TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ386

• transportă particulele de materiale (clearance mucociliar);• se comportă ca un adeziv;• retine substanţele în cavitatea nazală;• are capacitatea de reţinere a apei;• prezintă activitate electrică superficială;• permite transportul de căldură.

• Clearance-ul mucociliarSistemul de protecţie foarte eficient, pentru eliminarea din căile respiratorii a particulelor de alergeni, a agenţilor toxici, a bacteriilor şi virusurilor inhalate din aerul inspirat şi depozitate local, îl constituie clearance-ul mucociliar.Această eficacitate rezultă din interacţiunea cililor vibratili ai epiteliului mucoasei respiratorii cu mucusul care-1 acoperă şi depinde de următorii factori:• numărul şi structura cililor;• coordonarea şi gradul de activitate ciliară;• mucus (volum, proprietăţi fizice, reologice şi biochi-mice).

în cazul administrării unui medicament, funcţia ciliară este influenţată şi de:• natura fizico-chimică a substanţelor medicamentoase;• natura fizico-chimică a substanţelor auxiliare;• proprietăţile fizice ale formei farmaceutice (ex. visco- zitate).

Cilii vibratili care acoperă epiteliul mucoasei nazale sunt proeminenţe (protuberante) asemănătoare firelor de păr; ei sunt în număr de 80-100 pe celulă; au un diametru de 0,2-1,3 fim şi o lungime de 6-7 fim (fig. 14).

Un cil vibratil este format din 11 fibrili (microtubuli) într-o teacă: 9 perechi microtubuli şi 2 centrali. Fiecare

dublet conţine câte o subfibrilă A şi B, cu o ramură internă (complex proteic cu activitate ATP-azică), loca-lizată pe subfibrilă A, ca o spiţă radială, ce se extinde spre dubletul central (fig. 15).

Mişcarea cililor este dependentă de alunecarea micro- tubulilor unul faţă de altul; energia pentru mişcarea ciliară provine din ATP, prin activitatea ATP-azei.

Cilii se mişcă în straturile de mucus astfel: ei se ondulează într-un plan metacron sincronizat (ca un lan de grâu în bătaia vântului); cilul se înalţă, permiţând astfel ca vârful lui să pătrundă în stratul de gel vâscos, lichidul periciliar rămânând staţionar, apoi el se îndoaie şi se deplasează în stratul fluid, pentru ca apoi să revină la poziţia iniţială (fig. 16).

Mişcarea ciliară provine din decalajul de fază existent între cilii vecini: fiecare cil se află într-un mic avans faţă de următorul şi puţin în urma celui care-1 precede (fig. 17).

Fig. 14. Schemă şi secţiune printr-un cil vibratil.

AER

STRAT GEL

LICHID PERICILIAR

Fig. 16. Reprezentarea schematică a mişcării unui cil vibratil în cele două straturi de mucus de la suprafaţa celulei (P.

WUTHRICH, 1989)

SUPRAFAŢACELULARA

Fazele mişcării cililor vibratili nazali sunt redate în fig. 18: undele metacrone sunt perpendiculare pe direcţia de mişcare eficace. Cilii din rândul 1 sunt în poziţie plană; 2, 3 şi 4 reprezintă stadiile succesive în mişcarea

Fig. 15. Secţiune transversală printr-un cil vibratil (P. BURI, 1994):I. ax; II. subfibrilă A; III. subfibrilă B; IV. axonem;

V. micro tubul central; VI. dublet de microtubuli; VII. teaca centrală; VIII. legătură interdublet; IX. capul spiţei; X. spiţă

radială; XI. braţe; XII. membrana ciliară; Xm. punte

vinvn