“Universitatea Bucuresti”

Facultatea de Psihologie

Referat teoretic

Fundamentele Psihologiei

cu tema

Formele Memoriei

Grupa 10

Memoria

“Memoria este mecanismul psihic cognitiv de reflectare a experientei trecute,fixare si pastrare a informatiilor in vederea recunoasterii,reproducerii acestora intr-o maniera fidela.”(Anitei,M.,2010,p.300)

“Memoria cuprinde mecanismele prin care o achizitie oarecare ramane disponibila,putand fi reamintita si utilizata”(Reuchlin,1988,p.173)

Formele Memoriei

“1.Memoria senzoriala

Modelele lui Atkinson si Shiffrin au asociat aceasta forma de memorie cu modalitatile de receptie senzoriala.

Memoria de foarte scurta durata,volatila ce se activeaza pe durata a cateva secunde si se suprapune cu conceptul de postefect,ca remanenta senzoriala.Este considerata primul stadiu al memoriei.

William James a pus in evidenta cursul neintrerupt al gandirii,al constiintei,folosind metafora unui rau.Acesta afirma faptul ca atunci cand privim stimulii vizuali,avem impresia de fluiditate,in realitate producandu-se serii de fixari ale ochilor,miscari oculare sacadate.Aceste miscari sar de la un punct la altul de patru ori pe secunda,perceptia vizuala fiind continua datorita memoriei senzoriale.

Psihologii sustin existenta unui registru mnezic senzorial pentru fiecare simt,studiate fiind memoria senzoriala pentru stimulii vizuali(iconica) si memoria senzoriala pentru stimulii auditivi(memoria ecoica).

Memoria iconica este memoria senzoriala a stimulilor vizuali,cadrele de imagine imprimate fiind foarte scurte,cu o durata de ¼ sec.Memoria iconica pastreaza imaginile cu exactitate,ca intr-o fotografie.

George Spearling(1960) a studiat memoria iconica prin intermediul unui experiment ce cuprindea prezentarea pe un display a unui tabel cu 12 litere aranjate orizontal pe trei randuri a cate patru litere.Participantii au observat tabelul pret de 1/20 sec,apoi trebuiau sa isi reaminteasca literele dintr-unul din cele trei randuri. Acestia nu au fost informati dinainte de randul care trebuie reamintit,insa

modul de semnalizare indica un ton inalt pentru primul rand,un ton mediu pentru cel de-al doilea si un ton scazut pentru randul al treilea.Daca tonul se auzea la foarte scurt timp dupa prezentarea tabelului cu litere,subiectii isi aminteau literele din randul indicat,insa daca intarzierea era mai mare de ¼ sec participantii isi aminteau in medie o litera din randul respectiv,acest fapt atestand rapiditatea cu care este pierduta informatia in registrul mnezic senzorial.

Memoria fotografica este cea care dureaza mai mult de cateva zecimi de secunda.Aceasta memorie este denumita memorie eidetica.

Memoria ecoica este memoria senzorial auditiva.In cazul acesteia undele mnezice ale stimulilor auditivi pot dura cateva secunde(mult mai mult decat urmele stimulilor vizuali),diferenta de durata fiind data de distinctiile biologice dintre organul vizual si organul auditiv.

2.Memoria de scurta durata

Este un sistem tampon intre memoria senzoriala si memoria de lunga durata.Rolul MSD este relevant in operatiile artimetice care presupun o retinere temporara a informatiei sau pentru situatiile vietii cotidiene.

In memoria de scurta durata ,odata incheiata sarcina,informatia nu mai este necesara,devenind irelevand si fiind stearsa,MSD fiind considerata o memorie de lucru.

Baddeley(1994),sustine ca atunci cand ne concentram atentia asupra unui stimul din registrul senzorial acesta va fi transferat in memoria de scurta durata.

Conform modelulului lui R.C.Atkinson si R.M.Shiffrin,nu toata informatia din memoria de scurta durata este pierduta,o parte fiind transferata in memoria de lunga durata.

Acestia au formulat un model al continuitatii intre tipurile de memorie sustinand ca acestea sunt distincte,si au capacitati diferite ca durata,volum,localizare corticala,insa comunica intre ele.Din acestea rezulta ca informatia aflata in memoria senzoriala va trece cu ajutorul mecanismelor atentiei in MSD.O parte din cantitatea de informatii existenta in MSD fiind transferata in MLD.

Encodarea se realizeaza prin intermediul atentiei.Datorita selectivitatii,nu tot ceea ce se afla in memoria senzoriala este transferat in MSD.De aceea ,multe din elementele cu care intram in contact nu sunt intiparite in memoria de

lucru,realizandu-se astfel distinctia dintre problemele de memorie si probleme de atentie.

Stocarea in MSD are o capacitate limitata de 7+/- 2 elemente,Ebbinghaus(1885) a constatat ca are o capacitate de 7 unitati informationale,G.Miller denumind aceasta constanta “cifra magica sapte”,cercetarile demonstrand ca in aceasta constanta se pastreaza si culturile non vestice.(Atkinson, 2002)

Durata de stocare a MSD este temporara,aceasta pierzandu-se in mai putin de jumatate de minut daca nu este reluata mental prin “reinoire” sau repetitie.

Capacitatea memoriei de scurta durata poate fi imbunatatita.O modalitate de realizare a acestui lucru este de a invatat informatia atata de bine incat aceasta sa fie transferata la memoria de lunga durata,incluzand mai multa informatie in cele 7+/- 2 unitati.

Informatia stocata in MSD provine de la toate simturile,oamenii transformand informatia in sunete,sau in coduri acustice.Utilizam codurile acustice in memoria de lucru datorita faptului ca repetam informatiile in gand,folosind limbajul intern acesta modalitate fiind mult mai usoara.

Uitarea intervine in MSD prin inlocuire sau stingere.Informatia este pierduta sau inlocuita rapid,singura exceptie fiind informatia repetata.Repetarea informatiei poate anula inlocuirea,deoarece itemii noi nu pot fi prelucrati in acelasi timp cu repetarea celor anteriori.

Reactualizarea in memoria de scurta durata este activa in planul constiintei fiind foarte usor reactualizabila.Reactualizarea se produce serial,trecand in revista fiecare item in parte,Sternberg demonstrand prin experimentele sale,ca reactualizarea este cu atat mai lenta cu cat exista mai multi itemi in MSD.

3.Memoria de lunga durata

Conserva informatiile pe o durata de timp considerabila ce poate sa persiste de-a lungul vietii.

Termenul de MLD se refera la o informatie cu o suficienta durabilitate in timp ce poate fi accesibila dupa un interval de cateva minute,mecanismul implicat in acest tip de memorie fiind pastrarea informatiei.

Tulving(1972) a propus existenta a trei tipuri de memorie de lunga durata:memoria procedurala,memoria semantica

si memoria episodica.Memoria semantica si memoria episodica alcatuind memoria declaratica(explicita)

Memoria explicita: este o forma a memoriei constiente si voluntare implicand valorificarea sensurilor si a semnificatiilor.

Memoria episodica:este cea in care se stocheaza amintirile legate de amintirile autobiografice:locul si momentul aproximativ in care a avut loc un anumit eveniment din viata noastra.

Memoria semantica sau conceptuala contine informatii pe care le avem despre lume si mediul inconjurator,fiind asociate unui context spatio-temporal.

Memoria implicita:se manifesta atunci cand o experienta anterioara faciliteaza realizarea unei sarcini fara sa se faca apel la amintirea acestei experiente.A fost denumita “memorie fara constiinta” si se manifesta in situatii de genul invatarii gramaticale,a unor deprinderi perceptiv-motorii,a deprinderilor perceptiv-verbale,in identificarea perceptiva,in identificarea de figuri,etc.

Schachter(1987) afirma ca memoria implicita difera de memoria explicita prin urmatoarele caracteristici:

-tipul sau nivelul tratarii stimulului

-schimbarea de modalitate senzoriala

-manipularea intervalului intre invatare si reproducere

-manipularea interferentei

-dupa caracteristicile stocarii.

Diferente intre MSD si MLD:

-modul de reactualizare a informatiei

-forma in care este stocata informatia

-mecanismele prin care intervine uitarea

-localizarea la nivelul creierului.

Uitarea

Fenomenul uitarii se inscrie pe o linie de normalitate a functionarii sistemului mnezic si se defineste prin incapacitatea de reamintire a unor informatii.

Factori de care depinde uitarea:

-particularitati ale materialului memorat

-frecventa producerii evenimentelor

-pastrarea/schimbarea circumstantelor

-asocierea evenimentelor,informatiilor

Acesti factori au constituit obiectul unor cercetari experimentale.In toate cercetarile s-a pus in evidenta relatia dintre gradul,nivelul de invatare,de asimilare a unei informatii si nivelul uitarii.

Experimentele lui Underwood(1964) au ajuns la aceeasi concluzie ca nivelul invatarii,indiferent de cum se obtine,influenteaza performanta memoriei dar nu are nici o influenta asupra ratei uitarii.Un alt aspect vizat au fost modificarile contextului si implicatiile lor asupra uitarii.Schemele contextuale au fost recunoscute ca un factor determinant al uitarii inca de la primele formulari ale teoriei asociatiei.In categoria factorilor contextuali intra si variabilitatea encodarii introdusa de Martin(1972) si reprezinta modul in care se poate schimba interpretarea unui stimul cu efecte de schimbare la nivelul memoriei.

Cercetarile asupra rolului contextului s-au limitat la desene,dar rezultatele pot fi extinse asupra unor categorii mai largi de conditii atat in laborator cat si in mediul natual.Rezultatele atestand faptul ca circumstantele in care se realizeaza invatarea nu sunt niciodata identice,ceea ce atrage multe schimbari,implicatii.

Un lucru stabilit este ca performantele memoriei scad in perioada in care nu este folosita.

Thorndike(1932) inscrie existenta unei “legi a uitarii”,conform careia informatiile invatate erau readuse la lumina in perioada de inactivitate,aceasta lege nefiind atestata prin experimente.

Brown(1958) si Shiffrin(1973) au introdus o metoda de studiu care poarta numele autorilor.Studiul presupunea prezentarea unui material de memorat subiectilor,apoi acestia erau angrenati intr-o alta activitate ,uitarea survenind rapid iar retinerea elementelor atingand 75%.

O cauza importanta a uitarii este interferenta.Uitarea este determinata de o alta situatie care intervine dupa sau inainte de cea actuala.”(Anitei,M.,2010)&(Anitei,M.2007)

Memoria“Inca in psihologia clasica, incepand cu studiile lui H. Ebbinghaus, M.Mayer şi W. Stern, s-a facut constatarea ca functia mnezica are o organizare e t e rogena , punand î n ev iden t a o d ive r s i t a t e de moda l i t ă t i s i f o rme de manifestare. Pentru delimitarea lor, au fost introduse patru criterii: - prezenta sau absenta intentiei si a controlului voluntar;-prezenta sau absenta desprinderii şi întelegerii l egă tu r i l o r spec i f i c e î n t r e e l emen te l e s i s e cven t e l e ma t e r i a l u lu i ;-aferentatia dominanta;- factorul timp”(Golu,M., 2005,p.553)

 

Memorie si Uitare

“Multe din datele experientei anterioare se diminueaza,se degradeaza,dispar din mintea noastra.Intervine asa-numitul fenomen al uitarii,fenomen natural si normal.

“Uitarea este scrisa in legile omenesti”-spune poporul,subliniind necesitatea ei.

Uitam informatiile care isi pierd actualitatea,care se devalorizeaza,care nu mai au semnificatie,nu mai raspund unor necesitati,informationale neesentiale,amanuntele,detaliile,ceea ce reprezinta un balast,dar si informatiile care ne sunt necesare,care au mare semnificatie pentru reusita noastra.

In raport cu memoria care tinde,spre fixarea si pastrarea informatiilor,uitarea este un fenomen negativ.In schimb,in raport cu necesitatile practice,cu solicitarile cotidiene ea este un fenomen pozitiv si aceasta deoarece uitarea este treptata,graduala a anumitor informatii,contribuie la echilibrarea sistemului cognitiv al individului,acorda acestuia un caracter dinamic.

Formele memoriei:

-uitarea totala(stergerea,disparitia,suprimarea integrala a datelor memorate si pastrate)

-recunoasterile si reproducerile partiale

-lapsusul(uitarea momentana)

Cauzele uitarii:

-stari de oboseala,surmenaj,anxietate,imbolnavirea creierului

-insuficienta sau proasta organizare a invatarii

Uitarea poate fi combatuta prin eliminarea cauzelor care duc la instalarea ei si mai ales prin manipularea factorilor cauzatori.Cel mai sigur mod de combatere al uitarii il reprezinta,repetarea materialului memorat”Repetitio est mater studiorum”(Zlate,M.,2006,p.2019)

Bibliografie

Anitei M.,(2010),Fundamentele Psihologiei,Bucuresti:Editura Polirom

Zlate M.,(2006),Fundamentele Psihologiei,Bucuresti:Editura Universitara

Anitei M.,(2007),Psihologie Experimentala,Bucuresti:Editura Polirom

Cosmovici A.,(1996),Psihologie Generala,Bucuresti:Editura Polirom

Golu M.,(2005),Bazele Psihologiei Generale,Bucuresti:Editura Universitara.