Ese de t r e i ori in septemana: M e r c u r l - a , Vineri -a si Domineo'a, oand o oóla Intréga, cand numai diumetate, adeoa dupa momentul

impregiurarilor. Pretial de prennmeratiunei

p e n t r u A u s t r i a : pe an Întreg 8 fl. a » diumetate de an • • • • 4 » « „ patrariu „ » 2 » «

p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : pe an intreg 16 fl. ̂ „ dlumetate^de an • 8 » « „ patrariu » * • 4 » «

2 Prenumeratiunile se fao la toti dd. coresj dinţi a-i nostri, si d'adreptul la Redaotii J o s e f s t a d t , I v a u g e g a s s e Ufr. 4 3 , unde sunt a se adresa si corespundintiele, ce priveBo Redactiunea, administratiunea séu speditur'a câte vor fl nefrancate, nu se vor primi, éra oel

anonime nu se vor publica.

Pentru anunc ie si alte comunicatiuni de interes privat — se respunde cate 7 cr. de linie, repetirile se fao cu pretiu soadiut. Pretiu timbrului cate 30 or. pentru una data, se

antecipa.

Yieaa 1 6 / 2 8 maiu 1867.

Diet'a Croaţiei s'a disolvatu ieri (27

1. c. n.). Din rescriptulu regescu estra-

gemu acestea: „Diet'a croato-slavona am

conchiamat'o cu rescriptulu din 23 aprile

a. c. spre acelu scopu, ca Croati'a si Sla-

voni'a se fie representate la incorona-

tiune in diet'a ungurésca, si ca se se de-

lature diferintiele de dreptu publicu. Fi

indu inse cà in adres'a maj oritatei dietali

se formula nisce pretensiuni cari facu cu

nepotintia impacarea constitutiunala, si

fiindu cà nu este vointi'a nóstra a mai

amena incoronatiunea, deci dechiaràmu

diet'a de disolvata, si ni reverskmu a

conchiamá curundu alt'a."

Ablegatu croaţi primiră cu vivate

acelu pasagiu din rescriptu unde se pro

mise conchiamarea curunda a unei diete

nóue. Disolvarea acesteia n'a suprinsu,

càci — precum scimu — de lungu timpu

se asceptá la Zagrabi'a. Promisiunea in

se li fu bine venita, din caus'a cà prin

díaristica cerculá tém'a de o conchiama-

re directa a comitateloru croate la diet'a

ung. Acum atatu rescriptulu regescu cu

datulu 25 1. c. catu si dechiararilç mini

strului Andrássy in siedinti'a dietei ung.

din sambet 'a trecuta, ne asecura cà ale

geri directe pentru Pesta nu se vor face.

Putienu aplicabile e cercustanti'a

cà pre candu la Zagrabi'a se promite

conchiamarea unei diete nóue, totu a-

tunci diurnalulu ministeriale „Wiener

Abendpost" aréta cà incoronatiunea re

gelui Ungariei se va intemplá la 8 juniu,

daca numai nu se vor ivi pedece nepre-

vediute.

Vediendu terminulu incoronatiunei

asiè de aprópe, anevoia credemu cà pana

atunci se va poté conchiamá o dieta nóua

in Croati'a, si cà acea dieta va poté de

cide despre relatiunile de dreptu. Mai

vertosu vom crede cumca guvernulu are

de cugetu, in casulu nereesirei cu Croa

ti'a, a tiené incoronatiunea si fora de ea.

Amendóue casele senatului imperia

le, fie-care pentru sine, au alesu cate o

comisiune însărcinata cu lucrarea unui

FOISIORA.

B e a a r a b i ' a .

de Rudolfu Ku lem anu.

(Continuare din nr. 54.)

Prospectulu tierii. Gunoiulu. Glodul» (tin'a) neme-

suratu in timpulu ploiosu. Prutulu. Pulberele. Influinti'a

bulberelui supra sanetatii. Cojócele.

(r .)Din lips'a de păduri si a umedielei rece-rute tiér'a preste totu, desi are pepeni, arbuze, aluni, cuourudie s. a., totuşi are unu prospectu linu si simplu. Totu este albastru, uscatiosu! Pamentulu restornatu de ferulu plugului nu este albastru, elu este negru ca cărbunele, nu este amestecatu cu tierina si petricele, este casl celu din Moldova, România si din unele districte rusesci; dara pintre locurile neseme-nate, pe scdrti'a pamentului cea aspra, casl bătuta ou maiulu, cu iérba mica, Înnegrită de sdre, uscata de ventu, se ascundu semenaturile

proieptu de adresa, ca respunsu la cu

ventulu de tronu. Aceste comisiuni tienu

acum siedintiele loru, éra senatulu se va

intruni numai candu elaboratele comi-

siuniloru vor fi gat'a.

Diaristic'a nemtiésca pare c à n u vre

se preocupe părerile comisiuniloru càci

lasa neatinse cestiunile de constitutiune,

ocupandu-se mai alesu de cele ce se in

templá in Ungari'a, Croati'a si in stra

inetate. —

Deputatiunile slaviloru din Austri'a

la espusetiunea etnografica de Moscva,

avură luni (in 27 1. c.) audiintia la Tia

rulu, candu totodată si-luară remasu

bunu. La acésta ceremonia a fostu de

fatia si famili'a Tiarului căreia i se pre-

sentara deputaţii. Autocratulu Rusiloru

li dise: ,,Ve salutu casí pe fraţi Slavi,

pre pamentulu patriei slave. Speru cà

sunteţi multiamiti de primirea ce ati ga-

situ la Petrupole si Moscva. La r e v e

d e r e ! " Serbiloru li-a profetitu Tiarulu

unu venitoriu mai bunu. —

Ni adu cernu a minte cà tratatulu

de pace incheiatu vér'a trecuta la Prag'a

intre Austri'a si Prusi'a, in art. V, stipula

cederea Schleswigului de médianópte la

Dani'a. Prusi'a inse n'a implinitu pana

acum acestu tratatu, deci ca se nu se

nască din Schleswig unu nou Luxem

burg, a inceputu negotiatiuni cu curtea

de Copenag'a, dorindu ca prin cedere se

câştige garantie pentru natiunalitatea

nemtiésca din tienutulu in cestiune.

De la diet'a Ungariei.

Siedinti'a casei representantiloru din

25 maiu.

( t ) Presiedintele C. S z e n t i v á n y i , dupa autenticarea protoqolului din siedinti'a trecuta, arata credentiunalele deputati loru: L. Szeles-tey, E. Hol lán , A . Paizs, cont. C. Lazar si L. Kvassay,apoipetitiunile cari se predau comisiunei respeptive. Dupa acestea deputatulu A. N i -c o l i t s comunica o rogare a comuneloru contractuale O Telek, Újváros si Öreg-Falu, cari ceru mesure legale in privinti 'a rescumperarei detorieloru urbariale.

Urmà apoi verificarea deputatiloru: N. Fehér , Földváry , P . Szontagh, G. Bay, cont.

astfeliu, in catu se pare cà vedi oase — unu campu semenatu — in mediloculu pustiei. Casele tieraniloru, chiar si unu satu intregu sunt a-semene albastre; unu gardu albastru de nuiele séu t rupine t inere, uscatidse, peste elu unu feliu de acoperementu de paie séu tulei de cucurudiu! Cas'a inca custa din îngrăditura, nu este zidita den pétra séu din lemnu cioplitu; gar-dulu casei este mangitu cu tina din pamentu negru udatu cu apa si framentatu cu picidrele. A r fi acést'a unu prospectu inspaimentatoriu, o spaima adeverata! daca ar remané asiá. Dara si artea se chiama intru ajutoriu. Fiecare tieranu si-decoréza celu putienu locuinti 'ade căpetenia, cu inpistricari de varu, si ici cole cu varu gal-binu, verde, venetu etc. Casuti'a mica, alba, ce se perde in merisce cu acoperementu-i albastru, sperlitu, ce sta pe ea ca o cujma de ndpte, se zaresoe totuşi, si mai vertosu candu sta cos-tisiu cu meriscea si gardulu bate ceva la ochi, chiar si din depărtare, dara abiá ca albéti'a din ochiulu arapului. Tdta tiér'a are coldre alba-négra. Chiar si cetăţile mai poporalisate sunt invelite in uscatiune. Meriscea ajunge pana a-prdpe tare de cetate, pana si in mediloculu ei, ba chiar si in giurulu unoru casi, cari lucescu

J u l i u Andrássy, L. Bernáth, A. Lazar, F r . Sípos si L. Cséry.

Presiedintele facendu cunoscutu, cumca secţiunile si comisiunea centrala si-au finitu desbaterile asupra proiecteloru ministeriale, pro-vdca pre referintii respeptivi ca se-si faca re -feradele.

A. C s e n g e r y referinţele comisiunei centrale arata cumca acea comieiune n u a avutu nici o observatiune meritoria in privinti 'a proiecteloru ministeriale, fara numai unele modifi-catiuni stilistice a aflatu cu cale a face, despre cari inse va face amintire la desbatere.

Presiedintele amintindu, oumca referad'a comisiunei centrale e tipărita si împărţita intre deputaţi, recomendà defigerea dilei de desbatere, si se primesce ca desbaterea se fia in siedinti 'a de luni in 27 maîu.

C. G h y c z y dice, cà de dra-ce s'a disu cumca comisiunea centrala nu a avutu nici o observatiune mai esenţiala in privinti 'a proiecteloru, cugeta cà daca referinţele minoritatei aru pofti se comunice opiniunea acelei minorităţi, aceea o va poté face totu in siedinti'a de luni.

F r . D e á k nu intielege acésta dechiara-tiune, càci avendu comisiunea referinţele seu, nu pdte fi mai unu referinţe pentru aretarea opiniunei remase in minoritate.

C o n t . L a d i s l a u R á d a y , provocandu-se la regulamentulu casei, dechiara cumca de drace referinţele Cscngéry a disu, cà comisiunea centrala nu are observatiuni diferite, elu ca referinţele alesu de secţiunea 9-a pentru comisiunea centrala in siedinti'a de luni va ceti si o-piunea remasa in minoritate.

C o n t . I u l i u A n d r á s s y propune alege-Pea unei delegatiuni care se faca unu proiectu in privinti 'a statorirei diplomei inaugurale.

Alegerea acestei delegatiuni va fi in siedinti'a de luni , candu totu de odata si cas'a magnatiloru se va aduna pentru alegerea membriloru sei la acea delegatiune.

E. Z s e d é n y i in urmarea propunerei mi-nistrului-presiedinte trage atenţiunea casei la acea impregiurare, cumca diplom'a de încoronare e in legătura strinsa cu intregitatea teritoriului tierei, prin urmare nu pdte con-semti cu procederea guvernului candu lu vede siovaindu fatia cu Croati'a, si mai alesu e in-grigitu de sortea Fiumei , care chiaru pentru credinti'a sa cea neolintita fatia cu Ungaria, e batjocorita si asuprita de catra diet'a Croaţiei, deoi intreba pre ministrulu-presiedinte, cà dre Fiume e chiamata se partioipeze la diet'a U n gariei si a ddu'a, cà dre ministeriulu are de cugetu ca pe bas'a art. IV . 1848 se ohiame comitatele si orasiele Croaţiei si Slavoniei la diet'a din Pesta, pentru ca aci se-si apere drepturi le?

intre acésta mare uscata ca o amarca(unu semnu pentru naigatori) pe Oceanu. Nu suntu grădini publice, nu locuri pentru ele, nu sunt flori deschise, fdrte putiena verdétia, dara este destula vapséla alba, pamentu albastru si multa necuratienia. Gunoiulu, inim'a economiei, pre-cumu l'a numitu unu scrietoriu din apropiarea riulu Renu, elu nu ajuta se incoltiésca si se se intarésca radecinile cucurudiului, grâului séu a secării, ci t ieranu d'aici lu arunca mai vertosu pe tiermurii inalti ai r iului Dnisteru, ingrama-ditu fiindu catu o casa, putrediendu, aburandu etc. Chiar, dupa cum mi s'a spusu, o fantana a-dunca ce nu mai erá de trebuintia s'a umplutu si astupatu cu gunoiu pana la marginea ei. De l'ar avé unu economu din Germania! o grămada de gunoiu! dara d'aici nu-lu potu folosi. Si chiar daca l'ar poté folosi, costa p r è multa ostanéla straportarea lui. Aîci se ceru numai

produpte ordinarie, naturale, a le cultiva si no-

bilisa, nu se cere aici. Deci lu ingramadescu pe

locuri desierte séu cà, amestecandu-lu cu puţine paie si spini, lu punu pe càile rele in chipu de pardosiéla. Pent ru ce l'ar aduce pe locuri? Locurile rodescu de sine sengure, apoi érasi le pdte lasá in pace cativa ani, apucandu-se se se-

Ministrulu - presiedinte A n d r á s s y , respunde cumca F i u m e e chiamata (aplause), ce se atinge inse de Croati'a si Slavoni'a, guvernulu nu afla cu cale a procède astfelu de aspru precum aru fi indreptatitu, càci in impregiura-rile de fatia nu afla de consultu a se abate de la politic'a moderata. —

Se decide alegerea unei delegatiuni de 24 membri, si cas'a magnatiloru va fi provocata se-si aléga membrii sei.

**„ P e s t a 27 maiu.

Siedinti'a casei representantiloru

Deák la intrare in dieta fu primitu astadi cu multe aplause, buna-dra cum i se intemplá si in siedinti'a trecuta, in cea de sambeta.

Caus'a acestoru aplause e lesne de ga-situ. E vorba de pregătirile pentru incorona-tiune, adeca de proieptele de legi pentru afacerile comune si revisiunea legiloru din 1848. Politic'a lui Deák au adusu tréb'a in stadiulu acest'a, si astadi se decide de ea in dieta, va se dica e diu'a triumfului maioritatei deákiane.

Deci aplausele erau ca de spriginiro catra triumfu, ca de preocupare pentru partit 'a stânga ca se nu faca opusetiune.

Stang'a neci nu facù mare sgomotu, la alegerea deputatiunei regnicolare ea se retienù. La proieptulu de lege pentru afacerile comune imperiali, referinţele comisiunei centrali d. Autoniu C s e n g e r y dechiará cà n'are se opună esceptiuni de principie. Nu asiè facù referinţele sectiunei 9. contele Lad. R á d a y (din stang'a) elu combătu inarticularea acelui proieptu de lege. D e á k respunse cà nu se potu schimba decisiunile dietei, deci numai despre aceea pdte fi vdrba cà dre voiesce diet'a ca acum'a, séu mai tandiu se se faca lege din acestu proieptu.

G h i c z y intreba daca diet'a voiesce inca acum a face lege acelu proieptu? Maioritatea precumpenitdria respunse cà voiesce. In desbaterea speciala se facura numai putiene modifi-catiuni, si se gatà totu proieptulu. Votarea a supr 'a primirei, se va intemplá poimane, mercuri.

Cas'a magnatiloru inca a tienutu astadi siedintia, in carea se alésera membrii pentru re-digerea diplomei inaugurali . Aceşti membri sunt 12 la numeru, intre cari primatele Ungariei, metropolitulu br. Siaguna, patriarculu Masirieviciu, contele Ioane Mikes si alţii.

Pesta, 12 /24 maiu.

(m) A m promisu mai de unadi, cà voiu scrie mai multe despre — secretariatulu de statu ortodosu din ministeriulu ungurescu de cul te ; deci vinu a-mi implini promisiunea.

mené pe altu locu si lasandu pe acel'a in numele Dlui, se remana ca merisce. Dar, cu tdte acestea tdmnele sunt aici frumdse. Tcmpestatea este fdrte neschimbatidsa! Tdte sunt deschise, suridiendu, pe sus. Nori usiori sbdra pe ceriu si aeru aurosu se întinde peste ei. Daca si nu ar ploiá unu timpu mai lungu, fruptele sunt recorite si adăpate den pamentu, càci érn'a se da néua, éra primavér'a umediéla destula.

In 23 noembre caletoríi pe uscatu pana la cetatea Novo-Selitia (la graniti 'a Bucovinei). Inca totu mai erá tdmna. Trasur'a sborà peste pamentulu uscatu, éra sdrele ardea asiá de fer-binte catu eram silitu se desbracu vestmentulu d'asupr'a. Dara de locu in diu'a urmatdria se schimbară tdte. Amblandu eu de demanétia pe tiermurii Prutului inca totu mai vedeamu sdre lucitoriu, desi o mulţime de nori ce de ce'a parte a riului Moldova si din deretrulu meu pe orisonulu Besarabiei se urcá spre ceriu, bătea unu ventu rece, pe tiermurii Prutului in-ghetiase ap'a peste ndpte, r iulu insusi cu unde-le-i cam verdi-albastre ce curgu fdrte repede de securu cà inca lungu timpu se va opune lega-turiloru cu cari érn'a vre se-lu infasie. O santinela rusésca ce erá pusa la granitia pentru se

Dupa tdte cate se vorbescu prin |cercuri-le guvernamentale, asiè se vede, cà intr 'ade-veru diu deputatu alu nostru G e o r g i u I o a -n o v i c i u e denumitude septemani de secretariu de statu, dar acésta denumire din mai multe cause momentése — nu se publica. Mai antaiu si mai antaiu, diu secretariu de statu are lipsa de tempu, ca se se faca celu putienu ceva-si cunoscutu cu specialităţile naltului seu oficiu, pentru ca se nu fie silitu a intra cu totulu „ig-notus in Israel." Afara de acést'a ministeriulu si partit 'a acelui-a se dice cà are inca in presinte mare lipsa in dieta de acestu domnu deputatu; apoi daca i s'ar publica denumirea, ar trebui se-si depună mandatulu si se se supună la alegere ndua; astadi inse organele regimului au manile pline de lucru pentru a pregăti alegerea domnului secretariu de statu G r e n z ens t e i n in O r a v i t i ' a , si — n' ajunge a mai lucra si pentru cel'a laltu secretariu de statu in B o g s i a .

Fer ice de tine comitatu romanu aluCara-siului! I n senulu teu se plamadescu, séu crescu si se naltia bărbaţii cei mari ; in senulu teu au dévenitu renumiţi — M u r g u si V l a d u si — B a b e s i u ; dar ce sunt acesti-a langa unu — F a u r u si S z e n d e , si I o a n o v i c i u si G r e n z e n s t e i n ! si érasi — ce sunt aceştia langa unu — C i m p o n a s i u ü

Inse me 'ntorcu érasi la secretariatulu nostru de statu in ministeriulu ungurescu. In t ru unu tempu, cam cu 4 — 5 septemani mai nainte se suná si se tienea de securu, cumca acestu in-altu postu ar fi nu numai destinatu, dar si pro-misu formalminte domnului deputatu alu nostru Emanui lu G os d u ; acum multi si - batu capulu, cà — ce se fie de s'a delaturatu diu G o s d u si s'a denumitu diu I o a n o v i c i u ? Aci apoi se audi la — motive, unulu mai ca-racteristicu de catu altulu, dintre cari in fine ddra nici-unulu nu e intemeiatu; plausibilu totuşi ni se pare numai acei'a, cà diu Gosdu e plebeu, pre candu diu Ioanoviciu e — no-bilu; éra regimulu si politic'a de astadi, tdta lumea vede si scie, cà plutesce oblu in ap'a a-ristooratiei.

Altmintrelea publicului nostru pdte se-i fie de scire, cà — in secţiunea ortodosa din ministeriulu ung. de cultu si instrucţiune — inca n'avemu nici unu romanu nici ortodosu nici neortodosu, si causele ndstre bisericesci si scolarie totu de — „străini in Israilu" se — de-cidu, séu tragu-impingu, chiaru ca mai nainte sub P á l f f y si S e n n y e i . Apelàmu in privinti 'a acést'a la grat i 'a Escelintiei Sale, dlui -Metropolitu S i a g u n ' a , carele se afla in mediloculu nostru, si — apelàmu totu o data si la bunetatea parintiloru Episcopi I v a c i c o v i c i u si P o p a s u , cari in curendu se ascépta si ei aici! Prè Santiele Loru eu totii, si daca ar fi de lipsa,

si cu dd. deputaţi ai noştri, asiè credemu, cà ar poté si ar trebui se faca ceva — fie la ministeriu, fie la Maiestate in interesulu causeloru ndstre ierarcice, cari acum aprdpe de doi ani stau — asiè dicendu, balta.

Apropos! Scirile, séu necrológele, ce ni le aduse „ A l b i n ' a " despre reposarea celoru doi pré demni protopopi ai noştri din L o g o s i u si V e r s i e t i u , ni dau multa si interesanta materia de eugetatu si de combinatu. P e fericitulu

grigésca de contrabandu (se nu tréca marfe pe furisiu), proptise arm'a de paretii casei si eu manile se loviá pe subsuori ca se se inferbinte. In 26 noembre ninse, cea d'antaiu néua ce am vediut'o in Besarabia, dupa acea urmà o di ploidsa, pe urma éra ninse câteva dile un'a dupa alt'a, si apoi éra urmà frigu de 16° care érasi scadiù pana la 1°, si pana la 4 diecembre totu se urca si scădea intre 0 si 16° frigu.Ce schimbare in decursu de 8 dile! Ce tina nemasuratu in t impulu candu frigulu, pldi'a si néua, se certa pentru domnire! Gidovii si tieranii in cal-tiunile loru poterice ambla in mani si'n piciére pana ajungu la cas'a de vama care, asiediata fiindu la marginea satului pe unu feliu de pamentu nasiposu, domnesce peste cei d'antaiu si cea mai d'aprdpe granitia austriaca. Diregatorii cari sunt sengurii onoratiori ai cetăţii sé ser-vescu de cipici nalţi cari ajungu pana la alu trea membruapiciorului . Casele suntu departe un'a de alt'a ca la tiéra, tin'a cea mare de pin pregiu-rulu loru li da forma de insule. De cumva voimu a merge intr'o societate, fie chiar numai 20 pasi din odaia a fara, trebuie trăsura pentru boieri si femei. Despre comotiuni nu incape vdrba, afara daca cineva are mai multe odai puse un'a dupa alt'a de alungulu, séu cà are naintea casei o streşina mare unde facendu cate

V e l i a toti lu plangu din inima; catra acést'a toti intr 'unu cugetu asceptàmu, ca diu episcopu la împlinirea ambeloru scaune protopresbiterale se nu mai pasiésca arbitrariu si absolutu, si se nu mai prefera dmeni fora calificatiunea nece-saria, precum o facù acést'a la inceputu. Asiè credemu cà insusi Ittea Sa va avé o plăcere in resultate, daca va observa macaru dispusetiunile sinddeloru ardelene, si dée incurgere libera la alegere — celoru ce platescu pe protopopulu. Dar despre acésta cestiune alta data mai pre largu. —

P e s t a 26 maiu.

( t) Pe candu se ascépta cu interesu mare diu'a de mane, candu se vor desbate proiectele ministeriale, cari au se incépa revisiunea legiloru din 1848, — astadi publiculu capitalei fu suprinsu de o epistola care cerculéza in mii si mii de essemplarie, — obiectulu despre care se vorbesce acumu, e acea epistola deschisa alui K o s s u t h adresata lui Franciscu D e á k . —

„Magyar Újság", fói'a partidei estreme liberale — precum se numesce — a datu locu acestei epistole in frunte, — ea e unu actu fdrte momentosu din punctu de vedere magiaru, si in momentulu presinte i se insusiesce si mai mare ponderositate pr in aceea, càci fostulu co-legu alui D e á k se pronuncia asupra politicei domnitdrie chiaru in momentulu acei'a, oandu acea politica au ajunsu presér'a incoronarei sale.

Acea epistola cu tdte cà e adresata lui Deák, pdte fi privita ca unu apelu la naţiunea magiara, carea acolo e aspru mustrata pentru nenumeratele neconsecintie in cari a cadiutu prin adorarea politicei ajunse la potere numai — precum se dice — prin sacrificarea drepturiloru tierei, — si fara indoiéla matadorii acestei politice se voru senti frapaţi audindu atate lucruri neplăcute si mustratdrie chiaru de la acei'a, despre cari au fostu latitu scirea neîntemeiata, cà aru fi multiamitu cu resultatele frumdse ale politicei.

Inse dee-si ei socotél'a in asta privintia, noi luàmu numai notitia despre acestu actu, in care se spune lui Deák fara neci o réserva, cà prin politic'a devenita la potere Ungari 'a a per-dutu tdte drepturile sale de statu, si cà prin sacrificiele cu cari s'a cumperatu poterea treca-tdria — s'au vendutu drepturile constitutiunale, si inca motivandu cu aceea, cumca asiè numai s'a potutu asecurá poterea, dar Kossuth dice, cà nu atat'a poterea trebuie asecurata, ci mai multu poporulu trebuie asecuratu contra poterei.

Dar pe noi mai multu ne interéza acelu asertu, cumca magiarii s'au facutu unélt 'a u-nei politice odidse înaintea Europei si necore-spundietdrie timpului, — unei politice prin carea se face imposibila contielegerea cu Croati'a si se impedeca deslegarea multiamitória a cestiunei natiunalitatiloru.

Ni pare bine cà pdte audi D e á k adeve-rulu pronunciatu de noi si din gur 'a unui co-natiunalu si colegu alu seu.

Ludovicu Kossuth a trebuitu se petréca emigrandu prin tieri străine pentru ca se cu-ndsea cestiunile interne a le Ungariei, — D e á k inca aru face bine daca aru întrepr inde o cale-toria pr in tieri străine, pentru ca se uite multe

5 pasi crucisiu si curmedisiu se pdte espirá pu-tientelu aeru curatu. E de menune cà nimenui nu i a venitu in minte se faca dispusetiuni contra acestui glodu ce domnesce in tdte cetăţile si satele Besarabiei si este atatu de uritiosu. Nainte de tdte s'ar recere petri cari firesce c à — p e cum se vede—nu se prè afla in Besarabia. In t re altele inse am vediutu eu o mulţime de ele intr 'o pădure si, in apropiarea r iului Dnistru, chiar stanei pana la 50 pasi inalte, ce'a ce de siguru cà s'ar aflá si in alte locuri, dara caile si trasurile sunt fdrte rele si sentiulu pentru folosintia alu poporatiunii prè micu. Aici inse la Novo-Selitia la tiermurii Prutului erá medi-

cin'a prè de aprdpe: o mulţime de petrisiu, prè aptu pentru a ajutora reulu celu putienu pe calea mare pane la domosna (cas'a de vama). Numai o îndemnare, ba chiar numai o ordina-tiune, facendu-se totodată si promisiuni de remunerare din partea unui proprietariu mare ce posiede Novo-Selitia si tienutulu intregu: ar fi d'ajunsu ca se faca tdta gidovimea (ea este in maioritate însemnata) si pe cel'a laltu poporu, se aducă, in decursu de o septemana numai, pe fiecare di, măcar cc pdl'a, niste petri pe cale, — acést'a inca ar fi fostu de mare folosu. Séu chiár se fie intinsu din scândurile ce stau la dosulu caseloru, de cari se afla destule pe tier

ce scie si se invetie si mai multe ce inca pdte nu le scie.

Comitatulu Aradulu i inca s'a restauratu, — corespundintii de acolo abunaséma voru fi grabitu se comunice resultatele imbucura-tórie, ce se sperau in urmarea contielegerei frumdse a romaniloru si magiariloru de acolo, despre care s'á vorbitu atate frumdse mai alesu pr in foile magiare, cari lăudau pe conducătorii romaniloru de acolo.

Candu ceti amu acele laude, mi aduceamu a minte de suatulu unui intieleptu, carele a disu, cà — se fimu atenţi candu ne lauda neamicii, càci pdte cà amu gresitu contra ndstra, deoi de cate ori ne lauda si ni lingusiescu adversarii, se ni esaminàmu faptele.

De aceea eu me temeamu cà si romanii din Aradu voru fi facutu altuia plăcere si sieşi dorere.

Vomu vedé dara si aci cum intielegu magiarii frăţietatea.

Chiaru ni veni la mana fdi'a magiara din Aradu, carea ni spune cu o fatia plina de bucuria, cumca restauratiunea comitatului s'a intemplatu cu resultate forte multiamitórie si îmbucurător ie, si cà meritulu acestui suc-cesu străluciţii se pdte atr ibui mai alesu intie-leptiunei si energiei comitelui supremu si — partidei lui Deák. — Adeca acelei partide monstrudse, contra careia au protestatu romanii si despre carea au disu magiarii cà s'a desfiin-tiatu in urmarea contielegerei cu romanii.

Deci nu scimu incetat'a acea contielegere, séu cà romanii s'au contielesu in urma si cu a-cea partida, — atat'a numa vedemu in acea foia, cà — s'au alesu si vre-o 8—10 romani de diregatori, cele lalte diregatorie inse s'au impartira fratiesce — magiariloru.

Dechiaratiune. Subscrisulu la invitarea intielegintiei ro

mane din comitatulu aradanu, m'amu fostu in-duplecatu a pr imi candidatur'a de ablegatu dietalu pe partea cercului Pecic'a; — dar fi-indu-cà de o parte pentru cerculu acest'a se mai afla unu candidatu romanu in persdn'a dlui Nicolau Philimonu; éra de alta parte — dupa sciri de totu secure — magiarii din cerculu mentiunatu pe nenadaite voru se ésa cu unu candidatu de natiunalitatea loru: — cu a-cést'a dechiaru: cà eu nu voiescu a contribui catu mai putienu la ace'a, ca in favdrea ori-ca-rui candidatu magiaru, voturile romaniloru se se imparta intre doi candidaţi romani; pentru ace'a multiamindu de încrederea pusa in persdn'a mea, cu acést'a in modru resolutu repa-siescu de la candidatur'a, cu carea fui onoratu pentru cerculu Pecîc'a, dorindu respectiviloru alegatori romani celu mai bunu succesu in interesulu causei ndstre comune.

A r a d u , 26 maiu nou, 1867. M i r o n e Romanulu m/p. ,

Protosincelu.

Baia de Crisiu, (Com. Zarandu) 23 maiu 1867.

Domnule Redactorul Vinu a Vi face cunoscutu resultatulu restaurarei comitatului no-

murii Pru tu lu i ! Dara nimenui nu-i vine acést'a in minte, ci toti se afunda in adencimea glodului, pasiescu de pe unu cucuiu de glodu pe altulu, pe cari frigulu i intiepenesce in forma de movile. Prutulu — asiá obşervaiu retornandu-me de la preamblare — esceléza si aici prin multe invertituri.

Naigandu pe elu se intempla adese ori cà plutimu pe elu si totuşi pe langa elu — in deretu, si prin acést'a se causéza intardiare. Tiermuri i fara petri se pare cà nu se opunu undeloru repedi si sepatdrie, se pare cà riulu are libertate a-si face cale pe unde voiesce. Chiar daca privimu la mapa nu remane ne-observatu, cumca Prutulu este unur iu frumosu, avutu de sucituri, inse nepraoticu, fiindu cà elu causéza prè multa perdere de timpu, desi acest'a aici la tiéra si In orientulu intregu, nu este prè consideratu. Cultur 'a inse, candu va ajunge pe aici, nu va intrelasá regularea Pru tu lu i pana la isvoru. Dnistrulu inca este avutu de sucituri ce rapescu timpu, acést'a inca si are caus'a sa in ace'a, cà tiermurii nu sunt intariti. Nisuinti'a Prutului este asiá de tare spre partea Rusiei, in catu Moldova, prin aju-toriulu lui,face cuceriri,pentru cà riulu aduce la tiermurile de la drept'aceeace iá din celu de la

[ stang'a. A m vediutu bucati de pamentu la tier-

? stru, ce s'a intemplatu la 20 si 21 maiu, — si in specie, vréu se Vi facu cunoscute lucrările si misicamintele barbatiloru noştri de aici, in acestu obieptu; — me voi nisui inse ca se fiu catu se pdte de scurtu, pentru ca se nu devinu a fi molestatoriu atatu Dvdstra catu si on. publicu cetitoriu de oparte, éra de alta parte pentru credinti 'a cà termina scurţi suntu mai categorici si mai la intielesu.

Inca inainte de ce s'ar fi espeduitu con-vocatdriele pentru siedinti'a comitetului de la 20 maiu, toti dmenii erau ocupaţi seriosu de compunerea magistraturei oficiali a comitatului, precum a buna-dra erá si la a. 1861; — deosebirea intre aceşti doi ani adeca 1861 si 1867 pentru restaurarea acestui comitatu este, cà la a. 1861 au fostu greutăţ i le multu mai mari, luptele multu mai aprige; — càci unguri i pe-atunci erau pe-aici mai cerbicosi, mai numeroşi si mai putienu cunoscători de poterea morale a romaniloru de o parte, éra de alta parte, cu tdte cà romanii la acelu anu cunosceau — doi-trei conducători intielepti, — nu-i cunosceau si pe gregarii forti, si acésta clasa inca trebue se recundscemu cà-si are meritele sale, si a datu-multu coneursu la realisarea dorintieloru poporului manifestate prin organele conducatoriloru intielepti. — Asiá la a. 1861a fostu multu mai greu a se face acea ce s'a facutu, — de catu a-cum. Vreu se amintescu cà memorabilitatea a-nului 1861 in tdta frumseti'a sa est'!, cà a resultatu decretarea limbei romane de limba ofi-oidsa in acestu comitatu si alegerea de oficiali mai apropiatu proportiunei drepte ca in alte comitate romane, — credemu si suntemu convinşi, cà decretulu amintitu mai susu, fiindu adusu in constitutiune, si nefiindu atinsu pr in alte decrete constitutiunali, sta si remane in valdrea sa pana nu se abroga; din acestu mo-tivu credu io, cà comitetulu nici n'a facutu a-mintire despre acestu obieptu. Vremu numai se vedemu daca i-se va dá valdrea cuvenita ori ba, io-su plecatu a crede cà dá!

In alegerea oficialiloru, proportiunca totu mai susta cum s'a croitu Ia 1861, mai multu de catu drépta fatia cu minoritatea neromana de aici, ve-ti vedé mai la vale, din list'a ce vi-o comunicu. —

Alegere frumdsa, alegere de modelu, se fi-ti vediutu, Domnule Redactorul nu cum o precepu fraţii nostru neromani, — cu batai si adese cu omoruri, ci cu cea mai frumdsa intie-legere, — tdte posturile s'au conferitu pr in comitetu cu aclamatiune afara de chiar ddue — ne'nsemnate, pentru cari s'a facutu votisare.

Mi este cu nepotintia se nu ve amintescu pe fortisimulu gregariu neobositu pentru binele comitatului si a romanitatei lui, pe D. Georgiu Bardosi negotiatoriu in Baitia, care n'a crutiatu nici o ustanéla intru promovarea intereseloru salutarie, de cari atatu este de patrunsu, — catu servesce de ondre intregei romanime de aici, si de pe unde este cunoscutu, — nu vreu se-lu lingusiescu pe acestu domnu, ci sum mândru a-i dá in publicu tributulu recunoscintiei, — cu atatu mai vertosu càci sciu bine, ca pentru binele solidaru a sacrificatu interesulu seu partiale fdrte insemnatu, si pe care lu potea réalisa.

mure, pe cari r iu lu si le a curatitu asiá de frumosu, in catu din depărtare paru a fi table de petri. Cu acésta ocasiune ni potemu face ideia despre regiunea de preste totu si, fara îndoiala, fdrte fruptiferá a acestui pamentu, càci gropile ce le sapa ostaşii pe langa casele de stragia, pentru ca se-si conserve cerealele loru in ele, pana intru adunc'a aduncime aloru aréta unu feliu de pamentu negru si bunu.

Ern 'a nu incepe la 25 noemvre. De multe ori incepe si la inceputulu lui optobre si dura pana in aprile. Spre finea lui aprile eu senguru amvediutu gramedi de ndua intr 'o vale proportiunalminte adânca, care erá incungiu-rata cu arbori. Vér'a, punendu termometrulu la sdre, se urca caldur'a pana la 40° R. si érn'a scade éra pana la 25 si 30° frigu. Scimbarea température! intre aceste margini de frigu si căldura este destutu de mare, ver'a si érn'a. U n u ventu de catra médiandpte, cu pldia face in mediloculu veriide se schimba clim'a cu 20° intr 'o di.In contra, a avé érn'a dile calde, nu este raritate. Apoi se mai dau tempestati cu tune-turi si trenete. De cumva in decursulu verii pldie fdrte desu, totuşi se dau si caşuri cà tdte se usucu de caldur'a ferbinte. Senguru am espe-riatu cà in decursu de diece septemani, retie-nendu-me in Iasi, n'a cadiutu nici unu stropu

Candu voiu avè tempu me voi re'ntdroe la descrierea acestei solenitati detaiandu des-baterile speciali a le comitetului; me margi-nescu acum numai la acea, ca se ti comunicu list'a oficialiloru aleşi; éca-o, — cei cu * suntu neromani: Vice-comite 1.: Dr . Iosifu Hodosiu, dep. dietalu.

„ I I . Amosu Francu. Protonotariu: Şigismundu Borlea, dep. diet. Asesori la trib.: Georgiu Secula,

Ioane Motiu, Antoniu Weress * Ioane Cosieriu.

Asesori orfan.: Alesandru Körösy * Vasiliu Paguba.

Protofiscalu: Ioane Francu. Vice-Fiscalu: Iosifu Crisianu. Vice-notariu I: Sav'a Borba.

„ I I : Gerasimu Candrea. Perceptore: Antoniu Pietscb * Esactoru: Enrichu Söpkéz * Ingienieriu: Protomedicu: Dr . S. Reichenberger * Chirurgi : Stefanu Lengyel *

Ioane V. Rusu. Veterinariu: Alesandru Karátsonyi * Archivariu: Teobaldu Hubrich * ComÍ8ariu de persecutori: Leopoldu Brády * J u d e primariu de cercu: Ales. St. Siulutiu in

Halmagiu J u d e de cercu: Daniele Gaboru in Aciuv'a.

„ „ Teodoru Popu in Baia deCrisiu. n „ Ladislau Papu in Bradu.

Jude de cercu: Georgiu Moldovanu in Baitia. dto. dto rur . silvanalu: Daniele Papu,

in Baia de Crisiu. Jura t i de cercu: Constant. Falosiu in Halmagiu.

dto. dto. Grat ianu Papu, in Aciu'a dto. dto. Iosifu Pietsch* in Baia de Crisiu. dto. dto. Antoniu Cuteanu in Bradu. dto. dto. Georgiu Danila in Boitia. dto. dto. Árpád Hol laky *• in Baia-

de Crisiu. éca din 33. peste totu, 11. neromani, pe candu sciţi din altu locu proportiunea ce asiste intre romani si neromani in acestu comitatu. •— Oficiile ce suntu supuse denumirei comitelui supremu inca voru fi conferite in parte însemnata la neromani, precum audimu. Intre noi nu se conturba bun'a intielegere, pentru cà amu datu mai multu de catu se potea pretinde de la noi.

Caută se vi-o spunu si acea, cà tdta magis t ra ture oficiale este compusa astfeliu dupa cum a fostu compusa si in constitutiunea de la 1861, si respective in provisoriulu ce a urmatu dupa acea, cu esceptiunea a senguru doi oficiali subalterni, in loculu caror'a s'au alesu alti doi.

In t r e altele primesce etc. etc.

Temis ióra in 20 maiu 1867.

On. Redactiune! Grabescu a vi comunica resultatulu alegeriloru nóstre la magistratulu Temisiórei, care a decursu din 13 1. c. pana astadi.

Sum'a alegatoriloru au fostu 1358, intre cari la 300 numai erau romani, ceva preste 200 serbi, toti oei'a lalti se tieneau parte de

de plóia. Naintea otelului meu erá o gradinutia (veranda) incungiurata cu plante dese, radiele sórelui o' prefăcură in scheletu, vestmentulu verandei erá inegritu si palitu, pe pamentu. Dupa cum am auditu acésta căldura a domnitu si in tóta Besarabi'a. De cumva caldur'a de peste véra si érna de aici o punemu in propor-tiune cu cea din Germani'a, aici de siguru cà resultatulu ar dá suma mai mare, si adunarea mai mare a căldurii din lunile de véra causéza aici de se cocu bine pepenii si arbuse-le, ce la noi, pentru împărţirea mai mare a căldurii si a frigului, nu se intimpla.

Cu tote acestea, eu m'am retienutu in Besarabia o érna si o véra, si potu dice cà in acelu timpu sanetatea-mi corporala a fostu mai buna de catu in Germania. Nici candu nu m'a cuprinsu recela mare, tusa, séu reumatismu. Póté fi cà caus'a e aerulu uscatu, meriscea uscata, cu érba scurta, fara pulbere. Dar, dupa cum am spus'o mai sus, in tîmpu uscatiosu a-vemu pulbere destulu pe caile principale si pe cele laterale, totuşi inse in proportiune cu tie-rile de la apusu nu potu dice cà aici e mai multu, càci in cea mai mare parte umblàinu séu mergemu cu trasurile pe cale nebatuta. Se ni inchipuimu o mulţime de caii in giurulu orasieloru, cari caii suntu bătute de piciére si

nemţi parte de magiarî. Ceşti din urma ve-diendu-se intr'o majoritate atatu de prépondérante vrură se restaureze dupa placulu loru cu eliminarea romaniloru si serbiloru pre langa tote cà oestia voira se faca compromisu cu ei in privinti 'a unoru posturi. Dara magiaro-germa-nii n'aseultara de vocea concetatieniloru loru, ci ei inca in 12 tienura o adunare de alegatori si facura o restaurare (votare) de proba la care se intielege de sine de abiè unu romanu si 2 serbi capetara gratia, si anume postulu căpitanului supremu, — care de 2 dieeenie se afla in mani romane in urm'a unui compromisu de la 1848 dupa care consululu se fie germanu, judele serbu si capitanulu romanu, —• vrura se-lu smulgă din manile romaniloru. Conferintie s'au tienutu nenumerate atatu din partea romaniloru, catu si din partea serbiloru si nemtiloru. Romanii s'au invoitu asiè, ca postulu de capitanu se-lu tiena eu tote poterile si anume pre diu capitanu actuale P e t r u C e r m e n a , si de va fi eu potintia se mai castige 2 senatori séu 1 se-natoru si 1 notariu. Dar indesiertu fusera tote incercarile romaniloru de a face óre care compromisu cu nemţii, ci mai fora sperantie incepù diu'a restauratiunei adeca 13 maiu. In diu'a prima s'a alesu de catra representanti comisiunea de candidare si intre 18 insi d'abiè 2 romani, éra serbi 6 insi, ceia lalti 10 erau nemti, si diu'a acést'a trecù fora prospectu bunu pentru romani, insemnu aci numai atat'a, cà o parte mare dintre alegatori au protestatu in contr'a alegerei comisiunei candidatórie de catra representanti, si cereau, ca acésta alegere a comisiunei candidatórie se se faca de catra toti alegatorii precum au facutu aradanii dar protestulu remase fora resultatu.

Astfelu alegerile au inceputu in 14 de demanéti'a, comisiunea candidatória cu delatu-rarea usului de pana acum, au candidatu de consule pre diu Carolu Kittel ca germanu, pre unu serbu si pre unu romanu Todoru Pop'a, si fu alesu Kittel de consule mai unanimu, a-semene procedere a fostu si eu postulu de jude primariu, si fu alesu Aies. Bugarszky serbu eu cointielegere comuna, fiindu apoi tempulu naintatu, postulu de capitanu remase pre mane di in 15 maiu, romanii inse strigară cà inca astadi se se alega dar nu fusera ascultaţi, càci comisiunea se disolvà si remasera numai alegatorii romani.

Serbii vediendu-se periclitaţi, începură a se apropia de romani, si in cointielegerea cea mai buna au otaritu a se ajuta si a stá la olalta spre a câştiga mai multe posturi pentru sine si pentru romani.

Manedi 15 maiu desu de demanétia au ajunsu la cas'a magistratului aliaţii serbi si romani, nemţii inse mai tardiu. Candidaţi fusera d. Petru C e r m e n a ca romanu, Vasits N. ca serbu, si Iul iu Mesko ca germanu. Nemţii si magiarii au statu toti pre langa acestu din urma, romanii cu serbi inse pentru Cermena.

Dintre 972 de alegatori au capetatu Petru Cermena 609 de voturi, Vasits 27 si Mesko Gyula 336, astfelu d. Cermena a trei'a óra fu alesu la postulu seu, si din intemplare chiar a-tate voturi au capetatu dsa si in 1848. Astadi s'a doveditu cà restauratiunea e pusa in manile serbiloru si romaniloru, si in sensulu celu mai

strinsu potu dice, cà ei au restauratu in diu'a acést'a, càci unde au pusu ei bombele (voturile) acolo erá si victori'a asecurata. Vediendu acum comisiunea cà învingerea e in partea natiunalitatiloru, la candidarile de senatori s'a intorsu érasi la usulu de mai nainte, adeca nu mai candida mestecaţi, ci toti 3 candidaţi de o nati-unalitate, càci altcum lesne s'ar fi potutu in-templá ca nemţii se nu capete neci unu sena-toru. Cu sistem'a acést'a de candidare s'au alesu de senatori Ondrejkovits N. germ., Ziga Popo-vits serbu, Iosifu W e i g l fostu consule germanu, Giula Mesko germ., apoi urmà candidarea de nou a 3 serbi, romanii inse cerura dinrespoteri candidare de 3 romani si strigară Popa, Popa! intr 'atat 'a s'a facutu larma si sgomotu, catu alegerea se amena apoi se suspinse pana la diu'a urmatória, totodată se facu promisiune romaniloru, cà a sieptele senatoru va fi romanu. In 16 fu alesu in liniscea si ordinea cea mai mare Pavelu Neoplo si Todor Pop'a ca a 7. senatoru, romanu, aici insemnu cà cei 6 serbi din comisiunea candidatória au voitu se candideze pre Todor Popa cu unu romanu si cu unu serbu, a-deca 2 romani si 1 serbu, dar nemţii din acea comisiune au fostu contra împreuna cu cei 2 romani din comisiune, si astfelu fu candidatu d. Atanasiu Ratiu, care din necesitate a primitu candidarea ca se se póta face candidarea de 3 romani, pre Todor Pop'a si -Georgiu Nedelcu ; nemţii sciindu cà d. Ratiu nu va pr imi postulu acest'a, au votisatu toti pentru dsa, numai romanii si serbii au votisatu pentru Pop'a care a si reesitu cu 388 de voturi din 622, d. Ratiu au avutu 216, éra G. Nedelcu 18.; Romanii saluta in d. Pop'a pre senatoriulu celu d'antaiu din sângele loru, care numai ca romanu fu alesu; — apoi urmà alegerea notariului supremu Marku Nadasky ca serbu, si vice notar iului I Fabiah Stippel si a vice notariulu I I Giorgiu Gyöngyössy altcum de vitia romanu, cu aceştia s'a inebeiatu p re diu'a acést'a alegerile si fiindu in 17. di de tergu, s'au amenatu alegerile pre 18 maiu.

In diu'a acést'a s'a alesu Arcadiu Paulo-vits fostulu notariu supremu, de fiscalu supremu éra de vice-fiscalu advocatulu Georgiu Arde-leanu, romanu, care a lostu candidatu cu unu serbu Ioanu Popovits si cu unu némtiu J . Killer, si care d'intre 712 voturi a capetatu 521, Popovits 63 si Kil ler 63. La reesirea acestui romanu au concursu partea cea mai mare dintre germani si serbi, din acea causa, fiindu cà ambele parti asceptau de la romani ajutoriu la alegerea candidatiloru loru la postulu fisicului. De locu dupa acést'a a urmatu candidarea fisicului si adeca doctorulu Tomas Stefanovits fostulu fisicu la orasiu de vre-o 20 de ani, can-didatulu serbiloru, Dr . Becsi candidatulu germ. si Dr. Puikow, dupa scrutinare a reusitu Dr . Becsi invingatoriu cu 6 voturi, dara serbii a-flandu cà se gasescu mai multe bombe de catu alegatori, au protestatu contra validitatei alegerii acesteia, si comisiunea au cassat'o, ordinandu totodată pre luni in 20 maiu o nóua alegere, la carea au reesitu Dr . Becsi cu o majoritate eclatanta de peste 600 voturi pana candu Dr. Stefanovits au avutu numai 386 voturi, caus'a a fostu parte cà romanii au fostu angagiati de ambele par t i si astfelu despărţiţi, si anume fa-

bricenii cu Stefanovits, éra majerentii la Becsi, parte inse cà nemţii desceptandu-se din letar-gi'a loru de asta-data au venitu cu toţii la alegere. Apoi mai urmà alegerea a 3 vice-capitani a ingenieurului, a conducatoriului contabilata-tei (Buchhalter) si a protocolistului, diu'a a-cést'a a fostu a nemtiloru, càci serbii se îndepărtară de locu dupa căderea doctorului Stefanovits; fiindu neinteresati pentru publiculu ro-manescu, i-am atinsu numai in trécatu.

Dupa cum se vede, cu mare t ruda ai si-î int ia — au castigatu romanii 3 posturi pentru romani, precum si ou multa abnegare de sine a braviloru cetatieni romani, cari de demanéti'a pana sér'a dimpreună cu serbii au statu in loculu alegerei, mulţi flamendii si setosi, lasandu-si lucrulu a casa neatinsu, desi tergulu stà naintea usiei, si mar fa loru e inca nelucrata. Cele trei posturi câştigate de romani, sunt: diu capitanu Petru C e r m e n a , diu senatoru Todoru P o p a si vice-fiscalu Giorgiu A r d e l e a n u , caror'a nu destulu li potemu pune la sufletu aducerea a minte cà sunt aleşi numai ca romani si prin romani, deci se se si ingrigésoa de sortea trista a bietiloru romani, si se li stee in ajutoriu, cu vorba, si de va fi lipsa si cu sprigi-nulu, se intielege dupa potintia, ca nu cumva se-si blasteme romanulu insusi pre ai sei, dupa proverbiulu celu bine cunoscutu romanescu, si la alta ocasiune se nu-si mai dee votulu la romanu, ci mai bucurosu la strainu. Sum nevoitu a aduce a minte aici si pre diu Stefanu Ioano-viciu fratele fostului inspectore scolariu, care cu o bravura rara se lupta ca membru romanu a comisiunei candidatórie dimpreună cu a doile membru d. romanu Paulu Micseanu, pentru învingerile romaniloru, si caror'a l i esprimemu multiamita publica precum si tuturoru oelor'a lalti romani a caror'a nume nu-mi permite spa-tiulu organului Albinei ca se le publicu dar suntu cunoscuţi concetatieniloru loru.

Remane romaniloru mai un'a de impli-nitu adeca a alege catu de mulţ i romani apti de representanti, cà representanti 'a este sufle-tulu orasiului si numai pr in acést'a si-potu mai câştiga in câ tva /ucursu pentru edificarea scó-leloru romanesci si alte interese.

Ioane V e r des cu.

Din cerculu Oravit ie i 23 maiu 1867.

Cu denumirea dlui Fau ru de comite supremu alu Carasiului, cerculu Oravitiei are in 5 jun iu n. se-si alega altu ablegatu.

A m cetitu cuventulu de despărţire a dlui Fauru catra alegatorii sei, si diu Fauru in acel'a pretinde ca alegatorii se aléga éra unu barbatu de principiele sale, si pare cà ar dá voia libera, ca alegatorii se-si afle persona.

Diu Gustavu G r e n t z e n s t e i n f o s t u l u di-rectoru montanisticu si astadi subsecretariu de statu la ministeriulu de finantie, a si pasitu de candidatu pentru ablegatur'a din cerculu Oravitiei, si a si umplutu prejurulu cu program'a sa in trei limbe ; noi nu luàmu la discusiune programe, pentru cà am cetitu de acelea de la mulţi , si a rare barbatu a fostu credinciosu programei sale; noi privimu programele ca nisce vorbe dulci fara de fapte. —

de trasuri, de pe acelea candu bate ventu catu de micu se nalţia o mulţime de pulbere ce se asiédia pe peptu si plămâni. Acestu pulbere nu este causa neînsemnata cà in tienuturile de aici se dau atate bólé de ametiéla, pentru a caroru cura apoi medicii recomanda caletorii pe apa. Pr in acést'a omulu câştiga celu putienu atat'a cà traiesce pe apa desi nu in apa ca pescele, a-carui sanetate a devenitu proverbiala, pentru cà elu se bucura de clima mai permanenta si n'are se sufere din caus'apulberelui ce pescelui nu i ar ataca plămâni, dara nesmintitu alte organe cari suplinescu plamanele lui. Candu se o-gorescu pamentele cerculu aspirarii se corupe celu putienu pentru câtva timpu, si recirile, bólele de plămâni, frigurile s. a. se ivescu mai dese. U n u economu némtiu care ogoriá pamen-tulu din naintea casei sale, si, fiindu serguin-tiosu, erá ne'ntreruptu pe pamentu próspatu, capetà curundu, si pentru prim'a data friguri grele si durabile. In t re altele cojoculu, de care t ieranulu se servesce érn'a si cam pana si in adunculu verii, scutesce multu de influinti'a timpului schimbatoriu. Bunafacerea acestui vest-mentu, pe care nemţii din Germania inca ar trebui se lu porte mai desu de cum se intimpla, se póté aici cunósce. Corpulu se afla in tr 'ensulu ca intr 'o odaia bine închisa, cu tem

peratura permanenta. Elu este forte favorabilu pentru stomacu si spinare, peptulu póté suferi mai multu. Tieranulu ce porta cojocu are totu deun'a peptulu si gutulu in liberu, pana candu stomacului este scutitu de cureu'a lata. Incarnai are o cujma nalta de pele, fara resfrenfura — asiá dara fara se se póta trage pe urechi — pe care o porta érn'a si mai tóta vér 'a; demanetile sî serile sunt destulu de recoróse. Calciunile cu tureci lati, in cari t ieranulu si viresce nădragii, precum se face in Rusia intréga, suntu forte practice; pe acestu pamentu ce dupa pu-tiena plóiase preface in tina, si pe caile ce pentru lips'a de petri nu sunt scutite de tina, sunt papucii si caltiunile de parada inca pentru câtva timpu nerecomendabile. Dintre cojóce sunt de preferatu cele destinate pentru tierani, de pele de óia, éra nu cele îmbrăcate in panuri . Pretu-tindenea in tergurile orasieloru si cetatiloru se aduna gidovii cu cojóce si le vindu tieraniloru si tieraneloru: cojócele femeiloru nu se deose-bescu nici catu de cele ale barbatiloru, in timpu de érna ambe genuri le prospiciéza asemenea, de óra-ce femeile tieraniloru inca îmbracă caltiuni nalte la turécu. Femeile ce se tienu cam pe susu se îmbracă in cojocu de pele de vulpe. Peile de mei tineri séu sterpiti, negre si albastre se considera de marfa fina, si intr'a-

deveru sunt mai pretiuite de catu cele de vulpe, din causa cà ceste din urma si perdu perulu forte lesne. F i indu cà in Besarabia se afla si lupi mulţi, se dau multe cojóce de pele de lupu (volki) cari sunt pretiuite mai vertosu pentru cà nu primescu in sine gavetu (necuratienia) de care aici este destula. Cea mai mare parte de pei mai pretióse precum cele de cani din Sibiria, de vulpi de pe pustiele chirgîsiane (Karanjanski), de ursi albi si negri, de sióreci bisamiani de pe Volga (Wüchucholi), de erme-linu (gornostai) s. a. se importa in tiéra din Rusia peste Petrupole, Riga si Moscova, ori din Germani'a, mai vertosu din Lipsea. Cu tote a-cestea in cetati mai însemnate, peste véra, se cumpera aici cu multu mai eftinu de catu in Germani'a, fiindu cà staturile mai înalte, a-vendu mare pofta de caletorii, a cerceta băile din străinătate si de a vedé cetăţile mai renumite, si esistandu aici, casi in tote t ienuturile de la resaritu, lipsa de bani sunători, — boieriulu si vinde si cojoculu ce momentanu nu i face tre-buintia, lu da ori si cui inse in cea mai mare parte gidoviloru, pentru pretiu de bagatelu; de la acesti'a apoi se potu érasi cumperá cu unu pretiu desi inaltiatu, dara totuşi micu.

(Va urmá.)

Se vede oà nemţii si magiarii cei prè pu-tini din cerculu acést'a, s'au si grupatu pe langa acestu candidatu si se vede cumca si romanii

aceia cari fura cu zelu mare pentru alegerea

dlui Fauru , inca sunt angagiati chiaru de diu

Fau ru , pentru Grentzenstein.

Dar alfa a fostu atunci, candu s'au aflatu

si mulţ i romani de au votisatu pentru diu Fauru , si alfa acum'a, pentru cà pre diu Fauru romanii totuşi ca pe romanu l'au alesu, éra pre diu Grentzenstein, ca pe germanu (séu magiaru?) nu-lu potu alege, pana se afla romani pentru caus'a naţionala, romani nepetati, romani de omenia.

Pent ru ce nu se lasa diu Grentzenstein se se alega in cercuri unde sunt numai magiari séu germani ,—si pentru cetientesce diu Fauru ca se se alega " n u neromanu in comitatulu carasiului, si anume in unu cercu unde totu romani s'au alesu?

A m auditu,ca unu secretu pubiicu, cumca diu Fau ru si-dà silinti'a pentru diu Grentzenstein, de dra-ce acest'a ar fi celu doritu chiaru de ministeriu ca se fie ablegatu, inse daca ministeriulu are astfelu de dorintie mai m u l t e , si daca se afla d m e n i cari cu ori-ce pretiu v r e u se l e i m p l i n é s c a , atunci i n t d t e d i l e l e p o t e m u p e r d e c a t e u n u c e r c u si ablegatu romanu, si atunci c i n e va mai aperá si natiunalitatea romana, drepturile, si esistinti'a ei, — daca nu aceia cari sunt romani, si nu denéga cà sunt romani!

Noi romanii din cerculu Oravitiei avemu destui bărbaţi de ablegatura, si a v e m si c a n d i d a t u l u n o s t r u l a t i m p u l u s e u , si nu vom dá votulu nostru la străini, pentru cà avemu convingerea si esperiinti'a deplina, cumca in dieta neci-unu ablegatu strainu n'a disu veri unu cuTentu de tréba pentru caus'a natiunalitatiloru, si romaniloru.

Nu pricepemu atate pretensiuni si conce siuni ce se ceru de la romani, pana ce loru inca nu li s'a facutu neci-unu dreptu, si de nu vom avé bărbaţi mai mulţi, romani de tréba in die ta, ne tememu cà caus'a naţionalităţii nici va veni la desbatere de asta data, — daru si de nu va veni, vin'a nu e a ndstra» ci védia cei de la potere, daca se innordia totu mai tare in viitoriu.

B. P .

Langa M u r e s i u in 14/26 maiu.

(i) Cu multu interesu am se.reportu acestui pretiuitu organu despre unu obieptu, care s'a pertratatu la tempulu seu in coldnele lui cu totu adinsulu si care de curendu aflà o desle-gare dre cum multiamitdria. Intielegu caus'a imbunatatirei lefiloru domniloru profesori de la institutulu nostru pëdagogicu natiunalu din Aradu.

S'a fostu atinsu in acesta fdia, cumca na-inte cu vr'o diece si mai mulţ i ani punendu-se caus'a acést'a — nusciu a cate dra la ordinea dilei, dupa multe cercetări si desbateri in susu si diosu, aflandu-se cumca venitulu fondului scolariu abiè da peste sumele lefeloru celoru ne 'nsemnate de pana aci de cate 320 fl. m. c. si peste spesele administratiunali — unu prè micu prisosu, acestu prisosu s'a dispusu spre inbunatatirea lefeloru catechetiloru, radi-candu-se acestea la 500 fl. m. c , séudupa banii de stadi, la 525 fl. v. a. Asemenea s'a amin-titu, oumca inca din partea fostului consilui lo-cotenentiale regiu, la intetitelo rogari ale pro-fesoriloru romani, s'a faoutu propunerea, ca din crescutele venituri ale fondului fdrte bine in-multitu pr in platirea de competintie restante — se li se imbunésca si profesoriloru — celu pucinu in catu-va mititic'a léfa numai-de-catu; dar cà acesta propunere a jacutu la presidiu si la Cancelari'a aulica nedeslegata. Devenindu deci in timpulu mai nou acestu obieptu la ministeriulu ungurescu de cultu si invetiamentu, la staruinti 'a unoru energici bărbaţi ai noştri, elu se desparti de ocamdata de caus'a începută pentru fondului scolariu, cu carea erá impreunatu, si cam pe la 10 maiu se decise dupa planulu vechiu, marindu-se adecă si a profesoriloru léfa ca a catechetiloru la 525 fl. v. a.

Desi am fi doritu din sufletu dloru profesori o urcare si mai însemnata a lefei loru si desi credemu, cà daca se luá in consideratiune starea de astadi a fondului, si daca se mai reducea in catu-va esorbitantelc spese administra-tiunale, o urcare mai însemnata ar fi fostu de-plinu cu potintia: totuşi pentru antaiulu castigu dupa ataf a ustenéla — trebuia se li gratulàmu bucurosu, si ni face o multiumire càci pricepemu,

cumca inbunatatirea acést'a de —pare-ni-se 189 fl. la anu, li s'a aplacidatu de la inceputulu anului scolariu presinte, adecă de la 1 opt. 1866.

Acest'a e intai'a fapta incatu-va imbucu-ratdria pentru noi din partea ministeriului un-garescu. I multiamimu frumosu pentru ea; dőrére inse, cà totu d'odata intielegemu, cumca ea va se fie curendu urmata de — ceva-si dispuseţiuni de alta natura pentru Institutulu nostru pedagogicu, ceva-si dispuseţiuni séu mesure, cari, daca se vor adeveri, tare ni vor revoca in minte spiritulu si tendintiele de raagiarisare, ce domniau de la anulu 1840 si pana la devinge-rea revolutiunei. Pent ru asta data la cele ce ni s'au descoperitu ne marginimu a dice in susu „caveant consules!" — éra in diosu: „se priveghiàmu!!" —

n n

85 77 70 75 60

Ee oue iu ia.

Tergulu de Viena.

Pret iuri le negdtieloru sunt:

centenariulu (marge, mage)

Bumbaculu Egiptianu 100 fl. 115 fl. „ Nordamerican middl. — „ Grecescu 80 „ Levantinu 1. 70

Persianu 60 Oştind. Dhol. fair 70

„ „ Surate fair 58 Canep'a de Apatin 18.— fl. 2 1 %

„ „ Itali 'a, curăţite faine65 fl. 85 fl, „ „ ,. mittf. 50 „ 60 ,. „ „ Poloni'a naturala 18 „ 19 ,, „ „ „ curăţita 24

Inulu natural de Polonia 18 „ „ Moravia natural 27

Mierea de Ungari 'a naturala — „ „ Banatu alba — „ „ Ungari 'a galbena —

Sementi'a de trifoiu din Stiria cea roşia curăţita 33

„ „ lucerna italiana 30 „ „ „ francésca44 „ „ „ „ ungurésca 28

curăţita 30 Talpa lucrata (Pfundleder

prim.) 86 „ „ ( „ Corametti)82 „

Pelea de bou, uda cu cdrne, oea din Poloni'a 21

„ din Ungari 'a 25 „uscata 50 „ „ 48

30

22 37

11 11 11 11

34 . 31

46 „ 29

• 3 0 %

88 „ 85 „

22 „ 26 „ 52 „ 50 „

128 112

84

,, v a a a „ v i t i e l u „ „

fora capetine 125 „ cu capetine 110 „

„ din Poloni'a 82 „ Cleiul pentru templari celu negru 14 14 %

„ „ „ celu brunetu 17 „ 19 „ „ „ celu galbenu 19 21

Oleulu de inu 3 1 % „ 32 „ „ „ rapitia (rafinatu) — „ — „ „ „ terpentinu ga l i t i anu l6 17 „ „ „ „ rusescu 16 „17 „ „ „ „ austriacu 19 % 2 1 ' %

Colofoniu. 7 % „ — 8 % SmóTa négra 5 „ 5 % „

Unsóreade cenuşia dinl l i r i ' a 1 8 % » 1 9 ' % „ „ „ Ungar ia (alba) 16.25 17 „ „ „ „ (albastra 14 15

Rapiti'a din Banatu, metiulu „ „ austriacu

Perulu de capra din Romani'a 27 fl. 30 fl Laria de die, cea de ierna

ii i> ii ii n ve"ra

,, ,, mielu

32 - 29.50 - 28

cr.

Zaharulu Raffinade 31 Melis 28 -

„ Lompen 27 Graulu din Banatu 89 8f metiul

Ordiulu — „ „ — „ Ovesulu din U n g a r . — „ „ — „ Seulu de die din România — —

Coltiani (Knoppern) I . din 1866 10.50 10.75 „ „ I I . „ 1866 9.50 9.75

Dir die (Trentie) Unguresci, albe 1 1 % l i 3 / » „ — „ jumetate albe 9 % 10 „ — „ obele — 6 % 7 ,, — „ ordinare — 5.25 5.75

5-50 „ 5.62

115 „ 120 „-110 „ 120 „ • 190 „ 200 „ •

„ die din Transilvani'a 116 „ 117 „ • „ „ „ „Brail 'a , Jalomiti 'a 85 „ 86 „ — „ „ „ „ Romani'a mare 82 „ — „ — ii » ii ii ii m i c a 78 „ 80 „ —

„ „ tabaci (Gärber) din Romani'a 72 „ — 74 —

„ „ die din Banatu, cea comuna, grdsa 65 „ — 68 —

„ „ die din Banatu tigai'a 80 „ — 82 — „ „ véra din Besarabi'a — „ —

Uns&rea de porcu 39 „ 41

Slanin'a afumata 40 „ — 42 —

Cér'a din Banatu si din Ungari'a, cea galbena 125 „ — 126 — cea nălbită 145 „ — 150 —

Prunele uscate, din 1865 — „ — —

T e m i s i d r ' a , 24 maiu 1867.

(Reportulu de septemana a Loidului din Temisiór'a.) — Scirile nefavorabile ce sosescu de la piatiele mai nalte causara încetare totala a negotiului cu cereale, esceptiunandu numai putiene capariri.

Notàmu:

G r â u l u 87 /88 U fl. 5.60; 88/89 U fl 6.20—6.25 — S e c a r ' a 78/80 g cu fl. 4.00 4.20, n'are cercare. — C u o u r u d i u l u 80/81 Ü fl 2 . 8 0 - 2 . 9 0 — O r d i u l u 68 /70 U fl. 3.00 — O v e s u l u 46 /48 U cu fl. 1.70 si 10°% de metiu.

V A R I E T Ă Ţ I

• O curiositate avemu de impartesitu despre telegrafulu austriacu si „amb...-;id'a ro mana" (iertatiune pentru terminu) la Viena In lun'a lui martiu a. c. unu fostu ministru si beizadea din Romani'a, in timpulu siederei dsale la Vien'a a facutu multa intrebuintiare de telegrafulu austriacu pentru corespundintiele sale oficiali si neoficiali. Inse, ca adeveratu bei zadea si cavaleru alu archontologiei, pleca din capital'a nemtiloru for'a plaţi socotél'a telegra fului carea se sue la veri ddua sute de florini In dilele trecute acésta socotéla fu trimisa de catra administratiunea telegrafului unui comerciante romanu domiciliaţii in Viena, sub adres'a » Onorabilelui birou de ambasada prin-cipésca moldo - romana," strada cutare, numeru cutare, cerendu - i - se plat'a pentru corespundintiele telegrafice a po menitului ministru si beizadea. — Ore de unde se inspira administratiunea telegrafului impe ratescu austriacu in visurile sale de „ambasada romana," e in irania séu naivitate? Si daca Romani'a n'are inca in capital'a Austriei neci ambasada, neci consulatu, neci măcar unu a ginte oficioşii — cine e de vine? La aceste întrebări ni-ar respunde pdte totu acelu fostu mi nistru si beizadea. Dorimu ca acestu incidinte se amintésca guvernului din Buouresci ce de-toreşce demnitate! natiunali. — Se intielege cà socotél'a telegrafului a fostu înapoiata de catra comerciantulu romanu, si îndreptata pre calea sa consulatului in Romani'a.

= Fapta lăudabila. Scimu cà diefa ungurésca a nemicitu alegerea de ablegatu alui Matei Popu din Fagarasiu, deci presidiulu dietei ung. dupa datin'a din Ungari 'a a provocatu comitetulu Fagarasiului pentru alegere ndua. In comitetu inse d. Ioane Antonelli vicariulu eppescu a facutu o propunere prè bine motivata si care fu primita de majoritate. Din acesta propunere estragemu: „considerandu cà acestu municipiu au alesu ablegati pentru diefa de incoronatiune la Pesta numai pre bas'a re-seriptului din 25 dec. 1865, si langa protestu cà acésta alegere n'are consecintia supr'a autonomiei, — considerandu cà art. 11 din 1791 recundsce numai pre guvernulu Transilvanu de competinte a demanda alegeri, totu asiè recundsce si §. 10 art. I I . din pretinsele legi de la 1848, — dreptaceea recercarea presidiului dietei ung. cu datulu 2 apr. 1867 nr. 55 se retrimite, càci presupune dependinti 'a ndstra de Ungari'a, si taia in autonomi'a legala si legitima a Transilvaniei. Dependinti 'a de Ungari 'a inse n'am recunoscut'o neci-odata, si n'o recundscemu neci acum'a. Deci presidiulu dietei se se adreseze guvernului Transilvanu." — C o n t r a acestei propuneri s'a scolatu o minoritate magiara. Cetitorii noştri sciu cati magiari sunt in Fagarasiu, si cam de ce conditiuni.

= Din comitatulu Hunddri i la încoronarea Imperatului ca rege alu Ungariei , vor merge 3 individi, si anume din unu comitatu cu romani preste 200.000 si unguri la 4000 mergu 2 unguri si 1 romanu, di unu romanu,

spese de caletoria au 1000 fl. v. a. unulu de la comitatu. — Romanulu e d. Ioaniciu Olariu cancelistu la tribunalulu cottensu in Deva — egala îndreptăţire! romanulu nostru va merge in costumu romanescu. Proport iunatu ar fi fostu doi romani — si alu doile ar fi fostu cancelistulu de la tr ibunalu din Hatiegu d. Lu-dovicu Munteanu. — P . T.

= Parastasu. Cuvinu (cottulu Aradului) 21 maiu n. In diu'a de San Giorgiu 2 3 apr . /5 maiu s'a celebratu parastasu pentru Giorgiu P o p a fostulu comite supr. in comitatulu nostru. Aoésta di, care ni e patronulu sântei beserice, trecea alta data in buouria, dar acum'a ne vediù lacremandu de dorere pentru bărbat ulu prè demnu alu natiunei, pre care l'am perdutu. Parastasulu s'a celebratu de trei preoţi si unu diaconu, luandu parte antisti'a comunala si multu poporu. Dupa s. l i turgia Rss. d. De-metriu S u c í u ceti deslegarea si toti adunaţii si-plecara genunchii in rogatiune eatra Ddieu . In fine Rev. d. Simeone P o p e s c u tienù o ouven-tare frumdsa si petrundiatdria, facendu-ne a

eschiamá cu profetulu: „Nu este dorere, ca do-

rerea mea." Ceremoniele se finira la 1 dra d. m.

— Vincentiu I o a n o v i c i u docinte.

— Cine sunt in majoritatea dietei croate? Pana acum fraţii magiari t i tulau mai vertosu pre romani do schmerlingiani si ba-chiani. Acum vine rondulu si la croaţi. „Pesti H ." de domineca intr 'o corespundintia de Za-grabi'a dice cà majoritatea dietei croate se compune d'o parte de creaturele lui Schmerl ing si rema8itiele birocraţiei lui Bach, d'alta parte de credincioşii programului lui Strossmayer. Va se dica, totu ce nu e magiaru ori magiaronu, e de alui Sch. ori B. — Fraţ i i noştri magiari uita cà pentru a se nasco atati schmerlingiani ori bachiani, n 'ar fi fostu de ajunsu numai unu Sch. si numai unu B. éra daca totuşi unulu a potutu nasce atatia, e semnu cà principiele li-a fostu mai plausibile de catu ale dualistiloru, ceea ce „P . H i r n ö k " nu va concede.

— Mari'a Sa, Domnitoriulu României a binevoitu a-si esprime dorinti 'a ca suinele cari erau destinate pentru iluminatiuni pe sér'a din 10 maiu (aniversari'a intrării M. Sale in Bucuresei] se se imparta seraciloru, de catra municipalitatea capitalei.

Pentru serbatórea rom. cat. de joi, fiindu tipografia atunci inchisa, nu va potê apare nr. de vineri. Nr. urm. va fi domineca.

Cursurile din 27 maiu 1867. n. sér'a. (dupa aretare oficiale.)

Imprimatele de atât: Cela eu 6% in val. anstr.

n „ contributiunalí n » î oue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 600 franci) Cele natiunali cu 6% (jan.)'

„ metalice ou 5% » n n maiu - no ?.. . •

*»/*% » " *% *

» » 3 % , Efepte de loteria:

Sortile de stat din 1864 » „ n 1860y 5inceleintrege » „ u n Vs separata • • • . n 40/0 din 1864 , „ din 1839, t/ 5 ' 1 bancei de oredet 1 sooiet. vapor, dunărene ou 4% • • , Imprum.prinolp.Eszterhazy à40fl » » » Salm à „ 1 „ cont. Palffy à „ . „ princ. Clary à „ , n cont. St. Génois à „ , „ prino.Windischgr&tz à 20 , „ oont. "Waldsteln à , „ „ Keglevieh à 10

Oblegattanl desaaroinatáre de pâment:

Cele din Ungaria ,, Banatul tem „ Buoovina „ Transilvania

Aotlnnl : A banoei natiunali

„ de oredet „ •> »oont „ anglo-austriace

A sooietatei vapor, dunar. „ „ Lloydului

A drumului ferat de nord 1 1 I I » gtat „ ,, n apus (Elisabeth) t> » n sud 1 1 >i 1 1 langa Tisa „ „ „Lemherg-Czernowltz

Bani: Galbenii imperatesci Napolepnd'o'i Friedriohsd'ori • Suverenii engl. Imperialii rusesoi Argintulu

bani 1 marf.

65 •80 56 91 • — 91 •50 88 •40 88 •60 82 •50 83 50 70 •50 70 •75 59 •80 59 •90 0-2 •10 62 30 52 50 53 . — 46 50 47 . — 35 • — 35 50

79 50 79 70 87 •60 87 •70 91 25 91 •75 78 — 78 •50

144 — 145 — 126 50 127 —

88 50 89 50 85 — 90 . — 30 60 31 24 — 25 — 25 — 26 — 22 — 33 — 17 — 18 — 21 — 22 — 12

~ 12 50

71 50 72 26 71 25 71 76 67 75 68 25 67 75 68 25

724 726 179 90 180 10 609 — 610 —

98 — 98 50 485 — 486 — 184 — 186 — 173 50 174 — 226 50 227-40 141 — 141 50 198 60 199 — 147' — 147- — 180. 50 181- —

98 6 • 10- 15 10- 16 10- 60 10- 65 12- 68 12. 72 10- 35 10- 40

124- 75 125- — 1 In tipografi'a Mechitaristilor. Redactor respundiatoriu Giorgiu Popa (Pop). Editor: Vas i le Grigorovitia