absolvirea liceului.via]a lor dup` absolvirea liceului.via]a lor dup` absolvirea liceului.

Reculul,mai deranjantdecât zgomotul

Adelina se apropie încet de reportofon.Cam târâie un picior. O v`d c` se chinuie[te[i-mi imaginez care trebuie s` fie problema.E pu]in crispat` atât de înregistrare, cât [ide jena din bocanci. Am b`t`turi foarte mari,zice. Nu, nu m` gândesc la ni[te veterani der`zboi, ci la modul în care o s`-i foloseasc`b`t`turile acestei tinere la început de carier`militar`. Adelina Coralia Petrica ar fi vrut sàjung` medic militar. Asta pân` anul trecut,când, dup` ce a absolvit Colegiul MilitarLiceal de la Alba Iulia, a încercat [i a e[uatla admiterea de la Medicin` Militar`. Dupùn an la facultatea de psihologie, [i-a schim-bat optica: Poate c` n-ar fi fost bine s` ajungmedic. Mi-am dat seama c` nu prea-mi places` v`d sânge. Acum, Adelina se mai gânde[tela facultatea de psihologie, pe care n-ar vreas-o abandoneze. Poate o s` reu[esc s` mergmai departe [i pe linia asta.

Ea este unul dintre cei 167 de studen]iai Academiei Tehnice Militare care traver-seaz` perioada de preg`tire militar` gene-ral` care îi va „califica” pentru depunereaJur`mântului Militar. Dup` dou` s`pt`mâni,ei au intrat în poligon pentru prima tragerecu pistolul mitralier` din via]a lor. Absol-vent` de liceu militar, Adelina era înv`]at`cu [edin]ele de tragere, numai c` nu a traspân` acum decât cu arma cu aer comprimat[i cu Geco.

Diana C`lug`r este tot absolvent` deAlba Iulia. Ea prive[te [edin]a de tragere cape o experien]` frumoas`. O întreb dac` asperiat-o zgomotul. Nu, reculul mi s-a p`rutmai deranjant decât zgomotul, r`spundeDiana, care a venit la Academia Tehnic`Militar` pentru c` a vrut s` devin` inginermilitar.

Ce s-a schimbat fa]`de via]a din liceu

Absolven]ii de liceu militar reprezint` 45la sut` din num`rul studen]ilor de anul întâi.Diana C`lug`r crede c`, pentru ei, adaptareaa fost mai u[oar` decât pentru cei veni]i dinvia]a civil`. Eram deja obi[nui]i cu programul[i cu sectoarele... {i [edin]e de tragere am mai

avut, deci n-a[ putea s` spun c` a fost ceva greu.În plus cred c` a fost partea de instruc]ie defront cu arma, apreciaz` Diana, care este dinTârgu Mure[ [i mai are, în Academia Tehnic`Militar`, o sor` mai mare, în anul doi.

Vorbind despre tragere, Cosmin AndreiJitaru, absolvent de Breaza, remarc` sune-tul, reculul, atmosfera, distan]a dintre ali-niamente, calibrul cartu[elor etc. Face, caun adev`rat inginer, inventarul diferen]elorfa]` de tragerile din anii de liceu militar.Parc` între noi, pe o plasm`, elementele men-]ionate de el se înscriu firesc în ni[te tabelecu ecua]ii. Cosmin le a[az` cu degetul [ivorbe[te despre fiecare cu pasiunea unuiacare are vise tehnice. M`rturise[te c` în liceua f`cut un proiect prin care a studiat artileriadin Al Doilea R`zboi Mondial. Cine, ce, cuma tras. Pentru a da curs unor proiecte degenul acesta a ajuns la Academia Tehnic`

Militar`. Nici nu-[i face griji c` nu se vadescurca. De asta am venit aici, ca s` înv`],zice hot`rât. Altfel, via]a de student i se paremai simpl` decât cea de licean. Trebuie s`

nu ui]i un lucru: tot ce faci s` faci cu capul.Altfel, po]i intra în abatere.

Totu[i, au fost [i studen]i care au resim]itînceputul studen]iei militare. Astfel, de[i eraobi[nuit` cu regimul cazon din anii de liceu,Adelina uitase cum e s` te treze[ti devreme,pentru c` a avut un an de pauz`, cel în carea mers la facultatea de psihologie. Mi-a fostun pic mai greu la început, pentru c`, totu[i,un c`min civil nu e ca unul militar. M-amadaptat repede [i datorit` fo[tilor mei colegi

din liceu, pe care i-am reg`sit aici, spuneAdelina. Mai dificil, m`car în aparen]`, a fotînceputul perioadei de preg`tire militar`pentru Alexandru Stoica, absolvent alColegiului Na]ional B.P. Ha[deu din Buzù.Ambi]ios din fire, el spune c` nu i-a fost preagreu: Acomodarea a fost u[oar`, poate [i pentruc` am parte de colegi în]eleg`tori, [i m` referîn special la cei proveni]i din liceele militare.{tiu c` m-am mi[cat mai greu în primele zile...Am ]inut pentru prima dat` o arm` în mân`.

Mirosul prafuluide pu[c`

La sfâr[itul primei [edin]e de tragere dinvia]a sa, Alexandru Stoica poveste[te declipele în care pistolul mitralier` i s-a sprijinitîn um`r ca despre un vis împlinit. Ce-am v`zutîn filme, ce am citit în c`r]i a devenit acumrealitate, m`rturise[te studentul. A fost foarte

Ofi]erul deOfi]erul deOfi]erul deOfi]erul deOfi]erul deserviciu peserviciu peserviciu peserviciu peserviciu petragere îi arat`tragere îi arat`tragere îi arat`tragere îi arat`tragere îi arat`studentuluistudentuluistudentuluistudentuluistudentuluipunctele în carepunctele în carepunctele în carepunctele în carepunctele în carecartu[ele salecartu[ele salecartu[ele salecartu[ele salecartu[ele saleau lovit ]inta.au lovit ]inta.au lovit ]inta.au lovit ]inta.au lovit ]inta.

Plutonierul-adjutant Plutonierul-adjutant Plutonierul-adjutant Plutonierul-adjutant Plutonierul-adjutant AurelianAurelianAurelianAurelianAurelianPandele este administratorulPandele este administratorulPandele este administratorulPandele este administratorulPandele este administratorulunei companii de studen]i dinunei companii de studen]i dinunei companii de studen]i dinunei companii de studen]i dinunei companii de studen]i dinanul întâi. anul întâi. anul întâi. anul întâi. anul întâi. Cea mai delicat`Cea mai delicat`Cea mai delicat`Cea mai delicat`Cea mai delicat`chestiune în ceea ce m`chestiune în ceea ce m`chestiune în ceea ce m`chestiune în ceea ce m`chestiune în ceea ce m`prive[te este modul în careprive[te este modul în careprive[te este modul în careprive[te este modul în careprive[te este modul în careinterac]ionez cu fiecareinterac]ionez cu fiecareinterac]ionez cu fiecareinterac]ionez cu fiecareinterac]ionez cu fiecarestudent în parte. Fiecare custudent în parte. Fiecare custudent în parte. Fiecare custudent în parte. Fiecare custudent în parte. Fiecare cudolean]ele lui...dolean]ele lui...dolean]ele lui...dolean]ele lui...dolean]ele lui... Ce sfat leCe sfat leCe sfat leCe sfat leCe sfat leoferi]i celor cu b`t`turi?oferi]i celor cu b`t`turi?oferi]i celor cu b`t`turi?oferi]i celor cu b`t`turi?oferi]i celor cu b`t`turi?,,,,,îl întreb, gândindu-m` laîl întreb, gândindu-m` laîl întreb, gândindu-m` laîl întreb, gândindu-m` laîl întreb, gândindu-m` laAdelina. Spune ceva despreAdelina. Spune ceva despreAdelina. Spune ceva despreAdelina. Spune ceva despreAdelina. Spune ceva despreabnega]ie, dar îl acoperàbnega]ie, dar îl acoperàbnega]ie, dar îl acoperàbnega]ie, dar îl acoperàbnega]ie, dar îl acoper`tragerea. tragerea. tragerea. tragerea. tragerea. S` calce peS` calce peS` calce peS` calce peS` calce peb`t`turi?b`t`turi?b`t`turi?b`t`turi?b`t`turi?, insist. , insist. , insist. , insist. , insist. Da, s`Da, s`Da, s`Da, s`Da, s`calcecalcecalcecalcecalce, râde., râde., râde., râde., râde.

De ce nu a]i mers laDe ce nu a]i mers laDe ce nu a]i mers laDe ce nu a]i mers laDe ce nu a]i mers laAcademia For]elor Academia For]elor Academia For]elor Academia For]elor Academia For]elor TTTTTerestre?erestre?erestre?erestre?erestre?,,,,,

îi întreb pe c#]iva studen]i.îi întreb pe c#]iva studen]i.îi întreb pe c#]iva studen]i.îi întreb pe c#]iva studen]i.îi întreb pe c#]iva studen]i.Am vrut acolo, dar m-a atrasAm vrut acolo, dar m-a atrasAm vrut acolo, dar m-a atrasAm vrut acolo, dar m-a atrasAm vrut acolo, dar m-a atrasmai mult ingineriamai mult ingineriamai mult ingineriamai mult ingineriamai mult ingineria, spune [i, spune [i, spune [i, spune [i, spune [iAndrei Cosmin Jitaru, careAndrei Cosmin Jitaru, careAndrei Cosmin Jitaru, careAndrei Cosmin Jitaru, careAndrei Cosmin Jitaru, care

completeaz`: completeaz`: completeaz`: completeaz`: completeaz`: SperSperSperSperSper, totu[i, ca,, totu[i, ca,, totu[i, ca,, totu[i, ca,, totu[i, ca,dup` academie, s` pot plecadup` academie, s` pot plecadup` academie, s` pot plecadup` academie, s` pot plecadup` academie, s` pot plecaîntr-o misiune în teatrele deîntr-o misiune în teatrele deîntr-o misiune în teatrele deîntr-o misiune în teatrele deîntr-o misiune în teatrele de

opera]ii. opera]ii. opera]ii. opera]ii. opera]ii. De altfel, [i De altfel, [i De altfel, [i De altfel, [i De altfel, [i AurelAurelAurelAurelAurelMihai, care a ales Mihai, care a ales Mihai, care a ales Mihai, care a ales Mihai, care a ales AcademiaAcademiaAcademiaAcademiaAcademia

TTTTTehnic` Militar` din dorin]a deehnic` Militar` din dorin]a deehnic` Militar` din dorin]a deehnic` Militar` din dorin]a deehnic` Militar` din dorin]a dea avea un echivalenta avea un echivalenta avea un echivalenta avea un echivalenta avea un echivalent

profesional în civilieprofesional în civilieprofesional în civilieprofesional în civilieprofesional în civilie, î[i, î[i, î[i, î[i, î[idore[te o misiune extern`:dore[te o misiune extern`:dore[te o misiune extern`:dore[te o misiune extern`:dore[te o misiune extern`:

Cred c` este o experien]` careCred c` este o experien]` careCred c` este o experien]` careCred c` este o experien]` careCred c` este o experien]` caretrebuie trìt` de to]i militarii.trebuie trìt` de to]i militarii.trebuie trìt` de to]i militarii.trebuie trìt` de to]i militarii.trebuie trìt` de to]i militarii.

interesant [i cred c` o s` m` tot gândesc zileleastea la momentele tragerii. Îl întreb care esteprimul lucru care îi vine în minte atunci cândse gânde[te la tragere, iar el nu ezit`:Mirosul prafului de pu[c`. Ca un copil dup`ce-i cumperi prima biciclet`, rememoreaz`cum a nimerit ]inta cu trei din patru cartu[e.M-am descurcat destul de bine, apreciaz`,a[teptând parc` o confirmare.

Aceea[i concluzie vine [i din partea luiAurel Mihai, absolvent de Breaza, pe caresor]ii [i superiorii l-au numit la comanda unuipluton de studen]i. Îmi place armata, se con-feseaz` Aurel, [i vreau s` fiu un militar decarier`. Chiar dac` n-am mai fost pe o func]iede comand` pân` acum, cred c` m` descurcbine... Îmi plac ordinea [i disciplina, maispune studentul, de loc din {tefan Vod`, o

comun` din C`l`ra[i. Îmi spune c` tat`l lui,în tinere]e, a vrut s` mearg` la un liceumilitar, dar a e[uat din cauza unor problememedicale, a[a c` fiul reprezint` împlinirea,peste ani, a dorin]ei p`rintelui sù. M` simtbine la comand`, cu toat` munca în plus pecare o cere func]ia, conchide Aurel, unul din-tre cei 18 absolven]i pe care Colegiul MilitarLiceal din Breaza îi are în anul întâi laAcademia Tehnic` Militar`.

9INTERFEREN}EObservatorul militar


„S~ SE |NTOARC~S~N~TO{I!

S~-{I FAC~ DATORIA!” C`pitan Constantin PI{[email protected]

Foto: plutonier-adjutant Eugen MIHAI

„Mama melge întl-o ]al` cu oameni lì ca s`-i fac` buni”.„Mama melge întl-o ]al` cu oameni lì ca s`-i fac` buni”.„Mama melge întl-o ]al` cu oameni lì ca s`-i fac` buni”.„Mama melge întl-o ]al` cu oameni lì ca s`-i fac` buni”.„Mama melge întl-o ]al` cu oameni lì ca s`-i fac` buni”.Este concluzia unei feti]e pe nume Bianca a c`rei mam`,Este concluzia unei feti]e pe nume Bianca a c`rei mam`,Este concluzia unei feti]e pe nume Bianca a c`rei mam`,Este concluzia unei feti]e pe nume Bianca a c`rei mam`,Este concluzia unei feti]e pe nume Bianca a c`rei mam`,

Oana N`stas`, locotenent, a plecat în Oana N`stas`, locotenent, a plecat în Oana N`stas`, locotenent, a plecat în Oana N`stas`, locotenent, a plecat în Oana N`stas`, locotenent, a plecat în Afganistan, cuAfganistan, cuAfganistan, cuAfganistan, cuAfganistan, cuElementul Na]ional de Sprijin. Elementul Na]ional de Sprijin. Elementul Na]ional de Sprijin. Elementul Na]ional de Sprijin. Elementul Na]ional de Sprijin. Al`turi de ea, la ceremonialulAl`turi de ea, la ceremonialulAl`turi de ea, la ceremonialulAl`turi de ea, la ceremonialulAl`turi de ea, la ceremonialul

de plecare au asistat, emo]ionate, familiile militarilorde plecare au asistat, emo]ionate, familiile militarilorde plecare au asistat, emo]ionate, familiile militarilorde plecare au asistat, emo]ionate, familiile militarilorde plecare au asistat, emo]ionate, familiile militarilor.....

ÎNC~ O MISIUNE PENTRU ENSCeremonia de plecare în Ceremonia de plecare în Ceremonia de plecare în Ceremonia de plecare în Ceremonia de plecare în Afganistan a ElementuluiAfganistan a ElementuluiAfganistan a ElementuluiAfganistan a ElementuluiAfganistan a Elementului

Na]ional de Sprijin (Na]ional de Sprijin (Na]ional de Sprijin (Na]ional de Sprijin (Na]ional de Sprijin (ENSENSENSENSENS) a avut loc miercuri, 10 octombrie,) a avut loc miercuri, 10 octombrie,) a avut loc miercuri, 10 octombrie,) a avut loc miercuri, 10 octombrie,) a avut loc miercuri, 10 octombrie,la Comandamentul Logistic Întrunit.la Comandamentul Logistic Întrunit.la Comandamentul Logistic Întrunit.la Comandamentul Logistic Întrunit.la Comandamentul Logistic Întrunit.

Cei 60 de militari care fac parte din acest ENS (16 ofi]eri, 7 mai[tri militari, 21 subofi]eri[i 16 solda]i grada]i profesioni[ti) vor asigura, în perioada octombrie 2012-aprilie 2013,sprijinul logistic pentru contingentul na]ional. ENS este format din dou` elemente desprijin, ES 1 (care va ac]iona la Kandahar), comandat de locotenent-colonelul Vasile Ion,[i ES 2 (Kabul), comandat de maiorul Florin Pan]ucu.

Prezent la ceremonie, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit, general-maior Ariton Ioni]`, a subliniat: Rezultatele foarte bune ob]inute la evalu`ri v` dau dreptulde a privi cu încredere perioada care v` a[teapt`. Ave]i onoranta misiune de a asiguracondi]iile de lupt` [i de trai a for]elor de lupt` române[ti dislocate în Afganistan [i v` cer sàborda]i fiecare misiune cu seriozitate, s` da]i dovad` de disciplin` [i corectitudine încooperarea cu partenerii no[tri. La rândul sù, comandantul ES 1, locotenent-colonelVasile Ionescu, a spus: Suntem con[tien]i de responsabilitatea pe care o avem [i avemîncredere în for]ele noastre. V` asigur`m c` vom depune tot efortul pentru îndeplinireamisiunilor cu succes. (Soldat Cristian LENGA)

De ce se duce Tan]aîn „Anghelstan"

Doamna Ioana, care are 77 de ani, îi spuneAfganistanului „Anghelstan”. Râde, pentru c`nu e sigur` cum se pronun]` numele acestei]`ri, [i ofteaz` cùtând s` se a[eze. Respir`greu, foarte greu, iar corpul sù se relaxeaz`când descoper` câteva trepte. „Nu e voie aici?”,m`-ntreab` cu team`. M` a[ez lâng`, iartreapta pe care st`m pare o banc` pe o uli]`, la]ar`. În fa]a noastr`, lume cu bra]ele întinsefilmeaz` slujba religioas` pe smartphone. Cedistan]` între ei [i aceast` b`trân`, care a prinsAl Doilea R`zboi Mondial! Chiar, ce f`cea]i în

anii aceia de r`zboi? „Era greu”, zice doamnaIoana. „Eram copii [i-mi aduc aminte c` am statîntr-un beci trei zile [i trei nop]i, a[teptându-ipe americani s` ne scape de ru[i.”

Îmi spune c` so]ia unui nepot pleac` în„Anghelstan”. „E a doua oar` când mergeacolo. E sor` de caritate [i-am în]eles c` trebuies` se duc`, trebuie s`-[i fac` datoria. S`-i deaDumnezeu s`n`tate [i s` vin` cu bine înapoi.Poate c` [i pentru bani pleac`, dar mai multconteaz` datoria. Acolo, în unitate, e singurasor` de caritate, din câte am în]eles.”

Pe nepoat` o cheam` Constan]a, probabil,din moment ce doamna Ioana îi spune Tan]a.}ine foarte mult la ea [i o caut` cu privireaprin ciorchinele de oameni care ne bareaz`vederea. „Eu le-am dat ce-am putut, le-am datcasa, dar în ziua de azi e greu...” Din nouofteaz` [i m`rturise[te c` b`trâne]ea sa n-ar fiatât de grea dac` n-ar fi nevoit` s-o trìasc`f`r` so], decedat în urm` cu 16 ani. Totu[i,mai arunc o dat` nada [i-ncerc s` aflu de lab`trân` de ce crede ea c` merg ai no[tri acolo.„Eu [tiu, maic`? S` se lupte, s` apere pe al]ii,nu [tiu... S` apere pe al]ii, cred. Deocamdat`,la noi e bine, altele sunt mai grele...” {i ofteaz`din nou, în timp ce m` îndep`rtez.

Mamaf`r` smartphone

Slujba nu s-a terminat. Ca de fiecare dat`,dureaz` suficient de mult pentru a purta câtevadiscu]ii cu cei din asisten]`. Interesant este c`,fa]` de alte evenimente similare, mul]i prefer` s`

filmeze cu smartphone-ul [i acest moment, maipu]in „palpitant”. De altfel, în timp ce abordez oalt` familie, mam` [i doi bìe]i, o tân`r` ne roag`s` vorbim mai încet. Nu [tiu cum, dar instan-taneu m` gândesc la anun]ul conform c`ruiaîntr-o unitate militar` se intr` f`r` telefon mobil.Sigur, e o situa]ie excep]ional`... Iar domni[oarae dr`gu]`, de aceea zâmbesc [i încerc s`nu-l acop`r pe preot.

Sunt al`turi de familia Staicu [i vorbescmai mult cu unul dintre cei doi bìe]i, Marin,care-mi spune c` sunt prezen]i la evenimentpentru fratele lor, caporal, care urmeaz` s`plece în prima misiune de acest gen din via]alui. „Conteaz` foarte mult experien]a pe careo s-o capete acolo [i poate c`, muncind mult,va putea s` avanseze în carier`”, m` asigur`Marin Staicu.

Maria Staicu, mama celui care pleac` înmisiune, aproape c` nici nu m` vede. Î[isoarbe fiul din priviri ca [i cum s-ar con-centra ca aceste clipe s` nu se termineniciodat`. „O s`-i fie greu, e departe de ]ar`,departe de cas`. Îi doresc s` se întoarc`s`n`tos acas` [i s`-[i fac` datoria acolo.”Maria Staicu nu are smartphone. Îns` ochii

sì înregistreaz` tot. {i,când ceremonialul seva termina, se vaarunca în bra]ele fiuluisù, va închide ochii [iva spera c`, atuncicând îi va deschide, fiulsù va fi în civil, al`turide ceilal]i fra]i.

Las` cas`,mas`[i copilpentruAfganistan

La câ]iva metri de noi, v`d un b`rbat învârst` cu o feti]` în bra]e. Feti]a este blond` [iare un pulover roz. Când m` apropii, îmi dauseama c` ]ine în palm` un c`lu]. „Mi-l daimie?”, o întreb. Bunicul m` prive[te [i spune

c` da, numai c` feti]a, pe care aflu c` o cheam`Bianca, zice sigur` pe ea „nu m` despalt deel”.

Pe bunic îl cheam` Eugen Ciobanu [i avenit de la Ia[i la Bucure[ti pentru... „Oana,fiica mea, e acolo-n fa]`.” Aproape c`-i dau lacri-mile. E jenat de lucrul acesta [i \[i cere scuze.„Am emo]ii, e prima dat` când pleac`.” „Alep`lul malo [i o codi]`”, adaug` Bianca, iarbunicul îmi poveste[te c` fiica sa a terminat oalt` facultate înainte de a merge la Academiade la Sibiu. Ast`zi este locotenent. Între timps-a c`s`torit [i o cheam` Oana N`stas`. „I-apl`cut ei armata, e pasiunea ei de-o via]`”, maizice tat`l Oanei, iar nepo]ica sa puncteaz` a[acum numai copiii [tiu: „Mama melge întl-o ]al`cu oameni lì ca s`-i fac` buni”.

Pu]in mai în fa]`, o g`sesc pe mamaOanei, Elena Ciobanu, care-mi confirm` c`fiica ei [i-a dorit foarte mult s` plece înmisiune. „V` da]i seama, î[i las` totul, [i cas`,[i mas`, [i copil, [i pleac`. {i-a dorit de mic`s` fie în armat` [i a muncit mult pentru asta.Întotdeauna a fost foarte con[tiincioas`. S`dea Domnul s` vin` s`n`toas` acas`. De fapt,to]i s` se întoarc` s`n`to[i.” Amin, se aude[i preotul.

10 LOGISTICQObservatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

Text [i foto: c`pitan Bogdan [email protected]

PARTEANEV~ZUT~ A ARMATEI

Aici se repar` orice

Se efectueaz` repara]ii la cel mai înaltnivel [i toat` activitatea are loc pe un fluxbine determinat, de la intrare la ie[ire totulfiind împ`r]it pe sec]ii care preiau produsuldefect [i-l returneaz` în stare de func]ionare,toate elementele componente fiind demon-tate [i mergând în paralel la reparat.

Lumea se gânde[te: este [i acolo o potcov`-rie, dou` ciocane, trei cle[ti, dar nu-i a[a, spu-ne comandantul centrului, colonel ing.{tefan Florea, a c`rui întreag` activitate pro-fesional` se leag` de baza de repara]ii. Potco-v`rie sigur nu este la Centrul 185, de[i atâthala de repara]ii auto, cât [i curtea unit`]iisunt pline de caii putere, cam amor]i]i ce-idrept, ai camioanelor, ma[inilor de teren,blindatelor [i orice altceva v` pute]i imaginaîn materie de vehicul pe minim patru ro]i,venite la reparat. Am v`zut, în zona în care

vehiculele î[i a[teapt` rândul pentru a fianalizate [i trecute în categoriile fost saupoten]ial – parcul cu tehnic` pentru casat/reparat –, chiar [i un UAZ, care a îndeplinit

Centrul 185 Mentenan]` Centrul 185 Mentenan]` Centrul 185 Mentenan]` Centrul 185 Mentenan]` Centrul 185 Mentenan]` Radu celRadu celRadu celRadu celRadu celMareMareMareMareMare a fost înfiin]at în 1982 ca baz` a fost înfiin]at în 1982 ca baz` a fost înfiin]at în 1982 ca baz` a fost înfiin]at în 1982 ca baz` a fost înfiin]at în 1982 ca baz`de modernizare [i repara]ii pentrude modernizare [i repara]ii pentrude modernizare [i repara]ii pentrude modernizare [i repara]ii pentrude modernizare [i repara]ii pentruTTTTTAB-ul 71. AB-ul 71. AB-ul 71. AB-ul 71. AB-ul 71. Dup` ce a trecut prinDup` ce a trecut prinDup` ce a trecut prinDup` ce a trecut prinDup` ce a trecut prindiverse transform`ri în 1998 [idiverse transform`ri în 1998 [idiverse transform`ri în 1998 [idiverse transform`ri în 1998 [idiverse transform`ri în 1998 [i2002, în prezent este baz` de repa2002, în prezent este baz` de repa2002, în prezent este baz` de repa2002, în prezent este baz` de repa2002, în prezent este baz` de repa-----ra]ii pentru tehnic` de blindate,ra]ii pentru tehnic` de blindate,ra]ii pentru tehnic` de blindate,ra]ii pentru tehnic` de blindate,ra]ii pentru tehnic` de blindate,automobile [i tractoare, armamentautomobile [i tractoare, armamentautomobile [i tractoare, armamentautomobile [i tractoare, armamentautomobile [i tractoare, armament[i aparatur`, echipamente CBRN,[i aparatur`, echipamente CBRN,[i aparatur`, echipamente CBRN,[i aparatur`, echipamente CBRN,[i aparatur`, echipamente CBRN,în regim integrat, pentru toateîn regim integrat, pentru toateîn regim integrat, pentru toateîn regim integrat, pentru toateîn regim integrat, pentru toatecategoriile de for]e.categoriile de for]e.categoriile de for]e.categoriile de for]e.categoriile de for]e.

func]ia de ma[in` de legare topografic`, învremurile sale de glorie. Un adev`rat muzeuîn aer liber al armei auto din armata român`pare a fi curtea Centrului 185, un muzeucare, îns`, este revitalizat continuu despeciali[tii unit`]ii. Mai[trii militari sunt pespecific de auto, armamente, artilerie [i rache-te, iar muncitorii civili sunt din genera]iaveche - au f`cut licee industriale [i au o bun`preg`tire tehnic` - [i sunt tâmplari, forjori,tratamenti[ti, l`c`tu[i mecanici, electricieni,prelucr`tori mecanici, strungari, frezori [i auacumulat mult` experien]`, pe lâng` educa]ie;cadrele de conducere sunt ingineri militari,explic` colonelul Florea preg`tirea profesio-nal` a celor aproape 300 de oameni care com-pun personalul unit`]ii pe care o conduce.

Centrul 185 repar` aproape orice. {i nudoar repar`, ci [i transform` echipamente

desuete în altele cu aplicabilitate mai maredin punct de vedere opera]ional. Un fel detransformare a p`turii în poncho, dac`-mipermite]i compara]ia, mai mult decâtnecesar` în condi]iile în care banii... Hârtiasuport` orice [i proiectele aici încep, spunecomandantul, dându-mi câteva exemple: unDAC 665G care a f`cut parte dintr-un com-plex de geniu, delotizat [i auto[asiul adaptatpentru a transporta ]evi (pentru o magistral`de conducte), dar [i un container tip ISO10; transformarea unui autocamion Bolzenaîntr-unul tip Tatra care poate s` tractezepân` la 60 de tone [i a[a mai departe. Sunt[i ma[ini c`rora nu mai ai ce s` le mai faci.Conform instruc]iunilor, dac` repara]iiledep`[esc 60% ma[ina se propune spre casare.Doar cu aprobarea ministrului se mai repar`acestea.

În ceea ce prive[te armamentul de infan-terie [i artilerie, Centrul repar` pistoale,pistolete, mitraliere de tot felul, AG-uri, cutiide benzi de pe transportoare, tunuri, pân`[i carabinele de tipul celor utilizate de Regi-mentul 30 Gard` Mihai Viteazul, tot ei lerepar`. Piesele sunt recondi]ionate, atuncicând se poate [i schimbate, când sunt inuti-lizabile. Unele subansamble sunt f`cutechiar în sec]iile centrului, mai ales dac` nuse mai g`sesc în economia na]ional`. Pot fif`cute piese din bronz sau aluminiu [i bazanoastr` de la Câmpulung Muscel are chiar osurs` nuclear` pentru repararea [i etalonareaechipamentelor dozimetrice.

Cu unitatea la drum

De mai bine de un an, în Centru selucreaz` la un nou concept de sec]ie mo-bil`. Pân` acum existau doar dou` autoate-

liere, dar ne-am gândit s` facem o sec]iemobil`, care s` fie supl` [i s` poat` executatoate lucr`rile, pe tipuri de opera]ii, explic`colonelul Florea.

Dup` prezentarea proiectului Comanda-mentului Logistic Întrunit [i întrunindaprecierile speciali[tilor, acesta a primit un-d` verde [i fondurile necesare punerii înaplicare. Practic, sec]ia va fi un fel de Centrudislocabil, pentru c` fiecare atelier sta]ionarva deveni mobil, într-o variant` autoatelier.Tehnica venit` la reparat va trece prinsectorul de decontaminare, apoi va ajunge

într-un modul dotat cu echipament modernde testare [i aici se va face diagnosticareaoric`rui produs, ca în sta]iile ITP, dup` care i seva da traseul de repara]ii. Lucr`rile seefectueaz` în paralel, apoi subansamblele semonteaz` la loc, vehiculele se alimenteaz` [i iesla rodaj. Concep]ia este original`, spunecolonelul Florea, care [i explic` cum a ajuns s`pun` pe picioare sta]iile de lucru. A fost oproblem` a armatei, c` nu mai exist` autoateliere,

care fie sunt prea vechi, fie chiar nu mai exist`.Am vizitat centrele de depozitare [i am v`zut cepoate fi reparat [i repus în stare de func]ionare.Le-am adus în unitate, le-am reparat, unele suntdeja dotate cu echipamente, altele par]ial, alteleurmeaz` s` fie dotate când ni se vor alocafondurile. Totul a pornit de la dou` autoateliere,care se aflau deja în dotarea Centrului [i prinrepararea [i transformarea tehnicii g`site îndiferitele baze de depozitare, s-a ajuns la 11autoateliere. Astfel, de la autosta]ia de iluminatcare asigur` lumina pentru toat` sec]ia, laatelierul de prelucr`ri mecanice, atelierulpentru lucr`ri speciale sau sta]ia de brunaj,toate opera]iunile ce se fac acum static, înunitate, vor putea fi f`cute de centrul mobil.Orice echipament este transportabil [i toat`

Tunuri cal. 76 mm, demilitarizate,gata pentru expus în locuri publice.

Atelierul de repara]ii armament de infanterie,unde siguran]a a fost, probabil, înv`]at` [iempiric. ARMA TRAGE {I NEÎNC~RCAT~ -

avertizeaz` afi[ul de pe perete.

Marian Vi[an se preg`te[tes` demonteze motorul de

pe un autotrailer. Doioameni demonteaz` un

camion în cinci zile.

Dumitru Oan` a tras cu zeci demii de arme, începând cu anul

1987, de când i-a revenit sarcinas` testeze rezultatele muncii

atelierului de repara]ii în poligon.

Parcul de b`trânenefunc]ionale, dar care

au v`zut lumea.

lumea merge în ma[ini, fiecare grup` de lucrufiind îmbarcat` pe câte un autoatelier.

Un concept interesant [i original, careeste, parc`, rezultatul inevitabil al tipului deactivitate ce se face în Centrul 185 Men-tenan]`. Atunci când tot timpul încerci s`readuci la via]` lucruri pe care al]ii le daude rele, inova]ia [i improviza]ia devin o adoua natur` care ia forme creative nea[tep-tate uneori, dar utile [i, de ce nu, au o alt`calitate, c`utat` cu disperare în ultimul timp:sunt ieftine.

11ARTQObservatorul militar


Cluj-Napoca

FESTIVALUL NA}IONALAL CÂNTECULUI DE C~T~NIE

Î n perioada 10 -12 octombrie, într-un miez de superb toamn transilvan , la Cercul Militar din Cluj-Napoca s-a

scris înc` o „emo]ie” din jurnalul festivaluluide c`t`nie, aflat la a IX-a edi]ie.

Eforturile organizatorilor au fost r`s-pl`tite cu s`li arhipline. A fost una dintrecele mai reu[ite edi]ii. Concuren]i valoro[i,aplauze sincere, juriu exigent. În semn derespect pentru participarea la festival,pentru frumosul pe care l-au adus în cân-tec, pentru emo]ie [i amintire, to]i con-curen]ii au fost r`spl`ti]i cu diplome.

Cei mai valoro[i îns` [i-au trecut înpalmares premii care le vor conturapersonalitatea artistic` peste ani [i ani. Iat`rezultatele: Marele Premiu [i Trofeul festi-

valului, acordat din partea Diviziei 4 Infan-terie „Gemina” - Vl`du]a Lupù din {im-leu Silvaniei, jude]ul S`laj. Premiul a fostînmânat de comandantul Diviziei 4 Infan-terie „Gemina”, general de brigad` dr.Dumitru Scarlat.

Premiul I, acordat de redac]ia ziarului„Orizont militar” – Andreea Chis`li]` –Cercul Militar Ia[i. Premiul II, acordat de Inspectoratul

pentru Situa]ii de Urgen]` „Avram Iancu”din Cluj-Napoca – Dumitru Gabriel –Pite[ti, jude]ul Arge[. Premiul III, acordat de Inspectoratul

de Poli]ie Jude]ean Cluj – Nicu Mâ]` –Republica Moldova. Premiul special „Libris Bra[ov”–

Ioan }`ran – Topli]a, jude]ul Harghita.

Premiul special al Cercului MilitarCluj-Napoca – Gheorghe Muntean –Media[, jude]ul Sibiu. Premiul special „Mare[al Constantin

Prezan”, acordat de Firma EBS România– Codru]a Rodean – Cercul Militar Sibiu; Premiul special al decanului de

vârst` – Ioan Bodn`ra[, 64 de ani,reprezentând Cercul Militar Constan]a. Premiul special al juriului – Grigore

Gherman, Cernù]i, Ucraina. Premiul radiofonic (pentru

caracterul rapsodic al interpret`rii)– IoanSârbu – Ro[ia de Seca[, jude]ul Alba.

Invita]ii în recital, din cele trei seri defestival, au fost o lumin` nobil` peste doruldin cântecul de c`t`nie. Parc` n-au cântatarti[ti, ci metafore: Dumitru F`rca[ –voievodul taragotului, Irina Some[an –mândru]a cu p`l`rie, Sava Negrean-Bruda[cu – doamna de pe „uli]a îngerilor”,{tefan Deaconi]a – plìe[ul lui {tefan,Nicolae Mure[an – blazonul codrului, VetaBiri[ – glasul unei flori de col], rostind:„Sus, sus, sus, la munte sus!”.

Ascultând cântecele venite din cronicide tran[ee, îmi vine s` rostesc: „Sufleteia-]i r`d`cinile tale [i umbl`, din genera]ieîn genera]ie!”.

ColonelOvidiu PURDEA-SOME{

Premiul I, acordat de Inspec-toratul de Jandarmi Jude]ean Cluj,„Alexandru Vaida Voievod” – Adri-ana Deaconu – Cercul Mi l i tarPloie[ti.

VoievodulTaragotului –

Dumitru F`rca[

Semnatarulacestor r#nduri,

\nconjurat depremiante

Doamna de pe „uli]a \ngerilor” –Sava Negrean-Bruda[cu

C#[tig`toareaMarelui Premiu –

Vl`du]a Lupù

1312 FOTOREPORTAJObservatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro


www.presamil.ro

La Sulina am mers pentru documentare de pres` la douòbiective militare asupra c`rora voi reveni în numerele viitoare. Nu

mi-am putut îns` reprima dorin]a de a declan[a aparatul foto mai multdecât într-un an întreg, într-un or`[el cu din ce în ce mai pu]ini locuitori,

f`r` o via]` economic` trepidant`, cu oameni ar[i de soare, care te privescblând [i î]i vorbesc ap`sat. Dac` te plimbi în Sulina o singur` or`, ajungi s`recuno[ti deja câ]iva oameni. Iar dac` treci pe lâng` un grup, dându-i bine]e[i intrând în vorb` cu localnicii, în numai câteva minute vei auzi povestealor, a celor care trìesc în cel mai estic c`tun al ]`rii, a locului despre care sespune c` vede primul lumina soarelui [i ultimul dreptatea.{i mi-a f`cut pl`cere s` m` ambarchez pe catamaran, printre oameni cusaco[e de rafie puse strategic peste tot ori turi[ti, în mare parte strìni,amatori de locuri s`lbatice, [i b`trâni cu ochi sclipitori, veni]i la Tulcea

dup` târguieli. Aici, ma[inile sunt o raritate, iar cea mai vestitàutostrad` este îns`[i Dun`rea, pe ale c`rei canale am avut

pl`cerea s` navighez într-o b`rcu]` cu motor. Sulina are unfarmec aparte, probabil în fiecare anotimp. Eu am

descoperit-o în aceast` toamn` târzie. Mi s-aa[ezat aproape de suflet [i m-a convins

s` revin.

Text [i foto: c`pitan Constantin [email protected]

Cel mai modern far al României, farul de aterizare Sulinaserve[te naviga]iei de coast`.

Locul unde apa dulce a Dun`rii \nt#lne[te apas`rat` a M`rii Negre. Vedere din farul de aterizare.

Nu [tiu cum este \n alte anotimpuri, dar toamnaDelta adun` laolalt` culori vesele [i triste.

La auzul motorului b`rcii, p`s`rilese gr`besc la decolare.

Un far vechi, de semnalizare, care a r`mas,\ntre timp, chiar [i f`r` scar`.

Nimic nu se compar` \nDelt` cu via]a la apus.

Ultimii nuferi ai uneitoamne t#rzii.

Sf#r[itde sezon...

Se spune c` este periculoss` mergi singur la pe[te.

Nu [i dac` faci acest lucrude o via]`.

În cimitirul pira]ilor, dou` pietre funerare în form` de cruce vorbesc despredragostea interzis` dintre un ofi]er de marin` englez [i aleasa inimii, se pare

c` o dam` de cabaret pe care p`rin]ii lui nu au vrut-o. Este un fel de Romeo [iJulieta cu iz local. Localnicii spun c` ea s-ar fi deghizat în marinar [i au fugit

amândoi pe un vapor care a naufragiat în apropiere de Sulina.

SULINA, TOAMNA TÂRZIU... Buhaiul de balt` st`tea bine ascunsîn stuf`ri[, dar acest lucru nu l-a

ferit de ochiul ager al operatoruluiMarius Gheorghe care mi l-a ar`tat.

14Observatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

LUMEA DE AZI

Marilena GEORGESCU

General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ

O ISTORIE DE 50 DE ANI

DOSARUL NUCLEARIRANIAN

Î n luna septembrie s-au împlinit 50 de ani de la un moment mar- cant pentru reconcilierea franco-

german`, dup` cel de Al Doilea R`zboiMondial: discursul [efului statuluifrancez de atunci, Charles de Gaulle,adresat tinerilor germani. De asemenea,în ianuarie anul viitor se vor împlini 50de ani de la semnarea tratatului deprietenie dintre cele dou` ]`ri. Discu-rsul lui De Gaulle din septembrie 1962s-a definit ca un pas decisiv spresemnarea tratatului de prietenie dintrecele dou` ]`ri. Europa nu s-ar fi pututdezvolta, nicio institu]ie european` nuar fi putut exista, dac` tensiunile franco-germane ar fi continuat [i ar fi influen]atmereu negativ procesul decizional.Primul dintre cele dou` momenteistorice a fost aniversat luna trecut` la

Ludwigsburg, în landul german Baden-Württemberg, la festivit`]i participândpre[edintele francez François Hollande[i cancelarul german Angela Merkel.

Prietenia franco-german`, ini]iat` în1962, a cunoscut diverse etape de-alungul anilor. La 22 ianuarie 1963, laParis, a fost semnat Tratatul Elysée, carepunea bazele reconcilierii dintre cei doifo[ti inamici din Al Doilea R`zboi Mon-dial. De Gaulle îl îmbr`]i[a pe cancelarulAdenauer, dup` ce francezul fusese pri-

zonier de r`zboi în Germania în timpulcelei de-a doua conflagra]ii mondiale.

Cei doi mari vecini [i-au continuatcooperarea chiar [i în condi]iile în carenoii lideri - Georges Pompidou [i WillyBrandt – aveau prea pu]ine în comun –politica lui Brandt de deschidere fa]` de]`rile comuniste a fost privit` cu mult scep-ticism de c`tre francezi. Prietenia dintreurm`torii lideri ai celor dou` ]`ri –Helmut Schmidt [i Valéry Giscardd'Estaing – a pus bazele cre`rii monedeieuro [i viitoarei Uniuni Europene. HelmutKohl [i François Mitterrand – doi euro-peni convin[i –, au fost urm`torii [efi destate ai Germaniei [i Fran]ei. Ei au parafatTratatul de la Maastricht, au înfiin]atasocia]ia militar` european` Eurocorps [iau sprijinit crearea canalului cultural TVgermano-francez ARTE. La cimitirul

militar de la Verdun, Ger-mania [i Fran]a au adus unomagiu comun, iar doi lideriau stat al`turi în locul undeodinioar` solda]ii germani[i cei francezi au luptat uniicontra altora.

Urm`torii [efi de state,Gerhard Schröder [i JacquesChirac, nu au pornit subcele mai bune auspicii.Schröder dorea un trio,al`turi de Marea Britanie,ceea ce displ`cea fran-

cezilor. Totu[i, cei doi au lucrat bineîmpreun`, s-au întâlnit deseori [i au formatun front comun împotriva r`zboiului dinIrak. O nou` etap` major` în prieteniafranco-german` au marcat-o AngelaMerkel [i Nicolas Sarkozy. Rela]iile foartebune dintre cei doi lideri au permis g`sireacelor mai bune solu]ii pentru Europa.

Actualul cuplu, Angela Merkel [i FrançoisHollande sunt înc în cùtarea acelui numitorcomun care au marcat în ultimele deceniirela]iile dintre cele dou ]`ri.

Iranul are dreptul s` utilizeze energianuclear` în scopuri pa[nice, consider`ministrul iranian al afacerilor externe, AliAkbar Salehi, potrivit interviului pe carel-a acordat s`pt`mânalului german DerSpiegel la începutul lunii octombrie. Salehieste de p`rere c` se poate face uncompromis privind programul nuclear alTeheranului, în schimbul furniz`rii deuraniu îmbog`]it de c`tre ter]e ]`ri: Dac`dreptul nostru de îmbog`]ire este recunoscut,

dintele iranian Mahmoud Ahmadinejad aafirmat recent c` Iranul nu va renun]a laprogramul sù nuclear în pofida sanc]iu-nilor occidentale, care au provocat o c`dereliber` a monedei na]ionale iraniene. Uninstitut american de securitate (ISIS)sus]ine c` Iranul este capabil s` produc`suficient uraniu îmbog`]it pentru o bomb`nuclear` în decurs de doar dou` luni, însàr avea nevoie de o perioad` suplimentar`de timp pentru a produce dispozitivul.

suntem preg`ti]i pentru un compromis.Limit m, pe o baz voluntar , nivelul nostrude îmbog`]ire a combustibilului nuclear, înschimb, Iranul trebuie s` aib` garan]ia de aprimi combustibilul necesar din afar`.

Solu]ia a fost propus` de mai multeori anterior, în precedentele runde denegocieri, de ]`rile occidentale. Pre[e-

La 15 octombrie a avut loc la Luxem-burg o reuniune a mini[trilor de externeai Uniunii Europene, la care Fran]a,Germania [i Marea Britanie au solicitatnoi sanc]iuni împotriva Iranului îndomeniile energetic [i financiar.

IRAK {I NOUA ORDINE REGIONAL~

CCCCC andidatul republican la pre[edin]ia SUA, Mitt Romneyandidatul republican la pre[edin]ia SUA, Mitt Romneyandidatul republican la pre[edin]ia SUA, Mitt Romneyandidatul republican la pre[edin]ia SUA, Mitt Romneyandidatul republican la pre[edin]ia SUA, Mitt Romney, la aniversarea, la aniversarea, la aniversarea, la aniversarea, la aniversareaaaaaanual` a asocia]iei veteranilor din r`zboaiele externe a transmis urm`torulnual` a asocia]iei veteranilor din r`zboaiele externe a transmis urm`torulnual` a asocia]iei veteranilor din r`zboaiele externe a transmis urm`torulnual` a asocia]iei veteranilor din r`zboaiele externe a transmis urm`torulnual` a asocia]iei veteranilor din r`zboaiele externe a transmis urm`torulmesaj: „Dorin]a noastr` este ca lumea s` devin` un loc mai sigurmesaj: „Dorin]a noastr` este ca lumea s` devin` un loc mai sigurmesaj: „Dorin]a noastr` este ca lumea s` devin` un loc mai sigurmesaj: „Dorin]a noastr` este ca lumea s` devin` un loc mai sigurmesaj: „Dorin]a noastr` este ca lumea s` devin` un loc mai sigur, îns` nesi-, îns` nesi-, îns` nesi-, îns` nesi-, îns` nesi-

guran]a devine realitate. Lua]i în considerare fundamentalismul islamic, un Iran nuclearguran]a devine realitate. Lua]i în considerare fundamentalismul islamic, un Iran nuclearguran]a devine realitate. Lua]i în considerare fundamentalismul islamic, un Iran nuclearguran]a devine realitate. Lua]i în considerare fundamentalismul islamic, un Iran nuclearguran]a devine realitate. Lua]i în considerare fundamentalismul islamic, un Iran nuclear,,,,,un Orient Mijlociu turbulent, un Pakistan instabil, o Coree de Nord deziluzionant` [i oun Orient Mijlociu turbulent, un Pakistan instabil, o Coree de Nord deziluzionant` [i oun Orient Mijlociu turbulent, un Pakistan instabil, o Coree de Nord deziluzionant` [i oun Orient Mijlociu turbulent, un Pakistan instabil, o Coree de Nord deziluzionant` [i oun Orient Mijlociu turbulent, un Pakistan instabil, o Coree de Nord deziluzionant` [i oputere emergent` numit` China. Nu, lumea nu devine mai sigur`!putere emergent` numit` China. Nu, lumea nu devine mai sigur`!putere emergent` numit` China. Nu, lumea nu devine mai sigur`!putere emergent` numit` China. Nu, lumea nu devine mai sigur`!putere emergent` numit` China. Nu, lumea nu devine mai sigur`!””””” La scurt timp dup` La scurt timp dup` La scurt timp dup` La scurt timp dup` La scurt timp dupàceea, secretarul american al ap`r`rii, Leon Panetta, avertiza lumea întreag` deaceea, secretarul american al ap`r`rii, Leon Panetta, avertiza lumea întreag` deaceea, secretarul american al ap`r`rii, Leon Panetta, avertiza lumea întreag` deaceea, secretarul american al ap`r`rii, Leon Panetta, avertiza lumea întreag` deaceea, secretarul american al ap`r`rii, Leon Panetta, avertiza lumea întreag` depericolele care ne pândesc, „de la terorism la proliferarea nuclear`, de la statele-problem`pericolele care ne pândesc, „de la terorism la proliferarea nuclear`, de la statele-problem`pericolele care ne pândesc, „de la terorism la proliferarea nuclear`, de la statele-problem`pericolele care ne pândesc, „de la terorism la proliferarea nuclear`, de la statele-problem`pericolele care ne pândesc, „de la terorism la proliferarea nuclear`, de la statele-problem`la atacurile cibernetice, de la revolu]iile din Orientul Mijlociu la criza economic` dinla atacurile cibernetice, de la revolu]iile din Orientul Mijlociu la criza economic` dinla atacurile cibernetice, de la revolu]iile din Orientul Mijlociu la criza economic` dinla atacurile cibernetice, de la revolu]iile din Orientul Mijlociu la criza economic` dinla atacurile cibernetice, de la revolu]iile din Orientul Mijlociu la criza economic` dinEuropa, dar [i ascensiunea noilor puteri, precum India [i China. Europa, dar [i ascensiunea noilor puteri, precum India [i China. Europa, dar [i ascensiunea noilor puteri, precum India [i China. Europa, dar [i ascensiunea noilor puteri, precum India [i China. Europa, dar [i ascensiunea noilor puteri, precum India [i China. TTTTToate acestea reprezintòate acestea reprezintòate acestea reprezintòate acestea reprezintòate acestea reprezint`schimb`ri la adresa securit`]ii, a geopoliticii, a economicului [i a demografiei în ordineaschimb`ri la adresa securit`]ii, a geopoliticii, a economicului [i a demografiei în ordineaschimb`ri la adresa securit`]ii, a geopoliticii, a economicului [i a demografiei în ordineaschimb`ri la adresa securit`]ii, a geopoliticii, a economicului [i a demografiei în ordineaschimb`ri la adresa securit`]ii, a geopoliticii, a economicului [i a demografiei în ordineainterna]ional`, ceea ce face lumea impredictibil`, volatil` [i, da, mai periculoas`.interna]ional`, ceea ce face lumea impredictibil`, volatil` [i, da, mai periculoas`.interna]ional`, ceea ce face lumea impredictibil`, volatil` [i, da, mai periculoas`.interna]ional`, ceea ce face lumea impredictibil`, volatil` [i, da, mai periculoas`.interna]ional`, ceea ce face lumea impredictibil`, volatil` [i, da, mai periculoas`.”””””

De ani de zile, rolul Rusiei în Orientul Mijlocius-a rezumat la rela]iile sale cu Iran, Libia, Irak, Siria[i Egipt. Rusia are o baz` militar` în Siria, iar rela]iaKremlinului cu regimul Bashar Al-Assad e unaspecial`. Interesele Rusiei în Iran sunt cunoscute,Moscova sus]inând o non-implicare extern` în zonarespectiv`. S` ne amintim c`, în cadrul G8 din 2006– Sankt Petersburg, pe agend` s-a aflat [i criza dintreLiban [i Israel. Atunci, Rusia a sus]inut cu voce tarec` orice implicare militar` de partea unuia sau aaltuia va duce la agravarea situa]iei [i la escaladareaconflictului. Mai mult, Rusia a acuzat Israelul c` aexagerat grav prin uciderea de civili [i distrugereainfrastructurii civile din Liban. Pre[edintele rusVladimir Putin a descris reac]ia Israelului ca fiind„dezechilibrat`”, în timp ce pre[edintele ComisieiEuropene, José Manuel Barroso, a numit-o „dispro-por]ionat`”.

Recent, guvernul rus a dat publicit`]ii un comu-nicat referitor la vizitele unor delega]ii irakiene înRusia, în acest an, [i care s-au soldat cu semnareaunei serii de contracte, în valoare de peste patrumiliarde de dolari. Premierul irakian Nuri al-Maliki,care a ajuns recent la Moscova în vizit`, s-a întâlnit[i a purtat discu]ii cu premierul rus Dmitri Medvedev

[i cu pre[edintele Vladimir Putin. „În pofidaevenimentelor dramatice din ultimii ani, ammen]inut contactele la un nivel înalt [i sunt sigur càcestea vor permite dezvoltarea prieteniei, aparteneriatului [i a cooper`rii între Rusia [i Irak”, adeclarat premierul Medvedev. Bagdadul, ai c`ruimilitari nu mai sunt sprijini]i de for]ele americanede la retragerea lor, în decembrie 2011, are o lipsàcut` de mijloace pentru a-[i proteja frontierele [idepinde de livr`rile de arme ale Washingtonului.Rusia devine acum al doilea cel mai mare furnizorde arme al Irakului. Bagdadul a semnat contractede achizi]ie de arme ruse[ti în valoare de 4,2miliarde de dolari. Moscova a fost cel mai marefurnizor de arme al Irakului în timpul regimului luiSaddam Hussein. Printre actualele achizi]ii aleIrakului se num`r` elicoptere de atac [i rachete.Irakul se afl` în plin proces de refacere a for]elorsale armate, dup` debarcarea regimului SaddamHussein [i încheierea opera]iilor de lupt` condusede SUA împotriva insurgen]ilor. Înzestrarea Irakuluicu tancuri, elicoptere [i avioane de lupt` F16 a fostdeja antamat` de SUA, în baza unor contractetotalizând 12 miliarde de dolari.

Irakul joac` îns` la dou` capete, atât cuamericanii, cât [i cu ru[ii. În baza unui contractsemnat recent, Bagdadul livreaz` 720.000 de tonede petrol Siriei, fiind acuzat c` ar permite trecereaprin spa]iul sù aerian a avioanelor iraniene caretransport` armament pentru trupele loialepre[edintelui Bashar al-Assad. Nuri al-Malaki estesocotit un politician avid de putere, instalându-[ioamenii fideli în pozi]ii-cheie în structurile desecuritate ale c`ror rânduri s-au îngro[at foarte multîn ultimul an. Pe de alt` parte, Irakul a devenit aldoilea mare produc`tor din Organiza]ia }`rilorExportatoare de Petrol (OPEC), produc]ia saridicându-se, în prezent, la 3,2 milioane de barilipe zi, întrecând, astfel, Iranul, Emiratele ArabeUnite [i Kuweitul. Rusia a profitat de noua politicà administra]iei de la Bagdad [i [i-a împins firmele-fanion în afaceri cu Irakul. Gigantul petrolier rusLukoil a semnat un contract ce-i confer` dreptul deexploatare [i dezvoltare pentru unul dintre celemai mari câmpuri petroliere din lume, perfectândastfel unul dintre cele 10 contracte care ar puteatransforma Irakul dintr-o ]ar` macinat` de r`zboiîntr-o putere emergent` a Orientului. De asemenea,o [tire recent` anun]` scoaterea de pe pia]a irakianà petrolului a companiei ExxonMobil [i înlocuireaei cu Lukoil [i Gazprom Neft, în vederea exploat`riiperimetrului West Qurna-1.

În ceea ce prive[te infrastructura petrolier` dinregiune, au fost purtate discu]ii serioase, chiarînainte de „Prim`vara arab`”, despre oleoductul arab

Pipelineistan care ar uni ora[ele Cairo, Amman,Damasc, Beirut [i Bagdad. Acest lucru ar facilitaconsolidarea [i dezvoltarea unui nou Orient Mijlociu,mai mult decât orice „proces de pace”, „schimbarede regim” sau revolt` pa[nic` ori armat`. Cu maibine de un an în urm`, Iran, Irak [i Siria au semnat uncontract de 10 miliarde de dolari privind construc]iaunei conducte de gaz pân` în 2016, de la z`c`mântulgigant de gaze naturale „South Pars”. Conducta de gaztrebuie s` traverseze Irakul [i Siria, continuându-se înLiban. Pia]a-cheie de export urmeaz` s` fie Europa.Siria nu este un produc`tor major de petrol, îns` cutoate acestea, înainte de r`zboiul civil, Damasculob]inea aproximativ patru miliarde de dolari pe an dela comercializarea petrolului ei, reprezentând otreime din bugetul guvernului sirian. Jocul Siriei înPipelineistan include „Gazoductul Grab” (AGP) – dinEgipt spre Tripoli (Libia) [i conducta IPC – din Kirkuk(Irak) spre Banias, încetat s` func]ioneze în 2003,odat` cu începerea opera]iilor militare în regiune.Cele mai multe dintre rezervele de petrol din Siriase afl` în nord-estul kurd, în regiunea situat` geograficîntre Irak [i Turcia. Kurzii sirieni reprezint` 9% dinpopula]ie – aproximativ 1,6 milioane de oameni. De[iei nu sunt o minoritate semnificativ`, se gândesc deja

c`, indiferent de ce se va întâmpla în perioada post-Assad, ei vor avea o pozi]ie bun` în Pipelineistan,oferind un traseu direct pentru exporturile de petroldin Kurdistanul irakian – ocolind [i Bagdadul, [iAnkara. {i, de ce nu, s` ne gândim inclusiv la consti-tuirea unui stat kurd în acea zon`, care ar puteacuprinde regiuni din Siria, Irak, Iran [i Turcia, undepopula]ia majoritar` este cea de origine kurd`.

Desigur, Washingtonul nu este în întregimedezinteresat în aceast` parte a lumii. Pe lâng` com-paniile petroliere care lucreaz` în Irak, Kurdistanulirakian condus de Barzani este o pârghie pentru SUAspre a men]ine prezen]a militar` în regiune. Penta-gonul are planuri pe termen lung pentru o nou` baz`militar` american` în Kurdistanul irakian ori, eventual,transferul în Kurdistanul irakian a bazei NATO dinIncirlik. Dincolo de conflictul turco-sirian, izbucnits`pt`mâna trecut`, situa]ia în Orientul Mijlociu estecomplicat` [i de implicarea Hezbollah (forma]iuneradical` libanez`, politic` [i paramilitar`, considerat`terorist` de SUA [i alia]ii sì), care sus]ine regimulAssad, în pofida faptului c`, împotriva acestuia lupt`[i adep]ii Jihad-ului din Siria, al`turi de rebeli.Pre[edintele rus, Vladimir Putin, [i-a amânat petermen nedeterminat vizita prev`zut` la Ankara, pefondul tensiunilor bilaterale, dup` ce Turcia ainterceptat un avion sirian care venea de la Moscova[i care, conform unor surse, transporta echipamentemilitare necesare for]elor aeriene siriene. Iordaniaî[i ia propriile m`suri de prevedere. Astfel, trupeamericane, aproximativ 150 de militari, s-au instalat,la nord de Amman, la 50 de kilometri de frontieradintre Iordania [i Siria, pentru a gestiona fluxul derefugia]i sirieni [i a interveni în cazul în care regimulBashar al-Assad ar pierde controlul asupra armelorchimice. Potrivit ministrului iordanian de externe,Nasser Jawdeh, Iordania g`zduie[te în prezent200.000 de refugia]i sirieni. Militarii americani vor fipreg`ti]i s` intervin`, dac` va fi nevoie, pentrusecurizarea armelor chimice siriene, cel mai marearsenal de acest fel din Orientul Mijlociu.

Politica Kremlinului în regiune este marcat` depragmatism, cinism [i calcule economice, amestecat`cu o nuan]` pronun]at` de anti-americanism. Rusia aînv`]at din experien]a SUA, care, de-a lungul timpului,au dezvoltat rela]ii cu majoritatea statelor arabe [iIsrael, [i au fost, astfel, în avantaj atunci când aucontribuit la solu]ionarea litigiilor [i la valorificareaoportunit`]ilor economice. Închei, citându-l peministrul rus de Externe, Serghei Lavrov: „PoliticaRusiei este nici pro-arab`, nici pro-Israel, nici pro-Iran, ea urm`re[te doar asigurarea intereselorna]ionale ruse, precum [i men]inerea leg`turilorstrânse de prietenie care pot asigura un cadru stabilcooper`rii [i relatiilor bilaterale.”


www.presamil.ro15LUMEA DE AZI

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

Pagin` realizat` de Silvia MIRCEA

PIA}A VEHICULELORMILITARE F~R~ PILOT

Europa urmeaz` s` cheltuiasc` aproximativ 14 miliarde de dolari înEuropa urmeaz` s` cheltuiasc` aproximativ 14 miliarde de dolari înEuropa urmeaz` s` cheltuiasc` aproximativ 14 miliarde de dolari înEuropa urmeaz` s` cheltuiasc` aproximativ 14 miliarde de dolari înEuropa urmeaz` s` cheltuiasc` aproximativ 14 miliarde de dolari înurm`torii 10 ani pentru cercetarea [i dezvoltarea sistemelor aeriene f`rùrm`torii 10 ani pentru cercetarea [i dezvoltarea sistemelor aeriene f`rùrm`torii 10 ani pentru cercetarea [i dezvoltarea sistemelor aeriene f`rùrm`torii 10 ani pentru cercetarea [i dezvoltarea sistemelor aeriene f`rùrm`torii 10 ani pentru cercetarea [i dezvoltarea sistemelor aeriene f`r`pilot (pilot (pilot (pilot (pilot (UAS – Unmanned UAS – Unmanned UAS – Unmanned UAS – Unmanned UAS – Unmanned Aerial SystemsAerial SystemsAerial SystemsAerial SystemsAerial Systems) [i pentru achizi] ia acestora,) [i pentru achizi] ia acestora,) [i pentru achizi] ia acestora,) [i pentru achizi] ia acestora,) [i pentru achizi] ia acestora,potrivit unei [tiri potrivit unei [tiri potrivit unei [tiri potrivit unei [tiri potrivit unei [tiri UPIUPIUPIUPIUPI.....

MODERNIZAREA ARSENALULUINUCLEAR AL RUSIEI

Divizia Divizia Divizia Divizia Divizia TTTTTeikovskaia a trupelor de rachete strategice ruse[ti din regiuneaeikovskaia a trupelor de rachete strategice ruse[ti din regiuneaeikovskaia a trupelor de rachete strategice ruse[ti din regiuneaeikovskaia a trupelor de rachete strategice ruse[ti din regiuneaeikovskaia a trupelor de rachete strategice ruse[ti din regiuneaIvanovo este prima unitate dotat` în totalitate cu noile sisteme de racheteIvanovo este prima unitate dotat` în totalitate cu noile sisteme de racheteIvanovo este prima unitate dotat` în totalitate cu noile sisteme de racheteIvanovo este prima unitate dotat` în totalitate cu noile sisteme de racheteIvanovo este prima unitate dotat` în totalitate cu noile sisteme de rachetebalistice intercontinentale balistice intercontinentale balistice intercontinentale balistice intercontinentale balistice intercontinentale TTTTTopol-M (SS-27opol-M (SS-27opol-M (SS-27opol-M (SS-27opol-M (SS-27) [i) [i) [i) [i) [i RS-24 RS-24 RS-24 RS-24 RS-24 YYYYYarsarsarsarsars, conform unei, conform unei, conform unei, conform unei, conform uneiinforma]ii de pres` difuzat` de informa]ii de pres` difuzat` de informa]ii de pres` difuzat` de informa]ii de pres` difuzat` de informa]ii de pres` difuzat` de VVVVVocea Rusieiocea Rusieiocea Rusieiocea Rusieiocea Rusiei.

Din totalul sumei se pare c` circa 8,7 miliardede dolari vor fi cheltui]i pentru eforturile decercetare dezvoltare [i aproximativ cinci miliardese vor aloca pentru achizi]ionare. Cu toateacestea, în ciuda eforturilor de a dezvolta o plat-form` proprie pentru viitoarele drone, mare partedin viitorul aparat va fi procurat` din afara conti-nentului.

Aceste predic]ii suntparte a unei analize maiample a pie]ei mondialede sisteme f`r` pilotelaborat` de ForecastInternational, o companieamerican` care ofer` ana-lize [i servicii în domeniicum ar fi ap`rare, indus-tria aerospa]ial` [i securi-tate atât pentru guvernul american, cât [ipentru armata american`.

Conform opiniei anali[tilor, pia]a interna-]ional` de vehicule aeriene f`r` pilot a cunoscuto cre[tere f`r` precedent începând cu anul 2001,iar valoarea sa, proiectat` peste 10 ani de zile,este estimat` la peste 70 de miliarde de dolari.De[i vânz`rile de UAS au cunoscut o sc`dere înStatele Unite ale Americii, ele sunt în cre[tere înAsia [i în alte p`r]i ale lumii. În ciuda reducerilorcheltuielilor, SUA vor cheltui, potrivit surseicitate, peste 11 miliarde de dolari pentru cerce-tare [i dezvoltare în domeniul UAS [i mai multde 13 miliarde de dolari pentru achizi]ia deaeronave f`r` pilot pân` în anul 2021. Volumulamerican al cheltuielilor pentru cercetare dez-voltare reprezint` 40 la sut` din totalul chel-tuielilor mondiale.

Pentru Asia speciali[tii preconizeaz` pentruaceea[i perioad` de timp o sum` de peste [aptemiliarde de dolari care va fi cheltuit` pentru cerce-tare-dezvoltare [i peste 14 miliarde pentru achizi]ii.Din totalul cheltuielilor asiatice anali[tii apreciaz`c` 60 la sut` vor fi efectuate de China. China caut`s` î[i dezvolte propriile capacit`]i de produc]ie în

domeniu, de[i în prezent cump`r` UAS dinstrìn`tate. Chiar dac` în prezent segmentulmilitar al pie]ei de UAS este dominant, segmentulcivil este în continu` dezvoltare.

Cercetarea în domeniul vehiculelor f`r` pilotse extinde rapid [i în alte direc]ii. De exemplu,compania elve]ian` RUAG Defense a anun]atrecent c` î[i va concentra eforturile de cercetaredezvoltare c`tre o alt` zon` a acestui domeniu [ianume vehiculele terestre f`r` pilot (UGV –Unmanned Ground Vehicles) pentru uz militar [icivil. UGV-urile sunt utilizate pentru monitorizareainfrastructurii, recunoa[teri, supravegherea grani-]elor, cùtare - salvare, înl`turarea substan]elorexplozive [i a minelor. Speciali[tii apreciaz` îns`c` tehnologia acestor sisteme este mai complicat`decât a celei pentru vehiculele aeriene f`r` pilotdin cauza mediilor prin care UGV-urile opereaz`.

Sistemele Yars urmeaz` s` fie introduse înviitor în dotarea tuturor trupelor de rachetestrategice ruse[ti. Aceste trupe sunt printrepu]inele elemente ale ma[inii de r`zboi ruse[ticare asigur` securitatea Rusiei.

Oficialii militari din Rusia au [tiut înc` din1997, când a început dezvoltarea rachetelorlansate din silozuri Topol-M [i Yars, c` acesteavor deveni dotarea standard a trupelor derachete ruse[ti. Complexele de rachete mobileau fost considerate cele mai promi]`toaresisteme, de[i rachetele cu lansare din silozurierau considerate foarte sigure [i f`r` problemeîn anii ’80.

Silozurile erau capabile s` protejeze rachetelechiar [i în situa]ia unei explozii nucleare înapropierea zonei de dislocare a acestora, dar nuofereau protec]ie împotriva muni]iilor dirijate careloveau capacul silozului.

Complexele mobile de rachete auc`p`tat mai mult` importan]` dup` ceDimitri Medvedev [i Barack Obama ausemnat Tratatul START 3 (StrategicArms Reduction Treaty) de limitare aarmelor strategice, care a înl`turat restric-]iile privind zonele de dislocare a com-plexelor mobile, a[a încât în acest momenteste aproape imposibil de anticipat deunde poate avea loc o lansare de rachet`.Acest fapt împiedic` localizarea [i inter-ceptarea rachetelor, iar mobilitatea parea fi o protec]ie mai sigur` decât silozurile

construite din tone de beton armat [i mul]i cen-timetri de blindaj. {i complexele mobile au nevoieîns` de protec]ie [i anume ele trebuie dislocate înzone protejate de sisteme de ap`rare aerospa]ial`,fapt care va reduce pierderile [i va garanta distru-gerea total` a oric`rui agresor. Cu alte cuvinte,aceste complexe mobile de rachete nucleare pot fiutilizate în viitor ca elemente de descurajare. Înurm`torii 10 ani armata rus` inten]ioneaz` s` înlo-cuiasc` toate rachete Topol cu rachete Yars mobile.

MUZEUL NA}IONAL AL FOR}ELORTERESTRE AMERICANE

În urm`torii patru ani, în Virginiade Nord, la Fort Belvoir, se va construiun muzeu na]ional al trupelor terestreamericane care se va al`tura muzeuluina]ional al Infanteriei Marine localizatîn aceea[i zon`, la 20 de mile mai la sud,care a fost deja inaugurat în 2006, potrivitunei informa]ii din presa american`.

Colonelul în rezerv` Dave Fabian,purt`tor de cuvânt al muzeului trupelorterestre, a declarat c` Funda]ia Istoricà Trupelor Terestre a reu[it s` strâng`din dona]ii 65 de milioane de dolari din cele 155 de milioane necesare finaliz`rii proiectului.{antierul va fi deschis în anul 2014, iar constructorul va fi corpul geni[tilor din trupeleterestre. Fabian a mai adùgat c` muzeul ar putea fi inaugurat cu ocazia celei de a 241-aanivers`ri a trupelor terestre americane (înfiin]ate la 14 iunie 1775) în iunie 2016 sau chiarmai devreme.

Conform proiectului, cl`direa principal` a muzeului va avea în jur de 16.000 de metrip`tra]i. Între galeriile pe care muzeul le va cuprinde se num`r`: The Fighting for the Nationgallery, unde va fi relevat` o cronologie complet` a trupelor terestre, începând cu r`zboiulde secesiune pân` în prezent; The Soldiers’ Stories gallery, unde vor fi prezentate pove[tiindividuale ale solda]ilor, reprezentative pentru fiecare epoc`, de la 1775 pân` în zilelenoastre; The Army in Society gallery, unde se va prezenta modul în care trupele de uscat ausprijinit progresul societ`]ii în domeniile culturii, tehnologiei, medicinei sau transportului.

Publicul va putea vedea exponate selec]ionate din colec]ia de art` a trupelor terestre [iaproximativ 30.000 de artefacte, inclusiv un tanc din Primul R`zboi Mondial, documente [iimagini. Proiectul mai prevede un centru educa]ional, o zon` de servit masa organizat` înstil cazon, magazin de suveniruri, spa]ii speciale în care veteranii s` poat` organiza întâlniri.

JOINT WARRIOR 2012În perioada 1-11 octombrie 2012, în vestul Sco]iei, s-a

desf`[urat un amplu exerci]iu militar denumit Joint Warrior,conform unei informa]ii publicate pe site-ul Ministeruluibritanic al Ap`r`rii la începutul lunii octombrie.

O mare parte dintre ac]iunile întrunite ale exerci]iului,proiectate pentru For]ele Navale, Aeriene [i Terestre s-audesf`[urat la baza naval` Clyde, în vestul Sco]iei.

Au fost implicate 27 de unit`]i navale, 24 de vase de lupt`,40 de aeronave militare [i trupe terestre din armata britanic`[i din mai multe state aliate. La exerci]iu au participat militari[i tehnic` din mai multe state printre care: Canada, Belgia,Danemarca, Estonia, Fran]a, Germania, Marea Britanie,Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii. Unit`]ileparticipante au desf`[urat opera]ii antipiraterie, pentruinterzicerea traficului de narcotice [i antiinsurgen]`, ac]iunide deminare, antrenamente de r`zboi electronic, precum [i

misiuni de culegere de informa]ii, supraveghere [i cercetare. Într-o zon` determinat` înnord vestul Sco]iei accesul la sistemul GPS a fost temporar întrerupt, ca parte a exerci]iului.

Scenariul exerci]iului a presupus simularea existen]ei un teritoriu disputat între maimulte state suverane unde au loc activit`]i teroriste, de trafic de droguri [i de piraterie.

INVEN}IILE MILITARE ALE ANULUI 2011

Oficialii For]elor Terestre americane au anun]at câ[tig`torii unuiconcurs de inventic` în domeniul militar. O comisie special` a analizattoate proiectele [i a desemnat câ[tig`torii, care vor fi premia]i în cadrulunei ceremonii ce va avea loc în prim`vara anului 2013.

Printre inven]iile premiate se pot men]iona:• muni]ia ghidat` prin GPS pentru arunc`torul de 120 mm;• senzori de casc` – vor oferi date valoroase asupra for]elor care

ac]ioneaz` asupra capului soldatului în cazul unei lovituri [i, de asemenea,vor ajuta la determinarea urgen]ei de interven]ie medical`. Liga de fotbalamerican` s-a ar`tat deja interesat` de acest proiect care ar putea ajuta ladeterminarea gravit`]ii traumatismelor suferite în anumite zone alecorpului;

• muni]ia de artilerie de 155 mm ghidat` prin GPS pe por]iuneadescendent` a traiectoriei – va oferi o sporire a preciziei la ]int` pân` la sub10 metri, reducând astfel [i consumul de muni]ie necesar pentrudistrugerea sau lovirea unui obiectiv. Totodat`, b`taia muni]iei cre[te dela 23,5 kilometri la 37,5 kilometri;

• sistemul de protec]ie pelvian – pentru reducerea efectelor atacurilor cu dispozitiveexplozive improvizate îngropate (foto);

• sistemul de iluminare pentru unit`]i mici – va ilumina în infraro[u zona ]intelor de pecâmpul de lupt` la detectarea mi[c`rii, utilizând senzori care pot la nevoie s` declan[eze [iun modul de termoviziune. Prin acest sistem, f`r` ca ]intele s` fie alertate, acestea pot fivizualizate [i de for]ele aliate prin intermediul dispozitivelor de vedere pe timp de noapte.

Unele dintre aceste inven]ii pot avea aplica]ii în domenii diferite de cel militar, cu micimodific`ri, potrivit membrilor comisiei de selec]ie a proiectelor.

16 TIMP LIBERObservatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

Restaurantul Cercului Militar Na]ional

IMAGINEABUCURE{TILORDE ALT~DAT~

RelaxareRelaxareRelaxareRelaxareRelaxarecu aer interbeliccu aer interbeliccu aer interbeliccu aer interbeliccu aer interbelic

Profitând de vremea cald`, care nu sepotrivea deloc cu luna înscris` în calendar,am petrecut, împreun` cu câteva prietene, odup`-amiaz` frumoas` pe terasa Restau-rantului Cercului Militar Na]ional, descope-rind un loc superb [i un meniu deloc sofis-ticat, dar foarte gustos. Alegerea nu a fostdeloc întâmpl`toare, de ceva vreme îmidoream s` iau masa în acest loc cu aer in-terbelic, c`reia îi trec pragul, zilnic, zeci declien]i, turi[ti români sau de alt` na]ionalitate.

Inclus în ghidurile turistice, Palatul Cer-cului Militar Na]ional te întâmpin` cuFântâna S`rindar, construit` pe locul fosteibiserici cu acela[i nume, ctitorit` de MateiBasarab unde, spune legenda, s-ar fi aflat oicoan` f`c`toare de minuni. Mai mult,

Locotenent Andreea [email protected]

CCCCCine nu a poposit, m`car o dat`, turist sau simplu trec`torine nu a poposit, m`car o dat`, turist sau simplu trec`torine nu a poposit, m`car o dat`, turist sau simplu trec`torine nu a poposit, m`car o dat`, turist sau simplu trec`torine nu a poposit, m`car o dat`, turist sau simplu trec`tor,,,,,

câteva minute în fa]a cl`dirii impozante a Cercului Militarcâteva minute în fa]a cl`dirii impozante a Cercului Militarcâteva minute în fa]a cl`dirii impozante a Cercului Militarcâteva minute în fa]a cl`dirii impozante a Cercului Militarcâteva minute în fa]a cl`dirii impozante a Cercului Militar

Na]ional, aflat` în inima Capitalei? Cu pu]in` imagina]ie, oNa]ional, aflat` în inima Capitalei? Cu pu]in` imagina]ie, oNa]ional, aflat` în inima Capitalei? Cu pu]in` imagina]ie, oNa]ional, aflat` în inima Capitalei? Cu pu]in` imagina]ie, oNa]ional, aflat` în inima Capitalei? Cu pu]in` imagina]ie, o

plimbare pe Calea Victoriei, într-o zi frumoas` de toamn`, poate recreaplimbare pe Calea Victoriei, într-o zi frumoas` de toamn`, poate recreaplimbare pe Calea Victoriei, într-o zi frumoas` de toamn`, poate recreaplimbare pe Calea Victoriei, într-o zi frumoas` de toamn`, poate recreaplimbare pe Calea Victoriei, într-o zi frumoas` de toamn`, poate recrea

atmosfera atmosfera atmosfera atmosfera atmosfera Micului ParisMicului ParisMicului ParisMicului ParisMicului Paris, cu o condi]ie îns`: la final, berea la halb` [i, cu o condi]ie îns`: la final, berea la halb` [i, cu o condi]ie îns`: la final, berea la halb` [i, cu o condi]ie îns`: la final, berea la halb` [i, cu o condi]ie îns`: la final, berea la halb` [i

amandina însiropat` s` fie servite pe terasa Restaurantului Cerculuiamandina însiropat` s` fie servite pe terasa Restaurantului Cerculuiamandina însiropat` s` fie servite pe terasa Restaurantului Cerculuiamandina însiropat` s` fie servite pe terasa Restaurantului Cerculuiamandina însiropat` s` fie servite pe terasa Restaurantului Cercului

Militar Na]ional.Militar Na]ional.Militar Na]ional.Militar Na]ional.Militar Na]ional.

cl`direa Palatului Cercului Militar Na]ionalpoate fi admirat` [i din autobuzele supra-etajate care asigur` circuitul turistic alCapitalei.

Lucr`rile pentru cl`direa care g`zduie[teinstitu]ia central` de cultur` a ArmateiRomâniei au început în anul 1911 [i au fostfinalizate doisprezece ani mai târziu, în timpulPrimului R`zboi Mondial lucr`rile fiindîntrerupte. Proiectul construc]iei a fost sem-nat de arhitectul român Dimitrie Maimarolu,în colaborare cu Victor {tef`nescu [i ErnestDoneaud. La 4 februarie 1923, în prezen]aregelui Ferdinand I [i a reginei Maria, aministrului de r`zboi, generalul GheorgheM`rd`rescu, [i a comandantului Corpului 2Armat`, generalul {tefan Holban, are locinaugurarea oficial`, printr-o ceremonie so-lemn`, a Palatului Cercului Militar Na]ional.

Cl`direa impozant` are o arhitectur`neoclasic`, cu îmbin`ri de elemente ale stilu-lui baroc, s`lile palatului fiind decorate cumotive de inspira]ie antic`.

Meniu tradi]ional,Meniu tradi]ional,Meniu tradi]ional,Meniu tradi]ional,Meniu tradi]ional,ospitalitate pe m`suròspitalitate pe m`suròspitalitate pe m`suròspitalitate pe m`suròspitalitate pe m`sur`

Niciuna din noi nu mai luase masa înacest loc, îns` fiecare auzise c` fie se m`nânc`bine, fie nu, c` pre]urile sunt accesibile, dar

c` servirea uneori las` de dorit, a[a c` ne-amzis c` trebuie s` test`m înainte de a judecadup` p`rerile altora. Zis [i f`cut. Terasaaerisit`, cu mese frumos aranjate [i umbrelemari, te f`cea s` ui]i de claxoanele ma[inilorcare traversau în grab` bulevardul Elisabeta.Nu mic` ne-a fost surpriza s` constat`m c`terasa, la ora prânzului, era neînc`p`toare.De la tineri studen]i, cu freze colorate [i râsg`l`gios pân` la oameni în vârst`, care ser`coreau la o halb` de bere, citind în tihnùn ziar, restaurantul era animat de oamenide toate felurile, veni]i s` m`nânce în pauzade prânz cu colegii sau doar s` se bucure devremea frumoas`.

În scurt timp, am primit [i meniurile, pecare le-am studiat cu aten]ie. Ne-au surprinsde la bun început pre]urile foarte mici pentruo teras` în centrul capitalei, iar exclama]ia

Pentru doar 19 lei, meniul zilei oferea omas` complet`, putând alege din mai multefeluri de ciorbe sau de fel principal, avândinclus` [i bùtura. Luate de val de pre]urilemici [i de foamea care ne d`dea ghes, amgustat câte pu]in din toate, nelipsi]i fiind [idelicio[ii papana[i cu dulcea]` [i smântân`,una din specialit`]ile casei.

{tim cu to]ii c` un detaliu absolut impor-tant într-un restaurant este servirea [i pentruca p`rerile bune s` se p`streze pân` la final,am constatat c` [i din acest punct de vederetotul a fost impecabil. Personalul restauran-tului, îmbr`cat adecvat, a dovedit profesio-nalism [i aten]ie fa]` de noi, dar [i fa]` deceilal]i clien]i. F`r` a ne l`sa s` a[tept`m dup`meniu sau nota de plat`, cererile noastre aufost îndeplinite prompt [i în permanen]` cuzâmbetul pe buze.

Am hot`rât, la final, c` vom reveni. {i pen-tru c` se m`nânc` bine, cu un buget maimult decât rezonabil, [i pentru c` servirea afost f`r` repro[, dar mai ales pentru c` amreu[it s` intr`m în atmosfera de Belle Epoque,terasa restaurantului oferind o priveli[tefrumoas` spre Calea Victoriei.

La ie[ire, un grup de turi[ti asiatici ne-aurugat s` le facem câteva fotografii în fa]aFântânii S`rindar, întrebându-ne unde potmânca o mâncare bun`, specific româneasc`.Le-am recomandat cu toat` c`ldura restau-rantul pe care tocmai îl p`r`seam, iar ei aup`rut încânta]i c` pot servi masa într-un locatât de spectaculos.

Doi lei un cappucinno! din partea uneiprietene tr`da uimirea ei [i nu era nici vreoglum`, nici vreo gre[eal` de tipar. Meniulînf`]i[a o ofert` generoas`, variat`, bazat`pe buc`t`ria tradi]ional` româneasc`, dincare nu lipseau ciorba de v`cu]` sau deburt` [i p`str`vul la gr`tar ori m`m`ligu]acu brânz` [i smântân`.

17IN MEMORIAMObservatorul militar


DU{MANUL NOSTRU: TIMPUL Adrian LEONTE

P ân` la n`scocitorul de titluri am avut îns` norocul s`-l cunosc pe regizorul deplin înzestrat. De

unde, de neunde, g`sea mereu uneltele cucare s`-[i construiasc` filmele, fie acesteade istorie, de actualitate ori de sondare asufletului omenesc. F`r` s` epateze în vreunfel, d`dea senza]ia c` asimilase tot ce eimportant de [tiut [i c` ceea ce f`cea el eradoar o chestiune de transfer dintr-un codîntr-altul. Cu umorul sù atât de special, i-aspus odat` unui coleg venit de curând înstudio c` în meseria asta dac` n-ai cultur`numai talentul te salveaz`. În ce-l prive[te,avea cu prisosin]` [i una, [i alta, realitatecunoscut` de toat` lumea. Criticul de filmC`lin C`liman, bunòar`, nota într-o cronic`la documentarul Constantin Brâncoveanu.Puterea visului (2002) c` „filmul lui {erbanCreang` propune ni[te nout`]i de fond, estegândit altfel decât sunt gândite, în modtradi]ional, filmele biografico-istorice” [iaprecia „for]a asocia]iilor de idei”, sprijinit`de „imaginile cu mare putere de sugestie”.Premiul I la Festivalul Interna]ional „Armate[i popoare” de la Bracciano, Italia [i Diplomade onoare a Uniunii Cinea[tilor din Românian-au f`cut decât s` autentifice o „crea]iereprezentativ` în lumea filmului românesc”.

Aceea[i privire proasp`t` s-a îndreptatalt` dat` spre Mariana Dr`gescu, protago-nista filmului Escadrila alb` – carnet de sbor(2004). Istoria mare, adeseori transmisèmfatic, a fost pus`, în acest caz, s` se întâl-neasc` antitetic cu istoria m`runt`, dep`-nat` firesc. Din dreapta m`sur` a verosimi-lului a rezultat o poveste exemplar` careonoreaz` cinematografia militar` [i pefiecare în parte dintre realizatorii acestui filmpe cât de grav, pe atât de frumos.

Dac`, în schimb, portretul s-a întâmplats` fie colectiv, ca în filmul Mereu, în primalinie (2005), dedicat Infanteriei române,regizorul a recurs la mijloace radical diferite.Cred [i ast`zi, cum am crezut acum [apteani, c` lumina aparte în care sunt plasa]i

Ne [tiam deja de câteva luni, stabiliser`m ce aveam de ar`tat [i de zis,Ne [tiam deja de câteva luni, stabiliser`m ce aveam de ar`tat [i de zis,Ne [tiam deja de câteva luni, stabiliser`m ce aveam de ar`tat [i de zis,Ne [tiam deja de câteva luni, stabiliser`m ce aveam de ar`tat [i de zis,Ne [tiam deja de câteva luni, stabiliser`m ce aveam de ar`tat [i de zis,

film`rile se terminaser`, conveniser`m asupra unui titlu aproape bun, cândfilm`rile se terminaser`, conveniser`m asupra unui titlu aproape bun, cândfilm`rile se terminaser`, conveniser`m asupra unui titlu aproape bun, cândfilm`rile se terminaser`, conveniser`m asupra unui titlu aproape bun, cândfilm`rile se terminaser`, conveniser`m asupra unui titlu aproape bun, când

deodat` tot ce se f`cuse pân` atunci a ap`rut într-o perspectiv` nea[teptat`.deodat` tot ce se f`cuse pân` atunci a ap`rut într-o perspectiv` nea[teptat`.deodat` tot ce se f`cuse pân` atunci a ap`rut într-o perspectiv` nea[teptat`.deodat` tot ce se f`cuse pân` atunci a ap`rut într-o perspectiv` nea[teptat`.deodat` tot ce se f`cuse pân` atunci a ap`rut într-o perspectiv` nea[teptat`.

Filmul avea s` se intituleze Filmul avea s` se intituleze Filmul avea s` se intituleze Filmul avea s` se intituleze Filmul avea s` se intituleze Du[manul nostru: timpul.Du[manul nostru: timpul.Du[manul nostru: timpul.Du[manul nostru: timpul.Du[manul nostru: timpul. {erban Creang` {erban Creang` {erban Creang` {erban Creang` {erban Creang`

descoperea întotdeauna cu o u[urin]` neîntrecut` cuvântul potrivit s` reflectedescoperea întotdeauna cu o u[urin]` neîntrecut` cuvântul potrivit s` reflectedescoperea întotdeauna cu o u[urin]` neîntrecut` cuvântul potrivit s` reflectedescoperea întotdeauna cu o u[urin]` neîntrecut` cuvântul potrivit s` reflectedescoperea întotdeauna cu o u[urin]` neîntrecut` cuvântul potrivit s` reflecte

ademenitor substan]a din adâncul pove[tii sale cinematografice. Stau m`rturieademenitor substan]a din adâncul pove[tii sale cinematografice. Stau m`rturieademenitor substan]a din adâncul pove[tii sale cinematografice. Stau m`rturieademenitor substan]a din adâncul pove[tii sale cinematografice. Stau m`rturieademenitor substan]a din adâncul pove[tii sale cinematografice. Stau m`rturie

lungmetrajele de fic]iune lungmetrajele de fic]iune lungmetrajele de fic]iune lungmetrajele de fic]iune lungmetrajele de fic]iune C`lduraC`lduraC`lduraC`lduraC`ldura (1969), (1969), (1969), (1969), (1969), A[teptareaA[teptareaA[teptareaA[teptareaA[teptarea (1971), (1971), (1971), (1971), (1971), ProprietariiProprietariiProprietariiProprietariiProprietarii (1974), (1974), (1974), (1974), (1974),

Speran]aSperan]aSperan]aSperan]aSperan]a (1979), (1979), (1979), (1979), (1979), LabirintulLabirintulLabirintulLabirintulLabirintul (1980), (1980), (1980), (1980), (1980), Clipa de r`gazClipa de r`gazClipa de r`gazClipa de r`gazClipa de r`gaz (1985) [i filmele documentare (1985) [i filmele documentare (1985) [i filmele documentare (1985) [i filmele documentare (1985) [i filmele documentare

de scurt metraj, dintre care ultimele dou`zeci [i patru au fost realizate lade scurt metraj, dintre care ultimele dou`zeci [i patru au fost realizate lade scurt metraj, dintre care ultimele dou`zeci [i patru au fost realizate lade scurt metraj, dintre care ultimele dou`zeci [i patru au fost realizate lade scurt metraj, dintre care ultimele dou`zeci [i patru au fost realizate la

Studioul Cinematografic al Studioul Cinematografic al Studioul Cinematografic al Studioul Cinematografic al Studioul Cinematografic al Armatei, în anii 1998-2007.Armatei, în anii 1998-2007.Armatei, în anii 1998-2007.Armatei, în anii 1998-2007.Armatei, în anii 1998-2007.

singur` constatare: ele nu se asem`n` decâtprin pre]uirea acordat` lucrului f`cut cutemei. Cel mai limpede se vede aceast`distinc]ie acolo unde sferele sunt dedimensiuni mai u[or m`surabile, cum ar fiînv`]`mântul militar din anul 2007, ar`tat,pe de o parte, în filmul Mâine începe azi.Academia For]elor Terestre „Nicolae B`lcescu”[i, pe de alt` parte, în filmul UniversitateaNa]ional` de Ap`rare „Carol I”. La fel staulucrurile [i în privin]a filmelor destinatecelor interesa]i de fa]etele diverse ale medi-

rea o tr`s`tur` unificatoare care decurge dinrug`mintea neobosit repetat` adresatàctorului (ulterior, colegului) venit s` înre-gistreze textul comentariului: „Poveste[te-l!”C` au dat curs imediat indica]iei regizoraleactori de la Teatrul Na]ional din Bucure[tinu-i deloc de mirare. Surprinz`tor e c` aur`spuns cu rezultate excelente traduc`torii,o f`râm` din ecoul interna]ional al unoradintre filme datorîndu-li-se pe bun` dreptate.

N-a[ vrea s` închei f`r` amen]iona c` fiecare film alregretatului regizor {erban

Creang` este o lec]ie de educa]ie cinemato-grafic` predat` dezinvolt într-un cadruinformal de un om d`ruit cu voca]iaaltruismului. Nu numai c` [tia s` fac` filme,dar [tia [i era dispus s`-i fac` mai buni peto]i colaboratorii sì, pe operatorul de

imagine, pe editor, pe redactor. Un gustdes`vâr[it, format prin exerci]ii de admira]ieîn galerii de art` [i în ateliere de pictori, încinematec` [i în bibliotec`, îl îndrept`]eas`-[i asume rolul de c`lùz`. În acela[i timp,un ascu]it spirit de observa]ie, evident pentrunoi to]i, ne îndemna s`-i cerem frecventp`rerea. De aceea, îmi vine s` cred c`majoritatea filmelor realizate în StudioulCinematografic al Armatei, cât` vreme{erban Creang` a fost colegul [i mentorulnostru, poart`, într-un fel, [i parafa sa. N-amnicio îndoial` c` nu-l vom uita niciodat`.

cinei militare. Între deja men]ionatul Du[ma-nul nostru: timpul (1998), Speran]e în alb(1998), Prima baricad` a s`n`t`]ii (1999) [iMedicina militar` din România (partea I,Întemeietorii, partea a II-a, Memoria prezen-tului, ambele în 2002) sunt s`pate adânci faliide viziune artistic`, dup` cum, în acela[i timp,sunt întinse incontestabile pun]i de calitate.

De[i a[ fi tentat s` spun câte ceva desprefiecare film, pentru c` fiecare film este unicîn felul sù – despre Lungimea de und` adatoriei (1998) [i Transporturi militare(2000) cu deosebire, fiindc` acestea deschidpor]i zdrav`n ferecate – nu pot trece cu vede-

Filmul Constantin Br#ncoveanu, Puterea visului(Bucure[ti, 2002), realizat de regizorul {erban Creang`,a fost r`spl`tit cu Premiul I la Festivalul Interna]ional

„Armate [i popoare” de la Bracciano (Italia) [i Diplomade onoare a Uniunii Cinea[tilor din Rom#nia.

infanteri[tii provine din aplicarea îndemâna-tic` a tehnicii mozaicarilor bizantini, care sepricepeau de minune s` asambleze cuburimari – devenite aici secven]e din cinecronicaArmatei României – [i piese mici, de formevariate – fotografii, stampe, manuale, regu-lamente, decupaje din pies` – s` le dispun`în unghiuri diferite [i s` le plaseze pe suprafe]ecând plane, când curbate.

Oricâte interferen]e s-ar puteapresupune între un astfel defilm [i, de pild`, For]ele Navale

Române (2005) din cauza circumscrieriiamândurora în aria comun` a prospec]iuniidiacronice încercate la nivelul câte uneiarme, al`turarea lor ar conduce spre o

Regizorul {erban Creang` (al doilea r#nd, primul din st#nga),al`turi de colegii sì din Studioul Cinematografic al Armatei.

CULTURQObservatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

18

Comandor (r) Neculai P~DURARIU

C`pitanGeorge BR~ESCUEduca]ia Social` a

Na]iunei Armate. Viitorulofi]er:

\n [coal`,în armat` [i în societate

Bucure[ti, Ig. Hertz,f.a., p. 195-196

OFI}ERULLA TEATRU

Locotenent Andreea CRISTIAN

Aurelia [email protected]

LA PRIMA LECTUR~

LEXICON MILITAR

Limba român` este patria mea. Nichita ST~NESCU

Când pentru motive oarecari te crezi îndatorat aoferi o jerb` sau un buchet de flori unei artiste nu uitaca buchetul s` fie proasp`t, frumos [i bine aranjat [idup` ce ai pus în el o carte de vizit`, îns`rcineaz` –dup` o în]elegere prealabil` cu regizorul – pe cinevadin personalul teatrului ca s`-l înmâneze artistei cepreferi, f`r` a-]i rosti numele. Momentul oportun estesfâr[itul ultimului act sau al ultimului cântec saubucat` de muzic`, când artista este rechemat` deaplauzele publicului.

Se obi[nuie[te [i este chiar o delicat` curtoaziede a vizita între acte, în lojiile lor, familiile pe care lecuno[ti. De asemenea, este o ocaziune prielnic` de acere printr-un prieten comun s` fii prezentat familieicu care dore[ti s` te pui în rela]iuni. Aceste vizite [iprezent`ri sunt de scurt` durat` [i afar` numai dac`n-ai fost invitat s` iei loc, trebuie s` pleci înainte dereînceperea spectacolului sau s` faci loc altor vizitatoridac` se prezint`.

Când înso]e[ti o doamn` în loj`, o conduciurcându-te pe sc`ri pu]in înaintea ei, iei un om de

serviciu s`-]i arate num`rul, pentru a nu o plimba deprisos prin coridoare, îi aju]i s` se desbrace, o a[ezi înlocul de unde poate vedea mai bine, îi procuriprogramul spectacolului [i e[ti gata s`-i dai pe cât po]irela]ii asupra piesei sau publicului din sal`. Între actepo]i s` oferi flori, dac` sunt proaspete sau bomboanede cea mai bun` calitate.

Serve[te doamna la plecare în acela[i fel [i a[teapt`pu]in pentru a ie[i, s` se scurg`, ca s` nu fii prins îngr`mad`, d` bra]ul doamnei prin culoare [i las-o s`se scoboare pe sc`ri înainte, urmând-o de aproape.

E de foarte prost gust de a p`r`si spectacolul c`tresfâr[itul ultimului act, cântec sau bucat` de muzic`,aceasta este umilitor pentru artist [i p`gubitor pentrucei care au venit s` asculte iar nu s` fac` act deprezen]`. Termin, zicând c` în teatru [i la concertetrebuie s` ne conducem cu aceea[i religiozitate ca labiseric`.

DAG~ (it. daga,fr. dague) î[i are ori-ginea în expresia lati-neasc` daca spathaspada dacilor, care erao sabie scurt`, cudou` tì[uri, cu sec-]iune triunghiular`sau romboidal` (v.Nuovo vocabolarioitaliano illustrato, Editura Sansoni, Firenze, 1978).Variante de s`bii tip dag` au supravie]uit antichit`]ii,fiind prezente [i în epoca modern`.

DALB. Principalele dic]ionare generale înregis-treaz` doar adjectivul dalb (v. florile dalbe etc.), sub-stantivul ap`rând numai în cele tehnice, unde este diferitca m`nunchi de pilo]i înfipt pe fundul apei [i servind lalegarea navelor la mal. Sporadic sunt men]ionate [i sino-

DAM~ a fost preluat din francez` [i italian` în toatesensurile, cu excep]ia celui de suport de ram`/vâsl`,sens existent numai în francez` (dame porte-rame,dame de nage), excep]ie pe care îns` DEX-ul nu omen]ioneaz`. În marin`, ceea ce noi [i francezii numimdam`, se nume[te în italian` scalmo affondato (v. [iengl. sunken rowlock) [i define[te un loca[ în form`de U aflat în copastia b`rcii [i înt`rit cu o arm`tur` debronz, în care se a[az` [i se sprijin` man[onul ramei/vâslei pe timpul ram`rii/vâslirii. Acest loca[ se poateînchide cu un capac legat de ambarca]iune cu un cap`tde saul`, pentru a nu se pierde.

DAN~ 1. Por]iune dintr-un cheu la care acosteazò singur` nav` de tonaj mijlociu 2. Dou` sau mai multenave (de regul`, [lepuri) legate bord la bord pentrudeplasare sau sta]ionare. DEX-ul deriv` acest cuvântdin greac`, unde îns` este de origine italian` (andana),a[a cum men]ioneaz` Alexandru Cior`nescu,Dic]ionarul etimologic al limbii române, EdituraSaeculum I.O., Bucure[ti, 2001.

nimele marsuin (o traducere a englezescului dolphin),pilon de legare (cf. rus. [vartovâi pal) [i trei fra]i.Dalb este prescurtarea cuvântului ducdalb, carereprezint` transcrierea în ortografie româneasc` anumelui fran]uzesc al inventatorului olandez Duc d’Albe.

Construc]iile cu verbul „a lua”, frecvente în texteleliteraturii române clasice, apar în publica]iile actuale f`r`modific`ri esen]iale.

În proza eminescian`, un obiect se lua „de-a um`r”:„F`t-Frumos osp`t` ce osp`t`, dar apoi, luându-[ibuzduganul de-a um`r, merse mereu pe dâra tras` de piu`”(Mihai Eminescu, „Opere”, VI, p. 317-328). În prezent,„de-a um`r” a devenit „pe um`r”: „lùtarul din Mihìle[ti[i-a luat pe um`r acordeonul” (opiniabuzau.ro); „[i-a datjos schiurile, le-a luat pe um`r [i a pornit spre ma[in`”(old.bihoreanul.ro).

Se pare c`, în zilele noastre, „a lua de mân`” înseamn`nu neap`rat gestul concret, ci mai ales o referire simbolic`la orientare, îndrumare: „Împ`ratul […] îl lu` de mân` peF`t-Frumos, ca [i când ar fi vrut s`-i spuie ceva în tain`”

CONSTRUC}IICU VERBUL „A LUA”

(Eminescu, ibid.); „s`-l ia de mân` pe al sù [ef [i s` plecedin politic`” (gds.ro); „o va lua de mân` [i o va urca pentruprima dat` pe scena marelui teatru” (adevarul.ro).

Ca [i la Eminescu, „a lua aer de” înseamn` ast`zi „a sepreface”: „s`-l fi v`zut pe mândrul Nicodim […] luând acelaer de seriozitate [i mândrie care-i [edea atât de bine, mai

ales când era cu ciubote lungi” (Eminescu, VII, p. 299-302);„când s-a întors în ]ar` [i-a luat un aer de om preocupat”(evz.ro).

Este frecvent` [i acum construc]ia conform c`reiac`s`toria înseamn` luare în posesie: „- Vezi, fat`, ce voinic avenit s` te pe]easc`… Vrei s` iei pe Maria? / - M`-nsor, zic,am s-o iau desigur…” (Eminescu, VII, p. 313-315); „i-apromis c` o s`-i returneze banii [i c` o s-o ia de so]ie”(presaonline.com).

În prezent, construc]ia „a lua seama” are, ca [i în prozalui I. L. Caragiale, în]elesul de „a observa”, „a fi atent la”:„Prozatorul pare s` fi luat seama la receptare” (observato-rulcultural.ro); „trebuie s` fi luat seama […] c` to]i oamenii[…] nu se plâng decât […] de so]iile lor” (I. L. Caragiale,„Kir Ianulea”, în „Via]a româneasc`”, 1909).

Sunt de notat totu[i [i actualiz`ri importante.Caragiale scria „s-a luat cu bini[orul pe lâng` el” (ibid.).

Ast`zi „bini[orul” nu se ia, ci se d`: „nu s-a dat cu bini[orulpe lâng` niciun primar” (ziarulprahova.ro).

Caragiale folosea construc]ia „a-[i lua lumea în cap” cuîn]elesul „a pleca”/”a p`r`si”: „a r`mas mofluz, [i-a luat lumeaîn cap [i a l`sat pe biata femeie nevinovat` pieritoare defoame” (ibid). În prezent, pe lâng` acest în]eles – „un bietom, compatriot de-al nostru, [i-a luat lumea în cap în cùtareaunei vie]i mai bune” (revista22.ro) -, apare semnifica]ia „a seîngâmfa”: „[i-a luat lumea în cap, se crede mare fotbalist”(sport.ro); „[i-a luat lumea-n cap, a dat de gustul puterii”(ziare.com).

Nave acostate în dan`(Foto: Marina Italiana)

ALBUM DE UNIFORMEMILITARE

Sorin IFTIMI,Aurica ICHIM,

Uniforme militareilustrate de

Alexandru Asachi,Editura Vasiliana

98, Ia[i, 2012

L ucrare cu valoare artistic` [i documentar`, albumul Uniforme militare ilustrate de Alexandru Asachi, ap`rut` la Editura Vasiliana 98 din Ia[i, ofer` pasiona]ilor de istorie o colec]ie

unic` de stampe, ce surprind cu evolu]ia uniformelor militare din Moldovasecolului al XIX-lea.

Volumul cuprinde 30 de plan[e realizate de Alexandru Asachi (1820-1875), fiul c`rturarului Gheorghe Asachi, considerat un reprezentant aldocumentarismului istoric, etnografic [i peisager din secolul al XIX-lea.Militar de carier`, interesul ar`tat de Alexandru Asachi pentru ilustrareauniformelor militare se poate pune [i pe seama faptului c`, a[a cum apareîn însemn`rile sale, a fost „înscris în oaste cel dintâi dintre to]i româniidin Moldova”, având onoarea de a fi primul care a purtat, în 1830, proto-tipul uniformei armatei na]ionale.

Stampele au fost imprimate la Institutul Albinei, f`când parte din maimulte albume cu tematic` militar` din perioada 1854-1862. O parte dintreplan[ele publicate în acest volum apar]in fondului personal G. Sion de laBiblioteca Universitar` Lucian Blaga din Cluj-Napoca, fiind structurate întrei perioade de timp. În plus, lucrarea mai cuprinde câteva plan[e dinAlbumul Mili]iei Moldovei, din anul 1854, cu autor necunoscut, con]inânddesene strict tehnice ale uniformelor acelei perioade, desene destinateuzului intern al armatei. Prin compara]ie, stampele realizate de AlexandruAsachi sunt crea]ii artistice, dincolo de valoarea lor documentar`,surprinzând cu mìestrie decoruri [i atmosfera acelor vremuri. Fiecaredesen e înso]it de o pagin` de explica]ii legate de încadrarea în timp saudetalii precise privind evolu]ia uniformei militare, de la cele de influen]`ruseasc` pân` la cele de mod` fran]uzeasc`.

Autorii volumului Uniforme militare ilustrate de Alexandru Asachi suntAurica Ichim, directoarea Muzeului Unirii din Ia[i [i [ef Birou Conservarela Complexul Muzeal Na]ional Moldova, [i Sorin Iftimi, istoric, muzeograf[i heraldist. Ei au adùgat lucr`rii o bogat` bibliografie, trecând în revistèvolu]ia dinamic` a uniformelor armatei din Moldova, odat` cu înfiin]areaMili]iei P`mântene în Principatele Române, la 1830, pân` în 1866.

General de brigad`Maricel D. POPA

OPINII 19Observatorul militar


„

„

„DREPTUL LA ZÂMBET

Locotenent-colonelFlorin {PERLEA

[email protected]

C`pitanConstantin PI{[email protected]

Varianta optim` a existen]ei unui om este atunci când el trìe[te astfelîncât fericirea lui s` depind` doar de el. • Într-un sistem birocraticselect, munca nefolositoare ajunge s` fie mult mai bine v`zut` decât

cealalt`. • Cea mai eficient` cale de a ignora sau banaliza o regul` este aceea dea-i teoretiza, din abunden]`, excep]iile. • Demografia este o [tiin]` social` care,folosindu-se de metode specifice, studiaz` fenomene [i procese privitoare laproblematica oamenilor ale c`ror nume nu apar în ziare sau la televizor. • Sintagmaafaceri[ti murdari are dou` ipostaze: atunci când ea este pleonastic` [i atuncicând nu este. • Diferen]a dintre o lec]ie înv`]at` [i o întâmplare oarecare const`în faptul c` prima are o nuan]` didactic`, iar cea de-a doua are nuan]` moralizatoare.• În istoria omenirii, va veni o clip` când, pentru toate coordonatele socialului,starea de pace va reprezenta o condi]ie obligatorie [i va fi abordat` ca atare. Îna[teptarea acelui moment, nimic din ceea ce au f`cut [i fac oamenii pentru pacenu a fost [i nu este zadarnic. • Cele dou` coordonate fundamentale ale existen]eiumane sunt inexorabilul [i aleatoriul. • Când vanitatea sau interesele tale suntcele care au determinat unele gesturi sau fapte de bine, pe care le-ai f`cut, ar fi oeroare sau un nonsens ca s` te a[tep]i, în replic`, la manifestarea recuno[tin]ei.• Într-o curte se poate privi prin gard, peste gard sau deloc. Curtea poate fi a min]ii,a sufletului sau una foarte material`. Ea poate fi plin` sau goal`, concret` sauvirtual`... Iat` un mod de a ne complica existen]a, teoretizând inutilul sau nimicul,acordându-le statutul de lucruri importante. • Lumea este plin` de oameni pentrucare ziua de apoi a fost ieri, alaltìeri sau cu multe zile înainte... • Nu ignora]iignoran]a. Ea este mama prostiei. •„Când ne uit`m cum merg lucrurile în lumeaasta, s-ar spune c` trebuie s` existe vreun geniu rùf`c`tor care caut` numai s`tulbure odihna [i lini[tea oamenilor”. Aceast` zicere foarte ... actual`, de altfel,apar]ine contelui suedez Johan Oxenstiern, fiind scris` pe la anul 1700. • Civiliza]iauman` ar fi fost cu cel pu]in un pas mai înainte, dac`, de-a lungul timpurilor,oamenii de [tiin]` [i filosofii sì ar fi avut ceva mai mult sim] al umorului. Altfel spus,gravitatea, seriozitatea sau morga acestora au avut, în timp, [i efecte de stagnaresau regres. • Sub pseudonimul de odihn`, lenea umbl` prin lume, f`r` pic de jen`.• Istoria lumii se împarte în dou` perioade distincte. Prima - este format` din cele[apte zile, în care Dumnezeu a creat lumea. A doua - a început în cea de a opta zi[i ea continu` [i ast`zi, fiind perioada în care Dumnezeu încearc`, înc`, s` corectezeerorile primei etape... • Cea mai sigur` modalitate de a avea un lucru este acela dea-l ob]ine. • Este posibil ca, la începutul unei revolu]ii, adev`rul s` se fi impus prinviolen]`. Dar dac` acest lucru va dura mult` vreme, înseamn` c` avem de-a facecu alt fenomen, de fapt: ori s-a furat revolu]ia, ori cineva s-a folosit de numele ei,pentru a instaura altceva... • De multe ori, nici str`lucirea nu este totul. O prim`diferen]iere o poate face chiar calitatea sa. • Singurul lucru care poate fi la fel dep`gubos ca impruden]a este excesul de pruden]`. • E posibil ca, într-o zi, Sisif sàfle adev`rul despre sine. Ar fi interesant de urm`rit efectele pe care le-ar produce:revolu]ie, revolt`, resemnare, nimic... • În mod preponderent, politica este arenaîn care programele, planurile, viziunile, perspectivele sunt, dup` caz, prefigurate,figurate sau desfigurate. • Fie prostia cât mai frapant` [i mai gogonat`. Dac` sevor g`si suficient de mul]i exper]i care s-o confirme, ea va deveni un adev`r denecontestat, un truism, ceva axiomatic. • Legile proaste sau nefavorabile se abrog`mult mai greu decât celelalte. {i, oricum, destul de târziu fa]` de cât ar fi cazul.• În istoria sa, omenirea a avut multe vise. Dar cel mai frumos dintre ele a fostpacea. Dup` cum merg lucrurile prin lume, el va continua s` r`mân` [i de aiciîncolo tot un vis... • Sistemele simple sunt cele mai eficiente [i mai func]ionale. Pem`sur` ce ele devin complexe, încep s`-[i pun` piedici singure. • Putereatr`snetului nu const` în puterea zgomotului care îl înso]e[te. Dar el nu este deneglijat. • Orice criz` energetic` poate s` scoat` la... lumin` o multitudine dediverse alte probleme...

În istoria sa, omenirea aavut multe vise. Dar cel maifrumos dintre ele a fost pacea.Dup` cum merg lucrurile prinlume, el va continua s` r`mân`[i de aici încolo tot un vis...

Cam asta suntem... Ni[te bro-boane de sudoare care alunec`[i se strâng cu banul în chip deicoan`.Bìatul din fa]a mea a venit în armat` pentru

c` a v`zut o mân` întins`. Cealalt`, mânamamei, e acas`, cald`, dar tot mai goal`

cu fiecare zi. Mama lui are cancer, iar bìatul din fa]amea e singurul din camer` care [tie cum e s` tedoar`.

Doamna din fa]a mea a venit în armat` pentru cà primit stabilitate. Armata i-a oferit prilejul de a muncicu lini[tea c` într-o anumit` zi din lun` cardul ei seva înc`rca. {i-n acea zi, va face cump`r`turi. Va fiunul din zecile de co[uri dintr-un supermarket...

Singur, dup` dou` discu]ii, las capul pe spate [iînchid ochii. Îmi amintesc de cartea care m` sf`tuias`-mi golesc mintea de probleme [i s`-mi imaginezsuprafa]a lini[tit` a unui lac. Totu[i... Tocmai ce amstat de vorb` cu bìatul unei mame care are cancer!Iar doamna aceea... Doamna aceea îmi spusese càre o feti]` de crescut. C` nu-i ajung banii. {i-n loc s`vizualizez lacul, fug cu mintea la broboanele desudoare care mi se strâng pe spate.

Cam asta suntem... Ni[te broboane de sudoarecare alunec` [i se strâng cu banul în chip de icoan`.Nu ne mai vedem pentru c` ne e jen` s` recunoa[temc` n-avem bani nici de-o cinste. Citim cu coada

OAMENI, NU ROBO}I

ochiului din tabloidul altuia [i adev`rul e c` neconsum` realitatea, de[i mul]i înc` mai au impresiac` raportul e invers. Alerg`m ca ni[te stafii, doar pen-tru a rostogoli un bulg`re de nimic de la o lun` la alta.

Deschid ochii [i-mi spun s` nu mai filosofez atât.Fii, domnule, mai ra]ional! Uite, scrie un articol încare s` exprimi ce sim]i acum. Cine crezi c` o s`-]iciteasc` „ame]elile”?

De aceea scriu, ca s` v` spun c` am întâlnit oamenicu griji [i c` grijile lor mi-au amintit de ale tuturor. {ic` în spatele unor ]inute kaki se afl` suflete, nu numaifunc]ii prin cumul. Iar unii comandan]i ar trebui s`]in` cont [i de faptul c` nu au în subordine robo]i, cioameni. Oameni care au familii, mame pe care lesun` rar, ta]i cu care abia vorbesc, copii pe care-i v`ddoar pentru c` sunt pe wallpaper [i „prieteni” cu carese întâlnesc mai des pe re]elele de socializare.

Cei mai mul]i dintre noi alerg`m ca s` prindemziua când „se umple” cardul. Îl golim imediat [i netrezim în aceea[i goan`. Din când în când, primim oveste proast` ca un du[ rece. For]a]i, ne revedem cu„cei dragi” [i ne promitem c` o s` ne întâlnim maides. Apoi, uit`m. Eu mi-am amintit. În fa]a unui bìat[i a unei doamne ca atâ]ia al]ii.

PE LOC REPAUS

Des

en: C

rist

i VE

CE

RD

EA

-CR

IV

La calculul diurnei m` amuz de fiecare dat`.13 lei pe zi. O sum` care stârne[te zâmbetulnumai în prima etap`. Apoi, evident, surâsulîmi înghea]` brusc pe buze, c`ci o simplàdunare sfâr[e[te, inexorabil, cu un minus.

PRIZONIERII DIURNEI

Drumul spre casieriaunit`]ii pentru unavans de misiune

este pres`rat cu îndoieli. Sunt saunu bani? Adesea, r`spunsul e nu.Un nu dezn`d`jduit sau unul cuinflexiuni metalice în voce, care afost repetat, probabil, în fa]a maimultor solicitan]i din aceea[i zi,încât o nega]ie banal` a devenitu[or irita(n)t`. Sunt deconturi îna[teptare. Banii urmeaz` s` vin`.De mult` vreme aud felulademenitor în care ar putea sunaacel viitor promis, întotdeaunarozaliu, pleznind de optimism [imustind a rezolv`ri miraculoaseale tuturor problemelor. Cândva.Într-un viitor pe care, inevitabil,s-ar putea s` nu apuc s`-l„îmbr`]i[ez” vreodat`.

A[adar, nu sunt bani.Trebuie s` m` bazez pe ceea ceam. M` caut în buzunare, suntînainte de salariu, sufl` un vântteribil prin ele, dar misiunea estemisiune. M` înham la drum. Cufoi de drum (de clasa a II-a, buneoricum, chiar dac` mi se explic`ce drepturi a[ avea, asociategradului!) [i atâ]ia bani câ]i mi-aumai r`mas. Calcula]i cu grija celuicare [tie c` fiecare deplasare arepartea ei de neprev`zut. Nu [tiucum fac, dar mereu cheltuielilereale nu acoper` banii care seîntorc din deconturi. {i v`închipui]i, sper, c` nu batrestaurantele fine în cùtare devit` kobe sau alte excentricit`]iobi[nuite pentru fe]e ceva maisimandicoase. Împ`turesc ni[te

sandvi[uri, f`cute ca la mamaacas`, s` ]in` de foame.

La calculul diurnei m` amuzde fiecare dat`. 13 lei pe zi. Osum` care stârne[te zâmbetul

numai în prima etap`. Apoi,evident, surâsul îmi înghea]`brusc pe buze, c`ci o simplàdunare sfâr[e[te, inexorabil, cuun minus. În buzunarele mele.Aflu c` aceea[i diurn` estereglementat` pentru toateinstitu]iile statului [i c` sumaaceasta ar trebui, cumva, sàcopere eventualele cheltuielineprev`zute care ar putea sàpar`. M` înduio[eaz` grijalegiuitorului. Prin urmare, s-agândit cineva la acest aspect. Nupot s` nu fiu recunosc`tor. Facun inventar rapid al tuturor„neprev`zutelor”, atâtea câte îmitrec iute prin minte. Am pierduttrenul/autocarul/microbuzul/bacul, trebuie s` g`sesc un altmijloc de transport, cazarea estecu neputin]` de asigurat acolounde ajung [i, fatalitate, nu maiam, ca alt`dat`, exerci]iuldormitului sub cerul liber (iat`,îmi recunosc neputin]ele!) sau,pur [i simplu, am ratat masa la

popot` [i pre]ioasele sandvi[uri sevor fi epuizat deja. Mintea mea,probabil cu bun` [tiin]`, înl`tur`din acest rapid inventar situa]iilecu adev`rat dramatice carepresupun sume de nediscutataici. Cei 13 lei, oricât a[ încerca s`le g`sesc vreo utilizare înîmprejur`rile mai sus amintite seînc`p`]âneaz` s` acopere doar

vreo dou` bidoane de ap` plat`,câteva pâini, patru pateuri, vreo[ase bilete pentru transportul încomun în diferite localit`]i, câtevaziare, niciodat` înso]ite de vreocarte sau cine [tie ce altfarafastâc, la „ofert`”, [i a[a,pentru r`sf`], vreo dou` înghe]atemai modeste. Fire[te, separat,c`ci sunt convins c` matematicadumneavoastr` este aceea[i cucea pe care o folosesc [i eu.

M` gândesc c` suntemprizonierii neferici]i ai unei diurnesuficient de mic` în a[a fel încât s`ne pun` destule problemeexisten]iale, rugându-ne cuînver[unare s` ne ocoleasc`„neprev`zutul”, transformându-neîn planificatorii riguro[i ai oric`ruiipotetic viitor, [i suficient de mareîncât s` nu putem afirmavreodat` c` nu exist`, c`ci ar fi unneadev`r. Dar pentru aceast` dinurm` „demonstra]ie”, trebuie s`recunoa[te]i c` era îndestul [i unsingur leu.

IMPACT20Observatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

DECESE

Un copil de cinci ani, C lin, [i p rin]ii lui au nevoie urgent de ajutor. Totul a început în urm cu un an [i jum tatecând, în urma unui consult la Spitalul de Recuperare Ia[i, prof. dr. Cristian Popescu, neurolog de specialitate, analizândRMN-ul cerebral al lui C lin l-a diagnosticat cu hidrocefalie [i mici forma]iuni cerebrale care p reau a fi metastaze pornitedin alt parte a corpului. Plecat cu p rin]ii, de urgen] , la Bucure[ti a fost diagnosticat cu tumor medular T6-T8,hidrocefalie tetraventicular [i disemin ri cerebrale leptomeningeale. Se instalase [i parapareza. Au urmat multe [edin]ede chimioterapie [i kinetoterapie. A efectuat tratamente la Institutul Oncologic din Bucure[ti, Spitalul Bagdasar [i Spitaluldin Ravensburg, Germania. Aici, cu ajutorul dr. Ioana Knoeller, a opera]iilor [i a tratamentului, starea lui C lin s-aîmbun t ]it. La nici dou luni boala a revenit. În urma biopsiei efectuate în Germania s-a stabilit c sufer de tumorglioneuronal leptomeningeal difuz . E un tip nou de tumor cerebral , înc neclasificat de Organiza]ia Mondial aS`n t ]ii. Se mai cunosc doar patru cazuri, descoperite în Italia. C lin face chimioterapie de 10 luni. Dup ce va termina [iultimele dou cure de citostatice va trebui s mearg la o clinic în afara ] rii pentru radioterapie.

În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului, precum [i a interven]iilor viitoare, tat l lui C lin, plutonierul(r) Bogdan Graur, a înfiin]at în octombrie 2011 o asocia]ie umanitar , cu numele C lin lupt pentru via] .

Prin bun voin]a celor de la ROMTELECOM am ob]inut un num r de TELEDON valabil trei luni. Num rul de telefon0 900 900 820 poate fi apelat doar din re]eaua ROMTELECOM, iar cel care sun doneaz în contul Asocia]iei C lin LuptPentru Via] suma de 5 euro.

Datele de contact ale asocia]iei sunt:WWW.CALINGRAUR.INFOCIF 29266400, Banca BCR, Cont RO81RNCB0175124567850001,IA{I, TEL 0735657423, FAX 0378106574, e-mail: calin_lupta_ [email protected] U.M. 01079 Miercurea Ciuc solicit ajutor umanitar pentru sprijinul camaradului nostru, plutonier-major

Stancu Partene Gheorghe, unic între]in tor al familiei, diagnosticat cu neoplasm al colonului transvers operat [i paraparezspastic , cheltuielile pentru efectuarea interven]iilor chirurgicale [i pentru tratamentele post-operatorii dep`[ind cu multposibilit ]ilor financiare proprii.

Dona]iile se pot efectua în contul: Stancu Partene Rodica, RO16RZBR0000060011044234, deschis la filiala RaiffeisenBank, filiala Miercurea Ciuc, pe numele Stancu Partene Rodica.Adrian Ionu] Brujan, în vârst de 20 de ani, singurul copil al maiorului (r) Ion Brujan, a fost diagnosticat în urma

concluziilor RMN efectuate la centrul medical ELIM cu malforma]ie vascular frontal paramedian stânga, care înprofunzime ajunge p#n la nivelul cornului frontal al ventriculului lateral stâng asociat cu leziune schelar hemoragicìntraparenchimatoas frontal stâng . Oricine îl poate ajuta, cu orice sum , oricât de mic ar fi ea. Tel. 0350 404 186, 0724557 224. Conturi la Banca Carpatica: cont lei RO66CARP039000808628RO01, cont euro RO23CARP-039000808628EU01.Asocia]ia de caritate din armata României Camarazii invit întregul personal al Armatei s contribuie la încercarea

de a da o [ans la via] fiului colegului nostru , p.c.c. Nicu Ciobotea, din U.M. 01912 Fete[ti.Tân rul Gelu Alexandru Ciobotea, în vârst de 22 ani, a fost diagnosticat în anul 2010 cu o afec]iune grav ce a evoluat

nefavorabil. Pentru efectuarea tratamentului recomandat de medici pe urm toarele trei luni, suma se ridic la 40.000 delei. Asocia]ia a alocat deja un ajutor de 15.000 de lei.

Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare, pe numele Gelu AlexandruCiobotea, deschis la Raiffeisen Bank Bucure[ti, astfel: în lei – RO88RZBR0000060014679953; în euro –RO65RZBR0000060014690261; în USD – RO54RZBR0000060014690265.Plutonierul Petru Bro[tiuc, încadrat la UM 01411 Bârlad, are o feti] în vârst de [ase luni cu o afec]iune grav la ficat,

în stadiu final (atrezie de c i biliare extrahepatice; portoenterostomie Kasai; eventra]ie abdominal ; distrofie gr. I precoce),necesitând un transplant urgent de ficat. Este pe lista de a[teptare la o clinic din Germania, având nevoie de fondurifinanciare corespunz toare.

Costul pentru interven]ie [i tratament este de aproximativ 80.000 de euro, mult peste posibilit ]ile financiare alefamiliei.

Solicit m sprijin financiar pentru camaradul nostru, în vederea efectu rii interven]iei medicale.Sumele de bani vor fi depuse în contul RO19OTPV430000630030ROO1, cont în lei, deschis la OTP Bank, România

– titular Bro[tiuc Monalisa.

ANUN}URI UMANITARE

ANSAMBLUL FOLCLORIC DOINI}A,LA CEAS ANIVERSAR

Ansamblul folcloric Doini]a aniverseaz`, la 25 octombrie, unsprezece ani de activitate.

Acest colectiv artistic este format din 90 de tineri, copii ai cadrelor militare din garnizoanaBistri]a, din tineri ai jude]ului Bistri]a-N`sùd, dar [i din soli[tii vocali consacra]i: SimonaPop Labi[, Marcel Avram [i Cornelia Ardelean Archiudean.

Un scurt bilan] este edificator. A[adar, Doini]a a sus]inut în fa]a publicului, de laînceputul acestui an, 35 de spectacole, a avut numeroase apari]ii pe posturile locale [icentrale de televiziune.

Membrii Filialei A.N.C.M.R.R. – sector 6, colegii, colaboratorii, prietenii apropia]i î[i exprim`profundul regret pentru trecerea în nefiin]`, dup` o lung` [i grea suferin]`, a colonelului (r) ing. R.A.A.TIVILICHI DUMITRU. A fost stimat [i apreciat de to]i cei care l-au cunoscut ca un foarte bun specialist,cu calit`]i etice [i morale deosebite, apropiat de oameni [i ca fost membru în conducerea filialei.

Cei care l-au cunoscut [i i-au fost aproape îi vor purta o frumoas` [i ve[nic` amintire. Dumnezeu s`-lodihneasc` în pace! Dr. ing. CR~CIUNOIU CRISTIAN, membru reformator al Ligii Navale Române în 1990, ne-a

p`r`sit prematur la 9 octombrie 2012, dup` o suferin]` nemeritat`. Suntem al`turi de doamna CristinaCr`ciunoiu, so]ia lui drag`, [i de cele dou` fiice greu încercate. Pentru tot ceea ce a f`cut pentru marin`,avia]ie [i celelalte arme, Liga Naval` Român` nu îl va uita pe Cristi, prieten al marinarilor [i al aviatorilor.

Dumnezeu s`-l aib` ve[nic în grija sa! Cadrele militare [i personalul civil contractual din Serviciul Istoric al Armatei î[i exprim întreaga compasiune

[i sunt al turi de colega lor, Elena Andreiana, în aceste momente grele pricinuite de trecerea în eternitate a tat lui sù.Transmitem sincere condolean]e [i întreaga noastr` compasiune familiei îndoliate. Dumnezeu s`-l

odihneasc` în pace!Membrii Filialei sectorului 6 – A.N.C.M.R.R. „A.I. Cuza” î[i exprim profundul regret pentru trecerea în nefiin] ,

la data de 9 octombrie 2012, dup o lung [i grea suferin] , a camaradului nostru colonelul (r) medic ANDRONICCONSTANTIN.

Medic primar cardiolog, cu deosebite calit`]i etice [i morale, apropiat de oameni, a fost stimat [i iubitde to]i cei care l-au cunoscut.

Pentru filial`, prietenii [i colegii apropia]i, decesul doctorului Andronic reprezint` o grea pierdere.Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

Academia Naval Mircea cel B`trân din Constan]a anun] scoaterea la concurs a urm`toarelor posturi didacticemilitare: • Profesor militar (poz. 7) în Departamentul de electrotehnic , comunica]ii [i armament naval din Facultateade Marin Militar (comandor – 091 – MC), un post – ofi]er; • Lector universitar ([ef lucr`ri) (poz. 5) în Departamentulde [tiin]e nautice din Facultatea de Marin Militar (c`pitan-comandor – 090 – MC), un post – ofi]er; • Instructor(poz. 8) în Departamentul de [tiin]e nautice din Facultatea de Marin Militar (locotenent-comandor – 088 – L), unpost – ofi]er; • Instructor (poz. 9) în Departamentul de arhitectur` naval`, management naval [i portuar dinFacultatea de Marin Civil (locotenent-comandor – 088 – L), un post – ofi]er.

Condi]iile [i documentele de înscriere la concurs sunt precizate în Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M.4/11.01.2002, pentru aprobarea Instruc]iunilor privind corpul instructorilor militari din institu]iile militare de înv ] mânt.

Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la data public`rii posturilor. Concursul se organizeaz`dup` 15 zile de la încheierea înscrierilor.

Postul de lector universitar ([ef lucr`ri) se ocup potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011 a educa]iei na]ionale, aH.G. 457/2011 [i a Regulamentului de ocupare a posturilor didactice în Academia Naval Mircea cel B`trân.

Participarea la concurs a personalului militar este condi]ionat de avizarea acestuia de comisiile de selec]ie, înconformitate cu Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M.22/2010.

Informa]ii suplimentare se pot ob]ine de la biroul personal, la telefoanele 0241.626200 int. 1155, 0241.666392,sau la RTP.STAR 4102.254.

FUNC}II SCOASE LA CONCURS

În aten]ia personalului de informare [i rela]ii publice din unit`]ile militareConform ordinului M.237 din 28.12.2007 pentru aprobarea „Metodologiei privind asigurarea cu

pres` militar` central` [i alte produse de informare public`”, situa]iile centralizatoare, cuprinzândcererile de gratuit`]i pentru anul urm`tor, se trimit la Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`riiNa]ionale (UM 02532 Bucure[ti) pân` la data de 30 decembrie a anului în curs. Cererile de gratuit`]inu vor cuprinde art. 8 (cadre militare în activitate [i personal civil).

Pentru informa]ii ne pute]i contacta la tel. 021/322.82.87, interior 160.

R ecent, absolven]ii Promo]iei 1982, specialitatea Infanterie, ai {colii Militare de Ofi]eri Activi „Nicolae B lcescu” din Sibiu, în prezent Academia For]elor Terestre „Nicolae B`lcescu”, s-au reîntâlnit la 30 de ani de la absolvire. Întâlnirea dup`

30 de ani de la absolvire a fost o impresionant` r`sfirare de amintiri a absolven]ilor acesteipromo]ii, acum parte din ei seniori în rezerva o[tirii române. Entuzia[ti ca [i la desp`r]ire,cu 30 de ani în urm`, la reîntâlnire ei s-au îmbr`]i[at cu toat` dragostea [i afec]iuneacamaradereasc` dup` absolvirea [colii cu gradul de locotenent.

Fo[tii absolven]i s-au reunit în Aula Academiei, într-un veritabil „Apel Solemn" fiecareprezentând public împlinirile celor 30 de ani de carier` militar`. Colonelul prof. univ. dr.Robert St`nciulescu, loc]iitorul comandantului Academiei For]elor Terestre, a exprimat,în interven]ia sa, sentimentul de bucurie al revederii dup` 30 de ani, confesându-se:„Întâlnirea a fost o clip` unic` în via]a noastr` în care am dat raportul vie]ii în fa]a fo[tilor

DUP~ 30 DE ANI,DIN NOU ÎMPREUN~

dasc`li [i comandan]i, cu tot ce am realizat în anii ce s-au scurs de la absolvire. În aceast`clip` solemn`, readucem în chenarul sufletelor amintiri din [coal`, dar [i chipurile dragilorno[tri comandan]i [i dasc`li, p`rin]i suflete[ti care ne-au format cu r`bdare [i tact, adev`ra]ioameni capabili de a ne îndeplini misiunile încredin]ate la posturile datoriei. Datorit` loram reu[it ca to]i s` devenim adev`ra]i oameni de caracter, buni comandan]i [i educatoriai osta[ilor. Lor le dator`m toate împlinirile [i performan]ele vie]ii pentru care le adres`mmul]umiri din tot sufletul nostru. {i s` nu uit`m niciodat` [coala în care ne-au fost g`zduitevisurile adolescentine de a deveni ofi]eri activi în Armata României”.

Fo[tii absolven]i au participat la o slujb` religioas` de pomenire în Capela Ortodox` aAcademiei, oficiat` de preotul C`lin S`m`rghi]an în memoria comandan]ilor, profesorilor[i a colegilor care nu au mai apucat s` r`spund` prezent la aceast` întâlnire de suflet.

Dup` acest moment emo]ionant, fo[tii absolven]i au vizitat baza didactic` a Academieiunde li s-a explicat noua organizare a institu]iei de înv`]`mânt superior, misiunea [iperforman]ele ob]inute în preg`tirea genera]iilor de ofi]eri pentru toate specialit`]ile [iarmele din For]ele Terestre.

Întâlnirea Promo]iei 1982, a 61-a a {colii Militare sibiene, fost` „Principele Carol”, amai adùgat o fil` în hronicul emblematicului a[ez`mânt de înv`]`mânt ale c`rei tradi]iile-a preluat [i le continu` Academia For]elor Terestre „Nicolae B`lcescu”.

Colonel (r) Victor NEGHIN~

La invita]ia Statului Major al Flotei Militare Constan]a [i a Cercului Militar din Constan]a,în luna august, cu ocazia Zilei Marinei [i a lucr`torului portuar, 70 de arti[ti au sus]inutspectacole în garnizoanele de pe litoral, l`sând o impresie foarte frumoas`. Men]ion`m c`turneul din acest an a fost cel de-al zecelea pentru Doini]a, la invita]ia marinarilor români,care ne-au adoptat ca pe propriii lor fii.

La ceas aniversar, Doini]a împline[te media de vârst` a componen]ilor ei, 11 ani, [i sepoate spune c` de la înfiin]are [i pân` în prezent i s-au al`turat peste 200 de soli[ti vocali [i300 de dansatori, care au înv`]at ABC-ul pasiunii lor sub îndrumarea acelora[i p`rin]i -Cornelia Ardelean Archiudean [i Aurel Muntean.

Colonel (r) Florentin ARCHIUDEAN

21CALEIDOSCOP Observatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)

www.presamil.ro

Rubric` realizat` demaistrul militar principal

Cristian GHIZDEANU

Dezlegarela careul

STR@M-TORI DINROM@NIA

(II)

dinObservatorul

militarnr. 40/2012

PlutonierElena-Irina SPILC~

ÎN LUMINAASTRELOR

CogitoCogitoCogitoCogitoCogito

Ilarion BARBU

Colonel (r) Petre G. NICOLAE

LA COFET~RIE

Nu fibun cu

invidiosul,c`ci îi vei

cre[tesuferin]a.Atâta mailipsea, î[iva zice el,s` fie [i

bun!

NicolaeIORGA

... Europa dispune de 38.000 de kilometri de cì navi-gabile interioare, exist#nd în acela[i timp un num`r de20.000 de barje disponibile pentru transportul m`rfurilorîn întreaga Europ`?

…La 11 iunie 1770exploratorul englezJames Cook a descope-rit Marea Barier` deCorali din largul coasteiaustraliene?

... La 18 iunie 1815 a avut loc b`t`lia de la Waterloo(Belgia), în urma c`reia Napoleon, împ`rat al Fran]ei(1804-1814 [i 1815), a fost înfrânt de armatele anglo-prusace [i a pierdut pentru totdeauna tronul Fran]ei?

... Cercet`torii audescoperit exemplare alemicu]ilor arici de marecare au trìt peste 200 deani? Întâlnite în OceanulPacific, aceste fiin]e trìescpe fundul apei, în zonestâncoase, cu pu]ine valuri

[i materii solide: nisip, p`mânt etc.

VIA}A S~N~TOAS~ {I... GUSTUL

Gustul este senza]ia produs` de alimente sau altesubstan]e ca urmare a excit`rii receptorilor gustativi de pemucoasa bucal` [i de pe limb`. O alimenta]ie s`n`toasèste diversificat` [i îmbin` alimente cu gust dulce, picant,amar [i acri[or, pentru c` fiecare dintre acestea are beneficiidiferite pentru s`n`tate. Multitudinea de fructe [i legumedin timpul verii ne ofer` posibilitatea de a experimentadiverse re]ete de mânc`ruri, care îmbin` în mod armoniostoate gusturile. Consumul excesiv dintr-un aliment poateavea ca rezultat obezitatea [i toxicitatea sau apari]ia deficien-]elor nutri]ionale din cauza lipsei diversit`]ii.

Gustul dulce are efect energizant. Alimentele respec-tive le consum`m în momentele în care ne sim]im lipsi]i deputere [i energie. Pepenele ro[u are o mul]ime de beneficiica efectul de detoxifiere, de hidratare [i con]ine 90% ap`.

Gustul amar are efect medicinal. Castravetele arevitamina B [i alte minerale, elimin` toxinele, men]ine pieleas`n`toas`. Ciocolata neagr`, cu gust amar, reducetensiunea [i riscul diabetului.

Gustul acri[or are efect tonic. Vi[inele con]in vitaminaC, potasiu [i contribuie la arderea caloriilor. Zmeura arepropriet`]i antimicrobiene.

Gustul picant are efect de sl`bire. Ardeiul iute ardegr`simile, folosit în mâncare în exces poate provoca arsuristomacale.

Foto: Romeo FERARU

Civil

iza]ia

och

iului

MANECII, CN,ATU, LANDOU,SECTA, SITA,U, RENI, SAN,TAIA, LAC, T,EURIPOS, LE,

RE, UTILA, MO,PI, ZINC,

ARCA, KERCI,CAZINO, AER.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Ave]i parte de os`pt`mân` plin` în evenimente care v` solicit` nervos.

Trebuie s` fi]i deschis la noi oportunit`]i [i s` nu respinge]i nicio idee pân` nu o ve]i analiza cu maxim` aten]ie. Este posibil s`g`si]i o solu]ie prin care s` stinge]i un conflict mai vechi.

Taur (21 aprilie-20 mai): Perioada aceasta prezintòportunit`]i profesionale riscante, asupra c`rora trebuie

s` v` apleca]i cu aten]ie. Ave]i de f`cut mai multe drumuri pentrua încheia o în]elegere privitoare la o achizi]ie.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Trece]i printr-o perioad`benefic` studiului, ave]i de recuperat o serie de informa]ii,

care v` sprijin` demersurile în ini]ierea unor acte. O problem`de familie la care v` gândi]i de mult` vreme începe s`-[i g`seasc`solu]ionarea cu ajutorul unui prieten.

Rac (22 iunie-22 iulie): Reu[i]i s` v` relaxa]i [i s`privi]i toate provoc`rile ca pe încerc`ri menite s` v` scoat`

la suprafa]` cuno[tin]ele [i în]elepciunea. Rela]iile sociale suntafectate din cauza unor vorbe tìoase pe care le-a]i spus la nervi.

Leu (23 iulie-22 august): Munca dumneavoastr` vòcup` o mare parte din timp, dar reu[i]i s` satisface]i [i

dorin]ele membrilor familiei, care se bucur` de prezen]adumneavoastr`. Pleca]i într-o excursie fulger la sfâr[ituls`pt`mânii, care v` va ajuta s` v` reînc`rca]i bateriile.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Zvonurilelansate la adresa persoanei iubite v` afecteaz` peste m`sur`.

V` sim]i]i pus la zid de rude [i v` retrage]i o perioad` de timppentru a medita asupra deciziilor pe care va trebui s` le lua]i.

Pasiunile nativilor Pasiunile nativilor Pasiunile nativilor Pasiunile nativilor Pasiunile nativilor LLLLLeu [i cadourileeu [i cadourileeu [i cadourileeu [i cadourileeu [i cadourilepotrivite pentru ace[tia: Nativii zodiei potrivite pentru ace[tia: Nativii zodiei potrivite pentru ace[tia: Nativii zodiei potrivite pentru ace[tia: Nativii zodiei potrivite pentru ace[tia: Nativii zodiei LLLLLeueueueueusunt oameni practici, iubitori de putere [isunt oameni practici, iubitori de putere [isunt oameni practici, iubitori de putere [isunt oameni practici, iubitori de putere [isunt oameni practici, iubitori de putere [i

lux, ambi]io[i, impun`tori, lacomi delux, ambi]io[i, impun`tori, lacomi delux, ambi]io[i, impun`tori, lacomi delux, ambi]io[i, impun`tori, lacomi delux, ambi]io[i, impun`tori, lacomi decunoa[tere, vorb`re]i [i curio[i. Sportul [icunoa[tere, vorb`re]i [i curio[i. Sportul [icunoa[tere, vorb`re]i [i curio[i. Sportul [icunoa[tere, vorb`re]i [i curio[i. Sportul [icunoa[tere, vorb`re]i [i curio[i. Sportul [i

dansul îi ajut` s` elimine cu succes energiadansul îi ajut` s` elimine cu succes energiadansul îi ajut` s` elimine cu succes energiadansul îi ajut` s` elimine cu succes energiadansul îi ajut` s` elimine cu succes energianegativ`. O alt` pasiune ar fi dragosteanegativ`. O alt` pasiune ar fi dragosteanegativ`. O alt` pasiune ar fi dragosteanegativ`. O alt` pasiune ar fi dragosteanegativ`. O alt` pasiune ar fi dragostea

pentru lucrurile valoroase rare, depentru lucrurile valoroase rare, depentru lucrurile valoroase rare, depentru lucrurile valoroase rare, depentru lucrurile valoroase rare, deanticariat, pictura, sculptura [i afec]iuneaanticariat, pictura, sculptura [i afec]iuneaanticariat, pictura, sculptura [i afec]iuneaanticariat, pictura, sculptura [i afec]iuneaanticariat, pictura, sculptura [i afec]iunea

pentru câinii de talie mare. Sunt dispu[i s`pentru câinii de talie mare. Sunt dispu[i s`pentru câinii de talie mare. Sunt dispu[i s`pentru câinii de talie mare. Sunt dispu[i s`pentru câinii de talie mare. Sunt dispu[i s`fac` cele mai mari sacrificii pentru a reu[ifac` cele mai mari sacrificii pentru a reu[ifac` cele mai mari sacrificii pentru a reu[ifac` cele mai mari sacrificii pentru a reu[ifac` cele mai mari sacrificii pentru a reu[i

s`-[i ating` scopurile, oricât timp [i resurses`-[i ating` scopurile, oricât timp [i resurses`-[i ating` scopurile, oricât timp [i resurses`-[i ating` scopurile, oricât timp [i resurses`-[i ating` scopurile, oricât timp [i resursele-ar lua asta. Cadourile potrivite pentru eile-ar lua asta. Cadourile potrivite pentru eile-ar lua asta. Cadourile potrivite pentru eile-ar lua asta. Cadourile potrivite pentru eile-ar lua asta. Cadourile potrivite pentru eitrebuie neap`rat s` aib` ceva deosebit, s`trebuie neap`rat s` aib` ceva deosebit, s`trebuie neap`rat s` aib` ceva deosebit, s`trebuie neap`rat s` aib` ceva deosebit, s`trebuie neap`rat s` aib` ceva deosebit, s`

con]in` ceva din lucrurile enumerate maicon]in` ceva din lucrurile enumerate maicon]in` ceva din lucrurile enumerate maicon]in` ceva din lucrurile enumerate maicon]in` ceva din lucrurile enumerate maisus, ori s` aib` leg`tur` cu ascensiunea lorsus, ori s` aib` leg`tur` cu ascensiunea lorsus, ori s` aib` leg`tur` cu ascensiunea lorsus, ori s` aib` leg`tur` cu ascensiunea lorsus, ori s` aib` leg`tur` cu ascensiunea lor

profesional`. Iubesc hainele clasice,profesional`. Iubesc hainele clasice,profesional`. Iubesc hainele clasice,profesional`. Iubesc hainele clasice,profesional`. Iubesc hainele clasice,restaurantele elegante, unde se m`nânc`restaurantele elegante, unde se m`nânc`restaurantele elegante, unde se m`nânc`restaurantele elegante, unde se m`nânc`restaurantele elegante, unde se m`nânc`

bine, [i le place s` se lanseze înbine, [i le place s` se lanseze înbine, [i le place s` se lanseze înbine, [i le place s` se lanseze înbine, [i le place s` se lanseze îndomenii unde li se permite s`-[i exprimedomenii unde li se permite s`-[i exprimedomenii unde li se permite s`-[i exprimedomenii unde li se permite s`-[i exprimedomenii unde li se permite s`-[i exprime

imagina]ia [i s`-[i pun` în practic` ideile.imagina]ia [i s`-[i pun` în practic` ideile.imagina]ia [i s`-[i pun` în practic` ideile.imagina]ia [i s`-[i pun` în practic` ideile.imagina]ia [i s`-[i pun` în practic` ideile.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Scopulscuz` mijloacele. V` scoate]i din mânec` to]i a[ii de care

dispune]i pentru a convinge un [ef s` v` sus]in` demersurileunei c`l`torii în interes profesional.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Grijile dinultimele luni v` acapareaz` [i v` sim]i]i tot mai obosit.

Primi]i ajutorul unui prieten devotat, care v` înso]e[te [i v`sprijin` în toate demersurile.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): V`lipse[te r`bdarea [i încerca]i s` gr`bi]i demararea unor

acte. Mici probleme de s`n`tate s-ar putea înrùt`]i dac` nule ve]i trata la timp.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Afla]i o seriede ve[ti despre cineva care a avut un rol important în via]a

dumneavoastr`. La locul de munc` sunte]i desemnat s`monitoriza]i derularea în bune condi]ii a unor tratative.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): V` bucura]ide aten]ia [i afec]iunea partenerului de cuplu, iar acest

aspect v` umple de energie [i bun` dispozi]ie. Provoca]i discu]iiîn contradictoriu între dou` rude. Cheltui]i o sum` mare de banipe lucruri care nu v` trebuie neap`rat [i pute]i r`mâne f`r`resurse b`ne[ti pentru o perioad` lung`.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Activit`]ileextraprofesionale v` ajut` s` v` relaxa]i [i s` v` pune]i

la punct cu ultimele nout`]i din via]a prietenilor. Primi]isprijinul unui [ef în demararea unui proiect ce se va derulape termen lung.

{tia]i c`...

Observatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)www.presamil.ro

22 FINANCIAR

Radar economic

Pagin` realizat` de locotenent-colonel Gheorghe VI{AN

TREND ASCENDENTPE MARILE BURSE MONDIALE

În ultima perioad`, am asistat la ointensificare a eforturilor liderilor europeni deg`sire a unor solu]ii viabile pentru rezolvarecrizei datoriilor din zona euro. În acest sens,este de amintit, în primul rând, de lansareoficial`, luni, 8 octombrie, a MecanismuluiEuropean de Stabilitate (MES), fondulpermanent de salvare a zonei euro, destinatajutor`rii ]`rilor [i b`ncilor aflate în dificultate.MES va ajunge la o capacitate total` de 500 demiliarde de euro, pân` în 2014, de la 200 demiliarde de euro, cât are ini]ial. Acesta vafunc]iona în paralel cu cel`lalt fond de salvare,Facilitatea European` de Stabilitate Financiar`(FESF), pe care îl va înlocui în iunie 2013.Lansarea MES a venit în contextul temerilorcrescânde cu privire la ajutorul extern acordatGreciei [i a[tept`rilor c` Spania ar putea finevoit` s` apeleze la un sprijin financiar. Defapt, statului elen i s-au acordat câteva zile decreditori pentru a-[i îndeplini promisiunile dereform`, înainte de a primi urm`toarea tran[`de împrumut, de 31,5 miliarde de euro, ajutorf`r` de care guvernul de la Atena nu-[i va puteaonora pl`]ile scadente.

Evolu]iile Greciei în materie de reformestructurale [i consolidare fiscal` se afl` tot maimult în aten]ia Germaniei. Ca dovad`, pentruprima dat` de la începutul crizei europene,cancelarul german, Angela Merkel, a efectuato vizit` la Atena, în urma c`reia a declarat c`vrea s` ajute statul elen, îns` atunci când vavedea progrese în domeniul reformeloreconomice. {i totu[i, speran]e exist`. Grecia,aflat` în al cincilea an de recesiune, a anun]atde curând c`, în august, a înregistrat primacre[tere a produc]iei industriale (avans de 2,5%fa]` de perioada similar` din 2011) de dupìntrarea în criz`. Îns` industria are o ponderede doar 15% în economia elen`, ceea ceînseamn` c` revenirea acestui segment nu vaputea revitaliza sustenabil economia. Pe de alt`parte, în Spania, adâncirea recesiunii, cre[terea[omajului la aproape 25% [i problemelefinanciare ale regiunilor iberice îngreuneaz`situa]ia guvernului, care face eforturi uria[epentru a salva sistemul bancar. Decizia uneiadintre cele mai mari agen]ii de evaluare

financiar`, Standard&Poor’s (S&P), de areduce ratingul suveran al Spaniei, pentru atreia oar` anul acesta, la BBB-, la doar un niveldeasupra categoriei junk, ar putea for]aMadridul, nehot`rât pân` acum, s` cear` unajutor financiar interna]ional, ceea ce ar dasatisfac]ie pie]elor de finan]are. Rezolvareacrizei datoriilor din Europa, dar [i din StateleUnite, precum [i impulsionarea relans`riieconomice s-au aflat în aten]ia mini[trilor definan]e [i guvernatorilor b`ncilor centrale din

Majoritatea burselor mari ale lumii a consemnat o evolu]ie pozitiv`în prima jum`tate a acestei toamne, în pofida riscurilor mari ceplaneaz`, îndeosebi, asupra zonei euro [i, în general, la nivel global.Pe plan local, încrederea investitorilor de la Bursa de Valori Bucure[ti(BVB) a fost afectat` de mai multe evenimente interne, fapt reflectatîn cre[terea modest` a indicelui de referin]` al pie]ei de capitalromâne[ti, BET, cu doar 0,11%.

întreaga lume, reuni]i la sfâr[itul s`pt`mâniitrecute la Tokyo, în cadrul adun`rii anuale aFondului Monetar Interna]ional. PotrivitReuters, participan]ii au adoptat o list` de politiciîn acest sens, care rezum` în mare parte o seriede m`suri pl`nuite anterior, cum ar fi creareaunui program al B`ncii Centrale Europene deachizi]ii de obliga]iuni [i rezolvarea a[a-numitului vârf fiscal din SUA, ce implic`reduceri de cheltuieli [i major`ri de taxe ce arurma s` intre în vigoare la începutul anuluiviitor, dac` Congresul nu va ac]iona. Într-uncomunicat transmis dup` dou` zile de discu]ii,membrii FMI au atras aten]ia c` avansuleconomic la nivel mondial încetine[te [i c`persist` incertitudini serioase [i riscuri dedeclin.

Despre incertitudini putem vorbi [i cândanaliz`m evolu]ia pie]ei autohtone de capitaldin ultima vreme. E[ecul privatiz`rii Oltchim [ianularea, în instan]`, a unei hot`râri a Adun`riiGenerale a Ac]ionarilor de la Fondul Proprie-tatea, în care Franklin Templaton a fost numitadministrator, a afectat [i mai mult încredereainvestitorilor de la BVB. Tot de încredere pares` ]in` [i decizia fondurilor administrate degrupul american Artio Global Investors (fostulJulius Baer), care în 2007 erau cei mai mariinvestitori strìni de la BVB, cu un portofoliude peste o jum`tate de miliard de dolari, care[i-au lichidat,în ultimul an,majoritateaparticipa]iilorîn companiilelocale. De-sigur, o lovitu-r` grea pentru pia]a local`, care, în pofida proble-melor cu care se confrunt`, p`streaz` unpoten]ial ridicat de cre[tere pe termen lung.Faptul c` multe dintre ac]iunile emiten]ilor dela BVB se tranzac]ioneaz` la pre]urile actuale,mult sub valoarea lor real`, este doar o situa]iede conjunctur`, de care fiecare investitor va [tisau nu s` profite în func]ie de riscurile pe care[i le asum`.

În urm`toarele s`pt`mâni, investitorii de laburs vor sta cu ochii pe rezultatele financiare,

aferente trimestruluial treilea din acest an,care vor fi anun]ate demarile companii in-terna]ionale, care potinfluen]a [i BVB,având în vedere cèste puternic corelat`cu evolu]ia burselorinterna]ionale. Dacàcestea vor dep`[ia[tept`rile anali[tilor,putem asista la con-tinuarea trenduluiascendent pe pie]elede capital, iar dac`vor fi dezam`gitoarecorec]iile s-ar putea

instala din nou, cu efecte [i pentru bursaautohton`.

Bineîn]eles, de la sfâr[itul lunii octombrie,a[tept`m cu interes [i primele rezultate financiareob]inute de societ`]ilor române[ti, listate la BVB,în primele nou` luni din 2012. Logic, raport`rilevor influen]a strategia investitorilor locali pentruurm`toarele luni, mai ales prin prismaprobabilit`]ii acord`rii unor dividende atractivede companiile locale, anul viitor.

CALM PE PIE}ELE VALUTARE

Totodat`, vinereatrecut`, Banca Na]io-nal` a României (BNR)a cotat francul elve]ianla 3,7740 lei, cu 0,1%peste cursul afi[at în 5octombrie, iar gramulde aur la 200,0499 lei,nivel cu 2,0313 lei maisc`zut decât în urm`cu o s`pt`mâna. Peplan extern, raportuleuro/dolar a consem-nat o depreciere pân`în jurul valorii de1,2820, în prima parte aperioadei analizate, pefondul reducerii ratin-gului Spaniei, ulteriorparitatea urcând pân`la 1,2950, în condi]iileîn care tot mai mul]ioficiali ai institu]iilorfinanciare interna]io-nale au apreciat efor-turile statelor europenede reducere a defici-telor bugetare [i imple-mentarea unor m`surimenite s` contribuie laredresarea economiilordin Europa aflate îndificultate.

Dup` mai bine de o lun`, moneda na]ional` a reu[it s` încheies`pt`mâna de tranzac]ionare 8-12 octombrie în apreciere u[oar` fa]` deeuro, în timp ce în raport cu dolarul american leul a pierdut doar 0,21%.

Infla]ia, la maximul anului. Rataanual` a infla]iei a urcat la 5,33%, înseptembrie, de la 3,88%, nivel înregistrat înaugust 2012, conform Institutului Na]ionalde Statistic` (INS). Luna trecut`, indicelepre]urilor de consum a crescut cu 1,18%, pefondul scumpirii m`rfurilor alimentare, cu2,27%, a produselor nealimentare, cu 0,62%,[i a serviciilor, cu 0,41%. Din categoriam`rfurilor alimentare, cel mai mult s-auscumpit cartofii (27,45%), fasolea boabe [i alteleguminoase (7,85%), alte legume [i conservede legume (7,40%), ou`le (7,23%) [i uleiulcomestibil (6,04%), berea fiind singurulprodus care s-a ieftinit, cu 0,02%. În ceea ceprive[te pre]urile produselor nealimentare,acestea au crescut, în principal, ca urmare ascumpirilor înregistrate la gazele naturale(2,83%) [i la combustibili (1,57%). Înseptembrie, serviciile de ap`, canal [isalubritate au consemnat cea mai mareapreciere din aceast` categorie, de 2,24%, lapolul opus situându-se transportul aerian [itarifele la telefonie, care s-au ieftinit cu 0,34%. Sprijin financiar pentru cresc`torii de

animale. Guvernul a aprobat o hot`râre princare se reglementeaz` sprijinul financiaracordat în 2012 produc`torilor agricoli,persoane fizice sau juridice, care de]in, cresc [i

exploateaz` animale de produc]ie din speciaovine/caprine, identificate [i înregistrate însistemul na]ional. Cuantumul pl`]ii na]ionaledirecte complementare este în valoare unitar`de 40,8 lei pe cap de ovin`/caprin`, iar sumatotal` alocat` este de 350,88 milioane de lei.Totodat`, Executivul a adoptat o alt` hot`râreprin care se reglementeaz` sprijinul financiaraferent produc`torilor agricoli care cresc bovine.Suma este în valoare de 500 de lei pe cap de

bovin`, iar suma totalàlocat` este de 793,521milioane de lei. Taxa auto,

amânat` pân` în2013. Camera De-puta]ilor, for deci-zional, a aprobat Or-donan]a de urgen]` 1/2012 care vizeaz` amânarea, pân` la 1 ianuarie2013, a datei de la care devine obligatorieaplicarea taxei auto. Conform ordonan]eiamintite, persoanele care au achitat taxa autose pot adresa organelor abilitate pentrurestituirea acesteia, conform Ordonan]ei 92/2003 privind Codul de procedur` fiscal`. Volumul lucr`rilor de construc]ii, în

cre[tere. În august, comparativ cu luna iulie,volumul lucr`rilor de construc]ii a crescut, caserie brut`, cu 8,3%, iar ca serie ajustat` în func]iede num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate,cu 2,8%, informeaz` INS. Avansul înregistrat delucr`rile de construc]ii în primele opt luni din2012, ca serie brut`, a fost de 4,9%, iar ca serieajustat` în func]ie de num`rul de zile lucr`toare[i de sezonalitate, de 5,6%. Rusia, interesat` de produsele de

origine animal` române[ti. S`pt`mânatrecut`, în urma unei întrevederi între ministrulagriculturii [i dezvolt`rii rurale, DanielConstantin, cu omologul sù din Rusia,Fiodorov Nicolai Vasilievici, România a ob]inutun acord de comercializare a produselor deorigine animal` pe pia]a rus` de desfacere. Înacest sens, ministrul rus al agriculturii s-aangajat c`, din luna noiembrie a acestui an,autoritatea sanitar-veterinar` rus` va începeinspec]iile la întreprinderile române[ti care î[idesf`[oar` activitatea în sectoarele c`rnii [i alaptelui, în scopul recunoa[terii capacit`]iiacestora de a r`spunde cerin]elor sanitar-veterinare impuse de pia]a rus`. Impozite reduse pentru persoanele

cu venituri mici, în Italia. Guvernul Italiei adecis, miercurea trecut`, s` reduc` cu câte unpunct procentual dou` rate de impozitarepentru persoanele cu venituri mici, scrie presaitalian`. Astfel, contribuabilii care ob]in veniturianuale de pân` la 15.000 de euro vor fi taxa]i cu22% în loc de 23%, în timp ce pentru cei cucâ[tiguri cuprinse între 15.001 [i 28.000 de euro,impozitul va coborî de la 27% la 26%.

23PASIUNI Observatorul militarNr. 41 (17 - 23 octombrie 2012)

www.presamil.ro

APLICA}II TERAPEUTICE ALE LASERILOR

– Sunte]i profesor de fizic` în cadrulAcademiei Tehnice Militare. În ce momental existen]ei dumneavoastr` v-a fascinat [ialtceva [i a]i realizat c` o s` face]i carier`în cercetare? Când v-a]i întâlnit cu laserul?

– Se [tie c` cine nu are doctoratul nu poateavea nicio perspectiv` în cariera didacticùniversitar`. Pentru lucrarea mea de doctorat,ini]ial am avut alt` tem`, dar mi-am schimbat-o în urma unui stagiu pe care l-am desf`[uratla Chi[inù, unde am lucrat trei luni la unproiect. Acolo am aflat c`, în unele spitale dinMoscova, se înlocuiesc anumite tipuri devaccinuri pentru copii cu procedura de iradierea sângelui, folosind laseri de mic` putere. Drepturmare, organismul î[i spore[te imunitatea fa]`de unele afec]iuni [i, în consecin]`, devine multmai rezistent. Am re]inut informa]ia, chiar m-afascinat ideea interac]iei dintre laser si sângeleuman. Fiind un domeniu nou, neexplorat pânàtunci, l-am preluat. Mi-am procurat de laMoscova un aparat pentru aceast` procedur`[i, astfel, subiectul tezei mele de doctorat adevenit Contribu]ii la elucidarea mecanismelorde interac]ie a radia]iei laser de mic` putere cu]esutul sanguin, în vederea unor aplica]iiterapeutice.

– O [tiin]` sau un sistem de cunoa[tereîn care nu exist` loc pentru voin]` [i scopobstruc]ioneaz` evolu]ia uman`.Dumneavoastr` oferi]i studen]ilor, lanivelul studiilor universitare, un orizontmult mai larg, nu v` limita]i la studiuldisciplinei de baz`. Proiectele dumnea-voastr` le-au stârnit interesul de a participaefectiv la munca din cercetare. Avea]i [i listede a[teptare...

– De câ]iva ani, sub influen]a profesorilorpe care i-am întâlnit în strìn`tate, mi-amschimbat stilul de predare, dintr-unul staticîn altul interactiv. Esen]ialul este s` se discutecât mai mult cu studen]ii [i nu s` se limitezela expunerea cursului în sensul obi[nuit lanoi, adic` s` se scrie pe o tabl`. La primelecursuri, îmi place s` le descop`r capacitateade a surprinde subtilitatea unui gând, a uneiidei, a unei reac]ii, chiar a unui sentiment.Capacitatea aceasta e un dar, dar nu pentruto]i. Apreciez [i cultura lor general`, pasiunilelor, reac]iile [i convingerile lor. Dialog`m peunele teme despre care este pu]in probabils` fi avut cu cine discuta anterior. Uneori, îiîntreb dac` [i-au pus vreodat` problema cumse transmit reac]iile psihice complexe, cumse transmit sentimentele între oameni.Cuno[tin]ele de pân` acum arat` c` totlumina e r`spunz`toare de acest fapt. Unelereac]ii psiho-afective se produc sub ac]iunealuminii (din domeniul infraro[u, cel maiprobabil) pe care retina nu o percepe, darcare este dirijat` prin chiasma optic` spreal]i receptori nespecifici, ajungând înhipotalamus [i în glanda pineal`. Acesteamoduleaz` reac]iile neuro-endocrine [icontroleaz`, de fapt, tot ce se întâmpl` înorganismul uman atât la nivel fizic, dar [i lanivel neurovegetativ, emo]ional. Glandapineal` este cea care monitorizeaz` [iregleaz` ritmul diurn.

Dan Sipo[an, profesor la Academia Tehnic` Militar`, este preocupatde aplica]iile terapeutice ale laserilor [i a reu[it s` devin` un reper îndomeniu, inclusiv pe plan interna]ional, mul]i din discipolii sì fiindinteresa]i s`-i continue cercet`rile.

Îi mai întreb ce îi intereseaz` în mod specialla o persoan` pe care ar dori s` o cunoasc`, lace privesc mai întâi. {i-mi r`spund c` observ`marca ceasului, ma[ina din care a coborât,]inuta... Uit` sau nu [tiu c`, de fapt, trebuie s`priveasc` ochii persoanei respective, c` pe acolose transmit semnalele.

Unii se scuz` prin faptul c` sunt de profiltehnic, adic` ingineri, iar problemele legate de

preg`team teza de doctorat, problema meaesen]ial` era publicarea rezultatelor cercet`riiproprii în reviste de categoria A (din fluxulprincipal de publica]ii, a[a numitele revistecotate Thompson Reuters). Pe acest forum amprimit, la un moment dat, un r`spuns de la unspecialist, dr. David Baxter din Irlanda de Nord,actualmente decan la Universitatea Otago dinNoua Zeeland`. Acesta a fost dispus s` m`ghideze pân` la publicarea primului meu articol

Elena [email protected]

am fost acceptat într-un grup de cercet`tori denivel mondial, c` m` simt al`turi de ei ca într-ofamilie ceva mai mare, c` ne sus]inem [i neajut`m reciproc.

Cele mai noi [i mai mari satisfac]ii le-amavut în strìn`tate, unde am ob]inutrecunoa[terea pentru activitatea mea [tiin]ific`[i de unde am primit numeroase invita]ii pentrua contribui la proiectele comune (publicareade articole, c`r]i, participarea la luareadeciziilor, func]ii oficiale în diferite institu]ii deînv`]`mânt sau cercetare). Acum doi ani însàm avut o mare satisfac]ie [i la nivelulAcademiei Tehnice Militare, primind o diplomÌn Honoris, în special pentru faptul ca amorganizat congresul Laser Bucharest 2010 [i, îngeneral, pentru vizibilitatea mea interna]ional`.A fost momentul recunoa[terii mele depline peplan intern.

Alte satisfac]ii sunt legate de faptul c` dinanul 2008 sunt lector invitat la congreseleAPALMS (Asian Pacific Association of Laser inMedicine and Surgery). În 2007, am fost primadat` invitat în calitate de lector la Floren]a,apoi, în 2008, în Queenstown (Noua Zeeland`),în 2010 la Suwa în Japonia, iar peste dou` lunisunt solicitat s` ]in o conferin]` în Taipei(Taiwan). Acestea sunt satisfac]iile mele celemai mari pe plan profesional.

În plus, la Londra, va ap`rea, pân` la finelelui 2012, la Editura Woodhead un handbook, olucrare privind aplicabilitatea laserului înmedicin`, iar eu am fost desemnat s` m` ocupde capitolul 18 – Laserii în neurologie.

– Dac` ar fi s` o lua]i de la cap`t...– Mi-au pl`cut [tiin]ele exacte, dar a[ fi vrut

s` studiez în paralel o alt` [tiin]` fundamental` –biologia, poate chiar chimia [i medicina, pentruc` fizicienilor care se ocup` cu domeniul biole-ar fi de mare ajutor o cunoa[tere mai apro-fundat` a acestor [tiin]e complementare. Pentruca [tiin]a fotobiologiei [i, implicit, terapia cu lasers poat progresa, este nevoie ca medicii s înve]emai multe despre lumin` [i laseri, iar fizicieniimai multe despre biologie [i medicin`.

Din alt` perspectiv`, mi-ar pl`cea s`putem discerne adev`ratele valori pe care leavem în ]ar`, în toate domeniile. Este onecesitate mai mult decât vital`. Din p`cate,sistemul de promovare la noi nu are la baz`întotdeauna meritocra]ia [i nu întotdeaunadeciziile importante sunt luate de adev`ra]iiprofesioni[ti. De asemenea, pentru noi,detaliile nu sunt considerate importante [i,de multe ori, nu reu[im s` finaliz`m proiec-

fiziologie, anatomie, psihiatrie [i reac]iiextrasenzoriale nu le prea folosesc. }in s`subliniez faptul c` în înv`]`mântul superior dinvest, de circa 20 de ani toate [tiin]ele tehniceau început s` se umanizeze, în sensul c` lafacult`]ile tehnice se pred` art`, sculptur`,estetic`, biologie, medicin`, filozofie, anatomie,muzic` [i, în general, tot ce ]ine de corpul [ipercep]ia uman`.

Revenind la întrebare, lucrez în continuarecu studen]ii, chiar acum întocmesc o list` cucei care vor participa la edi]ia a doua acongresului Laser Bucharest, planificat s` sedesf`[oare între 3 [i 5 mai 2013. Primul congresLaser Bucharest a fost în 2010 [i s-a bucurat deun succes deplin. Studen]ii participan]i aurecunoscut c` nu au mai participat pân` în acelmoment la un astfel de eveniment, cu problemeatât de interesante, atât de noi, cu o participareatât de select`. La prima edi]ie au venit circa60 de speciali[ti din 27 de ]`ri. Evenimentul adebutat sub egida Academiei Tehnice Militare.

Anul acesta, în luna august, chiar am avuto surpriz`. Cu greu am reu[it s` fac deplasareala congresul de la Helsinki, unde am fost rugats` accept s` devin membru fondator (al`turide al]i 14 colegi din strìn`tate) al unei noiasocia]ii, I Med LA (International Medical LaserAssociation), cu sediul în Germania.

– Lucra]i de mult` vreme cu cercet`toride renume, la alte standarde. Dup`contactul cu ei va fost greu s` reveni]i lapu]inul de la noi?

– Men]in leg`tura cu colaboratorii dinstrìn`tate, printre altele participând [i la unforum de discu]ii, unde fiecare î[i expunerealiz`rile, dilemele, neajunsurile. Când îmi

în strìn`tate. Dup` aceea, am aflat c` esteconsiderat cel mai bun referent din lume îndomeniul aplica]iilor laserului în medicin`. Amînceput apoi s` particip la congreseleinterna]ionale cele mai importante, mai întâi laMoscova, în 1999, apoi la Floren]a, în anii 2002,2004, 2006, 2007 [i 2009, la Praga, Helsinki,Queenstown (Noua Zeeland`), Suwa (Japonia)[i altele. Ini]ial, am participat ca delegat obi[nuit,apoi, începând din 2007, ca lector invitat. Astfel,am reu[it s` m` fac cunoscut [i, în final, am fost

Unele reac]ii psiho-afective se produc sub ac]iunea luminii(din domeniul infraro[u, cel mai probabil) pe care retina nu opercepe, dar care este dirijat` prin chiasma optic` spre al]ireceptori nespecifici, ajungând în hipotalamus [i în glandapineal`. Acestea moduleaz` reac]iile neuro-endocrine [icontroleaz`, de fapt, tot ce se întâmpl` în organismul umanatât la nivel fizic, dar [i la nivel neurovegetativ, emo]ional.

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Marilena Georgescu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.2187/2012Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache .DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu

acceptat în cercul restrâns de speciali[tiinterna]ionali în terapie laser. A[a am reu[it s`-i cunosc pe to]i pe cei pe care îi [tiam înaintedoar din lucr`rile publicate, din bibliografiirecente sau de pe Internet. Atitudinea [ipresta]iile lor ca profesori difer` de modeleleînc` actuale de la noi. Timpul nostru de adaptarese pare c` este ceva mai lung.

– Care sunt satisfac]iile dumneavoastràst`zi, ce v` mân`-n lupt`?

– Faptul c` mi-am ales un domeniu relativtân`r, unde am avut câteva priorit`]i, faptul c`

„

N`scut în Bucure[ti în anul 1954. Aabsolvit Liceul Gheorghe Laz`r din Bucu-re[ti, Facultatea de Fizic`, UniversitateaBucure[ti, specializarea fizica corpuluisolid. Doctorat – Universitatea Bucure[ti,cu tema Contribu]ii la elucidarea meca-nismelor de interac]ie a radia]iei laser demic` putere cu ]esutul sanguin în vedereaunor aplica]ii terapeutice.

Curs de perfec]ionare de limbaenglez`.

Membru în comitetele de organizareale congreselor internationale din Helsinki 2008, 2010, 2012; Laser Prague 2009;Suwa, Japan, 2010; SRLS congress, Timi[oara 2009, 2011.

Lector invitat: Laser Florence 2007, 2009; Queenstown (New Zealand) 2008;Laser Prague 2009; 13th APALMS Suwa, Japan, 2010; Innovative Technologies inLaser Medicine, Moscow 2011; SRLS congress, Timi[oara 2009, 2011; 14th APALMScongres, Taipei, Taiwan.

Din 2009, ales reprezentantul României în Parlamentul EMLA.Premii: 2006 [i 2009, Florence Italia.

tele pe care le începem, din diferite motive.În aceste condi]ii, perspectiva de dezvoltarea [tiin]elor în ]ara noastr` este una pesimist`,iar procesul de îndep`rtare fa]` de ]`riledezvoltate din punct de vedere tehnologiccontinu` în mod îngrijor`tor.

fotografia s~pt~m@nii campionatul militar … · predescu (locul iii). nici loturile unit`]ilor de...

Documents