43. a Şi Şcoala -...

8
Anul XLVII. Arad, 22 Oct. (4 Nov.) 1923. Nr. 43. A ŞI ŞCOALA REVISTA BISERICEASCA, ŞCOLARĂ, LITERARĂ ŞI ECONOMICĂ. ABONAMENTUL: Pe un an — — — — 40 Lei. Pe jumătate de an _ _ _ _ 20 Lei. Upare odată i,i săptămână: DUMINECA. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: Arad, Strada EMINESCU Nr. S Telefon pentru oraş şi judeţ Nr. 266. Preoţimea la muncă. Grea este astăzi, în echilibrul sdruncinat al societăţii, misiunea preoţilor bisericii noastre ortodoxe. Această misiune, cu toate greutăţile sale, va fi totuş împlinită din partea slujitorilor al- tarului, dacă autorităţile chemate qyu le vor refuza concursul cerut şi meritat. In sesiunea actuală a Corpurilor legiui- toare se va hotăra, cum ni s'a pus îff vedere în mesajul regal, şi asupra organizării şi uni- ficării bisericeşti. înţelepţii „părinţi ai patriei" sânt chemaţi sâ resolve problema unificării acesteia în con- formitate eu serviciile aduse de biserica orto- doxă în cursul lung al vremilor de restrişte, şi în conformitate cu datoria grea a preoţi mii de a reface situaţia mult scăzută în moralul cetăţenilor, contribuind astfel în mare mă- sură la asigurarea viitorului tinărului stat ro- mânesc întregit. Biserica dominantă, recunoscându-i-se au- tonomia necesară, va avea libertatea activi- tăţii şi desvoltării sale; ear lipsită de autono- mie, va vegeta în apele politicianismului cu scăderile şi toate relele sale atât de cunos- cute în biserica vechiului regat. De aceea, preoţimea ortodoxă română, pentru a nu fi stingherită în munca sa ideală, are dreptul şi datoria a cere statului concursul moral şi material. Fără obţinerea acestui concurs, zadarnic se apelează la activitate intensivă pastorală, căci n'ar însemna alt ceva un asemenea apel, decât: a tăia din ari- pile vulturului şi a-i porunci să se înalţe, dacă poate, în văzduh. Senatorii şi deputaţii noştri, întruniţi în noua sesiune parlamentară, vor avea prilej judece şi să se rostească asupra acestor ade- văruri la discuţia proectului de organizare şi unificare administrativă bisericească. Rămâne vedem, cum vom fi înţeleşi: Se va lărgi, sau se va reduce, din partea par- "amentului român, sfera de muncă preoţească? Un credincios. Congresul preoţesc. Ziua Ha. Conferenţa părintelui Cibian Biserica şi viaţa socială. S'a pus întrebarea : Cum poate contribui biserica noastră la înbunătăţirea vieţii sociale în parohie ? Conferenţiarul spune la nici un popor din lume, biserica n'a avut acel rol preponderant, ca la poporul român, care din amalgamul dacic şi roman, s'a plăs- muit astfel, încât s'a născut deodată şi ro- mân şi creştin. De aceea în întreaga fiinţă şi în sufletul poporului român, aceste două ele- mente sunt în mod organic atât de concres- cute, încât nu se pot despărţi. Credinţa creştină este un cadru în care mişcă toată viaţa enoriaşilor noştri, care se împart în ţărani evlavioşi şi iubitori de cele sfinte şi în clasa noastră inteligentă care în marea ei majoritate manifestează faţă de bi- serica străbună un indeferentism rece. Rolul bi- sericei noastre este mai covârşitor ca în tre- cut. El este mai mult ca şcoala. Tu preotule eşti chemat distrugi din viaţa particulară şi publică toate obiceiurile rele, scoţi din sufletul omului toată ura, fărădelegea şi să for tifici viaţa pe adevăr, dreptate şi iubire. Con- ferenţiarul propune 1. Catechizare mai intenzivă. 2. Să se înfiinţeze în parohii, societăţi biblice pentru citirea sf. scripturi, cari societăţi să fie împărţite în secţii, cu diferite scopuri caritative şi de folos pentru popor. Preotul supra- vegheze deaproape viaţa morală a membrilor din aceste societăţi. înzistă se pună mai mare pond pe creşterea morală şi reli- gioasă a tinerimei Intelectuale. La aceasta temă primul ridică cuvântul părintele asesor din Sibiu, Scorobeţ care ba- zat pe experienţele făcute în Anglia şi Ame- rica, vorbeşte cu mult tact şi mare interes, despre misiunea internă a bisericei anglicane. Se ridica apoi I, P. S. Sa părintele Mitropolit, care cu verva şi fineta Sa cunoscută ţine o adevărată prelegere, pe care publicul auditor o soarbe cu multă plăcere.

Upload: others

Post on 28-Oct-2019

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Anul XLVII. Arad, 22 Oct. (4 Nov . ) 1923. Nr. 43.

A ŞI ŞCOALA REVISTA BISERICEASCA, ŞCOLARĂ, LITERARĂ ŞI ECONOMICĂ.

ABONAMENTUL: Pe un an — — — — 40 Lei. Pe jumătate de an _ _ _ _ „ 20 Lei.

Upare odată i,i săptămână: DUMINECA.

REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: Arad, S t r a d a E M I N E S C U Nr. S

Telefon pentru oraş şi judeţ Nr. 266.

Preoţimea la muncă. Grea este astăzi, în echilibrul sdruncinat

al societăţii, misiunea preoţilor bisericii noastre ortodoxe.

Această misiune, cu toate greutăţile sale, va fi totuş împlinită din partea slujitorilor al­tarului, — dacă autorităţile chemate qyu le vor refuza concursul cerut şi meritat.

In sesiunea actuală a Corpurilor legiui­toare se va hotăra, cum ni s'a pus îff vedere în mesajul regal, şi asupra organizării şi uni­ficării bisericeşti.

înţelepţii „părinţi ai patriei" sânt chemaţi sâ resolve problema unificării acesteia în con­formitate eu serviciile aduse de biserica orto­doxă în cursul lung al vremilor de restrişte, şi în conformitate cu datoria grea a preoţi mii de a reface situaţia mult scăzută în moralul cetăţenilor, — contribuind astfel în mare mă­sură la asigurarea viitorului tinărului stat ro­mânesc întregit.

Biserica dominantă, recunoscându-i-se au­tonomia necesară, va avea libertatea activi­tăţii şi desvoltării sale; ear lipsită de autono­mie, va vegeta în apele politicianismului cu scăderile şi toate relele sale atât de cunos­cute în biserica vechiului regat.

De aceea, preoţimea ortodoxă română, pentru a nu fi stingherită în munca sa ideală, are dreptul şi datoria a cere statului concursul moral şi material. Fără obţinerea acestui concurs, zadarnic se apelează la activitate intensivă pastorală, — căci n'ar însemna alt ceva un asemenea apel, decât: a tăia din ari­pile vulturului şi a-i porunci să se înalţe, dacă poate, în văzduh.

Senatorii şi deputaţii noştri, întruniţi în noua sesiune parlamentară, vor avea prilej să judece şi să se rostească asupra acestor ade­văruri la discuţia proectului de organizare şi unificare administrativă bisericească.

Rămâne să vedem, cum vom fi înţeleşi: Se va lărgi, sau se va reduce, din partea par-"amentului român, sfera de muncă preoţească?

Un credincios.

Congresul preoţesc. Ziua H a .

Conferenţa părintelui Cibian Biserica şi viaţa socială. S'a pus întrebarea : Cum poate contribui biserica noastră la înbunătăţirea vieţii sociale în parohie ?

Conferenţiarul spune că la nici un popor din lume, biserica n'a avut acel rol preponderant, ca la poporul român, care din amalgamul dacic şi roman, s'a plăs­muit astfel, încât s'a născut deodată şi ro­mân şi creştin. De aceea în întreaga fiinţă şi în sufletul poporului român, aceste două ele­mente sunt în mod organic atât de concres­cute, încât nu se pot despărţi.

Credinţa creştină este un cadru în care să mişcă toată viaţa enoriaşilor noştri, care se împart în ţărani evlavioşi şi iubitori de cele sfinte şi în clasa noastră inteligentă care în marea ei majoritate manifestează faţă de bi­serica străbună un indeferentism rece. Rolul bi-sericei noastre este mai covârşitor ca în tre­cut. El este mai mult ca şcoala. Tu preotule eşti chemat să distrugi din viaţa particulară şi publică toate obiceiurile rele, să scoţi din sufletul omului toată ura, fărădelegea şi să for tifici viaţa pe adevăr, dreptate şi iubire. Con­ferenţiarul propune 1. Catechizare mai intenzivă. 2. Să se înfiinţeze în parohii, societăţi biblice pentru citirea sf. scripturi, cari societăţi să fie împărţite în secţii, cu diferite scopuri caritative şi de folos pentru popor. Preotul să supra­vegheze deaproape viaţa morală a membrilor din aceste societăţi. Să înzistă să se pună mai mare pond pe creşterea morală şi reli­gioasă a tinerimei Intelectuale.

La aceasta temă primul ridică cuvântul părintele asesor din Sibiu, Scorobeţ care ba­zat pe experienţele făcute în Anglia şi Ame­rica, vorbeşte cu mult tact şi mare interes, despre misiunea internă a bisericei anglicane. Se ridica apoi I, P. S. Sa părintele Mitropolit, care cu verva şi fineta Sa cunoscută ţine o adevărată prelegere, pe care publicul auditor o soarbe cu multă plăcere.

Omul din parohie ca să se poată bucura de viaţa ce i-a fost dată de Dumnezeu, şi să fie cât mai folositor sie-şi şi celor ce trăesc cu el împreună, trebue educat, să ştie cum poate să fie bun, căci viaţa socială va fi bună când vor fi buni indivizii ce-o compun.

Fericirea omului nu este din lumea aceasta, ci din alta şi el n'o poate găsi decât pe mă­sură ce se înalţă şi s 'apropie de creatorul său Dumnezeu. Precum florile se îndreaptă spre soare şi apele spre mare, aşa şi sufletul nostru îşi îndreaptă mereu aspiraţiile şi-şi încearcă aripile spre culmile divine.

Preotul care are o neclintită credinţă re­ligioasă, are în adâncimile sufietului său, o infinită rezervă de energie psihică, rezultată din neţărmurita încredere ce are în Dum­nezeu. Aici rezidă tăria sufletească a preotului.

întreaga noastră evoluţie istorică şi sufle­tească, este strâns legată de biserică. în tre­cut biserica n e a satiîăcut toate trebuinţele sufleteşti. Azi lucrurile sunt schimbate. Sub povara vremurilor, aspectul moral a! satelor esîe schimbat, peste tot e o fermentaţie în­trebătoare, o straşnică sete după tâieu rea cu­vântului Dumnezeesc. Preoţii pe lângă sluj­bele religioase, se urce cât mai des amvonul, să predice sistematic. Apoi să iasă cu iuntrea misiunei lor în largul vieţii obşteşti. Să ia parte la toate mişcările: culturale, sociale, umanitare, filantropice, ba după putinţă să

, stee în fruntea acestor mişcări şi în tot locui să predice evanghelia şi cuvântul adevărului şi cu moralitatea lor înaltă evanghelică să dea exemplu, că văzând oamenii faptele lor cele bune, să se îndemne şi ei a face fapte bune. După ce se fac mai multe propuneri, se trece la tema a IlI-a: Atitudinea bisericei noastre faţă de cei de alte credinţe? Tema este lucrată de protopopul Vasile Oau, rapor­tor este părintele C. Mager.

Ni se spune cu drept cuvânt că biserica noastră este condusă de principii tolerante. Ea n'a făcut prozelitizm nici când, deci do­reşte raporturi frăţeşti cu celelalte biserici. Biserica fraţilor uniţi n'a trecut ia papistaşi din convingeri religioase ci din interese poli­tice şi materiale, sujetul poporului însă după cum arată în mod plastic I. P. S. Sa părin­tele Mitropolit, a rămas curat ortodox ca şi al întregului neam românesc. Acestui suflet unii oameni, cari profesează idei centrifugale în biserica gr. cat. i-au pus firmă străină. Această firmă va cădea dela sine, şi atunci iarăşi vom fi: o credinţă şi un popor.

Se inzistă cu deosebire asupra aşa nu­mitei secte a „pocăiţilor". Aceasta sectă ali­

mentată de duşmanii neamului nostru, trimit emisari bine plătiţi în mijlocul poporului ro­mân, ca să-1 înduplece la părăsirea credinţei şi încercând în acelaş timp să-1 tragă în apele internaţionalizmului. Ştiu ei bine ca aceşti doi factori gemeni, concrescuţi în inima românu­lui: credinţa ortodoxă şi naţionalizmul curat, au format stânca de granit, de care s'au sfăr-mat uneltirile de tot soiul şi că mulţumită acestor factori, am ajuns la unitatea naţională de azi, aşa de mult urgisită naintea duşmani­lor noştri.

Secta „pocăiţilor* este un amalgam, o adevărată confuzie babilonică, care cuprinde învăţături dela babtişti, nazareni, adventişti, sâmbătaşi etc. Ea nu s'a născut din vre-o necesitate de ordin intelectual, pentru a da o explicare acceptabilă marilor probleme ale destinului omului, şi nici nu merită măcar numele de vârtute, pentrucă îi lipseşte rădă­cina tuturor vârtuţtlor: credinţa cea adevărată. Ea este* o secta mai mult negativă şt des-tructivă. Lipsita de orice coherenţă sistema­tică, ea este îmbrăţişată mai mult de analfa­beţi, ori de indivizi, cari abia pot citi Biblia. De aici rezultă zădărnicia de a-i putea con­vinge cu puterea logicei, ori cu forţa argu­mentelor ştiincifice. Cine a avut numai odată ocazia de-a vorbi cu un nefericit de acesta, s'a putut convinge despre adevărul acestei aserţiuni. Având de a face cu un semidoct, — cea mai periculoasă specie a oamenilor — ai naintea ta un încăpăţinat, un îndărătnic, care la toate argumentele taie, îţi ripostează cu câte un text din sf. Scriptură, care de comun n'are a face nimic cu obiectul din chestie.

Mijlocul cel mai bun pentru combaterea sectelor, este intenzificarea vieţii noastre su­fleteşti. Pe lângă care preotului pururea să-i vibreze naintea ochilor axioma „exempla tra-hantu. Mai vorbesc la obiect: protopopul C. Lazar, preoţii I. Chebeleu, Diaconescu, Creţu, asesorul Dr. A. Mager şi I. P . S. Sa Mitro­politul Nicolae.

După masă îşi fac referada diferite co­misii s'alege secretar general profesorul dela academia teologică din Sibiu, un tinăr de care se leagă .nădejdi frumoase.

Şi după toate aceste în seara zilei de 24 Octomvrie la oarele 6 l/« preşedintele Dr. Gh. Ciuhandu, inchide şedinţele congresului al IV. preoţesc, prin o alocuţiune avântată. Iar noi ne-am îndepărtat mulţumiţi că ostenelele noastre vor fi încoronate de succes, căci cu noi este Dumnezeu.

Noul proiect de lege pentru organizarea bisericii autocefale ortodoxe

române.

Art. 1. — Biserica Autocefală Ortodoxă Română, una, sfântă, sobornicească şi apostolească este şi ră­mâne — în temeiul hotărârei unanime a organelor de cădere — nedespărţită, biserică dommantă şi naţională a statului român, păstrându-şi unitatea dogmelor cu toate bisericele ortodoxe surori.

Ea cuprinde : I. Mitropolia Ungro-Vlahiei cu Eparhiile; a) Ar­

hiepiscopia Bueureşt lor; b) Episcopia Râmnicului-Noului Severin; c) Episcopia Buzăului; d) Episcopia Argeşului; e) Episcopia Constanţei.

II. Mitropolia Moldovei şi Sucevei, cu Eparhiile; a) Arhiepiscopia Iaşilor; b) Episcopia Romanului; c) Episcopia Huşilor; d) Episcopia Dunării de Jos.

UI. Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşuiai cu Eparhiile; a) Arhiepiscopia Albei-luiia şi a Sibiului; b) Episcopia Aradului, îenopolei, Hălmagiului şi a părţilor din Banat; c) Episcopia Ca­ransebeşului; d) Episcopia Oradiei-mari; e) Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului; f) Episcopia Temişoarei.

IV. Mitropolia Moldovei de sus, (Bucovina) cu : a) Arhiepiscopia Cernăuţilor; b) cu episcopiile ce

se vor înfiinţa. V. Mitropolia Moldovei dintre Prut şi Nistru (Ba­

sarabia) cu: a) Arhiepiscopia Chişinăului cu episcopiile: b)

Hotinul; c) Cetatea Albă-lsmailul. Episcopiile noui se vor înfiinţa de biserică în

înţelegere cu statul. Art. 2. — Biserica Ortodoxă Română, ca bise­

rică autonomă după dreptul canonic, recunoscută în Constituţia ţărei, îşi reglementează, conduce şi admi­nistrează, prin organele sale proprii, toate afacerile sale bisericeşti, şcolare, fundaţionale şi epitropeşti, cu observarea legilor statului.

Art. 3. — Părţile constitutive ale bisericei sunt: I, Mitropoliile; 11. Arhiepiscopiile şi Episcopiile;

Iii. Mănăstirile; IV. Protopopiile; V. Parohiile. Ari. 4. — In limita statului pentru organizarea

bisericei, stabilit de organele bisericeşti îa drept, fie­care parte constitutivă a bisericei are dreptul a-şi reglementa, conduce şi administra — independent de altă parte constitutivă de acelaş grad — toate aface­rile sale, iar prin reprezentanţii săi fiecare parte infe­rioară participă Ia lucrările organelor superioare.

Art. 5. — In fruntea bisericei, ca autoritatea cea mai înaltă şi ca suprem for. stă Sf. Sinod. El rezolvă toate chestiunile bisericeşti de orice natură, care după canoane, legi şi regulamente speciale intră în compe-tinţa lor.

Art. 6 — Pe lângă Sf. Sinod funcţ onează în viaţa administrativă, cultura ă şcolară, fundaţională şi epitropeescă a bisericii corporatism, constituite în pa­rohii de bărbaţii majori, iar în celelalte părţi consti­tutive ale bisericei din reprezentanţii clerului şi ai po­porului în proporţie egală de 113 clerici şi 213 mireni.

Corporaţîunea centrală este congresul naţional bisericesc, compus din reprezentanţi ai tuturor Mitro­poliilor şi având dreptul de a statua în cadrele legii şi ale statutului de organizare normele pentru întreaga biserică a ţării.

Fiecare eparhie are o adunare eparhială, fiecare

protcipopie o adunare a protopopiei şi fiecare parohie o adunare parohială.

La temelia constituirii acestor adunări stă votul universal ai tuturor bărbaţilor majori. Alegătorii din parohii, formând adunări parohiale, grupate pe circum­scripţii electorale, aleg pe membrii mireni ai adunări­lor din protopopii: iar pe reprezentanţi cleiului îi tri­mit în aceste adunri colegiile preoţeşti. Pe membrii adunării eparhiale îi deleagă adunările protopopeşti. Congresul naţional bisericesc se constitue din dele­gaţii adunărilor eparhiale.

In Mitropolia Ardealului adunările eparhiale, ale protopopiei şi parohiale sunt s:n -adele eparhiale, pro­topopeşti şi parohiale şi se consttue toate prin ale­geri directe.

Conducerea, administrarea şi reglementarea afa­cerilor speciale ale Mitropoliei Ardealului îndeosebi şi pentru organizarea internă a acestei Mitropolii In c a -

.drele legii şi ale statului de organizare se constitue tot prin alegeri, directe congresul său metropolitan, care din partea sa deleagă membrii săi în congresul naţional bisericesc.

Toate aceste corporaţiuni îşi aleg, ca organe exe­cutive, câte un consiliu pentru conducerea "şi admini­strarea afacerilor respective.

Art. 7. — Instanţele judecătoreşti şi disciplinare pentru clerici sunt:

Consistoruî spiritual eparhial la fiecare arhiepis­copie şi episcopie ca prima instanţă;

Consistoruî spiritual mitropolitan la fiecare Mi­tropolie existentă ca instanţă de revizuire şi pentru asigurarea unităţii de jurisprudenţă.

Arhiepiscopia şi Episcopia pot trimite anumite chestiuni în judecata de la protopopie.

împricinaţii au înaintea tutuior instanţelor bise­riceşti dreptul de apărător.

întreaga procedură de urmat pentru judecarea diferitelor pricini disciplinare se va determina prin regulament special întocmit de către biserică.

Art. 8 — Toate hotărârile şi dispoziţiunile, ce se au de jurisdicţiile sau de autorităţile bisericeşti se aduc la îndeplinire prin organele bisericeşti. In caz de nesupunere se poate recurge ia.forţa publică a or­ganelor administrative sau judiciare civile.

Art. 9. — Alegerea epîscopiior se face de către adunarea eparhială electorală, alegerea mitropoliţilor se face de căîre adunarea mitropolitană electorală, alegerea mitropoliţilor, arhiepiscopilor şi episcop'lor în mitropoliile JLJngro-Vlahiei, Moldovei şi Sucevei se face de către congresul jiaţional-bisericesc, împreună cu adunarea eparhială.

Examinarea canonică a celor aleşi se face de Sf. Sinod; iar confirmarea alegerii de către tege, urmând după datinele ţării învestirea regală.

La Mitropolia din Bucureşti vor fi doi vicari ar­hierei; la celelalte mitropolii câte un vicar arhiertu sau din clerul călugăresc ori mrenesc.

Art. 10. — Statul pune la dispoziţia bisericii mijloacele materiale necesare pentru existenţa şi sus­ţinerea cultului, a slujitorilor şi aşezămintelor ei, în­trucât se va constata că mijloacele propii nu sunt su­ficiente.

Ari. 11. — In scopul de a se uşura cât mai mult această sarcină a statului, şi ca biserica să-şi poată îndeplini cât mai bine misiunea sa religioasă, cultu­rală şi filantropică, se înfiinţează un fond general bi­sericesc din averile disponibile ale bisericii, din do-naţiuni, din contribuţiuniîe aprobate de congresul na-

ţional bisericesc, din venitul cărţilor de ritual şi al icoanelor, din venitul cărţilor de ritual şi al icoanelor, din venitul lumânărilor de ceară, din venitul veştmin­telor şi odoarelor bisericeşti, din economiile bugetare ale „Eforiei Centrale a Bisericii Ortodoxe Române," creată prin prezentele dispoziţiuni generale, şi din alte mijloace.

Cota participări fiecărei eparhii pentru alimen­tarea acestui fond se va stabili de congresul naţional bisericesc,

Art. 12. — Pentru administrarea fondului din ar­ticolul precedent, a tuturor averilor comune bisericeşti şi a sumelor vărsate de stat, congresul naţional bise­ricesc institue — pe lângă Consiliul central — o epi-tropie bisericească sub numirea „Epitropia centrală a a bisericii ortodoxe române," care va fi organul exe­cutiv 2l Consiliului Central.

Ari. 13. — Pentru constituirea şi mărirea fondu­lui general bisericesc, prevăzut la articolul precedent, se creiază şi se asigură bisericii;

a) Venitul cărţilor de ritual şi al icoanelor pen­tru creştinii ortodcxi;

b) Venitul fabricării şi vânzării lumânărilor de ceară curată pentru trebuinţele rituale ale bisericii or­todoxe;

c) Venitul confecţionării şi vânzării veştmintelor odraslelor bisericeşti ortodoxe;

Fiecare mitropolie, arhiepiscopie şi episcopie are dreptul de a înfiinţa tipografii bisericeşti, fabrici şi ateliere pentru fabricarea şi confecţionarea produselor acestor aşezăminte.

Art. 14. — Se recunosc ca persoane morale şi sunt considerate ca atare în sensul legilor civile: „Efo­ria centrală a bisericii ortodoxe române" pentru în­treaga biserică Mitropoliile, Arhiepiscopiile „Casa episcopală," Mănăstirile. Protopopiile şi parohiile, având dreptul de a-şi păstra şi administra tot ce be-neficează astăzi, da a-şi aduna averi mobile şi imo­bile de orice fel, de ale întrebuinţa pentru biserică şi aşezămintele ei şi de ale administra prin organele lor.

Art. 15. — învăţământul religios pentru elevi şi elevele de religie ortodoxă din şcoalele primare, se­cundare şi profesionale este obligator cel puţin 2 ore pe săptămână în fiecare clasă şi se predă de preoţi sau profesori de religie anume, sub controlul bisericii şi al Ministerului Cultelor.

Academiile şi seminariile teologice şi orice şcoală în legătură cu biserica, stau sub conducerea autorităţii bisericeşti locale şi sub controlul Sf. Sinad.

Art. 16. — Pentru toţi ortodoxii din România cu­nunia bisericească este obligatorie. Divorţul bisericesc cade în copetinţa bisericii.

Art. 17. — Armata are preoţii ei proprii,în[frunte cu un episcop membru al Sf. Sinod.

Preoţi anumiţi pot avea şi penitenciarele, spita­lele, orfelinatele, şcoalele de corecţiune, căile fferate române, etc.

Art 18 — Edificiul bisericii şi al mănăstirii, curtea lor, cimitirele, obiectate din ele şi odoare le sjcre sunt lucruri sfinte şi nu pot fi nici vândute, nici sechestrate, nici înstrăinate, pentru alte scopuri şi îm­preună cu casele parohiale şi reşedinţele episcopeşti sunt scutite de impozite.

Art. 19. — Toate sărbătorile naţionale şi ale Fa­miliei Domnitoare se vor oficia în biserica ortodoxă a statului, fără a atinge datoria celorlalte culte de a ţine şi ele aceste serbări în biserica lor.

Art. 20. — Statul are dreptul de control asupra

instituţiuniior bisericii şi a organelor ei. Acest drept îl exercită în mod constituţional prin Ministerul Cul­telor, sesizând autoritatea bisericească respectivă.

Art. 21. — Personalul eclesiastic şi civil, care este în serviciul bisericii şi al instituţiuniior ei de orice fel, se va bucura de aceleaşi drepturi ca şi func­ţionarii similari ai statului, aşa cum ele se vor stabili prin diferite legi de organizare sau prin statutul ge­neral al funcţionarilor publici în raport cu studiile şi cu slujba ce o au.

Art. 22. — Averile bisericii nu se pot confisca sau expropia de nimeni fără consultarea autorităţii bi­sericeşti, fără procedură legală şi fără despăgubirea echitabilă.

Art. 23. — Alăturata! „Statutpentru organizarea Bisericii Autocefale Ortodoxe Române," alcătuit şi apro­bat de biserică pe temeiul principiilor cuprinse în aceste dispoziţiuni generale, făcând parte integrantă din ele, va avea la rându i putere de lege.

In limitele acestor dispoziţiuni generale congre­sul naţional bisericesc, în înţelegere cu Sf. Sinod, poate aduce statului modificările ce va crede de cuviinţă, dar numai cu o majoritate de 2—3 voturi.

Art. 24. — Toate legile şi regulamentele con­trarii acestor dispoziţiuni generale şi statului anexat la ele sunt şi rămân abrogate.

Ultimul din 1923. Votat în 17 Octomvrie 1923.

Membrii comisiunei speciale: Miron, mitropolit primat; Pimen, mitropolitul

Moldovei; Nicolae, mitropolitul Ardealului; Qurie, ar­hiepiscopul Chişinăului; Vartolomeu, episcopul Râm­nicului; Nectarie, episcopul Cetăţii Albe; arhim. Cle­ment Popovici din Cernăuţi; arhipresb. Dr. V. Tar-navschi, prof, universitar Cernăuţi; Ioachim C. Nazarie, profesor universitar Bucureşti; dr. V. Seşan, rectorul universităţii din Cernăţi; protop. dr. I. Lupaş, profe­sor universitar Cluj; preot dr. Nicolae Popescu pro­fesor universitar, Bucureşti; Simion Mehedinţi, fost ministru profesor universitar Bucureşti; dr. Valeriu Branisce, Lugoj; dr. D. Boroianu, prof, universitar, Bu­cureşti.

Scandalul dela „Astra*. Telegraful Român din Sibiu a demascat gestul

îndrăzneţ al secretarului dela „Astra" 1. Qeorgescu, care a scris o broşură despre „Gh. Lazăr" în care marele apostol al neamului este scăldat în toate apele papistaşifor iar biserica ortodoxa este hulită în chip şi fel. Broşura a apărut în două rânduri, însă nu cu numele autorului ci cu a 1. P. S. Sale Mitropo­litului Suciu, care s-a făcut complice cu I. Georgescu.

Comitetul Astrei însărcinase pe prof. universitar O. Ghibu să scrie o broşură pentru centenarul Iui Gh. Lazar. Dl. Ghibu însă s-a pomenit într-a bună zi cu o scrisoare dela I. Georgescu, în care acesta îi anunţă că Asociaţiunea este în posesiunea unui ma­nuscris excelent, deci să nu se mai ostenească.

Manuscrisul a fost prezentat într-o şedinţă a co­mitetului Astrei ca şi fătul 1. P. S. Sale Mitropolitului Suciu. Dumnezeu însă a descoperit adevărul şi I. P.

S Sa prins în vârşe s'a lăpădat de manuscris, punân-du-1 în cârca autorului, pe care 1-a aruncat peste bord.

Comitetul central a forţat pe 1. Georgescu să demisioneze. Acum mitropolitul Blajului are să-1 poarte în buzunar.

Şi ce vedem ? „Unirea* din Blaj care de când o redactează actualul preot, are o atitudine necuvincioasă faţă de biserica noastră, care este şi» a strămoşilor ei, dă din mâini şi picioare şi ţipă cu inzulte cum îi este programul.

„Telegraful" însă, o ia frumos de ureche şi ple-cându-o cu faţa la pământ îi spune:

„Vă aduceţi aminte de .atitudinea" românească pe care aţi avut-o la solemnnitatea încoronării dela Alba-îulia. Şi — cum între Ilustrăţile d-voastre se găsesc şi istoriografi de renume mondial — Vă mai aduceţi aminte şi de ţinuta „democratică", pe care aţi luat-o prin exponentul d-voastre, d-1 G. Todica, ilus­trul astronom dela Geoagiu, faţă de reforma agrară.

„N'aţi uitat de bună seamă, nici tovărăşia „na­ţională" pe care i-aţi făcut-o lui Glattfelder, colegul I. P. S. Mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş. N'aţi uitat nici cum V5a desavuat nunţiul Marmaggi în hiperze-lul ce i l'aţi atribuit. Le-aţi înghiţit pe toate. Adevă­rat, într'o formă „puţin onorabilă", dar le-aţi înghiţit. Tare ne temem însă că ultima găluşcă" o să vă fie fatală. Căci dacă obrazul "Iiusfrităţiior Voastre mai are o cât de obtuză sensibilitate, va trebui să roşiască până la sânge. Cât despre amintirea scandalului re­cent, ea va trebui să fie pentru viitorul domniilor voas­tre un inevitabil mane, tekel, fares".

* # #

O singură morală se desprinde din toată această ceartă: Cele mai mari momente de înălţare sufletească a neamului nostru fericit între graniţele lui fireşti au fost conţinu turburate aici în Ardeal de aceiaşi oa­meni cari încă dela început au dovedit că nu ştiu să trăiască bucuria Unirei, Ceea ce înseamnă că aceşti oameni sunt doar un accident în viaţa de azi a po­porului nostru şi n'au nici un fel de legătură cu tre­cutul istoric al Ardealului, cu acel trecut care a pre­gătit cu jertfa şi martirii, prezentul glorios al neamu­lui românesc

Jalbele minorităţilor. — O ches t ie d e psihologie poli t ică —

Minorităţile noastre asurzesc lumea cu jalbele lor, deşi acum mai pe urmă o comisie a Ligei Naţi­unilor a constatat, că plângerile lor nu sunt întemeiate.

Dar să nu luăm lucrul aşa tragic. Totul e o ma­noperă neleală, cu scopul vădit de a se duce lumea în eroare şi a-şi asigura şi pe mai departe privilegiile, în cari le-a găsit războiul mondial faţă de români.

Minorităţile simt şi ştiu foarte bine, că starea actuală e anormală, căci nici un stat pe faţa pămân­

tului nu ar putea tolera, ca minorităţile să aibă mai multe şcoli, mai multe teatre şi peste tot mai multe instituţiuni culturale în raport cu numărul sufletelor, decât poporul, care după numărul său covârşitor —dă timbrul naţional al statului şi care a adus suprema jertfă de sânge pentru întemeierea acestui Stat.*'

Şi de oarece minorităţile au cunoştinţă despre starea aceasta nesănătoasă, cu tot dreptul se tem, că în curând va trebui să se restabilească egalitatea şi dreptatea pe toată linia; egalitate în drepturi şi ega­litate în împlinirea datoriilor faţă de stat şi tron.

Starea lor sufletească încă contribue la fabricarea de jalbe şi proteste. Nici cum nu se pot împăca cu situaţia creiată de războiul mondial, că adecă ele, minorităţile, cari sub regimul maghiar au fost împărtăşite de toate privilegiile posibile, acum să fie egale cu românii, pe cari totdeauna i-au despreţuit considerându-i de „plebe negligabilă" bună numai să numească şi să se jertfească pentru alţii. Minorităţile raţionează cam aşa:

Să alarmăm toată lumea cu plângerile şi protes­tele noasztre ţinând spiritele în continuă agitaţie, pen-trucă chiar dacă lumea serioasă s'ar convinge ulterior despre neseriositatea nemulţumirilor noastre, totuşi rămâne impresia generală, că în românia-Mare mino­rităţile sunt persecutate şi nedreptăţite şi atunci gu­vernele române, înspăimântate de atâta sgomot, nu vor mai îndrăsni să ne scoată din starea privilegiată, în care ne aflăm şi astfel noi vorri continua să rămâ­nem clasa privilegiată şi cu timpul, după ce ne va succede să internaţionalizăm sufletele românilor prin comerţ şi industrie, iar prin ajutorul sectelor şă spar­gem blocul ortodoxismului, vom avea rol hotărîtor şi în conducerea ţării; iar celelalte vor urma de sine, pentrucă câtă vreme noi minorităţile — în proporţia sufletelor — vom avea mai multe şcoli, mai multe teatre şi mai multe instituţii culturale, şi câtă vreme prin comerţ şi industrie vom deţine în mâinile noastre bogoţiile ţării, noi minorităţile, vom fi adevăraţi stăpâni în România-Mare mai ales. că sectele religioase, cari pot opera liber în România, încă mână apa pe moara noastră.

Bine înţeles, că sunt între minorităţi, unele cari s'au împăcat cu situaţia schimbată şi caută să se aco­modeze în cadrele acestui stat. Aici vorbim numai despre cei ce uneltesc contra stăpânirii româneşti prin fabricarea de proteste.

Trebue însă să mărturisim sincer, — sine ira et studio — că din partea românilor încă se fac multe şi mari greşeli.

Anume unele autorităţi de stat dau ordine, aduc deciziuoi cu o superficialitate neobicinuită şi în necu-noştinţă de cauză, aşa că la prima protestare le re-voacă sau le modifici. Şi aceasta tot mereu se repe­te şt a în detrimentul prestigiului statului şi spre marea bucurie şi satisfacţie a protestatorilor in special şi a minorităţilor în general. Universul Mi pac

„Asselaţianea pentru liieratcra ramâai şi cnltura poporului român".

Nr. 1501-1923.

Circulară cătră onor. Direcţiuni ale despărţămintelor „Aso-ciaţiunii pentru literatura română şi cultura popo­

rului român".

Domnule Director,

Aducerea aminte de momentele marifaie'trecutului la toate naţiunile cari vor să trăiască, este izvor de îndemnuri spre viitoare înălţare. Cu atât mai vârtos neamul nostru, eşit abia de curând din lanţurile robiei, va trebui să-şi ia călăuză pentru viitor făclia faptelor mari ale înaintaşilor şi sărbătorind cu pioasă'aducere aminte trecutul va putea mai trainic să-şi întemeieze, viitorul. Şi cine ar tăgădui, că minunea zilelor noastre, care este după atâtea veacuri de suferinţă şi umilire, unirea tuturor Românilor într'un singur Stat naţional, române pentru toate timpurile epoca cea mai înălţă­toare a istoriei noastre?

Cuvine se deci, măreaţa înfăptuire la această unire să fie comemorată cu însufleţire şi pietate din generaţii în generaţii.

.Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român", depozitară a idealului naţional şi a desăvârşirii lui, prin cultură şi înaintare, se simte chemată şi îndemnată să ţină în evidenţă momentele istorice potrivite pentru întărirea mândriei naţionale şi înălţarea sufletească a neamului.

Apropiindu-se deci ziua cea mare de 1 Decem­vrie (18 Noemvrie st. v.) la care zi în a. ul 1918 neamul românesc din Ardeal, Bănat şi Ţara-Ungurească în măreaţa sa adunare nţională dela Alba-Iulia într'un gând a proclamat unirea sa cu patria-mamă într'un singur stat naţional, care este România-Mare, ca şi în anii trecuţi, astfel şi acum „Asociaţiunea" trimite tuturor Românilor îndemnul său patriotic de a serba în chip cuviincios pretutindeni şi de către toţi come­morarea acelei zile măreţe.

Vă rugăm deci şi Vă îndatorăm pe toate des-părţămintele acestei „Asociaţiuni", să luaţi de cu vreme măsurile de cuviinţă, ca ziua de 1 Decemvrie (18 Noem­vrie st. v.) să fie sărbătorită în mod cuvenit pe întreg teritoriul ţării, în părţile ei din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş.

Să intraţi de cu vreme în înţelegere cu toate forurile bisericeşti, şcolare, administrative şl militare îngrijind ca ziua de 1 Decemvrie să fie comemorată în biserici, în scoale şi în marele public {prin festi-vale, conferenţe, şezători culturale şi literale.

Despre decursul acestei comemorări pe teritoriul despărţământului D-Voastre veţi binevoi a face aici, îndată după serbări, raport amănunţit.

Sibiiu, din şedinţa comitetului central, ţinută în 28 Septemvrie 1923.

.V. Goldiş, preşedinte.

I N F O R M A J I U N I . Ziua M. 8. Regina Măria. S'a sărbătorit în Arad

cu multă dragoste faţă de iubita noastră suverană. La orele IOV2. s'a oficiat la sf. catedrală Te-Deurn, pontificat de preoţi mea parohială, Au participat mem­brii consistorului, autorităţile civile şi militare şi un public select.

După biserică notabilităţile au descins la curtea Episcopească, unde P. S. Sa dl. Episcop i a poftit ia gustare.

Prânz festiv. Cu ocazia congresului preoţesc. P. S. Sa părintele Episcop îoan, a dat o masă copi­oasă, la care au participat pe lângă 1. P S. Sa pă­rintele Mitropolit, I. P. C. Sar Arhimandritul Scriban şi mai mulţi protopopi şi preoţi din mitropolia noastră.

Lucrările Sf. Sinod. Sf. Sinod este convocat la şedinţă de toamnă -pe ziua de 16/29 Octomvrie a. c.

Programul lucrărilor acestor înalte corporaţiuni bisericeşti pentru această sesiune este următorul:

1. Legea de unificare a organizării bisericii. 2. Chestia calendarului. 3. Chestia învăţământului religios în toate şcoalele 4. Chestia reorganizării seminariiîor teologice. 5 Chestia institutului biblic, tipărirea broşurilor

aprobate. 6. Lipsa de preoţi la sate. 7. Românii din America. 8. Episcopia română din Albania, America şi

Diaspora. 9. Modificarea regulamentului intern al Sf. Sinod. 10. Cartea pentru slujba sfinţirii bisericii. 11. Lucrări rămase din sesiunile trecute. 12. Cercetarea manualelor didactice de religie. 13. Propuneri.

Solemnitatea botezului Principelui Moştenitor Sârb. Duminecă ia ora 11 dim. s'a făcut botezul Principelui Moştenitor al Jugosiaviei.

înainte de începerea ceremonialului relglos care a avut loc în capela Palatului înalţii oaspeţi se îndreaptă din palat, la Capelă.

La ora 11, micul Principe moştenitor e adus de doică şi e primit de reprezentanţii armatei regatului sârbo-croat- slavon, voevodu! Ştefanovici, contra ami-rarul Drăguţin Pritza şi un ofiţier invalid. Colonelul Caralici ia în braţe pe Principe şi-1 duce în capelă, unde aşteaptă M. S. Regina României şi ducele de York naşul pruncului, Corul începe să cânte.

Se oficiază apoi botezul de către I. P. S. S. Pat-riarchul, asistat de cierul Palatului, arhiepiscopul Belgradului, Nicolae Bogici şi diaconul Longin. In altar slujesc Mitropoliţii din Dobro, Bosnia, din Sko-plie şi episcopii din Parktos şl Dalmaţia.

Academiei teologică ortodoxă în Orade, s'a deschis în toamna aceasta, pentru a umplea golul aşa de mult simţit de preoţi din Biharia. Academiei va fi condusă de însuşi P, S. Sa Episcopul Roman Ciorogariu. — la a cărui inzistinţâ s'a înfiinţat, — cu ajutorul asesorilor Dr. A. Magur, Dr. N. Muntean şi Dr. L. lacob. Academia s'a deschis cu 20 de studenţi şi are în sânul său şi internat, Urăm noului institut, viaţa lungă ca să dea neamului nostru mulţi preoţi vrednici, tot aţâţi apostoli ai credinţei noastre ortodoxe.

f Necrolog. Cu inima înfrântă de durere anunţăm că în veci neuitatui nostru tată, frate, unchiu, cumnat şi cuscru Romul Mangra, preot ort. emerit., decorat de M. Sa Rtgele cu crucea „Răsplata Muncii", mem­bru în scaunul protopopesc după lungi şi grele su­ferinţa fiind împărtăşit cu sf. taine, în etate de 68 ani a vieţii şi al 40-lea ai preoţiei sale şi-a dat nobilul suflet în manile Creatorului la 24 Octomvrie orele 4 d. a.

Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct se vor transporta dela locuinţă din Str. Sf. Ladslau No. 44 la Catedrala ortodoxă Vineri 26 Octomvrie la orele 10 a. m. de unde după serviciul divin, se vor aşeza spre vecnică odihnă după ritul bisericii ortodoxe în cimitirul Rulikovszky. Oradea-Mare, Ia 24 Octom­vrie 1923.

Fie-i ţărâna uşoară şi memoria brnecuvântată. Aurelia Moga n. Mangra ca fică. Teodor Moga

ca jinere. Văd. Elisabeta Moga n. Mangra, Gheorghe Mangra, Văd. Antiţa Blaga n. Mangra frate şi surori, Dr. Demetriu Mangra prim-juristconsult la oraş şi familia, Dr. Nicolae Rtgman profesor, Sibiu, nepoţi, Gheorghe, Ioan şi Petru Ardelean şi soţiile ca cum­naţi şi cumnate.

Aviz , Cu onoare aduc Ia cunoştinţă ono­ratului public şi autorităţilor bisericeşti, că în Arad, str. Sava Raicu Nr. 77, am deschis un birou technic de architectură; construesc orice planuri de case, şcoli şi biserici împreună cu devizele (preliminare) lor, mai departe execut colaudări de tot felul de lucrări de zidiri, şi . întreprind totfelul de lucrări technice, clădiri etc.

Cu stimă: T e o d o r Cioban,

6—10 architect.

C O N C U R S E . Nr. 3125/1923.

Pentru îndeplinirea catedrei de desemn şi cali­grafie dela şcoala normală ort. română din Arad, se publică concurs cu termin scurtat de 15 zile.

Dela recurenţi se cere: să fie români ortodoxi, să aibă cvalificaţie în regulă, să dovedească aceste studii şi calităţi cu documente originale resp. copii dela notar pubiic, prezentând totodată atestat de bo­tez şi de servicii.

Beneficiul ce se pune în vedere este acela, care ar fi şi la un institut de Stat între aceleaşi condiţii de capacitate.

Cererile să fie trimise la Consistorul eparhial din Arad.

Arad, din şed. cons. dela 28 Sept. (11 Oct.) 1923.

Consistorul ort. român Arad. —a- 2—2

Pentru îndeplinirea parohiei de clasa primă din Semlac, devenită vacantă prin moartea preotului Lazar Adamoviciu, prin aceasta se publică concurs cu ter­min de 30 zile, dela prima apariţie în organul diece­zan „Biserica şi Şcoala".

Venitele sunt : 1. Una sesie parohială consta­tatoare din 32 jugh. cad. pământ arător. 2. 400 Lei bir parohial. 3 . Stolele legale. 4. întregire de salar dela stat.

Alesul preot este obligat a catehiza elevii orto­docşi dela şcoalele primară din comună şi va suporta toate dările după sesie şi după venitele din parohie.

Doritorii de a reflecta la aceasta parohie sunt poftiţi ca recursele adresate Comitetului parohial din Semlac şi adjustate cu testimoniu de cvalificaţie pentru parohii de clasa primă, cu testimoniu de ma­turitate şi eventual cu atestat despre serviciul pres­tat pe terenul bisericesc şcolar, să le înainteze Prea On. Oficiu Protopopesc din Arad în terminul concur-sual, în care restimp pe lângă respectarea dispozi-ţiunilor cuprinse în § 33 din Regulamentul pentru parohii şi pe lângă încunoştinţarea prealabilă a P. O. D. Protopop, vor avea să se prezinte în sf. Biserică din loc spre a-şî arăta desteritatea în cele rituale şi în oratorie, iar întrucât vor fi din alta dieceză, vor avea să dovedească, că pentru a recurge au consim­ţământul P. S. Dlui Episcop diecezan.

Comitetul parohial ort. rom. din Semlac. In conţelegere cu : Tratan Vaţianu m. p. protopop.

— o — 2 - 3 Pentru îndeplinirea parohiei de clasa I. Crocna,

să publică concurs cu termin de 30 zile. Benificiu parohial: 1. Sesia parohială. 2. O gră­

dină parohială fără casă parohială. 3. Birul şi stolele legale.

Alesul va plăti contribuţia după beneficiul din parohia şi va catehiza la şcolile din loc fără alta re­muneraţie dela parohie.

întrucât nu se vor prezenta reflectanţi cu cva­lificaţie de cl. I-a, sunt admişi şi cei cu cval. de clasa Il-a.

Rugarea de concurs, adjustată regulamentar, pro-văzutâ deia cei din «fel te Dieceze şi cu act de.învoire a P. S. Sale|Dlui Episcop din Arad, că pot recurge ia aceasta parohie, adresată Comitetul parohial, este a se înainta oficiului protopresbiteral ort. rom. din Buteni. Reflectanţii să observe Regulamentul Ia îndeplinirea parohiilor.

Comitetul parohial. In conţelegere cu; F. Roxin, protopop.

- • — 2—3 Pentru îndeplinirea parohiei de cl. II—a din Cil,

protopopiatuLButeni, să publică concurs cu termin de 30 zile.

Beneficiul din parohie: 1. Sesia parohială. 2. Casă parohială. 3. Stole şi bir legal.

Întrucât nu se vor prezenta reflectanţi cu cval. de cl. Il-a, sunt admişi şi cu cval. de cl. 111-a.

Alesul va predica regulat în sf. biserică, va ca-tehiza la şcolile din loc fără alta remuneraţie şi va plăti contribuţia după beneficiul său.

Reflectanţii au să se acomodeze Regulamentului pentru îndeplinirea parohiilor, iar cei din alte Dieceze să adreseze la petit act despre învoirea Consistorului nostru din Arad, că pot recurge la acest post.

Comitetul parohial. In conţelegere cu: F. Roxin, protopresbiter.

_ • _ 2—3 Pentru îndeplinirea parohiei de cl. Il-a Chisindia,

devenită vacantă prin decedarea preotului Ştefan Stan, să publică concurs cu termin de 30 zile.

Salarul din parohie: 1. Sesie parohială de 30 jugh. 2. Bir şi stole legale. 3. Un intravilan parohial fără casă parohială.

Alesul va predica cel puţin de două ori pe lună, va cătehiza la şcoala din loc fără remuneraţie dela parohie.

Văduva rămasă de Şt. Stan conform §. 26 din Reg. va beneficia Va din venitul acestei parohii până la 19 Aug. 1924.

Alesul va administra şi parohia a Il-a vacantă din Chisindia şi va beneficia venitele acestei parohii afară de sesia par.

Intru cât nu se vor prezenta reflectanţi cu cval, de cl. Il-a sunt admişi şi cei cu cval. de cl. IlI-a.

Reflectanţii vor trimite recursele oficiului ppt. din Buteni. Dela recurenţii din alte dieceze trebuie învoirea P. S. Sale Episcopului Aradului să poată recurge.

Comitetul parohial In conţelegere cu : F. Roxin, protopop.

— • — 2 - 3 Să publică concurs pentru îndeplinirea parohiei

de cl. IH-a Berindia, cu termin de 30 zile. Salarul din parohie: 1. Sesie din 7 jugh. 3 8 6 Q

2, Bir şi stole legale. 3. Casă parohială. Reflectanţii î-şi vor trimite rugările de concurs

oficiului prot. ort. rom. din Buteni având a se pre­zenta poporului în bis. din Berindia.

Reflectanţii din alte Dieceze trebue să adreseze ia petit învoirea Consistorului oit. rom. din Arad, că pot reflecta la acest post.

Comitetul parohial. In conţelegere cu : F. Roxin, protopop.

— • — 3 - 3

Pentru îndeplinirea parohiei de clasa II. din Gutina, protopresbiteratul Belinţului, devenită vacantă ÎB urma abzicerii parohului Emil Păcurariu, se escrie concurs cu termin de 30 zile, dela prima publicare în „Biserica şi Şcoala".

Beneficiul înpreunat cu acest post es te : 1. Folosirea sesiunii parohiale, în extenziune de

32 jugăre.

2. Intravilanul parohial, în extenziune de un jugăr.

3. Stolele legale. 4. întregirea dotaţiei dela stat, conform pre-

gătirei. Casă parohiale de prezent nu este, dar comuna

se îngrijeşte de locuinţă până la eventuala zidire a casei parohiale, dar chsria o plăteşte preotul ales. Alesul are să predice cel puţin tot a doua săptămână să provadă catihizaţia la şcoala noastră fără altă re­muneraţie. Parohia e de clasa II., dar întrucât nu se vor prezenta reflectanţi cu cvalificaţie de clasa a Il-a, sa admit şi de cei cu cvalificaţie de clasa a IlI-a.

Alesul va avea să plătiască toate contribuţiile publice şi ecvivalentul după beneficiul său.

Reflectanţii au să-şi trimită concursele lor, adre­sate Comitetului parohial, în terminul concursual, Prea Onoratului Oficiu protopresbiteral ortodox ro­mân din Belinţ, şi să se prezenteze, — cu prealabila învoire a protopresbiterului concernent, — într'o săr­bătoarea, sau într,o Duminecă în sf. biserică din Cu-tina, spre a-şi arăta desteritatea în rituale, cântare şi oratorie.

Reflectanţii din altă dieceză au să producă act despre consensul P. S. Sale, a D-lui Episcop diecezan.

Comitetul parohial. In înţelegere cu mine : • Gherasim Sâthu, protopb.

— • - • 3—3 In baza resoluţiunii Consistorului diecezan Nr.

2999/1923 pentru îndeplinirea parohiei a Il-a vacantă din Pauiiş, prin aceasta să publică concurs cu termi­nul de recurgere de 30 de zile, dela prima apariţie în organul „Biserica şi Şcoala".

Parohia este de clasa I-a. Venitele parohiale sunt: 1. O sesiune (32 jugh. cad.) pământ, 2. Stolele legale. 3. Birul parohial stabilit de corporaţiunile paro­

hiale şi aprobat de Ven. Consister şi anume: a) Dela credincioşii fără pământ Lei 5 b) Dela cei cu până la V* pământ Lei 20. c) Dela cei cu peste 1 / i pământ Lei 30. Casă parohială nu este. Alesulva predica în biserică cel puţin de 2 ori

pe lună, va provede catechizarea elevilor dela şcoa-lele din localitate şi va suporta toate sarcinele publice după venitul parohiei sale.

Cei ce doresc să recurgă ia acest post să-şi trimită recursele lor adresate Comitetului parohial din Pauliş şi instruite cu documentele de cvalificaţie con­form conclusului sinodului eparchial 84/910 şi despre eventualul serviciu de până aci oficiului protopresbi­teral ort. român din Radna, iar dânşii să să prezinte — cu stricta observare a dispoziţiunilor §-lui 38 din Regulamentul pentru parochii — în sfta biserică din Pauiiş spre a să face cunoscuţi poporului.

Recurenţii din altă dieceză vor produce şi în­voirea P. S. Sale D-lui Episcop diecezan de a putea reflecta la această parohie.

Din şedinţa comitetului parochial ţinută la 3/16 Septembrie 19^3.

Comitetul parohial. In conţelegere cu : Procopie Givulescu, m. p.

protopresbiter. 3—3

Redactor responzabil: SIMiON STANA asesor consistorial Censurât: Censura presei.