cedo udroiu predescu

696

Click here to load reader

Upload: botos-felicia

Post on 02-Dec-2015

405 views

Category:

Documents


29 download

DESCRIPTION

Protectia europeana a drepturilor omului si dreptul procesual penal roman

TRANSCRIPT

  • Partea a III-aProtecfia europeanl a drepturilor omului

    gi dreptul procesual penal romf,n

    Capitolul IObliga{ii procedurale pozitive

    Secfiunea 1. Considerafii introductive132. Noliuni.

    132. Nofiuni. Curtea Europeand a ardtat in mod constant in jurisprudenfa sa cdart. 2 se plaseazd printre articolele primordiale ale Convenliei europene gi c6, inrpreundcu art. 3, consacrd una dintre valorile fundamentale ale societ5{ilor democratice careformeazi Consiliul Europei').

    Protecfia drepturilor pre-v_dzute de art, 2 gi art.3 din Convenlia europeani presupuneexistenla in sarcina statului, pe lAng[ obligafiile substanfiale (pozitive sau negative),gi a obliga{iei procedurale2) de a lua toate mdsurile pentru ca actele ce aduc atingereacestor drepturi s6 fie supuse unei anchete independente gi publice care sd vizeze,pe deo partg identificarea gi sancfionarea celor responsabili3) $i, pe de altd parte, asigurareaacceirihiiefdCiiv al celui ce a fbcut pldngerea la desfbgurarea ancheteiar.

    Curtea Europeani aardtat ci interdicfia legal6, de naturd generalf,, pe care art.2 oimpune agenfilor statului de a catza in mod ilegal moartea, ar fi in practicl ineficace,dacd nu ar exista o proceduri care sd permitd controlarea legalitlfii recurgerii la fbrlaletald de cdtre autorit[file statului5). Obligafia efectudrii unei anchete existd gi in cazulin care moartea nu a fost provocatd prin acfiunea agentilor statului, ci pdn actele

    r) A se vedea: CEDO, hotdr6rea din I iulie 2003, in cauza Finucane contra Marii Britanii,parcg.67-71; CEDO, hotdrdrea din l1 septembrie 2007, in cauza Teren Aksakal contra Turciei,parag. 82.

    2) Pentru o analizddetaliatL,a se vedea: F. Tulkens, Le droit a la vie et le champ des obligationsdes 6tats dans la jurisprudence r6cente de la Cour europdenne des droits de I'homme, in M6langesen hommage au doyen G. Cohen-Jonathan, Ed. Bruylant, Bruxelles,2004, vol, 2,p.1605-1626;D. Bogdan, Dreptul la via{d, in D. Bogdan, M. Selegean, Drepturi 9i libertd{i fundamentale injurispruden{a Cu(ii Europene a Drepturilor Omului, Ed. All Beck, Bucuregti, 2005, p.27-36.

    3) A se vedea CEDO, hotirirea din 28 octombrie 1998, in cauza Asenov f .a. contra Bulgariei,parag.102,

    a) A se vedea J- F. Renucci, Traitd de Droit Europden des droits de I'homme, op. cit., p. 136.5) A se vedea CEDO, hotdrArea din 19 februarie 1998, in cauza Kaya contra Turciei,

    parag. 86.

    325

  • 133 Obligafii procedurale pozitive

    unor te4e persoaner). Scopul unei asemenea anchete este acela de a asigura aplicareaefectivb a legilor interne care protejeazh dreprul la viald gi tragerea la rdspundere acelor vinovafi pentru provocarea decesului2).

    Tot astfel, analiz?nd obligafia procedurald prevdzutd de art. 3, instanla europeand aarbtat3) ca in situalia in care: ,,o persoand sus(ine in mod intemeiat c[ ar fi fost victimaunor tratamente contrare art. 3, din partea polifiei sau a altor servicii similare alestatului, dispozifia menJionati, coroboratd cu obliga(ia generald a statului prevdzutd laart. I , de a recunoa$te oricdrei persoane aflate sub jurisdic{ia sa drepturile 9i libertaliledefinite in Convenlie, impune implicit cerinfa des{dgurdrii unei anchete oficiale efec-tive. O asemenea anchet6, la fel ca gi cea impusd de prevederile art.2, trebuie sd fie denaturd sd conduc[ la identificarea gi sancfionarea persoanelor vinovate.in cazcontrar,interdicfia legalS generali a tratamentelor inumane sau degradante ar fi lipsiti deeficienfa practici, in ciuda importanlei sale fundamentale, gi s-ar crea posibilitatea cain unele cazuri agenlii statului, beneficiind de o cvasi-impunitate, sd calce in picioaredrepfurile persoanelor aflate sub supravegherea lor."

    Sec{iunea ^

    2-^. Obligafia procedurali previzutlde articolul 2 din Conven{ia europeanl

    I 33. Anchetd ofciald Si efectivd.

    133. Anchetl oficiall pi efectivd. Ancheta desftpuratd in vederea garantdriidrepturilor prevdzute de art. 2 din Convenlia europeand trebuie sd fie oficiald giefectivd. Pentru ca o anchetd cu privire la omor sau rele tratamente sdvdrgite de agenfi

    ----.,ai statului sd fie consideratd efectivd este necesar ca persoanele care conduc ancheta' gi cele care Fc cercetdrile sd fie independente de cele implicate in evenimentea).

    Aceasta presupune nu doar absen{a oricdrui raport ierarhic sau institutional, dar gi oindependenld concretds)_,'

    Astfel, Curtea Europeani aratb, cd independen,ta g! impar{ia1ltatea acestor per-soanetrebuie sd fie atdt in drept, cdt gi in fapt6r

    r) A se vedea CEDO, hotdr6rea din 28 iulie 1998, in cauzaErgi contra Turciei ,parag.82.2)A se vedea CEDO, hotir6rea din 4 mai 2001, in cauza Hugh Jordan contra Marii Britanii,

    parag. I 05r) A se vedea: CEDO, hot5rdrea din 9 noiembrie 2006, in cauza Melinte contra RomAniei,

    parag.24; CEDO, hotdrArea din 12 octombrie 2004, in cauza Bursuc contra RomAniei,parag. 101; CEDO, hotlrdrea din 3 iunie 2003, in catzaPantea contra Romdniei, parag. 199;CED{, hotdrArea din 6 aprilie 2000, in cauzaLabila contra Italiei, parag. 131.

    f)1A se vedea CEDO, hotdrdrea din 27 iulie 1998, in cauza Gulec contra Turciei, parag. 81-82.5)A se vedea: CEDO, hotbrdrea din 4 mai 2001, in cauza Kelly contra Marii Britanii,parag. 114; CEDO, hotdrdrea din 28 iulie 1998, in cauzaErgi contra Turciei, parag. 83-84.

    6) A se vedea CEDO, hotdrArea Marii Camere din 6 iuliE 2OO5,l;a;nta Nachova g.a. contraBulgariei, parag. l12.

    326

  • Obligafia procedurald prevdantl, de articolul 2 din Convenfia europeand 133

    Ancheta trebuie sd fie efectuati din oficig, nefiind posibil ca aceasta sd fie condi{io-natd de depunerea unei plangeri de cdtre rudele defunctului sau ca acestora din urmd sdle fie impus s6-gi asume responsabilitatea unei proceduri de anchetdr).

    Simplu fapt cd autoritifile sunt informate de existenla unui deces dd nagtere rpsofacto unei obligafii, ce decurge din art. 2, de a,desfbgura o ancheti efectivd cu privirela circumstan{ele in care s-a produs decesul2)...

    Pentru ca o anchetb ce vizeazd moartea unei persoane s6 fie consideratd efectivd, eatrebuie si fie aptd sd conducl la identificarea gi eventuala pedepsire a vinovatilor3): Nueste astfel prevdzutd o obligafie de rezultat, ci una de mijloacea).J- Autoritefile trebuie sI ia toate mdsurile ce sunt in mod rezonabil accesibile pentru

    administrarea de probe privind faptele analizate; ca

  • 133 Obligafii procedurale pozitiveOrice carenld a anchetei ce poate afecta capacitatea sa de a stabili cauza decesului

    victimei sau de a identifica persoanele responsabile de aceasta poate conduce la con-cluzia lipsei caracterului efectiv al acesteiar).

    In acest context, s-a apreciat cd exigenfele de promptitudine gi diligenfd rezonabildsunt implicite anchetei efective2). Desfdgurarea cu promptitudine a anchetei este nece-sard pentru a pistra increderea publicului in respectarea principiului legalitIlii gi pentda evita orice aparenla de complicitate sau de toleranfd cu privire la actele ilegales).

    Ancheta sau rezultatele acesteia trebuie sd fie intr-o anumit[ misurd supuse contro-lului public, pentru a garanta cI persoanele responsabile vor fi trase la rlspundere.Gradul acestui control vanazd, in funclie de particulariteflle fiecerei cauzea). in toatesiFra(iile trebuie sd se permitd rudslor victimei accesyl !9 prqc-eduri, in mbsura in careaceslaste necesar pentru garantarea intereselor legitime ale acestoras). -

    In cazul in care incdlcarea dreptului la vial6 sau la integritate corporali nu esteprodusd in mod intenfionat, obligafia procedurald pozitivd stipulatd in art. 2 nupresupune exercitarea, in toate cDffie, a acliunii penale. in cazul culpei medicale,aceastd obligatie este indeplinite $i in situalia in care victima poate exercita acliuneacivild in fata instantelor civile (independent de existenla unui proces penal), ce piesu-pune posibilitatea oblinerii unei despdgubiri ca urmare a stabilirii responsabilitigii doc-torului 9i a publicirii hotdrdrii judecitoregti. De asemenea,_rylr_qne-g unor sancfiunidisciplinare ca urrnare a anchetei efectuate de autorit[fi satisface exigenfele art.26). '

    in cauta Dodov contra BulgarieiT), reclamantul a invederat incdlcarea obligalieiprocedurale ce decurge din art. 2 ca urmare a modalitdtii defectuoase de desfrgurarea anchetei cu privire la disparilia manl{ sale (suferindd de maladia Altzheimer) dinspitalul pentru belrani in care fusese intematii.

    Curtea European[ a constatat cd in ciuda existenlei in dreptul bulgar a trei remedii(penal, disciplinar gi civil), in concret autoritdtile nu au asigurat posibilitatea efectivdde a fi stabilite faptele privind disparilia mamei reclamantului, precum gi a persoanelorsau instituf iilor responsabi le.

    r)A se vedea CEDO, hotirdrea din 4 mai 2001, in cauza Hugh Jordan contra Marii Britanii,parag. 127.

    2) A se vedea: CEDO hotdrdrea din 24 ianuarie 2008, in cauza Osmanoglu contra Turciei,parag. 89; CEDO hotdrdrea din 22 martie 2005, in cauza Gungor contra Turciei ,parag.70.3)A se vedea: CEDO hotdrdrea din 17 ianuarie 2008, in cauza Khatsiyeva g.a. contra Rusiei,parag. 144' CEDO hotSrdrea din 8 iulie 1999, in cauza Tannkulu contra Turciei, parag. I l0;CEDO, hotdrdrea din 27 noiembrie 2007, in cauza Brecknell contra Marii Britanii, parag. 65.

    a) A se vedea CEDO, hotiirdrea din 4 mai 2001, in cauza Shanaghan contra Marii Britanii,parag.9l-92.

    5)A se vedea: CEDO hotdrdrea din l7 ianuarie 2008,-in eagza Khatsiyeva g.a.contra Rusiei,parag. 144; CEDO, hotirArea din 27 iulie 1998, in cauza Gulec Contra Turciei, parag. 82; CEDO,hotdrdrea din 4 mai 2001, in cauza Kelly contra Marii Britanii, parag. 95.

    6) A se vedea CEDO, hotbrdrea din l7 ianuarie 2002,incauza Calvelli gi Ciglio contra Italiei,parag.5l.

    7) A se vedea CEDO, hotirArea din l7 ianuarie 2008, in cauza Dodov contra Bulgariei,parag. 89-97.

    328

  • Obligalia procedurali previzuti de arlicolul 2 din Convenlia europeand 133Instanta de la Strasbourg a constatat cI ancheta penald a avut lungi perioade de

    inactivitate, actele principale (audierea personalului medical) fiinci efectuate la cdlivaani dupd data disparifiei mamei reclamantului, ca urmare a insistenfelor acestuia dinurmd. Instanfa europeand a mai ar6tat cd aceste intArzieri nu nuriiai cd au irnpiedicatbu4a- desfdgurare a anchetei, dar au demonstrat 9i dispreful pentru interesul publicca erorile din cadrul sistemului de sdndtate sd fie stabilite prompt, pentru a permitepropagarea acestor informafii, in vederea prevenirii repetdrii unor erori similare 9iimbunetelirii siguranfei benefi ciarilor serviciilor medicale.

    De asemenea, instanla europeand a constatat c[ nicio sancfiune disciplinard nu afost aplicatfl aSfstbntelor medicale de cdtre autoritdtile competUmq-degi proeuronrJ-ardtase cd acestea nu gi-au indeplinit obliga{iile prevdzute de lege.

    in ceea ce privegte procesul civil privind acordarea de daune morale, cauzate dedisparilia mamei sale, pomit de reclamant impotriva Ministerului Muncii gi SdnltdfiiSociale, autoritifilor locale (ce erau responsabile de spital) gi Ministerului de Interne(pentru insuficienla eforturilor depuse in gdsirea mamei sale), Curtea Europeand aconstatat cd la mai bine de l0 ani de la introducerea acfiunii nu fusese incd pronunlatdnici mdcar o hotdrdre in primd instanf[, astfel c[ acestea nu au produs rezultatul urmdritde art. 2: stabilirea faptelor privind disparilia mamei reclamantului gi a persoanelorresponsabile in mod efectiv qi prompt.

    in literatura de specialitater) s-au relevat a fi incllc[ri,ale obligafiei proceduralepozitive refinute de Curtea Europeanl urmdtoarele situalii: ,,ancheta nu viza determi-narea circumstanfelor exacte ale mo(ii, ci dacd victima suferise rele tratamente anteriormor[ii2); ancheta nu s-a desfbgurat cu promptitudine sau diligenfd rezonabildr); anchetaa awt o intindere limitatl ca obiective gi o duratd scurtda); ancheta nu a fost condusdde persoane independente de cele implicate in evenimentele litigio-asefl; decizia de anu urmdri penal nu a fost motivatd, iar raportul de anchetd nu a fost fEcut public Airezultatele anchetei nu au fost comunicate recFmarTtutui, IipSind astfel el-emeniele=decontrol pUblic Ai accesibilitate a apropiafilot'r; pdrin{ii victimei nu ari'awf posibilitateade a pune intreblri martorilor gi au trebuit sI agtepte publicarea raportului de anchetdpentru a afla toate dovezile privind fapteleT); nu au fost luate mdsuri de prezervare adovezilor la locul faptei gi nu a., fosf efectuate toate masurAtorile .r.__-r;r"r't,; fastinldturatd depozilia unui martor esenfial, numai pe baza declarafiilor acuza{ilor sau

    t, D. Bogdan, Dreptul la viafE, op. cit., p. 33-35.2) A se vedea CEDO, hotlr6rea din 27 iulie 2004,in cauza A.A. $.a" contra Turciei.r) A se vedea CEDO, hotdr6rea din 8 aprilie 2004,in cauza Tahsin Acar contra Turciei.a) A se vedea CEDO, hotdrdrea din l0 octombrie 2000, in cauza Akkog contra Turciei.5) A se vedea CEDO, hotirdrea din 28 martie 2000, in cauza Mahmut Kaya contra Turciei.6) A se vedea CEDO, hotErdrea din I iulie 2003, in cauza Finucane contra Marii Britanii.7) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 14 martie 2002in cauza Paul gi Audrey Edwards contra

    Marii Britanii.8) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 26 februarie2004,incauza Nachova $.a. contra

    Bulgariei.

    329

  • 134 Obligafii procedurale pozitivea colegilor acestorar); nu a fost efectuatd o reconstituire, degi aceasta era necesare2);riu a existat un examen medico-legal corespunz6tor sau o autopsie, nefiind posibil5stabiliiEa cauz:ei morfii3r; raportul de autopsie nu conlinea informalii importante carear fi putut clarifica circumstanfele morliia); nu au fost audiali unii martori culari5)' nuau fost audiati membrii familiei decedatului6)."

    Secfiunea a 3-a. Obliga(ia procedurali prevtrzutlde articolul3 din Convenfia europeani

    I 34. Interdiclia generald privind tortura Si tratamentele inumane sau degradante.

    134. Interdicfia generali privind tortura gi tratamentele inumane sau degra-dante. tni6fdiclia absolutd inscrisd la art. 3 din Convenlia europeand implici pentruautoritllile nafionale datoria de a desfbgura o anchetd oficiald efectivd atunci cdndo persoand invoc[, in mod intemeiat, cd a fost victima unor acliuni contrare art. 3,comise ilr__implejurdri suspecte, indiferent de calitatea persoanelor in cauzd7).

    -Astfel, aceast[ obligalie procedurald pozitivd,se impune in virtutea neCesitdlii de a

    eficientiza in practicd interdicfia generalS privind tortura gi tratamentele inumane saudegradante pe care o edicteazd art, 3, privdndu-i de orice impunitate pe agenfii statuluicare nu ar respecta aceasti interdictie8).

    Curtea Europeand a ardtat cd pldngerea legatd de existenfa tratamentului interzistrebuie si fie ,,susfinutd"

    - nu neap[rat aprecierea fbcutl, pe nedrept sau pe bund

    dreptate -

    de victim[ in privin{a identitefi ,,presupugilor fbptuitori": odatd sesizatecorespunzdtor conform cdilor legale existente, instanlelor na{ionale le revine sarcinade a supune faptele aduse in atenlia lor examenului cel mai scrupulos pe care il cerea{. 3. Aceastd anchet6 trebuie sd poatd conduce nu numai la identificarea, ci 9i lapedepsirea vinovalilorel.

    - '' t;'

    Considerentele Cu4ii Europene dezvoltate in materia dreptului la viafd cu privire lacondifile ce trebuie satisficute de anchetd pentru a satisface exigenfele art. 2 se aplicbmutalis mutandis gi in domeniul protejat de art. 3 din Convenfia europeand.

    r) A se vedea CEDO, hotdr6rea din 14 februarie 2002, Abdurrahman Orak contra Turciei.2) A se vedea CEDO, hotdrirea din 26 februarie 2004, in cauza Nachova g.a. contra

    Bulgariei.3) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 27 iunie 2000, in cauza Salman contra Turciei.a) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 19 februarie 1998, in cauza Kaya contra Turciei.5) A se vedea CEDO, hotdrdrea din l0 octombrie 2000, in cauza Akkog contra Turciei.6) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 27 iulie 2004,in cauza ikincisoy contra Turciei.7) A se vedea CEDO, hotirdrea din 21 iunie 2007,in cauza Macovei g.a. contra Romdniei,

    parag.46.t) A se vedea Fr. Sudre, Drep[tl european gi intemalional al drepturilor omului, op. cit.,

    p.224.e) A se vedea CEDO, hotiirArea din 14 decembrie 2006, in cauza Filip contra Romdniei,

    parag. 47.

    330

  • Obliga{ia procedurald ptevdzvtl, de articolul 3 din Convenfia europeani 134

    in doctrindr) s-a refinut existenla unor condamndri ale statelor pentru incdlcareaobligaJiei procedurale prev[zute de art. 3 din Conven{ia europeani, in urmdtoarelecazuri:,,organele care efectuau ancheta nu erau independente de cei anchetafi2l; lipsade promptitudine gi de di_ligen!6 in efepfuary4 anchetei3); achitarea celor acuzali de rbletratamente pe motivul cd nu au fost identificali de catre victime, in condiliile in carevictimele nu avuseserd ocazia de a-i vedea in cursul anchetei pe acuzafia); neindeplinireade Cdtre procuror a obliga{iei de a aduna gi inregistra dovezi care s6 stabileascd cuexactitate faptelesl; neorganizarea unei confrunt[ri intre victimd 9i agresori6)sau intremartori ale cdror declaralii erau contradictoriiT); insuficienta evaluare a credibilitaliideclaraliilor contradictorii fbcute in cursul anchetei8); imposibilitatea autoritafilor dea-i identifica pe cei care-l interogaserd pe reclamant, acesta afirmdnd cd fusese bdtutin cursuf interogatoriuluie); examinarea medicaldrealizatd dupd un timp in care urmeleagresiunii puteau sd dispardr0); deciziile de respingere a pldngerilor nu erau motivaterr);neindeplinirea obligaliei ca victima unui viol comis de un agent al statului sd fieexaminatd de doctori cu competenli speciald in acest domeniu gi a cdror independenfdnu este limitatd de instrucliunile date de autoritdtile ce efectueazd ancheta in privinfaobiectivelor examindriir2); dupd efectuarea unei anchete care a dus la identificarea celorvinovafi, procurorul nu a declangat acfiunea penald impotriva acestora.rr)"

    in nenumdrate rdnduri instanfa europeand a drepturilor omului a sanc{ionat statulromAn pentru incdlcarea obligafiei procedurale pozitive prevdzute de art. 3 din Con-venjia european[.

    De pild6, in cauza Pantea contra Romdniei, Curtea Europeand a apreciat cd exist6o incilcare a exigenleloi-art g ain eonven{ia europeani, intrucdt autoritdfile romdnenu au realizat o anchetd aprofundatd gi efectiv[ cu privire la pldngerea reclamantuluice avea ca obiect relele tratamente, la care pretindea, cu temeinicie, cd a fost supus inperioada de arestare preventivb.

    in motivarea acestei solu{ii instanfa de la Strasbourg a ariltat: ,,a) Cu privire lacaracterul diligent al anchetei Curtea noteazl c6, prin referatul din 20 octombrie 1997,parchetul a respins pldngerea impotriva codelinulilor ca tardiv introdusS, intruc6t

    t) D, Bogdan, Dreptul de a nu fi supus la tortur6, tratamente inumane sau degradante, inD. Bogdan, M. Selegean, Drepturi 9i libertdli fundamentale in jurispruden{a Curfii Europene aDrepturilor Omului, op. cit., p.97-99.

    2)A se vedea CEDO, hotdrArea din I iunie 2004, in cauza Altun contra Turciei.r)A se vedea CEDO, hotdrdrea din 20 iulie 2000, in cauza Dikme contra Turciei.a)A se vedea CEDO, hotdrdrea din 3 iunie 2004in cauzele Bati g,a. contra Turciei.5)A se vedea CEDO, hotdrArea din 1 iunie 2004in cauza Altun contra Turciei.6) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 16 decembrie 2003, in cauza Kmetty contra Ungariei.7) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 4 decembrie 2003 in cauza M.C. contra Bulgariei.8) Ibidem.e) A se vedea CEDO, hotdrArea din l9 iunie 2003 in cauza Hulki Gtineg contra Turciei.r0) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 29 aprilie 2003 in cauza Poltoraski contra Ucrainei.rr)Ibidem.12) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 25 septembrie 1997 in cauza Aydin contra Turciei.rr) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 2l decembrie 2000, in carrza Egmez contra Ciprului.

    331

  • 134 Obliga{ii procedurale pozitiveaceasta fusese depusd dupd expirarea termenului previzut de articolul 180 din Codulpnal, coroborat cu articolul 284 din Codul de proceduri penald, Sub acest aspect,Curtea amintegte faptul cd modul de incadrare juridici a faptelor este,in cauz6, esential,in mdsura in care de aceastii calificare depinde considerarea pldngerii reclamantului catardivl (ea fiind calificatl drept plAngere prealabild

    - n.n.) sau ca introdusd in termen

    (avind valoarea unei pldngeri penale -

    n.n.).Curtea noteazd cd reclamantul, in pldngerea sa din 24 iulie 1995, a calificat trata-

    mentele la care a fost supus de cdtre codefinufi ca tentativi la omor sau tentativdla vdtlmare corporalS gravd, infracliuni previzute de articolul 174, respectiv 182din Codul penal, pentru care acliunea penald se pune in migcare din oficiu, nefiindnecesare, in acest scop, introducerea, intr-un anumit termen, a unei plAngeri prealabile.in schimb, parqhelul a apreciat cd faptele constituiau elementul material at infrac{iuniide loviri 9i alte violenfe, prevdzute de articolul 180 alineatul (2) din Codul penal,dispozifie care, coroboratl cu articolul 284 din Codul de proceduri penald, prevede cdacfiunea penald se pune in migcare la plAngere prealabild gi c[ persoana vdtdmatd poateintroduce aceastd plAngere in termen de 2 luni.

    Curtea noteazd, in continuare, cd ceea ce distinge elementul material al infracliuniide loviri gi alte violenfe de cel al vdtdmdrii corporale grave este, in special, numdrulde zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare gi consecin{ele faptei asupras[ndtSfii

    - dacd lovirile au avut sau nu ca efect pierderea unui organ sau sim] ori o

    infirmitate permanentd fizicd sau psihicS. Curtea estimeazd cd in spefl un rol decisivrevenea stabilirii, de cdtre Parchet, a consecinfelor pe care incidentul cu codefinutiile-a avut asupra stdrii de sdnbtate a reclamantului.

    Or, Curtea rem4qqd faptul cd abia la un an dupl depunerea plAngerii parchetula gilplq efectuarea unei expertize medico-legale. Mai mult, raportut de i:ipertiza aftist finalizat abia la 27 august 1997,adicd,la mai mult de doi ani gi gapte luni de laincident.

    i-n ceea ce privegtg referatul prin care a fost respinsl pldngerea reclamantului,Curtea dezaprobd, in mod special, faptul cd procurorul a concluzionat atdt de rapid cdleziunile suferite de reclamant i-au cauzat acestuia o incapacitate temporard de muncdde l8 zile, intemeindu-s9p9 un raport de expertizd care preciza, inci de la inceput, cdreclamantul nu s-a prezentat la examenele medicale recomandate. Or, Curtea apreciazdca deosebit de surprinzdtor faptul c6, degi reclamantul a declarat, la data de I I iulie1997, cd a efectuat toate examenele recomandate 9i cd a depus rezultatele acestora lalaboratorul de medicind legald, parchetul nu a acordat atenfie acestei contradictii, degiera vorba de un aspect esenfial, de care depindea calificarea faptelor 9i, in consecin!5,posibilitatea de a angaja rdspunderea fbptuitorilor.

    Curtea menlioneazd cd, din actele dosarului, nu rezultd dac[ parcheful a admiscererea rec_lamantului de a fi supus unui examen tomografic, examen ce bi fi permiss[ se stabileascd, cu precizie gi in mod obiectiv, dacd leziunile au generat sau nu oinfirrnitate, in-sensul articolului 182 din Codul penal. Curtea noteazd cd un astfel deexamen medical a fost recomandat gi de medicii care l-au tratat pe reclarnant dupdpunerea sa in libertate in scopul stabilirii stirii sale de sindtate.

    332

  • Obligafia procedurald prevdzut?i de articolul 3 din Conven{ia europeand

    b) Cu privire lq ancheta impotriya -galdienilor, Curtea noteaz[ cd parchetul a dispus

    respingerea ca nefondatd a pldngerii impotriva gardienilor P.S. $i S.A: gi impofiivacomandatului adjunct al penitenciarului (. . .).

    Este adev[rat, a$a cum de altfel indicd gi Guvernul, cA autoritdtile interne nu aumanifestat pasivitate in procedura penald iniliatd ca urrnare a pldngerii reclamantului,totugi, in opinia Cur[ii, absenta inactivitdlii nu este suicient[ pentru a exonera statul deresponsabilitatea care ii revine, sub aspect procedural, potrivit dispoziliilor articolului3 din ConVenlie. Curtea reamintegte, in aceastd privinfd, c[ autoritdfile nu hebuiesd subestimeze importanfa mesajului pe care ele il transmit persoanelor implicate gipublicului larg, atunci cdnd decid sd inceapd sau nu urmlrirea penald impotriva unoragenfi ai statului acuzali cd au supus o persoand unor tratamente contrare articolului3 din Conven{ie. Curtea apreciazd, in special, ci autoritdfile nu trebuie si sugereze innici un caz, cd, sunt dispuse sd lase nepedepsite astfel de tratamente.

    in spef6, Curtea noteazd, c6 in referatul elaborat la finalizarea cercetdrii penale,parghetu! s-qliqitql sA afirme cd acuzatllle reclamantului impotriva gardienilor P.S. giS-.A. $i impotriva comandatului adjunct P.V. sunt nefondate.

    Or, in absenla unor motive convingdtoare de naturd sd justifice numeroasele contra-djclii inge-declarafiile delinulilor, cgle ale reclamantului 9i ale gardienilor gi men-fiunile din registrul penitenciarului, o asemenea concluzie nu poate fi acceptatS. inspecial, Curtea apreciazl, ca deosebit de surprinzdtor faptul cI parchetul nu a incercatstr clarifice, in referatul mentionat, motivul pentru care in registrele penitenciarului9i in figele medicale completate la infirmeria inchisorii, acte care au fost solicitate deparchet gi depuse la dosar, era men{ionat fapful ci reclamantul se autoagresase.

    Curtea dezaprobd faptul ci, degi existau declarafii concordante ale mai multor martoricu privire la refuzul gardianului S.A. de a interveni pentru a-l apdra pe reclamant gi cupnvire imobilizarea acestuia de clhe acest gardian, la ordinul comandantului adjunctal penitenciarului, parchetul nu a menlionat gi nu a justificat in nici un fel aceste faptein amintitul referat."

    ln cauza liuir"" contra Romdnieir), ancheta efectuatd in privinfa poliligtilor PolilieiPiatra-Neamt,gg\z_alr cq 3I-!,UpUllq,tele tratamente pe reclamant,'a fost ef6dtuatdmai intdi de cltre Parchetul de pe ldngl Tribunalul Neam! gi de cdtre InspectoratulJude{ean de Polilie Neamf. Curtea Europeand a constat cd acest fap_lqU este cotnpa.t_ibilcuprincipiul lipsei oricdrui raport ierarhic sau institulional intre persoanele care conduccercetlrile gi cele implicate in e_v_gnimente.

    Ulterior, competenfa solufiondrii acestei cauze a fost declinat{ c6tre ParchetulMilitar Bacdu care,_ fbrd a-l fi audiat pe rEclamant, a dispus neinceperea unnEririipenale cu privire la poliligtii acuzali de rele tratamente, refindnd ci nu existd probe dinqqle s[ rezulte cd acegtia ar fi s6v{rgi! fap!3,_

    Instanfa europeand a statuat cE procurorul militar care a condus ancheta nu satis-face exigenfele de independenfb fald de cel anchetat cg.rytg Cg art.- 3 .{.i-q -Qq.nveniiaeuropeand, flind ofi1er activ, ba gi poliligtii, care la data evenimenteior frceau parte din

    f ) A se vedea CEDO, hotiirdrea din l2 octombrie 2004, in cauza Bursuc contra Rom6niei.

    134

    JJJ

  • 134 Obligaf ii procedurale pozitive

    structura militar6, fapt ce are labazdprincipiul subordondrii ierarhice; acegtia deiineaugrade militare, beneficiau de toate privilegiile in acest domeniu gi rdspundeau pentruincdlcarea regulilor disciplinei militare.

    Astfel, s-a refinut cdinbaza acestei legdturi institufionale, absenfa independenleiprocurorului militar s-a concretizat, in spefd, in lipsa de imparlialitate in conducereacercetdrilor cu privire la poliligtii acuza\i.

    *- ,Prin urnare, Curtea Europeand a constatat incilcarea prevg_dpril91 art. 3, intrucdtautorite$le romAne nu au efectuat o anchetd amdnunlit6 gi eficientd in legdturd cuafirmaliile credibile ale reclamantului privind aplicarea unor rele tratamente in timpulrefineriisale;

    Tot astfel, in cauzaMelinte contra Romdnieir), Curtea Europeand a stabilit incilcareaart. 3, intruc6t ancheta efectuatd de autoritAti in urma pldngerilor formulate de reclamant(sub aspectul infracliunii de supunere la rele tratamente) in fala autorit5filor nalionale 4fost lipsita de efectivitate din cauza lipsei de independenld institulionali a procurorilormilitari ce erau insdrcinali sd se ocupe de ea fald de cadrele militare ale respec_tivuluipenitenciar.

    in cautu Filip contra Romdniei2) Ourtea Europeand a apreciat cd existd o incdlcarea prevederilor art. 3 fald de lipsa unei anchete aprofundate gi efective (nici mdcarcu caracter preliminar) a autoritAtilor romAne (respectiv a organelor de poli{ig subautoritatea Ministerului Public) cu privire la susfinerile reclamantului referitoare lasupunerea acestuia la rele tratamente in spitalul psihiatric Prof. Al. Obregia.

    in cauta Macovei $.a. contra Romdniei3), reclamanfii au formulat pldngere laorganele de urmdrire penald aratdnd ca au fost victimele infracfiunilor de tentativd deomor gi v[tdmare corporall grava. Fafa de actele medicale existente la dosar, parchetula apreciat cdincadrareajuridic[ corectd a faptei este loviri sau alte violen{e gi a dispusscoaterea de sub urmdrire penald pentru infracliunile sesizate gi inaintarea dosarului sprecompetentd solulionare instanfei, intrucAt la acel moment, pentru infracfiunea prevdzut6 deart. 180 C. pen. pldngerea prealabild se adresa direct instanlei de judecatd. Dupd mai multeinconsecvenfe procesuale, instanla de judecatd a apreciat cd in cauzd lipsegte plAngereaprealabili a persoanei vdtdmate gi a dispus incetarea procesului penal.

    Curtea Europeanl a apreciat c6, refuzdnd permanent sd-i urmdreascd pe agresoripentru tentativd de omor 9i cerAnd depunerea unei noi plAngeri pentru infracliunea deloviri sau alte violenfe drept condilie de trimitere a acestora in fa{a instanfei, autorit5tileinterne au pretins reclamanfilor sd renunle la pldngerea lor inifiald sau sd o modifice.

    Instanfa de la Strasbourg a re{inut cd temeinicia suslinerilor reclamanlilor privindincadrarea faptelor in tentativd de omor 9i vdtdmare corporald grav[ rezulta din realitatea

    r) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 9 noiembrie 2006, in cauza Melinte contra Romdniei,parag.25-30. in acelagi sens, a se vedea CEDO, hotdrdrea din 5 octombrie 2004,in cauza BarbuAnghelescu contra Romdniei, parag. 65-7 0.

    2)A se vedea CEDO, hotdrArea din 14 decembrie 2006, in cauza Filip contra RomAniei,parag.49-51.

    3) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 2l iunie 2007 , in cauza Macovei g.a. contra Romdniei,parag.47-57.

    334

  • Obligalia proceduralE prev6zutd de articolul 3 din Conventia europeand 134

    necontestatd a leziunilor mentionate in certificatele medicale, aceasti constatare fiindsuficientd pentru a include agresiunea a cdror victime au fost reclaman{ii in sferade proteclie a acestui articol. Tot astfel, s-a constatat cd incadrarea juridicd pe carereclamanfii au dat-o faptelor era conformd cu jurisprudenfa internd, care considerdexistenfa intenliei de a suprima viala in funcfie de instrumentul agresiunii, de zonacorpului vizatd gi de intensitatea loviturilor, gi nu in funcfie de numdrul zilelor deingrijiri medicale.

    in plus, Curtea Europeand remarcd faptul ci, degi violenlele suferite de primulreclamant au condus la pierderea unui dinte gi la deteriorarea unui al doilea, ceea ceconstituie conform jurisprudenlei romdne majoritare o slulire, gi cd acesta a depuspldngere pentru infracfiunea de vdtdmare corporalS grav6, parchetul nu s-a oprit delocasupra acestui aspect.

    Astfel, instanla de la Strasbourg a considerat cd refuzdnd sd depund pldngere pentruinfractiunea indicatd de parchet, reclamanlii au fost privafi de dreptul de a-gi face auzit[cauza de o instanld, in condiliile in care o procedurd penalS in contradictoriu in fa{aunui judecdtor independent gi imparlial oferd garanliile cele mai solide de efectivitatepentru stabilirea faptelor 9i atribuirea unei rdspunderi penale.

    Degi niciun articol din Convenlia europeand nu gararfieazd dreptul pentru victimeleunei agresiuni de a impune autoritefilor interne opliunea lor fald de incadrarea juridicda faptelor pentru care formuleazd o plAngere penal6, Curtea Europeand a concluzionat,pe baza caracterului intemeiat al celor invocate de reclamanli gi in lipsa, la vremeafaptelor, a unei cdi de atac impotriva ordonanlei procurorului de scoatere de sub urm6-rire penal[, cd sistemul penal s-a dovedit incapabil sd conducd la pedepsirea vinovalilor.Or, aceasta este in misurd sd diminueze increderea publicului in sistemul judiciar giadeziunea sa la statul de drept, fiind inc[lcate astfel prevederile art. 3 din Convenfiaeuropean6.

    in cauza Cobzaru contra Romdniei!),r Curtea Europeand a constatat incdlcareaprevederilor utij_q,L! Aqp-gg1gl9_qg9u:11,_ca urrnare a carenfelor constatltg_j1 .4*ry1anchetei efectuate de autoritdlile statului pe baza pldngerii reclamantului, prin careardta cd a fost victima unor agresiuni.

    Instanfa europeand a drepturilor omului a statuat cd urmdtoarele lipsuri fac caancheta sd nu fie considerati efectivd:

    --> a) in cauzd nu a fost audiat niciun alt mart nilial (cu C.M., frateleprietenei sale), in c-aiefirS'ese-implieat reclama unei persoane;

    b) reclamantul nu a fost audiat cu privire la rale pe care le prezentanici dupd ce acesta a afirmat cd a fost agresat de cdtre C.M. gi nici dupd ce.a formul4t oplAngere la procuror cu privire la agresarea sa de cdtre organele de polifie;

    c) niciunuia dintre poliligtii care afirmaserd cd reclamantul prezenta urme ale vdt[-mdrilo_r corporale nu i-a fost solicitat sd explice de ce nu l-au audiat cu privire laoriginea vdtemdrilor corporale la momentul in care reclamantul s-a prezentat la seclia

    r) A se vedea CEDO, hotdrArea din 26 iulie 2007, in cauza Cobzaru contra Romdniei,parag. 10-75.

    33s

  • 135 Obligafii procedurale pozitivedejolilie gi nici ulterior, cAnd au aflat cd reclamantul fusese intemat in spital, unde afost diagnosticat cu traumatism cranio-cerebral;

    d) procurorul militar care a anchetat cauzanu a reugit sd clarifice cine a fost vinovatde vdtdmlrile produse reclamantului gi, in plus, a formulat anumite acuzaliiimpotiivamai multor persoane fird a le proba;

    e) existen{a unor contradicfii ce nu au fost ldmurite intre declaraliile poliligtilor.cefuseserd cercetali fl.nrivirg la agresarea reclamantului (in privinla ciqqra_s-a-d_ilpusnernceperea urmannl penale), in legdturd cu la momentul in care reclamantul-i- aJunsla sectia de polifie, precum gi infid aSpectele refinute de procuror in'reZolu{ia deneincepere a urm[ririi penale gi declaraliile unor martori audiali in ca.uzd.

    Secfiunea a 4-a.,rAncheta efectivi" in cadrulprocesului penal romen

    135. Generalitdli.

    135. Generalitl{i. Ori de cdte ori organele de urmdrire penald sunt sesizate cuprivire la sdvArqirea unei infrac{iuni, acestea au obligalia ca, din oficiu, sd efectuezeo anchetd efectivd pentru a constata la timp gi in mod complet faptele care constituieinfrac{iuni, in vederea tragerii la r[spundere penald a celor vinovafi de comitereaacestora.

    Atingerea acestui scop presupune ,,o confruntare judiciard a dou[ interese, la felde importante: interesul societdtii, care urmdregte descoperirea gi pedepsirea promptba persoanelor care au sdvdrgit infracliuni, prin stabilirea completd a faptelor sdvdrgite9i a vinovdliei autorilor acestora, pentru combaterea gi prevenirea fenomenului infrac-lional 9i interesul individual, care impune ca activitatea de urmdrire penali (...) sd sedesfEgoare in conformitate cu legea, sd fie evitate abuzuri gi sd fie garantate drepturi acdror respectare sd fie de naturd a garantaun proces penal corect.r)"

    in doctrin62) s-a ardtat c6 prima funcfie in administrarea gi realizareajustilieipenale este ca infractiunile gi infractorii si fie descoperili. Nedescoperirea acestora indomeniul dreptului penal gi al apdrdrii este echivalent ,,cu nedescoperirea bolilor sau abolnavilor contagiogi in domeniul medicinii gi al sindtilii publice". Ancheta pe care odesfdqoarl organele statului este impusd in mod imperios de aceastd condilie de primdnecesitate aapdrdrii sociale. Descoperirea infrac{iunilor fbrd descoperirea infractoriloreste o operd incompletd, fiind chiar o alarmare a societilii, f[rd sd i se poati restabililinigtea; este o sldbire a increderii societ5lii in aparatul insdrcinat cu acest rol gi o primdincurajare pentru infractori,3)

    t, N. Volonciu, A. Vasiliu, Codul de procedur6 penald comentat, Ed. Hamangiu, 2007 , p. |.2\ Tr. Pop, Drept procesual penal, Partea speciald, vol. IV, Tipografia Nalionalb, Cluj, 1948,

    p.49.3)Ibidem.

    336

  • Consideralii generale f36in vederea realizdrli acestor scopuri art. 200 C.proc.pen. stipuleazb cd urmdrirea

    penald are ca obiect strdngerea probelor necesaie bri'privire la existenla infracliunilor,la identificarea fbptuitorilor gi la stabilirea rdspunderii acestora, pentru a se constatadacd este sau nu cazul s[ se dispunl trimiterea in judecatd.

    inalta Curte de Casalie gi Justitie a subliniat c[ atingerea acestor obiective reprezintdobligafii ale organului de urmirire penald, cdruia ii revine sarcina de a stabili, prinstrdngerea tuturor probelor necesare daci s-a sdvdrgit o infracliune, care este aceastiinfracfiune, cine sunt autorii acesteia, pentru ca,pebaza acestor probe, sA se constatedac[ sunt sau nu temeiuri de trimitere in judecatit).

    Tot astfel, inainte de inceperea urm[ririi penale, organelejudiciare trebuie sd desfbgoareo anchetii efectivi in vederea strAngerii probelor necesare inceperii urm[ririi penale.

    Aga cum rezultddin jurisprudenfa Cu(ii Europene, caracterul efectiv al anchetei seraporteazd nu numai la actele efectuate in cursul urmdririi penale, ci gi la cele din fazaactelor premergitoare.

    Prin urmare, in ambele faze ale procedurii, organele judiciare de anchetl trebuie sdacfioneze cu promptitudine gi diligenfa (rezonabild, in raport de circumstanfele cauzei)in vederea clarificIrii tuturor aspectelor cauzei, atit cele cu privire la fapta penal[, cdtgi cele privind fdptuitorii.

    Capitolul IIInterzicerea relelor tratamente in cadrul procedurilor penale

    Secfiunea 1. Considerafii generale

    Ocrotirea drepturilor procesuale ale persoanei in cadrul procesului penal implicd,printre altele, interzicerea torturii, a tratamentelor inumane gi degradante in conformitatecu dispoziliile art. 3 din Convenlia europeand gi art. 4 din Cartd.

    Domeniul de aplicare a celor doud articole nu este lirnitat in materie penald doarla dispoziliile dreptului penal substanfial, ci are o largi aplicabilitate gi in materieprocesual6.

    $1. NofiuniIj6. Drept absolut. 137. Subieclii Si conlinutul dreptului. 138. Criterii deaplicare. 139. Tralamenlul inuman sau degradant. 140. Tortura.

    136. Drept absolut. Curtea Europeani a statuat, intr-o jurisprudenfe2) constantS,cd dreptul prevSzut de art. 3 din Convenfia europeand reprezintd una dintre valorile

    l) A se vedea I.C.C.J., sectia penali, decizia nr. 382512006, disponibili pe site-ul www.scj.ro.2)A se vedea: CEDO, hot6rdrea din 7 iulie 1989, in cauza Soering contra Marii Britanii,

    parag. 88; CEDO, hotlr6rea din 28 iulie 1999, in cauza Selmouni contra Fran{ei, parag.95;CEDO, hot6rdrea din 14 decembrie 2006, in cauza Filip contra Romdniei, parag. 35.

    337

  • 137-138 Interzicerea relelor tratamente in cadrul procedurilor penale

    fundamentale ale societi{ii democratice. Aplicarea sa nu poate fi ingrdditi, chiar gi incondifiile luptei impotriva terorismului gi a crimei organizate, ceea ce il deosebegte demajoritatea prevederilor Convenfiei europene gi ale Protocoalelor adifionale nr. I gi 4.Articolul 15 parag. 2 nu permite derogarea de la interzicerea torturii, a tratamentelorinumane gi degradante nici chiar in caz de stare de urgenldr).

    137. Subiecfii gi confinutul dreptului. Statele europene care au ratificat Convenfiaeuropeand gi-au asumat, pe de o parte, obligalia substanfial[ negativi2)de a nu supunepersoanele aflate sub jurisdicfia lor tratamentelor contrare art.3 gi, pe de altd parte,obligalia substanlial[ pozitiv63) de a lua misuri pentru evitarea riscului supunerii resor-tisanfilor la rele tratamente, pentru a proteja integritatea fizicd a peroanelor lipsite delibertate, pentru a asigura condifii adecvate de detenlie.

    Nu numai persoana asupra cdreia sunt exercitate in mod direct relele tratamente arecalitatea de victimd a actelor contrare art.3, ci gi membrii familiei persoanei ,,dispd-rute", dacd se constatd anumili factori ce dau suferin{ei acestora din urmd o dimensiunegi un caracter distinct de durere, ce poate fi privitd ca inevitabild pentru rudele victimeiunei incdlcdri substanliale a drepturilor omului.

    Esenla inc[lcdrii art.3 fald de rudele celui dispdrut nu std, in mod fundamental, infaptul dispariliei, ci privegte mai mult reacfia autoritatilor gi atitudinea acestora fa{d decazul supus atenfiei lor.

    in cauza Osmanoglu contra Turciei4), Curtea Europeanl a apreciat cd reclamantula suferit qi continud sd sufere o durere sufleteascd ca urrnare a dispariliei fiului sdu gi aincapacitdlii sale de a afla ce s-a intdmplat cu acesta. in acest context modul in care auto-ritelile au tratat cauza reclamantului a fost apreciat ca repreze\tdnd un tratament inuman.

    138. Criterii de aplicare. Curtea Europeand a stabilit criterii de aplicare a celortrei concepte prevdzute de art. 3. Astfel, riscul de a fi supus la torturd, tratamente inu-mane gi degradante trebuie sI fie real gi imediat, iar relele tratamente trebuie sa aibdun minimum de gravitates). De asemenea, independent de aceste criterii, Curtea Euro-peani efectueazd o analtzd in concreto a relelor tratamente, apreciindu-le in funclie decircumstantele cauzei.

    r)A se vedea: CEDO, hotdrArea din 24 ianuarie 2008, in cauza Milan contra Franjei,parag.42; CEDO, hotdrArea din 28 octombrie 1998, in cauza Asenov g.a. contra Bulgariei,parag. 93; CEDO, hotdrdrea din 4 iulie 2006, in cauza Ramirez Sanchez contra Franfei,parag. 96; CEDO, hotdr6rea din 26 iulie 2007, in cauza Cobzaru contra RomAniei, parag. 60.Potrivit jurisprudenfei Cu(ii Europene, starea de urgenfd face parte din noliunea de ,,alt pericolpublic ce amenin!6 viafa nafiunii" previzutd de art. 15 parag. I.

    2)A se vedea CEDO, hottrrArea din 25 aprilie 2002,in cauza Pertty contra Marii Britanii,parag. 50.

    3)A se vedea CEDO, hotararea din 14 noiembie2002,incauza Mouisel contra Franlei,parag.40.

    a) A se vedea CEDO, hotlrArea din 24 ianuarie 2008, in cauza Osmanoglu contra Turciei,parag.96-99.

    5)A se vedea CEDO, hotdrdrea din 18 ianuarie 1978, in cauza Irlanda contra Marii Britanii,parag.162.

    338

  • Considerafii generale r39-140

    Curtea Europeandr) a ardtat cd aprecierea gravitdlii relelor tratamente este relativdprin natura sa, ea depinzAnd de un ansamblu de imprejurdri specifice cauzei, cum arfi: natura gi durata tratamentelor, maniera gi metoda de executare, durata tratamentuluisau efectele sale psihice sau psihologice, sexul, vdrsta, starea de sdndtate a victimei.

    139. Tratamentul inuman sau degradant. Tratamentul inuman2) este acela careprovoaci in mod voit suferinfe psihice sau fizice de o intensitate deosebitd.

    Tratamentul degradant3) este acela care umilegte individul in fafa lui insugi, a altorpersoane sau care il determind s[ aclioneze impotriva voinlei sau congtiinlei sale.

    Suferinfa sau umilinla pe care le implicd aceste tratamente trebuie sd depdgeascdminimul inevitabil de suferintd sau umilintd determinat de o anumitd formd de tratamentsau pedeapsd legitim6.

    140. Tortura. Torturaa) este tratamentul inuman deliberat care provoacd suferintefizice sau psihice extrem de grave gi crude, produse intenfionat de un reprezentant alstatului sau de o persoand ce ac{ioneazd la instigarea sau cu consimjdm6ntul acestuiain scopul obfinerii de informafii, mArhrrii sau in scopul apliclrii unei pedepse pentruun act comis de victimd sau de un ter!, sau al exercit[rii unor presiuni asupra victimeisau a unei ter,te persoane.

    Curtea Europeands) a apreciat ci no{iunea de torturd trebuie sd facd obiectul uneiinterpretdri evolutive, intrucdt Convenlia europeand este un instrument viu ce trebuieinterpretat din perspectiva condiliilor actuale de viafi. Evolulia in cregtere a exigentelorin materia protecliei drepturilor omului gi a libert[]ilor fundamentale implicd in paralel

    r) A se vedea: CEDO, hotdrirea din 7 februarie 2008, in cauza Kostadinov contra Bulgariei,parag.53; CEDO, hotdrdrea din 24 ianuarie 2008, incauza Milan contra Franfei, parag.43;CEDO, hotdrdrea din 29 aprilie 2003, in cauza Poltoratskiy contra Ucrainei, parag. 130; CEDO,hotdr6rea din l2 octombrie 2004, in cauza Bursuc contra RomAniei, parag. 89; CEDO, hotdrdreadin 3 iunie 2003, in cauza Pantea contra Romdniei, parag. 180; CEDO, hotdrdrea din 9 iunie1998, in cauza Tekin contra Turciei,parag. 52-53.

    2) A se vedea CEDO, hot6rArea din 25 aprilie 1978, in cauza Tyrer contra Marii Britanii, parag.26. Convenfia Naliunilor Unite asupra torturii gi a tratamentelor crude, inumane gi degradante(adoptati la 3 decembrie I 984 9i intrat6 in vigoare la 26 iunie I 987) definegte in art. l6 tratamenteleinumane, prin raportare la tortur6, ca alte acte care nu sunt acte de torturd, cdnd asemenea actesunt sdv6rgite de citre un agent al autoritefi publice sau orice altd persoand care aclioneazd cutitlu oficial sau la instigarea sau cu consimfdmAntul expres al acesteia. Pentru o analizd detaliatda noliunilor de ,,tratamente inumane" sau ,,degradante", a se vedea F. Tulkens, L'interdiction dela torture et des peines ou des traitements inhumains ou d6gradants. Les ddveloppements rdcentsde la Cour europ6enne des droits de l'homme, in M6langes offerts d Pierre Couvrat N'39, Lasanction du droit, Ed. Presses Universitaires de France,200l, p.313 9i urm.

    r) A se vedea: CEDO, hotir6rea din 18 decembrie 2007, in cauza Dybeku contra Albaniei,parag.38; CEDO,hotirdreadin l8ianuarie l9T8,incauzalrlandacontraMariiBritanii, parag. 167;CEDO, hotdrArea din l8 septembrie 2001, incauza Kalashnikov contra Rusiei, parag. 95-101.

    a)Ibidem.5) A se vedea: CEDO, hotdrArea din 28 iulie 1999, in cauza Selmouni contra Franfei, parag.

    l0l; CEDO, hotdrdrea din 12 octombrie 2004, in cauza Bursuc contra Rom6niei, parag. 90;CEDO, hotdrArea din 25 aprilie 1978, in catzaTyrer contra Marii Britanii, parag. 3 1 .

    339

  • t4t Interzicerea relelor tratamente in cadrul procedurilor penalegi inevitabil un grad mai mare de severitate in aprecierea incdlcdrilor aduse valorilorfundamentale ale societdlilor democratice. in acest context, acte care erau consideratein trecut tratamente inumane sau degradante pot fi calificate in contextul actual ca actede torturd.

    Curtea Europeanl a ardtat c5, pentru a determina dacd o formd speciali de reletratamente poate fi calificatd drept torturd, trebuie avutd in vedere distinclia fdcutdde art. 3 intre aceastd nofiune gi cea de tratamente inumane sau degradante, pentrua marca infamia speciald a tratamentelor inumane deliberate care provoacd suferinfeextrem de grave gi de crude.

    $2. Proba tratamentelor interzise prin articolul3 din Convenfia europeanlI 4 I. Prezumlia tralamentelor interzis e.

    141. Prezum(ia tratamentelor interzise. Persoana supusl tratamentelor interzisede art. 3 din Convenlia europeanb trebuie sI probeze imprejurarea imputati agenfilorstatului ,,dincolo de orice indoiali rezonabill"r). Existenfa tratamentelor interzisepoate rezulta dintr-un ansamblu de indicii sau prezumlii grave, precise gi concordante,apreciate in func{ie de circumstanfele cauzei.

    Curtea Europeand a instituit o prezumlie2) cu privire la existenla tratamentelorinterzise de art. 3. in cazurile in care o persoani se afl6 in arest preventiv sau in oricealt mod sub autoritatea agenfilor fo(ei publice gi la acel moment se gdsegte intr-ostare de sdndtate normali, iar ulterior, la data eliberdrii sale se constatd existenfa uneivdtdmlri a integrit[1ii corporale, revine statului obligafia de a da explicafii plauzibile cuprivire la aceste vdtdmiri, in caz contrar fiind incidente dispoziliile art. 3 din Convenliaeuropean6.

    Prin urmare, in aceste cazuri existenla tratamentelor interzise de art. 3 este prezumatdpdnd la proba plauzibil[ contrarie care incumbd statului, fiind rdsturnatd sarcina probeice impunea reclamantului sb facl dovada existenlei acestora.

    in cazul in care statul nu urmeazd rec,oma4darea Comitehrlui europ-ean pentru preve-nirea torturii gii pedepseioi ru, t

    "tu-entelor inumane sau degradante (in continuare

    C.P.T.) de a realiza un examen medical a! pgryoanelor detinute, proba existenfeit't F. Deshayes, Contribution d une theorie de la preuve devant la Cour europdenne des droits

    de I'homme, Ed. Montpellier,2002p. 534. in acest sens, a se vedea gi: CEDO, hotirArea din 7februarie 2008, in cauza Kostadinov contra Bulgariei, parag. 45; CEDO, hotirArea din l8 ianuarie1978, in cauza Irlanda contra Marii Britanii, parag. l6l; CEDO, hotdrdrea din 28 iulie 1999, incauza Selmouni contra Franfei, parag. 88; CEDO, hotdrdrea din 22 septembrie 1993, in cauzaKlaas contra Germaniei, parag. 30; CEDO, hotdrdrea din 3 iunie 2003, in cauza Pantea contraRomdniei, parag. I 8 I ; CEDO, hotdr6rea din 26 iulie 2007 , in catza Cobzaru contra Romdniei,parag.64.

    2) A se vedea: CEDO, hotdrdrea din 28 iulie 1999, in cauza Selmouni contra Franfei,parag. 87; CEDO, hotdrdrea din 27 august l992,in cauza Tomasi contra Franfei ,patag. I 08- I I I ;CEDO, hotdrArea din 4 decembrie 1995, in ca:uza Ribitsch contra Austriei,parag.34.

    340

  • Implicafii in procedurile penale 142leziunilor suferite de cdtre acegtia se poate face prin orice acte medicale, in special insitualia in care reclamantul nu a beneficiat nici de asistenfd gi nici de posibilitatea de afi examinat de citre un medic ales de c[tre acestar).

    Secfiunea ^

    2-a,Implicafii in procedurile penale

    $1. Rele tratamente infzza administririi probatoriului1.1. Standardul european de protecfie

    142, Rele lratamente aplicate la interogare. 143. Intervenlii medicale in caz denecesitate terapeuticd. 144. IntervenSii medicale in scopul recoltdrii de probe.145. Perchezilia corporald. 146. Purtarea cdtuqelor in public.

    142. Rele tratamente aplicate la interogare. Curtea Europeand2) a calificat drepttratamente inumane gi degradante utilizarea pe parcursul efectudrii cercetdrii penalea unor tehnici de dezorientare sau de privare senzoriald aplicate persoanelor supusela interogatoriu prin utilizarea uneia dintre urmdtoarele cinci tehnici de interogare:acoFerirfa capetelor persoanelor interogate, expunerea lor la un zgomot continuugi puternic, privarea de posibilitatea de a dormi inainte de interogatoriu, limitareaalimentafiei, obligarea ceTof interoga]i sd rdmdnl in picioare, la zid, intr-o posturdpenibild, timp de mai multe ore. S-a mai relinut cd aceste mijloace de interogatoriu aufost folosite cumulativ in scopul oblinerii de mdrturisiri, al denuntdrii altor persoanesau pentru obfinerea de informalii gi au cauzat suferinfe fizice gi morale puternice, auantrenat tulburiri psihice acute in cursul interogatoriului, crednd victimelor sentimentede team6, angoas6, inferioritate, in scopul de a le infrdnge rezistenfa fizicd sau moral6.

    in alte cavze3), Curtea Europeand a considerat cd existl o incdlcare a dispoziliilorart. 3 prin aplicarea urmdtoarelor tiatamente in scopul de a obline mdrturisiri sauinformafii: dezbrdcarea victimei, legarea ei de bra{e gi suspendarea ei fbrd ca aceastasd se mai poat6 sprijini pe sol sau aplicarea de violenje repetate, punerea in situaliiumilitoare.

    Aplicarea de gocuri electrice gi proferarea de amenintdri in scopul de a obgine dela persoana arestatd preventiv mdrturisirea rdpirii, violului gi a uciderii unei minore,ce au determinat incercarea de a se sinucide a persoanei arestate care s-a aruncat dela fereastra sediului organelor de polifie, reprezintl acte de torturd in sensul art. 3 dinConvenfia european6.

    r) A se vedea R. Chirild, Convenfia europeanA a drepturilor omului, conrentarii gi explicafii,vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2007 , p. I 59- I 60.2)A se vedea CEDO, hotirArea din 18 ianuarie 1978, in cauza Irlanda contra MariiBritanii.

    r)A se vedea: CEDO, hotdrArea din l8 decembrie 1997, in cauza Aksoy contra Turciei,parag. 63; CEDO, hotdrdrea din 28 iulie 1999, in cauza Selmouni contra Franlei, parag. 105.

    341

  • t43-144 Interzicerea relelor tratamente in cadrul procedurilor penale

    143. Intervenfii medicale in caz de necesitate terapeuticil.In catza Jalloh contraGermanieir), Curtea Europeand a ardtat cd in situalia intervenliilor medicale la careeste supus[ o persoand privatd de libertate contra voinlei sale, art. 3 din Coirven(iaeuropeafrd-irnpune statului obligalia de a proteja integritatea fizicd a persoanelor privatede libertate, in special prin administrarea ingrijirilor medicale necesare.

    O mlsurd dictatd de o necesitate terapeuticd din punct de vedere al practicii medicalestabilite nu poate fi, in principiu, calificatd ca inumand sau degradanti. De exemplu,acesta este cazul hrdnirii forlate avdnd ca scop salvarea vielii unei persoane privatede libertate care refizd in mod deliberat sd se hrdneascd. Cu toate acestea, trebuiedemonstrate, de o manierd conving[toare, existenla necesitdlii medicale gi respectareagaran{iilor procedurale pe care trebuie sd se sprijine decizia de a recurge, de pildi, lahrlnirea fo(ati.

    144. Interrlenfi! agdlc{g _i1 sgopul recoltirii de probe. chiar in cazul in care

    o mdsuri nu este motivatd de o necesitatE terapeuticd, art.3 9i art. 8 ale Convenlieieuropene nu interzic de plano recurgerea la o intervenlie medicald impotriva voinfeiunui suspect in vederea ob{inerii probei participarii sale la o infracfiune. Astfel, injurisprudenfa institufiilor stabilite de Convenfia europeand s-a concluzionat, in repetaterdnduri, cd recoltarea 19 tqgg s_4149 salivd impotriva voinlei unui suspect in cadrulunei anchete cu privire la o infracliune nu a incdlcat aceste articole in circumstanlelecauzt-loi-analizate.

    Totugi, necesitatea oricdrei interven{ii medicale fo(ate in vederea oblinerii de probecu privire la sdvArgirea unei infracliuni trebuie sd fie justificatd in mod conving[tor prinraportare la circumstanlele concrete ale cauzei. Aceasti regulS se aplic5, in special,in cazul in care intervenlia are drept scop recoltarea din interiorul corpului persoaneia probei materiale a infracliunii de sdvdrgirea cireia este suspectatd. Caracteruldeosebit de invaziv al unui asemenea act necesitl o examinare riguroasd a tuturorcircumstan{elor. in acest scop, este necesar sd se find cont in mod corespunzdtor degravitatea infracliunii in cauzd. Autoritdlile trebuie, de asemenea, sd demonstreze cdau avut in vedere gi alte metode pentru obfinerea probelor. in plus, intervenlia nutrebuie sd prezinte riscuri cu privire la suferirea de cdtre suspect a unei prejudicieri deduratd a sdn[td]ii sale.

    Pe de altd parte, la fel ca in cazul intervenfiilor realizate in scopuri terapeutice,modul in care este constrdnsd o persoanl sd suporte un act medical destinat recuperdriide probe din corpul sdu trebuie sd se situeze sub un nivel minim de gravitate definitin jurisprudenfa Cu(ii Europene cu privire la art. 3. in special, este necesar s[ se {indseama cd trebuie sd se gtie dacd intervenfia medicald forlatd a produs persoanei incauz[ dureri mari sau suferinfe fizice.

    Un alt factor relevant in aceste spete este acela de a gti dacd intervenfia medicaldfo(atd a fost ordonatd gi executatd de doctori gi dacd persoana in cauzd a fost subsuprave ghere medical[ constanti.

    r)A se vedea CEDO, hotdrdrea din l1 iulie 2006, in cauza Jalooh contra Germaniei,parag. 67-83.

    342

  • Implicafii in procedurile penale 145Cu toate acestea, orice atingere adus[ integritiilii fizice a unei persoane in vederea

    oblinerii de probe trebuie sd facd obiectul unei analize riguroase, urmdtorii factorifiind in special importanfi: gradul de necesitate al intervenfiei medicale forlate pentrua recolta probe, riscurile pentru sindtatea suspectului, modul in care intervenlia a fostrealizatl,precum gi durerilefizice gi suferinfapsihicdprovocate, supraveghereamedicaldasiguratd gi efectele asupra sdnbtdfii suspectului. in lumina tuturor circumstan{elorspecifice cauzei examinate, interventia nu trebuie sI ating[ gradul minim de gravitatecare atrage inciden[a art. 3.

    In acest context, Curtea European[ a apreciat c5 administrarea forfatd de cdtre poli-figti, sub supravegherea unui medic, a unui vomitiv unei persoane private de liber-tate sub acuzalia de trafic de droguri, in scopul de a o face sd regurgiteze o pung[ dedroguri pe care aceasta o inghilise, nu pentru scopuri terapeutice, ci pentru ob1inereade mijloace de probd ce puteau fi oblinute gi prin alte mijloace, reprezintd un trata-ment inuman gi degradant, prin modalitatea concreti in care misura a fost adus6 laindeplinire, de natur[ a inspira sentimente de fric6, de inferioritate, ce aduc o gravdatingere integritdtii fizice gi psihice a reclamantului. Aga fiind, a fost incdlcat art. 3 dinConvenlia europeandl).

    Curtea Europeand a mai reJinut2), in cauza Jalloh, cd utilizarea in procesul penal aprobelor oblinute prin incilcarea art.3 ridicd serioase semne de intrebare cu privire laechitabilitatea procedurii, Degi tratamentul la care a fost supus reclamantul nu a atinsnivelul de gravitate al torturii, totugi in circumstanfele de spefd, a avut nivelul minimde severitate pentru a cddea sub inciden{a interdictiei prevdzute de art. 3. Instanfaeuropeand a ardtat cd nu se poate exclude ca, in anumite imprejurlri, utilizarea probeloroblinute prin rele tratamente intenJionate, care nu ating nivelul de severitate al torhrrii,va avea ca efect caracterul inechitabil al procesului impotriva victimei, indiferent degravitatea infracfiunii pe care se presupune cd a comis-o aceasta, de importanfa probeiqi de posibilitatea ca victima sA conteste admisibilitatea probei. Astfel, s-a apreciat cIrdmdne deschisd dezbaterea asupra intrebdrii generale dacd utilizarea probelor obtinute,printr-un act considerat ca fiind inuman sau degradant, conduce in mod automat laconstatarea caracterului inechitabil al procesului.

    145. Perchezifia corporali. Principiile art. 3 din Convenlia europeand au fostaplicate, in mai multe cazuri, de cdtre instanfa europeand tratamentului constdnd indezbricarea unei persoane gi efectuarea percheziliei corporale asupra acesteia3). Operchezilie efectuatb intr-un mod corespunzdtor, cu respectarea demnitdlii umane giintr-un sdop legitim, poate fi compatibili cu exigenfele impuse de prevederile art. 3.

    Scopul legitim poate viza asigurarea securitdlii penitenciarului, apdrarea ordiniiinterioare sau prevenirea Sdvdrgirii de infracliuni.

    r) Ibidem, parag. 82-83.2) Ibidem, parag. 105-107.3)A se vedea: CEDO, hotdrdrea din 24 iulie 2001, in cauza Valasinas contra Lituaniei,

    parag.ll6-117; CEDO, hotirdrea din l1 decembrie 2003, in cauza Yankov contra Bulgariei, parag.I l0; CEDO, hot6rdrea din 15 noiembrie 2001 , in cauza Iwanczuk contra Poloniei, parag. 59.

    343

  • 145 Interzicerea relelor tratamente in cadrul procedurilor penalePercheziliile corporale trebuie si fie necesare pentru a se ajunge la unul dintre

    aceste scopuri. in plus, acestea trebuie efectuate intr-un mod adecvat, astfel incdtnivelul de suferinfd gi de umilire suportat de definufi sd nu dep[geascd nivelul inerentacestei forme de tratament legitimt).

    Totugi, atunci cdnd modul in care este efectuatd perchezilia cuprinde elementedegradante carc agraveazd in mod semnificativ umilinfa inevitabild pe care o provoacdo astfel de procedurE, s-a aplicat art. 3 din Convenfia europeand.

    in catza Wieser contra Austriei2), Curtea Europeanb noteaz6, in primul rAnd, cdreclamantului, in spefa respectivd, nu i s-a cerut pur 9i simplu sd se dezbrace, ci a fostdezbrdcat de ofilerii de polilie in contextul in care era deosebit de neajutorat. Chiarfrrd a lua in considerare alega{iile reclamantului cu privire la faptul cd a fost legat laochi in tot acest timp, lucru care nu a fost stabilit de instanlele na{ionale, Curtea dela Strasbourg a considerat cd procedura implica o mdsurd atdt de invazivd gi potenfialumilitoare, incdt nu ar fi trebuit aplicat[ decdt pentru un motiv intemeiat. Totugi, nu aufost aduse argumente care si dovedeascd faptul cd perchezilia corporald, efectuatii prindezbricarea persoanei incauz6, era necesard gijustificatd pentru motive de securitate.Curtea Europeand noteazd, in aceastd privin!6 cd reclamantul, care era deja incitugat,a fost perchezi[ionat pentru cdutarea de arme, iar nu pentru droguri sau pentru alteobiecte mici care nu ar putea fi observate printr-o simpl[ perchezilie corporald, gi fbrddezbrdcarea completd a persoanei in cauzd.

    Instan{a europeand a considerat cd in circumstanlele concrete alecauzeipercheziliacorporald, ce a presupus gi dezbr[carea persoanei in cauz6,, efectuatd in timpul uneiintervenfii a poliliei la regedinfa acesteia, a constituit un tratament nejustificat de ogravitate suficientd pentru a fi calificat ca ,,degradant" in sensul art. 3 din Convenfiaeuropean6.

    Chiar dacd, in funclie de circumstanlele spefei, se ajunge la concluzia cd percheziliacorporald nu incalcd prevederile art. 3, poate exista totugi in funcfie de modalitSlilede efectuare ale acesteia o incilcare a art. 8 din Convenlia europeand. in cauzaWainwright contra Marii Britanii3), Curtea Europeand a apreciat cd in situalia in careo mdsurd nu intrd sub incidenfa art. 3, poate totugi sd reprezinte o incdlcare a art. 8 dinConvenlia europeand, care asigurd, inter alia, protejarea integritdtii fizice gi morale incadrul protecfiei vielii private. Fdrd indoiald cd supunerea la o perchezilie corporalacu dezbrbcarea persoanei in cauzd reprezint[ o ingerin]d in exercitarea dreptuluiprevdzut de primul paragraf al art. 8 gi necesitl o justificare in temeiul celui de-aldoilea paragraf, gi anume sd fie ,,in conformitate cu legea" gi ,,necesard intr-o societatedemocraticd" pentru unul sau mai multe din scopurile legitime enumerate in acest

    l) A se vedea: CEDO, hotdrArea din 4 februarie 2003, in catzaYan der Ven contra Olandei,parag. 60; CEDO, hot6rArea din 4 iulie 2006, in cauza Ramirez Sanchez contra Fran{ei,parag. I 19; cEDo, hotrrdrea din 12 iunie 2007,in cauza Frerot contra Franfei, parag. 37-38.

    2) A se vedea CEDO, hotdrdrea din 22 februarie 2007,in cauza Wieser contra Austriei,parag.38-42.

    r) A se vedea CEDO, hotdrArea din 26 septembrie 2006, in cauza Wainwright contra MariiBritanii, parag.43.

    344

  • Implicalii in procedurile penale 146-147

    text. Conform unei jurisprudenfe constante, nofiunea de ,,necesitate" implicd faptulcd ingerinla corespunde unei nevoi sociale presante 9i, in special, cd ingerinfa esteproporfionalS cu scopul legitim urmdrit.

    146. Purtarea ctrtugelor in public. in cauza Erdopan Yapiz contra Turcieir),6aapr cEtresine o 3 dinste in I nere I

    fo(ei, gi irici expunerea publicd dincolo de ceea ce este considerat in mod rezonabilnecesar in raport cu circumstanfele cauzei.

    in cauztr, din rapoartele de supraveghere psihiatricd, precum gi din rapoartele medi-cale, a rezultat cd reclamantul a suferit o depresie acutd, ca urrnare a purtdrii cdtugelorin public, la locul de muncd, in fata familiei, fiindu-i astfel provocat un sentimentputernic de umilire gi de rugine, avdnd in vedere statutul sdu profesional (medic incadrul Direcfiei de siguranfd din Istanbul). Starea sa psihicd a fost ireversibil marcatdde acest incident, pe care nu a fost capabil sI il depdgeasci (rapoartele psihiatrice auatesCat c[ purtarea cdtugelor in public a avut asupra reclamantului repercusiuni de ordinpsihic). Curtea de la Strasbourg a constatat ci in spetl nu era necesar ca reclamantulsd fie incdtu$at prin raportare la existenfa unor antecedente care sd inspire temereacd acesta reprezenta un risc pentru siguranfa public6, un pericol pentru el insugi saupentru te4i sau cd ar fi exercitat in trecut acte de violenfd asupra propriei persoane sauasupra te(ilor. Prin urmare, Curtea Europeand a statuat c[, date fiind circumstanfelecauzei, expunerea in public a reclamantului incdtugat a avut ca scop s6-i cteeze acestuiasentimente de teamI, de inferioritate, de naturd sd-l umileasci, in vederea infrdngeriieventualei rezistenfe psihice, fiind astfel inc[lcat art. 3 din Conven]ia europeand prinsupunerea reclamantului la un tratament degradant.

    in cauza Gorodnittev contra Rusiei2), Curtea Europeand a considerat cd purtareacdtugelorde cdtre reclamantpe parcursul audierilorpublice, f6rdca o aserneneamisurd s[fi fost in mod rezonabil necesarl securitdlii publicului sau bunei administrdri a justitiei,constituie un tratament degradant, in sensul art. 3 din Convenfia europeanS, chiar gi insituafia in care nu rezultd cI o astfel de mdsurd avizat umilirea reclamantului.

    1.2. Prevederi relevante in dreptul procesual penal romfln147. Interdiclia aclelor de torlurd, tralamentelor inumane sau degradanle inlegislalia procesual penald. 148. Obqinerea de mijloace de probd prin aplicareade rele lralamente. 149. Perchezilia corporald. 150. Intervenlii medicale inscopul recohdrii de probe prevdzute in legi speciale.

    147. Interdicfia actelor de torturl, tratamentelor inumane sau degradante inlegislafia procesual penali. Procesul penal romdn are ca scop constatarea la timp gi in

    r) A se vedea CEDO, hot6rdrea din 6 martie 2007, in cauza ErdoganYagiz contra Turciei,parag.4248.

    2)A se vedea CEDO, hotdrdrea din 24 mai 2007,in cauza Gorodnitchev contra Rusiei,parag.108.

    2{ 345

  • 148 Interzicerea relelor tratamente in cadrul procedurilor penalemod complet, pe baza probelor legal administrate, a faptelor care constituie infracliuni,astfel ca orice persoand care a sdvdrgit o infracfiune sd fie pedepsit[ potrivit vinovdfieisale gi nicio persoand nevinovatd sd nu fie trasd la rdspundere penald.

    Potrivit art. 22 alin. (2) din Constitu{ia revizuitd gi a art. 5r C.proc.pen., oricepersoand care se afl6 in curs de urmdrire penald sau de judecatd trebuie tratatd curespectarea demnitetii umane, supunerea acesteia la torturb sau la pedepse sautratamente cu cruzime, inumane ori degradante fiind pedepsitd prin lege.

    Pe l6ngd sancfiunile din dreptul penal substanfial prevdzute de art. 250 C.pen.(purtarea abuzivd), art. 266 C. pen. (arestarea nelegald gi cercetarea abuzivd) sauart.267t C. pen. (tortura), Codul de procedurd penald prevede 9i sancliuni de naturlprocedurald cu privire la probele administrate nelegal sau neloial.

    148. Obfinerea de mijloace de probi prin aplicarea de rele tratamente. Arti-colul 64 alin. (2) C.proc.pen. stipuleazd cd mijloacele de probd ob{inute in mod ilegalnu pot fi folosite in procesul penal. Se reglementeazd astfel, cu titlu de principiu in mate-ria proba{iunii, excluderea mijloacelor de probi care sunt nelegale prin natura lor sauadministrate ori obfinute nelegal. Aceastd prevedere reprezintd una din garanfiile respec-tirii principiului legalitalii procesului penal previzut de art. 2 alin. (l) C.proc.pen.

    Astfel, in materie penald mijloacele de probi nu pot fi admise decdt dac6, cu prilejuladministrdrii lor, este respectat principiul legalitdlii, ce se exprimi prin principiilegenerale de drept ce constituie legalitatea materiald (respectarea demnitdlii umane, aloialitSlii in administrarea probelor 9i a libertdlii de informare) sau prin legile generalesau normele de proceduri penal[ privind administrarea probelorr).

    in doctrind2) s-a ardtat cI regula enunfatd in art. 64 alin. (2) C.proc.pen. se funda-menteazd pe Convenlia europeandr) gi principiile generale de drept, avdnd pufineganse sd fie acceptati de jurisprudenli in condiliile nemodificdrii corespunzitoare aart. 197 C.proc.pen. in materia nulitalilor. in opinia unuia dintre autoria) ,,invalidareaprobelor" este legatd de institulia nulitdtii, care ar trebui sd se aplice acelor mijloacede prob[ care au fost ob{inute nu numai printr-un act care a fost expres interzis delege, ci gi printr-un act ireconciliabil cu regulile substantiale ale procedurii penale saucu principiile generale de drept. Ilegalitatea poate proveni fie din insugi mijlocul deprobi (ca in cazul mijlocului de probd oblinut prin utilizarea de tratamente interzise deart. 3 din Convenlia europeand), fie din modalitatea de administrare sau de oblinere amijlocului de probd (ce ar putea atrage o inc[lcare a dispozi{iilor art, 6 din Convenfiaeuropeand).

    l)A se vedea S. Guinchard, J. Buisson, Procddure pdnale, op. cit., p. 431.2) A se vedea Gh. Mateuf, O noutate pentru procedura penald romdn6: invalidarea probelor

    obtinute ilegal, in Dreptul nr.712004, p. 133 gi urm.3) A se vedea

    -/. Spencer, La preuve en procddure p6nale compar6e, in Rewe internationalede droit pdnal,1992, p. 92-100.

    a) A se vedea Gh. Mateul, O noutate pentru procedura penald romdn6: invalidarea probeloroblinute ilegal, op. cit., p. 137.

    346

  • Implica{ii in procedurile penale r48

    Apreciem cd in aceasti materie nu igi gasegte aplicabilitate sanctiunea procesualS anulitdlii,legiuitorul reglementdnd prin art. 64 alin. (2) C.proc.pen. institulia excluderiiprobelor nelegal sau neloial administrater). Excluderea este o sancliune procesualS spe-cificd, aplicabild in materia probelor administrate cu incdlcarea principiilor legalit5lii giloialitdgii administrdrii probelor. Aceastd sancfiune are un domeniu de aplicare special,deosebindu-se, prin urrnare, de sancliunea nulitdfii actelor procesuale sau procedurale.

    Sancfiunea excluderii mijloacelor de probd trebuie sd se aplice, in anumite condilii,9i fajd de probele legal administrate pornind de la informafii oblinute din probe nelegaladministrate (probe derivate), fiind in acest fel necesar a fi aplicatd doctrina,,efectuluila distanfd" sau ,,fructele pomului otrdvit" (fruits of the poisonous tree)2).

    Agadar, dac[ organele de urmdrire penald au administrat o prob6 cu incdlcareadreptului garantat de art. 3 din Conven{ia europeand, iar din aceste mijloace de probl aurezultat fapte gi imprejurdri ce au condus in mod direct gi necesar organele de urmdrirepenald si administreze in mod legal alte mijloace de probd (administrarea mijloculuide prob[ nelegal fiind o condifie sine qua non pentru administrarea mijlocului de probdlegal), acestea din urmd urmeazd. a fi, de asemenea, excluse.

    Articolul 68 C.proc.pen. interzice intrebuinlarea de violen{e, ameninfdri ori altemijloace de constrdngere, precum gi promisiuni sau indemnuri, in scopul de a seobline probe.

    Astfel, pe parcursul efectudrii actelor de urmdrire penald nu pot fi exercitate actede violenfd fizicd, nu pot fi proferate ameninfdri cu violenfa sau cu dispunerea unormdsuri interzise de lege fa![ de persoana audiatd, nu pot fi promise avantaje la carepersoana audiat[ nu este indreptdfitd, nu pot fi aplicate tehnici de audiere ce presupunun tratament inuman sau degradant. in acest fel este garantat atdt dreptul prevbzut deart.3, cdt gi dreptul la tdcere gi privilegiul impotriva autoincrimindrii stipulat de art. 6din Convenlia europeand.

    Pentru a asigura respectarea principiului demnitalii umane, organele de urmf,rirepenald sau instan{a3)trebuie, agadar, sd administreze probe atAt in acuzare, cdt gi in apa-rare, fEri sI supund persoana acuzatd la tratamente inumane, degradante sau la torturd.

    in acelagi scop, art. 171 alin. (2) C.proc.pen. reglementeazd caracterul obligatoriual asisten{eijuridice a persoanei private de libertate, avocatul ales sau din oficiu avdnddreptul de a participa la orice audiere a invinuitului sau inculpatului. Prezenfa avoca-tului permite persoanei private de libertate sd beneficieze de garanliile prevdzute de

    l) A se vedea: I . Ashworth, M. Redmayne,The criminal process, 3'd edition, Oxford UniversityPress, 2005, p.314-337; J.R. Spencer, Evidence, in M. Delmas-Marty, J.R, Spencer, EuropeanCriminal Procedures, Cambridge University Press, 2002, p. 602-610.

    2) Pentru o analizl detaliatd a principiilor legalitdlii Ei loialitilii administririi probelor gi ainstitufiei excluderii probelor a se vedea punctul $2 din Secliunea a l5-a, Capitolul V, Partea aIII-a din prezentul tratat.

    r) A se vedea: B. Mathieu, La dignitd de la personne humaine, quel droit?, quel titulaire?,Recueil Dalloz, nr. 3311996, p. 282-286; S. Guinchard, J. Buisson, Procddure pdnale, op. cit.,p.431-432.

    347

  • 148 Interzicerea relelor tratamente in cadrul procedurilor penaleart. 6 privind dreptul la un proces echitabil, dar constituie in acelagi timp gi o garanliea dreptului prevdzut de art. 3 din Convenfia europeand.

    .

    in:9 privegge.procesul de interogare, C.P.T.r) considerd ci trebuie s5 existe reguliclare ilau principii privind modul de realizare a interogatoriilor de cdtre polifie. Acesteaar trebui sd facd referire, printre altele, la urmitoarele probleme: informarea deginutuluiasupra identitiilii (numele sar.r/gi numdrul) celor prezenli la interogatoriu, lungimeaadrnisibiltr a interogatoriului, perioadele de odihnd intre interogatorii gi pauzele dintimpul interogatoriului, locurile in care ar putea avea loc interogatoriile, daci de{inu-tului i se va solicifa sd stea in picioare in timpul chestiondrii, interogarea persoaneloraflate sub influenla drogurilor, alcoolului etc. Trebuie solicitatd inregistrarea sistema-ticd a orei la care interogatoriul incepe gi se sfirgegte, a oricirei solicitiri fdcute dedelinut in timpul interog[rii gi a persoanelor prezente in timpul fiecdrui interogatoriu. Deasemenea, se consideri cd inregistrarea electronicd a interogatoriilor poliliei reprezintdo altd mdsurd utill de siguranfd impotriva relelor tratamente asupra de{inu}ilor.

    in acest seirs, apreciem cd, de legeferenda, ar trebui reglementatd obligativitateainregistrdrii prin mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierilor efectuate in cursulurmiririi penale. Aceastd mdsurd este atdt in interesul persoanelor care au fost supusela rele tratamente de citre organele de urmdrire penal6, cdt gi al acestora din urm[,in situaliile in care sunt formulate acuzalii pe nedrept cu privire la aplicarea de reletratamente fizice sau de presiuni psihice. Pe de altd parte, inregistrarea prin mijloacetehnice a audierilor de cdtre organele de urmlrire penall diminueazd posibilitateapersoanelor audiate de a reveni, in mod credibil, asupra declaraliilor date in faza deurm[rire penal[, negAnd, in mod fals, cele declarate.

    C.P.T.2) mai aratd cd incdperile rezervate interogatoriilor trebuie sd fie corect lumi-nate, incdlzite gi aerisite precum gi sd fie echipate astfel incdt sd permitd tuturor parti-cipanfilor la procesul de interogare sd fie agezali pe scaune de acelagi tip gi confort.Ofi1erul care efectueazi interogatoriul nu trebuie si se gdseascd in pozifie dominantd(spre exemplu, in pozifia ridicat) sau si fie agezat departe de suspect.

    Agadar, considerdm cd probele administrate prin utilizarea de rele tratamente nuvor putea fi folosite in susfinerea unei acuzlri in cadrul unui proces penal, instituliaexcluderii aplicdndu-se in rnod automat, intrucdt reprezintd o incdlcare substanfiald aunui drept fundamental gi, in orice imprejurare, aduce atingere dreptului la un procesechitabil prevlzut de art. 6 din Convenfia europeand.

    Instanfele nu iqi pot intemeia nicio mdsurd dispus[ prin incheiere, sentinld sau deci-zie pe un mijloc de probd ce nu poate fi folosit in cadrul procesului penal, intrucdt afost obfinut prin recurgerea la torturd sau la tratamente inumane sau degradante.

    AchiesIm, astfel, la opinia (concordantl) exprimat6 de judecdtorul N. Bratza, incauza Jalloh contra Germaniei3), potrivit cdreia: ,,(...) utilizarea probelor oblinute

    r) A se vedea paragraful nr. 39 din cel de-al 2-lea Raport General [CPT/Inf (92) 3] al CPT,disponibil pe site-ul www.cpt.coe.int.

    2) A se vedea parag. rrr, 39 din cel de-al l2-lea Raport General [CPT/Inf (2002) l5]al CPT,disponibil pe site-ul www.cpt.coe.int.

    r) A se vedea CEDO, hot6rirea din I I iulie 2006, in cauza Jalooh contra Germaniei.348

  • Implicalii in procedurile penale 148printr-un tratament care incalcd valorile fundamentale protejate de art. 3 este contrardinhegului concept de proces echitabil, degi admiterea unei astfel de probe nu este

    -

    astfel cum e situalia in prezentul caz -

    decisivd in obfinerea unei condamnlri. La fel cain cazul declarafiilor obfinute prin constrdngere, se opune acestei utiliziri incdlcareavalorilor de echitate gi efectul negativ asupra integriti{ii procesului juridic, precum 9icaracterul nefiabil al probelor care pot fi astfel obfinute.

    Este adevdrat cd tratamentul la care a fost supus reclamantul a fost consideratinuman gi degradant, gi nu a fost calificat drept torturd gi cd regula de excludere dinart. 15 coroboratii cu art. 16 al Convenliei asupra torturiir) distinge in mod expres intreadmiterea probei oblinute prin torturd gi cea oblinuti prin alte forme de rele tratamente,Cu toate acestea, linia de demarcafie intre diferitele forme de rele tratamente nu esteimuabili sau susceptibil[ de o definifie precis6, astfel cum aprecizat Curtea anterior,dar echitatea procesului judiciar este prejudiciatii in mod iremediabil in cazul in carese admit probe care au fost obfinute de autoritalile Statului in cauzd cu incdlcareainterdicliei de la art. 3."

    Administrarea probelor trebuie sd fie efectuatd de organele de urmirire penaldsau de instanfd in condilii care sd find cont de starea de sdnitate a celui acuzat sau amartorului, nefiind legald audierea acestora in condiliile in care suferd de o boalS ce lepune viafa in primejdie.

    Potrivit ^rt.7lt C.proc.pen. 9i art.

    86 alin. (3) C.proc.pen., dac[ in timpul ascultilriiinvinuitul, inculpatul sau martorul acuzd simptomele unei boli care le-ar putea puneviafa in pericol, ascultarea se intrerupe, iar organul judiciar ia mlsuri pentru ca acegtiasi fie consultati de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide ci viafainvinuitului, inculpatului sau a martorului nu este in pericol.

    Este astfel garantatd demnitatea umand pe parcursul audierilor efectuate de cdtreorganele judiciare, ca element fundamental al principiului legalit{ii administrdrii pro-belor, cdt gi posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a se apira in mod efectiv.

    r) Convenlia impotriva torturii sau a altor pedepse sau tratamente cu cruzime inumane saudegradante, adoptatii de Adunarea generald a O.N.U. la l0 decembrie 1984 gi intratd in vigoarela 26 iunie 1987. Potrivit art. l5 din acest document internafional fiecare stat parte va face in agafel incdt orice declarafie, in privinfa cdreia s-a stabilit cd a fost obfinuti prin tortur6, si nu poati fiinvocatii ca element de probd in nicio procedure, cu excepfia cazului c6nd este folositl impotrivapersoanei actzate de torturi pentru a se stabili cI o declarafie a fost intr-adevdr ficuti.

    Articolul 16 prevede c[: ,,1. Fiecare stat parte se angajeaz6 si interzicd, pe teritoriul aflatsub jurisdicfia sa, gi alte acte care constituie pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane saudegradante care nu sunt acte de torturl aqa cum aceasta este definitd la articolul l, cdnd asemeneaacte sunt strvdrgite de citre un agent al autoritifii publice sau orice altii persoand care acfioneazicu titlu oficial sau la instigarea sau cu consim{dmAntul expres sau tacit al acesteia. indeosebi,obligaliile enunfate la articolele 10, I I , l2 9i I 3 sunt aplicabile altor forme de pedepse cu cruzime,inumane sau degradante.

    2. Prevederileprezentei Convenfii nu afecteaz5prevederile oricirui alt instrument intemafionalsau lege nafionald care interzic pedepsele sau tratamentele cu cruzime, inumane sau degradante,sau care se referd la extrddare sau la expulzare."

    349

  • t49 Interzicerea relelor tratamente in cadrul procedurilor penale

    149. Perchezifia corporali. Perchezifia corporal[ presupune examinarea corpuluipersoanei, a hainelor, a bagajelor sau a altor obiecte pe care aceasta le are asupra sa,c6nd persoana cdreia i s-a cerut sd predea vreun obiect sau vreun inscris t[gdduiegteexistenla sau de{inerea acestora, precum gi ori de cdte ori existi indicii temeinice cdefectuarea unei perchezilii este necesard pentru descoperirea gi strdngerea probelor.

    Perchezilia corporald se deosebegte de examinarea corporald a invinuitului,inculpatului sau a victimei infracliunii care constd in inspectarea de cdtre specialigtisau tehnicieni a corpului acestora pentru a constata existenfa urmelor faptei penale(constatarea medico-legal[). insd, in ambele cazuri,persoana supusi acestor procedeeprobatorii nu trebuie expusd unor tratamente contrare art. 3, respectiv art. 8 dinConvenlia europeandr).

    Procedeul probatoriu constdnd in perchezilia corporald se dispune atunci cdndexistd suspiciunea rezonabild cd aceastl mdsurd va duce la descoperirea, conservareasau la ridicarea unor obiecte sau inscrisuri ce au legdturd cu infracfiunea pentru care seefectueazd urmdrirea penali.

    Existenla unei suspiciuni rezonabile in cazul perchezifiei corporale presupuneexistenla unei baze obiective (rezultdnd din date, fapte, informafii), neputdnd fiintemeiatd doar pe presupuneri pur subiective (de exemplu, ras6, vdrstd, aparenle,antecedente penale) sau pe generalizdri sau imagini stereotipe ale anumitor grupuri saucategorii de persoane2). Totugi, este permisl generalizareabazatd pe comportamentulsuspectului (suspectul pare cd ascunde ceva)3).

    Pe de altl parte, trebuie ca la dispunerea mlsurii percheziliei sf, se urmdreascbrespectarea exigenfelor de necesitate gi propor,tionalitate cu scopul urmdrit, precum 9idemnitatea umand.

    Perchezilia corporald poate fi dispus6, dupdcaz, de organul de cercetare penal[, deprocuror sau de judec[tor.

    Perchezilia corporald se efectueazd numai de o persoand de acelagi sex cu ceaperchezilionati. Tot astfel, apreciem cd persoanele prezente la perchezilie trebuie sdfie de acelagi sex cu persoana perchezifionatb.

    Cons jder[m cI in cazul in care perchezilia corporald presupune gi perchezilia intimd,aceasta trebuie efectuatd numai de cdtre un medic sau un asistent medical calificat, curespectarea demnitdlii persoanei.

    t) in acest sens art. I 4 din Normele privind efectuarea expertizelor, a constatdrilor gi a altorlucrdri medico-legale, prevede ci: ,,1) Persoanele aflate in stare de refinere vor fi examinate inprezenta personalului de pazi de acelagi sex. 2) Persoanele minore se examineazd in prezenta unuiadintre parinli sau a reprezentantului s[u legal ori, in lipsa acestora, in prezenta unui membru majoral familiei, de acelagi sex cu minorul." (H.G. nr.77412000 pentru aprobarea Regulamentului deaplicare a dispoziliilor O.G. nr. l/2000 privind organizareaactivitdlii gi funclionarea instituliilorde medicind legald, M. Of. nr. 459 din 19 septembrie 2000, cu modificdrile gi completbrileulterioare).

    2) A se vedea l. Ashworth, M. Redmayne, The criminal process, op, cit., p. 107.3r lbidem, p. 108.

    350

  • Implicalii in procedurile penale 149Chiar dacd perchezitia corporalA este efectuatd cu respectarea dispoziliilor

    art. 100 alin. (l), (2), (5) C.proc.pen., art. 104 alin. (l) C.proc.pen 9i art. 106C.proc.pen., modalitatea de efectuare a acesteia il poate supune pe cel perchezi{ionat latratamente inumane sau degradante, atrdg6nd incdlcarea art. 3 sau art. 8 din Conven(iaeuropeani, fdr[ ca aceasta s[ atragd in mod necesar excluderea mijlocului de prob[astfel administrat.

    O reglementarea special[ a percheziliei corporale existd gi in art. 55 alin. (l)lit. c) din Legea nr. 27 512006 privind executarea pedepselor gi a mdsurilor dispuse deorganele judiciare in cursul procesului penalr) Siart.62 alin. (l) lit. c) din Regulamentulde aplicare a legii2). Astfel, persoanele private de libertate au obligalia de a se supunepercheziliei corporale cu ocazia primirii in locul de delinere, precum gi pe parcursulprivdrii de libertate, ori de cAte ori este necesar.

    Potrivit art. 200 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a legii, perchezi{ia esteacliunea prin care se realizeazd, un control amdnun{it asupra persoanelor private delibertate, echipamentului, bagajelor, cazarmamentului, camerelor de definere gi tuturorlocurilor unde acestea au acces.

    Persoanele private de libertate sunt supuse perchezifiei pentru prevenirea unor eve-nimente deosebite, a situaliilor de risc, precum gi pentru ridicarea obiectelor interzise.

    Perchezilia se efectueazd de cdtre persoane de acelagi sex gi in condilii in care sd nufielezatd demnitatea persoanelor private de libertate. Perchezi{ia corporalS aminuntitdtrebuie sa fie desfbguratd cu respectarea dreptului persoanei perchezilionate la vialaintimd. inainte de efectuarea percheziliei corporale amdnunfite, persoanele private delibertate sunt informate cu privire la bunurile ce pot fi pdstrate asupra lor, bunurile caresunt interzise 9i consecin{ele care decurg din nedeclararea gi pdstrarea lor in ascuns.

    in cazul percheziliondrii bagajelor gi a bunurilor personale, persoanele private delibertate au dreptul de a asista la efectuarea actului procedural.

    Bunurile interzise gi sumele de bani g[site asupra persoanelor private de libertate,cu prilejul percheziliilor, sunt supuse confiscdrii.

    Perchezilia corporald nu presupune gi prelevarea de probe biologice (de pildb,prelevarea de mostre de pdr, salivd, sAnge) in vederea efectuIrii unei expertize ADN.

    De asemenea, considerdm cI prevederile art. I 14 alin. (1) C.proc.pen. conformcdrora organul de urmdrire penald dispune efectuarea unei constatdri medico-legalecdnd este necesari o examinare corporald a invinuitului ori a victimei infracliunii(in via{a) pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infracfiunii, acoperdnumai examinarea fizicd intemd sau extemd a corpului unei persoane,ftrdapresupuneqi prelevarea de probe biologice.

    De lege lata,in procedura penald rom6nd nu existd nicio prevedere legald expresbgi detaliatd cu privire la cazurile gi condiliile in care pot fi prelevate probe biologicede la persoanele in viafd, in vederea expertizdrii. Agadar, apreciem ci in lipsa

    r) M. Of. w.62'7 din 20 iulie 2006.2)Aprobatprin H.G. nr. 189712006 (M. Of. nr.24 din l6 ianuarie 2007).

    351

  • 149 Interzicerea relelor tratamente in cadrul procedurilor penaleconsimfdmAntului expres al persoanei (invinuit, inculpat, persoan[ vdtiimatd etc.), nuse pot preleva probe biologice in vederea efectudrii unei expertize ADN').

    Chiar gi in cazul in care existd acordul celui examinat, opin[m cb examinareafizicd,,precum gi prelevarea de probe biologice trebuie efectuate de un cadru medical deacelagi sex cu persoana examinatd, cu respectarea demnitIlii gi vielii private a acesteia,pentru a nu se aduce atingere drepturilor garantate de art. 3 sau art. 8 din Convenfiaeuropean[. De asemenea, fall de caracterul extrem de intruziv al mdsurii, pentru afi satisfdcutd cerinfa de proporfionalitate a ingerinlei cu scopul urmdrit, apreciem cdprobele biologice recoltate pot fi utilizate numai in cadrul procesului penal in care aufost prelevate sau in cadrul altui proces sau proceduri penale deschise de organele deurmdrire penald gi in care este implicatd persoana de la care au fost prelevate.

    Efectuarea autopsiei2) in cazul morfii (spre exemplu, suspecte3), violente saua cdrei cauzd nu este cunoscuti) sau al exhumdrii impune, pentru asigurarea buneidesfEguriri a anchetein ridicarea de probe biologicea). in aceasti privinlE Comitetulde lv{inigtri al Consiliului Europei recomandi statelor membre adoptarea in dreptulintern a principiilor prevdzute in Recomandarea R 99(3) privind armonizarea regu-

    r) Pentru o analizd detaliatd a acestui procedeu probatoriu a se vedea D.T. $tefinescu,D. Sporea, Analiza ADN

    - mijloc de probd valoros al justiliei, in Dreptul nr.412005, p.207-220.

    r) Potrivit art. 38 din Normele privind efectuarea expertizelor, a constatirilor gi a altor lucrdrimedico-legale: ,,i ) Medicul legist este asistat la efectuarea autopsiei de personal sanitar mediusau auxiliar. Autopsia rnedico-legald trebuie s[ fie completd, fArd a se omite vreun segment,tesut sau organ. 2) Nu se pot formula concluzii medico-legale privind cauza si imprejurdrilerno4ii numai pe baza unor examene externe sau inteme parliale. 3) Pentru atestarea leziunilortraumatice externe, respectiv inteme, se pot efecfua fotografii. 4) Medicul legist nu poate eliberacertificat de deces fdrl efectuarea autopsiei medico-legale, cu excep{ia cazurilor in care decesula intervenit ca urrnare a catastrofelor,"

    3) Potrivit art. 34 alin. (2) pct. 3 din Normele privind efectuarea expertizelor, a constatirilor9i a altor lucrdri medico- legale, un deces este considerat moarte suspecld in urmitoarele situafii;a) moarte subitd; b) decesul unei persoane a c6rei sdnitate, prin natura sewiciului, este verificatdperiodic din punct de vedere medical; c) deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei irrtreprinderi sau institufii; d) deces care survine in custodie, precum moarteapersoanelor aflate in detenfie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele i