floare de latinitate nr.43

7/21/2019 Floare de Latinitate Nr.43

http://slidepdf.com/reader/full/floare-de-latinitate-nr43 1/108

FLOARE DE LATINITATE ____________ Anul XI nr. 2 (43) 2014

1

Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma uneibiblioteci.

(Jorge Luis Borges)

Sub forma tiparului, gândirea e mai neperitoare ca oricând. Eadevine volatilă, n-o mai poţi reţine, n-o mai poţi distruge!

(Victor Hugo)

Î nvăţaţii sunt aceia care au citit grămezi de cărţi: cugetătorii,geniile, luminătorii lumii şi îndrumătorii nemului omenesc sunt cei ce-au citit nemijlocit În cartea lumii.

(Platon)




2

Iubind e posibil orice

Două trupuri se iubescPână ce 1 + 1 fac 1 Nu se mai ştie al cui e capul al cui sunt picioarele.Numai mâinile sunt libereŞi gata de sugrumat

Ileana Roman




3

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina

RAPORTUL DE ACTIVITATE PE ANUL 2013(1 ianuarie – 31 decembrie 2013)

În decursul anului 2013 activitatea Institutului nostru de Cultură s-adesfăşurat în baza Programului de activitate pe anul respectiv adoptat deConsiliul de Administraţie şi de cei doi fondatori: Consiliul Naţional alMinorităţii Naţionale Române din R. Serbia şi Guvernul P.A.Voivodina.Potrivit aprecierilor făcute de membrii colectivului nostru, Institutul de Culturăa desfăşurat pe întreg parcursul anului 2013 o activitate continuă şi destul debogată, finalizând şi unele acţiuni de lungă durată, iniţiate în urmă cu doi sautrei ani. Aceasta s-a făcut atât datorită eforturilor depuse de angajaţii laInstitut, cât şi datorită colaboratorilor noştri externi care şi-au adus contribuţialor la finalizarea mai multor proiecte foarte pretenţioase, dar, nu î n ultimulrând, datorită sprijinului acordat atât de membrii Consiliului nostru de

Administraţie precum şi al fondatorilor care au asigurat întreaga sumă demijloace financiare prevăzute pe anul 2013, astfel că Programul nostru deactivitate s-a desfăşurat în ritmul planificat. În plus, cei doi fondatori auseparat împreună cu Institutul nostru mijloace financiare pentru cumpărareaunui imobil corespunzător pentru activitatea tot mai ambiţioasă a Institutului.

În concluzie, am putea spune, un imobil pe măsura instituţiei. În paralel trebuie menţionate eforturile Institutului în vederea

sprijinirii celor mai importante manifestări culturale ale românilor din

Voivodina şi editării unor publicaţii, lucrări şi studii de interes pentru întreagaetnie.




4

I : Depart a mentul pentru prezentare şi cercetare

A continuat activitatea de îmbogăţire a bazei de date despre româniidin Voivodina, dar şi despre românii din alte spaţii ale ex -Iugoslaviei, înprimul rând din Istria şi Timoc. Astfel, Institutul nostru dispune în pr ezent deaproape 40.000 de pagini de texte scrise şi circa 21.000 de imagini în formăelectronică, majoritatea realizate de noi, în teren, cu prilejul campaniilornoastre de documentare, dar şi preluate din colecţii personale sau ale unorinstituţii şi asociaţii. De asemenea şi de mai multe studii şi lucrări valoroase

în formă tipărită. Ca bunăoară, o lucrare monografică despre satele curomâni din Voivodina, alta despre învăţământul românesc din Voivodina, treilucrări monografice despre bisericile româneşti din Banatul sârbesc, apoidespre cronicile şi manuscrisele bisericeşti din Banatul istoric şi încă una

despre preoţii români din Banatul sârbesc. Urmează o lucrare, totmonografică, despre bibliotecile româneşti din Voivodina şi fondul de cărţiromâneşti din cadrul bibliotecilor orăşeneşti, comunale şi săteşti, şi alte treidespre literatura română din Voivodina, despre interioarele ţărăneşti dinsatele cu români din Banatul sârbesc, despre corurile româneşti din acestspaţiu. Toate aceste studii contribuie la îmbogăţirea bazei electronice de datea Institutului, ele fiind în format electronic şi tipografic. Anul acesta s -au

încheiat cercetările cu privire la elaborarea Enciclopediei Banatului , Vol. I(Artă şi Literatură) şi a demarat activitatea de elabo rare a Vol. II (Presa). S-au încheiat şi investigaţiile pe teren cu tema Portul ardelenesc la românii din

Voivodina, împreună cu Fundaţia/Societatea Română de Etnografie şi Folclordin Voivodina, şi culegerile de folclor în domeniul dansului popular tradiţ ional , împreună cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, apoi investigaţiilela cercetarea Satelor de istroromâni din Croaţia şi au continuat pe insula Krkşi în munţii Velebit, împreună cu cercetători de la Institutul de Istorie al

Academiei Croate de Ştiinţe, precum şi Pe urmele vlahilor din munţii Rumijaîn Muntenegru, cu istoricii din Bar şi Podgorica. Continuă cercetările dedocumentare, pe tema Monumente culturale româneşti din Banatul sârbesc ,şi, în paralel, cele cu privire la elaborarea Atlasului lingvistic al graiurilorromâneşti din Voivodina, a Sărbătorilor de iarnă în localitatea Coştei , precum

şi de culegere a folclorului literar în versuri de la românii din Serbia deRăsărit, în colaborare cu Academia Română din Bucureşti.

II: Departamentul privind activitatea informaţional-documentară

A continuat, în 2013, activitatea de promovare a valorilor spirituale şicultural – artistice româneşti. Şi în cadrul acestui departament au fost făcuteunele cercetări concrete de documentare cu privire la trecutul şi activitateaasociaţiilor noastre culturale şi folclorice şi a manifestărilor organizate încadrul etniei române din Voivodina. Astfel, am încheiat proiectul cu privire lamanifestările noastre, a fost elaborată lucrarea şi înaintată spre tipărire.




5

În decursul anului 2013, Editura ICRV a organizat câteva lansări alecărţilor editate de Institut, la Salonul Internaţional de Carte de la Novi Sad, laSalonul de Cărţi şi Publicaţii Româneşti de la Zrenianin, la Târgul

Internaţional de Carte „Alba Transilvana” din Alba Iulia, la Muzeul LimbiiRomâne din Bucureşti, împreună cu Ambasada Republicii Serbia dinRomânia, la Reşiţa, cu prilejul Simpozionului Internaţional „Banatul – Istorieşi Multiculturalitate”, la Zrenianin, cu prilejul Simpozionului Internaţional„Personalităţi Bănăţene în Cultura Naţională”, şi la Vârşeţ, cu prilejul „Zileiminorităţii Române în Serbia şi a Consiliului Naţional Român”.

Pe lângă aceste lansări de carte, Editura ICRV şi-a expus cărţile şila Târgul Internaţional de Carte de la Belgrad şi la Târgul Internaţional deCarte de la Zagreb, la Timişoara şi la Reşiţa, cu prilejul expoziţiei de fotografii„Bisericile Ortodoxe Româneşti din Banatul sârbesc” la consiliile judeţene din

cele două oraşe. Reuniuni ştiinţifice

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi-a adus contribuţia laorganizarea, în zilele de 24 şi 25 mai, la Reşiţa, a tradiţionalului Simpozion„Banatul – istorie şi multiculturalitate” organizat de Fundaţia/SocietateaRomână de Etnografie şi Folclor din Voivodina.

- În zilele de 17 şi 18 octombrie, la Zrenianin, împreună cu Institutulde Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române – FilialaTimişoara, a organizat cea de a treia ediţie a Simpozionului Internaţional„Personalităţi Bănăţene în Cultura Românească”.

- În zilele de 25 şi 26 octombrie, Institutul nostru a organizat,la Giroc, în Banatul românesc, în colaborare cu Institutul de Studii Banatice „TituMaiorescu” al Academiei Române, Simpozionul Internaţional „Istorie şiCultură în Banat”.

- La Sân-Mihai, cu prilejul Marelui Festival de Folclor din Voivodina,Institutul a organizat o sesiune de comunicări, cu titlul „Festivalul, cea maigrandioasă manifestare a românilor din Voivodina”.

I II : Depart amen tul: Manifestări cultural – art ist ice

Acest departament, care coordoneză şi sprijină realizarea unorprograme concrete ale celor mai importante manifestări culturale în cadruletniei române din Voivodina, a organizat în acest an, în colaborare cu maimulte instituţii şi asociaţii culturale din ţară, din România şi Croaţia, mai multeexpoziţii de artă plastică, expoziţii de cărţi şi publicaţii, de fotografii-documentşi fotografii artistice.

Ca de exemplu:- Salonul de Cărţi şi Publicaţii Româneşti din Banat , Ediţia a VI – a, laZrenianin, împreună cu Bibliotecile Judeţene din Timiş, Alba şi Caraş –

Severin, cu Institutul pentru Editarea Manualelor din Belgrad – Novi Sad,




6

- Expoziţia de fotografii documentar – artistice „Pusti i mesopusti”, (LăsatulSecului în Istria), ale autorului Branko Kukurin din Kastav, la Zrenianin,

împreună cu Muzeul Naţional de aici şi Muzeul Oraşului Rijeka,

- Expoziţia de fotografii artistice „Bisericile Ortodoxe Româneşti din Banatulsârbesc”, realizate de Marius Roşu. Expoziţia aceasta a fost organizată, îndecursul anului 2013, la Zrenianin, împreună cu Centrul de Cultură de aici; laCuvin, împreună cu Centrul de Cultură din Cuvin şi Cenaclul Românilor dinCuvin; la Timişoara, împreună cu Consiliul Judeţean Timiş şi la Reşiţa,

împreună cu Consiliul Judeţean Caraş – Severin.- Expoziţia de pictură – ulei pe pânză, cu lucrări ale pictorului pancioveanEmil Sfera, organizată la Centrul de Cultură din Zrenianin. - Expoziţii de fotografii – document „Vlahii din Muntenegru”, „Istroromânii dinIstria şi vlahii din insula Krk”, „Sate de români din Voivodina”, „Cărţi şi

publicaţii ale Institutului” şi „Afişe ale manifestărilor culturale organizate deInstitut”, organizate la Casa Institutului, cu prilejul aniversării a cinci ani deactivitate şi sfinţirea noului sediu.- Ansamblul folcloric al Asociaţiei pentru Artă şi Cultură Românească„Vichentie Petrovici - Bocăluţ” în perioada 17-18 august 2013, a participat, înnumele Institutului, la tradiţionalul festival „Nedeia Românilor de pretutindeni”organizat în fiecare an la Valea lui Liman.- În perioada 20-24 august 2013, la Timişoara, mai mulţi elevi – tinericondeieri români din Voivodina, au participat la Tabăra de perfecţionare alimbii române.

IV: Departamentul Păstrarea patrimoniului cultural

Şi-a orientat activitatea, în decursul anului 2013, spre inventarierea,catalogarea şi conservarea bunurilor culturale româneşti, precum şi afondului de carte românească în bibliotecile din satele cu români dinVoivodina. În anii trecuţi a fondat biblioteci săteşti la Jamul Mic, la Iablanca şiMesici, a donat Bibliotecii Şcolare din Grebenaţ 300 de cărţi, în generalpentru lectură şcolară, şi Comunităţii Locale din Marcovăţ, tot 300 de cărţipentru înfiinţarea unei biblioteci aici.

Biblioteca centrală a Institutului „Dr. Valeriu Leu” şi-a îmbogăţit în2013 fondul cu noi cărţi primite de la Academia Română din Bucureşti şi dela Institutul de Cercetări Socio – Istorice din Rijeka al Academiei Croate deŞtiinţe şi Arte din Zagreb.

Împreună cu Muzeul Voivodinei Institutul nostru va proceda în 2014 laconservarea unor obiecte muzeale de la Complexul Etnografic „Casabănăţeană” din Torac şi de la „Casa românească” a S.L.A. „Tibiscus” dinUzdin.

Departamentul pentru păstrarea patrimoniului cultural al românilor dinVoivodina a continuat în 2013 acţiunea de înregistrare a monumentelorculturale care se finalizează în 2014, astfel că se va proceda la elaborareamaterialului pentru catalogul monografic planificat.




7

Proiecte editoriale capitale (de mai mulţi ani)

Enciclopedia Banatului, planificată în 8 volume masive, împreună cuInstitutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” din Timişoara al AcademieiRomâne din Bucureşti, Vol. I Artă şi Literatură.

- Dicţionarul sârb – român, elaborat de un colectiv de autori a apărut în primăvara anului 2013 şi în mai puţin de cinci luni a fost vândut întregtirajul de 500 exemplare.

- Monografia ilustrată a Bisericilor Ortodoxe Româneşti din Banatulsârbesc se află sub tipar.

- Istroromânii, Album monografic , se află în fază de redactaretehnică.

- Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Voivodina se află în fazăde investigaţie în teren

Cărţi şi publicaţii apărute la Editura ICRV în anul 2013

1. Romanţa Iovanovici, Petru Tomici, Florin Ursulescu, VichentieIovanovici, Vasa Barbu, Mircea Măran: Di cţionar sârb – român/ Srpsko -Rumunski Rečnik

2. Maria Nenadić: Influenţa filosofiei lui Schopenhauer asupra creaţieieminesciene.

3. Virginia Popovici: Poesis şi Mathesis în poezia lui Ion Barbu 4. Nicu Ciobanu: A fost odată „Libertatea”, Eseuri.




8

5. Costa Roşu: Scrieri . Despre noi, românii de pretutindeni ( încoeditare cu Editura „Eurostampa” din Timişoara).

6. Costa Roşu: Bibliografia ICRV 2008-2013

7. Vasile Barbu: Uzdin. Album monografic .8. Igor Ungur, Camelia Bugar, Alina Iorga, Todor Ursu şi DianaOcolişan: Cinci ani de activitate 2008-2012. Institutul de Cultură al Românilordin Voivodina – Volum omagial (în limba sârbă).

9. Diana Ocolişan – Costa Roşu: Manifestări culturale româneşti dinVoivodina. Album monografic .

10 Maria Nenadić „Poezii -Pesme” Lucian Blaga 11 Marius Roşu: Bisericile Româneşti din Banatul sârbesc. Album

monografic (în coeditare cu Editura „Eurostampa” din Timişoaraşi cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş).

12 Anuar 2012 13 Piramida Nr. 9/10 (Iarnă/Primăvară 2013). 14 Piramida Nr. 11/12 (Vară/Toamnă 2013). 15 Jurnal , Nr. 416 Cronica bănăţeană Nr. 1, 2013.

În anul 2013, Editura ICRV a editat cu sprijinul Institutului Cultural,programe, afişe, diplome, cataloage...pentru manifestările culturale aleromânilor din Voivodina, simpozioane, expoziţii de pictură şi de fotografii,organizate de Institutul nostru şi de alte instituţii, societăţi culturale şi literaredin Voivodina. În final, mai constatăm şi faptul că Institutul nostru a continuat

în 2013 colaborarea stabilită în anii precedenţi cu numeroase instituţii şioameni de ştiinţă din ţară şi din alte ţări, colaborare care a contribuit la îmbogăţirea şi profesionalizarea activităţii noastre în general.

Zrenianin, ianuarie 2014Todor Ursu, director ICRV

PROGRAMUL DE ACTIVITATE PE ANUL 2014

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina are rolul de a promovavalorile spirituale ale românilor din acest spaţiu. Mai concret a culturii create

de românii de aici, pe care avem drept datorie să o facem cunoscută atâtpopoarelor cu care trăim împreună cât şi românilor din ţara mamă şiromânilor din ţările învecinate ţării noastre. Facem aceasta din primul an alexistenţei noastre, printr -o activitate continuă şi susţinută, prin acţiuniconcrete şi proiecte de lungă durată, singuri şi în colaborare cu numeroaseinstituţii şi organizaţii de cultură şi de ştiinţă din R. Serbia şi din alte ţări.

Astfel, asemănător anilor trecuţi, planificăm şi pe parcursul anului 2014, unprogram de activitate relativ bogat, orientat spre realizarea în continuare aproiectelor deja începute, precum şi a activităţii concrete planificate pe anulcurent. Întreaga activitate planificată se desfăşoară în cadrul celor patru

departamente.




9

I: Departamentu l pentru pr ezentare şi cercetare

În cadrul acestui departament va continua activitatea de cercetare şidocumentare în vederea completării fondului electronic de date şi informaţiidespre comunitatea românească din Voivodina şi Serbia, pe teme, ca:

- trecut istoric şi cultural - mişcarea demografică - artă, cultură, literatură - etnografie şi folclor

Astfel, vom continua cercetările de documentare la: - înregistrarea documentelor despre românii din Voivodina din

arhivele voivodinene şi din Banatul românesc, - înregistrarea monumentelor culturale româneşti din Banatul

sârbesc,- înregistrarea folclorului literar românesc la românii din Serbia de

răsărit (proiectcomun cu Academia Română), - înregistrarea datinilor şi obiceiurilor tradiţionale la istroromânii din

Croaţia (proiect comun cu Academia Croată de Ştiinţe şi Arte – FilialaRijeka),- elaborarea, după încheierea cercetărilor în teren, a mai multe albumemonografice, de fotografii autentice pe aceste teme (proiecte comunerealizate împreună cu Muzeul Banatului din Timişoara şi Muzeul Voivodineidin Novi Sad). Majoritatea proiectelor menţionate sunt în fază de realizare.

II: Departamentul privind activitatea informaţional - documentară

În cadrul acestui departament va continua activitatea de înregistrare şi

digitalizare a documentelor păstrate în arhive despre românii din Voivodina,




10

românii din Serbia de Răsărit şi cei din Croaţia, a publicaţiilor şi cărţilor rareşi de patrimoniu. Concret:

- Completarea fondului digital, cu documente şi imagini, despre

românii din- Serbia (Banat, Bačka, şi Timoc), despre instituţiile noastre de învăţământ din trecut, instituţiile culturale şi politice,

- digitalizarea publicaţiilor şi a periodicelor româneşti apărute înBanatul sârbesc în perioada interbelică,

- elaborarea unui dicţionar cronologic în date, cu tema „Românii dinVoivodina” (de la primele atestări documentare şi până astăzi),

- elaborare unui album monografic cu tema „Vlahii de pe Litoralul Adriatic” (împreună cu Muzeul Oraşului Rijeka).

III: Departamentul Manifestări cultural – art ist ice

În decursul anului 2014 acest departament, prin activitatea sa, vaorganiza şi sprijini realizarea unor manifestări ştiinţifice şi cultural – artisticeale românilor din Voivodina, respectiv ale institutului nostru cultural, saumanifestări ale asociaţiilor culturale româneşti din Voivodina.

Ca de exemplu, unele manifestări devenite deja tradiţionale: - Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Literatura şi presa în Banat”

(organizat împreună cu Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” dinTimişoara – Filiala din Timişoara a Academiei Române),

- Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Banatul – Istorie şiMulticulturalitate” (organizat de Fundaţia/Societatea Română de Etnografie şiFolclor din Voivodina, împreună cu Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa,

în colaborare cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, la Zrenianinşi Novi Sad),

- Salonul Internaţional „Cărţi şi Publicaţii Româneşti” , la Zrenianin şiTimişoara (organizat împreună cu Bibliotecile Judeţene din Timişoara, AlbaIulia şi Reşiţa şi în colaborare cu Institutul pentru Editarea Manualelor dinNovi Sad),

- Festivalul Internaţional de Poezie „Serile de poezie, pe Bega” , Ediţia

a III-a (împreună cu Consiliul Judeţean Timiş), - Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Istorie şi Cultură în Banat”, la

Giroc, în România (organizat de Filiala Timişoara a Academiei Române dinBucureşti, în colaborare cu Institutul de Cultură şi cu Universitatea „Babeş -Bolyai” din Cluj - Napoca),

- Tabăra de Pictură „Bega 2014” , la Complexul Etnografic „Casabănăţeană” din Torac şi la Muzeul Satului din Timişoara (organizată

împreună cu Muzeul Satului şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş), - Un turneu în Istria (Croaţia) al Ansamblului Folcloric al Consiliului

Naţional al Minorităţii Naţionale Române din R. Serbia, la Festivalul

Internaţional al Muzicii Instrumentale de la Kastav.




11

În anul 2014, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina vaorganiza câteva expoziţii de cărţi, publicaţii, documente şi fotografii depatrimoniu. Anume:

- Patrimoniul Cultural Românesc din Voivodina, la Episcopia dinCaransebeş, Mănăstirea Curtea de Argeş, Muzeul Ţăranului Român dinBucureşti, Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Etnografic din Belgrad, MuzeulVoivodinei din Novi Sad,Pictori români din Voivodina, la Muzeul OraşuluiRijeka şi la Centrul de Cultură din Bar (Muntenegru),

- Cărţi româneşti din Voivodina, editate de instituţiile noastre, laMuzeul Presei din Jimbolia, la Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” dinReşiţa, la Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” din Alba Iulia, la MuzeulTransilvaniei din Cluj – Napoca, la Biblioteca oraşului Cetinje dinMuntenegru.

- Expoziţii de fotografii, cărţi şi publicaţii precum şi sesiuni ştiinţificetematice Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina va organiza şi cuprilejul manifestărilor noastre ştiinţifice culturale şi muzical – folcloricetradiţionale pe care le va sprijini, aşa cum a făcut şi până acum, înorganizarea lor.

IV: Departamentu l Păstrarea patrimoniului cultural

O atenţie aparte, precum şi sprijin concret Institutul de Cultură vaacorda amenajării şi conservării bunurilor culturale româneşti păstrate deunele societăţi culturale în satele cu români din Voivodina. Ca de exemplu„Casei româneşti” a S.L.A.„Tibiscus” de la Uzdin, Complexului Etnografic

„Casa bănăţeană” de la Torac, precum şi camerelor etnografice din alte sate.




12

Va sprijini şi în continuare deschiderea de noi biblioteci săteşti precum şi îmbogăţirea fondului de carte în bibliotecile organizate de Institutul nostru,din Iablanca, Jamu-Mic, Marcovăţ, Şcoala din Grebenaţ, Mesici. Dar şi la

Cuvin, Uzdin, Torac şi Bariţe (Sân-Ianăş). - Împreună cu Fundaţia Română de Etnografie şi Folclor dinVoivodina, Muzeul Etnografic din Braşov şi Institutul de Etnografie şi Folclor„C. Brăiloiu” al Academiei Române, Institutul nostru va organiza, în 2014expoziţii de fotografii cu port ardelenesc din Banatul sârbesc, la Timişoara,Braşov şi Bucureşti, în România, la Kastav şi Pola, în Istria, la Belgrad(Muzeul Etnografic), în Serbia.

Proiecte şi acţiuni organizate împreună sau în colaborare cuinstituţii de cultură din ţară şi din alte ţări

- Zilele Culturii Românilor din Voivodina, Ediţia a IV-a, la Timişoara, - Târgul Internaţional „Cărţi şi publicaţii Româneşti din Banat”, la

Timişoara, - Expoziţii de carte veche, la Timişoara, Reşiţa şi Caransebeş, - Tabăra de limba română, la Timişoara, - Proiect multianual cu tema „Românii din Voivodina” (sesiune

ştiinţifică, expoziţii itinerante, monografii, pliante...), - Târg de creaţii populare, la Torac şi Timişoara (Complexul

Etnografic „Casa bănăţeană” şi Muzeul Satului Bănăţean),

- Simpozion „Satul românesc – trecut şi prezent” ,la Oraviţa şiGrebenaţ, - Cercetări pe teren în satele cu român ii din Banatul sârbesc, pe tema

„Portul bănăţean la românii din Voivodina”, - Elaborarea „Enciclopediei Banatului”, Vol. II – Presa bănăţeană,- Cercetări de documente pe tema: Pe urmele valahilor din Croaţia, - Organizarea, la Cluj-Napoca, a „Zilelor acad. Emil Petrovici”, la

Torac şi la Zrenianin, - Elaborarea în comun a lucrării „Emil Petrovici. Studii şi cercetări”, - Participarea Editurii ICRV cu publicaţiile şi cărţile editate în ultimii

doi ani la Târgurile şi Saloanele Internaţionale de Carte de la Belgrad, NoviSad, Alba Iulia, Zagreb şi Bruxelles. Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, pe lângă colaborarea

menţionată în vederea realizării în comun a unor proiecte – cu instituţii deştiinţă şi de cultură din Serbia, România, Croaţia, Muntenegru, va încerca în2014, să stabilească noi forme de colaborare cu alte instituţii din ţară, dinţările amintite, precum şi din Ungaria, Macedonia şi R. Moldova. Totodată,Institutul nostru va sprijini şi în anul 2014, chiar şi material, cele maiimportante manifestări culturale ale românilor din Voivodina, precum şi uneleproiecte valoroase ale organizaţiilor şi societăţilor noastre culturale şi, a

editurilor acestora.




13

Cărţi care vor apare la Editura ICRV în decursul anului 2014,finanţate de Institut

*Planul editorial a fost adoptat în şedinţa telefonică din 30 ian. 2014 A. CĂRŢI

1. Vântul seamănă cuvântul , Antologie de literatură română pentru copii şi tineretul şcolar, scrisă în Voivodina, R.Serbia.

Autori: Brânduşa Juică şi Ileana Magda. Biblioteca: Opere alese, Colecţia: Antologii Volum: 264 p., Format: 24×17 cm

2. Românii din Pancio va , Monografie. Autori: Mircea Măran, Ilie Baba şi Valentin Mic Biblioteca: Monografii , Colecţia: Caiete Volum: 216 p., Format: 20×14 cm

3. Românii de peste Tisa , Românii din Srem şi Bačka de la primeleatestări documentare până astăzi. Monografie.

Autor: Costa Roşu Biblioteca : Cercetări , Colecţia: Documente Volum: 272 p., Format: 24×17 cm

4. Iancaid – satul şi oamenii, Istorie povestită a Iancaidului şiiancaizenilor. Reportaje, portrete de oameni de seamă, obiceiuri

Autor: Florin UrsulescuBiblioteca: Monografii , Colecţia: Caiete

Volum: 120 p., Format 20×14 cm5. Gheo rghe Alexici, texte de literatură poporană română.Microantologie de texte culese în localitatea Straja, Banatul sârbesc.

Carte semnată de Ionela Mengher. Biblioteca: Folclor bănăţean, Colecţia: Cercetări Volum: 240 p., Format: 21×13,5 cm

6. Studi i de folclo r li terar românesc d in Banatu l sârbesc Autor: Sima PetroviciBiblioteca: Folclor bănăţean, Colecţia: Cercetări Volum: 136 p., Format: 20,5×13,5 cm

7. Emigrările bănăţenilor în America (1880 -1914) Autor. Ervin Dubrović Biblioteca: Cercetări , Colecţia: Documente Volum: 136 p., Format 24×17 cm

8. Opere alese: Lia Magdu : Cercetări Autor proiect: Nicu CiobanuBiblioteca: Opere Alese, Colecţia: Pagini rememorabile Volum: 260 p., Format: 20,5×13 cm

9. Memorialul „Radu Flora” . Documente (1993-2003)Redactor coordonator: Lucian Marina

Volum editat împreună cu Societatea de Limba Română




14

din VoivodinaBiblioteca: Cartea ştiinţifică. Colecţia: DocumenteVolum: 272 p., Format: 24,5×17,5 cm

10. Frum oasele fest ivalur i . Album monografic. Autor: Todor UrsuBiblioteca: ALCAP (albume, cataloage, programe). Colecţia:Documente Volum: 160 p., Format: 27,5×21,5 cm

11. Torac. Album monograf ic . Autor. Diana Ocolişan Biblioteca: ALCAP (albume, cataloage, programe). Colecţia:Documente Volum: 180 p., Format: 30×24 cm

12. Lumea colorată a copilăriei . Album monografic. Autor. Marcel Drăgan Biblioteca: ALCAP (albume, cataloage, programe). Colecţia:Documente Volum: 60 p., Format. 27,5×21,5 cm

B. PUBLICAŢII (permanente ale ICRV)

Anuar 2013 (Redactorresponsabil: Costa Roşu)

Volum: 300 p., Format: 21×16cm

Jurnal 2013 (Redactorcoordonator: Camelia Bugar)

Volum: 136 p., Format: 21×16cm

Piramida, Primăvară/Vară (nr.dublu 9-10)

Redactor şef: Nicu Ciobanu Volum: 160 p., Format: 32×24 cm

Piramida, Toamnă/Iarnă (Nr.dublu 11-12)Volum: 160 p., Format: 32×24 cm

Cronica bănăţeană, Iarnă/Primăvară 2014,

Redac responsabil: Igor UngurVolum: 56 p., Format: 32×24 cm

Cronica bănăţeană, Vară 2014Volum: 44p., Format: 32×24 cm

Cronica bănăţeană, Toamnă/Iarnă 2014

Volum: 56 p., Format: 32×24 cm




15

C. PUBLICAŢII CARE APAR ÎN COEDITARE

Europa. Revistă de ştiinţă şi artă. Nr. 14/2014

Redactor şef: Pavel Gătăianţu

Volum: 164 pag., Format 23×20 cm

D. Cataloage, programe, pliante, ilustraţii (vederi), albume monografice

Cărţile şi publicaţiile care vor apare, sperăm, în România cu sprijinulfinanciar al consiliilor judeţene Alba, Caraş-Severin şi Timiş nu sunt supuseprocedurii de aprovizionare publică.

Cărţi care sunt planificate să apară în colaborare cu alte edituri şicu sp rijinul consiliilor judeţene Caraş- Severin, Timiş, Alba, Cluj...

- Enciclopedia Banatului, Vol. II. Presa bănăţeană,- Album monografic. Vlahii din Croaţia,- Învăţători şi profesori români din Voivodina, Vol. I, - Istoria în date. Românii din Voivodina- Patrimoniul Cultural al Românilor din Serbia.

Album monografic- Todor Manojlović: Poezii- Alexandru Ţinţariu: Mizeriile Vieţii (Folclor, amintiri, povestiri).

Manuscrise în pregătire

- Dicţionarul sârbo-român (ediţia a II-a)- Dicţionarul româno-sârb- Emil Petrovici – studii şi documente - Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Voivodina (împreună cu

Academia Română) - Dicţionarul etnologilor români din Serbia (împreună cu Academia

Română) În fine, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, planifică ca în

primăvara anului 2014 să procedeze la amenajarea sediului. Anume, la noul

edificiu achiziţionat în 2013 cu sprijinul financiar al celor doi fondatori:Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din R. Serbia şi GuvernulVoivodinei (Secretar iatul Provincial pentru Cultură şi Informarea publică), şicu mijloacele financiare proprii economisite în ultimii trei ani, la adaptarea luipentru necesităţile instituţiei noastre, aprovizionarea cu tehnica şi mobilierulnecesar. Pentru această acţiune vom separa mijloace menite activităţiinoastre primite de la Guvernul Voivodinei pe anul 2014.

La Zrenianin, februarie 2014Todor Ursu, director ICRV




16

RAPORT FINANCIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL ALMINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE PE ANUL 2013

(01.01.2013 – 31.12.2013)V E N I T U R I

POZI IA PLANIFICAT REALIZAT 1. Bugetul Republican 14.515.839,00 14.095.494,002. Bugetul PAV- activităţi curente 3.864.000,00 3.864.000,003. Bugetul PAV – menire; instituţi, fondator 1.006.000,00 1.006.00,004. Menire: programe şcolare 288.541,00 288.541,005. Proiectele Consiliului 700.000,00 265.000,006. Refundaţia - maternitate - 687.864,007. Bugetul Comunei Covăciţa - 22.000,008. Din anul 2012 500.000,00 500.000,00

T O T A L 20.874.380,00 20.728.899,00

C H E L T U I E L I

POZIŢIA PLANIFICAT

REALIZAT

1. Departamentul cultură 2.300.000,00 2.234.500,00 20.000,00 „Făşanc”, Grebenaţ 20.000,00 „Buna Vestire”

260.000,00 Marele Festival70.000,00 Maidanpec

100.000,00 „Festivalul de romanţe” 100.000,00 „Trompeta Bănăţeană „

15.000,00 „Eminescu“, Coştei 50.000,00 Tibiscus, „Drumuri de spice“ 50.000,00 Tibiscus „Oameni de seamă”

30.000,00 SLR „Festival Jitcoviţa“ 295.000,00 Marele Festival70.000,00 „Branko Olar” Slatina30.000,00 „Sadoveanu”, Sân Mihai 20.000,00 „V. P. Bocăluţ”, Torac95.000,00 „Steaua“, Ovcea20.000,00 „M. Eminsecu“, Coştei 20.000,00 „Luceafărul”, Vârşeţ 20.000,00 „Ion Bălan”, Iablanca 60.000,00 „Bega”, Zrenianin

40.000,00 C.C.„Doina”, Uzdin




17

10.000,00 „Wekant“, Satu Nou10.000, oo C.C., Doloave10.000,00 „M.Eminescu, Straja

10.000,00 „George Coşbuc”, Grebenaţ 10.000,00 „Nicolaie Bălcescu”, Sân Janeş 20.000,00 C.C., Satu Nou40.000,00„Ştefan Ştefu”, Ecica20.000,00 „Veselia“, Glogoni20.000,00 „Armonia“ Petrovasâla10.000,00 „Mladost“, Alibunar 50.000,00 Memorial „Dr. Radu Flora”

100.000,00 Festivalul „Tinereţea cântă” 100.000,00 Festivalul de satiră şi umor

20.000,00 C.C., Nicolinţ 30.000,00 „Mâini harnici bănăţene” 30.000,00 Comunitatea locală - Sân Mihai50.000,00 „Asociaţia Românilor”- Ovcea50.000,00 Deplasare la România20.000,00 Orchestra de cameră Zrenianin

Reprezentaţia .......................26.120,00 Spese de drum ............. 150.980.ooDiurne ...............................18.000,00Spese de drum - folclor . 44.400,00

2. Departamentul

învăţământ

1.500.000,00 1.485,740,00471.000,00 Onorarii profesori (bruto)100.000,00 „Matura Kako“ traducere

25.000,00 Isacova „Ziua limbii române” 50.000,00 „Lumea colorată a copilăriei” 37.000,00 Ş.G. „Sfântul Gheorghe” Uzdin 50.000,00 Ş.G. „Sfântul Gheorghe” Uzdin

cea mai bună şcoală 11.000,00 Diurne

521.540,00 Spese de drum

192.000,00 Bursele (4 bursieri)5.700,00 Alte cheltuieli

22.500,00 Procurarea cărţilor Ş.E. Vaisca

3. Departamentulinformare

1.050.000,00 970.700,00180.000,00 RTV Viktoria100.000,00 Radio „Far“

70.000,00 RTV Covăciţa 55.000,00 Tibiscus50.000,00 „Cenaclul r omânilor” Cuvin

95.000,00 TV Banat




18

20.000,00 Sărcia 20.000,00 Seceani30.000,00 „Dac” Satu Nou

16.800,00 Cotizaţia pentru seminar 25.000,00Ş.G. „Sfântul Gheorghe” Uzdin 49.300,00 „Cel mai bun tânăr ziarist”

Spese de drum ........................ 48.600,00Diurne ..........................................6.000,00Onorarii (bruto) ...................... 205.000,00

4. Departamentul uzullimbii

100.000,00 48.000,00 . 8.000,00 Spese de drum şi diurne 40.000,00 Onorarii (bruto) analiza situaţiei

actuale în domeniul uzului oficial al limbii5. Departame

ntulautoguvernare locală

120.000,00 120.000,00.20.000,00 Sân Mihai.50.000,00 Covin.50.000,00 Torac

6. Salarilebruto

5.600.000,00 5.509.798,00

7. Proiectul„Orchestra”

2.400.000,00 2.394.730,00

Autobus ........................................95.000,00Onorarii bruto......................... 2.196.230,00

Diurne............................................ 6.000,00Spese de drum............................ 97.500,00

8. Proiectul„Corurile”

1.100.000,00 1.091.201,00

Spese de drum (Corul de femei) .82.500,00Spese de drum (Corul bărbătes)723.200,00Onorarii dirijorii Coru bărbătesc 153.920,00 Onorarii dirijorul CorU de femei.....29.500,00Cheltuieli materiale .....................102.081,00

9. Editura„Floare delatinitate”

350.000,00 311.700,00

Tipografia (Floare)......................157.400,00Spese de drum ............................54.300,00Diurne.......................................... 5.000,00Onorarii red. tehnic (bruto) ....... 55.000,00PTT şi alte cheltuieli.................. 35.000,00Diplome ...................................... 5.000,00

10. Altecheltuieli

3.224.839,00 3.199.414,00Contabilitatea.............................210.000,00Provizii bancare....................... 133.804,00Spese de drum şi cazare.........929.474,00Diurne........................................215.105,00Telefon şi internet.................... 194.121,00




19

Chiria..........................................445.057,00 Întreţinerea ................................538.494,00Servicii PTT şi Pres....................120.926,00

Material tehnic, procurare ........306.213,00 Alte cheltuieli .............................106.220,0011. Reprezenta

ţia 50.000,00 38.580,00

3.200,00 Vizita ataşatului cultural 12.880,00 Vizita Ambasadorului13.600,00 Trupa de teatru din România8.900,00 Vizita delegaţiei din Timoc

12. Comisiapentru

tineret şisport

200.000,00 179.800,00 20.000,00 „Caraşul” Coştei

20.000,00 Şah: Mărgita 50.000,00 „Respekt“ Alibunar 20.000,00 „Cupa prieteniei” Râtişor

5.300,00 MedaliiTrofeie şi alte cheltuieli..................15.000,00 Spese de drum............................. 44.500,00Diurne............................................. 5.000,00

13. Comisiaculte

250.000,00 250.000,00

40.000,00 BOR Seleuş

90.000,00 BOR Vârşeţ 40.000,00 Biserica baptistă Straja40.000,00 BOR Pancevo40.000,00 BOR Toracul Mare

14. Comisiarelaţiiinternaţionale

100.000,00 94.000,00

Spese de drum si diurne...............94.000,00

15. MareleFestival defolclor

500.000,00 500.000,00

16. Festivalulcopiilor

200.000,00 200.000,00

17. Zilele deteatru

200.000,00 200.000,00

18. Transfermenire -

învăţământ 288.541,00

288.541,00

19. Finanţarea 1.006.000,00 1.006.000,00




20

Instituţilor acărorasuntem

fondatori

700.000,00 ICRV306.000,00 C.P.E. „Libertatea”

20. Revizia 150.000,00 140.000,00

21. Rezerva 185.000,00 105.000,00 10.000,00 „Eco“ Torac 12.000,00 „Cernaclul Românilor” Cuvin8.000,00 „Mâini harnici bănăţene” Petrovăs 10.000,00 „Etno art” Ovcea15.000,00 „Luna” Iancaid 20.000,00 “Tibiscus” Uzdin

30.000,00 BOR Petrovăsâla T O T A L 20.874.380,0

020.367.704,00

CONSILIUL NAŢIONAL AL MINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE

Raport de la şedinţa comisiei privind înmânarea burselor, la studenţi

Vineri, 14 februarie 2014, s-a întâlnit comisia în componenţa: mg.Marcel Drăgan, Anişoara Ţăran, Rodica Almăjan, Uţă Georgeta şi a ţinutşedinţa privind înmânarea burselor studenţilor care au candidat la ConsiliulNaţional în anul şcolar 2013/14.

La Concursul publicat în săptămânalul Libertatea, s-au anunţat 17studenţi. Dintre cei şaptesprezece candidaţi şaisprezece îndeplinesccondiţiile cerute prin concurs, adică specializarea lor este deficitară în şcolilenoastre. Comisia a fost unanim de acord ca cei şaisprezece studenţi săprimească câte zece burse (în perioada octombrie - iulie) de câte 5000 de

dinari pentru anul şcolar 2013/14. Comisia propune membrilor ConsiliuluiNaţional să accepte această decizie.

Novi Sad, 14.02.2014Comisia:

Mr. Marcel Drăgan Anişoara ŢăranRodica Almăjan

Georgeta Uţă




21

Candidaţii care îndeplinesc condiţiile la concursulpentru acordarea burselor

Candidat Profil Anul destudii

Facultate

Martin Alexandar Prof. de geografie şiinformatică

IV Facultatea deMatematică din Novi Sad

Luciei Loriana Jurnalistica IV Facultatea de Filologiedin Novi Sad

Şuboni Daniel Matematica didactică Master II Facultatea deMatematică şiInformatică din Timişoara

Neda Luminiţa Geografia IV Facultatea de Geografiedin Belgrad

Sfera Cristina Infor matică I Facultatea deMatematică dinTimişoara

Samoilă Irinela Sârbă-engleză III Facultatea de Litere,Istorie şi Teologie dinTimişoara

Mohan Ana Măria Romanistica I Facultatea de Filologiedin Novi Sad

Mohan Marian Romanistica IV Facultatea de Filologiedin Novi Sad

Sârbin Stefania Matematici finaciare Master I Facultatea deMatematică şiInformatică din Timişoara

Roman Veronica Istorie III Facultatea de Litere,Istorie şi Teologie dinTimişoara

Miclea Eleonora Romanistica I Facultatea de Filologiedin Belgrad

Spăriosu Mariana Romanistica I Facultatea de Filologiedin Novi Sad

Anca Stelian Matematici financiare Master II Facultatea deMatematică şiInformatică din Timişoara

Avram Ilia Teh. de analiză chimicăcu aplicaţii în industria

alimentară, cosmetică şi

Master II Facultatea de Chimie,Biologie, Geografie




22

farmaceutică

Prostran Denis Finanţe şi bănci III Facultatea de Economieşi de Administrare a

AfacerilorVasiliev Stefania Prof. de matematică IV Facultatea de

Matematică din Novi Sad

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA CASEI DE

PRESĂ Şl EDITURĂ „LIBERTATEA" PENTRU ANUL CALENDARISTIC 2013

Î n faţa unui bilanţ al anului 2013 vom articula acele segmentele careau marcat, mai nuanţat, pulsaţiile Casei de Presă şi Editură „Libertatea",precum şi activitatea fiecărui compartiment în parte, în anul 2013 . Casa şi-apropus o gestionare raţională, moderat ambiţioasă, dar responsabilă încadrul spaţiului identitar prin compartimentele care îi determină conţinutul. Înplan profesional au ajuns la expresie acele tendinţe care au evidenţiat

exemplele pozitive, potenţialul creativ, precum şi integritatea profesională. Î n activitatea noastră am ţinut cont că suntem singura instituţieromânească care promovează valorile autentice şi dreptul la informarea înlimba maternă, că avem capacitatea de a valorifica acele realizări care seimpun drept contribuţii deosebite la imaginea fiinţei naţionale, că trebuie săsprijinim orice acţiune care are la bază creaţia şi principiile estetice,proiectele care au pus în mişcare energiile creatoare – „Libertatea” princompartimentele ei a putut oferi o gamă extrem de vastă de exprimare aintereselor publice, în care şi-au găsit locul scriitorii noştri, publiciştii,

jurnaliştii, cadrele didactice, artiştii, protagoniştii scenei cultural-artistice, etc,

etc. Am căutat să indicăm asupra necesităţii cultivării unui echilibru, a unuidialog civilizat, să ne ferim de micile bufonării ale micuţului ghiduş, aleromânului dezorientat de povara unor complexe incurabile pe care nu leconştientizează, dar este părtaş la efectele lor nefaste. Firesc că şi uneleacţiuni, gen Facebook, în multe cazuri aduc deservicii, uşoare prejudicii, maimultă pagubă şi risipă de energie atât celor care alimentează pagina, cât şiimaginii Casei prin comentariile neavenite ale unor „prieteni Facebook",frustraţi.

Gestionarea Casei, în anul 2013, a urmărit: o prezenţă semnificativă aechilibrului financiar; un angajament capabil să răspundă, cu promptitudinea

necesară şi eficacitate, obligaţiilor faţă de angajaţi într-o vreme în care




23

momentul economic nu a fost deloc favorabil; s-a urmărit evitarea situaţiilorcare au putut să creeze dificultăţi financiare, datorii sau alte momentenepotrivite; am accesat proiectej care suplimentar au protejat siguranţa

financiar ă (din cele câteva, prin amploare care o avea,_amintim doarproiectul susţinut de Departamentul pentru românii de Pretutindeni; ne-ampropus să demarăm acţiuni care vor contura şi extinde spaţiul informativromânesc; s-a dorit o completare şi îmbunătăţire, o modernizare a procesuluide muncă; la nivelul Casei s-a urmărit, în esenţă, o gestionare raţională,profesională şi responsabilă - salariile şi toate obligaţiile financiare au fostachitate la timp, Casa n-a fost în datorii, publicaţiile Casei au văzut luminazilei în ritmul dorit, astfel că gestionarea raţională, profesională, responsabilă- proiectată de noi la începutul anului, azi, la ora bilanţului, se confirmă dreptrealizare concretă.

Desigur, în altă ordine de idei, în afara unui practicism, Casa noastrăaplică conceptul de a răspunde mai complex spaţiului informativ românescpe o arie mai vastă de extindere, printr -o prezenţă mai articulată şi maidiversă în zonele de interes ale Casei. Este ceva ce ţine de proiecţia de azi şide mâine a „Libertăţii". Oricum, pentru a lămuri intenţia noastră vom precizacă acel spaţiu ţine de zonele din Serbia de Răsărit şi Banatul românesc.

Această proiecţie este cuprinsă prin compartimentele deja existente aleCasei. Rezultatele obţinute sunt pe măsura în care Casa a reuşit să evitesituaţiile confuze legate de cititorii din spaţiile Sud-Dunărene, de multe orimai aprigi la cuvinte, decât la faptele conctrete, mai puţin dispuşi de a fi parte

componentă a spaţiului românesc informativ unitar şi mai mult de a căutaposibilităţi proprii de manifestare a interesului pentru presă. Mai degrabăinteresaţi de acapararea fondurilor din România, decât de a se crea un spaţiuinformativ comun.

În plan profesional, printr-o permanentă iniţiativă, îndreptată spre noimodalităţi, atât în abordarea conţinutului, cât şi în comunicarea noastră, am

încercat să urmăm cursul dicteului autonom şi al profesiei, drept reper înfuncţionarea compartimentelor Casei, respectiv publicaţiilor noastre.

Î n anul 2013 buna funcţionare a tuturor compartimentelor Casei a fostprima condiţie ca instituţia noastră să-şi păstreze rolul de promovare a

dreptului la informare şi exprimare în limba maternă. în acelaşi timp, atâtsăptămânalul „Libertatea", cât şi restul publicaţiilor Casei, precum şi Editura,au parcurs o decadă semnificativă, prin conţinutul oferit au atins onorabileletrepte ale maturităţii. Acum e momentul să ne referim şi la aspectul vizual alpublicaţiilor noastre. în mare parte ele rezistă aprecierilor pretenţioase, însă

în cazul săptămânaului „Libertate" partea care ţine de tipografie, lasă dedorit. Tipărirea ziarului la o tipografie mai performantă necesită şi un efortfinanciar din partea Casei, dar şi un preţ pe măsura calităţii - Casa estepregătită pentru acest „dulce sacrificiu", însă cititorul nostru nu este pregătitsă-l plătească, astfel că şi tiparul e pe măsura preţului ziarului, dar şi a

preţului plătit de cititor.




24

Finalul anului 2013, prin adoptarea Legii cu privire la schimbarea şicompletarea Legii privind sistemului bugetar , a adus dificultăţi majore îngestionarea Casei - într-o perioadă care nu putea fi mai nefavorabilă pentru

Casă - în vremea când 5 angajaţi au ieşit la pensie şi când prin măsurileGuvernului Serbiei sunt sistate angajările în câmpul muncii până în anul2016. Î nsă, aceeaşi Lege îngreunează buna colaborare şi cu cei aproape100 de colaboratori externi ai Casei, în realitate, reducând posibilitatea de aavea doar doi colaboratori externi. Aşadar, finalul de an anunţă o perioadădestul de dificilă în ceea ce priveşte gestionarea Casei, ca urmare arestricţiilor şi măsurilor de consolidare economico-financiară în ţară.

Săptămânalul Libertatea(Raport semnat de Teodora Smolean, redactor responsabil)

Finele anului, fie că ne bucură sau întristează, pentru că inevitabil timpul sescurge precum nisipul din clepsidră, dar fără să-l mai putem întoarce,reprezintă o perioadă de analiză când trebuie să tragem o linie şi să vedemcâte din cele planificate la începutul anului calendaristic, am reuşit să lepunem în pr actică până la finele acestuia.

Desigur câ fiecare an este specific, atât prin evenimenteledesfăşurate, cât şi prin influentele vremurilor în care trăim, de care presamereu a fost atinsă. Fie câ ne referim la resursele financiare, care, din

păcate, sunt tot mai puţine, sau la oameni.




25

Un lucru este cert, anul 2013 a fost un an al schimbărilor, mai alescând vine vorba despre publicaţia centrală a Casei de Presă şi Editură„Libertatea", săptămânalul care poartă acest nume mai mult decât

reprezentativ - Libertatea. Presa trebuie să reflecte în aşa fel realitatea, încât în procesul acestasă nu deformeze lucrurile, nici în bine, nici în rău. Să fie o oglindă sinceră avremurilor în care trăim. O presă în care să nu se uite că scriem despreoameni, nu despre lucruri. Şi, nu în ultimul rând, scriem pentru oameni.Presa trebuie să răspundă nevoilor fundamentale ale publicului său cititor.Ghidată de aceste segmente şi în 2013 am încercat, ca în paginile ziarului,fidelul cititor să poată găsi atât un conţinut variat care să-i satisfacă setea deinformare, punându-l la curent cu tot ceea ce s-a petrecut în minoritateanoastră, şi mult mai larg, dar, totodată, în textele publicate să fie prezentată

realitatea aşa cum este, să nu uităm să spunem lucrurilor pe nume, fărăreţineri şi teamă, fără machiaje şi retuşări în photoschop. Pentru a verifica în ce măsură conţinutul ziarului satisface aşteptările

cititorilor, este necesar ca periodic să apelăm şi la sondajele de opinie, dreptindiciu în reuşita conceptului, respectiv incorporarea unor sugestii care pot ficălăuzitoare în activitatea gazetărească. Pornind de la această idee, de a neforma o imagine asupra viziunii beneficiarilor noştri, în urmă cu câteva luni,am realizat un chestionar alcătuit din 15 întrebări, majoritatea întrebări grilă,acestea fiindu-ne şi un posibil reper în activitatea de viitor a săptămânaluluinostru „Libertatea". Trebuie menţionat că acest chestionar l-au completat

doar o parte din cititorii noştri (180) din satele, respectiv localităţile în careavem un număr mai mare de abonaţi precum la Torac, Satu-Nou, Uzdin,Nicolinţ, Coştei, Vârşeţ, Zrenianin. Î n intenţia de a afla cât mai multeinformaţii despre calitatea ziarului ca produs, aprecierea conţinutului, adesignului, a rubricilor... am decis ca chestionarul să fie anonim. Metoda deadministrare a fost la domiciliu, iar perioada de desfăşurare septembrie 2012- august 2013. Prin acest studiu s-a remarcat faptul că domeniul profesional

jurnalistic presupune cunoaşterea cât mai extinsă a variatelor domenii, ceeace presupune ca şi conţinutul unei publicaţii să fie cât mai variat din punct devedere tematic pentru a satisface gusturile fiecăruia. Se observă că cititorii

doresc să afle cât mai multe informaţii din imediata lor apropiere, intereselelor axându-se pe informaţiile actuale din satele şi localităţile voivodinene,având ca punct de plecare localitatea natală. Ca particularitate a acesteidimensiuni, se menţionează diferenţa de opinie a cititorilor cu tematicaabordată, care susţin în mai mare măsură necesitatea ridicării standardelorde calitate ale designului, în vederea creşterii performanţelor profesionale aleziarului. Percepţia privind valorile conţinutului oferit - sistemul valoric altextelor publicate conform studiului efectuat este unul echilibrat. La nivelulrealizării unui material primează noutatea informaţiei în detrimentulprincipiilor deontologice şi a concordanţei cu realitatea. Î n opinia

participanţilor la studiu destinul uman, activităţile oamenilor, pasiunile şi




26

sfaturile de sănătate, frumuseţe, gospodărie sunt temele ce captează atenţiacel mai mult, acest fapt fiind observabil mai accentuat la nivelul aprecieriirubricilor ziarului. Un fapt deloc neglijabil este vârsta participanţilor la acest

studiu, unde observăm că cei mai numeroşi sunt cei peste 50 de ani (68%). Î n ceea ce priveşte conţinutul ziarului pe pagini, ordinea paginilor arămas neschimbată faţă de ultimii doi ani: Actualităţi - pagina 2, EuroBoard -pagina 3, Voivodina - pagina 4, Axa R - pagina 5. În focar (Interviu) - pagina6, Retrovizor - pagina 7, Cultură - paginile 8 şi 9, Comuna Alibunar - pagina10, Comuna Panciova - pagina 11, Comuna Vârşeţ - pagina 12, ComunaZrenianin / Jitişte - pagina 13, Caleidoscop -pagina 14, Comemorări /Publicitate - pagina 15, Sport - pagina 16, Casa românească - pagina 17,Oglinzi panonice - paginile 18 şi 19, Lumea femeii - pagina 20, Mozaic -pagina 21, Repere economice - pagina 22, Program TV - pagina 23 şi

Ecologie - pagina 24.Desigur că, uneori, conţinutul a fost unul mai extins, spre exemplunumerele festive de Paşti sau Revelion, când am publicat număr dublu (de32 de pagini), cu mai multe interviuri, foiletoane şi reportaje, introducândperiodic şi unele rubricii noi, precum Mărturisiri, Anul nou în timp şi spaţiu etc.

Au fost cazuri, când unele pagini au fost extinse de la o pagină sau două, latrei, spre exemplu la Cultură, de mai multe ori am dedicat trei pagini, oferindmai mult spaţiu evenimentelor culturale sau paginii Caleidoscop, Comemorărişi altele. După cum am anunţat la începutul anului, unele pagini din 2013 auprimit o altă dimensiune, fiind puţin modificate.

Considerând că articolele nu trebuie să aibă un caracter strictinformativ, ci să reliefeze şi aspecte de conţinut privind operele unorpersonalităţi de marcă, judecăţi de valoare, activităţi care depăşesc unelestandarde... a apărut rubrica Galeria creatorilor la pagina 8-a Cultură, în caresunt prezentaţi oameni din cinematografie românească, muzicieni, oamenide artă, cu toate profesiile participante - regizori, actori, scenarişti,compozitori, aranjori, solişti vocali şi instrumentişti, coregrafi, pictori, poeţi,scriitori etc. Articolul noii rubrici raportează în mod implicit biografiileindividuale, prin datele cu privire la evoluţia lor şi realizările în domeniulprofesat.

Pagina 6 În focar este concepută a fi o pagină captivantă, fie că ampublicat texte care să analizeze şi informeze publicul despre teme actuale dinminoritatea noastră, fie că am realizat sondaje de opinie cu cititorii vizândproblemele care persistă la românii din Serbia.

La pagina 20 - Lumea femeii din luna aprilie am introdus Concursulpentru bebeluşul lunii, prezentând număr de număr câte 3 sau 4 bebeluşi,care la finele lunii au intrat în luptă pentru premii, oferite de sponsorii noştri.La sfârşitul lunii decembrie, toţi premiaţii au intrat în concurs pentru premiulBebeluşul anului.

Pagina Mozaic d e asemenea a fost împrospătată. Reportajul semnat

de Costa Roşu a rămas în partea de sus a paginii, iar în partea doua a




27

paginii, jos, am introdus rubrica „Din fototeca Libertăţii", publicând câte-oimagine veche, care reflectă activităţi din anumite perioade, din mai multelocalităţi din Voivodina. Tot la pagina respectivă am introdus şi un ghid

telefonic - Telefoane utile, numere de telefon ale comunităţilor locale,căminelor sanitare, spitale, şcoli generale, medii, facultăţi. La început amamintit că anul acesta a fost un an al schimbărilor, referindu -ne, nu doar launele modificări de conţinut al ziarului, dar şi la oamenii care se ocupă derealizarea lui, concret la angajaţii Casei care au ajuns la vârsta pensionării şicare sunt direct implicaţi în elaborarea ziarului. Î n această ordine de ideiamintim pe George Subu, primul care a plecat în pensie anul acesta (deşi şi -a exprimat dorinţa să mai colaboreze la ziar o perioadă, astfel că paginileVoivodina şi Oglinzi panonice încă mai poartă semnătură sa. Agricultura estedomeniul pe care l-a cercetat, analizat şi consemnat cel mai mult în paginile

Libertăţii. Mai mulţi ani a redactat Alamanahul agricol, dar nu trebuie lăsatedeoparte şedinţele şi evenimentele organizate de Guvernul Voivodinei, lacare a fost prezent, urmărind atent spre publicare în ziar), Eugenia Băl teanu(una dintre ziariştii paginii Retrovizor), Ana Ginu sau Anuica, cum estealintată în redacţia noastră (este un nume care încă mult timp se va pronunţacând vine vorba de instituţia noastră. Nu doar că peste 4 decenii a fost„prima şi ultima" în Casa de Presă şi Editură „Libertatea", ca secretararedacţiei, ci şi o persoană devotată Casei, pe care toţi noi ne-am putut baza,de cele mai multe ori fiind şi un fel de conştiinţă a ziariştilor, şi nu numai,pentru că mereu ne-a reamintit ceea ce ne-am înţeles că facem, fără ca să-i

scape ceva. Simeon Lăzăreanu (redactorul a trei pagini - două de cultură şipagina Retrovizor), Radomir Muncean (redactorul paginii Comuna Vârşeţ).Desigur că lipsa fiecăruia dintre cei cinci oameni ai Libertăţii, va fi simţită.Paginile redactate de ei, vor fi preluate de alţii.

O problemă cu care redacţia săptămânalului se confruntă de decenii în şir, este tipografia slabă, care de cele mai multe ori lasă o impresie greşităasupra cititorilor, o pată gri care deformează imaginea unei publicaţii reuşite.

Pagina pe Facebook a săptămânalului este tot mai vizitată, numărulprietenilor până la finele lunii decembrie 2013 este de 1670, practic dublat încomparaţie cu numărul prietenilor din decembrie 2012. Din păcate numărul

prietenilor ziarului pe Facebook, nu se află, în acelaşi procent, şi pr intreabonaţi. Î ncă o dovadă eclatantă despre mentalitate şi solidaritatearomânului minoritar.

Acest cont al ziarului este foarte important, nu doar pentru a informamai devreme cititorii, ci şi pentru a anunţa unele evenimente, acţiuni,activităţi, puţin mai altfel decât cum este conceput în paginile săptămânalului,iar o notă aparte este promovarea ziarului, respectiv a conţinutului, înainte caacesta să apară în formă tipărită, avantajând cititorii şi cu mai multe imaginide la unele evenimente, postate în albumul foto. Noua acţiune a ziaruluinostru,




28

Concursul pentru bebeluşul lunii , pe care l-am iniţiat în luna aprilie2013, s-a bucurat de o mare priză, îndeosebi în rândurile părinţilor, bunicilorşi rudelor... bebeluşilor anunţaţi, astfel că la acest concurs lună de lună auparticipat în jur de 20 de bebeluşi din mai multe localităţi din Serbia,România, Canada, Statele Unite ale Americi, Spania, Franţa... Aici amintimrolul contului de facebook, unde am publicat în albumuri foto, fotografiilebebeluşilor participanţi, care au primit aprecieri prin like-uri, acesteadepăşind, de mai multe ori, cifra de peste 1000 de like -ri pentru un singurbebeluş.

Jurnalismul de mâine va şti alfabetul tuturor simţurilor. Se va scrie culitera, cu sunetul, cu imaginea. Aceste produse multimedia, în care poţi, înacelaşi timp, să vezi, să asculţi, să citeşti, sunt fabuloase, fiindcă ne iau maipuţin timp şi ne oferă mai multă informaţie. Se tinde spre povestea totală,spusă cu toate mijloacele de care dispunem, dar mai ales cu cele vizuale,

care sunt cele mai de impact. De aceea şi site-ul săptămânaluluiwww.libertatea.rs redizainat din ianuarie 2013, îmbogăţit cu mai multe

compartimente, mai uşor de utilizat, trebuie să ne fie un reper spre a neatrage cititori tineri, care nu sunt obinuiţi cu informaţia de pe hârtie. Trebuiesă precizăm că pe parcursul întregului an site-ul a fost vizitat aproape zilnicde câteva sute de vizitatori din ţară şi străinătate. Am introdus şi formularulde abonament prin care cititorii virtuali se pot abona încât doresc săprimească cu regularitate versiunea tipărită a săptămânalului.

Când vine vorba de preţ şi tiraj, situaţia a rămas neshimbată faţă deanii trecuţi, avem şi abonaţi noi, dar într -un număr nesemnificativ pentru a

schimba tirajul de 2.600 de exemplare pe săptămână.

http://www.libertatea.rs/






29

EDITURA „LIBERTATEA" (Raport semnat de Vasa Barbu, redactor responsabil)

Editura „Libertatea" din Panciova a încheiat anul editorial 2013 cu unnumăr mai mare de cărţi publicate sub sigla ei, comparativ cu anul editorial2012, când au fost publicate numai 13 cărţi. Deşi pentru unii anul 2013 a fostunul cu ghinion, din pricina cifrei nefaste 13, în cazul Editurii „Libertatea", el afost un an editorial fructuos, ţinând cont de faptul că ea a reuşit să scoată desub teascurile tiparului 18 titluri noi, adică 13 mărturii livreşti despre prezentulşi trecutul nostru, ele fiind diversificate ca gen şi scrise de autori deja afirmaţişi de autori care păşesc pe făgaşul afirmării, unii debutând chiar acum sub

sigla ei.




30

Cărţile editate pe parcursul anului 2013:

1. ALMANAHUL „LIBERTATEA" 2014 - tradiţionala publicaţie a Casei

„Libertatea" - cândva „Calendarul Poporului" (din 1947), respectiv,Calendarul Popular, iar din 1988 şi până în prezent „Almanahul Libertatea". Acest almanah cuprinde principalele evenimente culturale şi spirituale dinetnia română din Voivodina şi Serbia de Răsărit, sub formă de reportaje,rapoarte, articole şi portrete semnate de ziariştii „Libertăţii" şi colaboratorii săiexterni, ele fiind ilustrate cu fotografii autentice;

2. MONOGRAFIA ŞCOLII DIN ALIBUNAR de MIRCEA SAMOILĂ(coautor Irinel Samoilă) - o monografie în limba română despre trecutul şiprezentul Şcolii Generale „Frăţie şi Unitate" din Alibunar, bogat ilustrată cufotografii şi documente de odinioară; .

3. MONOGRAFIJA ŠKOLE U ALIBUNARU - MIRCEA SAMOILĂ(coautor Irinel Samoilă) - este ediţia în limba sârbă a monografiei despreŞcoala Generală „Frăţie şi Unitate" din Alibunar;

4. 2000 KARAKTERA de NEMANJA ROTAR, carte în limba sârbă deNemanja Rotar, scriitor din Panciova - un volum de critică literară, respectiveseuri, în care, cu ajutorul a 2000 de caractere, autorul analizează cele maide seamă opere ale scriitorilor sârbi sau aparţinând literaturii universale,opere care au văzut lumina tiparului în secolul XX sau la începutul sec. XXI;

5. LA RĂSCRUCE DE ERESURI de Ivo Muncian - un volum de poezii ale cunoscutului scriitor de limbă română şi sârbă şi traducător din aceste

două Umbri, domiciliat la Timişoara, volum ce vine să-i marcheze aniversarea frumoasei vârste de 70 de ani de viaţă şi prin care Editura "Libertatea"leagă noi punţi între literaturile a două popoare vecine - sârb şi român;

6. VESTIGII PRIN PIEŢE de NEDELJKO TERZlĆ - o carte de poeziiale poetului Nedeljko Trezić, apărută în limba română, în traducerea lui loanBaba, rezultat al colaborării Editurii „Libertatea" şi a „Colecţiei revisteiLumina";

7. BIBLIOGRAFIA SĂPTĂMÂNALULUI"LIBERTATEA" deCOSTAROŞUcuprindeunităţi bibliogr afice semnate de ziariştii şi colaboratoriisăptămânalului "Libertatea" în perioada 2007-2011 şi face parte din marele

proiect editorial al "Bibliografiei Românilor din Voivodina", pe care autorul şieditura noastră îl realizează pe parcursul mai multor decenii;8. VISUL DIANEI de MARIANA STRATULAT - în urma piesei sale de

teatru cu acelaşi titlu, prezentată cu succes pe scena din Coştei de cătreelevii din această localitate, scriitoarea Mariana Stratulat s-a încumetat şi areuşit să scrie câteva texte dr amatice - piese de teatru, pe care Ie-a încadrat

în prima sa lucrare de dramaturgie închinată copiilor - despre copii şi pentrucopii, piese de teatru care pot fi montate şi de către elevii altor şcoli generalede la noi, unde copiii învaţă în limba română. Cartea este o contribuţie a edi turii noastre la afirmarea scrierilor dramatice în limba română menite copiilor;




31

9. BOLBOROSIRI de ELENA COJOCAR - Pe tot parcursul existenţeisale, Editura „Libertatea" a pus accentul pe lansarea de nume noi în rândurileautorilor săi şi în literatura română de pe meleagurile noastre. Aşa este cazul

şi cu Elena Cojocar, originară din Straja, de altfel profesoară de limba şiliteratura română la Şcoala Generală „Sfântul Gheorghe" din Uzdin. Aceastăplachetă reprezintă debutul ei literar în poezia românească din Voivodina,debut care sperăm săi fie de bun augur;

10. PASTORALE SECULARE de GHEORGHE NOVAC - GheorgheNovac din lablanca, domiciliat la Vârşeţ, se ocupă de multă vreme de trecutulnostru cultural şi istoric, aşa că l-au tentat şi manuscrisele româneşti scrisecu grafie chilirică şi păstrate în bisericile ortodoxe româneşti de la noi, pecare ni le prezintă sub forma unui studiu monografic;

11. 65 DE ANI DE BELETRISTICĂ de VASA BARBU şi NICU

CIOBANU - o lucrare monogr afică închinată autorilor români de la noi careau publicat cărţi de beletristică originală (poezie, proză, teatru, reportajeliterare) la Editura „Libertatea" în perioada 1947-2012, respectiv într-unrăstimp de 65 de ani. Cartea oferă date biobibliografice despre autori,prezentarea cărţilor lor publicate la „Libertatea" şi referinţe critice semnate deautorii acestei lucrări asupra cărţilor de beletristică apărute sub sigla edituriinoastre;

12. ADEVĂRURI BANDAJATE / OBLOZENE ISTINE este cel mai nouvolum de poeme a lui loan Baba, apărut în Biblioteca „Cartea Bilingvă” - înlimbile română şi sârbă, traducerile în limba sârbă fiind semnate de Ivo

Muncian, Bogdanka Petrović şi de către autor; 13. MĂŞTILE DIN VENEŢIA de Eugenia Bălteanu este un volum depoeme prin care autoarea îşi rotunjeşte creaţia poetică îndelungată şidovedeşte avansarea sa în timp, din aspect tematic şi la nivel de inspiraţie;

14. LEXICONUL SOLIŞTILOR VOCALI Şl INSTRUMENTIŞTI AlPOSTULUI DE RADIO NOVI SAD de ILEANA OCOLIŞAN BABA - aceastălucrare lexicografică ne prezintă, cu ajutorul cuvintelor şi fotografiilor, soliştiivocali şi instrumentişti din rândurile etniei noastre române care au avutimprimări la acest post de radio de-a lungul existenţei de şase decenii aacestei importante instituţii de radiodifuziune din Voivodina;

15. ISTORIA MEDICINEI ÎN BANAT de IOSA LOTREAN - lucrareamonografică a medicului losa Lotrean, originar din Sân-Mihai, abordează

începuturile şi dezvoltarea medicinei în Banatul sârbesc; 16. APUS DE RĂSĂRIT de AURORA ROTARIU PLANIANIN este a

cincea carte de poezii a autoarei;17. IMPULSURI TINEREŞTI este o carte consacrată creaţiei literare

a generaţiei anilor 2000, reprezentată de membrii Cenaclului Literar "TinereleCondeie" al Liceului "Borislav Petrov Braca" din Vârşeţ şi de tânăraprozatoare OANA URSULESCU din Novi Sad. Creaţiile tinerilor cuprinşi înaceastă antologie au fost selectate de prof. ION BERLOVAN şi de VASA




32

BARBU, designul copertei l-a conceput tânăra MIHAELA DAVID, iar prefaţao semnează TEODORA SMOLEAN, coordonatoarea revistei "Tinereţea".

18. OPINII Şl REFLECŢII de VIRGINIA POPOVIĆ această carte

încadrează studii asupra liricii româneşti contemporane scrisă de autoriromâni din Voivodina. Ea ne oferă posibilitatea de a înţelege mai bine unde aajuns şi încotro se îndreaptă creaţia poetică a românilor din această zonă aEuropei, respectiv de a-i cunoaşte pe poeţii care scriu în aceste vremuri nuprea favorabile poeziei.

După cum se poate observa, în anul editorial 2013, Editura"Libertatea" a acordat atenţie atât cărţilor care au marcat debuturi editoriale,cât şi autorilor deja afirmaţi, apoi a publicat cărţi de poezie, teatru pentrucopii, critică literară, eseuri, cărţi de istorie culturală sau ce ţin despiritualitatea românească de la noi, la fel cărţi de tip almanah, bibliografie

sau lexicon, cuprinzând totodată mai multe sfere tematice: literatura,medicina, muzica, lexicografia, istoria. Proză a publicat doar în cadrulantologiei de creaţie literară a tinerilor „Impulsuri tinereşti", nu însă într -unvolum aparte, cum a fost cazul în anii precedenţi. De asemenea a tins săstabilească şi să întărească noi punţi culturale şi literare între autorii săi dediverse etnii, în primul rând română şi sârbă, dar şi de alte etnii. Cărţile aufost publicate în general în limba română, dar şi în limba sârbă, în traduceredin aceste două limbi, dar şi în ediţie bilingvă - româno-sârbă. La fel s-aubucurat de un aspect grafic deosebit şi inedit.

Prezentări şi lansări de cărţi:

În anul 2013 ne-au bucurat lansările şi prezentările cărţilor noastre la NoviSad (Salonul Internaţional de Carte), Belgrad (Târgul Internaţional de Carte),Zrenianin (Salonul de Carte al Institutului de Cultură al Românilor dinVoivodina), Coştei (Ziua S.C.A. „Mihai Eminescu"), Vârşeţ (Ziua ConsiliuluiNaţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia), Cuvin (Ziua Românilordin Cuvin), Alibunar (Ziua Şcolii), Panciova (manifestarea „Un an editorial

într-o singură zi") şi manifestările literare ale revistei „Lumina") şi în alte sate (Uzdin, Satu-Nou, Petrovasâla şi Ovcea - în cadrul Coloniei Literare,

organizată de Societatea de Limba Română din Voivodina), precum şi înpresa scrisă şi la radio şi televiziune (în primăvara anului 2013, redactorulresponsabil al Editurii „Libertatea", Vasa Barbu, împreună cu directorul Casei„Libertatea", Nicu Ciobanu, redactoarea responsabilă a săptămânalului„Libertatea" şi redactoarea-coordonatoare a revistei „Tinereţea", TeodoraSmolean, şi cu redactorul responsabil al revistei „Bucuria Copiilor", loţa Bulic,au fost găzuiţi în transmisie directă, în emisiunea „Contact", de cătreredactorul Televiziunii Voivodina - Redacţia în limba română, loan Baba, dealtfel şi redactor responsabil al revistei „Lumina", când s-a vorbit despreactivitatea generală a Casei „Libertatea", inclusiv a editurii noastre şi

producţia ei de cărţi).




33




34

Lansările de carte din anul 2013 au avut loc cu diferite ocazii şi auvizat în principal cărţile publicate în anul 2012, dar şi unele publicate în anul

2013. Astfel, la Satu-Nou, la sfârşitul lunii ianuarie a fost lansat, la Casa deCultură, romanul Mărioarei Stojanovic „Vorbeşte-mi despre mama", iarversiunea sârbească a aceluiaşi roman - „Pricaj mi o majci" - a fost lansată îndata de 5 martie la Biblioteca Oraşului Belgrad. Î n 2 februarie, la Coştei, cuprilejul marcării Zilei S.C. A. „Mihai Eminescu", a avut loc, la Şcoala Generalădin loc, lansarea cărţii de poezii „Nocturne" de Mariana Stratulat.

Î n 4 martie, în termenul rezervat Editurii „Libertatea", în cadrulSalonului Internaţional de Carte de la Novi Sad, la standul comun al activităţiieditoriale a minorităţilor naţionale din Voivodina (în organizareasecretariatelor proviniciale pentru Cultură şi Minorităţi Naţionale), au fost

lansate cărţile: „Mansarda de Vest", poeme de Slavco Almăjan" şi „Antologijarumunske proze u Vojvodini" de Ileana Ursu, iar totodată a tost prezentată întreaga producţie de cărţi din anul 2012 a Editurii „Libertatea".

Î n 28 martie, în Sala cu Portrete a Casei „Libertatea" din Panciova, încadrul colocviului revistei „Lumina" consacrat împlinirii a 230 de ani descriere românească pe meleagurile noastre, s-a vorbit anticipat desprecartea lui Gheorghe Novac „Pastorale seculare", studiu monografic publicatde Editura „Libertatea" spre sfârşitul anu lui 2013.

Î n cadrul marcării Zilei Casei „Libertatea" - 27 Mai, în Sala cu Portrete,s-a desfăşurat tradiţionala manifestare literar -livrească „Un an editorial într -o

singură zi", ediţia consacrată cărţilor publicate în anul 2012. Juriul despecialitate în componenţa: Nicu Ciobanu (preşedinte), Eugenia Bălteanu şiValentin Mic (membri), a apreciat cele 13 cărţi publicate în anul editorial2012: Cea mai bună carte a anului editorial 2012, proclamată de juriu, a fostvolumul de poeme „MANSARDA DE VEST" de SLAVCO ALMĂJAN - autorula primit o diplomă specială şi un tablou de pictorul Ionel Popovici.

Î n ziua de 25 iunie, în Sala Adunării Comunei Alibunar, a avut loclansarea ediţiilor în limba română şi sârbă ale monografiei Şcolii Generale„Frăţie şi Unitate" din Alibunar de Mircea Samoilă (coautor Irinel Samoilă).

Î n ziua de 20 iunie, Cenaclul Românilor din Cuvin a sărbătorit Hramul

Sf. Ilie al B.O.R. din loc şi cu această ocazie au invitat C.P.E. „Libertatea" dinPanciova să le fie oaspete. Cu acest prilej, la Centrul de Cultură, a avut loc oexpoziţie de cărţi şi publicaţii ale „Libertăţii" (care au fost donate biblioteciicenaclului amintit) şi s-a desfăşurat un moment literar cu participareascriitorilor Nicu Ciobanu, Eugenia Bălteanu, Valentin Mic, Nada Malek şiVasa Barbu. Despre Casa „Libertatea" a vorbit directorul Nicu Ciobanu,despre săptămânalul „Libertatea" redactoarea responsabilă TeodoraSmolean, iar despre Editura „Libertatea" redactorul responsabil Vasa Barbu.

Î n Sala cu Portrete a Casei „Libertatea", la sfârşitul lunii decembrie2013, în cadrul colocviului revistei „Lumina" consacrat creaţiei lui Nichita

Stănescu au fost lansate, în prezenţa autorilor, cărţile de poezii: VESTIGII




35

PRIN PIEŢE de NEDELJKO TERZIĆ, traducere în limba română de loanBaba (coeditare Editura „Libertatea" şi Colecţia revistei „Lumina') şi LARĂSCRUCE DE ERESURI de Ivo Muncian.

Trebuie să precizăm că fiecare lansare s-a bucurat de mare interes şide un număr mare de iubitori de carte şi că de fiecare dată a fost prezentatdr umul parcurs de Editura „Libertatea" în cei peste 65 de ani lăsaţi în urmasa, precum şi producţia editorială de aproape 1.000 de titluri publicate

începând din anul 1945.Producţia din ultimii ani a Editurii „Libertatea" a fost expusă (sau

vorbindu-se despre ea prin intermediul cărţilor expuse) - fiind prezentatetotodată şi săptămânalul „Libertatea" şi revistele "Bucuria Copiilor","Tinereţea" şi "Lumina" - la Târgul Internaţional de Carte de la Belgrad (dintoamna anului 2013), la Salonul de Carte al Institutului de Cultură al

Românilor din Voivodina de la Zrenianin (toamna anului 2013), la ZiuaConsiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia (începutul luidecembrie 2013, la Centrul "Millenium" din Vârşej) şi în cadrul Coloniei Lite rare, organizată de Societatea de Limba Română din Voivodina în toamnaanului 2013 în mai multe sate - Uzdin, Satu-Nou, Petrovăsâla şi Ovcea.

Cărţile, activităţile, manifestările şi acţiunile Editurii „Libertatea" au fostconsemnate în mass-media electronică (radio şi TV) şi scrisă. Astfel, pelângă săptămânalul „Libertatea"şi revistele „Lumina" şi „Tinereţea", la edituranoastră, cărţile şi autorii ei s-au referit Radioteleviziunea Voivodinei din NoviSad, săptămânalul „Pančevac", Radioteleviziunea Panciova,

Radioteleviziuna Covăciţa, TV „Banat" din Vârşeţ, Radio „Far" din Alibunar,Radio Reşiţa, Radio Cuvin, Radio Timişoara, Radio România Internaţional(Bucureşti) şi altele, iar autorii noştri s-au inclus în activităţile şi acţiunileSocietăţii de Limba Română din Voivodina, ale revistei „Lumina", aleInstitutului de Cultură al Românilor din Voivodina de la Zrenianin, precum şi

în cele ale Societăţii Literar - Artistice „Tibiscus" din Uzdin sau ale altorasociaţii ale cetăţenilor, cum este, de exemplu, Centrul pentru InstituţiiDemocratice şi Drepturile Omului din Novi Sad.

Editura „Libertatea" a sprijinit, donând cărţi, unele acţiuni ale Societăţiide Limba Română din Voivodina, ale Fundaţiei Române de Etnografie şi

Folclor din Voivodina, ale Centrului pentru Instituţii Democratice şi DrepturileOmului din Novi Sad, dar şi ca sponsor al Festivalului de Muzică Uşoară„Tinereţea Cântă" de la Uzdin.

Despre cărţile anului editorial 2013 se va vorbi mai mult la lansările ceurmează în anul 2014 şi în cadrul manifestării "Un an editorial într-o singurăzi", consacrată titlurilor publicate în anul 2013, manifestare ce se va ţine înprimăvara anului curent.




36

REVISTA DE LITERATURĂ, ARTĂ Şl CULTURĂ TRANSFRONTALIERĂ"LUMINA"

(Raport semnat de loan Baba, redactor responsabil)

În anul 2013, r evista de literatură,artă şi cultură transfrontalieră "Lumina"şi-a continuat traiectoria de a se înscriepe simeza valorilor contemporaneromâneşti şi universale cu patru numereduble (1-2, 3-4, 5-6, 7-8). Cele patruvolume trimestriale totalizează 496 depagini (31 de coli de tipar) în cadrulcărora au fost inserate contribuţiile a

104 de semnatari - scriitori şi poeţi,critici şi istorici literari, profesoriuniversitari, academicieni, artişti plasticitraducători din ţară şi străinătate. Autoriicontribuţiilor din revistă sunt numereprezentative din Serbia, România,Spania, Republica Moldova, S.U.A., iar

în unele numere sunt publicate şi selecţiitraduse din opera marilor scriitori ailiteraturii universale - Marea Britanie,

Franţa şi Suedia.Concomitent cu cele patru realizări, revista a mai organizat treicolocvii (două internaţionale) din ciclul " Î mpotriva uitării". Primul, evenimentproeminent al existenţei noastre, a fost consacrat "Marcării a 230 de ani descriere românească în Banatul sârbesc" (28 martie 2013, în Sala cu portretea C.P.E. Libertatea, la Panciova) la care au participat şi P.S. Lucian Episcopal Caransebeşului, P.S. Daniil, administrator al Episcopiei "Dacia Felix",reprezentantul Ambasadei României la Belgrad, 22 de participanţi veniţi dinSân Mihai, Uzdin, Novi Sad, Satu Nou, Vârşeţ, Caransebeş, Belgrad,lablanca, Râtişor, Nicolinţ şi Panciova. Participanţii au semnat şi o scrisoare

de sprijin în favoarea înfiinţării la Belgrad a Institutului Cultural Român, care afost înaintată oficialităţilor din România. În urma Colocviului, tocmai cum şi -apropus, cercetătorul Ggheorghe Novac, a publicat la Editura "Libertatea",culegerea de pastorale şi învăţături ar hipăstoreşti scrise de episcopii Epar hieiVârşeţului din 1783 şi până în 1864 cu titlul de "Pastorale seculare".

Cel de al doilea eveniment cu participare internaţională a fostorganizat la Panciova la 19 decembrie 2013, iar subiectul central, despreNichita Stănescu (1933-1983) la 80 de ani de la naştere şi 30 de ani de lamoarte în urma căruia a fost publicat un număr special al revistei.

Cel de al treilea colocviu a fost transferat calendaristic în ianuarie

2014 fiind găzduit de RTV -Programul RNS în limba română. A fost acesta




37

primul eveniment cu care a început macarea a 65 de ani de la înfiinţareaPostului de radio Novi Sad. într-o splendidă atmosferă la care au participat

înalţii reprezentanţi ai celor două instituţii (RTV şi C.P.E. Libertatea),

realizatori, referenţi, invitaţi de onoare şi aproximativ 50 de pe rsoane, a fostprezentat numărul special "Lumina" (7-8 / 2013) dedicat lui Nichita Stănescuşi "Lexiconul Soliştilor Vocali şi Instrumentişti ai Postului de radio Novi Sad"de Ileana Ocolişan Baba. Din lipsă de surse materiale, dar şi teama deimprovizări, cel de al patrulea colocviu cu genericul "Plânsu-Râsu" înliteratura autohtonă a fost lăsat la o parte, pentru alte vremuri.

Printr-o fericită coincidenţă a proiectelor elaborate şi a prizei de cares-au bucurat la Concursul Secretariatului Provincial pen tru Cultură, cueforturile Casei şi a altor instituţii, în anul calendaristic au mai fost publicate"Pastoralele seculare" de Gheorghe Novac (ca idee a autorului şi a

Colocviului amintit), apoi volumul de versuri "La răscruce de eresuri"de IvoMuncian, scr iitor şi traducător din Timişoara, colaborator apropiat al Casei decâteva decenii şi volumul de poezii al lui Nedeljko Terzić "Vestigii prin pieţe"

în traducerea lui loan Baba, sprijinit la Sremska Mitrovica şi publicat încolaborare cu Editura Academiei Internaţioanale "Mihai Eminescu" dinCraiova.

Toate cele, au fost realizate prin eforturi intelectuale şi financiare carecu mult depăşesc sumele modice pe care Guvernul Voivodinei le acordăpentru revistă şi nu au fi fost posibile fără angajamentul propriu zis al C.P.E.Libertatea, care lăudabil, este conştientă, pentru ce anume există.

Concomitent, ţinem să menţionăm că revista încă nu are posibilitatea de aacorda onorarii şi de aceea, toţi colaboratorii din ţară şi străinătate, merită celpuţin apelativul de "ambasadori culturali". Nu este de prisos de a semnala

încă odată necesitatea de soluţionare cuvenită a statutului revistelor culturale în cadrul unei sirategii culturale a P.A. Voivodina.

Revenind la cele patru volume de "Lumina" vom spune răspicat cărevista se bucură de faptul că a fost îmbrăţişată de cei 104 autori de prestigiuşi că a publicat contribuţiile acestora, care mai denotă că suntem mai bogaţişi cu 165 de contribuţii ale artiştilor plastici, graficieni, fotografi şi de autori deilustr aţii documentare.

Aceasta înseamnă: 26 de contribuţii reproduse ale artistelor plastici,plus 16 în culori; 30 de desene şi contribuţii grafice; 37 de fotografii - şi 56 decontribuţii documentare.

"Lumina" este şi revista care, sistematic, de două decenii cultivă şiscrierile în mânu propria publicând 21 de contribuţii nemijlocite şidocumentare.

Î n eforturile, cu totul „gratuite" revista de peste două decenii (în modsistematic) cultivă şi traducerile din 25 în 25 de limbi de pe mapamond, fapt,care laolaltă de traduceriile publicate decenii la rând, a făcut şi face literaturăalături de scrierile originale. Î n numerele apărute în anul 2013, sunt publicate

72 de traduceri (poezie, istorie literară, eseistică, prezentări) unele şi în




38

paralel, realizate de loan Baba, dr. George Anca, Ricardo Gervasoni - ElenaGervasoni, Diana Măria Nicolăescu, Ofelia Burtea, Adam Puslojić, BogdankaPetrović, loan Flora, Mariana Stratulat, mai precis: 35 de traduceri din limba

sârbă în limba română; 10 din limba română în limba sârbă; 7 din limbaromână în limba italiană; 5 din limba română în limba engleză; 4 din limbaengleză în limba română; 9 din limba spaniolă în limba română; 1 din limbasuedeză în limba română; 1 din limba franceză în limba română.

Redăm în continuare şi unele detalii semnificative din compartimentele revistei.

În cadrul compartimentului de is tor ie literară, eseu sunt publicatecontribuţii, precum: Cinstire limbii române şi scrierii româneşti la 230 de anide loan Baba, Gheorghe Novac, Virginia Popović şi Ivana Janjić, Slavco

Almăjan; Omagierea academică a acad. Eugen Simion la 80 de ani, fost

preşedinte al Academiei Române şi "Mihai Eminescu, Mihai Cimpoi şiDicţionarul său enciclopedic" (dr. Tudor Nedelcea, Craiova); "Paradoxurileexistenţialismului • Viitorul poeziei astăzi" (Nedeljko Terne); În memoratimpului -Nichita Stănescu (1933-1983) - fragmente de istorie literară, eseurişi memorialistică (selecţie din scrierile publicate în "Lumina" dar şi unelecontribuţii noi şi inedite) de loan Baba, acad. Eugen Simion, acad. AdamPusloici, Marin Mincu, Srba Ignjatović, loan Flora, Anghel Dumbrăveanu,praf. dr. Ion Pachia Tatomirescu, Slavco Almăjan, Serafim Saka, FlorinUrsulescu, Pero Zubac, Petko Vojnić Pur čar, acad. Mihai Cimpoi, prof. dr. IonDeaconescu, dr. Florian Copcea, dr. Catinca Agache, prof. univ. dr. Adrian

Dinu Rachieru, prof. univ, dr. Ofelia Meza, Radomir Andrić, prof. univ. dr.Mariana Dan şi Lucian Pavel. În cadrul compartimentului Meridiane, paralele, transfrontaliere sunt

publicate contribuţiile următorilor autori: P.S. Daniil "Avalanşă pe DealulVârşeţului" (poezie inedită încredinţată revistei); Ivo Muncian (poezii inedite

în ipostază bilingvă); loan Baba - 1700 de ani de la Edictul de la Milano şidespre Constantin cel Mare care a "botezat" Europa; Nedeljko Terzić - şasepoeme inedite inspirate din trecutul Sirmiumului de altădată, • astăzi SremskaMitrovica; Vasa Barbu - Editura "Libertatea" în anul 2012 - "Un an editorial

într-o singură zi"; Slavco Almăjan - patru poeme din volumul premiat "Cartea

Anului 2012"; dr. Catinca Agache - Prezenţe ieşene şi voivodinene la SalonulInternaţional de Carte pentru Copii şi Tineret de dr. Adrian Dinu Rachierudespre doi bănăţeni - Gheorghe Schinteie şi loan Baba; Emilian Marcu -despre loan Baba "Stare de ţăndări", versuri de William Shakespeare, RainerMăria Rilke şi Cari Michael Bellman; Reîntâlnirea cu Padron (de loan Baba)şi poezii de Justo Jorge Padron (Spania) laureatul Festivalului Internaţional"Mihai Eminescu" Craiova; Arcadie Suceveanu, laureatul FestivaluluiInternaţional de Poezie "Drumuri de spice" Uzdin, 2013 şi poezii; "Poartapoeţilor cavalini" poezie de loan Baba în ipostază bilingvă; "Belgradul în cinciprieteni" - poezii în ipostază bilingvă din volumul publicat la Vârşeţ în anul

1971; Anghel Dumbrăveanu, Petre Stoica, Srba Ignjatović, Adam Puslojić




39

(poezii din acelaşi volum); Selecţie de versuri de Nichita Stănescu, dinvolumul "Oase plângând", Colecţia Lumina 1982, 2002; Florilegiu pentruNichita (alcătuitor loan Baba) - autori: Ion Pachia Tatomirescu, Mariana Dan,

Pero Zubac, Anghel Dumgrăveanu, Ion Milos, Alexandru Băişanu, LjubinkoJelić, Srba Ignjatović;, Radomir Andrić, loan Baba, loan Flora, Ratcu Golesân, Nedeljko Terzić, Adam Puslojić, Elena Creţiu, Predrag Bogdanović - Ci.

La Prezentări, Semnale, Lecturi sunt publicate contribuţii literare şicritică literară de Ileana Roman (poezii), loan Baba (despre romanul Catincăi

Agache şi volumul de poezii al lui Ivo Muncian), Ion Pachia Tatomirescu,conf. univ. dr. Ana Mugurin, George Anca. Mirela lacob a scris desprespontanietatea cromatică în pictura naivă din Uzdin, Vasa Barbu, despre

întreaga producţie editorială în anul 2012, Slavco Almăjan (versuri din Cartea Anului 2012), Sima Petrovici (despre romanul lui George M. Frişcan), Simona

Suciachi şi Diana Tătăruşanu (despre "Nocturnele" Marianei Stratulat).Cititorul revistei a fost informat şi despre Congresul Mondial alEminescologilor de la Chişinău. Lect. univ. dr. Virginia Guţu a prezentatvolumul "Vestigii prin pieţe" de Nedeljko Terzić iar prof. dr. Brânduşa Juică ascris despre Colonia literară, ediţia a 40-a şi loan Flora, respectiv desprevolumul "Rostirea continuă" de Marina Ancăiţan. Sunt la fel publicatecontribuţiile poetice ale lui Florentin Smarandache şi contribuţia Elenei

Adriana Răducan despre acelaşi F.Smarandache ca personalitate a ştiinţei şiculturii româneşti, poeme de Gabriela Pachia. Desigur, că ar fi fost de doritmai multe referinţe chiar succinte la scrierile în volum ale autorilor autohtoni,

dar contribuţile au lipsit cu desăvârşire. Unele scrieri, totuşi pot fi citite şi înalte rubrici ale revistei.Rubrica Galeria "Lumina" prezintă cu regularitate persoanele care

contribuie la aspectul artistic al unui număr de revistă. Astfel, prin intermediulinterviului, au fost prezentaţi artiştii plastici Milan Jakšić şi Nada Denić dinPanciova. Tânăra mr. Valentina Broştean care trăieşte la Torino, ne -a dăruitlucrări de factură ultramodernistă cu care se afirmă tot mai mult în Europadar şi pe alte continente. A urmat Miroslav Biuković din Sremska Mitrovicacare ne-a ilustrat revista cu lucrările care redau atmosfera picturală cuelemente etno, romantice şi rustice. Ultimul număr a fost ilustrat cu portretul

lui Nichita Stănescu de Ionel Popovici şi încă două por trete ale poetuluirealizate de Emanuil Fântâneanu din laşi.

Cititorul atent, va observa în "Lumina" şi scrieri periodice în contextul"Rememorărilor", rubrică în cadrul căreia prof. dr. Brânduşa Juică ne-areamintit de Aurel Păsulă. Revista noastră a consemnat dispariţia fizică a lui

Anghel Dumbrăveanu (1933-2013) care a fost membru al Cercului Lumina -Honoris Causa. Prof. univ. dr. ing. Boris Plahteanu din laşi ne -a scris despreprietenia cu regretatul prof. dr. Milenko Manigodić din Belgrad, care a fost unspecialist de prestigiu în domeniul proprietăţii intelectuale şi în fine numărulcare este tematic dedicat lui Nichita Stănescu, mare prieten al revistei şi al

Serbiei.




40

Î n "Lumina" nu au lipsit nici preţioasele Cercetări, compartiment încadrul căruia au fost inserate scrieri despe poezia Aurorei Rotariu Planianin(prof.univ.dr. Br ănduşa Juică) Cantemir (1673 – 1723) - Anul Cultural

European 2013" (praf. univ. dr. Cătălin Bordeianu) şi "Opinii şi refelcţii asuprapoeziei româneşti din Voivodina" din volumul în curs de apariţie al VirginieiPopović.

Ultima rubrică din revistă este Lumina - fasciculă, cu semnaledeosebit de preţioase. Aci a fost mai întâi publicat studiul lui Traian Ştefan"Zilele de teatru..." (nr. 1-2/2013) care din unghiul fondatorului emulaţieinoastre teatrale, scrie despre, situaţia culturală, Adunarea de înfiinţare a"Zilelor de teatru ale românilor din Voivodina" din 1972, perioada dedezvoltare şi performanţele româneşti în cadrul mişcării teatrale amatoriceştidin Voivodina, faza nedorită şi nevoia de o strategie culturală.

Fascicula din nr. 3-4/2013 semnalează proiectul editorial "LexiconulSoliştilor Vocali şi Instrumentişti ai Postului de radio Novi Sad" de IleanaOcolişan Baba cu scririle despre modul cum a germinat ideea precum şidespre manuscris, textele fiind semante de autoare, loan Baba, prof. univ. dr.Ion Lelea, Marija Adamov şi Andrei Dajdiu. Tot aci, revista a publicat casemnal şi în premieră absolută, întregul cuprins al Lexiconului... cu numelecelor 203 de personalităţi incluse în această carte.

Suplimentul din nr. 5-6/2013 îl consituie o piesă menită pentru teatrula microfon "Gloria sau secretul eclipsei de soare" de Slavco Almăjan.

Prof. univ. dr. Cătălin Bordeianu semnează în fascicula cu nr. 7-8

special două lucrări depuse la Colocviul internaţional Nichita Stănescu,studiul de sociologie literară "Modelul cultural european şi paradoxalulNichita" şi o „Bibliografie selectivă - Nichita Stănescu" care, lăudabil,cuprinde şi scrierile poetului în volum publicate la noi, respectiv criticaliterară, eseistica şi memorialistica, publicată pe parcursul anilor în "Lumina".Lucrările sunt ilustrate cu portretele marelui poet din diferite perioade alevieţii, dăruite revistei de Editura "Vasiliana - 98" din laşi în urma Colocviuluide la Panciova când a fost prezentată şi o carte unică de o valoareincontestabilă - "Integrala poeziei Nichita Stănescu" apărută întocmai laeditura amintită.

Pe lângă toate cele menţionate, care denotă că anul 2013 a fost unan de excepţie al revistei "Lumina", au fost publicate şi numeroase semnaleşi prezentări apărute în presa românească şi sârbească. Revista a fostprezentă la Salonul de carte de (a Novi Sad şi Târgul Internaţional de cartede la Belgrad. În mod nemijlocit revista a fost prezentă şi într -un contextmondial la Festivalul Internaţional "Mihai Eminescu" de la Craiova(septembrie 2013) iar volumul "Vestigii prin pieţe" de Nedeljko Terzić întraducerea din limba sârbă de loan Baba (Editura C.P.E. Libertatea, ColecţiaLumina, Panciova & Academia Internaţională "Mihai Eminescu", Editura"Europa", Craiova 2013) a avut cinstea să fie inclus în programul oficial al

Festivalului fiind prezentat la Biblioteca judeţeană din Craiova, laolaltă de




41

volumul "Capcana timpului" a laureatului Festivalului Justo Jorge Padron dinSpania şi de volumul "Ieromonahul Macarie, tipograf român (1508-1512) de

Arhimandrit Veniamin Miele. Participarea noastră a fost sprijinită de

Secretariatul pentru Cultură al Voivodinei. Volumul amintit a mai fost semnalat şi în cadrul ediţiei a 40-a aColoniei Literare organizată de Societatea de Limba Română din Voivodina(la Petrovăsâla) iar laolaltă de volumul de poezii "La răscruce de eresuri" deIvo Muncian (Editura Libertatea, Panciova 2013), deci ambele cărţi, au fostprezentate cu participarea autorilor în "Sala cu portrete" a C.P.E. Libertateala 19 decembrie la Panciova.

Revista primeşte cu regularitate semnale şi ecouri în urma apariţiei fiecărui număr. Spre Exemplu Biblioteca Academiei Române mulţumeşte curegularitate prin poşta electronică după primirea fiecărui număr, dar, în

împrejurările de care depindem, în care distribuţia revistei în străinătate estetot mai anevoioasă, eforturile depuse ar merita să fie răsplătite cu încă unmod de prezentare (cel puţin al sumarului fiecărui număr de "Lumina", dacănu şi cu unele texte semnificative) pe siteul libertatea-publicaţii.rs - mod princare ar spori semnalul valoric despre noi şi revista cu cea mai lunga tradiţie

în lume în afara graniţelor României, în centrele de interes cultural reciprocde pe mapamond.

Revista "Bucuria Copiilor"(Raport semnat de Iota Bulic, redactor responsabil)

În cursul anului 2013 revista"Bucuria copiilor" şi-a realizat întrutotul planul de activitate înregistrând12 numere şi 10 apariţii. Numărul depagini a rămas constant şi anume 28(24+4). Revista "Bucuria Copiiloreste distribuită şcolilor generale şigrădiniţelor din satele noastre, undecursurile se desfăşoară în limba

română. Tendinţa ne-a fost şirămâne ca revista noastră sădezvolte dragostea pentru citit lacopii, din cea mai fragedă copilărie,să le ofere unele cunoştinţe noi, să îiajutăm să-şi creeze deprinderi demuncă, dar şi să contribuie lasistemul instructiv- educativ, ceea cedin întâlnirile cu cadrele didactice pecare le-am avut, am înţeles că se

realizează.




42

Prima parte a revistei pentru copii este în general dedicată creaţiilorelevilor. Privită pe pagini situaţia se prezintă în felul următor: prima copertăeste strict legată de perioada de apariţie, sau de unele evenimente

importante din viaţa culturală şi spirituală a copiilor din şcolile noastre,inetenţia fiindu-ne ca primtr-o singură imagine să dezvăluim în mareconţinutul întregii reviste. Pe pagina a doua redactorul revistei se adreseazăcopiilor cu un editorial şi de fiecare dată cu o poezie legată de evenimenteledin luna respectivă, sau de anotimpul în care apare revista. Paginile 3, 4 şi 5,denumite sugestiv "Aventurile imaginaţiei" aduc spicuiri din creaţiile copiilor,fie în versuri, proză sau lucrări plastice. Pagina a şasea este o pagină „liberă"şi aici publicăm în funcţie de necesităţi, fie lucrări ale copiilor, fie căprezentăm şcoli sau grădiniţe de la noi, sau succese remarcabile ale elevilordin diferite şcoli. Pagina a şaptea este dedicată "lecţiei de limba engleză"

denumită "Do you speak english" realizată de Gabriela Ginu. În fiecarenumăr al revistei publicăm date şi evenimente din câte o şcoală cu limbaromână de predare. In ultimele numere ale revistei am început o nouărubrică, dedicată posibilelor probleme pe care le pot avea copiii în perioada

în care se află, cu sfaturi pentru depăşirea lor, rubrică denumită sugestiv"Sfatul psihologului". Tot în ultimele numere am iniţiat rubrica "Pagini delectură", unde publicăm povestioare pilduitoar e de adormit copiii. Paginile 11şi 12 sunt rezervate copiilor talentaţi în diferite domenii. Suplimentul "Albiniţa"aduce permanent poezioare, ghicitori, povestiorae menite celor mai mici elevişi preşcolarilor, cu imagini pe tema respectivă, realizate de colaboratorul

revistei, Liviu Bulic. Tradiţional o pagină este dedicată celor mai micidenumită "De colorat", unde preşcolarii, şi nu numai, îşi pot dezvoltaabilităţile creative. Urmează rubrica "Spiritualitate" dedicată credinţeistrăbune, unde încercăm să iniţiem tinerele generaţii în domeniul religiei, darşi al educării lor într -un spirit de toleranţă şi bunăcredinţă. În ultimele numereale revistei, am schimbat puţin tematica, şi am publicat texte despre marilereligii ale lumii, despre diferite sărbătoi creştine sau alte teme interesante din acest domeniu. De regulă în fiecare număr publicăm câte un psihotest, cuajutorul căruia copiii îşi pot testa diferite trăsături de caracter, depersonalitate, de inteligenţă etc. O altă rubrică este "Coordonate geografice"

unde de fiecare dată aducem informaţii despre diferite ţări sau regiuni de peglob, îndeosebi despre acelea mai puţin cunoscute, carcateristice din diferitepuncte de vedere, exotice sau de pe alte continente. Un segment important

în educaţia copiilor reprezintă comportamentul civilizat, iar revista noastrănumăr de număr aduce noi şi noi forme de comportare în diferite ocazii,rubrică întitulată "Codul bunelor maniere". Î n urmă cu câţiva ani am iniţiatrubricile, care vin să completeze cunoştinţele elevilor din domeniul muzicii şidin domeniul ştiinţei universale. Rubricile sunt: "Mari compozitori ai lumii" şi"Mari oameni de ştiinţă". Noile cuceriri ale ştiinţei sau diferite curiozităţiştiinţifice publicăm la rubrica "Zâmbetul ştiinţei'sau "Divertisment". O rubrică

care vine de asemenea să completeze cunoştinţele elevilor din şcolile




43

noastre este rubrica "Din flora şi fauna lumii". Urmează de asemenea orubrică nouă iniţiată de colaboratoarea Mariana Stratulat, "Din lumeafilmului". Aşa cum se obişnuieşte în orice revistă, ultimele pagini sunt

dedicate sportului. "Breviarul Sportiv" din revista "Bucuria Copiilor" aduce înfiecare număr informaţii despre sporturile de iarnă, despre altre sporturi saudespre olimpiadele sportive. Vorbind despre fiecare sport pe penultimapagină publicăm fotografia a vreunui sportiv celebru din sportul descris,rubrică intitulată "Idolul meu". Pe ultima copertă publicăm fie creaţii plasticeale elevilor din şcolile noastre, peisaje, sau portretul vreunui copil deosebitdin satele noastre, talentat în diferite domenii.

Privit din aspect grafic, trebuie să menţionăm că "Bucuria Copiilor" setipăreşte în întregime color, pe hârtie de 130 de gr/m2.

Î n prezent, dar şi pe viitor, o atenţie deosebită se acordă şi se va

acor da (aşa cum am mai menţionat) laturei educativ-instructive a revistei,accentul fiind pus pe creaţia copiilor, atât literară cât şi plastică, pe cultivareafrumosului cât şi pe cultivarea limbii române literare.

Î n cursul anului 2013 am vizitat mai multe şcoli cu limbă de predareromână, stabilind un contact direct atât cu elevii cât şi cu profesorii,

învăţătorii şi educatorii. Accentul va fi pus şi în continuare pe rubricile cum sunt "Spiritualitate"

în care am încercat să oferim cititorilor cunoştinţe din domeniul religiei şi săle vorbim despre semnificaţia şi însemnătatea sărbătorilor religioase, aobiceiurilor şi datinilor legate de credinţa străbună. în vederea cunoaşterii de

sine oferim şi vom oferi permanent psihoteste, adecvate vârstei.Comportamentul civilizat şi manierat este o sarcină instructiv educativă decare trebuie să ţinem cont, şi în acest sens oferim şi vom oferi o pagină din"Codul bunelor maniere". Curiozitatea trebuie să fie la vârsta cititorilor cărorane adresăm, o latură importantă a personalităţii. Î în acest sens le oferim şi pemai departe rubricile "Coordonate geografice", "Din flora şi fauna lumii", "Maripictori ai lumii", "Instrumente muzicale" "Divertisment". Sportul este

întotdeauna interesant pentru copii, fie că îl practică sau urmăresc acestdomeniu. Rubrica dedicată sportului am denumit-o "Breviar sportiv""iar pepenultima pagină publică în fiecare număr fotografia unui "Idol" sportiv.

Dat fiindcă revista "Bucuria copiilor" serveşte drept manual"suplimentar" am tins să cuprindem cât mai multe rubrici şi texte cu unconţinut instructiv - educativ.

Revista "Tinereţea" (Raport semnat deTeodora Smolean, coordonatoare)

Revista "Tinereţea" şi în 2013 a continuat să promoveze culturasănătoasă pentru tineret, bunul gust şi libertatea de exprimare. Din acestmotiv subiectele s-au referit strict la aspecte legate de artă, educaţie,

formare, societate civică, activităţi ale tineretului românesc din Voivodina şi




44

alte domenii principale deinteres ale tinerilor. Accentul afost pus, ca şi în fiecare an, pe

evidenţierea tinerilor noştri. Lacele 12 numere câte au apărutpe an, au colaborat un numărconsiderabil de tineri care îşiexpun opiniile şi atitudinile lorfaţă de anumite probleme care

îi apasă. Concepţia revistei nu s-

a schimbat mult faţă de alţi ani,dar am încercat ca fiecare

număr să fie mai diferit şi maiinteresant decât cel precedent,astfel că deşi au rămasaceleaşi rubrici, la paginile cucare cititorii noştri s-au obişnuit,am ţinut cont să publicăm acelesubiecte care pot fi utile şibinevenite cititorilor, atât înceea ce priveşte actualitatea,cât şi domeniul de interes.

Pagina a 2-a a rămastot foto-story, poveste înimagini de la variate evenimen

te culturale, sportive... Pagina 3-a este Cuprinsul, cu impresumul, editorialulşi imagini prin care dorim să introducem cititorii în conţinutul revistei.

Paginile 4-5 poartă denumirea Flash, publicând mai multe informaţiiscurte, iar uneori şi mini-rubrica Din zborul anilor, cu fotografii prin careprezentăm o parte din activitatea unei persoane, de la o vârstă mai fragedă şipână în momentul de faţă. Pagina 6 este o pagină dedicată impulsurilortinereşti, o pagină în care tinerii poeţi semnează gândurile şi sentimentele lor,

aspecte din viaţă, cu toate frământările lăuntrice pe care le provoacăperioada adolescentină. Creaţiile lor uneori se extind şi pe două pagini, îndependenţă de număr. Urmează apoi rubricile Din agenda ta, Portret,Realitatea la ea acasă, respectiv Interviu, în care, număr de număr,prezentăm tineri de succes.

Periodic am publicat şi anchete, la paginile Pulsaţii rebele. Paginile de mijloc sunt rezervate pentru Portret - Poster, informaţiile

din lumea vedetelor fiind întotdeauna interesante pentru tineri, aşadar ne -ampropus să continuăm cu aceste pagini în care aţi putut citi biografiile actorilor,sportivilor, muzicienilor din Serbia şi din străinătate, însoţită de fotografii din

viaţa lor, cu un poster cadou.




45

Ştiri din lumea muzicii aflaţi la paginile 16-17, despre cele maiascultate piese ale momentului, iar periodic acordăm un spaţiu însemnat şipentru prezentarea tinerilor solişti vocali şi instrumentişti, formaţii etc. Din

cinematografia actuală citiţi la pagina 18 Cinema, iar la pag 19 Psiho sau Stilde viaţă. Tradiţional de câţiva ani buni, paginile 20 şi 21 au fost rezervatepentru Cyber world cu variate informaţii despre calculatoare, softvere noi,prezentarea unor jocuri, sfaturi de întreţinere a calculatoarelor etc. Şi în 2013cele două pagini au fost îngrijite de Gabriel Gaşpăr.

De la faţa locului este denumirea următoarelor două pagini (22, 23) -reportaje turistice şi de eveniment. Articole şi ştiri din sport am publicat lapaginile 24-25, pagini la care s-a scris şi despre Cupa şcolarilor, manifestărisportive care în 2013 au fost organizate la următoarele discipline: tenis demasă (eveniment găzduit de Şcoala Generală "2 Octombrie" din Nicolinţ),

volei (găzduit de Ş.G. George Coşbuc din Torac), handbal (organizat de Ş.G."Sfântul Gheorghe" din Uzdin), mini-fotbal la băieţi (găzduit de Ş.G. „Ivo LolaRibar" din Sărcia) şi mini-fotbal la fete (găzduit de Ş.G. „Mihail Sadoveanu"din Grebenaţ. Este vorba despre manifestări reuşite, îndrăgite de tinerii noştrişi aşteptate cu nerăbdare, an de an. Ultimele două pagini (Enigme, Mistere şiDivertis) ale revistei sunt menite pentru divertisment şi conţin curiozităţi,cuvinte î ncrucişate, bancuri, fotografii, jocuri enigmatice...

Din luna noiembrie la pagina 26 am introdus o nouă rubrică - Beautybook (carte despre frumuseţe), concepută ca un ghid de machiaj corect, cusfaturi despre întreţinerea corporală, informaţii utile despre produsele de la

„Orielite" (Oriflame), pagina fiind realizată tocmai de directoarea organizaţiei„Orielite", care totodată este şi sponsorul concursului nostru, deschis din lunadecembrie pentru cea mai frumoasă fotografie a unei ţipe machiate. Laconcurs s-au anunţat în jur de 20 de tinere din mai multe localităţi de la noi,iar alegerea celor mai reuşite trei fotografii va avea loc la sfârşitul luniiianuarie 2014.

În cadrul echipei noastre a intrat încă un tânăr talentat, este vorbadespre Marin Mohan, specializat în design şi fotografie artistică, care apaginat două pagini ale revistei, numărul din noiembrie, şi calendarul pe anul2014, în numărul de decembrie. Desigur că şi în 2014 vom continua această

colaborare cu Marin Mohan. Trebuie amintit că în perioada desfăşurăriFestivalului de Muzică Uşoară „Tinereţea cântă", care a avut loc la Uzdin pe13 şi 14 septembrie, am organizat, împreună cu Tineretul muzical cefiinţează în cadrul Căminului Cultural „Doina" din Uzdin o expoziţie decoperte ale revistei, iar în calitate de colaborator am prezentat în linii scurteconcepţia şi rolul revistei în rândul tinerilor.

De Ziua Minorităţii Naţionale, la concertul anual, organizat la salaMillenium din Vârşeţ, Departamentul pentru Informare al Consiliului NaţionalRomân a decernat Premiul Cel mai bun tânăr ziarist Marinei Ancaiţan, pentrutot ceea ce a realizat în anul 2013. Trebuie precizat că această tânără la




46

numai 27 de ani, este lector-ziarist al C.P.E. „Libertatea" şi cu succes îndeplineşte toate sarcinile oferite.

Teodora Ramona Glanda, Georgeta lovită, Mirela Măgurean sunt

doar câteva nume noi care au semnat texte în anul 2013.Pe contul de facebook, numărul prietenilor creşte constant. Site-ulreviste nu este încă finalizat, astfel că la acest capitol am stat pe loc în 2013.Tirajul revistei a rămas tot la 600 de exemplare. Nu am reuşit nici în 2013 sămărim numărul abonaţilor, ceea ce înseamnă că aceasta ne va fi una dintrepr iorităţile de bază în 2014.

REPERE FINANCIARE:

În anul 2013 a fost înregistrat un venit total de 47.532.794,67 de

dinari, şi anume: de la vânzarea produselor Casei 2.783.863,54 de dinari, dela mica publicitate şi reclame - 405.021,44 de dinari, de la paginacomemorări - 225.749,16 de dinari, de la proiecte şi alte venituri -3.398.360,53 de dinari, precum şi de la subvenţii - 40.719.800,00 de dinari.

Cheltuielile au fost de 47.487.794,67 de dinari, şi anume: cheltuielilemateriale şi energetice -1.608.400,83 de dinari, salariile (neto) -17.352.741,00 de dinari, impozitul pe salarii - 2.264.064,00 de dinari,contribuţiile pe salarii - 9.539.943,00 de dinari, cheltuielile de amortizare -428.724,02 de dinari, alte cheltuieli (cheltuielile de tipar, expediereapublicaţilor...) -16.293.921,82 de dinari.

Profitul Casei în anul 2013 a fost de 45.000,00 de dinari. Se propuneca profitul obţinut să se repartizeze în Fondul Capitalului Social al Casei. Salariul mediu (neto) în Casa de Presă şi Editură „Libertatea" a fost

de 55.617,00 de dinari. Cu data de 31 decembrie în Casă sunt angajate 24de persoane.

Director: Nicu Ciobanu

PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL CASEI DE PRESĂ Şl EDITURĂ „LIBERTATEA"

PE ANUL CALENDARISTIC 2014

Programul de activitate al Casei „Libertatea" pe anul 2014 va urmăricâteva aspecte care vor asigura un echilibru şi o bună funcţionare a Casei.

Căutarea noilor posibilităţi de asigurare a cadrului financiar, vacontribui semnificativ la o stabilitate a Casei. Anumite proiecte carereprezintă o deschidere spre spatiile ce ţin de Serbia de Răsărit şi Banatulromânesc vor continua să rămână î n centrul atenţiei noastre. Desigur,publicaţiile nostre trebuie trăite precum un organism viu care în permanenţă

îşi caută formele şi expresia cea mai potrivită de comunicare, in această

continuă pulsaţie, compartimentele Casei trebuie să-şi păstreze integritatea




47

şi profesionalismul. Abordarea spaţiul românesc drept ansamblu identitar şiinformativ unic, va fi o constantă în activitatea Casei pe anul 2014.

Funcţionarea tuturor compartimentelor este prima condiţie ca instituţia

noastră să-şi păstreze rolul de promovare a dreptului la informare şiexprimare în limba maternă, î n acelaşi timp, atât săptămânalul „Libertatea",precum şi restul publicaţiilor Casei, au parcurs o decada rotunjită oferindpecetea redactorului care se află în faţa publicaţiilor respective. Azi, este maimult decât logic ca în anul 2014 să ne dorim şi o împrospătare în planredacţional, în intenţia* de a aduce un nou fior publicaţiilor noastre, poate şiun nou concept, drept premisă care va contribui la calitatea publicaţiilor.

Chiar dacă buna funcţionare a compartimentelor Casei oarecum esteştirbită de majorarea cheltuielilor, vom încerca, măcar când e vorba desăptămânalul „Libertatea" să păstrăm preţul de 20 de dinari, şi numărul de 24

pagini. De asemenea, la capitolul resurselor umane, prin pensionarea a cinciangajaţi, Casa este oarecum handicapată, fapt care ne va crea un micdisconfort, în sensul că va trebui, printr-un efort suplimentar, să recuperămaceastă stare de fapt. Cu atât mai mult atragem atenţia asupra resurselorumane, ştiind că în anul 2014 vor urma şi alte pensionări.

Ceea ce va trebui să urmărim în anul 2014 ţine de calitateaconţinutului publicaţiilor noastre. Vor fi necesare sondajele pe teren pentru ase stabili o situaţie reală şi necesară în evoluţia Casei.

Firesc că ne aflăm în vremurile unor permanente căutări ale limbaju lui, mai mult ale unor modalităţi de comunicare, concretă şi virtuală. Liber

tatea trebuie să adopte şi să aplice aceste cuceriri ale vremurilor contem porane. Este o condiţie sine-qua-non. Mi-e teamă că, deşi este pregătit unconcept rotunjit la acest capitol, acest pas încă nu poate fi făcut, în primulrând din cauza potenţialului uman oarecum handicapat la acest capitol - alnoului val de comunicare publică. Iar timpul se scurge fără de ruşine.

Oricum, atât gestionarea Casei „Libertatea", inclusiv compartimnteleei, în anul 2014 vor trebui să demonstreze un înalt nivel de profesionalism,să dovedescă receptivitatea la mişcările contemporane, î n final va trebui sădemonstreze că această instituţie românească este capabilă să răspundărolului pe care îl are de aproape 70 de ani.

Săptămânalul „Libertatea" (semnează Teodora Smolean, redactor responsabil)

Programul de activitate al săptămânalului „Libertatea" pentru anul2014 subînţelege informarea obiectivă a publicului său cititor prin cele 52 denumere anual, încercând să îmbogăţim conţinutul, căutând noi forme deexprimare şi comunicare, cu menirea de a promova toate sferele vieţiiminoritarului român.

Aria tematică a săptămânalului, în ordinea paginilor cu care s-aufamiliarizat cititorii noştri, s-a dovedit a fi una satisfăcătoare, uşor delectorizare, deoarece cititorul este binecunoscut cu paginile sale, astfel că




48

ne-am propus şi în acest an concepţia să fie una flexibilă, în dependenţă deevenimente şi tematică, ţinând cont să primeze actualitatea.

Paginile în ordinea publicării în ziar: Prima, Actualităţi, EuroBoard,

Voivodina, în focar/Interviu, Axa R (care în decursul anului 2014 va fimodificată şi va primi o altă dimensiune), Retrovizor, Cultură, Comuna Alibunar, Comuna Panciova, Comuna Vârşeţ, Comuna Zrenianin/Jitişte,Caleidoscop, Comemorări, Sport, Casa românească, Oglinzi panonice,Lumea femeii, Mozaic, Repere economice, Program TV, Ecologie.

Anul 2014 din start va fi un an al schimbărilor. Pensionarea unorcolegi: George Subu, Ana Ginu, Eugenia Bălteanu, Simeon Lăzăreanu şiRadomir Muncan, a determinat şi o altă strategie în redactarea anumitorpagini. Paginile Voivodina şi Oglinzi panonice vor fi redactate şi în continuarede George Subu. Pagina Retrovizor, pe care a redactato Simeon Lăzăreanu,

a preluat-o Eufrozina Greoneanţ, iar cele două pagini de Cultură, care deasemenea au fost redactate de Simeon Lăzăreanu vor fi realizate în viitor demai mulţi colegi, mizând pe diversitatea tematică.

Comuna Vârşeţ este o pagină, pe care până recent a redactatoRadomir Muncan, cu plecarea lui în pensie, pagina va fi preluată de MarianaStratulat, deşi colegul Muncan şi-a manifestat dorinţa să colaboreze periodiccu texte la pagina respectivă.

Desigur că unele pagini necesită o împrospătare, anumite modificăriinovatoare. Î n această ordine de idei ne propunem ca unele subiecte să fietratate mai altfel, să fie scoase în evidenţă date relevante, şi nu relatate doar

ca informaţie pură. Aceasta este valabil în general şi nu doar în cazul unoranumitor rubrici.Problemele cu care se confruntă minoritatea noastră, fie că este

vorba despre lipsa de activitate în satele noastre (pe plan cultural, sportiv,politic..,), lipsa de interes şi condiţii pentru funcţionarea unor asociaţiiromâneşti etc, pot fi subiectele unei noi rubricii Accente, care din acest an vafi publicat în cadrul paginii a 7-a Retrovizor, alături de cele două articolesemnate de Felicia Marina Munteanu şi Eufrozina Greoneanţ.

Cele două pagini de Cultură trebuie să accentueze anumite momentedin viaţa culturală a minorităţii noastre, să atragă atenţia asupra unor

probleme, să scoată în evidenţă pleiada de amatori talentaţi, dar şi să atragăatenţia asupra anumitor situaţii. Vom continua şi în acest an cu rubricaGaleria creatorilor în care vom prezenta cei mai de seamă oameni de culturăde la noi. La aceste pagini, tradiţional vom publica Medalionul literar,prezentări de carte, cronici literare.

Pagina Caleidoscop pe lângă actualităţile din comuna Covăciţa şicomuna Cuvin, periodic a cuprins şi unele articole, analize, cronici. Paginarespectivă poate fi îmbunătăţită printr -o rubrică nouă: Cititorii întreabă,Libertatea răspunde, care va cuprinde prezentarea unor probleme alecititorilor şi găsirea unor soluţiilor la aceste probleme.




49

Omul nostru, fie că este prezentat în postură de ţăran, om de afaceri,amator cultural, sportiv... trebuie să fie cât mai prezent în paginilesăptămânalului. Nu trebuie uitată audienţa pentru care se elaborează acest

ziar şi în conformitate cu evenimentele de pe teren vor alcătui un ansamblude informaţii actuale, interesante, pentru a-şi putea atinge cât mai binescopul comunicării.

Î n ziar trebuie neapărat să existe şi un colţ cu propunerile şi părerilecititorilor, oriunde s-ar afla ei, o mini-rubrică gen poşta redacţiei, în care să fiecuprinse atât părerile cititorilor din ţara noastră, cât şi corespondenţa dinafara ţării. Ne-am planificat această rubrică şi anul trecut, însă nu amrealizato.

Menţinerea unui contact direct cu cititorii, atât prin facebook, cât şiprin organizarea meselor rotunde în localităţile cu populaţie românească, dar

şi o colaborare cât mai apropiată cu colaboratorii externi şi colportori, ne va fiprioritate şi în 2014. Este binevenită o întâlnire cu colportorii, la care să sediscute pe marginea problemelor pe care le întâmpină în decursul expedieriisăptămânalului.

Cel mai important este să ne îndreptăm cât mai mult spreprofesionalism, să evităm să apară greşeli în conţinut, precum şi greşelitehnice şi să ne străduim să cuprindem tot ceea ce se petrece în

împrejurimea noastră, printr -o relatare corectă şi obiectivă.

Principalele obiective strategice ale săptămânalului în anul 2014:

- dezvoltarea şi îmbunătăţirea conţinutului şi apropierea de cititori; - definirea unor metode inovatoare de paginare;- creşterea numărului colaboratorilor şi a abonaţilor; - eficientizarea muncii în colectivul de redacţie; - deplasarea ziariştilor la toate evenimentele principale din etnia

nostră, precum şi organizarea periodică a terenurilor prin toate satele dinVoivodina populate cu români;

- promovarea valorilor ştiinţifice, culturale şi etice în cadrul comunităţii; - reorganizarea site-ului şi actualizarea permanentă;

(www.libertatea.rs)

EDITURA „LIBERTATEA" (semnează Vasa Bar bu, redactor responsabil)

Î n anul calendaristic 2014, Editura „Libertatea" va tinge să menţinăpublicarea unui număr identic de cărţi (eventual şi mai mare, în dependenţăde posibilităţile fiunanciare), căci am participat în luna noiembria 2013 cu 17proiecte de carte la concursul menit activităţii editoriale pe car e l-a deschisSecretariatul Pr ovinicial pentru Cultură şi Informare Publică din Voivodina.

De aceea, planul nostru editorial pe anul 2014 se va rezuma la cărţile-proiectele cu care am concurat la Provincie pentru fonduri băneşti, iaracestea sunt următoarele:








50

1, loan Baba: ÎN URECHEA TIMPULUI / EMSDRtWlNG TIME (poembilingv româno-englez),

2. Adrian Negru: PICTURA ÎN BANAT (1718-1918) (istorie a artei),

3. Ana Niculina Ursulescu: ALFABETUL PRIETENIEI (poezii pentrucopii),4. Eufrozina Greoneanţ: TRADIŢIE Şl MEMORIE FAMILIALĂ

(monografie culturală), 5. Mărioara Stojanović: FEREASTRA DE SUB NORI (roman).6. Pavel Gătăianţu: SUBIECT REZERVAT (poezii), 7. ALMANAHUL "LIBERTATEA" 2015,8. ANJA ARSIĆ: IOVAN CEL PLINUŢ (povestiri pentru copii - debut

editorial la „Libertatea"), 9. Costa Roşu: CĂLĂTORII DIN AMINTIRI - cartea a doua (reportaje),

10. FELICIA MARINA MUNTEANU: DACICA, DACICA,PRETUTINDENI (poezii),11.Mihaela Frăţilă: AMINTIRI DIN COPILĂRIE (povestiri pentru copii -

debut editorial la „Libertatea"), 12. Slavco Almăjan: PICNIC DE ZIUA UNUI ÎNGER (roman),13. Alexandra Goica: JURNALUL SOLDATULUI RĂNIT (proză scurtă

- debut editorial la „Libertatea'), 14. Čarna Popović: OSTRVO S VLAGOM / INSULA UMEDĂ (poezii -

ediţie biligvă sârbo-română -debut editorial la „Libertatea"), 15. Eugenia Bălteanu: SCRISORI DIN PASADENA (roman),

16. Ivana Janić: NICOLAE CONSTANTIN BATZARIA (eseuri - debuteditorial la „Libertatea"), 17. Miloš Borflević: VRŠĆANI ZOVU / VÂRŞEŢENII VĂ CHEAMĂ

(teatru - ediţie biligvă sârbo-română - debut editorial la „Libertatea").La acelaşi secretariat am concurat şi cu un proiect ce vizează

tradiţoonala noastră manifestare literar -livrească „UN AN EDITORIAL ÎNTR-O SINGURĂ ZI", consacrată alegerii celei mai bune cărţi a anului editorial2014 la editura noastră.

Anul 2014 îl schiţăm ca un an mai bogat din aspectul producţiei,prezentării cărţilor editate şi participării la saloane, târguri şi manifestări din

ţară şi străinătate, consacrate cărţii şi scriitorilor, precum şi din aspectulpopularizării şi apropierii lor de cititori şi mai ales de cei tineri şi copii. Ne vomstrădui ca şi anul acesta cărţile "Libertăţii" să ajungă în cât mai muiebiblioteci şcolare şi publice din localităţile noastre din Voivodina şi Serbia, darşi din România, aşa că ne vom ocupa mai intens de plasarea lor. Am dori săse facă achiziţii de cărţi din partea Secretariatului Provincial pentru Culturădin Voivodina sau a Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române dinSerbia, pe care le-ar dona participanţilor sau premianţilor unor acţiuni sauconcursuri din diferite domenii.




51

Lansările de cărţi şi apropierea de cititori vor fi şi în anul 2014 oprioritate a Editurii "Libertatea", la fel şi ca şi promovarea valorilor şi creaţiilornoastre literare şi publicistice.

Autorilor care doresc să-şi publice cartea cu contribuţia financiarăproprie, în cazul în care editura noastră nu poate- asigura suficiente mijloacefinanciare pentru publicarea mai multor titluri, le vom oferi această posibiliteaprin intermediul Bibliotecii „ Î n ediţia autorului".

Deoarece anul 2015 este un an jubiliar pentru Casa "Libertatea", amdori să elaborăm un catalog ilustrat cu toate copertele cărţile publicate subsigla noastră în perioada 1945-2015, catalog care să fie publicat la sfârşitullui decembrie 2015.

REVISTA DE LITERATURĂ, ARTĂ Şl CULTURĂ

TRANSFRONTALIERĂ "LUMINA"

{semnează I oan Baba, redactor responsabil)

1. Nr. 1-3 - va apare în luna martie 2014 (în preajma Salonului decarte de la Novi Sad, manuscrisul a fost terminat la 17 ianuarie 2014 -144 p.

2. Nr. 4-6 - în luna iunie 2014 -144 p.3. Nr. 7-9 - în luna septembrie 2014 -144 p.4. Nr. 10-12 în luna decembrie 2014 -144 p.5. Cel de al 14-lea Colocviu "Lumina" - ianuarie 2014 (realizat)

Apariţia numerelor şi numărul de pagini sunt planificate înconcordanţă cu detaliile indicate în chestionarul completat şi trimis laconcursul Secretariatului pentru cultură al Guvernului P.A. Voivodina. DacăSecretariatul ne va oferi surse la nivelul anului 2013, numărul de pagini alfiecăruia din cele patru volume planificate va rămâne la nivelul de anul trecut,aproximativ 124 -130 de pagini.

Se planifică postarea copertei, a sumarului fiecărui număr / volum şieventual al unor texte mai semnificative, sau al unor fragmente din revistă (lasugestia redactorului), pe site-ul www.libertatea-publicatii.rs

Menţionăm că cel de al treilea colocviu "Lumina" din anul precedent afost transferat calendaristic şi a avut loc la RTV - Postul de radio Novi Sad la30 ianuarie 2014, având ca subiect prezentarea numărului special 7-8 / 2013dedicat lui Nichita Stănescu şi a "Lexiconului Soliştilor Vocali şi Instrumentiştiai Postului de radio Novi Sad", care a fost realizat la iniţiativa revistei (din1999) fiind acesta un exemplu de colaborare a celor două instituţii şi primuleveniment de marcare al jubileului de 65 de ani ai radioului.

Prezentarea cu regularitate a fiecărui număr în "Libertatea", înpreajma apariţiei sau imediat după apariţie şi prezenţa în comun cu celelaltecompartimente ale Casei la Salonul internaţional de carte de la Novi Sad şiTârgul Internaţional de Carte de la Belgrad. Aceasta însemnă că detrimiterea la timp şi în mod organizat a exeplarelor care vor fi expuse, trebuiesă se ocupe, în primul rând, depozitul de carte.

http://www.libertatea-publicatii.rs/






52

Nu tr ebuie exclusă şi participarea noastră la unele evenimenteinternaţionale în străinătate (cum a fost cazul cu participarea la FestivalulInternaţional "Mihai Eminescu" de la Craiova) în baza invitaţiilor care ar putea

sosi pe parcursul anului.Pe lângă expedierea revistei pe adresele de la administraţie este dedorit ca de fiecare dată redactorul să semnaleze trimiterea revistei şi unorautori care vor avea texte publicate şi nu figurează pe lista permanentă, spreexemplu, autorilor care nu sunt vorbitori de limba romană, dar au nevoie derevistă pentru bibliografie şi documentaţia personală.

Revista "Bucuria Copiilor"(semnează Ioţa Bulic, redactor responsabil)

Î n anul 2014 vom continua activitatea începută în anii precedenţi cu

îmbogăţirea conţinuturilor care trebuie să vină să completeze ceea ce sepoate completa. Planifică o legătură mai strânsă cu profesorii, învăţătorii şieducatorii din şcolile cu limba română de predare, îndeosebi în acelelocalităţi unde colaborarea lasă de dorit. În acest sens planificăm mai multe

întâlniri cu directorii din aceste şcoli şi cu persoanele cu care colaborăm., îndeosebi cu acele cadre didactice care sunt direct implicate în difuzarea şi în realizarea rubricilor menite creaţiilor copiilor

Acţiuni în anul 2014 în cursul anului 2014 atenţia ne va fi îndreptată spre acordarea

spaţiului creaţiilor elevilor in şcolile noastre. Î n cursul anului următor palnificăm organizarea mai multor întâlniri cu

scriitorii pentru copii, de la noi, şi ateliere de artă plastică, pe care le vo morganiza împreună cu profesorii de desen. Vom solicita în acest sens ajutorulunor pictori consacraţi din rândul minorităţii noastre.

De asemenea planificăm extinderea reţelei de colaboratori externi. înprezent rubrici şi contribuţii permanente cu colaboratorii noştri: Daniela Radu,Gabriela Ginu, Marisela Bulic, Elena Maria Barbu, Mariana Stratulat, LiviuBulic, Stela Neda, Angela Drăghici, Eugenia Mihailov, Nicoleta Suciu,Lavinica Lăpădat etc.

Revista "Tinereţea" (semnează Teodora Smolean, coordonatoare)

OBIECTIVELE Obiectivul de bază al revistei „Tinereţea" îl reprezintă apariţia a 10

numere anual (cu două numere duble), în condiţii optime şi în conformitatecu standardele impuse, cu principiile de etică, participarea la diverse proiecteşi activităţi în care sunt implicaţi tinerii, accesul la activitatea elevilor din toateşcolile cu limba de predare română, optimizarea şi inovarea procesului detehnoredactare a revistei. Strategia de activitate urmăreşte implicarea unuinumăr cât mai mare al tinerilor în elaborarea revistei, contactul permanent cu




53

tinerii şi creşterea prestigiului revistei, astfel că una dintre priorităţi să ne fiemajorarea numărului abonaţilor.

De-a lungul anilor, paginile revistei au luminat adesea aportul

animatorilor, vocaţia şi munca unor tineri care au reuşit să dea vieţii culturaleun puternic impuls, o energie superioară, izbucnită din inima lor. Şi în 2014vom continua această practică de a realiza un număr mare de portrete şiinterviuri cu tineri ale căror activitate este ieşită din comun.

Anul acesta în planul de activitate ne-am propus ca obiectiv apartevizita tuturor şcolilor generale şi medii cu limba de predare română spre ainiţia noi relaţii de colaborare, concret, spre a dobândi colaboratori noi, cuscopul iniţierii unei pagini (rubrici) noi în care să fie prezentate informaţii dinşcolile noastre, pe scurt, (cum sunt, spre exemplu, cele din Alibunar,Panciova, Vârşeţ şi Jitişte), sau căminul elevilor din Vârşeţ, care are o

activitate foarte bogată pe plan cultural şi sportiv, iar noi, ca publicaţie pentrutineri putem informa periodic despre succesele lor. Principalele obiective strategice în anul 2014 sunt: - dezvoltarea şi îmbunătăţirea conţinutului şi apropierea acesteia de

cititori, definirea unor metode inovatoare de paginare;- creşterea numărului colaboratorilor şi a abonaţilor la revistă; - extinderea ariei tematice abordată în cadrul revistei; - eficientizarea muncii în colectivul de redacţie; - atragerea unor surse de finanţare a tradiţonalei manifestări sportive

„Cupa şcolarilor";

- încurajarea îmbogăţirii şi inovării procesului de tehnoredactare arevistei;- prezenţa membrilor redacţiei la toate evenimentele la care participă

şi sunt implicaţi tinerii; - implicarea puternică a revistei Tinereţea în organizarea şi

desfăşurarea variatelor activităţi; - promovarea valorilor ştiinţifice, culturale şi etice în cadrul comunităţii; - reorganizarea paginilor şi a rubricilor site-ului revistei; lărgirea

portofoliului de articole www.libertatea-publicatii.rs Pentru îndeplinirea acestor obiective, la nivelul redacţiei se vor urmări

promovarea şi intensificarea relaţiilor de parteneriat şi colaborare pe termenlung cu alte organizaţii de tineret, elevi, studenţi şi profesori, crearea unoractivităţi comune, crearea unui mediu pozitiv şi propice desfăşurării în bunecondiţii a activităţii de informare, orientarea către temele de larg interes.Scopul final este cel de a contribui la realizarea în fapt a creşterii tirajului şi apopularizării revistei în rândul tinerilor, a creşterii prestigiului revistei.

CONCEPŢIA Ordinea paginilor va rămâne aproape integral neschimbată faţă de

anul trecut, cu excepţia unei noi rubrici SNAP, paginile 22 -23, realizate deMarin Mohan, car e va încerca să redea o altă viziune a artei, axându-se pe

fotografia artistică.







54

Prima, Foto story (Pag 2), Cuprins (3), Flash (4-5), Creaţii (6), Notiţeleunei studente (7), Din agenda ta / Interviu (8-11), De la faţa locului /Realitatea la ea acasă (12-13), Portret/Poster (14-15), Muzică (16-17),

Cinema (18), Psiho / Stil de viaţă / Sana (19), Cyber world (20-21), SNAP(22-23), Sport (24-25), Beauty Book (26), Divertis (27), ultima copertă (28). Concepţia va fi şi în continuare una flexibilă, în dependenţă de

evenimente şi tematică, ţinând cont să primeze actualitatea. Pe lângăsubiecte informative, publicaţia fiind lunară, ne avantajează să recurgem şi latexte de analiză, anchete, reportaje care pot fi tratate în urma derulării unormanifestări, competiţii etc. Este foarte important să readucem concursuri înpaginile revistei, deci în curând vom publica un concurs de poezie, la care sepot anunţa tinerii începând cu elevii de clasa a Vll-a.

REDACŢIA

La mijlocul lunii ianuarie a.c. vom organiza o întâlnire cu membriiredacţiei spre a stabili cum vom proceda anul acesta cu paginile şi rubricile.Până în prezent s-a dovedit a fi o eficientă corespondenţa prin mail, având învedere că majoritatea colaboratorilor sunt studenţi şi nu îşi pot face timppentru întâlniri lunare. Aşa vom proceda şi în 2014. în redacţie vor fi uneleschimbări în comparaţie cu anul 2015 şi anume în componenţa ei vor fi:Marina Ancaiţan, Stela Neda Bulic, Aneta Gaşpăr, Gabriel Gaşpăr, DanielDajdea, Tatiana Petrică, Marin Mohan.

Tânăr ul Marin Mohan din Sân-Mihai, licenţiat în Design, pasionat detehnoredactare şi fotografie artistică a început să colaboreze la revistă din

luna noiembrie, ocupându-se de tehnoredactarea a două pagini - Interviu cusurorile Lidia şi Firuţa Cina, iar în numărul de decembrie a realizat calendarulde perete pe anul 2014, Din ianuarie 2014 am iniţiat o rubrică nouă - SNAP,de care se va îngriji, şi în privinţa textului şi a aspectului vizual, însuşi MarinMohan. Este foarte important ca în cadrul revistei să adunăm cât mai mulţitineri, să colaboreze, să se implice în crearea ei, să o simtă aproape.

REPERE FINANCIARE:

Î n anul 2014 se planifică un venit total de 48.000.000,00 de dinari, şi

anume: de la vânzarea produselor Casei - 3.000.000,00 de dinari, de la micapublicitate şi reclame - 600.000,00 de dinari, de la pagina de comemorări -230.000,00 de dinari, de la realizarea proiectelor şi de alte venituri -3.470.000,00 de dinari, iar subvenţiile vor fi în valoare de - 40.700.000,00 din

Cheltuielile se planif ică a fi de 48.000.000,00 de dinari, şi anume:cheltuielile materiale şi energetice: 1.800.000,00 de dinari, salariile (neto):17.500.000,00 de dinari, impozitul pe salarii: 2.300.000,00 de dinari,contribuţiile pe salarii: 9.600.000,00 de dinari, cheltuielile de amortizare şirezervele materiale: 430.000,00 de dinari, alte cheltuieli (cheltuielile de tipar,expedierea publicaţilor...): 16.370.000,00 de dinari.

Director: Nicu Ciobanu




55

SCENA PROFESIONISTĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ „PETRU CÂRDU” DINVOIVODINA PE LÂNGĂ TETRUL NAŢIONAL „STERIJA” DIN VÂRŞEŢ

RAPORT PE PERIOADA IANUARIE – DECEMBRIE 2013

În c alitate de c oo rdo nato r al Scenei pro fesio nis te în l imbaromână "Petru Cârdu" din Voivodina pe lângă Teatrul Naţional "Sterija"din Vârşef am organizat, coordonat şi part icipat direct la real izareaurmătoarelor activităţi:

IANUARIE 2013 Pe parcursul lunii ianurie au început repetiţiile la spectacolul cu piesa

"La Moscheta" de Angelo Ruzzante Beolco în regia lui Zoran Cvetković.

FEBRUARIE Au continuat repetiţiile la spectacolul "La Moscheta" de AngeloRuzzante Beolco în regia lui Zoran Cvetković.

Pe data de 16 februarie la ora 19 pe scena mare a Teatrului Naţional"Sterija" a avut loc premiera acestui spectacol.

Prima reprezentaţie a acestui spectacol s-a jucat pe data de 26februarie de la ora 19 în acelaşi loc.

In luna februarie 2013 am aplicat la concursul deschis deSecretariatul Provincial pentru Cultură şi Informare publică cu două

proiecte: "Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca şi"Tabloul -Lacuna", piese într-un act de Eugen Ionescu în regia luiŞtefan Sablic.

MARTIE Pe data de 14 martie cu începere de la ora 19 pe scena mare a

Teatrului Naţional "Sterija" a avut loc spectacolul cu piesa "La Moscheta" de Angelo Ruzzante Beolco în regia lui Zoran Cvetkovic.

Pe data de 19 martie ansamblul Scenei în limba română s-a prezentatcu spectacolul cu piesa "La Moscheta" de Angelo Ruzzante Beolco în regia

lui Zoran Cvetkovic în localitatea Sân-Mihai.APRILIE Pe data de 4 aprilie pe scena mică "Tomislav Pejčić" a Teatrului

Naţional "Sterija" a avut loc spectacolul cu piesa "Băutorul de rouă" de SanjaDomazet în regia lui Ştefan Sablić.

In luna aprilie au început repetiţiile la noul spectacol, " Neînţelegerea"de Albert Camus în regia Elenei Ivanca.

MAI La începutul lunii mai au continuat repetiţiile la spectacolul cu piesa

"Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca.




56

Pe data de 17 mai cu începere de la ora 20 pe scena mică a TeatruluiNaţional „Sterija" a avut loc avampremiera (cu public ) a spectacolului cupiesa "Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca.

PREMIERA spectacolul cu piesa "Neînţelegerea" de Albert Camus înregia Elenei Ivanca a avut loc pe data de 18 mai cu începere de la ora 20 pescena mica a Teatrului "Sterija" din Vârşeţ.

Prima reprezentaţie s-a jucat în acelaşi loc de la aceeaşi oră pe datade 19 mai.

Distribuţie: Martha: Otilia Pescariu / Mama: Monica Boldovină-Bugle /Fiul: Ionel Cugia Soţia: Neda Grubişa / Servitorul: Elena Ivanca

IUNIE Din cauza lipsei de surse financiare nu s-a organizat nici o

reprezentanţie.

Pe parcursul lunii iunie am continuat convorbirile şi organizareaparticipării ansamblului nostru la mai multe festivaluri din România Am completat toate f işele de participare la Festivalurile amintiteIULIE *

Am continuat trimirea datelor suplimentare necesare privindparticiparea la festivaluri

AUGUST Am realizat planul de muncă pe luna septembrie şi planurile pentru

marcarea a 10 ani de existenţă ai Scenei. SEPTEMBRIE

Au început pregătirile pentru organizarea a 10 ani de existenţă şiactivitate ai Scenei profesioniste în limba română. OCTOMBRIE Pe data de 4 octombrie de la ora 18,00, ansamblul Scenei în limba

română s-a prezentat la Festivalul internaţional "Poveşti" (România), ediţia aVIII -a, cu spectacolul cu piesa "Neînţelegerea'' de Albert Camus în regiaElenei Ivanca.

Pe data de 9 octombrie de la ora 20,00 pe scena mică "TomislavPejčić" a Teatrului Naţional "Sterija" din Vârşeţ s-a jucat spectacolul cu piesa"Băutorul de rouă" de Sanja Domazet in regia lui Ştefan Sablić.

Pe data de 11 octombrie de la ora 17,00 ansamblul Scenei în limbaromână s-a prezentat la Festivalul internaţional "Festivalul TeatrelorDunărene" în România, ediţia a XVI-a, cu spectacolul cu piesa "Băutorul derouă" de Sanja Domazet în regia lui Ştefan Sablić. Spectacolul s-a jucat pescena mică a Teatrului Naţional "Tudor Vianu" din Giurgiu.

Pe data de 13 octombrie de la ora 21,00 ansamblul Sceneiprofesioniste în limba română s-a prezentat la Teatrul Nottara, Bucureşti încadrul Festivalului internaţional "FESTin pe Bulevard" - prima ediţie. La acestFestival ansamblul s-a prezentat cu spectacolul cu piesa "Băutorul de rouă"de Sanja Domazet în regia lui Ştefan Sablić.




57

Pe data de 22 octombrie de la ora 20,00 ansamblul Scenei în limbaromână s-a prezentat cu spectacolul cu piesa "Neînţelegerea" de AlbertCamus în regia Elenei Ivanca (Spectacolul s-a jucat în cadrul marcării

Jubileului Scenei în limba română - 10 ani de activitate şi existenţă). In perioada 22 - 24 octombrie la sediul Teatr ului Naţional "Sterija" aavut loc marcarea celor 10 de activitate şi existenţă ai Scenei profesioniste înlimba română. în cadrul acestui eveniment pe data de 23 octombrie de la ora20,00 pe scena mică s-a prezentat colega noastră, Florina Petroi cumonodrama "Zece ani". Iar pe data de 24 octombrie pe scena mare a avutloc spectacolul "O mireasă de împrumutat " de Astrid Lindgren prezentat deTeatrul Naţional "Al. Davila" dn Piteşti, România.

NOIEMBRIE Pe data de 25 noiembrie 2013, cu începere de la ora 19:30,

ansamblul Scenei a participat la Festivalul Internaţional al Teatrului de StudioDAVILA - StudioInterFest, ediţia a XVII-a unde s-a prezentat cu piesa"Neînţelegerea" de Albert Camus.

Pe parcursul lunii au avut loc repetiţiile pentru noul spectacol "Tabloul – Lacuna” - piese într-un act în regia lui Ştefan Sablić.

DECEMBRIE Pe parcursul lunii decembrie au continuat repetiţiile pentru spectacolul

"Tabloul -Lacuna" - piese într-un act de Eugen Ionescu în regia lui ŞtefanSablić.

Pe data de 11 decembrie 2013., pe scena mare a Teatrului Naţional

"Sterija" a avut loc avampremiera spectacolului "Tabloul - Lacuna" - piese într-un act de Eugen Ionescu.Premiera acestui spectacol "Tabloul - Lacuna" - piese într-un act de

Eugen Ionescu în regia lui Ştefan Sablic a avut loc în acelaşi loc o zi după,pe data de 12 decembrie 2013.

TABLOUL - LACUNA de Eugen Ionescu - regie Ştefan Sablić Distribuţia: Ionel Cugia, Mircea Omoran, Otilia Pescariu, Monica

Boldovină-Bugle, Marko Adžić ANEXE: Raport p e luna ianuarie 2014

Pe data de 23 ianuarie de la ora 20,00, pe scena mare a TeatruluiNaţional "Sterija" a avut loc prima reprezentaţie a spectacolului "Tabloul -Lacuna" - piese într-un act de Eugen Ionescu în regia lui Ştefan Sablic.

Pe data de 30 ianuarie de la ora 20,00, pe scena mare a TeatruluiNaţional "Sterija" a avut loc a doua reprezentaţie a spectacolului "Tabloul -Lacuna" - piese într-un act de Eugen Ionescu în regia lui Ştefan Sablic.

Raport p e luna februarie 2014 Pe data de 9 februarie cu începere de la ora 20,00 pe scena mica

"Tomislav Pejčić" a Teatrului "Sterija" a avut loc spectacolul cu piesa"Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca.




58

LA CONSILIUL NAŢIONAL AL MINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE

Cofinanţarea manifestărilor culturale

şi a publicaţiilor româneşti Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române, după cum este

cunoscut, cofinanţează manifestările culturale ale românilor din Voivodina. Într-una din zilele trecute, la sediul Consiliului au fost semnate contractracteprivind cofinanţarea Festivalului „Trompeta bănăţeană" şi a buletinuluiacestei manifestării precum şi a apariţiei periodicului „Renaşterea”, toate dinSâtu-Nou.

Consiliul a alocat Festivalului „Trompeta bănăţană" 100.000 dinari.Pentru tipărirea buletinului festivalului a acordat 30.000 de dinari, iar apariţia

publicaţiei locale „Renaşterea” din Satu-Nou va fi finanţată cu 30.000 dinari.Contractul l-au semnat Vasa Crăinean, fost preşedinte al Societăţii DAC.Saşa Mandreş, vicepreşedintele Festivalului „Trompeta bănăţeană" şi Dan ielPetrovici, preşedintele CNMNR.

Vasa Crăinean a declarat că revista locală „Renaşterea" apare o datăpe an, adăugând că au fost ani în care au apărut şi de două ori, cu spijinulDepartamentului pantru infor mare al Consiliul National. Domnul Crăineana mai spus că recent a avut loc şedinţa DAC , când s-a schimbat conducereaacestei asociaţii: "După zece ani de activitate m-am retras. Iar noulpreşedinte este Daniela Petrovici, Ne-am menţinut datorită sprijinului din

partea Consiliului Naţional şi oamenilor de bună credinţă, care sprijinăapariţia acestui ziar local. Sperăm că aşa va fi şi în viitor". Saşa Mandreş, vicepreşedintele Festivalului „Trompeta bănăţeană a

mulţumit Consiliului pentru sprijinul acordat, subliniind că există tot mai puţinifanfarişti. După cum a afirmat Daniel Petrovici, preşedintele ConsiliuluiNaţional al Minorităţii Naţionale Române, contractul a fost semnat pe bazadeciziei Consiliului.

"Suntem mândri că deja am ajuns la ediţia a şaptea a FestivaluluiFanfarelor. Se poate spune că am trasat un nou model prin care ConsiliulNaţional sprijină manifestările culturale ale minorităţii naţionale române,

publicaţiile şi ziarele locale şi care au o semnătate deosebită pentruminoritatea noastră română", a punctat Daniel Petrovici.

Preşedintele C.N.R a mai menţionat că în viitor Consiliul Naţional vasprijini asemenea evenimente: „Regret că acest festival nu este sprijinitfinanciar de autoguvernarea locală din Panciova şi sunt de părere că trebuiesă facem un apel către comuna Panciova. Desigur că şi noi vom acţionapentru ca în viitor să se ţină cont de manifestările importante. Ei trebuie să fiemândri de faptul că un asemenea festival se organizează în ComunaPanciova. Mulţumim Fundaţiei „Hemofarm" care a sprijinit organizareafestivalului. Ne străduim să trimitem mijloacele financiare înainte de

începerea manifestărilor, ceea ce se va întâmpla şi de data aceasta. În viitor,




59

vom face efort să acordăm mijloace financiare cât mai mari. Intenţionăm săvizităm toate autoguvernările locale unde trăiesc români. Recent am fost la

Alibunar şi aici am stabilit ca în următorul buget al Comunei Alibunar să

figureze şi Consiliul Naţional, cu intenţia ca sursete financiare să fierepartizate în întregime pe teritoriul comunei Alibunar. Acelaşi lucru l -amfăcut şi la Vârşeţ, Covăciţa, Cuvin. Vom merge şi la Jitişte, dar şi în toatecomunele unde trăiesc români.

Dorim ca şi Consiliul Naţional să intre în bugetele comunale, iarmijloacele pe care le vom obţine, le vom repartiza societăţilor culturale,organizaţiilor şi instituţiilor de pe teritoriile respective. Mai mult, ConsiliulNaţional va majora mijloacele financiare cu această menire, în funcţie deposibilităţi, a spus Daniel Petrovici.

I.Mărgan

Examenul de finalizare nu a adus punctaj maxim

În şcolile noastre, cu limba de predare română, examenul definalizare s-a desfăşurat fără neregularităţi. Toţi elevii care au avut dreptul depromovare s-au şi prezentat la examen în toate cele trei zile.

Dacă facem o comparaţie a rezultatelor la nivel naţional, ajungem laconcluzii că rezultatele elevilor noştri se încadrează în medie, aşa că nicielevilor din şcolile cu învăţământul în limba română examenul de finalizarenu a adus punctaj maxim. Nu putem fi mulţumiţi de lucrul acesta, mai alesdacă ştim că avem un procent foarte mare de elevi eminenţi sau pureminenţi.

Dacă se analizează testele pe materii, la limba română, cum af ost de aşteptat, au fost obţinute cele mai bune rezultate. Avem câţivaelevi care s-au apropiat de punctajul maxim de 19,50, adică 15,60 dinpunctajul maxim de 16,00. Urmează matematica, unde s-a obţinut un punctajceva mai slab. Cele mail mici succese au fost la testul combinat. Mediaşcolilor noastre, la toate cele trei teste, este ceva mai mare de 10 puncte dintotalul de 40. Elevii nu s-au descurcat foarte bine, indiferent de faptul că,acum o lună au dat un test de probă, întocmit după aceleaşi standarde şi cuaceeaşi structură.

Rezultatele slabe pot fi motivate sau nu. Examenul a fost conceput pe întrebări necunoscute. Întrebările au fost uşoare puţin axate pe gândirealogică, lucru care elevilor reprezintă greutăţi, ei fiind obişnuiţi să reproducămateria învăţată. Testul combinat din cinci materii, desigur a micşorat mediatotală. Pe aceeaşi temă sigur se vor mai purta discuţii. Rămâne să se facă oanaliză serioasă a rezultatelor, ca pe viitor să se poată planifica acestexamen în modul cel mai bun, pentru ca atât profesorii, cât şi elevii, să ştiepe ce trebuie să pună accentul.

Anişoara ŢĂRAN, Coordonatoarea testelor în limba română




60

ŞTIRI DE LA CONSILIUL NAŢIONAL AL ROMÂNILOR

SEMNAREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE

Sprijinirea tinerelor for ț

e

Uniunea Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina şi ConsiliulMarelui Festival de Muzică şi Folclor Românesc din Voivodina – RepublicaSerbia vor beneficia pe parcursul anului 2014 de surse financiare alocate decătre Consiliul Naţional al Minorităţii Române din Serbia.

În data de 3 aprilie, la Zrenianin, la sediul Institutului de Cultură alRomânilor din Voivodina a avut loc semnarea contractelor între C.N.M.R.S. şibeneficiarii U.TA.R.V. şi C.M.F.F.M.R.V. privind cofinanţarea funcţionării,activităţilor pentru anul în curs şi organizarea ediţiilor din acest an alemanifestărilor - Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina şi MareleFestival de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina.

***




61

Pe data de 3 iunie 2014, la sediul Consiliului Naţional al MinorităţiiNaţionale Române din Novi Sad, au fost semnate contractele de sufinaţare aadaptării monumetului cultural-istoric "Crucea cu patru stâlpi" cu Comunităţile

locale din Coştei, Iablanca şi Sălciţa, precum şi contractul de sufinanţare cuTeatrul Naţional "Sterija" din Vârşeţ.

***Tot la 3 iunie 2014, la sediul Consiliului Naț ional al Minorităț ii Naț iona

le Române din Serbia, la Novi Sad s-au semnat contractele de cofinanț are cuTeatrul Naț ional "Sterija" din Vâr șet (150.000,00 din.) și cu reprezentanț iicomunităț ilor locale din Coștei, Iablanca și Sălciț a (398.000,00 din.)

Sursa: Internet, www.facebook/consiliul naţional român

Sprijin, sprijin

Președintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române dinSerbia domnul Daniel Petrovici a vizitat pe 26. și 27. iunie pe românii înValea Timocului - satul Podgoraţ, comuna Bolievaţ, satul Gamzigrad,comuna Zaječar, comuna Negotin și comuna Cladovo!

http://www.facebook/consiliul



https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10152863158174606&set=pcb.10152465252424769&type=1









62

Vizita în valea Timoclui

LA SEDIUL INSTITUTULUI DE CULTURĂ DIN ZRENIANIN

S-au semnat contractele de cofinanţare aMarelui Festival şi a Festivalului Copiilor

Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al MinorităţiiNaţionale Române, Todor Doru Ursu, directorul I.C.R.V., Ion Blaj, preşedinteal S.C.A ,,George Coşbuc” din Grebenaţ, Leonidis Măzăran, preşedinteleConsiliului Comunităţii Locale Grebenaţ şi Marinel Bugar, preşedintele S.C.A

..Ştefan Ştefu” din Ecica au semnat vineri, 23 mai, la sediul Institutului deCultură al Românilor din Voivodina, contractele de cofinanţare a organizăriiMarelui Festival de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina – RepublicaSerbia şi Festivalului de Folclor Românesc al Copiilor din Voivodina, douăcele mai importante manifestări culturale ale românilor din provincie, învaloare de 800.000 dinari.

DAN MATA







63

TIMOCUL ROMÂNESC ARE NEVOIE DE ZIARIŞTI

Interviu cu Du an Pârvulovici, directorul Agenţiei TimocPress

De un deceniu se zbate să ț ină în viaț ă, în Serbia de Răsărit, un portal de ș tiri în limba română.

Un coleg l-a numit haiduc. Defini ț ia din dic ț ionar a haiducului nespune că este un om care, răzvrătindu-se împotriva asupririi, î ș i părăseacasa ș i trăia în păduri, singur sau în cete, jefuind pe bogaț i ș i ajutând pesăraci. Nu ș tiu dacă Duș an este sau nu un haiduc modern. Însă ceva dinrăzvrătirea lui aminteș te de atitudinea pe care folclorul a pus-o de multe ori

pe seama acestor personaje din epoca modernă, în Balcani (mai ales înRomânia, Bulgaria ș i Serbia). Ori de câte ori are ocazia vorbeș te despreromânii lui din Timoc, despre cei din Voivodina ș i niciodată nu uită să-iamintească pe cei din comunităț ile istorice…

Sunteţi unul dintre veteranii românismului. Cum vi se pare edițiadin acest an l Congresului Jurnaliştilor Români spre deosebire deprecedentele?

În fiecare an au existat diferenț e între congrese. În 2009 se desfășurași o campanie electorală, iar președintele României, Traian Băseascu, aajuns și la Drobeta-Turnu Severin. Ideea noastră a fost aceea de a se intra și

în Serba și a fost împărtășită și de domnul președinte. Astfel, s-a realizatprima vizită din partea președintelui României făcută românilor din Timoc. În2010, la fel, la Chișinău a fost o campanie electorală, iar președintele Rep.Moldova, Mihai Ghimpu, a fost prezent la Congresul nostru. În 2011, laCernăuț i, a fost o cifră mai mică de participanț i la Congres, iar în 2012 nu afost Congres deoarece a trebuit organizat în Ungraria, însă nu a fost posibil.




64

În 2013 Congresul s-a desfășurat în Serbia, unde au participat mai mulț iromâni. Am intenț ionat să invităm toată presa românească în Voivodina, darși toate organizaț iile, partidele românești, biserica din Serbia.

Anul acesta este criză în toate păr ț ile, criză și la participanț i, mulț idintre ei nu au putut să ajungă. Însă nu contează, neapărat, numărulparticipanț ilor, ci ideile lor.

Scopul Congresului este acela de a ajuta comunităț ile românilor depretutindeni din toate statele vecine: Ungaria, Bulgaria, Rep. Moldova,Serbia. O situaț ie alarmantă este cea din Bulgaria pentru că nu avem penimeni de acolo. Nu numai că nu avem niciun reprezentant la Congres, ci nuavem nicio informaț ie cu privire la ceea ce se întâmplă acolo. Nu există unsite, nu există ziar, doar câteva ziare află și scriu câte ceva despre româniide acolo.

Nu am fost mulț umit de tot ce am auzit la Congres deoarece n-avorbit nimeni de rău, nimeni nu a intrat în probleme, să vorbească despreromânii de pretutindeni pentru că ei sunt scopul nostru.

La lucrările de astăzi ați fost singurul care a ridicat problemacomunității, ați afirmat că ceilalți au vorbit despre New Media, despreJurnalism i aproape deloc despre comunitate, Media nu poate exista înafara comunită

ț

ii, dacă citez corect… Toate lucrările sunt în beneficiul membrilor comunităț ilor, iar noi

trebuie să avem o imagine corectă despre ce se întâmplă în comunităț i.După ce știm situaț ia facem și strategia. Nu se poate să facem strategiaaltfel. Am avut o temă foarte frumoasă – New Media-Jurnalism, însă nu credcă este o problemă că am spus faptul că mă interesează și comunitatea. Enormal să ajut și comunitatea mea din Timoc, dar prin Forum să ajut șicelelalte comunităț i, ca membru.

În Serbia există puțină presă de limbă română, este maidezvoltată în par tea Voivodinei, iar în Timoc înțeleg că există o realăproblemă. Sunteți unul dintre cei care pot prezenta cel mai bine situațiapentru că aveți experiență în această zonă.

În Serbia este o situaț ie foarte ciudată. În Serbia avem o Constituț ie,avem o lege

care se ocupă cu minorităț

ile, însă pe teren situaț ia este alta.

Avem români care demult locuiesc în Voivodina, care au toate drepturile.Provincia Voivodina a intrat în Serbia cu toate drepturile și cu toateminorităț ile. În lege scrie foarte clar ce drepturi avem, însă în fapt nu avemnimic. Mai avem și o altă problemă pentru că avem o sinonimie. Pe româniidin Timoc statul sârbesc îi numește vlahi, însă românii, în limba lor maternă,se numesc români. Ei vorbesc românește, cântă românește, joacăromânește. Sunt 154 de sate românești și 48 mixte, unde locuiesc români.

Avem o cifră totală de peste 350.000 de români. S-a creat o confuzie: Serbiaare o lege care prevede că toate drepturile minotităț ilor se rezolvă prin

Consiliul Naț ional și că fiecare minoritate care s-a declarat la momentul




65

recensământului poate să aibă Consiliu. Recensământul a fost numai înlimba sârbă, nu și în limba minorităț ilor. Numele extern al românilor, vlahi,așa au fost scriși la recensământ, iar în realitate este altceva, iar sta tul

consideră că cei care s-au declarat vlahi pot să aibă Consiliul lor. PrinConsiliu se spune că sunt un popor autonom care nu au legătură nici curomânii, nici cu sârbii, sunt vecinii lor buni, ț ara mamă este Serbia și că limbalor este cea vlahă.

Să înțeleg că această confuzie a fost dirijată prin manipularearecensământului?

Da, putem să spunem așa. Românii nu sunt numiț i numai în Serbiavlahi, ci și în alte păr ț i. Este o problemă pentru cine vrea să facă diferenț a

între nume, care sunt sinonime.Sunteți un jurnalist care aprope că luptă pentru agenția pe care o

conduce. Cum este munca dumneavoastră? Sunt fondator la o agenț ie de presă, dar dacă cineva mă întreabă

spun că nu sunt ziarist pentru că eu mă ocup cu drepturile omului și suntfondator la mai multe organizaț ii care se ocupă cu problema românilor.

Cum reu iți să vă desfă urați activitatea? Important este să ştim ce vrem, să avem scopul nostru. Există mai

multe probleme care apar când omul se ocupă cu ceva – condiţii, capacitate,

finanţe pentru ceea ce face. Noi care ne ocupăm cu situaţia românilor din

Duș an Pârvulovici, director Timoc Press la postul de muncă




66

Serbia avem multe probleme pentru că nu sunt respectate legile pe care le-aadus Parlamentul Serbi ei. Acest lucru este o piedică mare a Serbiei pedrumul Europei. Serbia trebuie să ştie că nu o să se mişte din acest punct

până nu se rezolvă astfel de aspec te. Avem probleme şi pentru că oricât demul te finanţe am avea, niciodată nu ajunge de pentru cât vrem să tipă rim,să mergem pe teren, tehnică. Însă este bine că am avut întotdeauna prietenicare ne-au ajutat.

Sunt puţin supărat pe Departamentul Românilor de Pretutindeni, deşine ajută, pentru că o face mult mai puţin decât poate să o facă. Întotdeaunaam spus că ajutorul nu îl văd numai prin bani, ajutorul îl văd şi prin parteneri,dar şi printr-o mai mare implicare.

Pe de altă parte, avem probleme şi cu statul sârbesc deoarece neajută foarte puţin, dacă vorbim despre finanţe, despre consursuri şi proiecte,

unde trebuie să ajungem. Iar noi ştim că sârbii din România sunt ajutaţi cumilioane de euro. Măcar pe jumătate să ne ajute şi pe noi Serbia. Marea problemă a românilor suntem noi, românii. Nu prea ne

înţelegem noi pe noi, nu prea ne înţelegem cu românii din Voivodina, nu preane înţelegem cu românii din România. Mesajul meu ar fi ca toţi r omânii depretutindeni să aibă răbdare pentru românii din Serbia. Noi sim ț im cel maimult problemele. Trebuie să aibă răbdare şi să ajute, atât timp cât românii dinTimoc, românii din Voivodina cer asta. Dacă sunt flămând, dă -mi pâine, nu-mi da apă! Dacă mi-e sete, dă-mi apă, nu pâine!

În Serbia locuieşte un popor românesc cu două minorităţi, unii se

numesc români, alţii se numesc vlahi. Dacă românii nu îi recunosc pe vlahică sunt români, cum să aşteptam să îi cunoască sârbii? Cum colaboraţi cu colegii din celelalte comunităţi de români, cu

ziariştii români? Până nu s-a organizat Congresul Jurnaliştilor Români am fost privat

de această legătură, însă am fost în majoritatea statelor unde locuiescromâni şi am văzut majoritatea problemelor cu care ei se confruntă acolo.

Cum colaborează redaţia dumneavoastră cu celelalte redacţii? Avem o colaborare cu mai multe agenţii din România, schimbăm

materiale şi informaţii. Toţi partenerii noştrii sunt pe site. Am avut mari

colaborări şi sunt foarte mulţumit că foarte mulţi jurnalişti români au ajutatTimocpress, mai mult pe banii lor: unii au avut emisiunile lor, alţii au ajutat laştiri, la deplasări. Aceste lucruri nu pot să le uit niciodată. Timocul românescare nevoie de ziarişti, de oameni care vor să lucreze, însă noi nu putem săangajăm oameni deoarece în Serbia nu există şcoală în limba română, foartepuţini care pleacă fac jurnalism în România. Noi suntem deschişi către toateredacţiile din România şi către cei care pot ajuta românii cu informaţii înlimba oficială, să ştie ce se întâmplă pe tot globul în limba lor maternă.

(pentru www.timpromanesc.ro a cons emnat An tuanela Ro ioru) http://timpromanesc.ro/timocul-romanesc-are-nevoie-de-ziaristi

http://www.timpromanesc.ro/



http://timpromanesc.ro/timocul-romanesc-are-nevoie-de-ziaristi







67

Manifestări culturale din calendarul spiritualităţiiromâneşti din Voivodina organizate cu sprijinul C.N.R.

EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNAVESTIRE” - UZDIN 2014

Farmecul cuvântului rostit

Sâmbătă 29 martie a. c., Societatea Literar – Artistică „Tibiscus” dinUzdin a organizat pentru cea de a XV-a oară Concursul de recitatori „Bunavestire”. La ediţia din acest an s-au prezenta 76 de recitatori, împărţiţi în şase

categorii: copii preşcolari, elevi de la ciclul inferior de şcoală generală, elevide la cursul superior de şcoală generală, recitatori adulţi, recitatori de poezierelgioasă şi recitatori de poezie în grai bănăţean. Concursul a fost urmărit dedouă jurii de specialitate din care au făcut parte: Gheorghe Rancu,preşedinte, Ioan Iorga, Irina Linţa, Ileana Roman şi Titu Dinuţ, iar din celălalt

juriu au făcut parte: Ionel Iacob Bencei, preşedinte, Ioan Ciama,vicepreşedinte, Alexandra Urechescu, Teodor Groza Delacodru, Dan Vlaicuşi Vlaicu Bota. Primul juriu a urmărit recitatoriii preşcolari şi pe cei de poeziereligioasă, iar celălat juriu celelalte patru categorii.

Spectacolul a început cu o recitare a micuţei Magdalena Spăriosu din

Uzdin, apoi s-a intonat imnul Societăţii Literar – Artistice „Tibiscus”. Uncuvânt de salut a fost rostit de Vasile Barbu, preşedintele acestei Societăţidupă care a urmat Dan Laurenţiu Răduţa care a recitat o poezieacompanindu-se la chitară. Au luat cuvântul în continuare Ioan Ciama înnumele Societăţii Culturale „Avram Iancu” din Timişoara, apoi Daniel Magdu

în numele Comunităţii Românilor din Serbia, Gheorghe Rancu, redactor şefal publicaţiei „Almăjul” din Şopotul Vechi, iar Daniela Radu a salutaparticipanţii şi publicul prezent în numele Consiliului Naţional al MinorităţiiRomâne din Serbia, care a şi inaugurat ediţia din acest an a Concursului.

Toate locurile I - în România

La această ediţie jubiliară a uneia dintre emblematicele manifestăriale tinerilor români din Voivodina - Serbia au luat parte 76 de recitatori atâtde la noi cât şi din România. Participanţii de la noi au venit din Vârşeţ, Torac,

Alibunar, Ecica, Uzdin, Mesici iar din România din Timişoara, Mănăştiur,Caransebeş, Târgovişte ...

Primul juriu format din: Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi) - preşedinte,Irina Linţa (Uzdin), Ileana Roman (Dr. T. Severin), Titu Dinuţ (Şişeşti) şi IoanIorga (Şopotul Vechi) a jurizat concurenţi la două categorii de recitatori:preşcolari şi recitatori de poezie religioasă şi a hotărât următoarele:




68

Preşcolari: 1. Ioana Uşfat (Grădiniţa nr. 33 - Timişoara) cu poezia "Fluturaşul" de

Iulia Muntean2. Inesa Neda (S.L.A. „Tibiscus" - Uzdin) cu poezia "Furnica" de Otilia

Cazimir3. Nina Brenda (Ş.G. Al.Sabovljev"-Ecica) cu poezia "O răţuşcă

îmbufnată".Menţiune I - Laura Ocolişan („Junior celebrity” – Torac)Menţiune II - Sara Toma (Grădiniţa nr. 33 - Timişoara)Poezie religioasă: 1. Dan Laurenţiu Răduţa (Liceul Pedagogic "C.D. Loga" –

Caransebeş) cu poezia "Laudă" de N.Crainic 2. Octavian Şerban (Clubul Victorioşilor – Târgovişte) cu poezia

"Rugăciunea unei mame" de M.Eminescu. 3. Magdalena Spăriosu (S.L.A. „Tibiscus" - Uzdin) cu poezia "Afară

ninge liniştit" de G.Coşbuc. Premiul special: Andrea Stoia (S.L.A. "Tibiscus" – Uzdin)şi Eleonora Marian (Uniunea Scriitorilor în Grai Bănăţean) Menţiune - Francesca Stănescu (Ş.G. „G. Gârda" - Mănăştiur)Juriul II din care au făcut parte: Ionel Iacob Bencei (Timişoara) –

preşedinte, Ioan Ciama (Timişoara) - vicepreşedinte, Teodor GrozaDelacodru (Mesici), Dan Vlaicu (Rudăria), Marieta Bure (Torac), AlexandraUrechescu (Timişoara) şi Vlaicu Bota (Timişoara) a urmărit patru secţiuni derecitatori: ciclul inferior al şcolilor generale, ciclul superior, recitatori dinşcolile medii şi recitatori de poezie în grai bănăţean. Hotărârile acestui juriu:

Participanţi mulţi la „Buna v estire”




69

Şcoli generale, ciclul I – IV: 1. Ana Jurj (L.P. "C.D.Loga” (Caransebeş) cu poezia "Descânt de

primăvară" de Dan. Popescu.

2. Octavian Şerban (Cl. Victorioşilor - Târgovişte) cu poezia "Casapărintească" de Grigore Vieru. 3. Ariana Mălaimare(Ş.G. "Sf. Gheorghe" - Uzdin) cu poezia

"Povestea gâştelor" de G.Coşbuc Menţiuni: - Andrea Stoia (S.L.A. "Tibiscus" – Uzdin)- Gavril Bandu (Ş.G. „Al. Sabovljev"- Ecica)Şcoli generale .ciclul V - VIII: 1.Blanca Urechescu (L.P. „C.D.Loga” - Caransebeş) cu poezia

"Cuplu" de Ana Blandiana

2. Nicoleta Denisa Roşu (Ş.G. "Frăţie şi unitate” - Alibunar) cu poezia"Pe lângă plopii fără soţ" de M. Eminescu3. Cornel Mili (Cl. Victorioşilor - Târgovişte) poezia "Mistreţul cu colţ

de argint" de Şt.A. Doinaş Menţiuni: Angelica Rista (Ş.G. "Sf.Gheorghe” - Uzdin)- Valentina Dan (Ş.G. Al. Sabovljev" - Ecica)- Malina Buzescu (L.P. „D.Loga" - Caransebeş)

Fraţii din Banatul Montan: Gh. Rancu, I.Iorga D.Vlaicu şiL. Conciatu cu V.Barbu sub tâmpla ocrotitoare a lui M.Eminescu




70

Recitatori adulţi: 1. Roxana Clopotaru (Cl.Victorioşilor Târgovişte) cu poezia „Moartea

căprioarei" de Nicolae Labiş

2. Georgel Ivaşcu (S.L.A. „Poesis" - Mesici) cu poezia "Politica" de G.Coşbuc 3. Dan Laurenţiu Răduţa (L.P. „C.D. Loga” - Caransebeş) cu poezia

"Dezîmblânzire” de Nichita StănescuMenţiune: Anastasia Doban (Liceul "B.Petrov - Braca” - Vârşeţ)Grai bănăţean:1. Pavel Ionuţ Niculescu (L.P. "C.D. Loga" - Caransebeş) cu poezia

„24 dă purşei" de Sorin Olariu 2. Eleonora Marian (U.S.G.B.) cu poezia "Doamnie, dar cât m-am

rugat" de Ionel Stoiţ

3. Francesca Stănescu (Ş.G. "G.Gârda” - Mănăştiur) cu poezia "Tabla înmulţârii” de Sergiu Boian Menţiunii - Ionela Barbu (Liceul "B.P.Braţa” - Vârşeţ) - Cristiana Drăghicescu (Grădiniţa nr. 4 - Caransebeş) - Andreia Stoia (SLA "Tibiscus” Uzdin) Premiul special al juriului: Grup şcolar "George Gârda" din Mănăştiur

(Orlando Martinovici, Sergiu Ţăran şi Francesca Stănescu) Marele Premiu al concursului conferit de juriul organizatorului (Ionel

Stoiţ, Anastasia Şocardă, Gheorghe Rancu şi Vasile Barbu) a revenit

Roxanei Clopotaru din Târgovişte.Dealtfel manifestarea a avut loc pe scenaCasei de cultură "Doina" şi s-a desfăşurat în condiţii bune.Ca şi o manifestare adiacentă a fost la "Casa Românească", la

Galeria "Torna, torna fratre" organizată o expoziţie de pictură naivă din Uzdinfiind expuse 44 de lucr ări aparţinătoare pictoriţelor şi pictorilor naivi: FloricaPuia, Linca Ţăran, Maria Bălan, Ofelia Spăriosu, Stela Giura, Ileana Oalge,Viorica Şoşdean, Ana Marian Măran, Adam Neda, Aurora Velici – Şuboni,

Adam Mezin şi Daniel SusaLa sala Centrului pastoral , unde a avut loc şi prânzul oferit de

organizator tuturor participanţilor , S.L.A. "Tibiscus" a conferit diplomele

"Î nsemn de preţuire" următoarelor doamne/domni Maria Bârza (Caransebeş),Ioan Ciama (Timi şoara) Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi), Lică Conciatu(Bozovici), Dan Vlaicu (Rudăria), Ileana Roman (Dr.T. Severin), Titu Dinuţ(Şişeşti), Ionel Iacob Bencei (Timişoara), Vlaicu Bota (Timişoara), TeodorGroza Delacodru (Mesici), Alexandra Urechescu (Timişoara), Aurel Bancu(Timişoara), Ionel Stoiţ, (Novi Sad) şi Florea Jebeleanu (Timişoara). Înnumele F.C. "Lumina" (DTS) domnul Florian Copcea a conferit Premiul"Eminescu" pe acest an istoricului Gheorghe Rancu din Şopotul Vechi.

Evenimentul a fost urmărit de: Radio Novi Sad, RTV Covăciţa, TVPanciova, "Libertatea" (Panciova), Radio Reşiţa, TV "Voivodinei, "Tibiscus"...

(bmv)




71

LA SEDIUL INSTITUTULUI DE CULTURĂ DIN ZRENIANIN

S-au semnat contractele decofinanţare a Marelui Festival şi aFestivalului Copiilor

Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii

Naţionale Române, Todor Doru Ursu, directorul I.C.R.V., Ion Blaj, preşedinteal S.C.A ,,George Coşbuc” din Grebenaţ, Leonidis Măzăran, preşedinteleConsiliului Comunităţii Locale Grebenaţ şi Marinel Bugar, preşedintele S.C.A..Ştefan Ştefu” din Ecica au semnat vineri, 23 mai, la sediul Institutului deCultură al Românilor din Voivodina, contractele de cofinanţare a organizăriiMarelui Festival de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina – RepublicaSerbia şi Festivalului de Folclor Românesc al Copiilor din Voivodina, douăcele mai importante manifestări culturale ale românilor din provincie, învaloare de 800.000 dinari.

DAN MATA




72

„ZILELOR DE TEATRU ALE ROMÂNILORDIN VOIVODINA”, EDIŢIA A 42-A

(25 APRILIE – 4 MAI 2014)




73

PREMIILE EDIŢIEI DE ANUL ACESTA

PREMII ACORDATE DE UNIUNEA TEATRELOR ROMÂNEŞTI DINVOIVODINA ŞI SĂPTĂMÂNALUL „LIBERTATEA” PENTRU DEBUTANŢI:




74

- Cornel Mili – (pentru dicţie) - Torac- Amelia Bălăgean şi Eugenia Prodan - Coştei - Leonid Ardelean – Nicolinţ

PREMII PENTRU DEBUT:- Ion Gaşpăr – Coştei - Darius Barbulov – Straja- Alexandra Rancovici – Nicolinţ CEL MAI BUN ACTOR DE ROLURI EPISODICE:

PREMIUL III – Daniel Simovici (Straja) şi Claudia Nicolaievici (Coştei) PREMIUL II – Casandra - Catarina Ecovoiu şi Pavel Bălan (Uzdin) PREMIUL I – Mărgărit Ecovoiu (Uzdin) CELE MAI BUNE ROLURI FEMININE:PREMIUL III: Daniela Ardelean (Nicolinţ)

PREMIUL II: Lavinica Danciu (Nicolinţ) PREMIUL I: Viorica Ţăran (Uzdin) CELE MAI BUNE ROLURI DE BĂRBAŢI:PREMIUL III: Livius Ştefan (Nicolinţ) PREMIUL II: Marius Savu (Coştei) PREMIUL I: Pavel Rămianţ (Uzdin) PREMIUL PENTRU CELE MAI BUNE COSTUME:

Trupa de Teatru din UzdinPREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ MUZICĂ (LIFE): Trupa de Teatru din Torac

PREMIUL PENTRU MUZICĂ: Trupa de Teatru din AlibunarPREMIUL PENTRU CEA MAI FUNCŢIONALĂ SCENOGRAFIE: Trupa de teatru din Uzdin – scenograf: Daniel SusaPREMIUL PENTRU SCENOGRAFIE ETNOGRAFICĂ: Trupa de teatru din Nicolinţ – scenograf: Ionel DanciuPREMIUL PENTRU CEL MAI BUN REGIZOR AMATOR:Ionel Omoran – StrajaPREMIUL PENTRU CEL MAI BUN REGIZOR PROFESIONIST:

Zoran Rotar – Uzdin

MENŢIUNE PENTRU TEATRU FORUM: Trupa de teatru din ToracPREMIUL PENTRU EXPERIMENT TEATRAL:Trupa de teatru din AlibunarPREMIUL SPECIAL PENTRU ADAPTARE DE TEXT:Dimitrie MicleaPREMII PENTRU TEXTE ORIGINALE, PREZENTATE LA EDIŢIADE ANUL ACESTA A „ZILELOR”: - Eufrozina Greonenaţ pentru textul spectacolului „La şezetoare”prezentat de Trupa de Teatru din Nicolinţ

- Matei Mircioane, pentru textul spectacolului „Fusul”, prezentat de




75

Trupa din Coştei - Victor Mihalache, pentru textul spectacolului „Copiii pământului”prezentat de Trupa din Torac

PREMIUL SPECIAL PENTRU ADAPTAREA TEATRALĂ A UNUIOBICEI FOLCLORIC:Trupa de teatru din Nicolinţ PREMII PENTRU SPECTACOLE:PREMIUL III: Trupa de teatru din StrajaPREMIUL II: Trupa de teatru din Coştei MARELE PREMIU: Trupa de teatru din UzdinJuriul:- regizorul Zoran Cvetković, preşedinte - actriţa Otilia Pescariu şi

- pictorul Adrian Sandu, membrii.

COMITETUL DE ADMINISTRARE AL UNIUNII TEATRELORDE AMATORI ALE ROM\NILOR DIN VOIVODINA R.SERBIADIMITRIE MICLEA, preşedinte MARIUS RĂMIANŢ, vicepreşedinte SIMA ONCIU, secretarVIOREL BĂLĂGEAN IONEL TURCOANE

REMUS BERLOVANIONEL OMORAN (membrii)MIRCEA LELEA, membru Com. Organizare

FOTO ALBUM

IDILA SATULUI B ĂNŢEAN L A ÎNCEPUT DE AN 2014




76

FESTIVALUL DE FOLCLOR AL COPIILOR DIN VOIVODINA – ECICA 2014

Comori de cântec, joc şi tradiţiepăstrate de un număr mare de copii

În perioada 31 mai – 1 iunie, la Ecica, pe scena Căminului Cultural dincentrul localităţii, s-a desfăşurat ediț ia a III-a a Festivalului de FolclorRomânesc al Copiilor din Voivodina, măreaț ă manifestare muzical-folclorică,păstrată şi transmisă din generaţie în generaţie de străbunii noştri şicontinuată de un număr impozant de peste 700 de copii din 14 localităţi, care

contribuie la dăinuirea şi conservarea culturii folclorului, tradiţiilor şi a muziciiautentice româneşti. Evenimentul, organizat de S.C.A. ,,Ştefan Ştefu”dinEcica şi Consiliul Executiv al Marelui Festival de Folclor al Românilor dinVoivodina – Serbia, s-a desfăşurat sub auspiciile Consiliului Naţional alMinorităţii Române din Serbia, Secretariatului Provincial pentru Cultură şiInformare Publică, Secretariatului Provincial pentru Educaţie, Administraţie şiComunităţi Naţionale, Primăriei Municipiului Zrenianin, Casei de Presă şiEditură ,,Libertatea” şi Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina.

Cuvinte de bun venit participanţilor şi oaspeţilor au adresat RomarBugar, preşedintele Consiliului Executiv al Marelui Festival, apoi Daniel

Petrovici, preşedintele C.N.M.R.S., care a transmis aprecierile de excepţie, la




77

adresa gazdelor şi a Festivalului, precum şi Ivan Bosnjak, primarulZrenianinului, căruia i-a revenit onoarea de a inaugura manifestarea.Prezentarea programului a fost încredinţată crainicilor Marina Baloş şi David

Novac, într-o ambianţă scenografică creată de artistul ecican ConstantinGrosu.După cum se obişnuieşte, orchestra de muzică populară din Ecica,

deci a gazdelor, a apărut prima pe scenă, cu melodii populare româneşti şisârbeşti, iar deja cunoscutul ansamblu din Coştei, laureat la ediţiileanterioare, s-a prezentat în faţa spectatorilor cu grupul vocal al S.C.A.„Eminescu" -„Fetele de la Coştei" instruit de dirijorul Marcel Novac, fanfara ciclului V-VIII, sub baghete dirijorală a lui Mia Capeţ şi corul Ş.G. „CoriolanDoban" - dirijor Roxana Cinci. în continuarea programului au urmat prestaţiileformaţiilor de dansuri populare: S.C.A. „Radu Flora" din Satu-Nou, coregraf

Valentina Veselinov, şi Ş.G. ,,3 Octombrie" din Sân-Mihai, coregraf MărioaraGean-Muntean. Din localitatea gazdă a participat formaţia Ş.G. „Dr Aleksandar Sabovljev", (ciclul V-VIII), având-o drept coregraf pe MonicaBrânda. Au urmat copiii de le C.C. „3 Octombrie " din Satu -Nou, cu ocoregrafie semnată de Veljko şi Živko Oparnica şi dansatorii ciclului V-VIII dela Ş.G. „George Coşbuc" din Torac, sub îndrumarea lui Tibi Giroşan.

În continuarea primului program competiţional, au mai evoluat pescenă şi: formaţia de dansuri populare a Ş.G. ,,3 Octombrie " din Sân-Mihai,pregătită de Ana Ştefan, ansamblul folcloric al Ş.G. „Coriolan Doban"dinCoştei, instruit de Persa Vasilev, formaţia S.C.A. „Radu Flora" din Satu -Nou,coregraf Miroslav Bata Marčetić, şi formaţia Ş.G. „3 Octombrie" din Sân-Mihai (clasele VII-VIII) cu o coregrafie semnată de Doina Ardelean şi Mihaela




78

Mohan. Suitele de jocuri prezentate de copii stârnind emoţii în rândurile spec-tatorilor, contribuind la scoaterea în evidenţă a bogăţiei şi farmeculuifolclorului r omânesc. Finalul programului a apaţinut S.C.A. „Minai Eminescu"

din Coştei, care a adus pe scenă montajul folcloric „La clacă", pregătit decoordonatorul artistic Viorel Bălăgean. Ansamblul folcloric al S.C.A. „Lala" dinEcica s-a prezentat spectatorilor cu o suită de dansuri populare sârbeşti.

Cel de-al doilea program a adus la lumina scenei solişti vocali şiinstrumentişti, acompaniaţi de orchestra C.N.M.R.S., dirijată de RomanBugar. Micuţa Teodora Mic din Satu-Nou, de numai 5 ani, a devenit oadevărată revelaţie a festivalului, fiind prima interpretă care a încântataudienţa, urmând să participe în concursul pentru premii solistele vocale:ecicana Vanesa Dan şi Adriana Sechedace din Ovcea, iar solistulinstrumentist Leonid Ardelean din Satu-Nou a interpretat la acordeon şi acântat cu vocea câte o melodie populară românească. Nu au lipsit de la

festival nici tinerele interprete din Sân-Mihai, de la Ş. G. "3 Octombrie". De laaceastă şcoală s-au prezentat nu mai puţin de 9 soliste vocale: LorenaIovanovici, Deloria Gătăianţ, Emilia Stanciu şi Andrea Ştefan cu câte omelodie populară, iar Alisaa Stanciu, Ielena Gătăianţ, Ionela Gătăianţ,Daniela Scumpia şi Valentina Sfera, cu câte două cântece româneşti. Încontinuare au mai evoluat soliştii instrumentişti: la vioară - Denis Lupşor,Măria Kali, Victor Radu, Adrian Bugar şi Costel Magda din Ecica, apoisolistele vocale Nataşa Anđelković, Claudia Cina şi Graţiela Brăgean dinOvcea. Printre interpreţi s-au mai numărat solistele vocale Gabriela Petrovici,Catarina Bugarin, Magdalena Roşu, Cristina Mic şi acordeonistul Sebastian

Bogdan din Satu-Nou, iar de la Torac la eveniment s-au prezentat cu două




79

melodii populare Ana-Maria Damian, Dolores Petrovici, Ana Popi şi VioletaStoiţ. Cel de-al doilea spectacol a fost încheiat de grupul vocal al S.C.A.„Steaua" din Ovcea, instruit de Firuţa Cina şi formaţia de dansuri a aceleiaşi

societăţi, coregrafia fiind semnată de Carolina Evi. Duminică, 1 iunie, acontinuat sărbătoarea cântecului, a jocului şi a copilăriei. în această zifrumoasă, cea de-a doua zi de Festival, s-a marcat şi Ziua Copilului, un prilejde a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a aprecia şi iubi copiii şide a-i pregăti pentru un viitor fericit şi plin de succese. Tuturor copiilor s -atransanis un călduros şi sincer „La mulţi ani".

În cel de-al treilea concert, pe scena din Ecica cinstea de a inauguraprogramul de duminică a revenit Orchestrei de Muzică Populară a Ş.G. ,,Sf.Gheorghe" din Uzdin, care la competiţile republicane de anul trecut a cuceritlocul I, devenind cea mai bună orchestră de copii din ţară, sub bagheta

dirijorului prof. Daniel Cheţ. În continuare, orchestra mixtă a Ş.G. „Frăţie şiUnitate" din Alibunar s-a prezentat cu câteva melodii populare, sub baghetaneobositului profesor Todor Petrovici, dovedind că muzica este arta de agândi prin sunete. Chiar dacă numărul fanfarelor de copii pe meleagurilenoastre este tot mai mic, această tradiţie se păstrează cu sfinţenie şi laGrebenaţ, de unde a sosit fanfara de copii a S.C.A. „George Coşbuc",instruită şi dirijată de prof. Alexandru Şain. Următorul punct coral a fostprezentat de corul Ş.G. "Sf. Gheorghe" Uzdin, dirijat de prof. Daniel Cheţ.

Următoarele puncte pe scena din Ecica au fost dedicate folcloruluiromânesc, care prin frumuseţea costumelor şi a melodiei, este unul dintreelemente fundamentale care au contribuit la păstrarea entităţii noastrenaţionale. A participat formaţia de dansuri a Şcolii Generale „Dr. Aleksandar

Sabovljev" (ciclul I-IV) din Ecica, formaţia de dansuri a Şcolii Generale „1




80

Mai" şi formaţia de dansuri a S.C.A. „Armonia" (ciclul V-VIII) din Petrovăsâla,formaţia de dansuri a S.C.A „George Coşbuc" (ciclul V -VIII) din Grebenaţ,ansamblul folcloric al Şcolii Generale „Frăţie şi Unitate" din Seleuş şi formaţia

de dansuri a Şcolii Generale „Sf. Gheorghe" din Uzdin. Copiii s -au prezentatCU dansuri tradiţionale româneşti, suite de dansuri şi jocuri populare dinBanat, dovedind că dragostea pentru folclorul românesc, tradiţii, cântece şidansurile străvechi sa trezit în inimile fiecăruia.

În continuarea „Festivalului Ecica 2014 au evoluat solişti vocali şiinstrumentişti, acompaniaţi de orchestra de muzică Populară a C.N.M.N.R.S.sub bagheta dirijorului Roman Bugar. În programul de duminică s -auprezentat din Coştei soliştii vocali: Nives Bălan, Ana-Maria Borca, SlaviţaStepan, Adonis Voin, Ionela Păuţă, Daniel Colojoară şi Eugenia Prodan,precum şi soliştii intrumentişti Adrian Roxa şi Alberto Păuţă la clarinet, David

Butan, Cornel Stepan la saxofon şi Emanuel Tăicună la acordeon. Din Vârşeţs-au prezentat soliştii vocali Renato-Patric Drăghici şi Anisia-Lavinia Băbuţ,iar din Uzdin au evoluat solistele vocale Vanesa Creţu, Iovana Ţăran, MelisaMăran, Cristina Motorojescu, Valentina Dalea, Anastasia Şocardă şi AndreaŞoşdean şi solistul instrumentist Darco Neda, care a cântat la acordeon. DinNicolinţ s-a prezentat Emina Chercioban, solistă vocală, iar din PetrovăsâlaIgor Petcovici la acordeon şi Valentina Secheşan, solistă vocală. Din Alibunarau cântat Sofia Scumpia şi Nicoleta - Denisa Roşu, soliste vocale. Latamburină a cântat Damir Pranjković, iar la chitară Alexandru Laţcu. Soliştiivocali din Grebenaţ au fost Vichentie Iencea şi Ana Măria Păuncu, iar la

acordeon Constantin Ivan.Cu aceste melodii minunate s-a încheiat partea competitivă afestivalului, astfel că juriul, în componenţa: profesor universitar dr Niţă Frăţilă,

preşedinte, prof. Trifu Damian şi coregrafaCătiţa Barbulov, membrii, s-a retras pentru ahotărî câştigătorii.

Oaspeţii Festivalului, Raisa Arghir şiOctavian Şerban de la „Clubul Victorioşilor" dinTârgovişte, şi-au prezentat talentul pe scena dinEcica. A urmat surpriza serii: formaţia folclorică ,

„Lala" din Ecica. Acest ansamblu a cucerit, lacompetiţiile provinciale din Bačka Topola înaceeaşi zi, locul III, prezentându-se cu o suităde dansuri din Bačka. Festivalul s-a încheiat cuun mini concert de muzică populară, prezentatde Cuartetul de Coarde „Panonia", alcătuit dinRoman Bugar, Marin Bugar, AleksandarStankov şi Roni Beraha.

Florin RAŞA şi Dan MATAFoto: Ion BĂLTEANU




81

- Premiile juriului -

Premiul special al Festivalului, Ecica 2014 îi revine Teodorei Mic –

Satu NouI. SOLIŞTI VOCALI Premiul celui mai tânăr participant, solist vocal,se acordă lui Nives Bălan - Coştei Premiul pentru autenticitatea repertoriului (solist vocal)se acordă Valentinei Secheşan - Petrovăsâla. Categoria I - ciclul claselor l- IIIPremiul III - Vanesa Dan - Ecica şi Slaviţa Stepan - CoşteiPremiul II - Adriana Sechedace - Ovcea şi

Renato Patric Drăghici - VârşeţPremiul I - Ana - Măria Borca - Coştei şi Leonid Ardelean - Satu-NouCategoria II - ciclul claselor IV-VIPremiul III — Andrea Ştefan - Sân-Mihai şi Vichentie Iencea - GrebenaţPremiul II -Adonis Voin - CoşteiPremiul I - Eugenia Prodan - Coştei şi Nataşa Anđelković - OvceaCategoria III - ciclul claselor VII—VIII

Premiul III - Dolores Petrovici - Torac şiValentina Sfera - Sân-MihaiPremiul II - Cristina Mic - Satu-Nou şi

Ana Popi — ToracPremiul I - Andrea Ioana Şoşdean - UzdinII. SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI Premiul celui mai tânăr participant, solist instrumentist, se acordălui Leonid Ardelean, acordeon - Satu-NouPremiul pentru autenticitatea repertoriului (solist instrumentist) seacordă lui Alexandru Laţcu, chitară – Alibunar

Categoria I - ciclul clesslor I- IIIPremiul III - Nu s-a acordatPremiul II -Adrian Rocsa, clarinet - CoşteiPremiul I - Leonid Ardelean, acordeon - Satu-NouCategoria II - ciclul datelor IV-VI Premiul III - Darco Neda, acordeon - UzdinPremiul II - Denis Lupşor, vioară - EcicaPremiul I - Maria Kali, vioară - Ecica şi Damir Pranjković, tamburină - AlibunarCategoria III - ciclul claselor VI-VIII

Premiul III - Nu s-a acordat




82

Premiul II -Sebastian Bogdan, acordeon - Satu-NouPremiul I - Alberto Păuţa, clarinet - Coştei şiCostel Magda, vioară - Ecica

III. GRUPURI VOCALEPremiul III - Grupul Vocal S.C.A. „M. Eminescu" – Coştei(ciclul V-VIII)Premiul II -Grupul Vocal „Steaua" - Ovcea şi Grupul Vocal Ş.G. „C. Doban" - CoşteiPremiul I - Nu s-a acordatIV. FORMAŢII CORALE Premiul III - Nu s-a acordatPremiul II - Nu s-a acordatPremiul I - Corul Ş .G. „Sf. Gheorghe" - Uzdin

V. ORCHESTRE DE MUZICA POPULARĂ Premiul III - Nu s-a acordatPremiul II - Orchestra Ş.G. „Frăţie şi Unitate" - AlibunarPremiul I - Orchestra Ş.G. „Dr Alexandar Sabovljev" - Ecica şiOrchestra Ş.G. „Sf. Gheorghe" - UzdinVI FORMAŢII DE DANSURI Categoria I ciclurile claselor I-IVPremiul III - Ş.G. „Dr Alexandar Sabovljev" - EcicaPremiul II -S.C.A. „ ,Radu Flora" - Satu-NouPremiul I -C.C. „3 Octombrie" - Satu-Nou

Categoria II – ciclurile claselor V-VIPremiul III - Nu s-a acordatPremiul II - Nu s-a acordatPremiul I - Ş.G. „3 Octombrie" - Sân MihaiCategoria III – ciclurile claselor VII – VIIIPremiul III - Ş.G. „3 Octombrie" - Sân Mihai, S.C.A. „Armonia" – Petrovasâla şi S.C.A. „Radu Flora" - Satu-NouPremiul II - Ş.G. „Gheorge Coşbuc" - Torac, Ş.G. „Coriolan Doban" – Coştei şi S.C.A. „George Coşbuc" - GrebenaţPremiul I - Ş.G. „Sf. Gheorghe" - Uzdin Ş.G. „Dr. Aleksandar

Sabovljev" – EcicaPremiul celui mai reuşit montaj folcloric (obicei) S.C.A. „M.Eminescu" - Coştei VII. DIPLOME DE MERIT Revin: Fanfarei S.C.A. „George Coşbuc" — Grebenaţ şi S.C.A.„Eminescu" - Coştei VIII. MARELE PREMIU (TROFEUL FESTIVALULUI} A revenit elevilor din Coştei




83

Publicul, dar şi copiii, au fost nevoiţisă aştepte timp de două ore deciziile

juriului. Niţă Frăţilă, preşedintele juriului, a

explicat această situaţie: „Am avut deosebita plăcere săaudiem copii excepţionali, mici artişti, careau venit cu multă bucurie, cu multădragoste şi entuziasm, dar şi cu emoţii, atâtîn faţa publicului, cât şi în faţa juriului. Sprefericirea noastră, am încercat, datorităComitetului Local de Organizare, care într-adevăr ne-a ajutat foarte mult, să acordămun număr record de premii, în jur de 40, iar

pentru a scrie 40 de diplome trebuie foartemult timp. Mulţumesc publicului pentrurăbdare, ceea ce înseamnă că au susţinutenorm de mult copiii şi din cauza aceastaei sunt copii de ex cepţie. O parte dinconcurenţi pot participa, fără să meargă la

preselecţii, la Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina. Suntîncântat de aceşti minunaţi copii, pe care trebuie şi în continuare să-i ajutăm,

pentru că misiunea noastră, a celor care ne ocupăm de muzică, este sădepunem eforturi cât mai mari, în vederea ridicării nivelului artistic al acestui

festival, care se apropie tot mai mult de nivelul artistic al Marelui Festival.Marele Premiu „Trofeul Festivalului” a fost acordat elevilor din Coştei,iar Viorel Bălăgean, preşedintele S.C.A, „Mihai Eminescu", a mulţumit pentruacordarea trofeului: „Mulţumesc copiilor din Coştei şi totodată îi felicit pe toţicopiii care au participat. Sunt mândru că am reuşit să obţinem al treilea anconsecutiv Marele Premiu. Pe această cale doresc să vă spun că am făcut ocerere către Consiliul Marelui Festival ca Festivalul de Copii să seorganizeze tot la cinci ani la Coştei, undea fost prima ediţie. Cred că meritămacest lucru."




84

CEA DE-A IlI-A EDIŢIE A FESTIVALULUI INTERNAŢIONALDE ROMANŢE ŞI MUZICĂ DE PAHAR

Ecourile romanţelor vechi au vibrat laZrenianin

În superba seară de sâmbătă, 7 iunie, Teatrul Naţional „ „TošaJovanović" din Zrenianin a găzduit cea de-a III-a ediţie a FestivaluluiInternaţional de Romanţe şi Cântece de Pahar, organizat de SocietateaRomânilor „Bega", în colaborare cu Institutul de Cultură al Românilor dinVoivodina şi Societatea (Fundaţia) de Etnografie şi Folclor din Voivodina.

Manifestarea face cinste întregului spaţiu cultural şi spiritual

românesc, a reunit pe scena celui mai vechi teatru din Serbia distinşiinterpreţi şi solişti consacraţi ai muzicii romanciere româneşti şi sârbeşti, careau încântat publicul prezent prin interpretările de un nivel artistic extraor dinar,ecoul şi splendoarea armoniilor, într -un program frumos, echilibrat şi atractiv,intitulat simbolic „Crizantema de bronz".

În debutul evenimentului, corul S.R. ,,Bega", condus de profesoaraDaniela Avram a interpretat „Mai am un singur dor" de Miha i Eminescu,melodie care ar putea deveni imnul Festivalului. Dinicu Voin, preşedintele

Asociaţiei românilor din Zrenianin, organizatorul manifestării, a adresatcuvinte de bun venit participanţilor, oaspeţilor şi numerosului public, iar lui

Marinei Bugar, preşedintele Departamentului de cultură al C.N.M.R.S., i-arevenit cinstea de a inaugura manifestarea (în imaginea de mai jos).




85

Festivalul s-a desfăşurat cu sprijinul Consiliului Naţional al MinorităţiiRomâne din Serbia, Secretariatului Provincial pentr u Educaţie, Administraţieşi Comunităţi Naţionale şi Municipiului Zrenianin.

În fastuoasa sală de spectacole a Teatrului Naţional din Zrenjanin, auurcat pe scenă solişti consacraţi din Banatul sârbesc şi din România,mesageri ai cântecului popular, romanţelor şi cântecelor de pahar, premiaţi la

mari festivaluri din ţară şi străinătate. Pe parcursul a două ore de program aususţinut recitaluri de excepţie: Nadia Drăgoi Ungur, Jaclin Puia (în imagineade mai sus), Adriana Uzoni, Firuţa Cina, Alexandra Rancovici, RodicaMitrovic Panciovan, Silvia Minea, invitaţii Mariana Petrovici, Măria Petchescuşi Ciprian Pop din Timişoara şi oaspetele special al ediţiei din acest an,Jelena Končar, solistă a Teatrului de Operă din Novi Sad. „Deschide,deschide fereastra", „Căsuţa noastră", „Mi-e tare dor", „O bătrână într -ogară", „În satul care m-am născut", „De ce oare eu te-am cunoscut", „LeliţăIoană","Nu se poate", „S-au scuturat toţi trandafirii" sunt doar o parte dinmelodiile ce au înnobilat sufletul publicului minunat, care a trăit momente de

emoţii, nostalgie şi bucurie în compania îndrăgiţilor interpreţi. Ca şi în aniiprecedenţi, orchestra C.N.M.R.S., condusă de Roman Bugar, a acompaniattoţi soliştii vocali, evenimentul beneficiind şi de suportul Radoteleviziuni iVoivodinei, partener media, care a imprimat Festivalul şi îl va difuza înemisiunile programului în limba română. Prezentarea evenimentului dedicatromanţelor a aparţinut crainicelor Teodora Smolean şi Marina Baloş după unscenariu de Ionel Stoiţ. Este demn de menţionat că manifestarea a avutcaracter umanitar, suma totală încasată din vânzarea biletelor fiindtransferată în fondul menit sinistraţilor de pe urma inundaţiilor în Serbia

Dan MATA

Foto: Ion BĂLTEANU




86

Opera literară a lui Alexandru Moisi Scrie: Minodora Damian

Muzeul Banatului Montan Reşiţa

Lipsa unor materiale scrise referitoare lacivilizaţia existentă în spaţiul sud dunărean alBanatului, bine documentate din punct de vedereistoric, demografic şi administrativ, din perioadaantebelică, duce la ideea creării unui studiuamănunţit dedicat Clisurii Dunării.

Alexandru Moisi, dascăl la ŞcoalaPrimară de Stat din Moldova Nouă, în perioadainterbelică, îmbrăţişează şi materializeazădorinţa intelectualilor din arealul clisurean de areaduce în pr im plan acest minunat colţ deBanat.

Acest articol este dedicat activităţii literarea directorului – învăţător Alexandru Moisi, în caremă voi apleca cu predilecţie asupra celor treilucrări: Cartea Ţăranului ; Monografia comuneiCoronini şi ţinutului Clisura judeţul Caraş dela1784-1934

şi Monografia Clisurei . Deasemena,

nu este de ignorat nici contribuţia sa lapatrimoniul dramaturgic românesc pe care-l

îmbogăţeşte cu două piese de teatru: Ţăranul cuMăgarul şi Grănicerul 1.

Păstrând ordinea cronologică a apariţilorliterare, voi prezenta mai întâi primul volumeditat, Cartea Ţăranului 2 . Influenţat de dragosteafaţă de muncă, regăsită în familie concepe,simplu şi pe înţelesul tuturor, 146 de pagini,

structurate în 24 de capitole, cu sugestii beneficeţăranului român în activitatea de zi cu zi.Venind în ajutorul celor care doresc să îmbrăţişeze această

îndeletnicire, Alexandru Moisi, dedică un manual adresat în totalitate tuturorcelor care trudesc pământul. Pornind de la suprafaţa de pământ necesarăunui agricultor până la întocmirea de statistici macro-economice în domeniul

1 Almanahul Banatului, Editura+ Scrisul Românesc, volumul II, Timişoara1930, p. 185.2 Alexandru Moisi, Cartea ţăranului, Editura Cultura Românească,

Bucureşti 1927.




87

agriculturii, acest studiu poate fi şi astăzi de un real folos celor implicaţi îndezvoltarea celei mai importante ramuri a economiei româneşti - agricultura.

Edificator în susţiner ea celor prezentate anterior sunt chiar spusele

învăţătorului: Văzând în război traiul popoarelor din mai multe ţări, scriuaceastă carte ţăranilor cari îşi voiesc binele lor şi al tuturora, gândind că aducvre –un folos neamului meu şi în mărirea productel or economice cuîngrijorare aşteptat de toţi 3.

Sub semnul dictonului să nu ne uităm originile Alexandru Moisi,originar din satul Coronini, redactează o scurtă lucrare dedicată înexclusivitate propriei obârşii. Monografia comunei Coronini şi ţinutului Cli sura

judeţul Caraş dela 1784-19344, care reprezintă o monografie a aşezăriicunoscută sub denumirea de Coronini, care i se trage după groful CoroniniCronberg5. Recunoaşterea eforturilor literare ale directorului- învăţător din

Moldova Nouă sunt sesizate într-o recenzie, referitoare la volumul mai susamintit, realizată de către Anton Golopenţia6.Omagiul adus comunei natale reiese din citatul: Am scris această

monografie pe scurt a comunei mele natale ca învăţător îngrijorat fiind de deviitorul ei, dar şi îndemnat fiind şi de amintirile din copilărie petrecute printredealurile pitoreşti din jurul castrului roman numit „Cula”, Livadiţa, Gaura cumuscă şi Stânca fermecată, unde probabil un râu subteran, care se varsă înDunăre face zgomotul care se aude dela gura stâncii 7.

Opera de căpătâi a activităţii sale literare o constituie MonografiaClisurei 8 . Motivul real pentru care această carte a ajuns să vadă lumina

tiparului la Oraviţa, îl oferă însuşi însemnările dascălului Moisi: Iată deci în primul rând ce m-a determinat să scriu în deosebi văzând că nimeni nu -şi iaosteneala, sau să se gândească măcar la descrierea Clisurei, chiar a uneicomune măcar în apropiatul viitor, m-am hotărât să pun pe hârtie ce şi cît ştiuşi cum pot mai mult pentru a atrage atenţiunea intelectualităţii spre acestţinut, nu pentru a da publicităţii o monografie complectă după principiile

3 Ibidem, p. 4.

4 Alexandru Moisi, Monografia comunei Coronini şi ţinutului Clisura

judeţul Caraş dela 1784-1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934. 5 Ibidem, p. 7.

6 Anton Golopenţia, Monografia comunei Coronini şi ţinutului Clisura(Judeţul Caraş) dela anul 1784-1934 în Sociologie Românească, Bucureştianul II, nr. 4, aprilie 1937, p. 188-189.7 Alexandru Moisi, Monografia comunei Coronini şi ţinutului Clisura judeţul Caraş dela 1784-1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934, p .10. 8 Alexandru Moisi, Monografia Clisurei, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa,

1938.




88

ştiinţifice…9. Tematica abordată impunea împărţirea cărţii în două părţi: Monografia Clisurei şi Din Monografia Clisurei .

În prima parte este dezvoltată cronologic, în 317 de pagini

etnogeneza românească în arealul Banatului de sud, din cele mai vechitimpuri până în prezentul contemporan al autorului. La începutul primei părţi învăţătorul, explică detaliat etimologia

cuvântului de origine greacă clisură ce înseamnă valea stâncoasă cu lărgireasemănând unei chei 10, denumirea de Clisura Dunării fiind atribuită spaţiuluicuprins între Baziaş şi Orşova.

Studiul istoric al spaţiului clisurean începe prin evidenţierea diferitelorizvoare descoperite în perioada preistorică, ce reliefează existenţa civilizaţieiumane încă din cele mai vechi timpuri.

De asemenea, este amintită şi existenţa civilizaţiei romane în bazinul

hidrografic al Dunării din această parte a ţării, drept mărturie stau diferiteleobiecte şi inscripţii arheologice în limba latină găsite în zonă11.Caracterul multietnic al Clisurii îşi are geneza în diferitele acţiuni de

colonizare la care a fost supusă populaţia băştinaşă de a lungul veacurilor. Astfel, autorul aminteşte de emigrarea bufenilor, populaţie originară din zonaOlteniei, care au poposit în Clisură cu predilecţie în localităţile Moldova Nouă,Sicheviţa şi Coronini. Totodată, să nu uităm de masivele emigrări ale etnieisârbeşti în partea nordică a malului dunărean, prilejuite de invaziile tot maidese ale otomanilor 12.

O atenţie deosebită autorul o conferă Comunităţii de Avere a fostului

Regiment Grăniceresc nr. 14 sârbo-bănăţean, mai precis confiniul militarcreat după retragerea stăpânirii turceşti din prima jumătate a secolulu i alXVIII-lea. Misiunea acestui contingent grăniceresc era în primul rând,

întărirea graniţelor Imperiului Austriac şi nu în ultimul rând de susţinereaautorităţilor locale în menţinerea şi respectarea ordinelor imperiale. Dreptrăsplată pentru serviciile prestate, grănicerii beneficiau de diferite facilităţiprecum: plata diminuată a dărilor imperiale, dreptul de servitute personalasupra produselor forestiere din pădurile imperiului şi posibilitatea de a facetranzacţii imobiliare13.

Elementul primordial în menţinerea, echilibrarea şi dezvoltarea

civilizaţiei umane în spaţiul Banatului sudic, a fost, este şi va rămâne întotdeauna, mirificul fluviu Dunărea. Ecosistemul, considerat generaţii de arândul ca fiind liantul civilizaţiilor europene este descris cu migală şi

9 Ibidem, p. 4-5.

10 Ibidem, p. 4.11 Ibidem, p. 12-16.12

Ibidem, p. 65-69; 73-82.13 Ibidem, p. 98-110.




89

admiraţie, evidenţindu-se importanţa determinantă a acestuia în toatedomeniile de activitate din arealul clisurean14.

Diversificarea etnografică a spaţiului dintre punctele de confluenţă ale

râurilor Nera şi Cerna cu fluviul Dunărea, este abordată, prin prezentareaistorică, geografică şi administrativă a fiecărei comune din Clisura Dunării,prezentate în ordine geografică conform cursului de vărsare a Dunării, de lavest la est15.

În a doua parte Din Monografia Clisurii Alexandu Moisi dezvoltădetaliat în 111 pagini, componentele civilizaţiei clisurene, din punct de vedereeconomic, educativ, religios şi administrativ. Din dorinţa de a evidenţiafiecare etapă a progresului acestor activităţi, de a lungul timpului, învăţătorulprezintă datele folosind tehnica istorică-cronologică punând în lumină

înflorirea civilizaţiei în acest colţ al Banatului mult încercat de soartă.

Cartea a intrat în circuitul ştiinţific naţional dovadă fiind recenziilerealizate de către publicistul Dan Simionescu16 şi Nicolae Ilieşiu,17. Datorităacestor acestor recenzii precum şi a aprofundării studiului asupra istorieiClisurii, Alexandru Moisi, a pregătit o altă versiune a volumului, care cuprindepeste 100 de pagini cu noi informaţii, adăugând chiar un capitol în plusintitulat O privire asupra situaţiei de acum. Azi vineri 23 Ianuarie 1942 18, încare prezintă concret traiul dificil din acele timpuri, contopite cu cea de adoua conflagraţie mondială.

Din varii motive (al doilea război mondial, starea de sănătateprecară a autorului) această nouă versiune a Monografiei Clisurii nu a mai

văzut lumina tiparului, făcând obiectul unui volum care este pregătit pentrutipar.Demnă de admiraţia noastră este nu numai activitatea culturală a

unui dascăl de şcoală care-şi depune toată truda, sudoarea şi inspiraţiaasupra revelării dovezilor incontestabile de evoluţie a românismuluibănăţean, ci şi curajul de a reprezenta, în aceea perioadă, vocea ţăranuluidin lunca sud-vestică a Dunării.

14 Ibidem, p. 83-93.15

Ibidem, p. 114-188; p. 217-297.16

Dan Simionescu, Însemnări literare în Revista Societăţii Ştiinţifico-

Literare Tinerimea- Română, Bucureşti, nr. 10, iunie 1940, p. 420-422.17 Nicolae Ilieşiu , Alexandru Moisi: Monografia Clisurei în Dacia,

Timişoara, anul I, nr. 44, 11 septembrie 1939, p. 2.18 Manuscris aflat în posesia autoarei.




90

Un document de SENZAŢIE,descoperit în arhivele Vaticanului,

aduce la lumină un fapt excepţional

Datorită acestui document va fi poate necesară rescriereaintregii istorii a acestui Ordin legendar , dar şi istoria pontificatului luiClemen t al V-lea , în timpul căruia a fost dizolvat Ordi nul, în ciudafaptului că Papa însuşi a fost cel care i -a absolvit de orice vină pe

cavaler i i - călugări .

Agenţiile de presă din Italia au transmis ştirea referitoare ladescoperirea în arhivele secrete ale Vaticanului a acestui document pe careomenirea îl caută de câteva secole şi care redeschide procesul Templierilor,absolvindu-i de orice vină şi ridicând acuzaţiile formulate şi condamnarea

tribunalului din anul 1308.Copia procesului a fost descoperită de cercetătoarea Barbara Frale,

urmând a fi publicată în zilele următoare de periodicul „Hera”. Barbara Frale a descoperit acest pergament care poartă inscrisul

papei şi care precizează că, începând din vara anului 1308, Papa Clement alV-lea, în ciuda a ceea ce s-a crezut până în zielele noastre, ridică toateacuzaţiile de erezie formulate împotriva Marelui Maestru al Ordinului,Jacques de Molay, şi a celorlalţi mari demnitari.

Până în prezent, cercetătorii considerau că documentul s -a pierdutpentru posteritate, împreună cu celelelalte pergamente care fac trimitere la




91

Templieri, atunci când Napoleon a preluat arhivele de la Vatican şi le-a adusla Paris, potrivit cersipamantromanesc. wordpress.com.

După căderea Regatului Ierusalimului, Templierii au revenit in Franţa.

În anul 1312, regele francez Filip cel Frumos, duşmanul declarat al Ordinului,impune dizolvarea acestuia.Regele forţează mâna Papei să desfiinţeze Ordinul, făcând referire la

procesul în cursul căruia Templierii ar fi fost condamnaţi. În opinia istoricilor, decizia curajoasă a Papei Clement al V-lea care,

după cum bine ştim, nu a făcut nimic să impiedice căderea Ordinului, oferădovada că acest Papa, prizonier în palatul pontifical din Avignon, nu era totaldependent de Cor oana franceză.

El a avut iniţiativa de a salva Ordinul ţinând cont de pocăinţacavalerilor şi de cererea lor de a reveni în sânul Bisericii. Regele francez nu a

ţinut însă cont de poziţia Papei şi a lichidat Ordinul. Documentele descoperite la VATICAN aduc la lumină un faptexceptional – masacrul din perioada medievală a Cavalerilor Templier i,acuzaţi de „erezie, idolatrie şi sodomie” – episod care continua să rămână

învăluit în mister – s-a produs efectiv şi în ciuda faptului că însuşi Papa îiexonerase în cadrul unui proces secret.

Această dezvăluire îl va obliga pe actualul Papa, care a cerut iertareintregii lumi musulmane pentru cruciade, să ceară scuze în public şi pentrupersecuţia la care a fost supus unul din cele mai importante ordine alecruciaţilor.

Cavalerii Templieri, ale căror putere şi bogăţii legendare continuă săne fascineze, au fost desfiinţati ca ordin de Papa Clement al V-lea laConciliul de la Vienne (Franţa) din anul 1312.

Conform punctului de vedere publicat în cotidianul catolic„L’Avvenire”, toate dosarele intocmite la ancheta pontificală s -au pierdut întimpul jefuirii Vaticanului de către armatele lui Napoleon care au invadat Italia

în secolul al XVIII-lea, şi ca recuperarea acestora este un evenimentremarcabil.

Marele Maestru al Templierilor, Jacques de Molay, a fost ars pe rugdin ordinul regelui francez Filip al IV-lea (cunoscut şi sub numele de Filip cel

Frumos) care, dorind să îşi î nsuşească domeniile şi tezaurul templier, apornit o campanie-fulger de arestări în zorii zilei de vineri, 13 octombrie 1307,a trecut la torturarea Templierilor şi, după ce le-a obţinut mărturisirile printortur ă, i-a ucis.

Barbara Frale, cercetător la Şcoala de Studii Paleontologice de pelangă Vatican, susţine că istoricii î mpărtăşesc în unanimitate opinia conformcăreia Papa Clement al V-lea, el însuşi de origine franceză şi fostarhiepiscop la Bordeaux, a fost slab şi s-a lăsat manevrat, acceptând planullui Filip cel Frumos de a desfiinţa Ordinul Templier şi de a pune mâna pebogăţiile lui.

http://cersipamantromanesc.wordpress.com/







92

Numai că documentele descoperite în arhivele Vaticanului, printrecare se numără şi un facsimil despre care se credea că a dispărut pentrutotdeauna, constituie dovada fermă că Papa a avut abilitatea să manevreze

lucrurile „cu dibăcie şi hotărâre”, astfel încât trimişii pontificali au fost cei carei-au anchetat, în 1308, pe de Molay şi pe alţi mari demnitari templieri întemniţele castelului Chinon de pe Loara, în cadrul a ceea ce a ajuns săcapete dimensiunile unei anchete pontificale.

Signora Frale, care scrie în prezent o carte pornind de la documentulChinon, a mărturisit jurnaliştilor de la revista italiană lunară Hera, revistăspecializată în enigme ale istoriei , că rezultatul anchetei a fost exonerareatotală a Cavalerilor.

Papa acceptase explicaţia Cavalerilor conform căreia acuzaţiile desodomie şi de blasfemie se datorau ne întelegerii corecte a ritualurilor

străvechi si secrete, care îşi aveau originea în perioada de lupte crâncene acruciaţilor împotriva musulmanilor, mai precis, a sarazinilor.Printre aceste ritualuri se numărau „lepădarea de Iisus Hristos şi

batjocorirea crucii, de trei ori”, ca si „pupatul fundului altor barbaţi”. Adriano Forgione, editor al revistei Hera, susţine că aceste practici

erau destinate să simuleze umilinţele şi torturile la care ar fi fost supus uncruciat luat prizonier de sarazini.

Ei mai erau învăţaţi cum să se lepede de credinţă „numai cu mintea,dar nu şi cu sufletul”.

Ordinul Cavalerilor Templieri — sau mai corect, Ordinul Cavalerilor

Sarmani ai lui Hristos şi ai Templului lui Solomon — a fost înfiinţat înperioada primelor cruciade din secolul al XII-lea, cu scopul de a-i proteja pecreştinii care plecau în pelerinaj spre Ţara Sfântă, împreună cu un alt ordincreştin, Cavalerii Ospitalieri (sau Ioaniţii).

Denumirea Ordinului Templier se datorează faptului că i s-a acordat oparte din fostul Templu al lui Solomon de la Ierusalim pentru a-şi ridica acolotabăra. Consemnând faptul că de Molay şi Cavalerii au cerut iertare, Papanota următoarele:

“Prin prezentul act decretă că Biserica îi absolvă de orice vină şi căpot participa din nou la sfintele slujbe şi primi sfintele sacramente”.

Signor Forgione susţine că Papa a ratat absolvirea publică a OrdinuluiTemplier, fiindcă scandalul produs în jurul Templierilor a stârn it patimi atât demari, încât se temea de o schismă a Bisericii.

Regele Filip al IV-lea a ordonat executarea lui de Molay şi a altor maridemnitari Templieri î nainte ca Papa să facă public verdictul ancheteipontificale, după care acest document a dispărut.

ART & CULTURE, 28, octombrie 2013http://cultural.bzi.ro/document-de-senzatie-descoperit-

in-arhivele-vaticanului-aduce-la-lumina-un-fapt-exceptional-5979

http://cultural.bzi.ro/document-de-senzatie-descoperit-%0bin-arhivele-vaticanului-aduce-la-lumina-un-fapt-exceptional-5979








93

FOTO ALBUM Anul 2014. CTM “Unirea” Uzdin, noua campioană naţională la

junioare – echipe, care a detronat din vârful ierarhiei naţionale echipa“Senta”, care a dominat net tenisul de masă din Serbia – ani în şir.

Î n imagine: Tatiana Ţiţca, Isabela Lupulescu, Daniela Bosică,antrenorul Nicolae Lupulescu, Adela Marinela Ardelean şi Sabina

Šurjan.

SIBIU. Vechea aşezare a fost ctitorită de saşiiveniţi din zona Rin-Moselle

ORAŞUL SUPERLATIVELOR Scrie: Claudiu P ădurean

Oraşul este atestat documentar într -un document din 1191,emis de Papa Celestin, care recunoştea autonomia bisericească

a coloniştilor germani.

Unul dintre cele mai frumoase oraşe din România este Sibiul. Practic,este vorba de un oraş al superlativelor , care a adus numeroase premiere în




94

această parte a Europei. Fostă capitală a Transilvaniei şi fostă CapitalăCulturală Europeană, comunitatea sibiană rămâne un oraş cu puternicetradiţii occidentale, frumos şi curat, care este considerat de mulţi vizitato ri

drept perla turistică a României.

Prepozitura din CibinumSibiul a fost întemeiat de coloniştii germani, denumiţi în documentele

medievale saxoni sau saşi, deşi mulţi dintre ei proveneau din cu totul alteregiuni decât Saxonia. Unele familii proveneau din Flandria, din Luxemburgsau de pe valea Rinului, chiar din Alsacia. De la bun început, Sibiul a fost

una dintre cele mai importante aşezări ale coloniştilor invitaţi de regiiUngariei. Aici se afla centrul religios al saşilor. În acea epocă, ei erau dereligie romano-catolică şi beneficiau de autonomie bisericească faţă deEpiscopia Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia, care îi cuprindea mai cuseamă pe maghiari, pe secui şi pe unii români. Saşii aveau propria lorprepozitură, după cum atestă un document semnat de Papa Celestin, din1191, care atestă şi existenţa aşezării numite Cibinum. În oraş se află şisediul comitelui saşilor, cel mai înalt magistrat al coloniştilor germani dinSiebenburgen, Ţara celor şapte oraşe, cum au denumit saşii Transilvania.

În Sibiu se afla şi sediul organizaţiei politice a coloniştilor germani,

denumită Universitas Saxorum. Acest statut, precum şi comerţul intens al




95

sibienilor cu Valahia şi cu Moldova, au adus o prosperitate deosebită acestuioraş. În anul 1376, în Sibiu, denumit în germană Hermanstadt, existau 19bresle. Fortificaţia care apăra oraşul era una dintre cele mai puternice din

această regiune. Cetatea avea 39 de turnuri. Unele dintre zidurile deapărare, turnuri şi bastioane mai rezistă şi azi, în centrul vechi al oraşului. Însecolul XVII, Sibiul era considerat drept cel mai estic oraş occidental, deşiBraşovul, cetatea rivală a Sibiului, construit tot de către saşi, este situat maila est de vechiul Hermanstadt.

O istorie bogată Sibiul a fost devastat de marea invazie mongolă din 1241, însă, cu

hărnicie, coloniştii saşi au purces la refacerea rapidă a aşezării. Astfel, în1292, în Sibiu era înfiinţat primul spital din regatul de atunci al Ungariei. în

anul 1300, sibienii aveau prima bibliotecă din acelaşi regat. Din anul 1380,avem prima atestate documentară a unei şcoli din regat, iar în anul 1494,prima farmacie.

De asemenea, în anul 1534, la Sibiu a fost deschisă prima "moară dehârtie", iar în anul 1544 a fost publicată prima carte în limba română. Volumula fost tipărit cu litere chirilice, iar cheltuielile au fost acoperite de principeleTransilvaniei, Ioan Sigismund. Este vorba de "Catehismul lutheran", cuajutorul căruia principele dorea să câştige pentru Reformă sufletele românilorardeleni. Rolul primordial al Sibiului a continuat şi după ce oraşul a devenit, odată cu Transilvania, parte a Imperiului Austriac. De fapt, în epocă, datorită

amplasării sale strategice, Sibiul era considerat drept al doilea oraş ca




96

importanţă din Imperiul Habsburgic. În anul 1788, la Sibiu a fost deschisprimul teatru din Transilvania, iar în anul 1817, tot aici, a fost deschis primulmuzeu din Transilvania, actualul Muzeu Naţional Brukenthal, ctitoria

guvernatorului principatului, baronul Samuel von Brukenthal. De asemenea,Sibiul a fost de la bun început o cetate a ştiinţei. Aici, în perioada renascen -tistă, Conrad Haas a construit primele rachete, iar savantul Franz-Josephvon Reichenstein a descoperit elementul chimic botezat tellurium. Din anul1692 şi până în 1791, Sibiul a fost capitala Transilvaniei. Iar în perioada 1848-1867, aici era sediul Parlamentului, Dieta Transilvaniei. Din punct de vederereligios, după ce, cei mai mulţi dintre saşii ardeleni au aderat la lutheranism,romano-catolicii au rămas o infimă minoritate. În prezent, în Sibiu se aflăEpiscopia Lutherană de limba germană. De asemenea, în acest oraş se aflăşi Mitropolia ortodoxă română. Din punct de vedere canonic, Sibiul este cel

de-al treilea centru al ortodoxiei româneşti, după Bucureşti şi Iaşi. Oraşul arămas majoritar german până în anii celui de-al doilea război mondial. Apoi,ca urmare a deportării saşilor în URSS, dar şi ca urmare a vânzării lor decătre Ceauşescu, numărul etnicilor germani a scăzut continuu, în prezent, ceimai mulţi dintre locuitorii Sibiului sunt români. Şi românii şi-au pus amprentaasupra dezvoltării oraşului.

Aici a fost creată prima bancă românească, Banca Albina, dar şi ASTRA, cea mai importantă asociaţie culturală a românilor ardeleni.

TURISM

Locuri fermecătoar eSibiul este -atât

de frumos, încât estegreu de realizat unclasament al locurilor devizitat. Obţinereastatutului de CapitalăCulturală Europeană înanul 20017 a oferit un

implus considerabildezvoltării turistice aoraşului. Turiştii trebuieneapărat să vizitezePiaţa Mare, MuzeulBrukenthal, Muzeul deIstorie, CatedralaEvanghelică Lutherană,

Catedrala Ortodoxă Română, Turnul Sfatului ori Muzeul de Istorie aFarmaciei.




97

PERSONALITATE: Eroul român a fost unul dintre cei maicompetenţi comandanţi români din primul război mondial

CUM A MURIT GENERALUL DRĂGĂLINA Scrie: Claudiu Pădurean

Născut într -o familie de grăniceri români din Caransebeş şiformat în armata austro-ungară, el a demisionat, a trecut Carpaţii

şi a devenit erou al armatei române.

O figură aparte în istoriamilitară a românilor este

generalul Ioan Drăgălina. Acesta a fost unul dintre ceimai competenţi şi, totodată,unul dintre cei mai cinstiţicomandanţi militari, într -operioadă în care era un lucruobişnuit ca ofiţerii superiori maiales generalii, să facă avere din"comisioanele" încasate de lafurnizorii armatei.

O carieră neobişnuită Cariera lui Ioan

Dr ăgălina a fost una mai puţinobişnuită pentru vremea sa.Viitorul general român s-anăscut în Banat, în oraşulCaransebeş, o localitate cuvechi tradiţii militare. Tată său,

Alexandru Drăgălina, fuseseofiţer al armatei austriece în

cadrul regimentului grăniceresc românesc din Banat. Alexandru Drăgălina s-a retras din armata imperială în anul 1859 nemulţumit de faptul că ofiţeri deor igine română avansau în cariera militară cu mult mai multe piedici decât ceide origine austriacă ori maghiară. Astfel, în timp ce băieţii din marile familiiaristocrate moşteneau uneori comanda unui regiment încă din leagăn,existau adevărate genii militare, precum colonelul David Urs de Margina,care nu putea primi gradul de general deoarece nu avea nici origineaaristocratică cerută de tradiţiile medievale care domneau încă în Imperiul

Austriac, şi nici originea etnică potrivită. Alexandru Drăgălina s-a mutat înRomânia, unde competenţele sale deosebite dobândite în armata austriacă




98

au fost apreciate corespunzător de administraţia românească. AlexandruDrăgălina a devenit staroste sau administrator al ţinuturilor de graniţă. Însă,cum soţia sa, Măria Lazaroni, suferea de dor de casă, Alexandru Drăgălina a

decis să revină în oraşul său natal, Caransebeş. Aici s-a născut, în anul1860, Ioan Dr ăgălina. Acesta a decis să continue tradiţiile militare ale familieisale. El a urmat cursurile şcolii primare din Caransebeş, unde şcoalagrănicerească se număra printre cele mai apreciate instituţii de învăţământdin Banat. Apoi, el s-a înscris la şcoala de cădeţi din Timişoara şi, pentru căs-a dovedit unul dintre cei mai buni elevi, a fost admis la Academia MilitarăImperială din Viena, pe care a absolvit-o în anul 1884. Întors în Banat, IoanDr ăgălina s-a căsătorit cu Maria Giurgincă. Întocmai ca şi tatăl său, revoltatde sistemul nedrept de promovare din armata imperială, în anul 1887, el ademisionat şi a trecut în România. Tânărul ofiţer bănăţean a fost primit în

armata regală română cu gradul I de sublocotenent. A avansat meticulos încariera militară. În anul 1908, avea gradul de locotenent-colonel şi a fostnumit la comanda Şcolii Militare de Infanterie din Bucureşti, post pe care l-adeţinut până în anul 1911. În această calitate, i-a pregătit pe unii dintre ceimai valoroşi ofiţeri români care au luat parte la cel de-al doilea războibalcanic, la primul război mondial ori la campania victorioasă din anul 1919,

împotriva Republicii Ungare a Sfaturilor. Pentru activitatea sa, a fost decoratcu ordinul Steaua României, acordat de Regele Carol I. Î n condiţiile izbucniriicelui de-al doilea război balcanic, în care a fost implicată şi România, departea coaliţiei car e a limitat ambiţiile expansioniste ale Bulgariei, Ioan

Dr ăgălina a primit tresele de colonel şi comanda unei unităţi combatante. Laizbucnirea primului război mondial, avea deja gradul de general şi se afla laşefia Comandamentului 3 Teritorial. Generalul Ioan Dr ăgălina a preluatpostul de comandant al Diviziei de Infanterie, care se afla la DrobetaTumuSeverin. Trupele sale au luptat cu curaj la Orşova şi pe Valea Cernei. IoanDr ăgălina a ţinut să se afle în contact permanent cu ofiţerii săi din prima lin ie.

În octombrie 1916, în clipe grele, el a fost numit la comanda Armatei I, cusperanţa că acţiunea sa curajoasă şi geniul său militar vor răsturna situaţiade pe front în favoarea armatei române, confruntată cu Puterile Centrale.

Însă nu a reuşit să facă acest lucru, din cauza morţii sale premature.

O moarte care a zguduit RomâniaDecesul generalului erou a intervenit în urma unui incident petrecut în

dimineaţa zilei de 12 octombrie 1916. Generalul Drăgălina a luat în maşinăun şofer şi doi ofiţeri (colonelul Toma Dumitrescu şi maiorul ConstantinMiltiade). A plecat personal în Valea Jiului, unde se concentra ofensivaaustro-germană, pentru a vorbi cu comandanţii aflaţi în primele linii. A ajunsla primele linii şi a trecut podul din apropierea Mănăstirii Lainici. Acolo, s-aspovedit. La întoarcere, pe pod, generarul a fost prins într-un schimb defocuri. Generalul Dr ăgălina a fost rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în

omoplat.




99

Maşina avariată areuşit să ajungă în tabăraromână. Ioan Drăgălina a

fost transportat într-un spitalde campanie, unde a primitprimele îngrijiri. A fost dusapoi la Târgu-Jiu. Seara, afost transportat la Craiova,unde doctorii au decis căeste necesară amputareabraţului rănit. Pentru că uniimedici ezitau să-şi iarăspunderea operaţiei,

generalul a fost transportatde urgenţă la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti.Trenul sanitara ajuns în Bucureşti abia în seara zilei de 13 octotmbrie. Rana i se infectase.Pe patul de spital, generalul a fost vizitat de Regele Ferdinand I al României,care i-a conferit importanta distincţie reprezentată de Ordinul Minai Viteazul.La 16 octombrie 1916, i-a fost, în sfârşit amputat braţul stâng. Generalul afăcut, însă septicemie şi a murit în 24 octombrie.

A primit funeralii naţionale, iar armata a fost îndoliată de pierdereaacestui general extraordinar de capabil.




100

P O E S I S

LAZĂR MAGU

Sertarul cu trandafiri

Sertarul cu trandafiri

Ca o inimă ce bate de mai multe generaţii,biblioteca ţine-n viaţă idealuri, fapte, vise...Din istorii vechi coboară în armură împăraţii,să continue războaie ce rămas-au indecise.

Se aud în noapte săbii străpungându-se-ntre ele...

Se deşiră voci ciudate, ies din horn schelete mute,toţi pereţii poartă urme de copite şi şrapnele,scr ibi de fum resuscitează bătăliile pierdute.

S-a trezit întreaga lume: pintenul, lavaliera,Don Juanul, servitorii care poartă-n pas vecia,declaraţii de iubire lecturează d-na Vera,regi învinşi se-ntorc în rafturi să-şi panseze agonia.

Brusc se stinge însă verva luptelor cu amintiri,

când din geam răsare luna - un sertar cu trandafiri.




101

Nicoară Nicolae-Horia

M-a sunat un prieten...

11 Iulie 2014

M-a sunt un prieten, cu bemol în ton:„De atâta singur nu știu cât e ceasul,Iartă-mi dar târziul spus la telefon,De atâta singur nici nu-mi aud glasul...

Mi-a murit soț ia și copiii-s duși,Că în ț ara noastră nu e loc de semeni, Simt cum mă cuprinde noaptea dintre uși,Pe niciuna, Doamne, n-o deschide nimeni!

Gândurile mele nu mă mai ascultă, Pașii umblă singuri pe un drum pustiu, Cui să-i spun amarul din durerea multă? De atât de singur nici nu mă mai știu...” ......................................................M-a sunat un prieten și n-a fost un vis,Dintre cei de-acasă, sună deseori Și mi-e dor de-o vreme de poemul scris,Sus în Munț ii noș

tri, până către zori...

https://www.facebook.com/nicolaehoria.nicoara?fref=nf






102

Oaspetele nostru:

MARINELA PANŢIRU,poetă în dulcele grai bănăţean din Timişoara

Nu zuitaţi... Motto: Şine crege-n Dumnedzău

Nu şcie să facă rău!

Şine s-o ruga dă micN-o fi un om dă nimic,Eu dă mică m-am rugatŞ- Al dă Sus m-o ajiutat!

Oaminilor, masa plinăRadză sfântă-i dă lumină,Nu luaţi dîn şe-i pă ea’Naince d-a vă-nchina!

Nu zuitaţi, la pita coaptă,

Să îi

faşeţi cruşe dreaptăŞî să spuneţi, oamini buni,Rugăşiunea dîn străbuni!

Înăince dă culcareRugaţî -vă cu glas tareŞî d-acasă, când plecaţi,Nu zuitaţi să vă-nchinaţi!

Nu sminciţi cu vorbe răle

Să trajeţi păcace grele,Lu-al dă gura-i ca o coasăNu i-o fi viaţa frumoasă!

Doina-dor. dîn fluieraş

În memoria celui mai valoros poet în grai bănăţean de la Victor VladDelamarina încoace, CEAICA Marius

Munteanu

Cântă-un greoruş pîn iarbă,Cum dă inimă-i lăsat,Ş-un băgic, când marva paşce,

Îi ţî ne coantra-apăsat!

Dasupra, şeriu' sănin,Cu soarili-n pom p-o cracă,Lamina, cu drag, s-ajiuceO pasăre cuib să-şi facă.

Purtată uşor dă vânt,Doina-dor, dîn fluieraş,O aud, da' ăl d-o dzîs-oNu-i cu turma pă imaş...

Bat arânjele, să cântă,Şî cu ele plânje natu',Că îs ani dă când tânjăşce, După CEAICA, tot Banatu'!

I-or bătut ortaşi la uşă,CEAICA le-o răspuns... în lece: „Nu-s acasă! Numa' umbraMi-i-ngropată în părece".*




103

Lucian Petrovici Bocăluţ

Portretul artistului cu o suta şiuna de viori

Când am ascultat pentru prima dată „Ciocârlia“ pe viu , laun concert, în sala „Concordia”din Vâr ș eț , am avut senzaț ia căartistul a dorit să înț elegem cum

asupra vieț ii noastre influenț eazăsentimentele de surpriză.Cântecul acestei păsări,remodelat de imaginaț iaviolinistului, îmi era atât deapropiat încât, la anii aceia, eraminvidios că pasărea are aripi ș ieu doar vise.

Mul ț i ani mai târziu cândam ș tiut să deosebesc portocala de pepeni, am aflat că acest armonios ș ir de

sunete ale folclorului românesc, care poartă numele unei păsări cântătoare,este rupt din spaț iul natural al existenț ei noastre ritmice. Lucian Petrovici, înanii tinereț ii mele mai numit ș i Bocăluț - junior, ducea finalul unor spectacolede sărbătoare cu un crescendo unduitor al acestui renumit cântec de oirepetabilă configuraț ie vibratilă. Intrepretând Ciocârlia, vioara lui Lucianavea, în momentul acela acustic ș i exemplar, câte opt corzi, sugerîndu-nerapida transformare a văzutului în nevăzut, a supremei viteze în staticularmonios ș i decantat. Am observat cum, în timpul interpretării acestei piesemuzicale, chipul lui Lucian devine mai transparent, mai orific.

De nenumărate ori am fost în casa maestrului unde maica sa ș i taică-

său, doamna Chia ș i marele lăutar Bocăluț cel Bătrân, ne aș teptase tot culauta aerisită ș i pregătită pentru concerte memoriale. Prin casa lor trecusemultă lume, dar ș i distinsul muzicolog Brăiloiu, ș tiutorul de taine folcloriceRadu Flora, diplomaț i, iubitori de structuri ș i canonuri artistice muzicale de

prin acest sonor Banat ș i de pe alte arii geografice.Eram într-o seară cu soț ia mea la maestrul acasă. Casa lui era atunci

într-o străduț ă din imediata aproiere a palatului de marmoră din centruloraș ului, care în imaginaț ia renumitului arhitec Braș ovan era gândită precumo enormă navă ancorată în Marea Panonică, de altădată. Apartamentulmaestrului era la etajul întâi, braț la braț

cu bodega „Mi ț

a vânătoreasa” (Micalovica), locul de întâlnire al scriitorilor, arti ș tilor ș i ziari ș tilor de sorgintă

http://www.libertatea.rs/index.php/cultura/1692-portretul-artistului-cu-o-suta-si-una-de-viori









104

boemică din Novi Sad, care aci, aș tepatu de regulă zorile zilei să vadă dacăvremurile de altădată s-au schimbat sau nu. Lucian ne întrodu-se în cameracu pian. Era o cameră spaț ioasă, transformă, într -o singură secundă

inspirativă, în salon de concert. Salonul acesta imaginar era decorat cu pesteo sută de viori ce apar ț ineau cândva unor muziceni ambulanț i sau a unorvirtuoș i trecuț i în sala de concerte a eternităț ii. Pe unii i-am cunoscut, fiindgazetar la radio, pe alaț ii nu i-am văzut niciodată. Maestrul avusese o sutăuna de viori ș i un geamantan enorm, tot timpul deschis, pregătit parcă pentruo plecare spre necunoscut. În seara aceea Lucian era în apele lui sonore, deo rară dispozi ț ie lăutărească. Se aș ezase la pian. Ne cântase o suită deromanț e. În seara aceea romanț ele erau cântate neobi ș nuit, fragmentat, cureplici ș i explicaț ii suplimenatre, făcându-ne să înț elegem când ș i unde le-acunoscut, cine ș i unde le-a cântat ș i aș a pe rând. Încetul cu încetul ne

introduse în dramatismul iluziei. Astfel a concertat până noaptea târziu. Mi-am amintit atunci de o călătorie extraodinară la New York, în

depărtatul an 1978. Era cu taică-l său Vichentie Bocăluț . Eram cazaț i la unhotel pe bulevardul Madison. Lucian avusese mâine zi un concert matinal, laRidgewood, unde erau stabili ț i o bună parte din bănăț enii noș triamericanizaț i. Unul dintre t orăceni î ș i botezase copilul ș i avusese o maredorinț ă să-i cânte la botez Lucian, deorece copilărise cu el ș i erau prieteni deo viaț ă. Ce să fac ca să mă trezesc mai de dimineaț ă, zise. Ce însemană dedimineaț ă, l -am întrebat. La ș apte dimineaț a! Nu prea ș tia engl eza, că era custudii de franceză. La recepț ie era o domni ș oară foarte ambailă. Văzuse cănoi încercăm să-i comunicăm ceva foarte important.

- Spuneț i domnilor care e problema, zise.- Vrem să ne trezim ceva mai de dimineaț ă. - La ce oră? întrebă duduia. Lucian se-ntoarse în stânga, în dreapta, parcă era în căutarea unui

dic ț ionar zburător. Într -un târziu prinsese curaj: Pliz, seven, cucuricu! făcândîn acelaș i timp un gest cu amândouă mâinile.

- Yes, zise receptionista. Ș i maestrul a fost trezist pentru că eraînț eles. Engleza sa descripti vă era descifrată într -o secundă. Povestea intrăîn dic ț ioanrul azilanț ilor americani ai secolului XX.

Putuse maestrul să figureze astăzi în filarmonica de la Bruxelles. Într -o seară la Cetate, în prezenț a mea, a primit o ofertă extraordinară, din parteaunei doamne reprezentante a filarmonicii belgiene, care fusese oaspetele

postului de Radio Novi Sad. Adevărul e că putea să concerteze orinde ș ioricând, dar nu putuse să plece din acestă parte a lumii ș i mai ales nu putusesă fie departe de Banatul esenț ial, adică al amintirilor ș i al prânzului familialtradi ț ional, cum îmi mărturisise cu o ocazie.

Muzica, arta în general, este ca ș i istoria: depinde de personalităț i. Demulte ori nu ne dăm seamnă că anumite personalităț i se află în imediata

noastră apropiere, respiră acelaș i aer cu noi. Avem nevoie de distanț ă ca să-i




105

vedem ș i să-i înț elegem mai bine, întocami cum este nevoie de maredistanț ă ca să înț elegi că pământul e rotund. Lucian Petrovici este într -adevăr o personalitate de vârf a muzicii noastre populare autentice. Ascultă-l

cu atenț ie cum cântă ș i-ț i vei da seama cum, din timp ce cuvintele nu nespun totul, corzile vorbesc despre toate secretele lumii. Vioara domeniei sale păstrează o sonoritate extraordinară; ș tie să trezească amintirile, peisajulrural, sentimentele de duioș ie, punând accentul pe ritmul moș tenit de la taică-său, pe structurile inspirative ale registrelor sonore bănăț ene. Presupun că ș iaici, ș i oriunde, ș i oricând, există cât o sală de concerte rezervată înexclusivitate pentru neîntrecutul violinist Lucian Petrovici, care, cu fiecarecântec nou, ne avertizează că muzica este tot atât de necesară ca ș isperanț a.

Slavco ALMĂJAN

SURSA: http://www.libertatea.rs/index.php/cultura/1692-portretul-artistului-cu-o-suta-si-una-de-viori

FOTO ALBUMUn sculptor român din Banatul sârbesc pe continentul american

Este Viorel Lupu (n.1950) din Uzdin şi trăieşte în Royal Oak, statulMichigan. Expune în unele importante dalerii din SUA şi din alte ţări fiind

prezent şi la expoziţii de sculptură. Lucrează sculpturi de fier. În imaginea de faşă V. Lupu (cel din stânga fotografiei) împreună cu

galeristul Tom Wolf.









106

A mai căzut un stejar

SOMN UŞOR DOMNULE LIVIUS LĂPĂDAT(06.01.1934-25.06.2014)

Livius Lăpădat s-a născut îndata de 6 ianuarie 1934 la Sărcia,

într-o familie de ţărani înstăriţi.Primele patru clase de şcoalăprimară le-a făcut în satul natal, caapoi să continue studiile la LiceulMixt din Vârşeţ. În anul 1958 a

obţinut licenţa la Facultatea de Dreptdin Belgrad.După o scurtă perioadă în

care a lucrat în administraţie, în anul1963 a intrat în avocatură laZrenianin, oraşul în care a trăit

împreună cu familia. Avocatura apracticat-o şi după pensionare,

împreună cu fiul Liviu. Poate ar trebuimenţionat şi faptul că Livius Lăpădat

este ginerele cunoscutului avocat Moisă Molcuţ. Livius Lăpădat a fost şi un scriitor prolific. A publicat schiţe umoristice,epigrame, poezii, un roman, dar în general este cunoscut ca unul dintre ceimai prodigioşi dramaturgi români de la noi. Sărcienţii lui au pus în scenăzece piese scrise de dânsul, care au fost prezentate la „Zilele de Teatru",unde a primit mai multe diplome pentru text original. Piesele jucate au fosttipărite la editura „Tibiscus” din Uzdin. A scris şi în graiul nostru bănăţean,fiind şi colaborator la „Libertatea", „Almanahul Libertatea", „Lumina",„Tibiscus", „Cuvântul românesc", „Sărcia"...

A fost prezent la manifestări culturale, reuniuni, congrese,

simpozioane, la noi, în România şi în alte ţări. A obţinut şi câteva premii înţară şi în România printr -e care şi Marele premiu la Festivalul de satiră şiumor sătesc „FESUS” la Torac. Mai trebuie amintit că la un număr mare deevenimente s-a prezentat cu chitara sa, în rol de cantautor. Noi, româniisărcienţi, ne mândrim cu Livi al nostru, mai ales că în lucrările sale aminteştede Sărcia şi sărcienţi. Desigur, el face parte din oamenii de seamă airomânilor sărcienţi. Livi a fost activ şi pe plan social-politic, ca membrufondator şi vicepreşedinte al Comunităţii Românilor din Iugoslavia şi AlianţeiRomânilor din Voivodina şi membru fondator al Uniunii Democrate aRomânilor din Iugoslavia.




107

Pe 25 mai 2014, Livi a trecut în lumea fără dor. Înmormântarea a avutloc pe 27 mai. A fost petrecut de cei din familie, fiul Liviu, fratele Aurel,prieteni, sărcienţi. Slujba religioasă a fost săvârşită de pr. Cristian Popi.

Livius Lăpădat a fost înmormântat la ,,Karlavarijsko groblje" dinZrenianin. Fie-i ţărâna uşoară. I. MURĂRESCU

FETELE DE LA CLUBUL DE TENIS DE MASĂ „RAPID” DINNICOLIN AU PROMOVAT ÎN PRIMA DIVIZIE NAŢIONALĂ

(al doilea rang competiţional în Serbia)

Pe data de 10-11 mai la Centrul Naţional de tenis de masă dinSubotica a fost organizat turneul de calificare pentru Prima Divizie Na ț ionalăla care au participat cluburile de tenis de masă din Novi Sad, Požega,Panciova, Babušnica și CTM „Rapid” din Nicolinț . Nu și-au făcut prezenț acluburile din Barajevo și Kosovo și Metohija.

La acest turneu, echipa „Rapid” din Nicolinț a aliniat formaț ia: TatianaTurcoane, senioară, Daniela Perić și Laura Cojocar, cadete și AngelaMengher cadetă mică și cea mai tânără participantă la acest turneu.

În prima etapă, fetele de la Rapid s-au întâlnit cu echipa „Novi Sad2011” pe care au învins-o cu rezultatul de 4:2, două partide au fost cucerite

de Tatiana Turcoane iar câte una de Angela Mengher și Daniela Perici. Înetapa a doua, nicolincenele au dispus de CTM “Dinamo” Panciova cu scorulde 4:0. În etapa a treia, s-au întâlnit cu CTM „Požega” din Požega, rezultatulfinal fiind de 4:3. Victoriile au fost cucerite, câte un punct de către TatianaTurcoane, Angela Mengher, Laura Cojocar și perechea de dublu TatianaTurcoane – Angela Mengher.

În ultima etapă au “Rapid” a dispus de CTM „Lužnica” din Babušnica,cu scorul de 4:0. Formaț ia aliniată a fost alcătuită din Tatiana Turcoane,

Angela Mengher, Laura Cojocar și Daniela Perić. În urma jocurilor disputate, fetele de la CTM „Rapid” din Nicolinț s-au

plasat pe primul loc, astfel că în sezonul 2014/2015, vor juca în Prima DivizieNaț ională, alături de cluburile CTM „Požega” din Požega, CTM „Čelarevo”din Čelarevo, CTM „Beočin” din Beočin, CTM ”Flip” din Kikinda, CTM„Ostojičevo” din Ostojičevo, CTM „Novi Beograd” din Novi Beograd, CTM„Vojvodina”din Bačko Gradište, CTM „Vršac” din Vâr șeț și CTM „BačkaTopola” din Bačka Topola.

Este de lăudat succesul fetelor din Nicolinț , care într-o concurenţăseveră, cu jucătoare de la cluburi mari din ț ară au reușit să promoveze înPrima Divizie. Le dorim ca și în anul viitor să se bucure de succeseasemănătoare.

Eufrozina GREONEANŢ

floare de latinitate nr.43

Documents