A n u l X X V I I . B l a j , S â m b ă t a 4 A u g u s t 1&Î7 ' N u m ă r u l 4 5 .

ABONAMENTUL.

Pentru M o n a r h i e : Pe an 18 cor. % an

9 cor. »/< 4 5 0 fii. • •

Pentru străinătate: Pe u n an 24 coroane Vt an 12 cor. */« an

6 coroane.

WODlVriUIH. • U n şir garmond: odată 14 fii., a doua oară 12 fii., a treia

oară 10 fii.

• • Tot ce priveşte foaia să se adreseze la Re> dacţiunea şi admini«-straţiunea „Unire i"

în Blaj.

Foaie bisericească'politică. — Apare: Marta, Joia şi Sâmbăta.

Ordinaţ iunea ^ contelui Appdnyi .

In numărul nostru precedent am adus scurta notiţă, că ministrul instrucţiei contele Apponyi Albert, a ordonat, ca până la o altă dispoziţie a sa, preparandiile noastre să nu-şi înceapă prelegerile. Ordinul acesta a fost trimis Excelenţii Sale Mitro­politului nostru, dară pe cât suntem informaţi, o asemenea scrisoare, de acelaş conţinut, a mers şi la Sibiiu, unde dispoziţii asemănătoare se cu­prind privitor la institutele peda­gogice din Sibiiu, Arad şi Caransebeş.

Ministrul spune, că chestia pe­dagogiilor gr.-cat. româneşti a format de mult obiectul preocupărilor sale. Statificarea_însă nu o ţine de un mljTolTducător la scop, alege deci o formă mai domoală de-a supra-veghia şi directiva preparandiile noa­stre, anume: Exmiterea unui comisar guvernial, însărcinat cu o severă controla ş>i eventual vor fi numiţi câţiva profesori la preparandiile noastre din partea statului. Până când acest plan va putea fi bine studiat şi modalităţile aplicării bine formulate, preparandiile noastre să rămâne deocamdată cu uşile încuiate.

Faţă de acest ordin, cercurile noastre bisericeşti au hotărît să pă­şească cu toată energie, întrevenind pe lângă ministru, ca să revoace ordinaţiunea sa, care în motivare este direct ofensatoare la adresa şcolilor noastre. Contele Apponyi relevă atitudinea puţin patriotică la o seamă de intelectuali români în decursul acestui răsboiu, a căror rătăcire o atribue educaţii primite în şcoală.

Fără a intra în discuţia aceasta, pusă la ordinea zilei cu o înverşu­nare sălbatică de fostul prim-ministru Tisza, într'una din şedinţele Camerei,

din parte-ne relevăm-faptele vitejeşti ale feciorilor şi intelectualilor noştri la toate fronturile. De trei ani aceste fapte strălucesc în cartea de aur a Monarhii ca petrii nestemate, şi elo­giile, distincţiile regimentelor ro­mâneşti şi a feciorilor noştri se ţin lanţ în monitorul armatei.

Păcatul unora delà confmii, cari au deşertat delà datorinţe sau a acelor intelectuali, cari pe timpul invaziunii române s'au retras cu trupele inamice, nu poate se întu­nece nicicând pagina glorioasă a soldatului român scrisă cu atâta sânge în istoria acestor trei ani de răsboiu. Nu putem întră în discuţia aceasta, precum am dori să o facem, atâta însă ţinem să spunem, că între românii din Ungaria, nu s'au des­coperit nici comploturi, nici reţele de spionaje, nici telefoane ascunse. Sentinţele ce se dau asupra unor rătăciri particulare, sunt cele mai multe de natura unor păcate, în cari au căzut chiar şi compatrioţii noştri săcui pe timpul răsboiului de acasă...

Noi trebue să protestăm cu toate puterile împotriva învinuirii ministeriale, că şcolile noastre, fie acele de orice natură, ar fi crescut trădători ai ţării lor proprii, ori că intelectualii noştri eşiţi din acele şcoli ar fi infectaţi de aceasta mo-lină. Nu credem, că un alt popor de pe faţa pământului a dovedit o atitudine mai corectă, o iubire mai ferbinte faţă de pământul său, în răsboiu, un dispreţ de moarte, mai suveren, ca acest popor voinic şi statornic până în sfârşit.

Numai în cursul acestor trei ani singur preparandia din Blaj a urnit în serviciu militar 106 elevi, dintre cari cei mai mulţi sunt sub­locotenenţi şi locotenenţi, maio-ritatea decoraţi...

In decursul celor 51 ani de vieaţă, preparandia din Biaj a eli­berat sute de diplome învâţătoreşti.

Niciunul până acum n'a fost acuzat, nici condamnat pentru trădare de patrie?

Unde este aşadară ţinuta ne­patriotică, pentru care ministru vrea să pedepsească preparandiile noa­stre? Şi de ce voieşte să pe­depsească preparandia din Gherla şi mai ales pe cea -din Orade, care va căsca larg ochii, când i-se va in-manua actul unei invinuiri de na­tura aceasta?

Nu! Şcolile noastre nu cunosc trădarea, nici perfidia. Contele Apponyi şi-a ales rău argumentele împotrira lor. Din acest motiv avem firma credinţă, că ministrul in­strucţiei va reveni asupra acestui act politic râu motivat. Un popor şi o inteligenţă ca a noastră, care şi-a făcut cu vârf datorinţa acasă şi în bătae, e în drept să aştepte alte scrisori din ministere.

A c a s ă . — E x c e l e n ţ a Sa Păr in te le Mitropoli t

Victor, r e în to r s la va t ra părăsi tă , a dat urmă to ru l c e r c u l a r : —

Nr. 2701 — 1917.

Onorate în Hristos Frate!

„Mulţămită fierbinte înălţăm cătrâ Părintele ceresc, că în sfatul său cel preaînţelept Ne-a miluit şi după absenţă de zece luni Ne-a întors la reşedinţa noastră în mij­locul turmei cuvântătoare, păstorirea căreia Ne-a fost încredinţat-o Mul­ţămită fierbinte înălţăm cătră Dânsul, că după mulţimea milei Sale Ne-a păzit şi Ne-a întărit, ca să purtăm resignaţi năcazul înstrăinării. Mulţă­mită fierbinte înălţăm cătră Dânsul, că în sfatul său bine a voit, ca şi smulşi din mijlocul turmei Noastre cuvântătoare să putem continua cu ea împărtăşirea ce leagă pe păstor cu turma sa. Vă rugăm, Fraţi iubiţi,

. r V i V * w \ \

ü N 1 R £ A Nr 45.

ca împreună cu Noi să înălţaţi dela altar cătră Părintele geresc mulţă-mită pentru toate acestea şi rugă­ciune, ca să putem repara pe încetul pagubele, cele ce au urmat din faptul despărţirii noastre.

In vreme ce Vă aducem deci la cunoştinţă, că ieri în 17/4 Iulie împreună cu sfetnicii şi împreună-lucrătorii Noştri cei mai de aproape am sosit în Blaj la reşedinţa Noastră scumpă, moştenită dela glorioşii Noştri înaintaşi în arhierie, nu putem, să nu Vă mulţămim şi Voauă, Fraţi iubiţi, că în vremiie acestea turbu­rate de patimile omeneşti deslănţuite, nu V-aţi pierdut încrederea întru ajutorul preabunului şi preamiîosti-vului Dumnezeu, ci cu ajutorul Lui V-aţi păzit turmele de relele vremii şi aţi suplinit şi supliniţi şi lipsa fraţilor, cari au iost şi sunt înstrăi­naţi mai rău, de cum am fost Noi. Răsplătească-Vă ostenslcle acestea Acela, dela carele se pogoară toată darea cea bună şi tot darul desă­vârşit.

Smulşi am fost din mijlocul Vostru, dar nu am tost înstrăinaţi cu desăvârşire. Cade-se, să exprimăm recunoştinţă fierbinte după preabumil Dumnezeu Fratelui Nostru iubit, Preasfinţitului Păstor al Orăzii-mari Dr. Demetriu Radu, că cu bunăvoinţă insuflată de dragoste frăţească şi-a dat toată silinţa, ca să Ne mângâie ai să Ne aline durerea, ce Ne-a

pricinuit-o lunga despărţire de cătră fraţii şi fiii Noştri iubiţi Vă rog, ca împreună cu Noi sâ-i cereţi drept răsplată a dragostsi acesteia priso­sinţa binecuvântărilor Proniei Ce­reşti.

Darul Domnului Nostru îsus Hrisţos, şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl, şi împărtăşirea Spiritului sfânt să fie cu noi cu toţi.

B l a j , din curţile reşedinţei noastre metropolitane în 18/5 Iulie 1917."

C a n c e l a r u l B i i e h f t c U s a d e s c o ­p e r i t p a e i a l aeos-c-t a l a n t a n t e i . Rătboiul de cuceriri. (Ag, „Wrilff'). Aproape în acalaş timp eftad ministrul de externa austro ungar a espui (Mintea repreziatan-ţilor presei s tuaţia politica, la B*r!in cance­larul germsn s informat cerperaţ iusea pressi din Germania despre sU;eu generala a po­liticei externa.

— Anglia, a spus Lloyd Gcorge aşa de clar şi de mai multeori, nu vrea să sfâr­şească răsboiul prin conţehgere şi unire împrumutată, ci doreşte iacheierşa iieei faci, care să supună şi umilească total Germania. Faptul aeeita a fest afirmat ia Dtblin şi da misis t ra l Carson c<î«d a accentuat, că numai ataaci vor Începe tratative de paca. când t rapele g . - r^ate vor ti retrase după Ria. Efectele ac*etei declaraţii aa fest micşorate prin declaraţia lui Boaar Law, după care Asglia va t rata despre paco când guvernul german va promite obligatoriu, eă va evacua teritoriile cucerite. Până azi au rămas d?s-minţite planurile de cuceriri ale Franţei , demaseate de presa neutrală. In decursul

E l e g i e . Dedicată maestrului I. Mureş ianu.

Ştiam că eşti un muritor Ca ori ce om în lume, Dar nu credeam că moartea aşa Curând să Te sugrume.

Puteai să mai trăeşti tacă: Aveai tărie 'n Tine, Şi aveai şi pentru oe trăi, Şi aveai şi pentru cine!

De şi era-i ajuns acum La pragul bătrâneţii, Pe faţa Ta tot mai zimbea Podoaba tinereţii...

Ş i tu n'ai fost aşa un om De rând la eugetare, Ai fost un geniu adarat Şi neam din viţă mare!

Când Tu cu lira Ta, ce azi Ia lipsa Ta-i nătângă — Făou-şi Crăiasă unui neam Cu lacrime să plângă,

A fost de-ajuns talentul Tău Un neam să-1 înţeleagă, Şi Tu să fi iubit dc toţi Şi drag la lumea 'ntreagă!

Dar moartea, vede-se , e rea, Ea n'a vait să ştie Că 'n urma ta rămâne gol Şi o inimă pustie!

Consoarta Ta cu care Tu Trăiai atât de bine... Şi dragi copiii Tăi rămaşi Orfani de după Tine,

De-acum ei nu Te-or mai vedea In fruntea lor la masă, Dar nici Tu n'o să le mai fi De-acum sprijin la casă.

Şi Tu de-acum n'o să mai cânţi Din lira Ta maeatre, S'atragi pe bieţii muritori Cu ea pe la ferestre...

De-acum Tu dormi într'un mormânt Pustiu, tăcut şi rece, Şi nu mai şti în jurul Tău, Nimic ce se petrece —

E drept, că pierderea Ta e La neamul Tău prea mare, Şi un neam tntreg Te plânge în dar Acum când nu Te are,

tifnpuiui s e câştigat doeamente in scrii, că de fapt duşmanii făuresc astfel de planuri.

— De aceea ara înaintat guvernului francez întrebarea, neagă, eă Briand şi Ribet In consili.il aoeret a psr lamentniai francw, la cam au participat d^petaţ i i Moufet şi Caehin, au fast siliţi s i recunoască faptul, eă Franţ* , înainte do izbucnirea revoluţiei, a ataîorit In înţelegere C H guvernul Ţarului. planuri de cuceriri csiinse.

— Briand, la propusei-©» lsi Bertholet a primit prooctul, prin caro Franţei i-aa asigură fion:i#rflle a r a t e la rssboaiale din 1790 a .adară Eiaaeia-Lorena, bazanul dela Bear şi recompense Mtin^o de ter i tor pe ţărmul stâng a! Rinului.

— Oare Terc-ntko esad a ajuns la guv»m do nn a protestat eontra plana­rilor franceze de cucerişi? CoBştiiaţa lai de patriot nu i-î şeptit, că Rusia daca va cu-noaşt t seepnl de răsboin al Franţei , nu va mai îs» parto in rfesboiu. Acostea nu ie va putea nega guvernul ropubiieei francei». Ribet, la interpelaţia lui Renould, a (est eeaitrâiie ss aducă Ina ioua Camt-rai pactul secret stabilit ca Ra.-r'a. In j a ru l lai a'a» i a n u s disînţi i aprig», atunci Briand şi-s arantat vălul de pe faţă, spunând, că Rutio revoluţionară are datorinţa să împlinească angajamentul luat de Rusia Ţarului.

— Asupra opiniei din Rusia aroncă lusiioă îndeajuns declaraţia lai Cochin, că Rusia na tinde spre Conet&Btinenol. Franţa a respins cerorila Rusiei de a-se revidea scopui răsboiuUii, pa motivul, că în el se dă recompemă teritorială şi Italiei.

— Faptele acestea, — a Încheiat can-celarsl — arafcă, că duşmanii nu an abzii de dorinţsls de cuceriri şi a ra tă , câ cine e esuaa pentru continuarea răsboiulai.

Dar înzădar; plânsul acum Nimic nu mai ajută Când lumea azi de-atâta chin Şi lacrimi e umplută!

Dar şi altcum: Tu tot nu şti De-a lumii plâns şi jale, Tu dormi şi vei domi mereu Sub paza crucii Tale...

Dar dormi în pace: Ţi-ai făcut Renume 'n cartea lirii, Iar numele Tău loc deschis In carea nemuririi...

Şi numele Tău scump va fi, Maestre mult iubite, In cartea nemuririi scris Cu s love aurito!

Isaila Marele.

Visuri de paee... — Fragment. —

De N . Codreanu.

Fartnnst'c, galop răsună de-edată la spatelo companiei, ce stase aeam de săptă­mâni Io tranşeele ea ziduri înalte fi întărite an beton. De-o zi de când soldaţii na mai sloboziră nici un glonţ dia puşca ce adesea ardea ea fosal de mulţimea gloanţelor, ce se smalgean din cnleuşul Ier ascuns şi stoarsa

încheerea păcii prin înţe­legere deplină.

— Expozeul ministrului de esterrte con iele Czernin." —

La Ballplaţz s 'au întrunit r ep re ­

zentaţii presei clin Monarhie . Aci con­

tele Czernin a ţinu? o vorbire în r a r e

a făcut expozeu l situaţiei favorabile

s t rategice. Ministru! de ex te rne , referitor

la mersul politicei genera le e x t e r n e , a

făcui: u rmă toa re l e enunţ ia ţ iuni :

L loyd-George , -în vorbi rea rost i tă din prilejul serbări i independen ţe i bel -giane, a accen tua t , că declaraţii le can­celarului Michaelis sunt t u două în­ţelesuri . Acuza aceas ta e greşi tă , dupăce expuneri le cancelarului sunt ec la tan te , fără Înţelesuri greş i te . Cu a tâ t mai t a re nu în ţe legem acuza aceas ta dacă reflectăm, că L loyd G e o r g e in vorbirea sa a respins rezoluţia de pace a adu­nării imper ia le , deşi aceas t a rezoluţie la care se refereş te e x p u n e r e a cance­larului, formează un în t reg lnchiegat cu vorbirea lui Michael i6 . Căci amân­două declaraţ i i sun t ale guvernului imperial şi a adunări i imperiale. E le espr imâ voinţa uni tară a poporului ge rma n în afacerea păcii.

E s imp toma t i c , că în statele •atentei a d u n a r e a imperială germană, a isasâ p e baza de vet egal , secret şi universal, t o c m a i aşa de puţin e luată la cunoş t in ţă ca şi celealalte reforme sociale prin cari Germania In multe privinţe a preveni t ţările apusene .

Dacă Lloyd George , ca un reprez in ta t al s tatelor cari t o tdeauna pun pe planul prim principiile democra t i ce ar fl voit sincer să se ocupe cu punctul de vedere manifestat dc Germania în chestia păcii, nu i-ar fi fost iertat să-t reacă cu vederea decisul aces ta al adtmării imperiale. Cancelarul german şi adunarea imperială au declarat în mod eclatant, că Germanie poartă răsboiu de apărare fi poporul german doreşte pacea stabilită prin înţelegere, care să fie bana împăciuirilor durabile dintre popoare. Cancelarul şi par la­mentul ge rman au declarat solemn, că poporul german nu tinde la cuceriri cu forţa, nici la răsboaie economice şi condamnă ostilităţile dintre popoa re d u p i răsboiu. Nu Înţeleg ce p a n c t e evasive a sflat Lloyd George în aces te două declaraţii , In esenţă aceleaşi. Cu toa te aces tea răspund la vorbirea primului ministru englez cu În t rebarea aceea : Ce vrea propriaminte intenta?

Că par t ida noastră la ce t inde

apa re deplin din declaraţiile poporului

ge rman şi austr iac, cari cons ta tă de ­

plina uni ta te între Viena şi Benin. Gu­

vernul vienez ca şi cel ge rman e

aplicat să accep te condiţiile cinstite

de p a c e şi speră că le va şi obţinea.

Nici când nu ne vom învoi la o astfel de pace pe care pentru noi nu o re­cunoaştem de onorifica.

Dacă en ten ta nu e aplicată să

t ra teze desp re pace p e baza acestor

principii schiţate In m o d clar, a tunci

! vom continua răsboiul si ne vom lupta până în capei.

Pent ru mine e indiferent, că din j aceas ta declara ţ ie vor citi s lăbire sau [ pu tere . Eu întru aceea, că tnă înstrăinez

de continuarea răsboiuiui a cărui purtare şi acum 6 consider de fără

| înţeles, văd semnele prudenţei şi moralei.

Fiind convins, că en ten te i nu-i va ! succede să ne învingă şi noi, apărător i i ,

nu in tenţ ionăm zdrobirea adversarului , | rdsboiui acetta trebuie să se sfârşească i mai curând sau mai târziu cu o pace

bazată pe înţelegere. E u t rag din aceas ta u rmătoa rea concluxie na­tu ra lă : Jertfele şi suferinţele viitoare

j ce apasă asupra omenimii întregi sunt | absolut zadarnice şi că. în interesul

omenirii întregi e de lipsă obţinerea | cât mai in grabă a păcii făcută prin I înţelegere deplină.

Aceas ta e ee dorim noi. D a r repet , că dorirea aceasta a păcii îşi

j are frontierele bane stabilite, şi numai în cadrele acestora se poate înfăptui. După cum ne-am lupta t Împreună cu tovarăşii noştr i fideli astfel laolaltă acum sau mai târziu vom încheia pace , sau vom cont inua răsboiul , dacă s ta te le

i con t ra re nu vreau sau nu p o t înţelege \ punctul nost ru de vedere . Noi şi

aliaţii noştri avem acelaş drept de vieaţâ şi de desvoltare ca şi celeatalte popoare şi nu e nici o putere pe lume

\ care t i ne constrângă la renunţarea acestora. Nu vreau să a t ing în t rebarea

I că asupra cui incumbă responsabi l i ta tea acestui răsboiu, fiindcă nu e consult

sos râad nebune pisate smmpol scurmat de grsna te st ştapnele.:. 0 zi de pace, un strop de lacrimă al iaătoare , te fazii dia ochit) ini Dumsezeu... O zi de be !,ie ameţitoare de toropeală inconştientă...

Dar iată. . . galopul fortunetic se curmă de-oia tă şi îns intea t ranfeelor a p s i u In veşmânt do B i r u i t o a r e ; Generalul.

A r idicai m i n a şi puştile răsură din mâni, capete ee ridicară grăbita din tranşee, ou k a § fior cu t remură feţele: nime nu ştia ee să în tâmplase , dar eu toţii a icu l taser i ca iuebuniţi envântui generalului ce se tnecs de emoţie :

„Feciori, a venit o te legramă. Maje-statea Sa împăratul mulţi-mindu-Va pentru curajul supraomenesc, cu eare Y'nţi luptat, vouă celor, po cari vieaţa V a iubit precum şi tuturor câţi dorm somnul g'orios al ador­mitei pentru pa t r i e : t . ; t«rer ojianilor săi, s t râagându-Vă mâna Vă vcsîcttt eă a băiut marile ecat al păeii.

A foat minune, soldaţi şi ofiţeri au trecut ta câteva eîipe pris» zguduiri nomai pomenite. Da cum sa îmbrăţ işară , de cum plângea*, de cum tâces» îucr<?jauBiţi, s'au trezit îa genunchi Înaintea generalului, \n-tinzâfid fiecare dcsBadsjdriiia m a n i s i prindă hârtia, să cetească. . Generalul plângea...

Şi-acum perşii « aăvalâ gr re tranşeele dnşmauo Să ru t a i păcii r.nea buze io şi frun­ţile duşuue i l o r de ieri, e ra e l avâ t inăşea iă

de nebuni scăpaţi din balamuc. La nrmâ, s'au trezit tn genunchi şi dia mii de piepturi eo d e s f ă t a rostită Iu zeci de limbi marea liturghie a regăsiunii de mulţsinită cătră I>uBie«-se8S păcii şi al Indurării...

* Pe domeui stegar Eogen Poeneuu l-au

plecat spre casă ca cel dintâie transport . Poate le-a fost milă de dânsul, era doar abia i e noaăeprgzeee &ai. Psa te eă tu ashii lui se eelia cea mai infocată nerăbdare, poşte şi iacrime Isneeaeeră pe faţa lui blândă şi bană. Poate şi-a taeleştat manile tu semn de cerşire, să pleee odată, acum !n cea dintâi clips, căci orice clipă este o vesinicie eând te arde nemărgiai tu! dor al revederii.

Ah! Dnmnezeule! Câ-i venia să sară din tren, să pună amărui lui frage d să mâne în zbor de gând pe acest eolos « n a ş , ce obosea chiar atunci când ar fi trobuit să alerge peste stânci prin prăpăstii peste msri xbieiuite spre furtună, cu valuri, cari ridică ruoiiţi de «ţel până la ceriuri...

Era cu demnul s tegar Eugen Poenuru şi ua biet rezervist, bătrân, Încărunţit de griji şi năcazuri de frica morţii păgâne, ce fâlfâia In jurul frânţii a einei copii... Domnul a£(gar 1 a pus să şeadă pe bancă şi ori efete rugăminţi rosti bietul infanterist Nicolce Crasei c, Eugţn Poeaariu, rămase ta toată lunga călătorie la fereastra vagonului, pe care-i ducea ipre cată...

Şi tot drumul Ier era o adever i tă cale de triumf. Aera! libertăţii sfinte răceria fraţi tea ai inima, înviora privirile, inabunia toată ninfa coloreo mergeau sere caeă, codrii de pe culmi cântau solemne imnuri tn fanfara Ier milenară, apele străluceau ea e nesfârşită scurgere de lacrimi de bucurie, iar cariei părea o cupola uriaşă, pe care « pictase Hristos Dumnezeu ea an văl uriaş de pase şi de biaeeuvanta.ro pe soarea celor cari luptaseră şi au suferit atâta...

O n o n ă lume-, o nsbăaui tă fericire era in toată aş teptarea şi plecarea dela gări , urale şi planşete, daruri ş i urări de bine însoţi-;!! pe cei ceri ss întorceau la vetrele părăsi te , plânse şi pusti i . . Dacă Dumnezeu Judecătorul a tr imis atâta lneercare pe acest pământ de păcate, a dai acesm tu câteva ora întreaga răsplată eelora eari flămânziră şi sâegerară a tâ tea nesfârşite luai pe casapul do luptă, pe campal peririi, a morţii şi a nimicirii. A da t prin un singur cuvânt po­r a n i a de înfrăţire a pământului cu a sufle-tuiui, a n o p ţ i i cu a soarelui, a p t r i r i i cu a învierii şi a iadului blăstămat cu binecuvân­tarea nemărgini tă a fericirii cereşti... Oiana Ţie, Drept, Preamări te , Cel Care ai d a t l u m i i aceasta novisată zi de nesfârşită şi necuprinsă m â B g a i e r e , p a c e şi mulţumire...

(Va urma).

să vorbesc d e t recut . Dar vreau să vorbesc d t s p r e viitor, e spr imându-mi dor inţa ca lumea să afle după p a c e aitfel de căi şi modali tăţ i , cari să delăture pentru totdeauna re-peţirea unui răsboiu a/a de groaznic. Orice om moral are dor in ţa să lupte pen t ru obţ inerea garan te lor cari in viitor să de lă ture nenorocir i le grozave cum sunt ale acestui răsboiu universal.

PrincipiiU fundamentale, după cari amăsurat convingerilor mele, să poate restabili pacea bazată pe armonie, residd în delăturarea forţelor brutale.

Asupra situaţiei in terne conte le Czernin a dec la ra t u rmă toa re l e : Spi­ritul vremii pre t inde democra t iza rea constituţiilor. Guvernele din Austria şi Ungar ia Încă au început lucrările de democra t izare a constituţiei , dar amân­două pro tes tează cont ra oricărui a m e ­stec străin. Vrem să ne aranjăm casa d u p ă cum află de potrivit guvernele şi par lamente le noas t re .

închei aceas ta expune re , prin care a m da t publicului o sch i ţa re genera lă a supra situaţiei, — cu cuvintele, că nu t rebuie să şovăim in orele acele gre le , t ră i te adeseor i şi în t recu t .

Scopul nostru t o t d e a u n a e acelaş, Vrem şi vom şt e iupta p a c e a cinstită si ne vom da concursul la formarea acelei lumi nouă, ca re va fi garantă , că nu se vor mai r epe t a nefericirile unui răsboiu mondial . Pentru scopul acesta ne luptăm, pentru el trăim sau ne prăbuşim.

t

M i c î m e l î s d e s p r e «*î9lic?n'ca * p r « p a c e a p a t e r i l o r c a u i r i a l e . — C s s . t -h<raî g*rs»a», 1« iaurvievr;! redaeternlai del* l a r a l „Dresdner Nsusten N*cfiirteht««", % epss urraăieare is :

— K«!*ţi>!» de avlimţi Intru Aoitrc-l. 'gg-ria ţi Germanii ian» eels snai i*t>»». Alianţa « aeîidl, tn » o á sseiintit. I»tr« parsoansle dirigaite^ra 6 h ţ s l e g e r e dspiină. Ne vem niiui ţi ne mai d«ssri?> ai o b ţ i a » « pacea, dar ¡seíntekgsrils da rati lfiRJsfs na

ga vor rasa ta . Snnten aplicaţi ca o f s î s oea-aione să o îstr«baiîi ţăin ia int»resu¡ anei

pici cinstite. Pretenţii!* p t j o r n i i i vutrs B ţ c o s d i ţ i o n s t ia acsa*ta *e Indrsspt i , r a re In deenrs de trei aai a suf*rit ji a Hbda t mu't. Orica oven^mea? no:i al zilei, csre

I are do b:z'i puUre*, no pesta tchiraba v o i n ţ a noastiñ d a psce. Dar ţi aci stă, ca pr* t s t i sden i : Ja? ro j ; : r i r i ' « strnt erai pat»r* nice d e c â t oasaeaii şi prepnnsri te . Peiitica noastră trefe:-e jsit ificat* prin cr»ciaţ«nîe. Prin calmitate trtfeue să csnvicgeBR ps d o ­min i , că p a i t r s a GyfKUf . i t i ne 8» peate

i tafrâ»ge, şi e-det ii bax»ţi pe sltbirea ă e a t t r ă i d ¡ sa pot i «a în conaidtfare.

I Declaraţiile răsboinice alui Balfour. i — Democratizarea Germaniei şi Auslro-

Ungariei. —

In e smera comune lor secretarul ministerial Balfowr, la in terpels ţ ia*lui

Í Bryce şi Buxîo» Noel a da t u r m ă -j toare i s desluşiri cu privire 1» politica j de anex iun i : O e x p u n e r e dets i la tă , — I a spaa Balfour — în împrejurările de | faţă nu e ţinută d e actuală . Principiile I fundamenta le au fost espuse în con.-j siliul ministerial din 1914, aplicarea | aces tora se va conforma împrejurărilor, i Apoi a cont inua t : — Dorim, ca aceté I naţionali tăţi din cari se compune

Aus t ro -Ungar i a să se d»tvos.lt$ d«pă ! puteri le şi civilizaţia propr ie . Aces ta i e principiul fundfcraental. T impul I actual nu e potrivit ca un mi-; nisteriu de ex te rne să sa ocupa cu

discuţii de pace . Cu şi or i-care am i întrat în răsboiu ca să a p ă r ă m Belgia I şi F r a n ţ a de sdrobire . Aceste două j motive ne-au înduplecat la răsboiu şi , a tunci nu am luat In considerare che­

stiile cari se ivesc acum.

In continn se aude fraza, că să I tschidt politica imperialistă şi dtsdân-

narea de răsboiu. Noi nu nc-am ală­tu ra t la răsboiu pen t ru nici unul dintre aces te scopnri . Scopul urmări t e cu­noscut de toţ i cei iniţ 'sţi ta opinia publică e n g l e z i . Anglia şi alixţii vreau • i de lă ture motivele dé conflict vii­toa re dintre s ta te . Gândul acesta se va realiza, dacă vom satisface aspira­ţiile juste ale naţiunilor.

C u privire la F r a n ţ a Balfour a dec la ra t : — F r a n ţ a t rebuie să o sprijinim să ajungă iarâş cum a foet inainte de atacul din 1870. Elsaţ ia-Lorena a fost rup tă de!a F ran ţ a în mod

i volnic. Dacă după răsboiu vrem să schimbăm harta Europei, vrem şi aceta ca aceasta să fie statornică.

— Trebu ie să ne înţe leagă lumea, că răsboiul SI cont inuăm nu de dragul

\ răsboiului. Şi noi ca şi celeaialte po -| poare , cari sufer de calmits tca răsbo­

iului dosim pace . Dorim astfel dc pace , care sperăm, se «u baza pe moralitatea naţiunilor şiînsemnitaita alianţei inter­naţionale. Dorim o pacea care să pre-

! facă politica europeană , ca puterea şi preponderenţa să fit dtlăturată. C o t n

vor fi realizate acestea faţă de Mo-

¡ narhia veche şi mare , Austr ia , cum vor i fi aplanate chestiile in terne din Austr ia

şi G e r m a n i a ? In stadiul sc tua l al r ăs ­boiului nu se poa te face nici o enun-ciaţiune.

Acum un cuvânt ; Democratizarea Germaniei. Credem, că autocraţia ger­mană va Jornia nn guvern liber şi

\ parlament amăsurat parlamentarismului din An»lia. Din cercuri au ten t ice s 'a

I dec lara t , eă p a c e * durabilă nu por,te J fi în s ta te le baza te p e . au tocra ţ ie şi j nu p« voinţa poporului . Dacă c ade -í vărat , că sistemul imperialistic din i G e r m a n i a s'a crea t pe credinţa , c ă I Germania numai pe un astfrî de sistem \ poa te fi aaare şi puternică şi dacă va l Iun în cons ide ra re , că imperialismul nu i d a c e gumai la învingere, ci p rovoacă ¡ catas t rofe ca • în 1843, atunci Ger-I mania cu toa tă pu te rea , organizaţia şi I cultura veche s c va alătura la Statele-

Unite şi Anglia. Atunci p u t e m spera I că In istoria Europe i s 'a început ca­

pitolul m s r e al păcii.

Răsboiul european. — Telegrame ofiomie. —

Budapesta, 26 Iulie. Au eşuat msi mul te a tacur i duşmane spre nord de valea Casinu şi Susita. In Bucovina, după înfrângerea rexistenţei inamice, am cucerit t e r ţ i i . A m ocupat punctul dc operaţ i i dela Valeaputnei . La F u a d u l Moldovei am trecut peste valea Moldova. La K u t y spre nord-os t aliaţii dau lupte pe ţermii drepţ i dela Ceremos . Intre prut şi Nistru duşmanul a fost Împins mai încolo. Arma te l e noas t re au t r t c u t hotssrăle vestica din Bucovin?.. Honvezii au ocupa t Z a k s -cikul. In t re SksJs şi Husia tyn s m cu­răţi t ţărmul Zbruc de duşman. In unele locuri a m forţat t r ece rea pe p ă m â i t rusesc. S p r e sud de Brcdy t r ape le unga re , aus t r iaca şi germane au p t t r u n s ca suoces tn t ranşee le duş­manului .

Pe frontul din Fiandr ia eri luptele de artiierie d u ş m a n ă s'au înmuiat îa urma rezistenţei germane. N u r ai la amiizi s'au dat lupte mai mari, fâră să ajungă la vehemen ţa şi puterea

up te lo r d e mai înainte . Pos t e noap te Vau da t due le aprigi fntre sectorul dela He t -Sas—Vie î t j e . La Ghemin des D a m e s c o m a n d a franceză a atacat p e un front d e 9 k m . cu t rei divizii. Di­minea ţa d u ş m a n u l , d u p ă foc de baraj , a d a t asal turi r epe t i te dela Cerny p a n ă la C r a o n n e . Pr in contraatacuri germani i i-au r e sp ins în tot locul. R e ­gimentul dist ins de la Rin-Westfal ia a respins pa t ru a tacur i . S'au zădărnicit şi a tacuri le d a t e sp r e sud de Ailles. Francezi i , fără să ob ţ ină ceva a avut pierder i mari .

Trupele austrd-ungare azi dimi­

neaţă, 2 cri. au pair tins îh Cernăuţi.

Concurs de primire la p r e p a r a n d i a g r . ' ca to l i că de fete

d in L u g o j .

I. La inst i tutul pedagogic gr. cat. rom. de fete din Lug-\i se pr imesc elevsie, cari au abaalvat ca succes bun el. IV-a a şcolii superioare de fete, elaaa a IV-a civila, clasa IV-s s şcolii super ioare poporale, ori ciasa IV-a reală ori g imnazia lă .

II. Elevele car i t r ec dia ş c e a h supe­rioară poporală la pedsgegie , au sâ facă exameaele de pr imire din limba maghiara ' istorie, geografie si rnatemat c$. Examen, de primire au să facă şi aeeie eleve, esri în « tes ta te le şeolare presenta te pentru primire au fest d ispensate dela uncie stadii. Acest examen se referente nsaiui la acele obiecte de InvăţăHânt din cari n'au fest clasificate.

I I I . Pe carsul al II-iea sa priiaese •levele, cari au abîolv&t ca succes enrsal I si pedagogici.

Pe cursul al IU-lea se. primesc «lavele-, cari au abs^lvat eursul II-Ics al pedagsgi»-i, eri clasa Vl-a gimnssiuia , a scoţii superioare de Ista sau a s diplomă de azil.

La t reeorea din clasa Vi-a gimnaxială «au a şcolii .superioare do fete la cursul ai IU-lea pedagogic a.i cere examen diferenţial din studiile cur.suioi I—II ped. cari nu ga propun l a aceste şcoli şi cvalitkator da cir.ta de pe curaui al I l-iea pâd. aceste ex*insne ie recera şi dela elevele, cari au di ciorna 4« îngrijit p. aziie infantile.

Pe cursul al IV-iea se primesc elevele cari au absoivat cn succes cursul al Hl-iea IraifOglc.

IV. Petiţ iunile de primire să sa Inain-teia Prej)veneratului Ordinar i s t din Lugoj pica In 15 Aegust . st. n. 1917., iaa t rus te I R următoarele documente t rebuincioase:

1 Atestat de botes şi dela matricu­lantul ciri). 2. Testimoniul scolastic ultim. i Atestat medical eliberat de medical oficios omunal ori cerca al. 4. Atestat de moral i tae i identi tate «liberat de autoritatea poiitiee. ', Atestat de revaecinare eliberat de medicul ficios cercual.

L A caz când eleva şi a întrerupt stadiul, • să dovedească prin parehal local, din i motiv a făcut aceasta.

Elevele cari în anul scolastic t recat a eercotat insti tutul nostru ror înainta ru-irea fără documente .

Despre primire fiecare elevă va fi în-! şti ieţată la luna August, inniediat după j primire.

V. T»xe ţi rscuiaite. Taxa pentru înts ţ isere iuaar •

I 150 coroane »-<u anual 1200 eor., tsxa de didactm 100 cor., tsxa de fxamen 40 cer., taxa ia înscriere 10 cor., t sxs pentru F da pensiune 12 cor.

Plinirile să fac anticipative. Taxă de | ex-<m<>a plătesc numai elevele privatists .

Taxi anaală do inîroţinore să solveşte j in trei r a t e : la 1 Septemvrie 400 cer., la ! 1 NrTsmvrie 400 cor., la 1 Iansar ie 400 cor,

Ven. erdinariat va conferi eleveler in­terne ordinare ai unele locari ca taxă redusă de 1000 csr iertâ*rda-l* astfel Vd rata I I I a,

j ae e scadenţă la i Ianuarie. Fiecare elevă iuternă a r s aî-şi aducă

rufir ie de cerp cate 6 bncâţi, batista 12 bacăţi, cisrapi 12 părechi, ş tergare de lavoir

i 3 bucăţi, rafăria de pat 3 rânduri (6 feţe : de pariari, 3 ciarşafari, 3 cnverte de piapomă), i 1 măgăriţă alba, 6 şervete, 6 ştergări , 1 mă-j trată, 2 perini, 1 piapomă, 1 haină viaet

lncn s.3, care va serv) de « n i f e r a l , 4 haine de css i , dintre cari dene de vase, iar d»ue

' de iarnă, 1 haină albă ds vară, 4 şurţe . din ! cari 2 de d a t negru, enjut* farm a de haină,

1 *ai ds iarna, 1 cort, 4 fărechi ghste negre, 1 jachetă de iarnă ţ i una de tea tună in co­loare vinet închise.

Considerând timpurile grele, Directeara institutului poate concede elevelor să aducă H ; Î număr mai mic iltt albituri şi refărie dar numai întrucât o de ajuns, psntra a se schimbe şi da 1» «palat.

Pălăriile tiaifornse se vor procura pria superioritatea internatului dar preţnl lor li vor solvi părinţii: 1 perie de haine, 1 perie da dinţi, 1 perie do cap, piepten rar şi des, 1 pahar, 1 lavoir, 1 «ană, 1 pocal | i reenizite de mâncare.

L n g f t j , la 26 Iulie 1917.

Direcţiunea Institutului pedagogie.

Informafiuni.

t ! ă i r& c e t i t o r i . P. T . A b o n c n ţ i sunt rugaţi să

binevoiască a^şi renoi abonamentul . In deosebi rugăm pe domni i r e

stanţieri, să facă bine să ne plătească, căci spesele edârii foaici sunt mari şi din p a r t e n e am fost destul de indul­genţi până acum.

Redacţia şi Administraţia „ U N I R I I " .

Redacţional. Din motive neatârnătoare de noi »Unirea* nu a putut să apară Merouri. In schimb apare ani cu un adaus.

O r d i n a ţ i u n e a c o n t e l u i j A p p o n y i , privitoare ia institutele pedagogice, va avea ca urmare o confe-renţă a Arhiereilor noştri. Nu am ajuna încă In posesiunea ordinului; imediat ce-1 vom avea, 11 vom da publicităţii în întregime.

Depeta împăratului Wllhelm pentru succesele din Flandrla. Agenţia „Walff* publică următoarea te legramă adresată din part s a tmpăratulai Wilhs lm arhiducelui da Bavaria Rapprecht : To feliei ? pentru succesele

i câştigate In 31 Ial ie de ar ras ta IV de snb | c e n d a m e a t a . Indremer i le tale, ordinele | severe a comandanţilor armatei IV, voinţa i neşovâelnică de a învingă şi at i tudinea

eroică a trnpelor, au s v a t de a r m a r ă zădăr­nicirea primului atac angle-franeez, ca care an voit să smulgă dela n o i ţerjnii Flandrie'i.

Contate Bethien şi votai universal. Ia eass eonii tata lui Msreş tu rda s 'a ridicat an protest Împotriva reformei electorale şi a democratizării Ungariei . Adecă na atât a Ungariei cât mâi ales a Ardealului. Pro-test^teral a fost contele Bathlen Istvân, deputat dietai din partidul iui Audrăssy.

Vorbirea lafîâcărată a contelui a fost subliniata de frenetice aplauze. In afară însă nu şi-a avat efectul t r imbiţat înainte.

Contele Bathlea a fost Invitat de actuala! ministru-prezident, cu ocasiuaea for­mării gavernului , în cabinetul Esterhăzy ca dest inaţ iunes ca sâ resenst rsească Ardeala!, dară deosebirea d e vederi insă 1-a reţ inut

I pa contele Bethlen de a intra în guvern şi i a declarat, că la prima ocazie va lua lupta

pe faţă împotriva reformei electorale, sas-I ţ inate de guvern. Ocaxia ac tas ta a fost ! instalarea i i$pan»lui cemitatalni Merâştutda.

Oeeace a s^as insă Bsthien cu aceasta o«szie nu a fost nou. P e a i m Ungaria şi o par te a Ardealului & cerut toate bunătăţ i le pentru cealaltă Insă nura&i în spiritul Apro­batelor ş i Compilatelor. Democraţia şi re­forma electorală să na t r eşca graniţele Ardealului, căci asta înseamnă primejdie pentru ţară. Atâta a spss .

Cancelarul german s'a prezentat în 2 crt. la Maj9.?tatea Sa la audienţă. .

Cai invalizi încă pot fi învăţător i . Mi­nistrul d e «alte şi instrucţie pub'ică s dispas ca taţi elevii p r e p a r a n d i i l o r «tr i e a devenit inv&iiîi ia (letarsul răsboiislui, să se i n ş t i i B -

ţsze ş&ntru e c a r i a e a r e a studii or. Se p o t în-ştiifeţa (ie alte^ra ş i scei ostaşi iavalizi cari aa p r*găs i i fa de !ip<4 pentru aceasta e a r i e r î »

Kornilov a primit putsre rtemârginltă Guvernai rusesc, pentru r e a d u c e r e a ordinei la a r m a t a rusească, i-a dat geceralule Kor-nilov p H t e r e a de a dispniie in mod «bsolut

Assntâr i pentru cai neapţi. In vederea a pa t ra campanie de iarnă şi pentru suplinirea acsnelor cauzata de răsboiai groazaie, mi­nistrul de l iaiy-zi a ârdonat neai asanvări peatrn cei năşeaţi în 1885—1899, adecă pentru cei de 18—32 aui şi c&ri păaă ucnm au foit neapţi pentru arme. Censsrierca celer d? 32—50 ani m va dispnne pe la Bfirţitul lai Septemvrie. Ara:suratordiaa; iunii miai i t ru la i de honvezi, c.onscrierilo, prohahil sânt a-se încheia începând din 15 August până In 26 a tceleiaş luni, iar aaentări i t se vor ţ iaâa până în 26 Septemvrie.

Rairaierea hârtiilor cu valoare do 50 coroane. Organul oficial publică ordina­ţiunea ministrului de finanţe, prin care hârt i i le de s t a t ca valoare de cincizeci co­roane, eaaiso ia 2 Ianuarie 1902 se re t rag dia circulaţie. Bancnotele sminti te trebnese predate băncii anstro-ungară s a u filialelor, pană în 31 Ial ie 1919.

Nr. 4 5 .

Deschiderea librărial disceians în Lugoj. Primim următoare le : „Cu bucurie ara luat la eanaştinţă înmulţirea instituţia-niior diecezane din Lagoj prin deschiderea „Librăriei diecezan» gr.-cat " eu an aranja­ment de tot bogat ţi modern, tnaea t ra t i iiind ca tot felnl de cărţi didactice; cărţi de lite­ratură frumoasă şi tot soiul de articlii de scris, Hârtie, pena, călimara etc. a lezate îatr 'o ordiae exemplar i după cel mai fin gust.

îutr 'ua ţ iau i atât de românesc, de înalt se simţi.n lipsa ane i librării româneşti , cara prin desfacerea de cărţ i , reviste şi gazete s i răspândească lumina cultarii n&ţienaie si a creditaţii adevărate la poporul dornic de acestea.

Noaa Librărie s'a deschis prin s t i rn in ţa II. Sale DIai Epieeop Dr. Valeria T. Freaţ iu , care neeuneifftnd truda şi oboseală, ziua fi noaptea munceşte pent ru lasintaroa si în­florirea diecezei Sale, ţi care neennescând sru ţare , când e vorbă de ias t i tn ţ ias i folo­sitoare bisericii fi aeamulei, jertfaşte totul, dacă ar S lipsă — vorba ferieitalui Mitro­polit Vaaeea — chiar si crăcea de Episcop.

Ca tosuftaţire şi entuziasm iaăm aet de aceasta noaă i n s t i t u ţ i i l e diecezană şi promitem, c ă o vom sprijini cn toate puterile noastre; i R r ă l lustri tăţi i Sale adurândn-i prinosul mulţămitei ţi recunoştinţei noastre pentru visl interes ce-1 poartă faţă de die­ceza, rugăm pe bunul Dumnezeu s ă n i l ţină tn deplină sănătate şi putere, ca In t ra zile Îndelungata să poată munci şi mat d e p t r t e pentru prepăşirea şi înaintarea diecezei, ai ta re i Păs tor ban este.

Să fia la t r 'an ceas bun! (m.)

America t r imite trupe !n Europa. Gu­vernai State lor-Uci te a hotărlt , în u tma ea-tastrofci din Ruaia, să trimită a n i curând t rape pa frontal c-uropeau.

Calomnieri despre Bulgaria. ,B . T. t i . " Cabinetul de preia publică: P re t a eatentei aproape tn fiecare zi publica eâtava ealrjm-nleri despre Bulgaria. Corespondentul din ZUrieh al ziarului „Giornale d'Italla" publici cn da^ul de 25 Iulie ştiri despre situaţia interne a Bulgariei, pe care o numeşte de catastrofală. Dnp i ştirea aceasta poporal a iafometat ai slăbit. Armata Iacă doreşte carmarea râsboiuloi. In Sofia şi alte oraşe au avut Iac demonstraţii furtunome. Regele nn e a t eaz i să iasă pe stradă şi tn 8 Iulie, când totaşi a eşit, a fost fiuerat şi primit eu s t r igă te : Jos cu germanii!

Calomnierile acestea ca învrednicesc desmintire. £ îndeajuns dacă declarăm, r i „Glornale d'Italia", cara sta ca t saa i aă pu-blico comunicatele eart ieralai genera! rasate , a ansn ţa t an neadevăr, dnpăca regale Fsr -dinaad dia 1 Iulie a s a tn Sofia.

Max Harden despre «antele St. Tlsza. Ia articolul: „Solstiţiul da răaboiu", publicat de celebrai publicist german M. Hardea la n-ral dia 9 Iania al revistei s a l e : ,Die Zn kueft" găsim următorul portret rsprodic. pe care tl considerăm vrednic a fi r sp rodas aici ta t raducere :

„Ori cât de asemănătoare saa t capetele de peliticieei ale nobilimii maghiare feudale, na este ce nici aaul a tâ t de grea să stai de vorbă relativ la demoerajie şi le libera des-voltare a individualităţii de rassi ca ţi tocmai

I cu coatele Ştefaa Tisaa. Nici anul u'a eput I trunchial ransculst a tâ t de viguros dorinţei | de a acorda dreptul de alegător masselor, I de a l isa pe Ramau ii, Saşii, Creaţii şi Ccho-i Slovaoii Ungariei aă trăiască In felrul lor,

după cum vor vid să se oeârmaiaseă ea şi tocmai acest Calvin temerer fâr' de scrupul, caro a'a ezitat a p u t e î u faţa privirii in-pardelata a cardinalului-primate coroana pe capul Regelui ape&toic şi să privească*, stftnd drept- ţeapsn ca an eret ic tnespăţinct s s s p r a părechei ta g^nuaehi, a elcralui ţi a suitei.

— „Eu — păre'i el a zice cu an zimbet aproape viaibil — Eu Ştefan Tatt de Boress-j e i o şi Szeged, *.m ţinut popota! Ungariei in ordiae, armata Ungariei in diacfplină se­veră şi eemunitate folositoare cu a Austriei, am împiedecat a t i ruinţa de independenţă a partidelor, ce dorian a ne Itga de imperiu anmai prin eniura personali, a lai Kassath şi Jns 'h , Apponji şi Kârolyi, am <xoţ-eiu ta Hofburgul din Viena hotăr tres la u t i ina t şi răsboiu, Ia marele car t ier al împăratului german, cn eare am vorbit ra protestant cu protestant, am exoperat scutul frontierei Carpaţilor, apoi propunerea de pace dia Decemvrie 1916, Eu, singur din toţi romane-eatolieii, Palatinul serbâri sfiaţirei de Rege: Oara decorul capotai lui Carol nu este Ia Inţelea dnplu... Coroana iui Ştefan?"

Asemenea vorbe mândre nu an trecut pe buzele Iui, dar totuşi an fcat aussito la Viena, Esztergom. Roma şi nu s'ati dat uitării. Coatele Titza şi a luat r£mae bun din prezidiul consilia! de miniştri şi nu cam ea credea rdesea, ca tuceesor al prietenului săo Czernin (care avea poate să înlocuiască pe Clam-Martinic) ta oticiul e t ierneior . Spi­ritul său de col tur i eurepeaaă poate t i se ocupe iarăşi de artă, dlsnnfau! lai, stând totdeauna ta poziţie de gladiator, se poate îndrepta iarăş rigid contra unui gnveru, sub a cărui oblăduire boleşte şi putrezeşte Me-gyarorszâg-ul s in . Cfclea e liberă. Nu numai pentru reforma electorală. Baronul Burlan, care gav*rn: se la Viena tn cela mai aapre vremi, a fost tr imis de Rege la Badapest spre a convinge pe magnaţi şi deputaţi că grave metive de politică internaţ ional i con-diţieneaiti şi la Ungaria reconstruirea te­meliilor de stat, emanciparea individualităţii etnico. Despre e Intiaerire a ta t regei Mo-aa;hi i , dsspre instituţiuni mr.d<jrae. despre libertate şi egală îndreptăţire toevărată a tuturor popoarelor vorbise deja la 1849 i Fraacise losif. De al tădată Insă garantează toar tea , care Io ţc-sătura-i de Paiee ţine cu­vântul solemn (_= Mesagiu! de t rea austr iac | al Împăratului) va reveni repede faptă".

Ministrul prezident al Angliei pentru cont inuarea războiului. Ştiri da ziare anunţă că premierul Angliei, Lloyd George va de- | clara, tn proxima vorbire, c i răsboiul trebuie continuat pâaă la distragerea irajerial ismult i şi militarismului prasiac.

Divizia de femei pe front. Ziarele dia j Ziirich anunţă, că pa frontul rusesc o sosit prima divizie de temei. Ele poartă pe ehi-piile militare eap de moarte.

Mulţumită. Dl maior Popa dia Braşov j a trimis 10 cor., pentru ajutorarea văduvelor i săraca — <:a re tcumpărare In loc de cununa pe sicrial răposatei Măria Gram».

Ziarele par l t lene aduc ştirea, f i fe­meia lui Kerer.ski a plecat la fiontul n i s e t c Va cerceta trupele petit tu a-îe ridica moralul.

Mare caniculă. De aeci de ani na s'ati pomenit ei lduri aşa cumplite ca eeleca de căteva zile t 'au năpusti t peste « n d » ţinuturi din Europa. Ia eapitalâ te rmometre le arătau. Io umbr i , o e ă l d l r i do 36"3 g rade Colsius. Călduri mai mari sunt prin comi­tatul Eger , tu Aisd şi Komăro» , nnde ter­mometrul a'a ridicat până la 38 şi şi până Ia 39 gr. Colsiu*. In Blaj eâlduia a fcat şi de 40 gr. Celsius.

Deocamdată prognosticul nu ar»tâ semne de ploaie aprepiatf .

AFORISME. Preţul curios ai unii peşte .

Un anamit nobil îşi invită nobilimea vecina ia o tracta grandioase.

Dori să o iacă atfit de splendidă, pa cât e numai pofib 1 şi aşa nu erată b r aii spre a procura toate delicatesele setonulai.

Un pescar, sărac, care auzi despre asta, merse la eaaa nobilului s ; r e a oieri i.a splendid peşte spre vânzare.

Când fsciorul de c«să văzu peştele, să arată tare înclinat să-l cam pere şi h.trcbă care-i pretai .

„O sută de beţe pe spatele mea gel" fu rf.spunsui pescarului.

„O »ută de beţe pe spatele dtale? Co înseamnă as ta? strigă mirat feciorn! de Casă.

„Da", repeţi peacarul, o sută de b«ţt şi nici cu unu mai puţin."

Feciorul neştiind ce aă facă, fugi Ia stăpânul săe şi-i spuse, ci sa află de vânzare an peşte splendid, Insă pe un preţ neobicintiit.

„Nu impoar t i preţul, zise nobilul plă­teşte cât tţi cere.

„Insă stăpâne, replică feciorul, nu ro­ieşte s i primească bani." „

„Atonei ce? întrebă mirat nobilul. „O sută de bâte pe ept te le lui gealt

ş i nici cu una mai puţin." Nobilul abia pa tu crede ee auzi şi

merse jos să vorbească Însuşi cu pescarul. Spre desfătarea lui atiâ că totul e ade>

vârât şi ca să nu piardă peştele, să Învoi tă plătească preţul cerut. C h i e n ă pe unul dintre servitori şi-i porunci aâ-i noinert o sută de beţe pe spatele pescarului, Insă lâ nu i le aplice prea tare .

Insă înainte de a începe, zise pescarii eătră servi tor :

„Acum, amice, numai a acurat, pentru» nu doresc să primesc nici o b&ti mai mult decât trai compete."

Servitorul începu şi pesearul suferi be­tele ea o putere de admirat .

Totuşi când primi a cinciaecea, strigi servitorului: „Stai, frate, ea acum mi-ia primit partea mea din preţ."

„ P a r t e a ? " tntrebă nobilul, cum înţelegi? „•Domnule", replică pescarul, „am pro­

mis j u m ă t a t e a ? " tntrebă nobilul. „Por ta ru lu idvoas t r i* răspunse pescarul,

care a refuxat să-mi permită Intrarea, pani au i-am promis, e ă - i voiu da j o m â u t i di» ce voiu primi pentru peşte."

„Aşa?" esclamă nobilul, atunci el fă ţi primească t u partea, ci porţie dublă

Proprietar, editor şt Redactor responsabil: I e r n a S a e t u .

Tipografia si Librărie Semln.Teoi. Gr. Gat. Ba!'».«falva -Bla | .