8/14/2019 formele schizofreniei

1/2

Exista mai multe tipuri de schizofrenie. De exemplu, pacientii care au impresia ca sunt persecutati suntcatalogati ca suferind de "schizofrenie paranoida"; pacientii care sunt incoerenti dar care nu au iluzii suntinclusi in categoria de "schizofrenie dezorganizata". Forma cea mai debilitanta de schizofrenie esteschizofrenia "negativa": pacientii cu aceasta forma de boala sunt lipsiti de initiativa, motivatie, interes social,incapabili sa se bucure si sa reactioneze afectiv. Intrucat schizofrenia difera de la un pacient la altul caintensitate, severitate si frecventa a episoadelor psihotice sau reziduale, multi specialisti folosesc termenulde "schizofrenie" pentru a descrie un spectru de boli cu gravitate variabila.

Schizofrenia paranoida:Aceasta forma de schizofrenie este caracterizata de delire nesistematizate primare urmate de interpretaridelirante cu caracter bizar de cele mai multe ori insotite de halucinatii auditive, tulburari de comportament,mergand pana la agitatie si agresivitate extrema.Ideile delirante pot fi multiple insa, de regula, sunt organizate in jurul unei teme coerente.Temele de persecutie pot determina un comportament suicidar, iar combinarea ideilor delirante depersecutie si de grandoare cu furia poate predispune individul la violenta.Debutul acestui tip de schizofrenie este mai tardiv fata de debutul celorlalte tipuri de schizofrenie, situat in

jurul varstei de 28-30 ani la persoanele care nu au avut probleme premorbide.Prognosticul este mai bun, putand exista relatii interpersonale formale sau extrem de intense, cu functionaresatisfacatoare familiala si sociala.

Schizofrenie dezorganizata (hebefrenica):Descrisa initial ca o dementiere precoce, aceasta forma de schizofrenie este insotita adesea de tulburariafective de tip maniacal care se instaleaza in perioada pubertatii si se caracterizeaza mai ales prinsimptome caracteristice varstei: afectare, expresii mimice patetice, tendinta la obraznicii puerile, caricaturaleiar pe de alta parte, precocitate, inclinare spre preocuparile inalte si abstracte.Tulburarile de gandire, vorbire, comportament si afectivitate sunt obisnuite; gandirea este in mod obisnuitafectata, tulburarile ajungand la dezorganizarea totala, in continutul gandirii sunt prezente delire, deseori cucontinut hipocondriac, pe tema masturbarii, menstruatiei; totodata, exista si tulburari de tip halucinator lacare pacientul asista pasiv sau se amuza pe seama lor.Sunt tipice pentru hebefrenie puerilismul, aspectul prostesc, stupiditatea, fenomene disociative ale gandirii,asociatiile de idei, jocuri de cuvinte, rasul nemotivat, regresiune afectiva, irascibilitate, euforie, stari depresiv-anxioase.Aceasta forma a schizofreniei se caracterizeaza printr-o evolutie mai putin favorabila cu tendinta spredementiere profunda cu tocire afectiva, comportament nerod si incoerenta accentuata a gandirii.

Schizofrenia catatonica:

In aceasta forma de schizofrenie predomina simptomele psihomotorii de tip cataton, cu imobilitate motorie,activitate motorie excesiva, negativism extrem, mutism, bizarerii ale miscarilor voluntare, ecolalie siecopraxie.Ecolalie=repetarea cuvintelor interlocutoruluiEcopraxie=reacie patologic de imitare automat a gesturilor si aciunilor cuiva.

Din aceasta forma a schizofreniei fac parte doar cazurile care evolueaza pe fondul constiintei clare si aparedeobicei dupa o perioada prodromala indelungata (cu astenie, hipocondrie, tendinta la inchidere in sine,depresie sau apatie si saracire afectiva), boala incepe cel mai frecvent cu agitatie psihomotorie dupa careurmeaza nemijlocit stuporul catatonic.Simptomele catatonice dispar in timpul somnului.In timpul stuporului sau excitatiei catatonice severe poate fi nevoie de asistenta medicala pentru a se evitataautovatamarea sau vatamarea altora, malnutritia sau hiperpirexia (temperatura crescuta).Simptomele catatonice pot apare si in alte forme ale schizofreniei, in alte tulburari psihotice, sau chiar boliorganice, de exemplu, in encefalite, tumori de lob frontal, tulburari metabolice (porfirie).

Schizofrenia reziduala:In acest grup sunt inclusi pacientii care au intrunit candva criteriile de schizofrenie dar in prezent nu mai ausimptome caracteristice de boala, nu exista elemente psihotice proeminente (delirul daca exista, esteincapsulat). Daca sunt prezente halucinatii si idei delirante, ele nu sunt acompaniate de un afect puternic.Evolutia poate fi limitata in timp.

Schizofrenia nediferentiata:Acest tip include bolnavii care intrunesc criteriile de diagnostic de schizofrenie, dar nu si pentru formelecatatonice, paranoide sau dezorganizat.Pare subtipul cel mai frecvent diagnosticat.

http://www.emedonline.ro/cuprins/dictionar/view.article.php?146http://www.emedonline.ro/cuprins/dictionar/view.article.php?146http://www.emedonline.ro/cuprins/dictionar/view.article.php?146

8/14/2019 formele schizofreniei

2/2

Formele de schizofrenie neincluse in clasificarea DSM:

Schizofrenia simpla: poate fi evidentiata la cazurile in care se produce pe nesimtite o saracire a intregiivieti psihice. Se caracterizeaza prin comportament ciudat, bizar care debuteaza insidios, prin incapacitateade a face fata cerintelor sociale, un fel de scleroza a vietii afective si sociale. Astfel, comportamentul socialdevine din ce in ce mai precar, scopurile atinse in viata sunt din ce in ce mai modeste ca apoi nici macaracestea sa nu mai poata fi atinse. Totodata, delirele si halucinatiile lipsesc.

Evolutia este lenta, progresiva, spre deteriorarea personalitatii.

Tipul schizoafectiv: pacientii prezinta trasaturi pronuntate maniacale sau depresive care evolueazaconcomitent cu simptomele de schizofrenie (delir fantastic, tulburari de constiinta de tip oneroid, simptomecatatonice si de automatism psihic).

Schizofrenia grefata: tipul de schizofrenie care apare pe fondul unei dezvoltari deficitare intelectuale(oligofrenie). (in schizofrenie inteligenta nu este afectata)Este vorba despre tablori clinice sarace, uneori se noteaza halucinatii primitive sau idei hipocondriacestereotipe.idei hipocondriace=confera bolnavilor convingerea ca sunt amenintati de o boala foarte grea, incurabila, cusfarsit letal, fapt pentru care amplifica si interpreteaza nemasurat tulburari efemere si neesentiale alediferitelor organe. Se autoanalizeaza si se documenteaza necontenit in legatura cu presupusa afectiune.

Schizofrenia tardiva: este forma ce apare dupa varsta de 40 ani, de cele mai multe ori nu se deosebestede celalalte tipuri de schizofrenie insa s-a observat ca aceasta duce mai rar la un final grav si se terminaadesea cu un defect usor sau chiar o vindecare sociala.