Sfanta Evanghelie Deci, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar Lazăr era unul dintre cei ce şedeau cu El la masă. Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului. Iar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a zis: Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor? Dar el a zis aceasta, nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, având punga, lua din ce se punea în ea. A zis deci Iisus: Las-o,

Duminica Flori i lor- B.P. 15/2020

că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat. Că pe săraci totdeau-na îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. Deci mulţime mare de iudei au aflat că este acolo şi au venit nu numai pentru Iisus, ci să vadă şi pe Lazăr pe care-l înviase din morţi. Şi s-au sfătuit arhiereii ca şi pe Lazăr să-l omoare. Căci, din cauza lui mulţi dintre iudei mergeau şi credeau în Iisus. A doua zi, mulţime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, Au luat ramuri de finic şi au ieşit întru întâmpinarea Lui şi strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel! Şi Iisus, găsind un asin tânăr, a şezut pe el, precum este scris: “Nu te teme, fiica Sionului! Iată Împăratul tău vine, şezând pe mânzul asinei”. Acestea nu le-au înţeles ucenicii Lui la început, dar când S-a preaslăvit Iisus, atunci şi-au adus aminte că acestea I le-au făcut Lui. Deci da mărturie mulţimea care era cu El, când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea L-a şi întâmpinat mulţimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta. (Ev. Ioan XII, 1-18 )

Apostolul DuminicalBucuraţi-vă pururea întru Domnul. Şi iarăşi zic: Bucuraţi-vă. Îngăduinţa voastră să se facă ştiută tuturor oa-menilor. Domnul este aproape. Nu vă împovăraţi cu nici o grijă. Ci întru toate, prin închinăciune şi prin rugă cu mulţumire, cererile voastre să fie arătate lui Dumnezeu. Şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte orice minte, să păzească inimile voastre şi cugetele voastre, întru Hristos Iisus. Mai departe, fraţilor, câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vred-nice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice vir-tute şi orice laudă, la acestea să vă fie gândul. Cele ce aţi învăţat şi aţi primit şi aţi auzit şi aţi văzut la mine, acestea să le faceţi, şi Dumnezeul păcii va fi cu voi. (Filipeni IV, 4-9)

Predica la duminica FloriilorUltima duminică din Postul Paştelui, înaintea

Săptămânii Patimilor Domnului Iisus, este Duminica Flo-riilor sau a stâlpărilor. Sărbătoare care ne aminteşte peste timp de intrarea triumfală a Mântuitorului în Ierusalim. Ul-tima Sa intrare în sfânta cetate înainte de patimile, moartea şi învierea Sa din morţi.

Era doar a doua zi după învierea prietenului Lazăr din Betania, cel mort de patru zile. Mica localitate din ap-ropierea Ierusalimului fusese luată cu asalt de mulţimea curioşilor dornici să-l vadă pe Lazăr cel înviat, dar şi pe Învăţătorul, despre minunile căruia o ţară întreagă vuia. Într-un astfel de moment Domnul a ales să intre în Ieru-salim. Iar vestea că Iisus vine, avea să-i scoată din case pe locuitorii Ierusalimului, care L-au întâmpinat cu ram-uri de finic, cu flori şi cu haine aşternute în cale. Ca pe un mare împărat. Spre bucuria mulţimii de curioşi dornici să-L vadă, dar şi spre supărarea fariseilor care-L urau de moarte. Mulţimile îl aclamau strigând: „Osana! Binecuvân-tat este cele ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!” (Ioan 12, 12-15). A fost singurul moment din viata Sa pământească în care Iisus a acceptat să fie aclamat ca un împărat. Deşi intra în cetate plin de modestie, călare pe un asin şi nu cu strălucirea unui împărat. În acea veselie generală, un singur om era trist, iar Acela era Însuşi Dom-nul. Pentru că ştia cele ce aveau să urmeze atât de curând. Şi faptul că veselia mulţimii de oameni, avea să se pre-schimbe în ură neîmpăcată. Ură până la moarte! O moarte nemeritată, pentru cât bine le făcuse tuturor.

Duminica Floriilor este o zi de sărbătoare. O zi în care ne amintim de acel eveniment unic, de bucuria cu care trebuie să îl întâmpinăm pe Domnul nostru Iisus Hristos în viaţa noastră. Ca pe un Mântuitor şi Domn. Şi nu cu nesinceritate precum ierusalimitenii, ci din toată inima şi simţirea noastră. În tradiţia Bisericii noastre, în această zi sunt aduse în biserici crenguţe de salcie spre a fi binecu-vântate de către preot şi împărţite credincioşilor, care le duc la casele lor şi le păstrează la icoane. În semn de ev-lavie pentru Împăratul sufletelor noastre. Este o zi în care mulţumim lui Dumnezeu şi pentru renaşterea naturii, a flo-

rilor, a pomilor, a ierbii. Căci numai peste câteva zile Îl vom numi pe Mântuitorul „primăvara sufletelor noastre”.

Însă duminica Floriilor este urmată de Săptămâna cea Mare a Sfintelor Patimi. Este dovada cea mai mare a dragos-tei pe care Dumnezeu o are pentru neamul nostru omenesc. Nevinovat fiind, primeste să moară de bunăvoie pentru mântuirea noastră. Un lucru foarte impresionant este modul în care Domnul nostru Iisus Hristos își desăvârșește misi-unea împlinind toate profețiile Sfintelor Scripturi dovedind și în acest fel că el este Mesia- Mielul cel ce ridică păcatele lumii.

Să participăm cu toată dragostea la toate serviciile Sfin-tei Biserici, ascultând frumoasele rugăciuni și cântăndu-i slavă Iubitorului nostru Dumnezeu Iisus Hristos.

„Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuieşte-ne!”(Acatistul Sfintelor Patimi) Pr. Octavian

Deniile din Saptamana PatimilorDeniile se savarsesc incepand cu seara Floriilor, pana

in Vinerea Mare, cand se canta Prohodul Domnului. Cu-vantul “denie” vine de la slavonescul “vdenie” si inseamna priveghere sau slujba nocturna. In Transilvania, intalnim cuvantul “straste” pentru denii. Acest termen are semnifi-catia de “patima”. Expresia “a merge in strasti” insemna “a merge la denii”.

Deniile se savarsesc numai in doua saptamani din tim-pul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea din Postul Sfintelor Pasti. S-a pastrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Saptamana Patimilor, pentru ca ele se savarsesc seara, potrivit troparului: “Iata, Mirele vine in miezul noptii...”.

Chiar daca Denia este o Priveghere, ea difera de ceea ce Tipicul indica prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simpla a zilelor de rand, in vreme ce Privegherea presu-punea Utrenia unita cu Vecernia si Litia. Dar si ca Utrenie simpla, Denia nu se aseamana cu Utrenia din zilele de rand, pentru ca ea cuprinde cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti (troparul “Iata, Mirele vine...”, lu-minanda “Camara Ta, Mantuitorule”, troparul “Cand slaviti

ucenici...”).Specificul Saptamanii Patimilor - slujbe si randuieliIn Joia Mare se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile Cel

Mare unita cu Vecernia. Joia Patimilor este ziua in care, pe langa Sfantul Agnet, care se foloseste la Sfanta Liturghie, se mai scoate inca un agnet, care se sfinteste odata cu cela-lalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat. Sunt asezate pe acelasi disc si impreuna sunt aduse pe Sfanta Masa la Vohodul mare. Al doilea Agnet este pastrat pana in Mar-tea Luminata cand este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce a fost sfaramat, este pus intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Din acest Agnet, preotul impar-taseste in cursul intregului an, pe cei care din motive bine intemeiate nu pot ajunge la biserica. Tot din acest Agnet sunt impartasiti si pruncii nou botezati.

In unele manastiri, in Joia Patimilor are loc ritualul spalarii picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie facut de Hristos inainte de Cina cea de Taina - spala picio-arele ucenicilor. In manastiri, staretul este cel care spala picioarele monahilor.

Vinerea Mare este o zi aliturgica, nu se savarseste Sfanta Liturghie. In dimineata acestei zile, se scoate Epi-taful din Sfantul Altar si se asaza pe o masa in mijlocul bisericii. Aceasta Masa are in fata Sfanta Cruce scoasa din Joia Mare. Seara se oficiaza slujba Prohodului Domnului, in timpul careia se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf (o panza care reprezinta scena punerii in mormant a Mantu-itorului). Dupa aceasta procesiune, preotii vor aseza Epi-taful pe Sfanta Masa din Altar, unde va ramane pana in miercurea din ajunul Inaltarii Domnului.

Semnificatia Deniilor din Saptamana PatimilorLuni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne

aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda.

Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smo-chinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate.

....continure la www.holyresurrectionparish.org

10 lucruri de facut in Postului MarePerioada Postului a trecut ca deobicei foarte repede şi înainte

de terminarea ei ar fi cazul să ne oprim din agitația necontenită a vieţii pe care o ducem pentru a îndeplini cel puțin o parte din ceea ce ne-am propus să facem şi în acest post. În aceste ultime zile ale Postului Mare ar trebui să ne mai mobilizăm. Lista de lucruri pe care ar trebui să le finisăm poate fi aproximativ următoarea.

1. Să ne rugăm Domnului să ne vedem şi conştientizăm pro-priile păcate şi să ne pregătim pentru o mărturisire detaliată, cerân-du-I duhovnicului să poată găsi timp pentru ea.

2. Să mergem la Liturghia Darurilor înainte Sfinţite care se săvârşeşte miercurea și vinerea şi să ne împărtăşim la ea.

3. Să începem a ne citi pravila de rugăciune în întregime, sau cel puțin un pic să o mărim pe cea care obişnuim să o facem. Sau să încercăm să ne rugăm cu mai multă atenție decât de obicei.

4. Să citim cel puțin una din Evanghelii. În perioada Postului Mare este binevenit să se citească toate cele patru Evanghelii, dar dacă nu s-a reuşit, atunci cel puțin pentru una trebuie să găsim timp pentru a o reciti.

5. Să finisăm toate problemele urgente pe care tot le-am amânat pentru a ne elibera Joia și Vinerea Mare din timpul Săptămânii Patimilor.

6. Să ne vizităm rudele și să acordăm mai multă atenție celor de acasă – macar şi pentru ca fără grabă și cu dragoste să le vorbim și să-i ascultăm.

7. Să ne îndeplenim cel puţin una din promisiunile pe care le facem - pentru cineva să puie în sfârşit tabloul pe perete, sau să facă ordinea în dulapuri sau altceva pe care ne-o tot promitem de săptămâni și o tot amânăm.

8. Să ne limităm comunicarea de pe internet prin propria voință, sau prin programe speciale, care vor monitoriza timpul petrecut pe un anumit site – minimizându-l cel puțin pentru aceste două săptămâni rămase.

9. Să ne cerem iertare și să se împăcăm cu cei pe care i-am supărat sau nedreptăţit.

10. Să participăm la o acţiune de caritate – fie şi printr-o sumă de bani sau timp - cel mai important este de a face primul pas spre cei care au nevoie de ajutorul nostru.

Pilde Crestine„Un creştin l-a întrebat pe duhovnicul său: - Părinte, aş vrea să

fiu un bun creştin, să am o viaţă fără păcate. Ce trebuie să fac mai întai, ce este cel mai important ?- O, fiule, totul este important. Ia spune-mi, dacă ai o grădină în care plantezi tot felul de flori fru-moase, aştepti să crească ? Aşa, fără să faci nimic, or să răsară ele ? - Nu, părinte, trebuie să le ud ...- Dar dacă le uzi şi atât, vor creşte ele mari si frumoase ? - Nu, părinte, trebuie şi să muncesc, să am grijă de ele, să nu fie distruse de buruieni ...- Dar dacă le dai toate acestea, şi nu vor avea lumină, pot ele sa crească ? - În nici un caz, părinte, atunci toata munca mea nu-şi are rostul, flo-rile nu vor creşte niciodată. - Acum ai inţeles, fiule ?! Sufletul nostru este ase-menea unei grădini, în care sunt semănate cele mai frumoase flori: dra-gostea, credinţa, bunatatea, cumpătarea, omenia ... Noi, insă, trebuie să avem grija de aceasta gradina din sufletul nostru, ca tot ce este acolo sa înflorească. Doar astfel sufletul omului se umple de frumuseţe. Ce trebuie sa facem pentru toate acestea ? Să avem grijă ca buruienile păcatelor să nu prindă rădacini în suflet, să veghem mereu ca răul să nu se cuibăreasca în noi, fiindcă, odată intrat, este foarte greu sa-l mai scoţi. Şi ce mai trebuie să facem pentru grădina sufletului ? Să o udăm mereu cu apa dătătoare de viaţă, care este rugăciunea. Dar ele tot n-ar creşte, dacă nu le-ar încălzi pe toate lumina binefăcătoare a dragostei dumnezeieşti. Şi unde ar putea găsi sufletele noastre mai multă căldură şi lumină dumnezeiască, dacă nu în Biserică ?! Ei, poti tu să-mi spui, fiule, ce este mai important ? Toate sunt importante. Fii mereu atent la sufletul tău, ai grija de el, fiindcă atunci şi Dumnezeu te va aju-ta. Doar aşa, prin munca noastră şi cu ajutorul Domnului, florile minunate din sufletele noastre, adică dragostea, credinţa şi toate lucrurile bune pe care Dumnezeu ni le-a dăruit, vor creşte nesting-herite, iar viaţa ni se va umple de fericire.” Doamne ajută. \”Toate lucrurile ne-au fost încredintțte nouă și noi acestora.\”

Intreaba preotulIntrebare: Bună ziua. Părinţii mei au trăit 35 de ani împreună şi

au 2 copii eu şi încă un frate, dar nu sunt cununaţi. Trebuie neapărat să se cunune? Şi dacă trebuie neapărat, dar tata n-o să vrea să se cunune cum să procedeze mama?

Raspuns : Bună să vă fie inima. Nu cred că lucru pentru care trebuie fie perfecționat la moment în familia părinților vostri ar fi căsătorie, ci credința în primul rând. Eu cred că mama ar trebui să înceaptă de la întărirea credinței în cel cu care trăiește. Acesta e cel mai important. Pentru că mai întâi sădești copacul și apoi te îngrijești de frunzele și tulpina și rădăcinile lui. La fel este și cu credința. Co-pacul este credinta iar frunzele sunt tainele ei. Îmi pare că aceasta ar fi varianta cea care al aduce rod în inima soțului. Mai întâi să îl ajute să înțeleagă cele ale credinței și să sădească în inima lui dragostea față de cele ale credinței, ca el să aibă o ardere și o chemare față de Biserică și de mântuire. Apoi se va medita și la faptul căsătoriei.

Cuvantul duhovnicesc

„Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gân-dit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, dar niciodata prin gândire.”(din intelepciunea Bisericii)

Mica PublicitateIngrijitoare. Căutăm o femeie pentru a locui cu și a avea grijă de

un cuplu în vărstă care vorbește românește și locuiește într-un aparta-ment cu 2 dormitoare și 2 băi în Mountain View, lângă o stație Cal-Train. Îngrijitoarea va avea propriul dormitor, propria baie și utilizarea unei mașini. Preferăm 6-7 zile pe săptămână, dar există și posibilitatea de 4 sau 5 zile pe săptămână. Compensarea este de $230 / zi plus bonus anual și asigurare medicală. O parte din salariu este plătită direct de către familie. Permis de lucru în Statele Unite este necesar.

Sasha Buchman, Mobile: (650) 823-4905, email: sbuchman@Stanford.edu

Servicii Postale. Va oferim servicii postale catre Romania (co-lete) 19505 Alana Rd. Castro Valley CA 94546 fam. Hangea Cristian si Camelia (510) 317-9896