floare de latinitate anul xi nr. 2 (43) 2014 · 10 maria nenadić „poezii-pesme” lucian blaga...

FLOARE DE LATINITATE ____________ Anul XI nr. 2 (43) 2014

1

Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei

biblioteci. (Jorge Luis Borges)

Sub forma tiparului, gândirea e mai neperitoare ca oricând. Ea

devine volatilă, n-o mai poţi reţine, n-o mai poţi distruge! (Victor Hugo)

Învăţaţii sunt aceia care au citit grămezi de cărţi: cugetătorii,

geniile, luminătorii lumii şi îndrumătorii nemului omenesc sunt cei ce-au citit nemijlocit În cartea lumii.

(Platon)


2

Iubind e posibil orice Două trupuri se iubesc Până ce 1 + 1 fac 1 Nu se mai ştie al cui e capul al cui sunt picioarele. Numai mâinile sunt libere Şi gata de sugrumat

Ileana Roman


3

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina

RAPORTUL DE ACTIVITATE PE ANUL 2013 (1 ianuarie – 31 decembrie 2013)

În decursul anului 2013 activitatea Institutului nostru de Cultură s-a desfăşurat în baza Programului de activitate pe anul respectiv adoptat de Consiliul de Administraţie şi de cei doi fondatori: Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din R. Serbia şi Guvernul P.A.Voivodina. Potrivit aprecierilor făcute de membrii colectivului nostru, Institutul de Cultură a desfăşurat pe întreg parcursul anului 2013 o activitate continuă şi destul de bogată, finalizând şi unele acţiuni de lungă durată, iniţiate în urmă cu doi sau trei ani. Aceasta s-a făcut atât datorită eforturilor depuse de angajaţii la Institut, cât şi datorită colaboratorilor noştri externi care şi-au adus contribuţia lor la finalizarea mai multor proiecte foarte pretenţioase, dar, nu în ultimul rând, datorită sprijinului acordat atât de membrii Consiliului nostru de Administraţie precum şi al fondatorilor care au asigurat întreaga sumă de mijloace financiare prevăzute pe anul 2013, astfel că Programul nostru de activitate s-a desfăşurat în ritmul planificat. În plus, cei doi fondatori au separat împreună cu Institutul nostru mijloace financiare pentru cumpărarea unui imobil corespunzător pentru activitatea tot mai ambiţioasă a Institutului. În concluzie, am putea spune, un imobil pe măsura instituţiei.

În paralel trebuie menţionate eforturile Institutului în vederea sprijinirii celor mai importante manifestări culturale ale românilor din Voivodina şi editării unor publicaţii, lucrări şi studii de interes pentru întreaga etnie.


4

I: Departamentul pentru prezentare şi cercetare

A continuat activitatea de îmbogăţire a bazei de date despre românii din Voivodina, dar şi despre românii din alte spaţii ale ex-Iugoslaviei, în primul rând din Istria şi Timoc. Astfel, Institutul nostru dispune în prezent de aproape 40.000 de pagini de texte scrise şi circa 21.000 de imagini în formă electronică, majoritatea realizate de noi, în teren, cu prilejul campaniilor noastre de documentare, dar şi preluate din colecţii personale sau ale unor instituţii şi asociaţii. De asemenea şi de mai multe studii şi lucrări valoroase în formă tipărită. Ca bunăoară, o lucrare monografică despre satele cu români din Voivodina, alta despre învăţământul românesc din Voivodina, trei lucrări monografice despre bisericile româneşti din Banatul sârbesc, apoi despre cronicile şi manuscrisele bisericeşti din Banatul istoric şi încă una despre preoţii români din Banatul sârbesc. Urmează o lucrare, tot monografică, despre bibliotecile româneşti din Voivodina şi fondul de cărţi româneşti din cadrul bibliotecilor orăşeneşti, comunale şi săteşti, şi alte trei despre literatura română din Voivodina, despre interioarele ţărăneşti din satele cu români din Banatul sârbesc, despre corurile româneşti din acest spaţiu. Toate aceste studii contribuie la îmbogăţirea bazei electronice de date a Institutului, ele fiind în format electronic şi tipografic. Anul acesta s-au încheiat cercetările cu privire la elaborarea Enciclopediei Banatului, Vol. I (Artă şi Literatură) şi a demarat activitatea de elaborare a Vol. II (Presa). S-au încheiat şi investigaţiile pe teren cu tema Portul ardelenesc la românii din Voivodina, împreună cu Fundaţia/Societatea Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, şi culegerile de folclor în domeniul dansului popular tradiţional, împreună cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, apoi investigaţiile la cercetarea Satelor de istroromâni din Croaţia şi au continuat pe insula Krk şi în munţii Velebit, împreună cu cercetători de la Institutul de Istorie al Academiei Croate de Ştiinţe, precum şi Pe urmele vlahilor din munţii Rumija în Muntenegru, cu istoricii din Bar şi Podgorica. Continuă cercetările de documentare, pe tema Monumente culturale româneşti din Banatul sârbesc, şi, în paralel, cele cu privire la elaborarea Atlasului lingvistic al graiurilor româneşti din Voivodina, a Sărbătorilor de iarnă în localitatea Coştei, precum şi de culegere a folclorului literar în versuri de la românii din Serbia de Răsărit, în colaborare cu Academia Română din Bucureşti.

II: Departamentul privind activitatea informaţional-documentară

A continuat, în 2013, activitatea de promovare a valorilor spirituale şi cultural – artistice româneşti. Şi în cadrul acestui departament au fost făcute unele cercetări concrete de documentare cu privire la trecutul şi activitatea asociaţiilor noastre culturale şi folclorice şi a manifestărilor organizate în cadrul etniei române din Voivodina. Astfel, am încheiat proiectul cu privire la manifestările noastre, a fost elaborată lucrarea şi înaintată spre tipărire.


5

În decursul anului 2013, Editura ICRV a organizat câteva lansări ale cărţilor editate de Institut, la Salonul Internaţional de Carte de la Novi Sad, la Salonul de Cărţi şi Publicaţii Româneşti de la Zrenianin, la Târgul Internaţional de Carte „Alba Transilvana” din Alba Iulia, la Muzeul Limbii Române din Bucureşti, împreună cu Ambasada Republicii Serbia din România, la Reşiţa, cu prilejul Simpozionului Internaţional „Banatul – Istorie şi Multiculturalitate”, la Zrenianin, cu prilejul Simpozionului Internaţional „Personalităţi Bănăţene în Cultura Naţională”, şi la Vârşeţ, cu prilejul „Zilei minorităţii Române în Serbia şi a Consiliului Naţional Român”.

Pe lângă aceste lansări de carte, Editura ICRV şi-a expus cărţile şi la Târgul Internaţional de Carte de la Belgrad şi la Târgul Internaţional de Carte de la Zagreb, la Timişoara şi la Reşiţa, cu prilejul expoziţiei de fotografii „Bisericile Ortodoxe Româneşti din Banatul sârbesc” la consiliile judeţene din cele două oraşe.

Reuniuni ştiinţifice

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi-a adus contribuţia la organizarea, în zilele de 24 şi 25 mai, la Reşiţa, a tradiţionalului Simpozion „Banatul – istorie şi multiculturalitate” organizat de Fundaţia/Societatea Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina.

-În zilele de 17 şi 18 octombrie, la Zrenianin, împreună cu Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române – Filiala Timişoara, a organizat cea de a treia ediţie a Simpozionului Internaţional „Personalităţi Bănăţene în Cultura Românească”.

- În zilele de 25 şi 26 octombrie, Institutul nostru a organizat,la Giroc, în Banatul românesc, în colaborare cu Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Simpozionul Internaţional „Istorie şi Cultură în Banat”.

- La Sân-Mihai, cu prilejul Marelui Festival de Folclor din Voivodina, Institutul a organizat o sesiune de comunicări, cu titlul „Festivalul, cea mai grandioasă manifestare a românilor din Voivodina”.

III: Departamentul: Manifestări cultural – artistice

Acest departament, care coordoneză şi sprijină realizarea unor programe concrete ale celor mai importante manifestări culturale în cadrul etniei române din Voivodina, a organizat în acest an, în colaborare cu mai multe instituţii şi asociaţii culturale din ţară, din România şi Croaţia, mai multe expoziţii de artă plastică, expoziţii de cărţi şi publicaţii, de fotografii-document şi fotografii artistice.

Ca de exemplu: - Salonul de Cărţi şi Publicaţii Româneşti din Banat, Ediţia a VI – a, la Zrenianin, împreună cu Bibliotecile Judeţene din Timiş, Alba şi Caraş – Severin, cu Institutul pentru Editarea Manualelor din Belgrad – Novi Sad,


6

- Expoziţia de fotografii documentar – artistice „Pusti i mesopusti”, (Lăsatul Secului în Istria), ale autorului Branko Kukurin din Kastav, la Zrenianin, împreună cu Muzeul Naţional de aici şi Muzeul Oraşului Rijeka, - Expoziţia de fotografii artistice „Bisericile Ortodoxe Româneşti din Banatul sârbesc”, realizate de Marius Roşu. Expoziţia aceasta a fost organizată, în decursul anului 2013, la Zrenianin, împreună cu Centrul de Cultură de aici; la Cuvin, împreună cu Centrul de Cultură din Cuvin şi Cenaclul Românilor din Cuvin; la Timişoara, împreună cu Consiliul Judeţean Timiş şi la Reşiţa, împreună cu Consiliul Judeţean Caraş – Severin. - Expoziţia de pictură – ulei pe pânză, cu lucrări ale pictorului panciovean Emil Sfera, organizată la Centrul de Cultură din Zrenianin. - Expoziţii de fotografii – document „Vlahii din Muntenegru”, „Istroromânii din Istria şi vlahii din insula Krk”, „Sate de români din Voivodina”, „Cărţi şi publicaţii ale Institutului” şi „Afişe ale manifestărilor culturale organizate de Institut”, organizate la Casa Institutului, cu prilejul aniversării a cinci ani de activitate şi sfinţirea noului sediu. - Ansamblul folcloric al Asociaţiei pentru Artă şi Cultură Românească „Vichentie Petrovici - Bocăluţ” în perioada 17-18 august 2013, a participat, în numele Institutului, la tradiţionalul festival „Nedeia Românilor de pretutindeni” organizat în fiecare an la Valea lui Liman. - În perioada 20-24 august 2013, la Timişoara, mai mulţi elevi – tineri condeieri români din Voivodina, au participat la Tabăra de perfecţionare a limbii române.

IV: Departamentul Păstrarea patrimoniului cultural

Şi-a orientat activitatea, în decursul anului 2013, spre inventarierea, catalogarea şi conservarea bunurilor culturale româneşti, precum şi a fondului de carte românească în bibliotecile din satele cu români din Voivodina. În anii trecuţi a fondat biblioteci săteşti la Jamul Mic, la Iablanca şi Mesici, a donat Bibliotecii Şcolare din Grebenaţ 300 de cărţi, în general pentru lectură şcolară, şi Comunităţii Locale din Marcovăţ, tot 300 de cărţi pentru înfiinţarea unei biblioteci aici.

Biblioteca centrală a Institutului „Dr. Valeriu Leu” şi-a îmbogăţit în 2013 fondul cu noi cărţi primite de la Academia Română din Bucureşti şi de la Institutul de Cercetări Socio – Istorice din Rijeka al Academiei Croate de Ştiinţe şi Arte din Zagreb.

Împreună cu Muzeul Voivodinei Institutul nostru va proceda în 2014 la conservarea unor obiecte muzeale de la Complexul Etnografic „Casa bănăţeană” din Torac şi de la „Casa românească” a S.L.A. „Tibiscus” din Uzdin.

Departamentul pentru păstrarea patrimoniului cultural al românilor din Voivodina a continuat în 2013 acţiunea de înregistrare a monumentelor culturale care se finalizează în 2014, astfel că se va proceda la elaborarea materialului pentru catalogul monografic planificat.


7

Proiecte editoriale capitale (de mai mulţi ani)

Enciclopedia Banatului, planificată în 8 volume masive, împreună cu Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” din Timişoara al Academiei Române din Bucureşti, Vol. I Artă şi Literatură.

- Dicţionarul sârb – român, elaborat de un colectiv de autori a apărut în primăvara anului 2013 şi în mai puţin de cinci luni a fost vândut întreg tirajul de 500 exemplare.

- Monografia ilustrată a Bisericilor Ortodoxe Româneşti din Banatul sârbesc se află sub tipar.

- Istroromânii, Album monografic, se află în fază de redactare tehnică.

- Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Voivodina se află în fază de investigaţie în teren

Cărţi şi publicaţii apărute la Editura ICRV în anul 2013

1. Romanţa Iovanovici, Petru Tomici, Florin Ursulescu, Vichentie Iovanovici, Vasa Barbu, Mircea Măran: Dicţionar sârb – român/ Srpsko - Rumunski Rečnik

2. Maria Nenadić: Influenţa filosofiei lui Schopenhauer asupra creaţiei eminesciene.

3. Virginia Popovici: Poesis şi Mathesis în poezia lui Ion Barbu 4. Nicu Ciobanu: A fost odată „Libertatea”, Eseuri.


8

5. Costa Roşu: Scrieri. Despre noi, românii de pretutindeni (în

coeditare cu Editura „Eurostampa” din Timişoara). 6. Costa Roşu: Bibliografia ICRV 2008-2013 7. Vasile Barbu: Uzdin. Album monografic.

8. Igor Ungur, Camelia Bugar, Alina Iorga, Todor Ursu şi Diana Ocolişan: Cinci ani de activitate 2008-2012. Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina – Volum omagial (în limba sârbă).

9. Diana Ocolişan – Costa Roşu: Manifestări culturale româneşti din Voivodina. Album monografic.

10 Maria Nenadić „Poezii-Pesme” Lucian Blaga 11 Marius Roşu: Bisericile Româneşti din Banatul sârbesc. Album

monografic (în coeditare cu Editura „Eurostampa” din Timişoara

şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş). 12 Anuar 2012 13 Piramida Nr. 9/10 (Iarnă/Primăvară 2013). 14 Piramida Nr. 11/12 (Vară/Toamnă 2013). 15 Jurnal, Nr. 4 16 Cronica bănăţeană Nr. 1, 2013. În anul 2013, Editura ICRV a editat cu sprijinul Institutului Cultural,

programe, afişe, diplome, cataloage...pentru manifestările culturale ale românilor din Voivodina, simpozioane, expoziţii de pictură şi de fotografii, organizate de Institutul nostru şi de alte instituţii, societăţi culturale şi literare din Voivodina. În final, mai constatăm şi faptul că Institutul nostru a continuat în 2013 colaborarea stabilită în anii precedenţi cu numeroase instituţii şi oameni de ştiinţă din ţară şi din alte ţări, colaborare care a contribuit la îmbogăţirea şi profesionalizarea activităţii noastre în general.

Zrenianin, ianuarie 2014 Todor Ursu, director ICRV

PROGRAMUL DE ACTIVITATE PE ANUL 2014

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina are rolul de a promova valorile spirituale ale românilor din acest spaţiu. Mai concret a culturii create de românii de aici, pe care avem drept datorie să o facem cunoscută atât popoarelor cu care trăim împreună cât şi românilor din ţara mamă şi românilor din ţările învecinate ţării noastre. Facem aceasta din primul an al existenţei noastre, printr-o activitate continuă şi susţinută, prin acţiuni concrete şi proiecte de lungă durată, singuri şi în colaborare cu numeroase instituţii şi organizaţii de cultură şi de ştiinţă din R. Serbia şi din alte ţări. Astfel, asemănător anilor trecuţi, planificăm şi pe parcursul anului 2014, un program de activitate relativ bogat, orientat spre realizarea în continuare a proiectelor deja începute, precum şi a activităţii concrete planificate pe anul curent. Întreaga activitate planificată se desfăşoară în cadrul celor patru departamente.


9

I: Departamentul pentru prezentare şi cercetare

În cadrul acestui departament va continua activitatea de cercetare şi documentare în vederea completării fondului electronic de date şi informaţii despre comunitatea românească din Voivodina şi Serbia, pe teme, ca:

- trecut istoric şi cultural - mişcarea demografică - artă, cultură, literatură - etnografie şi folclor

Astfel, vom continua cercetările de documentare la: - înregistrarea documentelor despre românii din Voivodina din

arhivele voivodinene şi din Banatul românesc, - înregistrarea monumentelor culturale româneşti din Banatul

sârbesc, - înregistrarea folclorului literar românesc la românii din Serbia de

răsărit (proiectcomun cu Academia Română), - înregistrarea datinilor şi obiceiurilor tradiţionale la istroromânii din

Croaţia (proiect comun cu Academia Croată de Ştiinţe şi Arte – Filiala Rijeka), - elaborarea, după încheierea cercetărilor în teren, a mai multe albume monografice, de fotografii autentice pe aceste teme (proiecte comune realizate împreună cu Muzeul Banatului din Timişoara şi Muzeul Voivodinei din Novi Sad). Majoritatea proiectelor menţionate sunt în fază de realizare.

II: Departamentul privind activitatea informaţional-

documentară

În cadrul acestui departament va continua activitatea de înregistrare şi digitalizare a documentelor păstrate în arhive despre românii din Voivodina,


10

românii din Serbia de Răsărit şi cei din Croaţia, a publicaţiilor şi cărţilor rare şi de patrimoniu. Concret:

- Completarea fondului digital, cu documente şi imagini, despre românii din

- Serbia (Banat, Bačka, şi Timoc), despre instituţiile noastre de învăţământ din trecut, instituţiile culturale şi politice,

- digitalizarea publicaţiilor şi a periodicelor româneşti apărute în Banatul sârbesc în perioada interbelică,

- elaborarea unui dicţionar cronologic în date, cu tema „Românii din Voivodina” (de la primele atestări documentare şi până astăzi),

- elaborare unui album monografic cu tema „Vlahii de pe Litoralul Adriatic” (împreună cu Muzeul Oraşului Rijeka).

III: Departamentul Manifestări cultural – artistice

În decursul anului 2014 acest departament, prin activitatea sa, va

organiza şi sprijini realizarea unor manifestări ştiinţifice şi cultural – artistice ale românilor din Voivodina, respectiv ale institutului nostru cultural, sau manifestări ale asociaţiilor culturale româneşti din Voivodina.

Ca de exemplu, unele manifestări devenite deja tradiţionale: - Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Literatura şi presa în Banat”

(organizat împreună cu Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” din Timişoara – Filiala din Timişoara a Academiei Române),

- Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Banatul – Istorie şi Multiculturalitate”(organizat de Fundaţia/Societatea Română de Etnografie şi

Folclor din Voivodina, împreună cu Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, în colaborare cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, la Zrenianin şi Novi Sad),

- Salonul Internaţional „Cărţi şi Publicaţii Româneşti”, la Zrenianin şi

Timişoara (organizat împreună cu Bibliotecile Judeţene din Timişoara, Alba Iulia şi Reşiţa şi în colaborare cu Institutul pentru Editarea Manualelor din Novi Sad),

- Festivalul Internaţional de Poezie „Serile de poezie, pe Bega”, Ediţia

a III-a (împreună cu Consiliul Judeţean Timiş), - Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Istorie şi Cultură în Banat”, la

Giroc, în România (organizat de Filiala Timişoara a Academiei Române din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Cultură şi cu Universitatea „Babeş - Bolyai” din Cluj - Napoca),

- Tabăra de Pictură „Bega 2014”, la Complexul Etnografic „Casa bănăţeană” din Torac şi la Muzeul Satului din Timişoara (organizată împreună cu Muzeul Satului şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş),

- Un turneu în Istria (Croaţia) al Ansamblului Folcloric al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din R. Serbia, la Festivalul Internaţional al Muzicii Instrumentale de la Kastav.


11

În anul 2014, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina va organiza câteva expoziţii de cărţi, publicaţii, documente şi fotografii de patrimoniu. Anume:

- Patrimoniul Cultural Românesc din Voivodina, la Episcopia din

Caransebeş, Mănăstirea Curtea de Argeş, Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, Muzeul ASTRA din Sibiu, Muzeul Etnografic din Belgrad, Muzeul Voivodinei din Novi Sad,Pictori români din Voivodina, la Muzeul Oraşului Rijeka şi la Centrul de Cultură din Bar (Muntenegru),

- Cărţi româneşti din Voivodina, editate de instituţiile noastre, la Muzeul Presei din Jimbolia, la Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” din Reşiţa, la Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” din Alba Iulia, la Muzeul Transilvaniei din Cluj – Napoca, la Biblioteca oraşului Cetinje din Muntenegru.

- Expoziţii de fotografii, cărţi şi publicaţii precum şi sesiuni ştiinţifice tematice Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina va organiza şi cu prilejul manifestărilor noastre ştiinţifice culturale şi muzical – folclorice tradiţionale pe care le va sprijini, aşa cum a făcut şi până acum, în organizarea lor.

IV: Departamentul Păstrarea patrimoniului cultural

O atenţie aparte, precum şi sprijin concret Institutul de Cultură va

acorda amenajării şi conservării bunurilor culturale româneşti păstrate de unele societăţi culturale în satele cu români din Voivodina. Ca de exemplu „Casei româneşti” a S.L.A.„Tibiscus” de la Uzdin, Complexului Etnografic „Casa bănăţeană” de la Torac, precum şi camerelor etnografice din alte sate.


12

Va sprijini şi în continuare deschiderea de noi biblioteci săteşti precum şi îmbogăţirea fondului de carte în bibliotecile organizate de Institutul nostru, din Iablanca, Jamu-Mic, Marcovăţ, Şcoala din Grebenaţ, Mesici. Dar şi la Cuvin, Uzdin, Torac şi Bariţe (Sân-Ianăş).

- Împreună cu Fundaţia Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, Muzeul Etnografic din Braşov şi Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române, Institutul nostru va organiza, în 2014 expoziţii de fotografii cu port ardelenesc din Banatul sârbesc, la Timişoara, Braşov şi Bucureşti, în România, la Kastav şi Pola, în Istria, la Belgrad (Muzeul Etnografic), în Serbia.

Proiecte şi acţiuni organizate împreună sau în colaborare cu

instituţii de cultură din ţară şi din alte ţări

- Zilele Culturii Românilor din Voivodina, Ediţia a IV-a, la Timişoara, - Târgul Internaţional „Cărţi şi publicaţii Româneşti din Banat”, la

Timişoara, - Expoziţii de carte veche, la Timişoara, Reşiţa şi Caransebeş, - Tabăra de limba română, la Timişoara, - Proiect multianual cu tema „Românii din Voivodina” (sesiune

ştiinţifică, expoziţii itinerante, monografii, pliante...), - Târg de creaţii populare, la Torac şi Timişoara (Complexul

Etnografic „Casa bănăţeană” şi Muzeul Satului Bănăţean), - Simpozion „Satul românesc – trecut şi prezent” ,la Oraviţa şi

Grebenaţ, - Cercetări pe teren în satele cu românii din Banatul sârbesc, pe tema

„Portul bănăţean la românii din Voivodina”, - Elaborarea „Enciclopediei Banatului”, Vol. II – Presa bănăţeană,

- Cercetări de documente pe tema: Pe urmele valahilor din Croaţia, - Organizarea, la Cluj-Napoca, a „Zilelor acad. Emil Petrovici”, la

Torac şi la Zrenianin, - Elaborarea în comun a lucrării „Emil Petrovici. Studii şi cercetări”, - Participarea Editurii ICRV cu publicaţiile şi cărţile editate în ultimii

doi ani la Târgurile şi Saloanele Internaţionale de Carte de la Belgrad, Novi Sad, Alba Iulia, Zagreb şi Bruxelles.

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, pe lângă colaborarea menţionată în vederea realizării în comun a unor proiecte – cu instituţii de ştiinţă şi de cultură din Serbia, România, Croaţia, Muntenegru, va încerca în 2014, să stabilească noi forme de colaborare cu alte instituţii din ţară, din ţările amintite, precum şi din Ungaria, Macedonia şi R. Moldova. Totodată, Institutul nostru va sprijini şi în anul 2014, chiar şi material, cele mai importante manifestări culturale ale românilor din Voivodina, precum şi unele proiecte valoroase ale organizaţiilor şi societăţilor noastre culturale şi, a editurilor acestora.


13

Cărţi care vor apare la Editura ICRV în decursul anului 2014, finanţate de Institut

*Planul editorial a fost adoptat în şedinţa telefonică din 30 ian. 2014 A. CĂRŢI

1. Vântul seamănă cuvântul, Antologie de literatură română pentru copii şi tineretul şcolar, scrisă în Voivodina, R.Serbia.

Autori: Brânduşa Juică şi Ileana Magda. Biblioteca: Opere alese, Colecţia: Antologii Volum: 264 p., Format: 24×17 cm

2. Românii din Panciova, Monografie.

Autori: Mircea Măran, Ilie Baba şi Valentin Mic Biblioteca: Monografii, Colecţia: Caiete Volum: 216 p., Format: 20×14 cm

3. Românii de peste Tisa, Românii din Srem şi Bačka de la primele

atestări documentare până astăzi. Monografie. Autor: Costa Roşu Biblioteca : Cercetări, Colecţia: Documente Volum: 272 p., Format: 24×17 cm

4. Iancaid – satul şi oamenii, Istorie povestită a Iancaidului şi

iancaizenilor. Reportaje, portrete de oameni de seamă, obiceiuri Autor: Florin Ursulescu Biblioteca: Monografii, Colecţia: Caiete

Volum: 120 p., Format 20×14 cm 5. Gheorghe Alexici, texte de literatură poporană română. Microantologie de texte culese în localitatea Straja, Banatul sârbesc.

Carte semnată de Ionela Mengher. Biblioteca: Folclor bănăţean, Colecţia: Cercetări

Volum: 240 p., Format: 21×13,5 cm 6. Studii de folclor literar românesc din Banatul sârbesc

Autor: Sima Petrovici Biblioteca: Folclor bănăţean, Colecţia: Cercetări

Volum: 136 p., Format: 20,5×13,5 cm 7. Emigrările bănăţenilor în America (1880-1914)

Autor. Ervin Dubrović Biblioteca: Cercetări, Colecţia: Documente

Volum: 136 p., Format 24×17 cm 8. Opere alese: Lia Magdu : Cercetări

Autor proiect: Nicu Ciobanu Biblioteca: Opere Alese, Colecţia: Pagini rememorabile

Volum: 260 p., Format: 20,5×13 cm 9. Memorialul „Radu Flora” . Documente (1993-2003)

Redactor coordonator: Lucian Marina Volum editat împreună cu Societatea de Limba Română


14

din Voivodina Biblioteca: Cartea ştiinţifică. Colecţia: Documente Volum: 272 p., Format: 24,5×17,5 cm

10. Frumoasele festivaluri. Album monografic.

Autor: Todor Ursu Biblioteca: ALCAP (albume, cataloage, programe). Colecţia: Documente Volum: 160 p., Format: 27,5×21,5 cm

11. Torac. Album monografic. Autor. Diana Ocolişan Biblioteca: ALCAP (albume, cataloage, programe). Colecţia: Documente

Volum: 180 p., Format: 30×24 cm 12. Lumea colorată a copilăriei. Album monografic.

Autor. Marcel Drăgan Biblioteca: ALCAP (albume, cataloage, programe). Colecţia: Documente Volum: 60 p., Format. 27,5×21,5 cm

B. PUBLICAŢII (permanente ale ICRV)

Anuar 2013 (Redactor

responsabil: Costa Roşu) Volum: 300 p., Format: 21×16

cm

Jurnal 2013 (Redactor

coordonator: Camelia Bugar) Volum: 136 p., Format: 21×16

cm

Piramida, Primăvară/Vară (nr.

dublu 9-10)

Redactor şef: Nicu Ciobanu Volum: 160 p., Format: 32×24 cm

Piramida, Toamnă/Iarnă (Nr.

dublu 11-12) Volum: 160 p., Format: 32×24 cm

Cronica bănăţeană, Iarnă/ Primăvară 2014,

Redac responsabil: Igor Ungur Volum: 56 p., Format: 32×24 cm

Cronica bănăţeană, Vară 2014

Volum: 44p., Format: 32×24 cm

Cronica bănăţeană, Toamnă/Iarnă 2014 Volum: 56 p., Format: 32×24 cm


15

C. PUBLICAŢII CARE APAR ÎN COEDITARE

Europa. Revistă de ştiinţă şi artă. Nr. 14/2014

Redactor şef: Pavel Gătăianţu Volum: 164 pag., Format 23×20 cm

D. Cataloage, programe, pliante, ilustraţii (vederi), albume monografice

Cărţile şi publicaţiile care vor apare, sperăm, în România cu sprijinul financiar al consiliilor judeţene Alba, Caraş-Severin şi Timiş nu sunt supuse procedurii de aprovizionare publică.

Cărţi care sunt planificate să apară în colaborare cu alte edituri şi cu sprijinul consiliilor judeţene Caraş-Severin, Timiş, Alba, Cluj...

- Enciclopedia Banatului, Vol. II. Presa bănăţeană, - Album monografic. Vlahii din Croaţia, - Învăţători şi profesori români din Voivodina, Vol. I, - Istoria în date. Românii din Voivodina - Patrimoniul Cultural al Românilor din Serbia. Album monografic - Todor Manojlović: Poezii - Alexandru Ţinţariu: Mizeriile Vieţii (Folclor, amintiri, povestiri).

Manuscrise în pregătire

- Dicţionarul sârbo-român (ediţia a II-a) - Dicţionarul româno-sârb - Emil Petrovici – studii şi documente - Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Voivodina (împreună cu

Academia Română) - Dicţionarul etnologilor români din Serbia (împreună cu Academia

Română) În fine, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, planifică ca în

primăvara anului 2014 să procedeze la amenajarea sediului. Anume, la noul edificiu achiziţionat în 2013 cu sprijinul financiar al celor doi fondatori: Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din R. Serbia şi Guvernul Voivodinei (Secretariatul Provincial pentru Cultură şi Informarea publică), şi cu mijloacele financiare proprii economisite în ultimii trei ani, la adaptarea lui pentru necesităţile instituţiei noastre, aprovizionarea cu tehnica şi mobilierul necesar. Pentru această acţiune vom separa mijloace menite activităţii noastre primite de la Guvernul Voivodinei pe anul 2014.

La Zrenianin, februarie 2014 Todor Ursu, director ICRV


16

RAPORT FINANCIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL AL MINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE PE ANUL 2013

(01.01.2013– 31.12.2013)

V E N I T U R I

POZIŢIA PLANIFICAT REALIZAT

1. Bugetul Republican 14.515.839,00 14.095.494,00

2. Bugetul PAV- activităţi curente 3.864.000,00 3.864.000,00

3. Bugetul PAV – menire; instituţi, fondator 1.006.000,00 1.006.00,00

4. Menire: programe şcolare 288.541,00 288.541,00

5. Proiectele Consiliului 700.000,00 265.000,00

6. Refundaţia - maternitate - 687.864,00

7. Bugetul Comunei Covăciţa - 22.000,00

8. Din anul 2012 500.000,00 500.000,00

T O T A L 20.874.380,00 20.728.899,00

C H E L T U I E L I

POZIŢIA PLANIFICAT

REALIZAT

1. Departamentul cultură

2.300.000,00 2.234.500,00

20.000,00 „Făşanc”, Grebenaţ 20.000,00 „Buna Vestire” 260.000,00 Marele Festival 70.000,00 Maidanpec 100.000,00 „Festivalul de romanţe” 100.000,00 „Trompeta Bănăţeană „ 15.000,00 „Eminescu“, Coştei 50.000,00 Tibiscus, „Drumuri de spice“ 50.000,00 Tibiscus „Oameni de seamă” 30.000,00 SLR „Festival Jitcoviţa“ 295.000,00 Marele Festival 70.000,00 „Branko Olar” Slatina 30.000,00 „Sadoveanu”, Sân Mihai 20.000,00 „V. P. Bocăluţ”, Torac 95.000,00 „Steaua“, Ovcea 20.000,00 „M. Eminsecu“, Coştei 20.000,00 „Luceafărul”, Vârşeţ 20.000,00 „Ion Bălan”, Iablanca 60.000,00 „Bega”, Zrenianin 40.000,00 C.C.„Doina”, Uzdin


17

10.000,00 „Wekant“, Satu Nou 10.000, oo C.C., Doloave 10.000,00 „M.Eminescu, Straja 10.000,00 „George Coşbuc”, Grebenaţ 10.000,00 „Nicolaie Bălcescu”, Sân Janeş 20.000,00 C.C., Satu Nou 40.000,00„Ştefan Ştefu”, Ecica 20.000,00 „Veselia“, Glogoni 20.000,00 „Armonia“ Petrovasâla 10.000,00 „Mladost“, Alibunar 50.000,00 Memorial „Dr. Radu Flora” 100.000,00 Festivalul „Tinereţea cântă” 100.000,00 Festivalul de satiră şi umor 20.000,00 C.C., Nicolinţ 30.000,00 „Mâini harnici bănăţene” 30.000,00 Comunitatea locală - Sân Mihai 50.000,00 „Asociaţia Românilor”- Ovcea 50.000,00 Deplasare la România 20.000,00 Orchestra de cameră Zrenianin Reprezentaţia .......................26.120,00 Spese de drum ............. 150.980.oo Diurne ...............................18.000,00 Spese de drum - folclor . 44.400,00

2. Departamentul învăţământ

1.500.000,00 1.485,740,00

471.000,00 Onorarii profesori (bruto) 100.000,00 „Matura Kako“ traducere 25.000,00 Isacova „Ziua limbii române” 50.000,00 „Lumea colorată a copilăriei” 37.000,00 Ş.G. „Sfântul Gheorghe” Uzdin 50.000,00 Ş.G. „Sfântul Gheorghe” Uzdin cea mai bună şcoală 11.000,00 Diurne 521.540,00 Spese de drum 192.000,00 Bursele (4 bursieri) 5.700,00 Alte cheltuieli 22.500,00 Procurarea cărţilor Ş.E. Vaisca

3. Departamentul informare

1.050.000,00 970.700,00

180.000,00 RTV Viktoria 100.000,00 Radio „Far“ 70.000,00 RTV Covăciţa 55.000,00 Tibiscus 50.000,00 „Cenaclul românilor” Cuvin 95.000,00 TV Banat


18

20.000,00 Sărcia 20.000,00 Seceani 30.000,00 „Dac” Satu Nou 16.800,00 Cotizaţia pentru seminar 25.000,00Ş.G. „Sfântul Gheorghe” Uzdin 49.300,00 „Cel mai bun tânăr ziarist” Spese de drum ........................ 48.600,00 Diurne ..........................................6.000,00 Onorarii (bruto) ...................... 205.000,00

4. Departamentul uzul limbii

100.000,00 48.000,00

. 8.000,00 Spese de drum şi diurne 40.000,00 Onorarii (bruto) analiza situaţiei actuale în domeniul uzului oficial al limbii

5. Departamentul autoguvernare locală

120.000,00 120.000,00

.20.000,00 Sân Mihai .50.000,00 Covin .50.000,00 Torac

6. Salarile bruto

5.600.000,00 5.509.798,00

7. Proiectul „Orchestra”

2.400.000,00 2.394.730,00

Autobus ........................................95.000,00 Onorarii bruto......................... 2.196.230,00 Diurne............................................ 6.000,00 Spese de drum............................ 97.500,00

8. Proiectul „Corurile”

1.100.000,00 1.091.201,00

Spese de drum (Corul de femei) .82.500,00 Spese de drum (Corul bărbătes)723.200,00 Onorarii dirijorii Coru bărbătesc 153.920,00 Onorarii dirijorul CorU de femei.....29.500,00 Cheltuieli materiale .....................102.081,00

9. Editura „Floare de latinitate”

350.000,00 311.700,00

Tipografia (Floare)......................157.400,00 Spese de drum ............................54.300,00 Diurne.......................................... 5.000,00 Onorarii red. tehnic (bruto) ....... 55.000,00 PTT şi alte cheltuieli.................. 35.000,00 Diplome ...................................... 5.000,00

10. Alte cheltuieli

3.224.839,00 3.199.414,00

Contabilitatea.............................210.000,00 Provizii bancare....................... 133.804,00 Spese de drum şi cazare.........929.474,00 Diurne........................................215.105,00 Telefon şi internet.................... 194.121,00


19

Chiria..........................................445.057,00 Întreţinerea ................................538.494,00 Servicii PTT şi Pres....................120.926,00 Material tehnic, procurare ........306.213,00 Alte cheltuieli .............................106.220,00

11. Reprezentaţia

50.000,00 38.580,00

3.200,00 Vizita ataşatului cultural 12.880,00 Vizita Ambasadorului 13.600,00 Trupa de teatru din România 8.900,00 Vizita delegaţiei din Timoc

12. Comisia pentru tineret şi sport

200.000,00 179.800,00

20.000,00 „Caraşul” Coştei 20.000,00 Şah: Mărgita 50.000,00 „Respekt“ Alibunar 20.000,00 „Cupa prieteniei” Râtişor 5.300,00 Medalii Trofeie şi alte cheltuieli..................15.000,00 Spese de drum............................. 44.500,00 Diurne............................................. 5.000,00

13. Comisia culte

250.000,00 250.000,00

40.000,00 BOR Seleuş 90.000,00 BOR Vârşeţ 40.000,00 Biserica baptistă Straja 40.000,00 BOR Pancevo 40.000,00 BOR Toracul Mare

14. Comisia relaţii internaţionale

100.000,00 94.000,00

Spese de drum si diurne...............94.000,00

15. Marele Festival de folclor

500.000,00 500.000,00

16. Festivalul copiilor

200.000,00 200.000,00

17. Zilele de teatru

200.000,00 200.000,00

18. Transfer menire - învăţământ

288.541,00

288.541,00

19. Finanţarea 1.006.000,00 1.006.000,00


20

Instituţilor a cărora suntem fondatori

700.000,00 ICRV 306.000,00 C.P.E. „Libertatea”

20. Revizia

150.000,00 140.000,00

21. Rezerva 185.000,00 105.000,00

10.000,00 „Eco“ Torac 12.000,00 „Cernaclul Românilor” Cuvin 8.000,00 „Mâini harnici bănăţene” Petrovăs 10.000,00 „Etno art” Ovcea 15.000,00 „Luna” Iancaid 20.000,00 “Tibiscus” Uzdin 30.000,00 BOR Petrovăsâla

T O T A L 20.874.380,00

20.367.704,00

CONSILIUL NAŢIONAL AL MINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE

Raport de la şedinţa comisiei privind înmânarea burselor, la studenţi

Vineri, 14 februarie 2014, s-a întâlnit comisia în componenţa: mg. Marcel Drăgan, Anişoara Ţăran, Rodica Almăjan, Uţă Georgeta şi a ţinut şedinţa privind înmânarea burselor studenţilor care au candidat la Consiliul Naţional în anul şcolar 2013/14.

La Concursul publicat în săptămânalul Libertatea, s-au anunţat 17 studenţi. Dintre cei şaptesprezece candidaţi şaisprezece îndeplinesc condiţiile cerute prin concurs, adică specializarea lor este deficitară în şcolile noastre. Comisia a fost unanim de acord ca cei şaisprezece studenţi să primească câte zece burse (în perioada octombrie - iulie) de câte 5000 de dinari pentru anul şcolar 2013/14. Comisia propune membrilor Consiliului Naţional să accepte această decizie.

Novi Sad, 14.02.2014 Comisia:

Mr. Marcel Drăgan Anişoara Ţăran Rodica Almăjan

Georgeta Uţă


21

Candidaţii care îndeplinesc condiţiile la concursul pentru acordarea burselor

Candidat Profil Anul de

studii Facultate

Martin Alexandar Prof. de geografie şi informatică

IV Facultatea de Matematică din Novi Sad

Luciei Loriana Jurnalistica IV Facultatea de Filologie din Novi Sad

Şuboni Daniel Matematica didactică Master II Facultatea de Matematică şi Informatică din Timişoara

Neda Luminiţa Geografia IV Facultatea de Geografie din Belgrad

Sfera Cristina Informatică I Facultatea de Matematică din Timişoara

Samoilă Irinela Sârbă-engleză III Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie din Timişoara

Mohan Ana Măria Romanistica I Facultatea de Filologie din Novi Sad

Mohan Marian Romanistica IV Facultatea de Filologie din Novi Sad

Sârbin Stefania Matematici finaciare Master I Facultatea de Matematică şi Informatică din Timişoara

Roman Veronica Istorie III Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie din Timişoara

Miclea Eleonora Romanistica I Facultatea de Filologie din Belgrad

Spăriosu Mariana Romanistica I Facultatea de Filologie din Novi Sad

Anca Stelian Matematici financiare Master II Facultatea de Matematică şi Informatică din Timişoara

Avram Ilia Teh. de analiză chimică cu aplicaţii în industria alimentară, cosmetică şi

Master II Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie


22

farmaceutică

Prostran Denis Finanţe şi bănci III Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor

Vasiliev Stefania Prof. de matematică IV Facultatea de Matematică din Novi Sad

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA CASEI DE PRESĂ Şl EDITURĂ „LIBERTATEA"

PENTRU ANUL CALENDARISTIC 2013 În faţa unui bilanţ al anului 2013 vom articula acele segmentele care

au marcat, mai nuanţat, pulsaţiile Casei de Presă şi Editură „Libertatea", precum şi activitatea fiecărui compartiment în parte, în anul 2013. Casa şi-a propus o gestionare raţională, moderat ambiţioasă, dar responsabilă în cadrul spaţiului identitar prin compartimentele care îi determină conţinutul. În plan profesional au ajuns la expresie acele tendinţe care au evidenţiat exemplele pozitive, potenţialul creativ, precum şi integritatea profesională.

În activitatea noastră am ţinut cont că suntem singura instituţie românească care promovează valorile autentice şi dreptul la informarea în limba maternă, că avem capacitatea de a valorifica acele realizări care se impun drept contribuţii deosebite la imaginea fiinţei naţionale, că trebuie să sprijinim orice acţiune care are la bază creaţia şi principiile estetice, proiectele care au pus în mişcare energiile creatoare – „Libertatea” prin compartimentele ei a putut oferi o gamă extrem de vastă de exprimare a intereselor publice, în care şi-au găsit locul scriitorii noştri, publiciştii, jurnaliştii, cadrele didactice, artiştii, protagoniştii scenei cultural-artistice, etc, etc. Am căutat să indicăm asupra necesităţii cultivării unui echilibru, a unui dialog civilizat, să ne ferim de micile bufonării ale micuţului ghiduş, ale românului dezorientat de povara unor complexe incurabile pe care nu le conştientizează, dar este părtaş la efectele lor nefaste. Firesc că şi unele acţiuni, gen Facebook, în multe cazuri aduc deservicii, uşoare prejudicii, mai multă pagubă şi risipă de energie atât celor care alimentează pagina, cât şi imaginii Casei prin comentariile neavenite ale unor „prieteni Facebook",

frustraţi. Gestionarea Casei, în anul 2013, a urmărit: o prezenţă semnificativă a

echilibrului financiar; un angajament capabil să răspundă, cu promptitudinea necesară şi eficacitate, obligaţiilor faţă de angajaţi într-o vreme în care


23

momentul economic nu a fost deloc favorabil; s-a urmărit evitarea situaţiilor care au putut să creeze dificultăţi financiare, datorii sau alte momente nepotrivite; am accesat proiectej care suplimentar au protejat siguranţa financiară (din cele câteva, prin amploare care o avea,_amintim doar proiectul susţinut de Departamentul pentru românii de Pretutindeni; ne-am propus să demarăm acţiuni care vor contura şi extinde spaţiul informativ românesc; s-a dorit o completare şi îmbunătăţire, o modernizare a procesului de muncă; la nivelul Casei s-a urmărit, în esenţă, o gestionare raţională, profesională şi responsabilă - salariile şi toate obligaţiile financiare au fost achitate la timp, Casa n-a fost în datorii, publicaţiile Casei au văzut lumina zilei în ritmul dorit, astfel că gestionarea raţională, profesională, responsabilă - proiectată de noi la începutul anului, azi, la ora bilanţului, se confirmă drept realizare concretă.

Desigur, în altă ordine de idei, în afara unui practicism, Casa noastră aplică conceptul de a răspunde mai complex spaţiului informativ românesc pe o arie mai vastă de extindere, printr-o prezenţă mai articulată şi mai diversă în zonele de interes ale Casei. Este ceva ce ţine de proiecţia de azi şi de mâine a „Libertăţii". Oricum, pentru a lămuri intenţia noastră vom preciza că acel spaţiu ţine de zonele din Serbia de Răsărit şi Banatul românesc. Această proiecţie este cuprinsă prin compartimentele deja existente ale Casei. Rezultatele obţinute sunt pe măsura în care Casa a reuşit să evite situaţiile confuze legate de cititorii din spaţiile Sud-Dunărene, de multe ori mai aprigi la cuvinte, decât la faptele conctrete, mai puţin dispuşi de a fi parte componentă a spaţiului românesc informativ unitar şi mai mult de a căuta posibilităţi proprii de manifestare a interesului pentru presă. Mai degrabă interesaţi de acapararea fondurilor din România, decât de a se crea un spaţiu informativ comun.

În plan profesional, printr-o permanentă iniţiativă, îndreptată spre noi modalităţi, atât în abordarea conţinutului, cât şi în comunicarea noastră, am încercat să urmăm cursul dicteului autonom şi al profesiei, drept reper în funcţionarea compartimentelor Casei, respectiv publicaţiilor noastre.

În anul 2013 buna funcţionare a tuturor compartimentelor Casei a fost prima condiţie ca instituţia noastră să-şi păstreze rolul de promovare a dreptului la informare şi exprimare în limba maternă. în acelaşi timp, atât săptămânalul „Libertatea", cât şi restul publicaţiilor Casei, precum şi Editura, au parcurs o decadă semnificativă, prin conţinutul oferit au atins onorabilele trepte ale maturităţii. Acum e momentul să ne referim şi la aspectul vizual al publicaţiilor noastre. în mare parte ele rezistă aprecierilor pretenţioase, însă în cazul săptămânaului „Libertate" partea care ţine de tipografie, lasă de dorit. Tipărirea ziarului la o tipografie mai performantă necesită şi un efort financiar din partea Casei, dar şi un preţ pe măsura calităţii - Casa este pregătită pentru acest „dulce sacrificiu", însă cititorul nostru nu este pregătit să-l plătească, astfel că şi tiparul e pe măsura preţului ziarului, dar şi a preţului plătit de cititor.


24

Finalul anului 2013, prin adoptarea Legii cu privire la schimbarea şi completarea Legii privind sistemului bugetar, a adus dificultăţi majore în gestionarea Casei - într-o perioadă care nu putea fi mai nefavorabilă pentru Casă - în vremea când 5 angajaţi au ieşit la pensie şi când prin măsurile Guvernului Serbiei sunt sistate angajările în câmpul muncii până în anul 2016. Însă, aceeaşi Lege îngreunează buna colaborare şi cu cei aproape 100 de colaboratori externi ai Casei, în realitate, reducând posibilitatea de a avea doar doi colaboratori externi. Aşadar, finalul de an anunţă o perioadă destul de dificilă în ceea ce priveşte gestionarea Casei, ca urmare a restricţiilor şi măsurilor de consolidare economico-financiară în ţară.

Săptămânalul Libertatea

(Raport semnat de Teodora Smolean, redactor responsabil)

Finele anului, fie că ne bucură sau întristează, pentru că inevitabil timpul se scurge precum nisipul din clepsidră, dar fără să-l mai putem întoarce, reprezintă o perioadă de analiză când trebuie să tragem o linie şi să vedem câte din cele planificate la începutul anului calendaristic, am reuşit să le punem în practică până la finele acestuia.

Desigur câ fiecare an este specific, atât prin evenimentele desfăşurate, cât şi prin influentele vremurilor în care trăim, de care presa mereu a fost atinsă. Fie câ ne referim la resursele financiare, care, din păcate, sunt tot mai puţine, sau la oameni.


25

Un lucru este cert, anul 2013 a fost un an al schimbărilor, mai ales când vine vorba despre publicaţia centrală a Casei de Presă şi Editură „Libertatea", săptămânalul care poartă acest nume mai mult decât reprezentativ - Libertatea.

Presa trebuie să reflecte în aşa fel realitatea, încât în procesul acesta să nu deformeze lucrurile, nici în bine, nici în rău. Să fie o oglindă sinceră a vremurilor în care trăim. O presă în care să nu se uite că scriem despre oameni, nu despre lucruri. Şi, nu în ultimul rând, scriem pentru oameni. Presa trebuie să răspundă nevoilor fundamentale ale publicului său cititor. Ghidată de aceste segmente şi în 2013 am încercat, ca în paginile ziarului, fidelul cititor să poată găsi atât un conţinut variat care să-i satisfacă setea de informare, punându-l la curent cu tot ceea ce s-a petrecut în minoritatea noastră, şi mult mai larg, dar, totodată, în textele publicate să fie prezentată realitatea aşa cum este, să nu uităm să spunem lucrurilor pe nume, fără reţineri şi teamă, fără machiaje şi retuşări în photoschop.

Pentru a verifica în ce măsură conţinutul ziarului satisface aşteptările cititorilor, este necesar ca periodic să apelăm şi la sondajele de opinie, drept indiciu în reuşita conceptului, respectiv incorporarea unor sugestii care pot fi călăuzitoare în activitatea gazetărească. Pornind de la această idee, de a ne forma o imagine asupra viziunii beneficiarilor noştri, în urmă cu câteva luni, am realizat un chestionar alcătuit din 15 întrebări, majoritatea întrebări grilă, acestea fiindu-ne şi un posibil reper în activitatea de viitor a săptămânalului nostru „Libertatea". Trebuie menţionat că acest chestionar l-au completat doar o parte din cititorii noştri (180) din satele, respectiv localităţile în care avem un număr mai mare de abonaţi precum la Torac, Satu-Nou, Uzdin, Nicolinţ, Coştei, Vârşeţ, Zrenianin. În intenţia de a afla cât mai multe informaţii despre calitatea ziarului ca produs, aprecierea conţinutului, a designului, a rubricilor... am decis ca chestionarul să fie anonim. Metoda de administrare a fost la domiciliu, iar perioada de desfăşurare septembrie 2012 - august 2013. Prin acest studiu s-a remarcat faptul că domeniul profesional jurnalistic presupune cunoaşterea cât mai extinsă a variatelor domenii, ceea ce presupune ca şi conţinutul unei publicaţii să fie cât mai variat din punct de vedere tematic pentru a satisface gusturile fiecăruia. Se observă că cititorii doresc să afle cât mai multe informaţii din imediata lor apropiere, interesele lor axându-se pe informaţiile actuale din satele şi localităţile voivodinene, având ca punct de plecare localitatea natală. Ca particularitate a acestei dimensiuni, se menţionează diferenţa de opinie a cititorilor cu tematica abordată, care susţin în mai mare măsură necesitatea ridicării standardelor de calitate ale designului, în vederea creşterii performanţelor profesionale ale ziarului. Percepţia privind valorile conţinutului oferit - sistemul valoric al textelor publicate conform studiului efectuat este unul echilibrat. La nivelul realizării unui material primează noutatea informaţiei în detrimentul principiilor deontologice şi a concordanţei cu realitatea. În opinia participanţilor la studiu destinul uman, activităţile oamenilor, pasiunile şi


26

sfaturile de sănătate, frumuseţe, gospodărie sunt temele ce captează atenţia cel mai mult, acest fapt fiind observabil mai accentuat la nivelul aprecierii rubricilor ziarului. Un fapt deloc neglijabil este vârsta participanţilor la acest studiu, unde observăm că cei mai numeroşi sunt cei peste 50 de ani (68%).

În ceea ce priveşte conţinutul ziarului pe pagini, ordinea paginilor a rămas neschimbată faţă de ultimii doi ani: Actualităţi - pagina 2, EuroBoard - pagina 3, Voivodina - pagina 4, Axa R - pagina 5. În focar (Interviu) - pagina 6, Retrovizor - pagina 7, Cultură - paginile 8 şi 9, Comuna Alibunar - pagina 10, Comuna Panciova - pagina 11, Comuna Vârşeţ - pagina 12, Comuna Zrenianin / Jitişte - pagina 13, Caleidoscop -pagina 14, Comemorări / Publicitate - pagina 15, Sport - pagina 16, Casa românească - pagina 17, Oglinzi panonice - paginile 18 şi 19, Lumea femeii - pagina 20, Mozaic - pagina 21, Repere economice - pagina 22, Program TV - pagina 23 şi Ecologie - pagina 24.

Desigur că, uneori, conţinutul a fost unul mai extins, spre exemplu numerele festive de Paşti sau Revelion, când am publicat număr dublu (de 32 de pagini), cu mai multe interviuri, foiletoane şi reportaje, introducând periodic şi unele rubricii noi, precum Mărturisiri, Anul nou în timp şi spaţiu etc. Au fost cazuri, când unele pagini au fost extinse de la o pagină sau două, la trei, spre exemplu la Cultură, de mai multe ori am dedicat trei pagini, oferind mai mult spaţiu evenimentelor culturale sau paginii Caleidoscop, Comemorări şi altele. După cum am anunţat la începutul anului, unele pagini din 2013 au primit o altă dimensiune, fiind puţin modificate.

Considerând că articolele nu trebuie să aibă un caracter strict informativ, ci să reliefeze şi aspecte de conţinut privind operele unor personalităţi de marcă, judecăţi de valoare, activităţi care depăşesc unele standarde... a apărut rubrica Galeria creatorilor la pagina 8-a Cultură, în care sunt prezentaţi oameni din cinematografie românească, muzicieni, oameni de artă, cu toate profesiile participante - regizori, actori, scenarişti, compozitori, aranjori, solişti vocali şi instrumentişti, coregrafi, pictori, poeţi, scriitori etc. Articolul noii rubrici raportează în mod implicit biografiile individuale, prin datele cu privire la evoluţia lor şi realizările în domeniul profesat.

Pagina 6 În focar este concepută a fi o pagină captivantă, fie că am publicat texte care să analizeze şi informeze publicul despre teme actuale din minoritatea noastră, fie că am realizat sondaje de opinie cu cititorii vizând problemele care persistă la românii din Serbia.

La pagina 20 - Lumea femeii din luna aprilie am introdus Concursul pentru bebeluşul lunii, prezentând număr de număr câte 3 sau 4 bebeluşi, care la finele lunii au intrat în luptă pentru premii, oferite de sponsorii noştri. La sfârşitul lunii decembrie, toţi premiaţii au intrat în concurs pentru premiul Bebeluşul anului.

Pagina Mozaic de asemenea a fost împrospătată. Reportajul semnat de Costa Roşu a rămas în partea de sus a paginii, iar în partea doua a


27

paginii, jos, am introdus rubrica „Din fototeca Libertăţii", publicând câte-o imagine veche, care reflectă activităţi din anumite perioade, din mai multe localităţi din Voivodina. Tot la pagina respectivă am introdus şi un ghid telefonic - Telefoane utile, numere de telefon ale comunităţilor locale, căminelor sanitare, spitale, şcoli generale, medii, facultăţi. La început am amintit că anul acesta a fost un an al schimbărilor, referindu-ne, nu doar la unele modificări de conţinut al ziarului, dar şi la oamenii care se ocupă de realizarea lui, concret la angajaţii Casei care au ajuns la vârsta pensionării şi care sunt direct implicaţi în elaborarea ziarului. În această ordine de idei amintim pe George Subu, primul care a plecat în pensie anul acesta (deşi şi-a exprimat dorinţa să mai colaboreze la ziar o perioadă, astfel că paginile Voivodina şi Oglinzi panonice încă mai poartă semnătură sa. Agricultura este domeniul pe care l-a cercetat, analizat şi consemnat cel mai mult în paginile Libertăţii. Mai mulţi ani a redactat Alamanahul agricol, dar nu trebuie lăsate deoparte şedinţele şi evenimentele organizate de Guvernul Voivodinei, la care a fost prezent, urmărind atent spre publicare în ziar), Eugenia Bălteanu (una dintre ziariştii paginii Retrovizor), Ana Ginu sau Anuica, cum este alintată în redacţia noastră (este un nume care încă mult timp se va pronunţa când vine vorba de instituţia noastră. Nu doar că peste 4 decenii a fost „prima şi ultima" în Casa de Presă şi Editură „Libertatea", ca secretara redacţiei, ci şi o persoană devotată Casei, pe care toţi noi ne-am putut baza, de cele mai multe ori fiind şi un fel de conştiinţă a ziariştilor, şi nu numai, pentru că mereu ne-a reamintit ceea ce ne-am înţeles că facem, fără ca să-i scape ceva. Simeon Lăzăreanu (redactorul a trei pagini - două de cultură şi pagina Retrovizor), Radomir Muncean (redactorul paginii Comuna Vârşeţ).

Desigur că lipsa fiecăruia dintre cei cinci oameni ai Libertăţii, va fi simţită. Paginile redactate de ei, vor fi preluate de alţii.

O problemă cu care redacţia săptămânalului se confruntă de decenii în şir, este tipografia slabă, care de cele mai multe ori lasă o impresie greşită asupra cititorilor, o pată gri care deformează imaginea unei publicaţii reuşite.

Pagina pe Facebook a săptămânalului este tot mai vizitată, numărul prietenilor până la finele lunii decembrie 2013 este de 1670, practic dublat în comparaţie cu numărul prietenilor din decembrie 2012. Din păcate numărul prietenilor ziarului pe Facebook, nu se află, în acelaşi procent, şi printre abonaţi. Încă o dovadă eclatantă despre mentalitate şi solidaritatea românului minoritar.

Acest cont al ziarului este foarte important, nu doar pentru a informa mai devreme cititorii, ci şi pentru a anunţa unele evenimente, acţiuni, activităţi, puţin mai altfel decât cum este conceput în paginile săptămânalului, iar o notă aparte este promovarea ziarului, respectiv a conţinutului, înainte ca acesta să apară în formă tipărită, avantajând cititorii şi cu mai multe imagini de la unele evenimente, postate în albumul foto. Noua acţiune a ziarului nostru,


28

Concursul pentru bebeluşul lunii, pe care l-am iniţiat în luna aprilie

2013, s-a bucurat de o mare priză, îndeosebi în rândurile părinţilor, bunicilor şi rudelor... bebeluşilor anunţaţi, astfel că la acest concurs lună de lună au participat în jur de 20 de bebeluşi din mai multe localităţi din Serbia, România, Canada, Statele Unite ale Americi, Spania, Franţa... Aici amintim rolul contului de facebook, unde am publicat în albumuri foto, fotografiile bebeluşilor participanţi, care au primit aprecieri prin like-uri, acestea depăşind, de mai multe ori, cifra de peste 1000 de like-ri pentru un singur bebeluş.

Jurnalismul de mâine va şti alfabetul tuturor simţurilor. Se va scrie cu litera, cu sunetul, cu imaginea. Aceste produse multimedia, în care poţi, în acelaşi timp, să vezi, să asculţi, să citeşti, sunt fabuloase, fiindcă ne iau mai puţin timp şi ne oferă mai multă informaţie. Se tinde spre povestea totală, spusă cu toate mijloacele de care dispunem, dar mai ales cu cele vizuale, care sunt cele mai de impact. De aceea şi site-ul săptămânalului www.libertatea.rs redizainat din ianuarie 2013, îmbogăţit cu mai multe compartimente, mai uşor de utilizat, trebuie să ne fie un reper spre a ne atrage cititori tineri, care nu sunt obinuiţi cu informaţia de pe hârtie. Trebuie să precizăm că pe parcursul întregului an site-ul a fost vizitat aproape zilnic de câteva sute de vizitatori din ţară şi străinătate. Am introdus şi formularul de abonament prin care cititorii virtuali se pot abona încât doresc să primească cu regularitate versiunea tipărită a săptămânalului.

Când vine vorba de preţ şi tiraj, situaţia a rămas neshimbată faţă de anii trecuţi, avem şi abonaţi noi, dar într-un număr nesemnificativ pentru a schimba tirajul de 2.600 de exemplare pe săptămână.

http://www.libertatea.rs/


29

EDITURA „LIBERTATEA" (Raport semnat de Vasa Barbu, redactor responsabil)

Editura „Libertatea" din Panciova a încheiat anul editorial 2013 cu un număr mai mare de cărţi publicate sub sigla ei, comparativ cu anul editorial 2012, când au fost publicate numai 13 cărţi. Deşi pentru unii anul 2013 a fost unul cu ghinion, din pricina cifrei nefaste 13, în cazul Editurii „Libertatea", el a fost un an editorial fructuos, ţinând cont de faptul că ea a reuşit să scoată de sub teascurile tiparului 18 titluri noi, adică 13 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru, ele fiind diversificate ca gen şi scrise de autori deja afirmaţi şi de autori care păşesc pe făgaşul afirmării, unii debutând chiar acum sub sigla ei.


30

Cărţile editate pe parcursul anului 2013:

1. ALMANAHUL „LIBERTATEA" 2014 - tradiţionala publicaţie a Casei „Libertatea" - cândva „Calendarul Poporului" (din 1947), respectiv, Calendarul Popular, iar din 1988 şi până în prezent „Almanahul Libertatea". Acest almanah cuprinde principalele evenimente culturale şi spirituale din etnia română din Voivodina şi Serbia de Răsărit, sub formă de reportaje, rapoarte, articole şi portrete semnate de ziariştii „Libertăţii" şi colaboratorii săi externi, ele fiind ilustrate cu fotografii autentice;

2. MONOGRAFIA ŞCOLII DIN ALIBUNAR de MIRCEA SAMOILĂ (coautor Irinel Samoilă) - o monografie în limba română despre trecutul şi prezentul Şcolii Generale „Frăţie şi Unitate" din Alibunar, bogat ilustrată cu fotografii şi documente de odinioară; .

3. MONOGRAFIJA ŠKOLE U ALIBUNARU - MIRCEA SAMOILĂ (coautor Irinel Samoilă) - este ediţia în limba sârbă a monografiei despre Şcoala Generală „Frăţie şi Unitate" din Alibunar;

4. 2000 KARAKTERA de NEMANJA ROTAR, carte în limba sârbă de Nemanja Rotar, scriitor din Panciova - un volum de critică literară, respectiv eseuri, în care, cu ajutorul a 2000 de caractere, autorul analizează cele mai de seamă opere ale scriitorilor sârbi sau aparţinând literaturii universale, opere care au văzut lumina tiparului în secolul XX sau la începutul sec. XXI;

5. LA RĂSCRUCE DE ERESURI de Ivo Muncian - un volum de poe zii ale cunoscutului scriitor de limbă română şi sârbă şi traducător din aceste două Umbri, domiciliat la Timişoara, volum ce vine să-i marcheze aniver sarea frumoasei vârste de 70 de ani de viaţă şi prin care Editura "Libertatea" leagă noi punţi între literaturile a două popoare vecine - sârb şi român;

6. VESTIGII PRIN PIEŢE de NEDELJKO TERZlĆ - o carte de poezii ale poetului Nedeljko Trezić, apărută în limba română, în traducerea lui loan Baba, rezultat al colaborării Editurii „Libertatea" şi a „Colecţiei revistei Lumina";

7. BIBLIOGRAFIA SĂPTĂMÂNALULUI"LIBERTATEA" deCOSTA ROŞUcuprindeunităţi bibliografice semnate de ziariştii şi colaboratorii săptămânalului "Libertatea" în perioada 2007-2011 şi face parte din marele proiect editorial al "Bibliografiei Românilor din Voivodina", pe care autorul şi editura noastră îl realizează pe parcursul mai multor decenii;

8. VISUL DIANEI de MARIANA STRATULAT - în urma piesei sale de teatru cu acelaşi titlu, prezentată cu succes pe scena din Coştei de către elevii din această localitate, scriitoarea Mariana Stratulat s-a încumetat şi a reuşit să scrie câteva texte dramatice - piese de teatru, pe care Ie-a încadrat în prima sa lucrare de dramaturgie închinată copiilor - despre copii şi pentru copii, piese de teatru care pot fi montate şi de către elevii altor şcoli generale de la noi, unde copiii învaţă în limba română. Cartea este o contribuţie a edi turii noastre la afirmarea scrierilor dramatice în limba română menite copiilor;


31

9. BOLBOROSIRI de ELENA COJOCAR - Pe tot parcursul existenţei sale, Editura „Libertatea" a pus accentul pe lansarea de nume noi în rândurile autorilor săi şi în literatura română de pe meleagurile noastre. Aşa este cazul şi cu Elena Cojocar, originară din Straja, de altfel profesoară de limba şi literatura română la Şcoala Generală „Sfântul Gheorghe" din Uzdin. Această plachetă reprezintă debutul ei literar în poezia românească din Voivodina, debut care sperăm săi fie de bun augur;

10. PASTORALE SECULARE de GHEORGHE NOVAC - Gheorghe Novac din lablanca, domiciliat la Vârşeţ, se ocupă de multă vreme de trecutul nostru cultural şi istoric, aşa că l-au tentat şi manuscrisele româneşti scrise cu grafie chilirică şi păstrate în bisericile ortodoxe româneşti de la noi, pe care ni le prezintă sub forma unui studiu monografic;

11. 65 DE ANI DE BELETRISTICĂ de VASA BARBU şi NICU CIOBANU - o lucrare monografică închinată autorilor români de la noi care au publicat cărţi de beletristică originală (poezie, proză, teatru, reportaje literare) la Editura „Libertatea" în perioada 1947-2012, respectiv într-un răstimp de 65 de ani. Cartea oferă date biobibliografice despre autori, prezentarea cărţilor lor publicate la „Libertatea" şi referinţe critice semnate de autorii acestei lucrări asupra cărţilor de beletristică apărute sub sigla editurii noastre;

12. ADEVĂRURI BANDAJATE / OBLOZENE ISTINE este cel mai nou volum de poeme a lui loan Baba, apărut în Biblioteca „Cartea Bilingvă” - în limbile română şi sârbă, traducerile în limba sârbă fiind semnate de Ivo Muncian, Bogdanka Petrović şi de către autor;

13. MĂŞTILE DIN VENEŢIA de Eugenia Bălteanu este un volum de poeme prin care autoarea îşi rotunjeşte creaţia poetică îndelungată şi dovedeşte avansarea sa în timp, din aspect tematic şi la nivel de inspiraţie;

14. LEXICONUL SOLIŞTILOR VOCALI Şl INSTRUMENTIŞTI Al POSTULUI DE RADIO NOVI SAD de ILEANA OCOLIŞAN BABA - această lucrare lexicografică ne prezintă, cu ajutorul cuvintelor şi fotografiilor, soliştii vocali şi instrumentişti din rândurile etniei noastre române care au avut imprimări la acest post de radio de-a lungul existenţei de şase decenii a acestei importante instituţii de radiodifuziune din Voivodina;

15. ISTORIA MEDICINEI ÎN BANAT de IOSA LOTREAN - lucrarea monografică a medicului losa Lotrean, originar din Sân-Mihai, abordează începuturile şi dezvoltarea medicinei în Banatul sârbesc;

16. APUS DE RĂSĂRIT de AURORA ROTARIU PLANIANIN este a cincea carte de poezii a autoarei;

17. IMPULSURI TINEREŞTI este o carte consacrată creaţiei literare a generaţiei anilor 2000, reprezentată de membrii Cenaclului Literar "Tinerele Condeie" al Liceului "Borislav Petrov Braca" din Vârşeţ şi de tânăra prozatoare OANA URSULESCU din Novi Sad. Creaţiile tinerilor cuprinşi în această antologie au fost selectate de prof. ION BERLOVAN şi de VASA


32

BARBU, designul copertei l-a conceput tânăra MIHAELA DAVID, iar prefaţa o semnează TEODORA SMOLEAN, coordonatoarea revistei "Tinereţea".

18. OPINII Şl REFLECŢII de VIRGINIA POPOVIĆ această carte încadrează studii asupra liricii româneşti contemporane scrisă de autori români din Voivodina. Ea ne oferă posibilitatea de a înţelege mai bine unde a ajuns şi încotro se îndreaptă creaţia poetică a românilor din această zonă a Europei, respectiv de a-i cunoaşte pe poeţii care scriu în aceste vremuri nu prea favorabile poeziei.

După cum se poate observa, în anul editorial 2013, Editura "Libertatea" a acordat atenţie atât cărţilor care au marcat debuturi editoriale, cât şi autorilor deja afirmaţi, apoi a publicat cărţi de poezie, teatru pentru copii, critică literară, eseuri, cărţi de istorie culturală sau ce ţin de spiritualitatea românească de la noi, la fel cărţi de tip almanah, bibliografie sau lexicon, cuprinzând totodată mai multe sfere tematice: literatura, medicina, muzica, lexicografia, istoria. Proză a publicat doar în cadrul antologiei de creaţie literară a tinerilor „Impulsuri tinereşti", nu însă într-un volum aparte, cum a fost cazul în anii precedenţi. De asemenea a tins să stabilească şi să întărească noi punţi culturale şi literare între autorii săi de diverse etnii, în primul rând română şi sârbă, dar şi de alte etnii. Cărţile au fost publicate în general în limba română, dar şi în limba sârbă, în traducere din aceste două limbi, dar şi în ediţie bilingvă - româno-sârbă. La fel s-au bucurat de un aspect grafic deosebit şi inedit.

Prezentări şi lansări de cărţi:

În anul 2013 ne-au bucurat lansările şi prezentările cărţilor noastre la Novi Sad (Salonul Internaţional de Carte), Belgrad (Târgul Internaţional de Carte), Zrenianin (Salonul de Carte al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina), Coştei (Ziua S.C.A. „Mihai Eminescu"), Vârşeţ (Ziua Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia), Cuvin (Ziua Românilor din Cuvin), Alibunar (Ziua Şcolii), Panciova (manifestarea „Un an editorial într-o singură zi") şi manifestările literare ale revistei „Lumina") şi în alte sate (Uzdin, Satu-Nou, Petrovasâla şi Ovcea - în cadrul Coloniei Literare, organizată de Societatea de Limba Română din Voivodina), precum şi în presa scrisă şi la radio şi televiziune (în primăvara anului 2013, redactorul responsabil al Editurii „Libertatea", Vasa Barbu, împreună cu directorul Casei „Libertatea", Nicu Ciobanu, redactoarea responsabilă a săptămânalului „Libertatea" şi redactoarea-coordonatoare a revistei „Tinereţea", Teodora Smolean, şi cu redactorul responsabil al revistei „Bucuria Copiilor", loţa Bulic, au fost găzuiţi în transmisie directă, în emisiunea „Contact", de către redactorul Televiziunii Voivodina - Redacţia în limba română, loan Baba, de altfel şi redactor responsabil al revistei „Lumina", când s-a vorbit despre activitatea generală a Casei „Libertatea", inclusiv a editurii noastre şi producţia ei de cărţi).


33


34

Lansările de carte din anul 2013 au avut loc cu diferite ocazii şi au

vizat în principal cărţile publicate în anul 2012, dar şi unele publicate în anul 2013. Astfel, la Satu-Nou, la sfârşitul lunii ianuarie a fost lansat, la Casa de Cultură, romanul Mărioarei Stojanovic „Vorbeşte-mi despre mama", iar versiunea sârbească a aceluiaşi roman - „Pricaj mi o majci" - a fost lansată în data de 5 martie la Biblioteca Oraşului Belgrad. În 2 februarie, la Coştei, cu prilejul marcării Zilei S.C.A. „Mihai Eminescu", a avut loc, la Şcoala Generală din loc, lansarea cărţii de poezii „Nocturne" de Mariana Stratulat.

În 4 martie, în termenul rezervat Editurii „Libertatea", în cadrul Salonului Internaţional de Carte de la Novi Sad, la standul comun al activităţii editoriale a minorităţilor naţionale din Voivodina (în organizarea secretariatelor proviniciale pentru Cultură şi Minorităţi Naţionale), au fost lansate cărţile: „Mansarda de Vest", poeme de Slavco Almăjan" şi „Antologija rumunske proze u Vojvodini" de Ileana Ursu, iar totodată a tost prezentată întreaga producţie de cărţi din anul 2012 a Editurii „Libertatea".

În 28 martie, în Sala cu Portrete a Casei „Libertatea" din Panciova, în cadrul colocviului revistei „Lumina" consacrat împlinirii a 230 de ani de scriere românească pe meleagurile noastre, s-a vorbit anticipat despre cartea lui Gheorghe Novac „Pastorale seculare", studiu monografic publicat de Editura „Libertatea" spre sfârşitul anului 2013.

În cadrul marcării Zilei Casei „Libertatea" - 27 Mai, în Sala cu Portrete, s-a desfăşurat tradiţionala manifestare literar-livrească „Un an editorial într-o singură zi", ediţia consacrată cărţilor publicate în anul 2012. Juriul de specialitate în componenţa: Nicu Ciobanu (preşedinte), Eugenia Bălteanu şi Valentin Mic (membri), a apreciat cele 13 cărţi publicate în anul editorial 2012: Cea mai bună carte a anului editorial 2012, proclamată de juriu, a fost volumul de poeme „MANSARDA DE VEST" de SLAVCO ALMĂJAN - autorul a primit o diplomă specială şi un tablou de pictorul Ionel Popovici.

În ziua de 25 iunie, în Sala Adunării Comunei Alibunar, a avut loc lansarea ediţiilor în limba română şi sârbă ale monografiei Şcolii Generale „Frăţie şi Unitate" din Alibunar de Mircea Samoilă (coautor Irinel Samoilă).

În ziua de 20 iunie, Cenaclul Românilor din Cuvin a sărbătorit Hramul Sf. Ilie al B.O.R. din loc şi cu această ocazie au invitat C.P.E. „Libertatea" din Panciova să le fie oaspete. Cu acest prilej, la Centrul de Cultură, a avut loc o expoziţie de cărţi şi publicaţii ale „Libertăţii" (care au fost donate bibliotecii cenaclului amintit) şi s-a desfăşurat un moment literar cu participarea scriitorilor Nicu Ciobanu, Eugenia Bălteanu, Valentin Mic, Nada Malek şi Vasa Barbu. Despre Casa „Libertatea" a vorbit directorul Nicu Ciobanu, despre săptămânalul „Libertatea" redactoarea responsabilă Teodora Smolean, iar despre Editura „Libertatea" redactorul responsabil Vasa Barbu.

În Sala cu Portrete a Casei „Libertatea", la sfârşitul lunii decembrie 2013, în cadrul colocviului revistei „Lumina" consacrat creaţiei lui Nichita Stănescu au fost lansate, în prezenţa autorilor, cărţile de poezii: VESTIGII


35

PRIN PIEŢE de NEDELJKO TERZIĆ, traducere în limba română de loan Baba (coeditare Editura „Libertatea" şi Colecţia revistei „Lumina') şi LA RĂSCRUCE DE ERESURI de Ivo Muncian.

Trebuie să precizăm că fiecare lansare s-a bucurat de mare interes şi de un număr mare de iubitori de carte şi că de fiecare dată a fost prezentat drumul parcurs de Editura „Libertatea" în cei peste 65 de ani lăsaţi în urma sa, precum şi producţia editorială de aproape 1.000 de titluri publicate începând din anul 1945.

Producţia din ultimii ani a Editurii „Libertatea" a fost expusă (sau vorbindu-se despre ea prin intermediul cărţilor expuse) - fiind prezentate totodată şi săptămânalul „Libertatea" şi revistele "Bucuria Copiilor", "Tinereţea" şi "Lumina" - la Târgul Internaţional de Carte de la Belgrad (din toamna anului 2013), la Salonul de Carte al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina de la Zrenianin (toamna anului 2013), la Ziua Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia (începutul lui decembrie 2013, la Centrul "Millenium" din Vârşej) şi în cadrul Coloniei Lite rare, organizată de Societatea de Limba Română din Voivodina în toamna anului 2013 în mai multe sate - Uzdin, Satu-Nou, Petrovăsâla şi Ovcea.

Cărţile, activităţile, manifestările şi acţiunile Editurii „Libertatea" au fost consemnate în mass-media electronică (radio şi TV) şi scrisă. Astfel, pe lângă săptămânalul „Libertatea"şi revistele „Lumina" şi „Tinereţea", la editura noastră, cărţile şi autorii ei s-au referit Radioteleviziunea Voivodinei din Novi Sad, săptămânalul „Pančevac", Radioteleviziunea Panciova, Radioteleviziuna Covăciţa, TV „Banat" din Vârşeţ, Radio „Far" din Alibunar, Radio Reşiţa, Radio Cuvin, Radio Timişoara, Radio România Internaţional (Bucureşti) şi altele, iar autorii noştri s-au inclus în activităţile şi acţiunile Societăţii de Limba Română din Voivodina, ale revistei „Lumina", ale Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina de la Zrenianin, precum şi în cele ale Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus" din Uzdin sau ale altor asociaţii ale cetăţenilor, cum este, de exemplu, Centrul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din Novi Sad.

Editura „Libertatea" a sprijinit, donând cărţi, unele acţiuni ale Societăţii de Limba Română din Voivodina, ale Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina, ale Centrului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din Novi Sad, dar şi ca sponsor al Festivalului de Muzică Uşoară „Tinereţea Cântă" de la Uzdin.

Despre cărţile anului editorial 2013 se va vorbi mai mult la lansările ce urmează în anul 2014 şi în cadrul manifestării "Un an editorial într-o singură zi", consacrată titlurilor publicate în anul 2013, manifestare ce se va ţine în primăvara anului curent.


36

REVISTA DE LITERATURĂ, ARTĂ Şl CULTURĂ TRANSFRONTALIERĂ "LUMINA"

(Raport semnat de loan Baba, redactor responsabil)

În anul 2013, revista de literatură, artă şi cultură transfrontalieră "Lumina" şi-a continuat traiectoria de a se înscrie pe simeza valorilor contemporane româneşti şi universale cu patru numere duble (1-2, 3-4, 5-6, 7-8). Cele patru volume trimestriale totalizează 496 de pagini (31 de coli de tipar) în cadrul cărora au fost inserate contribuţiile a 104 de semnatari - scriitori şi poeţi, critici şi istorici literari, profesori universitari, academicieni, artişti plastici traducători din ţară şi străinătate. Autorii contribuţiilor din revistă sunt nume reprezentative din Serbia, România, Spania, Republica Moldova, S.U.A., iar în unele numere sunt publicate şi selecţii traduse din opera marilor scriitori ai literaturii universale - Marea Britanie, Franţa şi Suedia.

Concomitent cu cele patru realizări, revista a mai organizat trei colocvii (două internaţionale) din ciclul "Împotriva uitării". Primul, eveniment proeminent al existenţei noastre, a fost consacrat "Marcării a 230 de ani de scriere românească în Banatul sârbesc" (28 martie 2013, în Sala cu portrete a C.P.E. Libertatea, la Panciova) la care au participat şi P.S. Lucian Episcop al Caransebeşului, P.S. Daniil, administrator al Episcopiei "Dacia Felix", reprezentantul Ambasadei României la Belgrad, 22 de participanţi veniţi din Sân Mihai, Uzdin, Novi Sad, Satu Nou, Vârşeţ, Caransebeş, Belgrad, lablanca, Râtişor, Nicolinţ şi Panciova. Participanţii au semnat şi o scrisoare de sprijin în favoarea înfiinţării la Belgrad a Institutului Cultural Român, care a fost înaintată oficialităţilor din România. În urma Colocviului, tocmai cum şi-a propus, cercetătorul Ggheorghe Novac, a publicat la Editura "Libertatea", culegerea de pastorale şi învăţături arhipăstoreşti scrise de episcopii Eparhiei Vârşeţului din 1783 şi până în 1864 cu titlul de "Pastorale seculare".

Cel de al doilea eveniment cu participare internaţională a fost organizat la Panciova la 19 decembrie 2013, iar subiectul central, despre Nichita Stănescu (1933-1983) la 80 de ani de la naştere şi 30 de ani de la moarte în urma căruia a fost publicat un număr special al revistei.

Cel de al treilea colocviu a fost transferat calendaristic în ianuarie 2014 fiind găzduit de RTV -Programul RNS în limba română. A fost acesta


37

primul eveniment cu care a început macarea a 65 de ani de la înfiinţarea Postului de radio Novi Sad. într-o splendidă atmosferă la care au participat înalţii reprezentanţi ai celor două instituţii (RTV şi C.P.E. Libertatea), realizatori, referenţi, invitaţi de onoare şi aproximativ 50 de persoane, a fost prezentat numărul special "Lumina" (7-8 / 2013) dedicat lui Nichita Stănescu şi "Lexiconul Soliştilor Vocali şi Instrumentişti ai Postului de radio Novi Sad" de Ileana Ocolişan Baba. Din lipsă de surse materiale, dar şi teama de improvizări, cel de al patrulea colocviu cu genericul "Plânsu-Râsu" în literatura autohtonă a fost lăsat la o parte, pentru alte vremuri.

Printr-o fericită coincidenţă a proiectelor elaborate şi a prizei de care s-au bucurat la Concursul Secretariatului Provincial pentru Cultură, cu eforturile Casei şi a altor instituţii, în anul calendaristic au mai fost publicate "Pastoralele seculare" de Gheorghe Novac (ca idee a autorului şi a Colocviului amintit), apoi volumul de versuri "La răscruce de eresuri"de Ivo Muncian, scriitor şi traducător din Timişoara, colaborator apropiat al Casei de câteva decenii şi volumul de poezii al lui Nedeljko Terzić "Vestigii prin pieţe" în traducerea lui loan Baba, sprijinit la Sremska Mitrovica şi publicat în colaborare cu Editura Academiei Internaţioanale "Mihai Eminescu" din Craiova.

Toate cele, au fost realizate prin eforturi intelectuale şi financiare care cu mult depăşesc sumele modice pe care Guvernul Voivodinei le acordă pentru revistă şi nu au fi fost posibile fără angajamentul propriu zis al C.P.E. Libertatea, care lăudabil, este conştientă, pentru ce anume există. Concomitent, ţinem să menţionăm că revista încă nu are posibilitatea de a acorda onorarii şi de aceea, toţi colaboratorii din ţară şi străinătate, merită cel puţin apelativul de "ambasadori culturali". Nu este de prisos de a semnala încă odată necesitatea de soluţionare cuvenită a statutului revistelor culturale în cadrul unei sirategii culturale a P.A. Voivodina.

Revenind la cele patru volume de "Lumina" vom spune răspicat că revista se bucură de faptul că a fost îmbrăţişată de cei 104 autori de prestigiu şi că a publicat contribuţiile acestora, care mai denotă că suntem mai bogaţi şi cu 165 de contribuţii ale artiştilor plastici, graficieni, fotografi şi de autori de ilustraţii documentare.

Aceasta înseamnă: 26 de contribuţii reproduse ale artistelor plastici, plus 16 în culori; 30 de desene şi contribuţii grafice; 37 de fotografii - şi 56 de contribuţii documentare.

"Lumina" este şi revista care, sistematic, de două decenii cultivă şi scrierile în mânu propria publicând 21 de contribuţii nemijlocite şi documentare.

În eforturile, cu totul „gratuite" revista de peste două decenii (în mod sistematic) cultivă şi traducerile din 25 în 25 de limbi de pe mapamond, fapt, care laolaltă de traduceriile publicate decenii la rând, a făcut şi face literatură alături de scrierile originale. În numerele apărute în anul 2013, sunt publicate 72 de traduceri (poezie, istorie literară, eseistică, prezentări) unele şi în


38

paralel, realizate de loan Baba, dr. George Anca, Ricardo Gervasoni - Elena Gervasoni, Diana Măria Nicolăescu, Ofelia Burtea, Adam Puslojić, Bogdanka Petrović, loan Flora, Mariana Stratulat, mai precis: 35 de traduceri din limba sârbă în limba română; 10 din limba română în limba sârbă; 7 din limba română în limba italiană; 5 din limba română în limba engleză; 4 din limba engleză în limba română; 9 din limba spaniolă în limba română; 1 din limba suedeză în limba română; 1 din limba franceză în limba română.

Redăm în continuare şi unele detalii semnificative din compartimen tele revistei.

În cadrul compartimentului de istorie literară, eseu sunt publicate contribuţii, precum: Cinstire limbii române şi scrierii româneşti la 230 de ani de loan Baba, Gheorghe Novac, Virginia Popović şi Ivana Janjić, Slavco Almăjan; Omagierea academică a acad. Eugen Simion la 80 de ani, fost preşedinte al Academiei Române şi "Mihai Eminescu, Mihai Cimpoi şi Dicţionarul său enciclopedic" (dr. Tudor Nedelcea, Craiova); "Paradoxurile existenţialismului • Viitorul poeziei astăzi" (Nedeljko Terne); În memora timpului -Nichita Stănescu (1933-1983) - fragmente de istorie literară, eseuri şi memorialistică (selecţie din scrierile publicate în "Lumina" dar şi unele contribuţii noi şi inedite) de loan Baba, acad. Eugen Simion, acad. Adam Pusloici, Marin Mincu, Srba Ignjatović, loan Flora, Anghel Dumbrăveanu, praf. dr. Ion Pachia Tatomirescu, Slavco Almăjan, Serafim Saka, Florin Ursulescu, Pero Zubac, Petko Vojnić Purčar, acad. Mihai Cimpoi, prof. dr. Ion Deaconescu, dr. Florian Copcea, dr. Catinca Agache, prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, prof. univ, dr. Ofelia Meza, Radomir Andrić, prof. univ. dr. Mariana Dan şi Lucian Pavel.

În cadrul compartimentului Meridiane, paralele, transfrontaliere sunt

publicate contribuţiile următorilor autori: P.S. Daniil "Avalanşă pe Dealul Vârşeţului" (poezie inedită încredinţată revistei); Ivo Muncian (poezii inedite în ipostază bilingvă); loan Baba - 1700 de ani de la Edictul de la Milano şi despre Constantin cel Mare care a "botezat" Europa; Nedeljko Terzić - şase poeme inedite inspirate din trecutul Sirmiumului de altădată, • astăzi Sremska Mitrovica; Vasa Barbu - Editura "Libertatea" în anul 2012 - "Un an editorial într-o singură zi"; Slavco Almăjan - patru poeme din volumul premiat "Cartea Anului 2012"; dr. Catinca Agache - Prezenţe ieşene şi voivodinene la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret de dr. Adrian Dinu Rachieru despre doi bănăţeni - Gheorghe Schinteie şi loan Baba; Emilian Marcu - despre loan Baba "Stare de ţăndări", versuri de William Shakespeare, Rainer Măria Rilke şi Cari Michael Bellman; Reîntâlnirea cu Padron (de loan Baba) şi poezii de Justo Jorge Padron (Spania) laureatul Festivalului Internaţional "Mihai Eminescu" Craiova; Arcadie Suceveanu, laureatul Festivalului Internaţional de Poezie "Drumuri de spice" Uzdin, 2013 şi poezii; "Poarta poeţilor cavalini" poezie de loan Baba în ipostază bilingvă; "Belgradul în cinci prieteni" - poezii în ipostază bilingvă din volumul publicat la Vârşeţ în anul 1971; Anghel Dumbrăveanu, Petre Stoica, Srba Ignjatović, Adam Puslojić


39

(poezii din acelaşi volum); Selecţie de versuri de Nichita Stănescu, din volumul "Oase plângând", Colecţia Lumina 1982, 2002; Florilegiu pentru Nichita (alcătuitor loan Baba) - autori: Ion Pachia Tatomirescu, Mariana Dan, Pero Zubac, Anghel Dumgrăveanu, Ion Milos, Alexandru Băişanu, Ljubinko Jelić, Srba Ignjatović;, Radomir Andrić, loan Baba, loan Flora, Ratcu Gole sân, Nedeljko Terzić, Adam Puslojić, Elena Creţiu, Predrag Bogdanović - Ci.

La Prezentări, Semnale, Lecturi sunt publicate contribuţii literare şi

critică literară de Ileana Roman (poezii), loan Baba (despre romanul Catincăi Agache şi volumul de poezii al lui Ivo Muncian), Ion Pachia Tatomirescu, conf. univ. dr. Ana Mugurin, George Anca. Mirela lacob a scris despre spontanietatea cromatică în pictura naivă din Uzdin, Vasa Barbu, despre întreaga producţie editorială în anul 2012, Slavco Almăjan (versuri din Cartea Anului 2012), Sima Petrovici (despre romanul lui George M. Frişcan), Simona Suciachi şi Diana Tătăruşanu (despre "Nocturnele" Marianei Stratulat). Cititorul revistei a fost informat şi despre Congresul Mondial al Eminescologilor de la Chişinău. Lect. univ. dr. Virginia Guţu a prezentat volumul "Vestigii prin pieţe" de Nedeljko Terzić iar prof. dr. Brânduşa Juică a scris despre Colonia literară, ediţia a 40-a şi loan Flora, respectiv despre volumul "Rostirea continuă" de Marina Ancăiţan. Sunt la fel publicate contribuţiile poetice ale lui Florentin Smarandache şi contribuţia Elenei Adriana Răducan despre acelaşi F.Smarandache ca personalitate a ştiinţei şi culturii româneşti, poeme de Gabriela Pachia. Desigur, că ar fi fost de dorit mai multe referinţe chiar succinte la scrierile în volum ale autorilor autohtoni, dar contribuţile au lipsit cu desăvârşire. Unele scrieri, totuşi pot fi citite şi în alte rubrici ale revistei.

Rubrica Galeria "Lumina" prezintă cu regularitate persoanele care

contribuie la aspectul artistic al unui număr de revistă. Astfel, prin intermediul interviului, au fost prezentaţi artiştii plastici Milan Jakšić şi Nada Denić din Panciova. Tânăra mr. Valentina Broştean care trăieşte la Torino, ne-a dăruit lucrări de factură ultramodernistă cu care se afirmă tot mai mult în Europa dar şi pe alte continente. A urmat Miroslav Biuković din Sremska Mitrovica care ne-a ilustrat revista cu lucrările care redau atmosfera picturală cu elemente etno, romantice şi rustice. Ultimul număr a fost ilustrat cu portretul lui Nichita Stănescu de Ionel Popovici şi încă două portrete ale poetului realizate de Emanuil Fântâneanu din laşi.

Cititorul atent, va observa în "Lumina" şi scrieri periodice în contextul "Rememorărilor", rubrică în cadrul căreia prof. dr. Brânduşa Juică ne-a

reamintit de Aurel Păsulă. Revista noastră a consemnat dispariţia fizică a lui Anghel Dumbrăveanu (1933-2013) care a fost membru al Cercului Lumina - Honoris Causa. Prof. univ. dr. ing. Boris Plahteanu din laşi ne-a scris despre prietenia cu regretatul prof. dr. Milenko Manigodić din Belgrad, care a fost un specialist de prestigiu în domeniul proprietăţii intelectuale şi în fine numărul care este tematic dedicat lui Nichita Stănescu, mare prieten al revistei şi al Serbiei.


40

În "Lumina" nu au lipsit nici preţioasele Cercetări, compartiment în

cadrul căruia au fost inserate scrieri despe poezia Aurorei Rotariu Planianin (prof.univ.dr. Brănduşa Juică) Cantemir (1673 – 1723) - Anul Cultural European 2013" (praf. univ. dr. Cătălin Bordeianu) şi "Opinii şi refelcţii asupra poeziei româneşti din Voivodina" din volumul în curs de apariţie al Virginiei Popović.

Ultima rubrică din revistă este Lumina - fasciculă, cu semnale deosebit de preţioase. Aci a fost mai întâi publicat studiul lui Traian Ştefan "Zilele de teatru..." (nr. 1-2/2013) care din unghiul fondatorului emulaţiei noastre teatrale, scrie despre, situaţia culturală, Adunarea de înfiinţare a "Zilelor de teatru ale românilor din Voivodina" din 1972, perioada de dezvoltare şi performanţele româneşti în cadrul mişcării teatrale amatoriceşti din Voivodina, faza nedorită şi nevoia de o strategie culturală.

Fascicula din nr. 3-4/2013 semnalează proiectul editorial "Lexiconul Soliştilor Vocali şi Instrumentişti ai Postului de radio Novi Sad" de Ileana Ocolişan Baba cu scririle despre modul cum a germinat ideea precum şi despre manuscris, textele fiind semante de autoare, loan Baba, prof. univ. dr. Ion Lelea, Marija Adamov şi Andrei Dajdiu. Tot aci, revista a publicat ca semnal şi în premieră absolută, întregul cuprins al Lexiconului... cu numele celor 203 de personalităţi incluse în această carte.

Suplimentul din nr. 5-6/2013 îl consituie o piesă menită pentru teatru la microfon "Gloria sau secretul eclipsei de soare" de Slavco Almăjan.

Prof. univ. dr. Cătălin Bordeianu semnează în fascicula cu nr. 7-8 special două lucrări depuse la Colocviul internaţional Nichita Stănescu, studiul de sociologie literară "Modelul cultural european şi paradoxalul Nichita" şi o „Bibliografie selectivă - Nichita Stănescu" care, lăudabil, cuprinde şi scrierile poetului în volum publicate la noi, respectiv critica literară, eseistica şi memorialistica, publicată pe parcursul anilor în "Lumina". Lucrările sunt ilustrate cu portretele marelui poet din diferite perioade ale vieţii, dăruite revistei de Editura "Vasiliana - 98" din laşi în urma Colocviului de la Panciova când a fost prezentată şi o carte unică de o valoare incontestabilă - "Integrala poeziei Nichita Stănescu" apărută întocmai la editura amintită.

Pe lângă toate cele menţionate, care denotă că anul 2013 a fost un an de excepţie al revistei "Lumina", au fost publicate şi numeroase semnale şi prezentări apărute în presa românească şi sârbească. Revista a fost prezentă la Salonul de carte de (a Novi Sad şi Târgul Internaţional de carte de la Belgrad. În mod nemijlocit revista a fost prezentă şi într-un context mondial la Festivalul Internaţional "Mihai Eminescu" de la Craiova (septembrie 2013) iar volumul "Vestigii prin pieţe" de Nedeljko Terzić în traducerea din limba sârbă de loan Baba (Editura C.P.E. Libertatea, Colecţia Lumina, Panciova & Academia Internaţională "Mihai Eminescu", Editura "Europa", Craiova 2013) a avut cinstea să fie inclus în programul oficial al Festivalului fiind prezentat la Biblioteca judeţeană din Craiova, laolaltă de


41

volumul "Capcana timpului" a laureatului Festivalului Justo Jorge Padron din Spania şi de volumul "Ieromonahul Macarie, tipograf român (1508-1512) de Arhimandrit Veniamin Miele. Participarea noastră a fost sprijinită de Secretariatul pentru Cultură al Voivodinei.

Volumul amintit a mai fost semnalat şi în cadrul ediţiei a 40-a a Coloniei Literare organizată de Societatea de Limba Română din Voivodina (la Petrovăsâla) iar laolaltă de volumul de poezii "La răscruce de eresuri" de Ivo Muncian (Editura Libertatea, Panciova 2013), deci ambele cărţi, au fost prezentate cu participarea autorilor în "Sala cu portrete" a C.P.E. Libertatea la 19 decembrie la Panciova.

Revista primeşte cu regularitate semnale şi ecouri în urma apariţiei fiecărui număr. Spre Exemplu Biblioteca Academiei Române mulţumeşte cu regularitate prin poşta electronică după primirea fiecărui număr, dar, în împrejurările de care depindem, în care distribuţia revistei în străinătate este tot mai anevoioasă, eforturile depuse ar merita să fie răsplătite cu încă un mod de prezentare (cel puţin al sumarului fiecărui număr de "Lumina", dacă nu şi cu unele texte semnificative) pe siteul libertatea-publicaţii.rs - mod prin care ar spori semnalul valoric despre noi şi revista cu cea mai lunga tradiţie în lume în afara graniţelor României, în centrele de interes cultural reciproc de pe mapamond.

Revista "Bucuria Copiilor"

(Raport semnat de Iota Bulic, redactor responsabil)

În cursul anului 2013 revista "Bucuria copiilor" şi-a realizat întru totul planul de activitate înregistrând 12 numere şi 10 apariţii. Numărul de pagini a rămas constant şi anume 28 (24+4). Revista "Bucuria Copiilor este distribuită şcolilor generale şi grădiniţelor din satele noastre, unde cursurile se desfăşoară în limba română. Tendinţa ne-a fost şi rămâne ca revista noastră să dezvolte dragostea pentru citit la copii, din cea mai fragedă copilărie, să le ofere unele cunoştinţe noi, să îi ajutăm să-şi creeze deprinderi de muncă, dar şi să contribuie la sistemul instructiv- educativ, ceea ce din întâlnirile cu cadrele didactice pe care le-am avut, am înţeles că se realizează.


42

Prima parte a revistei pentru copii este în general dedicată creaţiilor elevilor. Privită pe pagini situaţia se prezintă în felul următor: prima copertă este strict legată de perioada de apariţie, sau de unele evenimente importante din viaţa culturală şi spirituală a copiilor din şcolile noastre, inetenţia fiindu-ne ca primtr-o singură imagine să dezvăluim în mare conţinutul întregii reviste. Pe pagina a doua redactorul revistei se adresează copiilor cu un editorial şi de fiecare dată cu o poezie legată de evenimentele din luna respectivă, sau de anotimpul în care apare revista. Paginile 3, 4 şi 5, denumite sugestiv "Aventurile imaginaţiei" aduc spicuiri din creaţiile copiilor, fie în versuri, proză sau lucrări plastice. Pagina a şasea este o pagină „liberă" şi aici publicăm în funcţie de necesităţi, fie lucrări ale copiilor, fie că prezentăm şcoli sau grădiniţe de la noi, sau succese remarcabile ale elevilor din diferite şcoli. Pagina a şaptea este dedicată "lecţiei de limba engleză" denumită "Do you speak english" realizată de Gabriela Ginu. În fiecare număr al revistei publicăm date şi evenimente din câte o şcoală cu limba română de predare. In ultimele numere ale revistei am început o nouă rubrică, dedicată posibilelor probleme pe care le pot avea copiii în perioada în care se află, cu sfaturi pentru depăşirea lor, rubrică denumită sugestiv "Sfatul psihologului". Tot în ultimele numere am iniţiat rubrica "Pagini de lectură", unde publicăm povestioare pilduitoare de adormit copiii. Paginile 11 şi 12 sunt rezervate copiilor talentaţi în diferite domenii. Suplimentul "Albiniţa" aduce permanent poezioare, ghicitori, povestiorae menite celor mai mici elevi şi preşcolarilor, cu imagini pe tema respectivă, realizate de colaboratorul revistei, Liviu Bulic. Tradiţional o pagină este dedicată celor mai mici denumită "De colorat", unde preşcolarii, şi nu numai, îşi pot dezvolta abilităţile creative. Urmează rubrica "Spiritualitate" dedicată credinţei străbune, unde încercăm să iniţiem tinerele generaţii în domeniul religiei, dar şi al educării lor într-un spirit de toleranţă şi bunăcredinţă. În ultimele numere ale revistei, am schimbat puţin tematica, şi am publicat texte despre marile religii ale lumii, despre diferite sărbătoi creştine sau alte teme interesante din acest domeniu. De regulă în fiecare număr publicăm câte un psihotest, cu ajutorul căruia copiii îşi pot testa diferite trăsături de caracter, de personalitate, de inteligenţă etc. O altă rubrică este "Coordonate geografice" unde de fiecare dată aducem informaţii despre diferite ţări sau regiuni de pe glob, îndeosebi despre acelea mai puţin cunoscute, carcateristice din diferite puncte de vedere, exotice sau de pe alte continente. Un segment important în educaţia copiilor reprezintă comportamentul civilizat, iar revista noastră număr de număr aduce noi şi noi forme de comportare în diferite ocazii, rubrică întitulată "Codul bunelor maniere". În urmă cu câţiva ani am iniţiat rubricile, care vin să completeze cunoştinţele elevilor din domeniul muzicii şi din domeniul ştiinţei universale. Rubricile sunt: "Mari compozitori ai lumii" şi "Mari oameni de ştiinţă". Noile cuceriri ale ştiinţei sau diferite curiozităţi ştiinţifice publicăm la rubrica "Zâmbetul ştiinţei'sau "Divertisment". O rubrică care vine de asemenea să completeze cunoştinţele elevilor din şcolile


43

noastre este rubrica "Din flora şi fauna lumii". Urmează de asemenea o rubrică nouă iniţiată de colaboratoarea Mariana Stratulat, "Din lumea filmului". Aşa cum se obişnuieşte în orice revistă, ultimele pagini sunt dedicate sportului. "Breviarul Sportiv" din revista "Bucuria Copiilor" aduce în fiecare număr informaţii despre sporturile de iarnă, despre altre sporturi sau despre olimpiadele sportive. Vorbind despre fiecare sport pe penultima pagină publicăm fotografia a vreunui sportiv celebru din sportul descris, rubrică intitulată "Idolul meu". Pe ultima copertă publicăm fie creaţii plastice ale elevilor din şcolile noastre, peisaje, sau portretul vreunui copil deosebit din satele noastre, talentat în diferite domenii.

Privit din aspect grafic, trebuie să menţionăm că "Bucuria Copiilor" se tipăreşte în întregime color, pe hârtie de 130 de gr/m2.

În prezent, dar şi pe viitor, o atenţie deosebită se acordă şi se va acorda (aşa cum am mai menţionat) laturei educativ-instructive a revistei, accentul fiind pus pe creaţia copiilor, atât literară cât şi plastică, pe cultivarea frumosului cât şi pe cultivarea limbii române literare.

În cursul anului 2013 am vizitat mai multe şcoli cu limbă de predare română, stabilind un contact direct atât cu elevii cât şi cu profesorii, învăţătorii şi educatorii.

Accentul va fi pus şi în continuare pe rubricile cum sunt "Spiritualitate" în care am încercat să oferim cititorilor cunoştinţe din domeniul religiei şi să le vorbim despre semnificaţia şi însemnătatea sărbătorilor religioase, a obiceiurilor şi datinilor legate de credinţa străbună. în vederea cunoaşterii de sine oferim şi vom oferi permanent psihoteste, adecvate vârstei. Comportamentul civilizat şi manierat este o sarcină instructiv educativă de care trebuie să ţinem cont, şi în acest sens oferim şi vom oferi o pagină din "Codul bunelor maniere". Curiozitatea trebuie să fie la vârsta cititorilor cărora ne adresăm, o latură importantă a personalităţii. Îîn acest sens le oferim şi pe mai departe rubricile "Coordonate geografice", "Din flora şi fauna lumii", "Mari pictori ai lumii", "Instrumente muzicale" "Divertisment". Sportul este întotdeauna interesant pentru copii, fie că îl practică sau urmăresc acest domeniu. Rubrica dedicată sportului am denumit-o "Breviar sportiv""iar pe penultima pagină publică în fiecare număr fotografia unui "Idol" sportiv.

Dat fiindcă revista "Bucuria copiilor" serveşte drept manual "suplimentar" am tins să cuprindem cât mai multe rubrici şi texte cu un conţinut instructiv - educativ.

Revista "Tinereţea"

(Raport semnat deTeodora Smolean, coordonatoare) Revista "Tinereţea" şi în 2013 a continuat să promoveze cultura

sănătoasă pentru tineret, bunul gust şi libertatea de exprimare. Din acest motiv subiectele s-au referit strict la aspecte legate de artă, educaţie, formare, societate civică, activităţi ale tineretului românesc din Voivodina şi


44

alte domenii principale de interes ale tinerilor. Accentul a fost pus, ca şi în fiecare an, pe evidenţierea tinerilor noştri. La cele 12 numere câte au apărut pe an, au colaborat un număr considerabil de tineri care îşi expun opiniile şi atitudinile lor faţă de anumite probleme care îi apasă.

Concepţia revistei nu s-a schimbat mult faţă de alţi ani, dar am încercat ca fiecare număr să fie mai diferit şi mai interesant decât cel precedent, astfel că deşi au rămas aceleaşi rubrici, la paginile cu care cititorii noştri s-au obişnuit, am ţinut cont să publicăm acele subiecte care pot fi utile şi binevenite cititorilor, atât în ceea ce priveşte actualitatea, cât şi domeniul de interes.

Pagina a 2-a a rămas tot foto-story, poveste în imagini de la variate evenimen

te culturale, sportive... Pagina 3-a este Cuprinsul, cu impresumul, editorialul şi imagini prin care dorim să introducem cititorii în conţinutul revistei.

Paginile 4-5 poartă denumirea Flash, publicând mai multe informaţii scurte, iar uneori şi mini-rubrica Din zborul anilor, cu fotografii prin care prezentăm o parte din activitatea unei persoane, de la o vârstă mai fragedă şi până în momentul de faţă. Pagina 6 este o pagină dedicată impulsurilor tinereşti, o pagină în care tinerii poeţi semnează gândurile şi sentimentele lor, aspecte din viaţă, cu toate frământările lăuntrice pe care le provoacă perioada adolescentină. Creaţiile lor uneori se extind şi pe două pagini, în dependenţă de număr. Urmează apoi rubricile Din agenda ta, Portret, Realitatea la ea acasă, respectiv Interviu, în care, număr de număr, prezentăm tineri de succes.

Periodic am publicat şi anchete, la paginile Pulsaţii rebele. Paginile de mijloc sunt rezervate pentru Portret - Poster, informaţiile

din lumea vedetelor fiind întotdeauna interesante pentru tineri, aşadar ne-am propus să continuăm cu aceste pagini în care aţi putut citi biografiile actorilor, sportivilor, muzicienilor din Serbia şi din străinătate, însoţită de fotografii din viaţa lor, cu un poster cadou.


45

Ştiri din lumea muzicii aflaţi la paginile 16-17, despre cele mai ascultate piese ale momentului, iar periodic acordăm un spaţiu însemnat şi pentru prezentarea tinerilor solişti vocali şi instrumentişti, formaţii etc. Din cinematografia actuală citiţi la pagina 18 Cinema, iar la pag 19 Psiho sau Stil de viaţă. Tradiţional de câţiva ani buni, paginile 20 şi 21 au fost rezervate pentru Cyber world cu variate informaţii despre calculatoare, softvere noi, prezentarea unor jocuri, sfaturi de întreţinere a calculatoarelor etc. Şi în 2013 cele două pagini au fost îngrijite de Gabriel Gaşpăr.

De la faţa locului este denumirea următoarelor două pagini (22, 23) - reportaje turistice şi de eveniment. Articole şi ştiri din sport am publicat la paginile 24-25, pagini la care s-a scris şi despre Cupa şcolarilor, manifestări sportive care în 2013 au fost organizate la următoarele discipline: tenis de masă (eveniment găzduit de Şcoala Generală "2 Octombrie" din Nicolinţ), volei (găzduit de Ş.G. George Coşbuc din Torac), handbal (organizat de Ş.G. "Sfântul Gheorghe" din Uzdin), mini-fotbal la băieţi (găzduit de Ş.G. „Ivo Lola Ribar" din Sărcia) şi mini-fotbal la fete (găzduit de Ş.G. „Mihail Sadoveanu" din Grebenaţ. Este vorba despre manifestări reuşite, îndrăgite de tinerii noştri şi aşteptate cu nerăbdare, an de an. Ultimele două pagini (Enigme, Mistere şi Divertis) ale revistei sunt menite pentru divertisment şi conţin curiozităţi, cuvinte încrucişate, bancuri, fotografii, jocuri enigmatice...

Din luna noiembrie la pagina 26 am introdus o nouă rubrică - Beauty book (carte despre frumuseţe), concepută ca un ghid de machiaj corect, cu sfaturi despre întreţinerea corporală, informaţii utile despre produsele de la „Orielite" (Oriflame), pagina fiind realizată tocmai de directoarea organizaţiei „Orielite", care totodată este şi sponsorul concursului nostru, deschis din luna decembrie pentru cea mai frumoasă fotografie a unei ţipe machiate. La concurs s-au anunţat în jur de 20 de tinere din mai multe localităţi de la noi, iar alegerea celor mai reuşite trei fotografii va avea loc la sfârşitul lunii ianuarie 2014.

În cadrul echipei noastre a intrat încă un tânăr talentat, este vorba despre Marin Mohan, specializat în design şi fotografie artistică, care a paginat două pagini ale revistei, numărul din noiembrie, şi calendarul pe anul 2014, în numărul de decembrie. Desigur că şi în 2014 vom continua această colaborare cu Marin Mohan. Trebuie amintit că în perioada desfăşurări Festivalului de Muzică Uşoară „Tinereţea cântă", care a avut loc la Uzdin pe 13 şi 14 septembrie, am organizat, împreună cu Tineretul muzical ce fiinţează în cadrul Căminului Cultural „Doina" din Uzdin o expoziţie de coperte ale revistei, iar în calitate de colaborator am prezentat în linii scurte concepţia şi rolul revistei în rândul tinerilor.

De Ziua Minorităţii Naţionale, la concertul anual, organizat la sala Millenium din Vârşeţ, Departamentul pentru Informare al Consiliului Naţional Român a decernat Premiul Cel mai bun tânăr ziarist Marinei Ancaiţan, pentru tot ceea ce a realizat în anul 2013. Trebuie precizat că această tânără la


46

numai 27 de ani, este lector-ziarist al C.P.E. „Libertatea" şi cu succes îndeplineşte toate sarcinile oferite.

Teodora Ramona Glanda, Georgeta lovită, Mirela Măgurean sunt doar câteva nume noi care au semnat texte în anul 2013.

Pe contul de facebook, numărul prietenilor creşte constant. Site-ul reviste nu este încă finalizat, astfel că la acest capitol am stat pe loc în 2013. Tirajul revistei a rămas tot la 600 de exemplare. Nu am reuşit nici în 2013 să mărim numărul abonaţilor, ceea ce înseamnă că aceasta ne va fi una dintre priorităţile de bază în 2014.

REPERE FINANCIARE:

În anul 2013 a fost înregistrat un venit total de 47.532.794,67 de dinari, şi anume: de la vânzarea produselor Casei 2.783.863,54 de dinari, de la mica publicitate şi reclame - 405.021,44 de dinari, de la pagina comemorări - 225.749,16 de dinari, de la proiecte şi alte venituri - 3.398.360,53 de dinari, precum şi de la subvenţii - 40.719.800,00 de dinari.

Cheltuielile au fost de 47.487.794,67 de dinari, şi anume: cheltuielile materiale şi energetice -1.608.400,83 de dinari, salariile (neto) - 17.352.741,00 de dinari, impozitul pe salarii - 2.264.064,00 de dinari, contribuţiile pe salarii - 9.539.943,00 de dinari, cheltuielile de amortizare - 428.724,02 de dinari, alte cheltuieli (cheltuielile de tipar, expedierea publicaţilor...) -16.293.921,82 de dinari.

Profitul Casei în anul 2013 a fost de 45.000,00 de dinari. Se propune ca profitul obţinut să se repartizeze în Fondul Capitalului Social al Casei.

Salariul mediu (neto) în Casa de Presă şi Editură „Libertatea" a fost de 55.617,00 de dinari. Cu data de 31 decembrie în Casă sunt angajate 24 de persoane.

Director: Nicu Ciobanu

PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL CASEI DE PRESĂ Şl EDITURĂ „LIBERTATEA"

PE ANUL CALENDARISTIC 2014 Programul de activitate al Casei „Libertatea" pe anul 2014 va urmări

câteva aspecte care vor asigura un echilibru şi o bună funcţionare a Casei. Căutarea noilor posibilităţi de asigurare a cadrului financiar, va

contribui semnificativ la o stabilitate a Casei. Anumite proiecte care reprezintă o deschidere spre spatiile ce ţin de Serbia de Răsărit şi Banatul românesc vor continua să rămână în centrul atenţiei noastre. Desigur, publicaţiile nostre trebuie trăite precum un organism viu care în permanenţă îşi caută formele şi expresia cea mai potrivită de comunicare, in această continuă pulsaţie, compartimentele Casei trebuie să-şi păstreze integritatea


47

şi profesionalismul. Abordarea spaţiul românesc drept ansamblu identitar şi informativ unic, va fi o constantă în activitatea Casei pe anul 2014.

Funcţionarea tuturor compartimentelor este prima condiţie ca instituţia noastră să-şi păstreze rolul de promovare a dreptului la informare şi exprimare în limba maternă, în acelaşi timp, atât săptămânalul „Libertatea", precum şi restul publicaţiilor Casei, au parcurs o decada rotunjită oferind pecetea redactorului care se află în faţa publicaţiilor respective. Azi, este mai mult decât logic ca în anul 2014 să ne dorim şi o împrospătare în plan redacţional, în intenţia* de a aduce un nou fior publicaţiilor noastre, poate şi un nou concept, drept premisă care va contribui la calitatea publicaţiilor.

Chiar dacă buna funcţionare a compartimentelor Casei oarecum este ştirbită de majorarea cheltuielilor, vom încerca, măcar când e vorba de săptămânalul „Libertatea" să păstrăm preţul de 20 de dinari, şi numărul de 24 pagini. De asemenea, la capitolul resurselor umane, prin pensionarea a cinci angajaţi, Casa este oarecum handicapată, fapt care ne va crea un mic disconfort, în sensul că va trebui, printr-un efort suplimentar, să recuperăm această stare de fapt. Cu atât mai mult atragem atenţia asupra resurselor umane, ştiind că în anul 2014 vor urma şi alte pensionări.

Ceea ce va trebui să urmărim în anul 2014 ţine de calitatea conţinutului publicaţiilor noastre. Vor fi necesare sondajele pe teren pentru a se stabili o situaţie reală şi necesară în evoluţia Casei.

Firesc că ne aflăm în vremurile unor permanente căutări ale limbaju lui, mai mult ale unor modalităţi de comunicare, concretă şi virtuală. Liber tatea trebuie să adopte şi să aplice aceste cuceriri ale vremurilor contem porane. Este o condiţie sine-qua-non. Mi-e teamă că, deşi este pregătit un

concept rotunjit la acest capitol, acest pas încă nu poate fi făcut, în primul rând din cauza potenţialului uman oarecum handicapat la acest capitol - al noului val de comunicare publică. Iar timpul se scurge fără de ruşine.

Oricum, atât gestionarea Casei „Libertatea", inclusiv compartimntele ei, în anul 2014 vor trebui să demonstreze un înalt nivel de profesionalism, să dovedescă receptivitatea la mişcările contemporane, în final va trebui să demonstreze că această instituţie românească este capabilă să răspundă rolului pe care îl are de aproape 70 de ani.

Săptămânalul „Libertatea"

(semnează Teodora Smolean, redactor responsabil)

Programul de activitate al săptămânalului „Libertatea" pentru anul 2014 subînţelege informarea obiectivă a publicului său cititor prin cele 52 de numere anual, încercând să îmbogăţim conţinutul, căutând noi forme de exprimare şi comunicare, cu menirea de a promova toate sferele vieţii minoritarului român.

Aria tematică a săptămânalului, în ordinea paginilor cu care s-au familiarizat cititorii noştri, s-a dovedit a fi una satisfăcătoare, uşor de lectorizare, deoarece cititorul este binecunoscut cu paginile sale, astfel că


48

ne-am propus şi în acest an concepţia să fie una flexibilă, în dependenţă de evenimente şi tematică, ţinând cont să primeze actualitatea.

Paginile în ordinea publicării în ziar: Prima, Actualităţi, EuroBoard, Voivodina, în focar/Interviu, Axa R (care în decursul anului 2014 va fi modificată şi va primi o altă dimensiune), Retrovizor, Cultură, Comuna Alibunar, Comuna Panciova, Comuna Vârşeţ, Comuna Zrenianin/Jitişte, Caleidoscop, Comemorări, Sport, Casa românească, Oglinzi panonice, Lumea femeii, Mozaic, Repere economice, Program TV, Ecologie.

Anul 2014 din start va fi un an al schimbărilor. Pensionarea unor colegi: George Subu, Ana Ginu, Eugenia Bălteanu, Simeon Lăzăreanu şi Radomir Muncan, a determinat şi o altă strategie în redactarea anumitor pagini. Paginile Voivodina şi Oglinzi panonice vor fi redactate şi în continuare de George Subu. Pagina Retrovizor, pe care a redactato Simeon Lăzăreanu, a preluat-o Eufrozina Greoneanţ, iar cele două pagini de Cultură, care de asemenea au fost redactate de Simeon Lăzăreanu vor fi realizate în viitor de mai mulţi colegi, mizând pe diversitatea tematică.

Comuna Vârşeţ este o pagină, pe care până recent a redactato Radomir Muncan, cu plecarea lui în pensie, pagina va fi preluată de Mariana Stratulat, deşi colegul Muncan şi-a manifestat dorinţa să colaboreze periodic cu texte la pagina respectivă.

Desigur că unele pagini necesită o împrospătare, anumite modificări inovatoare. În această ordine de idei ne propunem ca unele subiecte să fie tratate mai altfel, să fie scoase în evidenţă date relevante, şi nu relatate doar ca informaţie pură. Aceasta este valabil în general şi nu doar în cazul unor anumitor rubrici.

Problemele cu care se confruntă minoritatea noastră, fie că este vorba despre lipsa de activitate în satele noastre (pe plan cultural, sportiv, politic..,), lipsa de interes şi condiţii pentru funcţionarea unor asociaţii româneşti etc, pot fi subiectele unei noi rubricii Accente, care din acest an va fi publicat în cadrul paginii a 7-a Retrovizor, alături de cele două articole semnate de Felicia Marina Munteanu şi Eufrozina Greoneanţ.

Cele două pagini de Cultură trebuie să accentueze anumite momente din viaţa culturală a minorităţii noastre, să atragă atenţia asupra unor probleme, să scoată în evidenţă pleiada de amatori talentaţi, dar şi să atragă atenţia asupra anumitor situaţii. Vom continua şi în acest an cu rubrica Galeria creatorilor în care vom prezenta cei mai de seamă oameni de cultură de la noi. La aceste pagini, tradiţional vom publica Medalionul literar, prezentări de carte, cronici literare.

Pagina Caleidoscop pe lângă actualităţile din comuna Covăciţa şi comuna Cuvin, periodic a cuprins şi unele articole, analize, cronici. Pagina respectivă poate fi îmbunătăţită printr-o rubrică nouă: Cititorii întreabă, Libertatea răspunde, care va cuprinde prezentarea unor probleme ale cititorilor şi găsirea unor soluţiilor la aceste probleme.


49

Omul nostru, fie că este prezentat în postură de ţăran, om de afaceri, amator cultural, sportiv... trebuie să fie cât mai prezent în paginile săptămânalului. Nu trebuie uitată audienţa pentru care se elaborează acest ziar şi în conformitate cu evenimentele de pe teren vor alcătui un ansamblu de informaţii actuale, interesante, pentru a-şi putea atinge cât mai bine scopul comunicării.

În ziar trebuie neapărat să existe şi un colţ cu propunerile şi părerile cititorilor, oriunde s-ar afla ei, o mini-rubrică gen poşta redacţiei, în care să fie cuprinse atât părerile cititorilor din ţara noastră, cât şi corespondenţa din afara ţării. Ne-am planificat această rubrică şi anul trecut, însă nu am realizato.

Menţinerea unui contact direct cu cititorii, atât prin facebook, cât şi prin organizarea meselor rotunde în localităţile cu populaţie românească, dar şi o colaborare cât mai apropiată cu colaboratorii externi şi colportori, ne va fi prioritate şi în 2014. Este binevenită o întâlnire cu colportorii, la care să se discute pe marginea problemelor pe care le întâmpină în decursul expedierii săptămânalului.

Cel mai important este să ne îndreptăm cât mai mult spre profesionalism, să evităm să apară greşeli în conţinut, precum şi greşeli tehnice şi să ne străduim să cuprindem tot ceea ce se petrece în împrejurimea noastră, printr-o relatare corectă şi obiectivă.

Principalele obiective strategice ale săptămânalului în anul 2014:

- dezvoltarea şi îmbunătăţirea conţinutului şi apropierea de cititori; - definirea unor metode inovatoare de paginare; - creşterea numărului colaboratorilor şi a abonaţilor; - eficientizarea muncii în colectivul de redacţie; - deplasarea ziariştilor la toate evenimentele principale din etnia

nostră, precum şi organizarea periodică a terenurilor prin toate satele din Voivodina populate cu români;

- promovarea valorilor ştiinţifice, culturale şi etice în cadrul comunităţii; - reorganizarea site-ului şi actualizarea permanentă;

(www.libertatea.rs) EDITURA „LIBERTATEA"

(semnează Vasa Barbu, redactor responsabil)

În anul calendaristic 2014, Editura „Libertatea" va tinge să menţină publicarea unui număr identic de cărţi (eventual şi mai mare, în dependenţă de posibilităţile fiunanciare), căci am participat în luna noiembria 2013 cu 17 proiecte de carte la concursul menit activităţii editoriale pe care l-a deschis Secretariatul Provinicial pentru Cultură şi Informare Publică din Voivodina.

De aceea, planul nostru editorial pe anul 2014 se va rezuma la cărţile-proiectele cu care am concurat la Provincie pentru fonduri băneşti, iar acestea sunt următoarele:

http://www.libertatea.rs/


50

1, loan Baba: ÎN URECHEA TIMPULUI / EMSDRtWlNG TIME (poem bilingv româno-englez),

2. Adrian Negru: PICTURA ÎN BANAT (1718-1918) (istorie a artei), 3. Ana Niculina Ursulescu: ALFABETUL PRIETENIEI (poezii pentru

copii), 4. Eufrozina Greoneanţ: TRADIŢIE Şl MEMORIE FAMILIALĂ

(monografie culturală), 5. Mărioara Stojanović: FEREASTRA DE SUB NORI (roman). 6. Pavel Gătăianţu: SUBIECT REZERVAT (poezii), 7. ALMANAHUL "LIBERTATEA" 2015, 8. ANJA ARSIĆ: IOVAN CEL PLINUŢ (povestiri pentru copii - debut

editorial la „Libertatea"), 9. Costa Roşu: CĂLĂTORII DIN AMINTIRI - cartea a doua (reportaje), 10. FELICIA MARINA MUNTEANU: DACICA, DACICA,

PRETUTINDENI (poezii), 11.Mihaela Frăţilă: AMINTIRI DIN COPILĂRIE (povestiri pentru copii -

debut editorial la „Libertatea"), 12. Slavco Almăjan: PICNIC DE ZIUA UNUI ÎNGER (roman), 13. Alexandra Goica: JURNALUL SOLDATULUI RĂNIT (proză scurtă

- debut editorial la „Libertatea'), 14. Čarna Popović: OSTRVO S VLAGOM / INSULA UMEDĂ (poezii -

ediţie biligvă sârbo-română -debut editorial la „Libertatea"), 15. Eugenia Bălteanu: SCRISORI DIN PASADENA (roman), 16. Ivana Janić: NICOLAE CONSTANTIN BATZARIA (eseuri - debut

editorial la „Libertatea"), 17. Miloš Borflević: VRŠĆANI ZOVU / VÂRŞEŢENII VĂ CHEAMĂ

(teatru - ediţie biligvă sârbo-română - debut editorial la „Libertatea"). La acelaşi secretariat am concurat şi cu un proiect ce vizează

tradiţoonala noastră manifestare literar-livrească „UN AN EDITORIAL ÎNTR-O SINGURĂ ZI", consacrată alegerii celei mai bune cărţi a anului editorial 2014 la editura noastră.

Anul 2014 îl schiţăm ca un an mai bogat din aspectul producţiei, prezentării cărţilor editate şi participării la saloane, târguri şi manifestări din ţară şi străinătate, consacrate cărţii şi scriitorilor, precum şi din aspectul popularizării şi apropierii lor de cititori şi mai ales de cei tineri şi copii. Ne vom strădui ca şi anul acesta cărţile "Libertăţii" să ajungă în cât mai muie biblioteci şcolare şi publice din localităţile noastre din Voivodina şi Serbia, dar şi din România, aşa că ne vom ocupa mai intens de plasarea lor. Am dori să se facă achiziţii de cărţi din partea Secretariatului Provincial pentru Cultură din Voivodina sau a Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, pe care le-ar dona participanţilor sau premianţilor unor acţiuni sau concursuri din diferite domenii.


51

Lansările de cărţi şi apropierea de cititori vor fi şi în anul 2014 o prioritate a Editurii "Libertatea", la fel şi ca şi promovarea valorilor şi creaţiilor noastre literare şi publicistice.

Autorilor care doresc să-şi publice cartea cu contribuţia financiară proprie, în cazul în care editura noastră nu poate- asigura suficiente mijloace financiare pentru publicarea mai multor titluri, le vom oferi această posibilitea prin intermediul Bibliotecii „În ediţia autorului".

Deoarece anul 2015 este un an jubiliar pentru Casa "Libertatea", am dori să elaborăm un catalog ilustrat cu toate copertele cărţile publicate sub sigla noastră în perioada 1945-2015, catalog care să fie publicat la sfârşitul lui decembrie 2015.

REVISTA DE LITERATURĂ, ARTĂ Şl CULTURĂ TRANSFRONTALIERĂ "LUMINA"

{semnează Ioan Baba, redactor responsabil)

1. Nr. 1-3 - va apare în luna martie 2014 (în preajma Salonului de carte de la Novi Sad, manuscrisul a fost terminat la 17 ianuarie 2014 -144 p.

2. Nr. 4-6 - în luna iunie 2014 -144 p. 3. Nr. 7-9 - în luna septembrie 2014 -144 p. 4. Nr. 10-12 în luna decembrie 2014 -144 p. 5. Cel de al 14-lea Colocviu "Lumina" - ianuarie 2014 (realizat) Apariţia numerelor şi numărul de pagini sunt planificate în

concordanţă cu detaliile indicate în chestionarul completat şi trimis la concursul Secretariatului pentru cultură al Guvernului P.A. Voivodina. Dacă Secretariatul ne va oferi surse la nivelul anului 2013, numărul de pagini al fiecăruia din cele patru volume planificate va rămâne la nivelul de anul trecut, aproximativ 124 -130 de pagini.

Se planifică postarea copertei, a sumarului fiecărui număr / volum şi eventual al unor texte mai semnificative, sau al unor fragmente din revistă (la sugestia redactorului), pe site-ul www.libertatea-publicatii.rs

Menţionăm că cel de al treilea colocviu "Lumina" din anul precedent a fost transferat calendaristic şi a avut loc la RTV - Postul de radio Novi Sad la 30 ianuarie 2014, având ca subiect prezentarea numărului special 7-8 / 2013 dedicat lui Nichita Stănescu şi a "Lexiconului Soliştilor Vocali şi Instrumentişti ai Postului de radio Novi Sad", care a fost realizat la iniţiativa revistei (din 1999) fiind acesta un exemplu de colaborare a celor două instituţii şi primul eveniment de marcare al jubileului de 65 de ani ai radioului.

Prezentarea cu regularitate a fiecărui număr în "Libertatea", în preajma apariţiei sau imediat după apariţie şi prezenţa în comun cu celelalte compartimente ale Casei la Salonul internaţional de carte de la Novi Sad şi Târgul Internaţional de Carte de la Belgrad. Aceasta însemnă că de trimiterea la timp şi în mod organizat a exeplarelor care vor fi expuse, trebuie să se ocupe, în primul rând, depozitul de carte.

http://www.libertatea-publicatii.rs/


52

Nu trebuie exclusă şi participarea noastră la unele evenimente internaţionale în străinătate (cum a fost cazul cu participarea la Festivalul Internaţional "Mihai Eminescu" de la Craiova) în baza invitaţiilor care ar putea sosi pe parcursul anului.

Pe lângă expedierea revistei pe adresele de la administraţie este de dorit ca de fiecare dată redactorul să semnaleze trimiterea revistei şi unor autori care vor avea texte publicate şi nu figurează pe lista permanentă, spre exemplu, autorilor care nu sunt vorbitori de limba romană, dar au nevoie de revistă pentru bibliografie şi documentaţia personală.

Revista "Bucuria Copiilor"

(semnează Ioţa Bulic, redactor responsabil)

În anul 2014 vom continua activitatea începută în anii precedenţi cu îmbogăţirea conţinuturilor care trebuie să vină să completeze ceea ce se poate completa. Planifică o legătură mai strânsă cu profesorii, învăţătorii şi educatorii din şcolile cu limba română de predare, îndeosebi în acele localităţi unde colaborarea lasă de dorit. În acest sens planificăm mai multe întâlniri cu directorii din aceste şcoli şi cu persoanele cu care colaborăm., îndeosebi cu acele cadre didactice care sunt direct implicate în difuzarea şi în realizarea rubricilor menite creaţiilor copiilor

Acţiuni în anul 2014

în cursul anului 2014 atenţia ne va fi îndreptată spre acordarea spaţiului creaţiilor elevilor in şcolile noastre.

În cursul anului următor palnificăm organizarea mai multor întâlniri cu scriitorii pentru copii, de la noi, şi ateliere de artă plastică, pe care le vom organiza împreună cu profesorii de desen. Vom solicita în acest sens ajutorul unor pictori consacraţi din rândul minorităţii noastre.

De asemenea planificăm extinderea reţelei de colaboratori externi. în prezent rubrici şi contribuţii permanente cu colaboratorii noştri: Daniela Radu, Gabriela Ginu, Marisela Bulic, Elena Maria Barbu, Mariana Stratulat, Liviu Bulic, Stela Neda, Angela Drăghici, Eugenia Mihailov, Nicoleta Suciu, Lavinica Lăpădat etc.

Revista "Tinereţea" (semnează Teodora Smolean, coordonatoare)

OBIECTIVELE

Obiectivul de bază al revistei „Tinereţea" îl reprezintă apariţia a 10 numere anual (cu două numere duble), în condiţii optime şi în conformitate cu standardele impuse, cu principiile de etică, participarea la diverse proiecte şi activităţi în care sunt implicaţi tinerii, accesul la activitatea elevilor din toate şcolile cu limba de predare română, optimizarea şi inovarea procesului de tehnoredactare a revistei. Strategia de activitate urmăreşte implicarea unui număr cât mai mare al tinerilor în elaborarea revistei, contactul permanent cu


53

tinerii şi creşterea prestigiului revistei, astfel că una dintre priorităţi să ne fie majorarea numărului abonaţilor.

De-a lungul anilor, paginile revistei au luminat adesea aportul animatorilor, vocaţia şi munca unor tineri care au reuşit să dea vieţii culturale un puternic impuls, o energie superioară, izbucnită din inima lor. Şi în 2014 vom continua această practică de a realiza un număr mare de portrete şi interviuri cu tineri ale căror activitate este ieşită din comun.

Anul acesta în planul de activitate ne-am propus ca obiectiv aparte vizita tuturor şcolilor generale şi medii cu limba de predare română spre a iniţia noi relaţii de colaborare, concret, spre a dobândi colaboratori noi, cu scopul iniţierii unei pagini (rubrici) noi în care să fie prezentate informaţii din şcolile noastre, pe scurt, (cum sunt, spre exemplu, cele din Alibunar, Panciova, Vârşeţ şi Jitişte), sau căminul elevilor din Vârşeţ, care are o activitate foarte bogată pe plan cultural şi sportiv, iar noi, ca publicaţie pentru tineri putem informa periodic despre succesele lor.

Principalele obiective strategice în anul 2014 sunt:

- dezvoltarea şi îmbunătăţirea conţinutului şi apropierea acesteia de cititori, definirea unor metode inovatoare de paginare;

- creşterea numărului colaboratorilor şi a abonaţilor la revistă; - extinderea ariei tematice abordată în cadrul revistei; - eficientizarea muncii în colectivul de redacţie; - atragerea unor surse de finanţare a tradiţonalei manifestări sportive

„Cupa şcolarilor"; - încurajarea îmbogăţirii şi inovării procesului de tehnoredactare a

revistei; - prezenţa membrilor redacţiei la toate evenimentele la care participă

şi sunt implicaţi tinerii; - implicarea puternică a revistei Tinereţea în organizarea şi

desfăşurarea variatelor activităţi; - promovarea valorilor ştiinţifice, culturale şi etice în cadrul comunităţii; - reorganizarea paginilor şi a rubricilor site-ului revistei; lărgirea

portofoliului de articole www.libertatea-publicatii.rs Pentru îndeplinirea acestor obiective, la nivelul redacţiei se vor urmări

promovarea şi intensificarea relaţiilor de parteneriat şi colaborare pe termen lung cu alte organizaţii de tineret, elevi, studenţi şi profesori, crearea unor activităţi comune, crearea unui mediu pozitiv şi propice desfăşurării în bune condiţii a activităţii de informare, orientarea către temele de larg interes. Scopul final este cel de a contribui la realizarea în fapt a creşterii tirajului şi a popularizării revistei în rândul tinerilor, a creşterii prestigiului revistei.

CONCEPŢIA

Ordinea paginilor va rămâne aproape integral neschimbată faţă de anul trecut, cu excepţia unei noi rubrici SNAP, paginile 22-23, realizate de Marin Mohan, care va încerca să redea o altă viziune a artei, axându-se pe fotografia artistică.

http://www.libertatea-publicatii.rs/


54

Prima, Foto story (Pag 2), Cuprins (3), Flash (4-5), Creaţii (6), Notiţele unei studente (7), Din agenda ta / Interviu (8-11), De la faţa locului / Realitatea la ea acasă (12-13), Portret/Poster (14-15), Muzică (16-17), Cinema (18), Psiho / Stil de viaţă / Sana (19), Cyber world (20-21), SNAP (22-23), Sport (24-25), Beauty Book (26), Divertis (27), ultima copertă (28).

Concepţia va fi şi în continuare una flexibilă, în dependenţă de evenimente şi tematică, ţinând cont să primeze actualitatea. Pe lângă subiecte informative, publicaţia fiind lunară, ne avantajează să recurgem şi la texte de analiză, anchete, reportaje care pot fi tratate în urma derulării unor manifestări, competiţii etc. Este foarte important să readucem concursuri în paginile revistei, deci în curând vom publica un concurs de poezie, la care se pot anunţa tinerii începând cu elevii de clasa a Vll-a.

REDACŢIA

La mijlocul lunii ianuarie a.c. vom organiza o întâlnire cu membrii redacţiei spre a stabili cum vom proceda anul acesta cu paginile şi rubricile. Până în prezent s-a dovedit a fi o eficientă corespondenţa prin mail, având în vedere că majoritatea colaboratorilor sunt studenţi şi nu îşi pot face timp pentru întâlniri lunare. Aşa vom proceda şi în 2014. în redacţie vor fi unele schimbări în comparaţie cu anul 2015 şi anume în componenţa ei vor fi: Marina Ancaiţan, Stela Neda Bulic, Aneta Gaşpăr, Gabriel Gaşpăr, Daniel Dajdea, Tatiana Petrică, Marin Mohan.

Tânărul Marin Mohan din Sân-Mihai, licenţiat în Design, pasionat de tehnoredactare şi fotografie artistică a început să colaboreze la revistă din luna noiembrie, ocupându-se de tehnoredactarea a două pagini - Interviu cu surorile Lidia şi Firuţa Cina, iar în numărul de decembrie a realizat calendarul de perete pe anul 2014, Din ianuarie 2014 am iniţiat o rubrică nouă - SNAP, de care se va îngriji, şi în privinţa textului şi a aspectului vizual, însuşi Marin Mohan. Este foarte important ca în cadrul revistei să adunăm cât mai mulţi tineri, să colaboreze, să se implice în crearea ei, să o simtă aproape.

REPERE FINANCIARE:

În anul 2014 se planifică un venit total de 48.000.000,00 de dinari, şi anume: de la vânzarea produselor Casei - 3.000.000,00 de dinari, de la mica publicitate şi reclame - 600.000,00 de dinari, de la pagina de comemorări - 230.000,00 de dinari, de la realizarea proiectelor şi de alte venituri -3.470.000,00 de dinari, iar subvenţiile vor fi în valoare de - 40.700.000,00 din

Cheltuielile se planifică a fi de 48.000.000,00 de dinari, şi anume: cheltuielile materiale şi energetice: 1.800.000,00 de dinari, salariile (neto): 17.500.000,00 de dinari, impozitul pe salarii: 2.300.000,00 de dinari, contribuţiile pe salarii: 9.600.000,00 de dinari, cheltuielile de amortizare şi rezervele materiale: 430.000,00 de dinari, alte cheltuieli (cheltuielile de tipar, expedierea publicaţilor...): 16.370.000,00 de dinari.

Director: Nicu Ciobanu


55

SCENA PROFESIONISTĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ „PETRU CÂRDU” DIN VOIVODINA PE LÂNGĂ TETRUL NAŢIONAL „STERIJA” DIN VÂRŞEŢ

RAPORT PE PERIOADA IANUARIE – DECEMBRIE 2013

În calitate de coordonator al Scenei profesioniste în limba română "Petru Cârdu" din Voivodina pe lângă Teatrul Naţional "Sterija" din Vârşef am organizat, coordonat şi participat direct la realizarea următoarelor activităţi:

IANUARIE 2013

Pe parcursul lunii ianurie au început repetiţiile la spectacolul cu piesa "La Moscheta" de Angelo Ruzzante Beolco în regia lui Zoran Cvetković.

FEBRUARIE

Au continuat repetiţiile la spectacolul "La Moscheta" de Angelo Ruzzante Beolco în regia lui Zoran Cvetković.

Pe data de 16 februarie la ora 19 pe scena mare a Teatrului Naţional "Sterija" a avut loc premiera acestui spectacol.

Prima reprezentaţie a acestui spectacol s-a jucat pe data de 26 februarie de la ora 19 în acelaşi loc.

In luna februarie 2013 am aplicat la concursul deschis de

Secretariatul Provincial pentru Cultură şi Informare publică cu două proiecte: "Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca şi "Tabloul -Lacuna", piese într-un act de Eugen Ionescu în regia lui Ştefan Sablic.

MARTIE

Pe data de 14 martie cu începere de la ora 19 pe scena mare a Teatrului Naţional "Sterija" a avut loc spectacolul cu piesa "La Moscheta" de Angelo Ruzzante Beolco în regia lui Zoran Cvetkovic.

Pe data de 19 martie ansamblul Scenei în limba română s-a prezentat cu spectacolul cu piesa "La Moscheta" de Angelo Ruzzante Beolco în regia lui Zoran Cvetkovic în localitatea Sân-Mihai.

APRILIE

Pe data de 4 aprilie pe scena mică "Tomislav Pejčić" a Teatrului Naţional "Sterija" a avut loc spectacolul cu piesa "Băutorul de rouă" de Sanja Domazet în regia lui Ştefan Sablić.

In luna aprilie au început repetiţiile la noul spectacol, " Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca.

MAI

La începutul lunii mai au continuat repetiţiile la spectacolul cu piesa "Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca.


56

Pe data de 17 mai cu începere de la ora 20 pe scena mică a Teatrului Naţional „Sterija" a avut loc avampremiera (cu public ) a spectacolului cu piesa "Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca.

PREMIERA spectacolul cu piesa "Neînţelegerea" de Albert Camus în

regia Elenei Ivanca a avut loc pe data de 18 mai cu începere de la ora 20 pe scena mica a Teatrului "Sterija" din Vârşeţ.

Prima reprezentaţie s-a jucat în acelaşi loc de la aceeaşi oră pe data de 19 mai.

Distribuţie: Martha: Otilia Pescariu / Mama: Monica Boldovină-Bugle / Fiul: Ionel Cugia Soţia: Neda Grubişa / Servitorul: Elena Ivanca

IUNIE

Din cauza lipsei de surse financiare nu s-a organizat nici o reprezentanţie.

Pe parcursul lunii iunie am continuat convorbirile şi organizarea participării ansamblului nostru la mai multe festivaluri din România

Am completat toate fişele de participare la Festivalurile amintite IULIE *

Am continuat trimirea datelor suplimentare necesare privind participarea la festivaluri

AUGUST

Am realizat planul de muncă pe luna septembrie şi planurile pentru marcarea a 10 ani de existenţă ai Scenei.

SEPTEMBRIE

Au început pregătirile pentru organizarea a 10 ani de existenţă şi activitate ai Scenei profesioniste în limba română.

OCTOMBRIE

Pe data de 4 octombrie de la ora 18,00, ansamblul Scenei în limba română s-a prezentat la Festivalul internaţional "Poveşti" (România), ediţia a VIII -a, cu spectacolul cu piesa "Neînţelegerea'' de Albert Camus în regia Elenei Ivanca.

Pe data de 9 octombrie de la ora 20,00 pe scena mică "Tomislav Pejčić" a Teatrului Naţional "Sterija" din Vârşeţ s-a jucat spectacolul cu piesa "Băutorul de rouă" de Sanja Domazet in regia lui Ştefan Sablić.

Pe data de 11 octombrie de la ora 17,00 ansamblul Scenei în limba română s-a prezentat la Festivalul internaţional "Festivalul Teatrelor Dunărene" în România, ediţia a XVI-a, cu spectacolul cu piesa "Băutorul de rouă" de Sanja Domazet în regia lui Ştefan Sablić. Spectacolul s-a jucat pe scena mică a Teatrului Naţional "Tudor Vianu" din Giurgiu.

Pe data de 13 octombrie de la ora 21,00 ansamblul Scenei profesioniste în limba română s-a prezentat la Teatrul Nottara, Bucureşti în cadrul Festivalului internaţional "FESTin pe Bulevard" - prima ediţie. La acest Festival ansamblul s-a prezentat cu spectacolul cu piesa "Băutorul de rouă" de Sanja Domazet în regia lui Ştefan Sablić.


57

Pe data de 22 octombrie de la ora 20,00 ansamblul Scenei în limba română s-a prezentat cu spectacolul cu piesa "Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca (Spectacolul s-a jucat în cadrul marcării Jubileului Scenei în limba română - 10 ani de activitate şi existenţă).

In perioada 22 - 24 octombrie la sediul Teatrului Naţional "Sterija" a avut loc marcarea celor 10 de activitate şi existenţă ai Scenei profesioniste în limba română. în cadrul acestui eveniment pe data de 23 octombrie de la ora 20,00 pe scena mică s-a prezentat colega noastră, Florina Petroi cu monodrama "Zece ani". Iar pe data de 24 octombrie pe scena mare a avut loc spectacolul "O mireasă de împrumutat " de Astrid Lindgren prezentat de Teatrul Naţional "Al. Davila" dn Piteşti, România.

NOIEMBRIE

Pe data de 25 noiembrie 2013, cu începere de la ora 19:30, ansamblul Scenei a participat la Festivalul Internaţional al Teatrului de Studio DAVILA - StudioInterFest, ediţia a XVII-a unde s-a prezentat cu piesa "Neînţelegerea" de Albert Camus.

Pe parcursul lunii au avut loc repetiţiile pentru noul spectacol "Tabloul – Lacuna” - piese într-un act în regia lui Ştefan Sablić.

DECEMBRIE

Pe parcursul lunii decembrie au continuat repetiţiile pentru spectacolul "Tabloul -Lacuna" - piese într-un act de Eugen Ionescu în regia lui Ştefan Sablić.

Pe data de 11 decembrie 2013., pe scena mare a Teatrului Naţional "Sterija" a avut loc avampremiera spectacolului "Tabloul - Lacuna" - piese într-un act de Eugen Ionescu.

Premiera acestui spectacol "Tabloul - Lacuna" - piese într-un act de Eugen Ionescu în regia lui Ştefan Sablic a avut loc în acelaşi loc o zi după, pe data de 12 decembrie 2013.

TABLOUL - LACUNA de Eugen Ionescu - regie Ştefan Sablić

Distribuţia: Ionel Cugia, Mircea Omoran, Otilia Pescariu, Monica Boldovină-Bugle, Marko Adžić

ANEXE: Raport pe luna ianuarie 2014

Pe data de 23 ianuarie de la ora 20,00, pe scena mare a Teatrului Naţional "Sterija" a avut loc prima reprezentaţie a spectacolului "Tabloul - Lacuna" - piese într-un act de Eugen Ionescu în regia lui Ştefan Sablic.

Pe data de 30 ianuarie de la ora 20,00, pe scena mare a Teatrului Naţional "Sterija" a avut loc a doua reprezentaţie a spectacolului "Tabloul - Lacuna" - piese într-un act de Eugen Ionescu în regia lui Ştefan Sablic.

Raport pe luna februarie 2014 Pe data de 9 februarie cu începere de la ora 20,00 pe scena mica

"Tomislav Pejčić" a Teatrului "Sterija" a avut loc spectacolul cu piesa "Neînţelegerea" de Albert Camus în regia Elenei Ivanca.


58

LA CONSILIUL NAŢIONAL AL MINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE

Cofinanţarea manifestărilor culturale şi a publicaţiilor româneşti

Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române, după cum este cunoscut, cofinanţează manifestările culturale ale românilor din Voivodina. Într-una din zilele trecute, la sediul Consiliului au fost semnate contractracte privind cofinanţarea Festivalului „Trompeta bănăţeană" şi a buletinului acestei manifestării precum şi a apariţiei periodicului „Renaşterea”, toate din Sâtu-Nou.

Consiliul a alocat Festivalului „Trompeta bănăţană" 100.000 dinari. Pentru tipărirea buletinului festivalului a acordat 30.000 de dinari, iar apariţia publicaţiei locale „Renaşterea” din Satu-Nou va fi finanţată cu 30.000 dinari. Contractul l-au semnat Vasa Crăinean, fost preşedinte al Societăţii DAC. Saşa Mandreş, vicepreşedintele Festivalului „Trompeta bănăţeană" şi Daniel Petrovici, preşedintele CNMNR.

Vasa Crăinean a declarat că revista locală „Renaşterea" apare o dată pe an, adăugând că au fost ani în care au apărut şi de două ori, cu spijinul Departamentului pantru informare al Consiliul National. Domnul Crăinean

a mai spus că recent a avut loc şedinţa DAC, când s-a schimbat conducerea acestei asociaţii: "După zece ani de activitate m-am retras. Iar noul preşedinte este Daniela Petrovici, Ne-am menţinut datorită sprijinului din partea Consiliului Naţional şi oamenilor de bună credinţă, care sprijină apariţia acestui ziar local. Sperăm că aşa va fi şi în viitor".

Saşa Mandreş, vicepreşedintele Festivalului „Trompeta bănăţeană a

mulţumit Consiliului pentru sprijinul acordat, subliniind că există tot mai puţini fanfarişti. După cum a afirmat Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, contractul a fost semnat pe baza deciziei Consiliului.

"Suntem mândri că deja am ajuns la ediţia a şaptea a Festivalului Fanfarelor. Se poate spune că am trasat un nou model prin care Consiliul Naţional sprijină manifestările culturale ale minorităţii naţionale române, publicaţiile şi ziarele locale şi care au o semnătate deosebită pentru minoritatea noastră română", a punctat Daniel Petrovici.

Preşedintele C.N.R a mai menţionat că în viitor Consiliul Naţional va sprijini asemenea evenimente: „Regret că acest festival nu este sprijinit financiar de autoguvernarea locală din Panciova şi sunt de părere că trebuie să facem un apel către comuna Panciova. Desigur că şi noi vom acţiona pentru ca în viitor să se ţină cont de manifestările importante. Ei trebuie să fie mândri de faptul că un asemenea festival se organizează în Comuna Panciova. Mulţumim Fundaţiei „Hemofarm" care a sprijinit organizarea festivalului. Ne străduim să trimitem mijloacele financiare înainte de începerea manifestărilor, ceea ce se va întâmpla şi de data aceasta. În viitor,


59

vom face efort să acordăm mijloace financiare cât mai mari. Intenţionăm să vizităm toate autoguvernările locale unde trăiesc români. Recent am fost la Alibunar şi aici am stabilit ca în următorul buget al Comunei Alibunar să figureze şi Consiliul Naţional, cu intenţia ca sursete financiare să fie repartizate în întregime pe teritoriul comunei Alibunar. Acelaşi lucru l-am făcut şi la Vârşeţ, Covăciţa, Cuvin. Vom merge şi la Jitişte, dar şi în toate comunele unde trăiesc români.

Dorim ca şi Consiliul Naţional să intre în bugetele comunale, iar mijloacele pe care le vom obţine, le vom repartiza societăţilor culturale, organizaţiilor şi instituţiilor de pe teritoriile respective. Mai mult, Consiliul Naţional va majora mijloacele financiare cu această menire, în funcţie de posibilităţi, a spus Daniel Petrovici.

I.Mărgan

Examenul de finalizare nu a adus punctaj maxim În şcolile noastre, cu limba de predare română, examenul de

finalizare s-a desfăşurat fără neregularităţi. Toţi elevii care au avut dreptul de promovare s-au şi prezentat la examen în toate cele trei zile.

Dacă facem o comparaţie a rezultatelor la nivel naţional, ajungem la concluzii că rezultatele elevilor noştri se încadrează în medie, aşa că nici elevilor din şcolile cu învăţământul în limba română examenul de finalizare nu a adus punctaj maxim. Nu putem fi mulţumiţi de lucrul acesta, mai ales dacă ştim că avem un procent foarte mare de elevi eminenţi sau pur eminenţi.

Dacă se analizează testele pe materii, la limba română, cum a fost de aşteptat, au fost obţinute cele mai bune rezultate. Avem câţiva

elevi care s-au apropiat de punctajul maxim de 19,50, adică 15,60 din punctajul maxim de 16,00. Urmează matematica, unde s-a obţinut un punctaj ceva mai slab. Cele mail mici succese au fost la testul combinat. Media şcolilor noastre, la toate cele trei teste, este ceva mai mare de 10 puncte din totalul de 40. Elevii nu s-au descurcat foarte bine, indiferent de faptul că, acum o lună au dat un test de probă, întocmit după aceleaşi standarde şi cu aceeaşi structură.

Rezultatele slabe pot fi motivate sau nu. Examenul a fost conceput pe întrebări necunoscute. Întrebările au fost uşoare puţin axate pe gândirea logică, lucru care elevilor reprezintă greutăţi, ei fiind obişnuiţi să reproducă materia învăţată. Testul combinat din cinci materii, desigur a micşorat media totală. Pe aceeaşi temă sigur se vor mai purta discuţii. Rămâne să se facă o analiză serioasă a rezultatelor, ca pe viitor să se poată planifica acest examen în modul cel mai bun, pentru ca atât profesorii, cât şi elevii, să ştie pe ce trebuie să pună accentul.

Anişoara ŢĂRAN, Coordonatoarea testelor în limba română


60

ŞTIRI DE LA CONSILIUL NAŢIONAL AL ROMÂNILOR

SEMNAREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE

Sprijinirea tinerelor forțe

Uniunea Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina şi Consiliul Marelui Festival de Muzică şi Folclor Românesc din Voivodina – Republica Serbia vor beneficia pe parcursul anului 2014 de surse financiare alocate de către Consiliul Naţional al Minorităţii Române din Serbia.

În data de 3 aprilie, la Zrenianin, la sediul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina a avut loc semnarea contractelor între C.N.M.R.S. şi beneficiarii U.TA.R.V. şi C.M.F.F.M.R.V. privind cofinanţarea funcţionării, activităţilor pentru anul în curs şi organizarea ediţiilor din acest an ale manifestărilor - Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina şi Marele Festival de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina.

***


61

Pe data de 3 iunie 2014, la sediul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Novi Sad, au fost semnate contractele de sufinaţare a adaptării monumetului cultural-istoric "Crucea cu patru stâlpi" cu Comunităţile locale din Coştei, Iablanca şi Sălciţa, precum şi contractul de sufinanţare cu Teatrul Naţional "Sterija" din Vârşeţ.

*** Tot la 3 iunie 2014, la sediul Consiliului Național al Minorității Naționa

le Române din Serbia, la Novi Sad s-au semnat contractele de cofinanțare cu

Teatrul Național "Sterija" din Vârșet (150.000,00 din.) și cu reprezentanții comunităților locale din Coștei, Iablanca și Sălcița (398.000,00 din.)

Sursa: Internet, www.facebook/consiliul naţional român

Sprijin, sprijin Președintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din

Serbia domnul Daniel Petrovici a vizitat pe 26. și 27. iunie pe românii în

Valea Timocului - satul Podgoraţ, comuna Bolievaţ, satul Gamzigrad, comuna Zaječar, comuna Negotin și comuna Cladovo!

http://www.facebook/consiliul

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10152863156304606&set=pcb.10152465252424769&type=1







62

Vizita în valea Timoclui

LA SEDIUL INSTITUTULUI DE CULTURĂ DIN ZRENIANIN

S-au semnat contractele de cofinanţare a Marelui Festival şi a Festivalului Copiilor

Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, Todor Doru Ursu, directorul I.C.R.V., Ion Blaj, preşedinte al S.C.A ,,George Coşbuc” din Grebenaţ, Leonidis Măzăran, preşedintele Consiliului Comunităţii Locale Grebenaţ şi Marinel Bugar, preşedintele S.C.A ..Ştefan Ştefu” din Ecica au semnat vineri, 23 mai, la sediul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, contractele de cofinanţare a organizării Marelui Festival de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina – Republica Serbia şi Festivalului de Folclor Românesc al Copiilor din Voivodina, două cele mai importante manifestări culturale ale românilor din provincie, în valoare de 800.000 dinari.

DAN MATA




63

TIMOCUL ROMÂNESC ARE NEVOIE DE ZIARIŞTI

Interviu cu Dușan Pârvulovici, directorul Agenţiei TimocPress

De un deceniu se zbate să țină în viață, în Serbia de Răsărit, un

portal de știri în limba română.

Un coleg l-a numit haiduc. Definiția din dicționar a haiducului ne

spune că este un om care, răzvrătindu-se împotriva asupririi, își părăsea

casa și trăia în păduri, singur sau în cete, jefuind pe bogați și ajutând pe

săraci. Nu știu dacă Dușan este sau nu un haiduc modern. Însă ceva din

răzvrătirea lui amintește de atitudinea pe care folclorul a pus-o de multe ori pe seama acestor personaje din epoca modernă, în Balcani (mai ales în România, Bulgaria și Serbia). Ori de câte ori are ocazia vorbește despre

românii lui din Timoc, despre cei din Voivodina și niciodată nu uită să-i

amintească pe cei din comunitățile istorice… Sunteţi unul dintre veteranii românismului. Cum vi se pare ediția

din acest an l Congresului Jurnaliştilor Români spre deosebire de precedentele?

În fiecare an au existat diferențe între congrese. În 2009 se desfășura

și o campanie electorală, iar președintele României, Traian Băseascu, a

ajuns și la Drobeta-Turnu Severin. Ideea noastră a fost aceea de a se intra și în Serba și a fost împărtășită și de domnul președinte. Astfel, s-a realizat

prima vizită din partea președintelui României făcută românilor din Timoc. În

2010, la fel, la Chișinău a fost o campanie electorală, iar președintele Rep.

Moldova, Mihai Ghimpu, a fost prezent la Congresul nostru. În 2011, la Cernăuți, a fost o cifră mai mică de participanți la Congres, iar în 2012 nu a

fost Congres deoarece a trebuit organizat în Ungraria, însă nu a fost posibil.


64

În 2013 Congresul s-a desfășurat în Serbia, unde au participat mai mulți români. Am intenționat să invităm toată presa românească în Voivodina, dar

și toate organizațiile, partidele românești, biserica din Serbia. Anul acesta este criză în toate părțile, criză și la participanți, mulți

dintre ei nu au putut să ajungă. Însă nu contează, neapărat, numărul participanților, ci ideile lor.

Scopul Congresului este acela de a ajuta comunitățile românilor de pretutindeni din toate statele vecine: Ungaria, Bulgaria, Rep. Moldova, Serbia. O situație alarmantă este cea din Bulgaria pentru că nu avem pe

nimeni de acolo. Nu numai că nu avem niciun reprezentant la Congres, ci nu avem nicio informație cu privire la ceea ce se întâmplă acolo. Nu există un

site, nu există ziar, doar câteva ziare află și scriu câte ceva despre românii

de acolo. Nu am fost mulțumit de tot ce am auzit la Congres deoarece n-a

vorbit nimeni de rău, nimeni nu a intrat în probleme, să vorbească despre românii de pretutindeni pentru că ei sunt scopul nostru.

La lucrările de astăzi ați fost singurul care a ridicat problema

comunității, ați afirmat că ceilalți au vorbit despre New Media, despre

Jurnalism și aproape deloc despre comunitate, Media nu poate exista în

afara comunității, dacă citez corect…

Toate lucrările sunt în beneficiul membrilor comunităților, iar noi

trebuie să avem o imagine corectă despre ce se întâmplă în comunități. După ce știm situația facem și strategia. Nu se poate să facem strategia

altfel. Am avut o temă foarte frumoasă – New Media-Jurnalism, însă nu cred că este o problemă că am spus faptul că mă interesează și comunitatea. E

normal să ajut și comunitatea mea din Timoc, dar prin Forum să ajut și celelalte comunități, ca membru.

În Serbia există puțină presă de limbă română, este mai

dezvoltată în partea Voivodinei, iar în Timoc înțeleg că există o reală

problemă. Sunteți unul dintre cei care pot prezenta cel mai bine situația

pentru că aveți experiență în această zonă.

În Serbia este o situație foarte ciudată. În Serbia avem o Constituție,

avem o lege care se ocupă cu minoritățile, însă pe teren situația este alta. Avem români care demult locuiesc în Voivodina, care au toate drepturile. Provincia Voivodina a intrat în Serbia cu toate drepturile și cu toate

minoritățile. În lege scrie foarte clar ce drepturi avem, însă în fapt nu avem

nimic. Mai avem și o altă problemă pentru că avem o sinonimie. Pe românii din Timoc statul sârbesc îi numește vlahi, însă românii, în limba lor maternă,

se numesc români. Ei vorbesc românește, cântă românește, joacă

românește. Sunt 154 de sate românești și 48 mixte, unde locuiesc români.

Avem o cifră totală de peste 350.000 de români. S-a creat o confuzie: Serbia are o lege care prevede că toate drepturile minotităților se rezolvă prin Consiliul Național și că fiecare minoritate care s-a declarat la momentul


65

recensământului poate să aibă Consiliu. Recensământul a fost numai în limba sârbă, nu și în limba minorităților. Numele extern al românilor, vlahi,

așa au fost scriși la recensământ, iar în realitate este altceva, iar statul

consideră că cei care s-au declarat vlahi pot să aibă Consiliul lor. Prin Consiliu se spune că sunt un popor autonom care nu au legătură nici cu românii, nici cu sârbii, sunt vecinii lor buni, țara mamă este Serbia și că limba

lor este cea vlahă. Să înțeleg că această confuzie a fost dirijată prin manipularea

recensământului?

Da, putem să spunem așa. Românii nu sunt numiți numai în Serbia

vlahi, ci și în alte părți. Este o problemă pentru cine vrea să facă diferența între nume, care sunt sinonime.

Sunteți un jurnalist care aprope că luptă pentru agenția pe care o conduce. Cum este munca dumneavoastră?

Sunt fondator la o agenție de presă, dar dacă cineva mă întreabă

spun că nu sunt ziarist pentru că eu mă ocup cu drepturile omului și sunt

fondator la mai multe organizații care se ocupă cu problema românilor.

Cum reușiți să vă desfășurați activitatea?

Important este să ştim ce vrem, să avem scopul nostru. Există mai multe probleme care apar când omul se ocupă cu ceva – condiţii, capacitate, finanţe pentru ceea ce face. Noi care ne ocupăm cu situaţia românilor din

Dușan Pârvulovici, director Timoc Press la postul de muncă


66

Serbia avem multe probleme pentru că nu sunt respectate legile pe care le-a adus Parlamentul Serbi ei. Acest lucru este o piedică mare a Serbiei pe drumul Europei. Serbia trebuie să ştie că nu o să se mişte din acest punct până nu se rezolvă astfel de aspec te. Avem probleme şi pentru că oricât de mul te finanţe am avea, niciodată nu ajunge de pentru cât vrem să tipă rim, să mergem pe teren, tehnică. Însă este bine că am avut întotdeauna prieteni care ne-au ajutat.

Sunt puţin supărat pe Departamentul Românilor de Pretutindeni, deşi ne ajută, pentru că o face mult mai puţin decât poate să o facă. Întotdeauna am spus că ajutorul nu îl văd numai prin bani, ajutorul îl văd şi prin parteneri, dar şi printr-o mai mare implicare.

Pe de altă parte, avem probleme şi cu statul sârbesc deoarece ne ajută foarte puţin, dacă vorbim despre finanţe, despre consursuri şi proiecte, unde trebuie să ajungem. Iar noi ştim că sârbii din România sunt ajutaţi cu milioane de euro. Măcar pe jumătate să ne ajute şi pe noi Serbia.

Marea problemă a românilor suntem noi, românii. Nu prea ne înţelegem noi pe noi, nu prea ne înţelegem cu românii din Voivodina, nu prea ne înţelegem cu românii din România. Mesajul meu ar fi ca toţi românii de pretutindeni să aibă răbdare pentru românii din Serbia. Noi simțim cel mai

mult problemele. Trebuie să aibă răbdare şi să ajute, atât timp cât românii din Timoc, românii din Voivodina cer asta. Dacă sunt flămând, dă-mi pâine, nu-mi da apă! Dacă mi-e sete, dă-mi apă, nu pâine!

În Serbia locuieşte un popor românesc cu două minorităţi, unii se numesc români, alţii se numesc vlahi. Dacă românii nu îi recunosc pe vlahi că sunt români, cum să aşteptam să îi cunoască sârbii?

Cum colaboraţi cu colegii din celelalte comunităţi de români, cu ziariştii români?

Până nu s-a organizat Congresul Jurnaliştilor Români am fost privat de această legătură, însă am fost în majoritatea statelor unde locuiesc români şi am văzut majoritatea problemelor cu care ei se confruntă acolo.

Cum colaborează redaţia dumneavoastră cu celelalte redacţii?

Avem o colaborare cu mai multe agenţii din România, schimbăm materiale şi informaţii. Toţi partenerii noştrii sunt pe site. Am avut mari colaborări şi sunt foarte mulţumit că foarte mulţi jurnalişti români au ajutat Timocpress, mai mult pe banii lor: unii au avut emisiunile lor, alţii au ajutat la ştiri, la deplasări. Aceste lucruri nu pot să le uit niciodată. Timocul românesc are nevoie de ziarişti, de oameni care vor să lucreze, însă noi nu putem să angajăm oameni deoarece în Serbia nu există şcoală în limba română, foarte puţini care pleacă fac jurnalism în România. Noi suntem deschişi către toate redacţiile din România şi către cei care pot ajuta românii cu informaţii în limba oficială, să ştie ce se întâmplă pe tot globul în limba lor maternă.

(pentru www.timpromanesc.ro a consemnat Antuanela Roșioru)

http://timpromanesc.ro/timocul-romanesc-are-nevoie-de-ziaristi

http://www.timpromanesc.ro/

http://timpromanesc.ro/timocul-romanesc-are-nevoie-de-ziaristi


67

Manifestări culturale din calendarul spiritualităţii româneşti din Voivodina organizate cu sprijinul C.N.R.

EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA

VESTIRE” - UZDIN 2014

Farmecul cuvântului rostit

Sâmbătă 29 martie a. c., Societatea Literar – Artistică „Tibiscus” din Uzdin a organizat pentru cea de a XV-a oară Concursul de recitatori „Buna vestire”. La ediţia din acest an s-au prezenta 76 de recitatori, împărţiţi în şase categorii: copii preşcolari, elevi de la ciclul inferior de şcoală generală, elevi de la cursul superior de şcoală generală, recitatori adulţi, recitatori de poezie relgioasă şi recitatori de poezie în grai bănăţean. Concursul a fost urmărit de două jurii de specialitate din care au făcut parte: Gheorghe Rancu, preşedinte, Ioan Iorga, Irina Linţa, Ileana Roman şi Titu Dinuţ, iar din celălalt juriu au făcut parte: Ionel Iacob Bencei, preşedinte, Ioan Ciama, vicepreşedinte, Alexandra Urechescu, Teodor Groza Delacodru, Dan Vlaicu şi Vlaicu Bota. Primul juriu a urmărit recitatoriii preşcolari şi pe cei de poezie religioasă, iar celălat juriu celelalte patru categorii.

Spectacolul a început cu o recitare a micuţei Magdalena Spăriosu din Uzdin, apoi s-a intonat imnul Societăţii Literar – Artistice „Tibiscus”. Un cuvânt de salut a fost rostit de Vasile Barbu, preşedintele acestei Societăţi după care a urmat Dan Laurenţiu Răduţa care a recitat o poezie acompanindu-se la chitară. Au luat cuvântul în continuare Ioan Ciama în numele Societăţii Culturale „Avram Iancu” din Timişoara, apoi Daniel Magdu în numele Comunităţii Românilor din Serbia, Gheorghe Rancu, redactor şef al publicaţiei „Almăjul” din Şopotul Vechi, iar Daniela Radu a saluta participanţii şi publicul prezent în numele Consiliului Naţional al Minorităţii Române din Serbia, care a şi inaugurat ediţia din acest an a Concursului.

Toate locurile I - în România

La această ediţie jubiliară a uneia dintre emblematicele manifestări ale tinerilor români din Voivodina - Serbia au luat parte 76 de recitatori atât de la noi cât şi din România. Participanţii de la noi au venit din Vârşeţ, Torac, Alibunar, Ecica, Uzdin, Mesici iar din România din Timişoara, Mănăştiur, Caransebeş, Târgovişte ...

Primul juriu format din: Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi) - preşedinte, Irina Linţa (Uzdin), Ileana Roman (Dr. T. Severin), Titu Dinuţ (Şişeşti) şi Ioan Iorga (Şopotul Vechi) a jurizat concurenţi la două categorii de recitatori: preşcolari şi recitatori de poezie religioasă şi a hotărât următoarele:


68

Preşcolari:

1. Ioana Uşfat (Grădiniţa nr. 33 - Timişoara) cu poezia "Fluturaşul" de Iulia Muntean

2. Inesa Neda (S.L.A. „Tibiscus" - Uzdin) cu poezia "Furnica" de Otilia Cazimir

3. Nina Brenda (Ş.G. Al.Sabovljev"-Ecica) cu poezia "O răţuşcă îmbufnată".

Menţiune I - Laura Ocolişan („Junior celebrity” – Torac) Menţiune II - Sara Toma (Grădiniţa nr. 33 - Timişoara) Poezie religioasă:

1. Dan Laurenţiu Răduţa (Liceul Pedagogic "C.D. Loga" –Caransebeş) cu poezia "Laudă" de N.Crainic

2. Octavian Şerban (Clubul Victorioşilor – Târgovişte) cu poezia "Rugăciunea unei mame" de M.Eminescu.

3. Magdalena Spăriosu (S.L.A. „Tibiscus" - Uzdin) cu poezia "Afară ninge liniştit" de G.Coşbuc.

Premiul special: Andrea Stoia (S.L.A. "Tibiscus" – Uzdin)şi Eleonora Marian (Uniunea Scriitorilor în Grai Bănăţean) Menţiune - Francesca Stănescu (Ş.G. „G. Gârda" - Mănăştiur) Juriul II din care au făcut parte: Ionel Iacob Bencei (Timişoara) –

preşedinte, Ioan Ciama (Timişoara) - vicepreşedinte, Teodor Groza Delacodru (Mesici), Dan Vlaicu (Rudăria), Marieta Bure (Torac), Alexandra Urechescu (Timişoara) şi Vlaicu Bota (Timişoara) a urmărit patru secţiuni de recitatori: ciclul inferior al şcolilor generale, ciclul superior, recitatori din şcolile medii şi recitatori de poezie în grai bănăţean. Hotărârile acestui juriu:

Participanţi mulţi la „Buna vestire”


69

Şcoli generale, ciclul I – IV:

1. Ana Jurj (L.P. "C.D.Loga” (Caransebeş) cu poezia "Descânt de primăvară" de Dan. Popescu.

2. Octavian Şerban (Cl. Victorioşilor - Târgovişte) cu poezia "Casa părintească" de Grigore Vieru.

3. Ariana Mălaimare(Ş.G. "Sf. Gheorghe" - Uzdin) cu poezia "Povestea gâştelor" de G.Coşbuc

Menţiuni: - Andrea Stoia (S.L.A. "Tibiscus" – Uzdin) - Gavril Bandu (Ş.G. „Al. Sabovljev"- Ecica) Şcoli generale .ciclul V - VIII:

1.Blanca Urechescu (L.P. „C.D.Loga” - Caransebeş) cu poezia "Cuplu" de Ana Blandiana

2. Nicoleta Denisa Roşu (Ş.G. "Frăţie şi unitate” - Alibunar) cu poezia "Pe lângă plopii fără soţ" de M. Eminescu

3. Cornel Mili (Cl. Victorioşilor - Târgovişte) poezia "Mistreţul cu colţ de argint" de Şt.A. Doinaş

Menţiuni: Angelica Rista (Ş.G. "Sf.Gheorghe” - Uzdin) - Valentina Dan (Ş.G. Al. Sabovljev" - Ecica) - Malina Buzescu (L.P. „D.Loga" - Caransebeş)

Fraţii din Banatul Montan: Gh. Rancu, I.Iorga D.Vlaicu şi L. Conciatu cu V.Barbu sub tâmpla ocrotitoare a lui M.Eminescu


70

Recitatori adulţi:

1. Roxana Clopotaru (Cl.Victorioşilor Târgovişte) cu poezia „Moartea căprioarei" de Nicolae Labiş

2. Georgel Ivaşcu (S.L.A. „Poesis" - Mesici) cu poezia "Politica" de G. Coşbuc

3. Dan Laurenţiu Răduţa (L.P. „C.D. Loga” - Caransebeş) cu poezia "Dezîmblânzire” de Nichita Stănescu

Menţiune: Anastasia Doban (Liceul "B.Petrov - Braca” - Vârşeţ) Grai bănăţean:

1. Pavel Ionuţ Niculescu (L.P. "C.D. Loga" - Caransebeş) cu poezia „24 dă purşei" de Sorin Olariu

2. Eleonora Marian (U.S.G.B.) cu poezia "Doamnie, dar cât m-am rugat" de Ionel Stoiţ

3. Francesca Stănescu (Ş.G. "G.Gârda” - Mănăştiur) cu poezia "Tabla înmulţârii” de Sergiu Boian

Menţiunii - Ionela Barbu (Liceul "B.P.Braţa” - Vârşeţ) - Cristiana Drăghicescu (Grădiniţa nr. 4 - Caransebeş) - Andreia Stoia (SLA "Tibiscus” Uzdin) Premiul special al juriului: Grup şcolar "George Gârda" din Mănăştiur

(Orlando Martinovici, Sergiu Ţăran şi Francesca Stănescu) Marele Premiu al concursului conferit de juriul organizatorului (Ionel

Stoiţ, Anastasia Şocardă, Gheorghe Rancu şi Vasile Barbu) a revenit Roxanei Clopotaru din Târgovişte.Dealtfel manifestarea a avut loc pe scena Casei de cultură "Doina" şi s-a desfăşurat în condiţii bune.

Ca şi o manifestare adiacentă a fost la "Casa Românească", la Galeria "Torna, torna fratre" organizată o expoziţie de pictură naivă din Uzdin fiind expuse 44 de lucrări aparţinătoare pictoriţelor şi pictorilor naivi: Florica Puia, Linca Ţăran, Maria Bălan, Ofelia Spăriosu, Stela Giura, Ileana Oalge, Viorica Şoşdean, Ana Marian Măran, Adam Neda, Aurora Velici – Şuboni, Adam Mezin şi Daniel Susa

La sala Centrului pastoral , unde a avut loc şi prânzul oferit de organizator tuturor participanţilor , S.L.A. "Tibiscus" a conferit diplomele "Însemn de preţuire" următoarelor doamne/domni Maria Bârza (Caransebeş), Ioan Ciama (Timişoara) Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi), Lică Conciatu (Bozovici), Dan Vlaicu (Rudăria), Ileana Roman (Dr.T. Severin), Titu Dinuţ (Şişeşti), Ionel Iacob Bencei (Timişoara), Vlaicu Bota (Timişoara), Teodor Groza Delacodru (Mesici), Alexandra Urechescu (Timişoara), Aurel Bancu (Timişoara), Ionel Stoiţ, (Novi Sad) şi Florea Jebeleanu (Timişoara). În numele F.C. "Lumina" (DTS) domnul Florian Copcea a conferit Premiul "Eminescu" pe acest an istoricului Gheorghe Rancu din Şopotul Vechi.

Evenimentul a fost urmărit de: Radio Novi Sad, RTV Covăciţa, TV Panciova, "Libertatea" (Panciova), Radio Reşiţa, TV "Voivodinei, "Tibiscus"...

(bmv)


71

LA SEDIUL INSTITUTULUI DE CULTURĂ DIN ZRENIANIN

S-au semnat contractele de cofinanţare a Marelui Festival şi a

Festivalului Copiilor

Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii

Naţionale Române, Todor Doru Ursu, directorul I.C.R.V., Ion Blaj, preşedinte al S.C.A ,,George Coşbuc” din Grebenaţ, Leonidis Măzăran, preşedintele Consiliului Comunităţii Locale Grebenaţ şi Marinel Bugar, preşedintele S.C.A ..Ştefan Ştefu” din Ecica au semnat vineri, 23 mai, la sediul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, contractele de cofinanţare a organizării Marelui Festival de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina – Republica Serbia şi Festivalului de Folclor Românesc al Copiilor din Voivodina, două cele mai importante manifestări culturale ale românilor din provincie, în valoare de 800.000 dinari.

DAN MATA


72

„ZILELOR DE TEATRU ALE ROMÂNILOR DIN VOIVODINA”, EDIŢIA A 42-A

(25 APRILIE – 4 MAI 2014)


73

PREMIILE EDIŢIEI DE ANUL ACESTA

PREMII ACORDATE DE UNIUNEA TEATRELOR ROMÂNEŞTI DIN

VOIVODINA ŞI SĂPTĂMÂNALUL „LIBERTATEA” PENTRU DEBUTANŢI:


74

- Cornel Mili – (pentru dicţie) - Torac - Amelia Bălăgean şi Eugenia Prodan - Coştei - Leonid Ardelean – Nicolinţ

PREMII PENTRU DEBUT:

- Ion Gaşpăr – Coştei - Darius Barbulov – Straja - Alexandra Rancovici – Nicolinţ CEL MAI BUN ACTOR DE ROLURI EPISODICE:

PREMIUL III – Daniel Simovici (Straja) şi Claudia Nicolaievici (Coştei) PREMIUL II – Casandra - Catarina Ecovoiu şi Pavel Bălan (Uzdin) PREMIUL I – Mărgărit Ecovoiu (Uzdin) CELE MAI BUNE ROLURI FEMININE:

PREMIUL III: Daniela Ardelean (Nicolinţ) PREMIUL II: Lavinica Danciu (Nicolinţ) PREMIUL I: Viorica Ţăran (Uzdin) CELE MAI BUNE ROLURI DE BĂRBAŢI:

PREMIUL III: Livius Ştefan (Nicolinţ) PREMIUL II: Marius Savu (Coştei) PREMIUL I: Pavel Rămianţ (Uzdin) PREMIUL PENTRU CELE MAI BUNE COSTUME:

Trupa de Teatru din Uzdin PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ MUZICĂ (LIFE):

Trupa de Teatru din Torac PREMIUL PENTRU MUZICĂ:

Trupa de Teatru din Alibunar PREMIUL PENTRU CEA MAI FUNCŢIONALĂ SCENOGRAFIE:

Trupa de teatru din Uzdin – scenograf: Daniel Susa PREMIUL PENTRU SCENOGRAFIE ETNOGRAFICĂ:

Trupa de teatru din Nicolinţ – scenograf: Ionel Danciu PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN REGIZOR AMATOR:

Ionel Omoran – Straja PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN REGIZOR PROFESIONIST:

Zoran Rotar – Uzdin MENŢIUNE PENTRU TEATRU FORUM:

Trupa de teatru din Torac PREMIUL PENTRU EXPERIMENT TEATRAL:

Trupa de teatru din Alibunar PREMIUL SPECIAL PENTRU ADAPTARE DE TEXT: Dimitrie Miclea PREMII PENTRU TEXTE ORIGINALE, PREZENTATE LA EDIŢIA DE ANUL ACESTA A „ZILELOR”:

- Eufrozina Greonenaţ pentru textul spectacolului „La şezetoare” prezentat de Trupa de Teatru din Nicolinţ - Matei Mircioane, pentru textul spectacolului „Fusul”, prezentat de


75

Trupa din Coştei - Victor Mihalache, pentru textul spectacolului „Copiii pământului” prezentat de Trupa din Torac PREMIUL SPECIAL PENTRU ADAPTAREA TEATRALĂ A UNUI OBICEI FOLCLORIC:

Trupa de teatru din Nicolinţ PREMII PENTRU SPECTACOLE:

PREMIUL III: Trupa de teatru din Straja PREMIUL II: Trupa de teatru din Coştei MARELE PREMIU: Trupa de teatru din Uzdin Juriul:

- regizorul Zoran Cvetković, preşedinte - actriţa Otilia Pescariu şi - pictorul Adrian Sandu, membrii.

COMITETUL DE ADMINISTRARE AL UNIUNII TEATRELOR DE AMATORI ALE ROM\NILOR DIN VOIVODINA R.SERBIA DIMITRIE MICLEA, preşedinte MARIUS RĂMIANŢ, vicepreşedinte SIMA ONCIU, secretar VIOREL BĂLĂGEAN IONEL TURCOANE REMUS BERLOVAN IONEL OMORAN (membrii) MIRCEA LELEA, membru Com. Organizare

FOTO ALBUM IDILA SATULUI BĂNŢEAN LA ÎNCEPUT DE AN 2014


76

FESTIVALUL DE FOLCLOR AL COPIILOR DIN VOIVODINA – ECICA 2014

Comori de cântec, joc şi tradiţie păstrate de un număr mare de copii

În perioada 31 mai – 1 iunie, la Ecica, pe scena Căminului Cultural din

centrul localităţii, s-a desfăşurat ediția a III-a a Festivalului de Folclor

Românesc al Copiilor din Voivodina, măreață manifestare muzical-folclorică,

păstrată şi transmisă din generaţie în generaţie de străbunii noştri şi continuată de un număr impozant de peste 700 de copii din 14 localităţi, care contribuie la dăinuirea şi conservarea culturii folclorului, tradiţiilor şi a muzicii autentice româneşti. Evenimentul, organizat de S.C.A. ,,Ştefan Ştefu”din Ecica şi Consiliul Executiv al Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina – Serbia, s-a desfăşurat sub auspiciile Consiliului Naţional al Minorităţii Române din Serbia, Secretariatului Provincial pentru Cultură şi Informare Publică, Secretariatului Provincial pentru Educaţie, Administraţie şi Comunităţi Naţionale, Primăriei Municipiului Zrenianin, Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea” şi Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina.

Cuvinte de bun venit participanţilor şi oaspeţilor au adresat Romar

Bugar, preşedintele Consiliului Executiv al Marelui Festival, apoi Daniel Petrovici, preşedintele C.N.M.R.S., care a transmis aprecierile de excepţie, la


77

adresa gazdelor şi a Festivalului, precum şi Ivan Bosnjak, primarul Zrenianinului, căruia i-a revenit onoarea de a inaugura manifestarea. Prezentarea programului a fost încredinţată crainicilor Marina Baloş şi David Novac, într-o ambianţă scenografică creată de artistul ecican Constantin Grosu.

După cum se obişnuieşte, orchestra de muzică populară din Ecica, deci a gazdelor, a apărut prima pe scenă, cu melodii populare româneşti şi sârbeşti, iar deja cunoscutul ansamblu din Coştei, laureat la ediţiile anterioare, s-a prezentat în faţa spectatorilor cu grupul vocal al S.C.A. „Eminescu" -„Fetele de la Coştei" instruit de dirijorul Marcel Novac, fanfara ciclului V-VIII, sub baghete dirijorală a lui Mia Capeţ şi corul Ş.G. „Coriolan Doban" - dirijor Roxana Cinci. în continuarea programului au urmat prestaţiile formaţiilor de dansuri populare: S.C.A. „Radu Flora" din Satu-Nou, coregraf Valentina Veselinov, şi Ş.G. ,,3 Octombrie" din Sân-Mihai, coregraf Mărioara Gean-Muntean. Din localitatea gazdă a participat formaţia Ş.G. „Dr Aleksandar Sabovljev", (ciclul V-VIII), având-o drept coregraf pe Monica Brânda. Au urmat copiii de le C.C. „3 Octombrie " din Satu-Nou, cu o coregrafie semnată de Veljko şi Živko Oparnica şi dansatorii ciclului V-VIII de la Ş.G. „George Coşbuc" din Torac, sub îndrumarea lui Tibi Giroşan.

În continuarea primului program competiţional, au mai evoluat pe scenă şi: formaţia de dansuri populare a Ş.G. ,,3 Octombrie " din Sân-Mihai, pregătită de Ana Ştefan, ansamblul folcloric al Ş.G. „Coriolan Doban"din Coştei, instruit de Persa Vasilev, formaţia S.C.A. „Radu Flora" din Satu-Nou, coregraf Miroslav Bata Marčetić, şi formaţia Ş.G. „3 Octombrie" din Sân-Mihai (clasele VII-VIII) cu o coregrafie semnată de Doina Ardelean şi Mihaela


78

Mohan. Suitele de jocuri prezentate de copii stârnind emoţii în rândurile spec-tatorilor, contribuind la scoaterea în evidenţă a bogăţiei şi farmecului folclorului românesc. Finalul programului a apaţinut S.C.A. „Minai Eminescu" din Coştei, care a adus pe scenă montajul folcloric „La clacă", pregătit de coordonatorul artistic Viorel Bălăgean. Ansamblul folcloric al S.C.A. „Lala" din Ecica s-a prezentat spectatorilor cu o suită de dansuri populare sârbeşti.

Cel de-al doilea program a adus la lumina scenei solişti vocali şi instrumentişti, acompaniaţi de orchestra C.N.M.R.S., dirijată de Roman Bugar. Micuţa Teodora Mic din Satu-Nou, de numai 5 ani, a devenit o adevărată revelaţie a festivalului, fiind prima interpretă care a încântat audienţa, urmând să participe în concursul pentru premii solistele vocale: ecicana Vanesa Dan şi Adriana Sechedace din Ovcea, iar solistul instrumentist Leonid Ardelean din Satu-Nou a interpretat la acordeon şi a cântat cu vocea câte o melodie populară românească. Nu au lipsit de la festival nici tinerele interprete din Sân-Mihai, de la Ş. G. "3 Octombrie". De la această şcoală s-au prezentat nu mai puţin de 9 soliste vocale: Lorena Iovanovici, Deloria Gătăianţ, Emilia Stanciu şi Andrea Ştefan cu câte o melodie populară, iar Alisaa Stanciu, Ielena Gătăianţ, Ionela Gătăianţ, Daniela Scumpia şi Valentina Sfera, cu câte două cântece româneşti. În continuare au mai evoluat soliştii instrumentişti: la vioară - Denis Lupşor, Măria Kali, Victor Radu, Adrian Bugar şi Costel Magda din Ecica, apoi solistele vocale Nataşa Anđelković, Claudia Cina şi Graţiela Brăgean din Ovcea. Printre interpreţi s-au mai numărat solistele vocale Gabriela Petrovici, Catarina Bugarin, Magdalena Roşu, Cristina Mic şi acordeonistul Sebastian Bogdan din Satu-Nou, iar de la Torac la eveniment s-au prezentat cu două


79

melodii populare Ana-Maria Damian, Dolores Petrovici, Ana Popi şi Violeta Stoiţ. Cel de-al doilea spectacol a fost încheiat de grupul vocal al S.C.A. „Steaua" din Ovcea, instruit de Firuţa Cina şi formaţia de dansuri a aceleiaşi societăţi, coregrafia fiind semnată de Carolina Evi. Duminică, 1 iunie, a continuat sărbătoarea cântecului, a jocului şi a copilăriei. în această zi frumoasă, cea de-a doua zi de Festival, s-a marcat şi Ziua Copilului, un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a aprecia şi iubi copiii şi de a-i pregăti pentru un viitor fericit şi plin de succese. Tuturor copiilor s-a transanis un călduros şi sincer „La mulţi ani".

În cel de-al treilea concert, pe scena din Ecica cinstea de a inaugura programul de duminică a revenit Orchestrei de Muzică Populară a Ş.G. ,,Sf. Gheorghe" din Uzdin, care la competiţile republicane de anul trecut a cucerit locul I, devenind cea mai bună orchestră de copii din ţară, sub bagheta dirijorului prof. Daniel Cheţ. În continuare, orchestra mixtă a Ş.G. „Frăţie şi Unitate" din Alibunar s-a prezentat cu câteva melodii populare, sub bagheta neobositului profesor Todor Petrovici, dovedind că muzica este arta de a gândi prin sunete. Chiar dacă numărul fanfarelor de copii pe meleagurile noastre este tot mai mic, această tradiţie se păstrează cu sfinţenie şi la Grebenaţ, de unde a sosit fanfara de copii a S.C.A. „George Coşbuc", instruită şi dirijată de prof. Alexandru Şain. Următorul punct coral a fost prezentat de corul Ş.G. "Sf. Gheorghe" Uzdin, dirijat de prof. Daniel Cheţ.

Următoarele puncte pe scena din Ecica au fost dedicate folclorului românesc, care prin frumuseţea costumelor şi a melodiei, este unul dintre elemente fundamentale care au contribuit la păstrarea entităţii noastre naţionale. A participat formaţia de dansuri a Şcolii Generale „Dr. Aleksandar Sabovljev" (ciclul I-IV) din Ecica, formaţia de dansuri a Şcolii Generale „1


80

Mai" şi formaţia de dansuri a S.C.A. „Armonia" (ciclul V-VIII) din Petrovăsâla, formaţia de dansuri a S.C.A „George Coşbuc" (ciclul V-VIII) din Grebenaţ, ansamblul folcloric al Şcolii Generale „Frăţie şi Unitate" din Seleuş şi formaţia de dansuri a Şcolii Generale „Sf. Gheorghe" din Uzdin. Copiii s-au prezentat CU dansuri tradiţionale româneşti, suite de dansuri şi jocuri populare din Banat, dovedind că dragostea pentru folclorul românesc, tradiţii, cântece şi dansurile străvechi sa trezit în inimile fiecăruia.

În continuarea „Festivalului Ecica 2014 au evoluat solişti vocali şi instrumentişti, acompaniaţi de orchestra de muzică Populară a C.N.M.N.R.S. sub bagheta dirijorului Roman Bugar. În programul de duminică s-au prezentat din Coştei soliştii vocali: Nives Bălan, Ana-Maria Borca, Slaviţa Stepan, Adonis Voin, Ionela Păuţă, Daniel Colojoară şi Eugenia Prodan, precum şi soliştii intrumentişti Adrian Roxa şi Alberto Păuţă la clarinet, David Butan, Cornel Stepan la saxofon şi Emanuel Tăicună la acordeon. Din Vârşeţ s-au prezentat soliştii vocali Renato-Patric Drăghici şi Anisia-Lavinia Băbuţ, iar din Uzdin au evoluat solistele vocale Vanesa Creţu, Iovana Ţăran, Melisa Măran, Cristina Motorojescu, Valentina Dalea, Anastasia Şocardă şi Andrea Şoşdean şi solistul instrumentist Darco Neda, care a cântat la acordeon. Din Nicolinţ s-a prezentat Emina Chercioban, solistă vocală, iar din Petrovăsâla Igor Petcovici la acordeon şi Valentina Secheşan, solistă vocală. Din Alibunar au cântat Sofia Scumpia şi Nicoleta - Denisa Roşu, soliste vocale. La tamburină a cântat Damir Pranjković, iar la chitară Alexandru Laţcu. Soliştii vocali din Grebenaţ au fost Vichentie Iencea şi Ana Măria Păuncu, iar la acordeon Constantin Ivan.

Cu aceste melodii minunate s-a încheiat partea competitivă a festivalului, astfel că juriul, în componenţa: profesor universitar dr Niţă Frăţilă,

preşedinte, prof. Trifu Damian şi coregrafa Cătiţa Barbulov, membrii, s-a retras pentru a hotărî câştigătorii.

Oaspeţii Festivalului, Raisa Arghir şi Octavian Şerban de la „Clubul Victorioşilor" din Târgovişte, şi-au prezentat talentul pe scena din Ecica. A urmat surpriza serii: formaţia folclorică , „Lala" din Ecica. Acest ansamblu a cucerit, la competiţiile provinciale din Bačka Topola în aceeaşi zi, locul III, prezentându-se cu o suită de dansuri din Bačka. Festivalul s-a încheiat cu un mini concert de muzică populară, prezentat de Cuartetul de Coarde „Panonia", alcătuit din Roman Bugar, Marin Bugar, Aleksandar Stankov şi Roni Beraha.

Florin RAŞA şi Dan MATA Foto: Ion BĂLTEANU


81

- Premiile juriului -

Premiul special al Festivalului, Ecica 2014 îi revine Teodorei Mic –

Satu Nou I. SOLIŞTI VOCALI Premiul celui mai tânăr participant, solist vocal,

se acordă lui Nives Bălan - Coştei Premiul pentru autenticitatea repertoriului (solist vocal)

se acordă Valentinei Secheşan - Petrovăsâla. Categoria I - ciclul claselor l- III Premiul III - Vanesa Dan - Ecica şi

Slaviţa Stepan - Coştei Premiul II - Adriana Sechedace - Ovcea şi

Renato Patric Drăghici - Vârşeţ Premiul I - Ana - Măria Borca - Coştei şi

Leonid Ardelean - Satu-Nou Categoria II - ciclul claselor IV-VI Premiul III — Andrea Ştefan - Sân-Mihai şi

Vichentie Iencea - Grebenaţ Premiul II -Adonis Voin - Coştei Premiul I - Eugenia Prodan - Coştei şi

Nataşa Anđelković - Ovcea Categoria III - ciclul claselor VII—VIII Premiul III - Dolores Petrovici - Torac şi

Valentina Sfera - Sân-Mihai Premiul II - Cristina Mic - Satu-Nou şi

Ana Popi — Torac Premiul I - Andrea Ioana Şoşdean - Uzdin II. SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI Premiul celui mai tânăr participant, solist instrumentist, se acordă

lui Leonid Ardelean, acordeon - Satu-Nou Premiul pentru autenticitatea repertoriului (solist instrumentist) se

acordă lui Alexandru Laţcu, chitară – Alibunar Categoria I - ciclul clesslor I- III Premiul III - Nu s-a acordat Premiul II -Adrian Rocsa, clarinet - Coştei Premiul I - Leonid Ardelean, acordeon - Satu-Nou Categoria II - ciclul datelor IV-VI Premiul III - Darco Neda, acordeon - Uzdin Premiul II - Denis Lupşor, vioară - Ecica Premiul I - Maria Kali, vioară - Ecica şi

Damir Pranjković, tamburină - Alibunar Categoria III - ciclul claselor VI-VIII Premiul III - Nu s-a acordat


82

Premiul II -Sebastian Bogdan, acordeon - Satu-Nou Premiul I - Alberto Păuţa, clarinet - Coştei şi

Costel Magda, vioară - Ecica III. GRUPURI VOCALE Premiul III - Grupul Vocal S.C.A. „M. Eminescu" – Coştei

(ciclul V-VIII) Premiul II -Grupul Vocal „Steaua" - Ovcea şi

Grupul Vocal Ş.G. „C. Doban" - Coştei Premiul I - Nu s-a acordat IV. FORMAŢII CORALE Premiul III - Nu s-a acordat Premiul II - Nu s-a acordat Premiul I - Corul Ş .G. „Sf. Gheorghe" - Uzdin V. ORCHESTRE DE MUZICA POPULARĂ Premiul III - Nu s-a acordat Premiul II - Orchestra Ş.G. „Frăţie şi Unitate" - Alibunar Premiul I - Orchestra Ş.G. „Dr Alexandar Sabovljev" - Ecica şi

Orchestra Ş.G. „Sf. Gheorghe" - Uzdin VI FORMAŢII DE DANSURI Categoria I ciclurile claselor I-IV Premiul III - Ş.G. „Dr Alexandar Sabovljev" - Ecica Premiul II -S.C.A. „ ,Radu Flora" - Satu-Nou Premiul I -C.C. „3 Octombrie" - Satu-Nou Categoria II – ciclurile claselor V-VI Premiul III - Nu s-a acordat Premiul II - Nu s-a acordat Premiul I - Ş.G. „3 Octombrie" - Sân Mihai Categoria III – ciclurile claselor VII – VIII Premiul III - Ş.G. „3 Octombrie" - Sân Mihai, S.C.A. „Armonia" –

Petrovasâla şi S.C.A. „Radu Flora" - Satu-Nou Premiul II - Ş.G. „Gheorge Coşbuc" - Torac, Ş.G. „Coriolan Doban" –

Coştei şi S.C.A. „George Coşbuc" - Grebenaţ Premiul I - Ş.G. „Sf. Gheorghe" - Uzdin Ş.G. „Dr. Aleksandar

Sabovljev" – Ecica Premiul celui mai reuşit montaj folcloric (obicei) S.C.A. „M.

Eminescu" - Coştei VII. DIPLOME DE MERIT

Revin: Fanfarei S.C.A. „George Coşbuc" — Grebenaţ şi S.C.A. „Eminescu" - Coştei

VIII. MARELE PREMIU (TROFEUL FESTIVALULUI} A revenit elevilor din Coştei


83

Publicul, dar şi copiii, au fost nevoiţi să aştepte timp de două ore deciziile juriului. Niţă Frăţilă, preşedintele juriului, a explicat această situaţie:

„Am avut deosebita plăcere să audiem copii excepţionali, mici artişti, care au venit cu multă bucurie, cu multă dragoste şi entuziasm, dar şi cu emoţii, atât în faţa publicului, cât şi în faţa juriului. Spre fericirea noastră, am încercat, datorită Comitetului Local de Organizare, care într-adevăr ne-a ajutat foarte mult, să acordăm un număr record de premii, în jur de 40, iar pentru a scrie 40 de diplome trebuie foarte mult timp. Mulţumesc publicului pentru răbdare, ceea ce înseamnă că au susţinut enorm de mult copiii şi din cauza aceasta ei sunt copii de excepţie. O parte din concurenţi pot participa, fără să meargă la

preselecţii, la Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina. Sunt încântat de aceşti minunaţi copii, pe care trebuie şi în continuare să-i ajutăm, pentru că misiunea noastră, a celor care ne ocupăm de muzică, este să depunem eforturi cât mai mari, în vederea ridicării nivelului artistic al acestui festival, care se apropie tot mai mult de nivelul artistic al Marelui Festival.

Marele Premiu „Trofeul Festivalului” a fost acordat elevilor din Coştei, iar Viorel Bălăgean, preşedintele S.C.A, „Mihai Eminescu", a mulţumit pentru acordarea trofeului: „Mulţumesc copiilor din Coştei şi totodată îi felicit pe toţi copiii care au participat. Sunt mândru că am reuşit să obţinem al treilea an consecutiv Marele Premiu. Pe această cale doresc să vă spun că am făcut o cerere către Consiliul Marelui Festival ca Festivalul de Copii să se organizeze tot la cinci ani la Coştei, undea fost prima ediţie. Cred că merităm acest lucru."


84

CEA DE-A IlI-A EDIŢIE A FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE ROMANŢE ŞI MUZICĂ DE PAHAR

Ecourile romanţelor vechi au vibrat la Zrenianin

În superba seară de sâmbătă, 7 iunie, Teatrul Naţional „ „Toša Jovanović" din Zrenianin a găzduit cea de-a III-a ediţie a Festivalului Internaţional de Romanţe şi Cântece de Pahar, organizat de Societatea Românilor „Bega", în colaborare cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi Societatea (Fundaţia) de Etnografie şi Folclor din Voivodina.

Manifestarea face cinste întregului spaţiu cultural şi spiritual românesc, a reunit pe scena celui mai vechi teatru din Serbia distinşi interpreţi şi solişti consacraţi ai muzicii romanciere româneşti şi sârbeşti, care au încântat publicul prezent prin interpretările de un nivel artistic extraordinar, ecoul şi splendoarea armoniilor, într-un program frumos, echilibrat şi atractiv, intitulat simbolic „Crizantema de bronz".

În debutul evenimentului, corul S.R. ,,Bega", condus de profesoara Daniela Avram a interpretat „Mai am un singur dor" de Mihai Eminescu, melodie care ar putea deveni imnul Festivalului. Dinicu Voin, preşedintele Asociaţiei românilor din Zrenianin, organizatorul manifestării, a adresat cuvinte de bun venit participanţilor, oaspeţilor şi numerosului public, iar lui Marinei Bugar, preşedintele Departamentului de cultură al C.N.M.R.S., i-a revenit cinstea de a inaugura manifestarea (în imaginea de mai jos).


85

Festivalul s-a desfăşurat cu sprijinul Consiliului Naţional al Minorităţii Române din Serbia, Secretariatului Provincial pentru Educaţie, Administraţie şi Comunităţi Naţionale şi Municipiului Zrenianin.

În fastuoasa sală de spectacole a Teatrului Naţional din Zrenjanin, au urcat pe scenă solişti consacraţi din Banatul sârbesc şi din România, mesageri ai cântecului popular, romanţelor şi cântecelor de pahar, premiaţi la mari festivaluri din ţară şi străinătate. Pe parcursul a două ore de program au susţinut recitaluri de excepţie: Nadia Drăgoi Ungur, Jaclin Puia (în imaginea de mai sus), Adriana Uzoni, Firuţa Cina, Alexandra Rancovici, Rodica Mitrovic Panciovan, Silvia Minea, invitaţii Mariana Petrovici, Măria Petchescu şi Ciprian Pop din Timişoara şi oaspetele special al ediţiei din acest an, Jelena Končar, solistă a Teatrului de Operă din Novi Sad. „Deschide, deschide fereastra", „Căsuţa noastră", „Mi-e tare dor", „O bătrână într-o gară", „În satul care m-am născut", „De ce oare eu te-am cunoscut", „Leliţă Ioană","Nu se poate", „S-au scuturat toţi trandafirii" sunt doar o parte din melodiile ce au înnobilat sufletul publicului minunat, care a trăit momente de emoţii, nostalgie şi bucurie în compania îndrăgiţilor interpreţi. Ca şi în anii precedenţi, orchestra C.N.M.R.S., condusă de Roman Bugar, a acompaniat toţi soliştii vocali, evenimentul beneficiind şi de suportul Radoteleviziunii Voivodinei, partener media, care a imprimat Festivalul şi îl va difuza în emisiunile programului în limba română. Prezentarea evenimentului dedicat romanţelor a aparţinut crainicelor Teodora Smolean şi Marina Baloş după un scenariu de Ionel Stoiţ. Este demn de menţionat că manifestarea a avut caracter umanitar, suma totală încasată din vânzarea biletelor fiind transferată în fondul menit sinistraţilor de pe urma inundaţiilor în Serbia

Dan MATA Foto: Ion BĂLTEANU


86

Opera literară a lui Alexandru Moisi

Scrie: Minodora Damian Muzeul Banatului Montan Reşiţa

Lipsa unor materiale scrise referitoare la

civilizaţia existentă în spaţiul sud dunărean al Banatului, bine documentate din punct de vedere istoric, demografic şi administrativ, din perioada antebelică, duce la ideea creării unui studiu amănunţit dedicat Clisurii Dunării.

Alexandru Moisi, dascăl la Şcoala Primară de Stat din Moldova Nouă, în perioada interbelică, îmbrăţişează şi materializează dorinţa intelectualilor din arealul clisurean de a readuce în prim plan acest minunat colţ de Banat.

Acest articol este dedicat activităţii literare a directorului – învăţător Alexandru Moisi, în care mă voi apleca cu predilecţie asupra celor trei lucrări: Cartea Ţăranului; Monografia comunei Coronini şi ţinutului Clisura judeţul Caraş dela 1784-1934 şi Monografia Clisurei. Deasemena, nu este de ignorat nici contribuţia sa la patrimoniul dramaturgic românesc pe care-l îmbogăţeşte cu două piese de teatru: Ţăranul cu Măgarul şi Grănicerul

1.

Păstrând ordinea cronologică a apariţilor literare, voi prezenta mai întâi primul volum editat, Cartea Ţăranului

2. Influenţat de dragostea

faţă de muncă, regăsită în familie concepe, simplu şi pe înţelesul tuturor, 146 de pagini, structurate în 24 de capitole, cu sugestii benefice ţăranului român în activitatea de zi cu zi.

Venind în ajutorul celor care doresc să îmbrăţişeze această îndeletnicire, Alexandru Moisi, dedică un manual adresat în totalitate tuturor celor care trudesc pământul. Pornind de la suprafaţa de pământ necesară unui agricultor până la întocmirea de statistici macro-economice în domeniul

1 Almanahul Banatului, Editura+ Scrisul Românesc, volumul II, Timişoara

1930, p. 185. 2 Alexandru Moisi, Cartea ţăranului, Editura Cultura Românească,

Bucureşti 1927.


87

agriculturii, acest studiu poate fi şi astăzi de un real folos celor implicaţi în dezvoltarea celei mai importante ramuri a economiei româneşti - agricultura.

Edificator în susţinerea celor prezentate anterior sunt chiar spusele învăţătorului: Văzând în război traiul popoarelor din mai multe ţări, scriu această carte ţăranilor cari îşi voiesc binele lor şi al tuturora, gândind că aduc vre–un folos neamului meu şi în mărirea productelor economice cu îngrijorare aşteptat de toţi

3.

Sub semnul dictonului să nu ne uităm originile Alexandru Moisi,

originar din satul Coronini, redactează o scurtă lucrare dedicată în exclusivitate propriei obârşii. Monografia comunei Coronini şi ţinutului Clisura judeţul Caraş dela 1784-1934

4, care reprezintă o monografie a aşezării

cunoscută sub denumirea de Coronini, care i se trage după groful Coronini Cronberg

5. Recunoaşterea eforturilor literare ale directorului-învăţător din

Moldova Nouă sunt sesizate într-o recenzie, referitoare la volumul mai sus amintit, realizată de către Anton Golopenţia

6.

Omagiul adus comunei natale reiese din citatul: Am scris această monografie pe scurt a comunei mele natale ca învăţător îngrijorat fiind de de viitorul ei, dar şi îndemnat fiind şi de amintirile din copilărie petrecute printre dealurile pitoreşti din jurul castrului roman numit „Cula”, Livadiţa, Gaura cu muscă şi Stânca fermecată, unde probabil un râu subteran, care se varsă în Dunăre face zgomotul care se aude dela gura stâncii

7.

Opera de căpătâi a activităţii sale literare o constituie Monografia Clisurei

8. Motivul real pentru care această carte a ajuns să vadă lumina

tiparului la Oraviţa, îl oferă însuşi însemnările dascălului Moisi: Iată deci în primul rând ce m-a determinat să scriu în deosebi văzând că nimeni nu-şi ia osteneala, sau să se gândească măcar la descrierea Clisurei, chiar a unei comune măcar în apropiatul viitor, m-am hotărât să pun pe hârtie ce şi cît ştiu şi cum pot mai mult pentru a atrage atenţiunea intelectualităţii spre acest ţinut, nu pentru a da publicităţii o monografie complectă după principiile

3 Ibidem, p. 4.

4 Alexandru Moisi, Monografia comunei Coronini şi ţinutului Clisura

judeţul Caraş dela 1784-1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934. 5 Ibidem, p. 7.

6 Anton Golopenţia, Monografia comunei Coronini şi ţinutului Clisura

(Judeţul Caraş) dela anul 1784-1934 în Sociologie Românească, Bucureşti

anul II, nr. 4, aprilie 1937, p. 188-189. 7 Alexandru Moisi, Monografia comunei Coronini şi ţinutului Clisura

judeţul Caraş dela 1784-1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934, p .10. 8 Alexandru Moisi, Monografia Clisurei, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa,

1938.


88

ştiinţifice…9. Tematica abordată impunea împărţirea cărţii în două părţi:

Monografia Clisurei şi Din Monografia Clisurei. În prima parte este dezvoltată cronologic, în 317 de pagini

etnogeneza românească în arealul Banatului de sud, din cele mai vechi timpuri până în prezentul contemporan al autorului.

La începutul primei părţi învăţătorul, explică detaliat etimologia cuvântului de origine greacă clisură ce înseamnă valea stâncoasă cu lărgire asemănând unei chei

10, denumirea de Clisura Dunării fiind atribuită spaţiului

cuprins între Baziaş şi Orşova. Studiul istoric al spaţiului clisurean începe prin evidenţierea diferitelor

izvoare descoperite în perioada preistorică, ce reliefează existenţa civilizaţiei umane încă din cele mai vechi timpuri.

De asemenea, este amintită şi existenţa civilizaţiei romane în bazinul hidrografic al Dunării din această parte a ţării, drept mărturie stau diferitele obiecte şi inscripţii arheologice în limba latină găsite în zonă

11.

Caracterul multietnic al Clisurii îşi are geneza în diferitele acţiuni de colonizare la care a fost supusă populaţia băştinaşă de a lungul veacurilor. Astfel, autorul aminteşte de emigrarea bufenilor, populaţie originară din zona Olteniei, care au poposit în Clisură cu predilecţie în localităţile Moldova Nouă, Sicheviţa şi Coronini. Totodată, să nu uităm de masivele emigrări ale etniei sârbeşti în partea nordică a malului dunărean, prilejuite de invaziile tot mai dese ale otomanilor

12.

O atenţie deosebită autorul o conferă Comunităţii de Avere a fostului Regiment Grăniceresc nr. 14 sârbo-bănăţean, mai precis confiniul militar creat după retragerea stăpânirii turceşti din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Misiunea acestui contingent grăniceresc era în primul rând, întărirea graniţelor Imperiului Austriac şi nu în ultimul rând de susţinerea autorităţilor locale în menţinerea şi respectarea ordinelor imperiale. Drept răsplată pentru serviciile prestate, grănicerii beneficiau de diferite facilităţi precum: plata diminuată a dărilor imperiale, dreptul de servitute personal asupra produselor forestiere din pădurile imperiului şi posibilitatea de a face tranzacţii imobiliare

13.

Elementul primordial în menţinerea, echilibrarea şi dezvoltarea civilizaţiei umane în spaţiul Banatului sudic, a fost, este şi va rămâne întotdeauna, mirificul fluviu Dunărea. Ecosistemul, considerat generaţii de a rândul ca fiind liantul civilizaţiilor europene este descris cu migală şi

9 Ibidem, p. 4-5.

10 Ibidem, p. 4.

11 Ibidem, p. 12-16.

12 Ibidem, p. 65-69; 73-82.

13 Ibidem, p. 98-110.


89

admiraţie, evidenţindu-se importanţa determinantă a acestuia în toate domeniile de activitate din arealul clisurean

14.

Diversificarea etnografică a spaţiului dintre punctele de confluenţă ale râurilor Nera şi Cerna cu fluviul Dunărea, este abordată, prin prezentarea istorică, geografică şi administrativă a fiecărei comune din Clisura Dunării, prezentate în ordine geografică conform cursului de vărsare a Dunării, de la vest la est

15.

În a doua parte Din Monografia Clisurii Alexandu Moisi dezvoltă

detaliat în 111 pagini, componentele civilizaţiei clisurene, din punct de vedere economic, educativ, religios şi administrativ. Din dorinţa de a evidenţia fiecare etapă a progresului acestor activităţi, de a lungul timpului, învăţătorul prezintă datele folosind tehnica istorică-cronologică punând în lumină înflorirea civilizaţiei în acest colţ al Banatului mult încercat de soartă.

Cartea a intrat în circuitul ştiinţific naţional dovadă fiind recenziile realizate de către publicistul Dan Simionescu

16 şi Nicolae Ilieşiu,

17. Datorită

acestor acestor recenzii precum şi a aprofundării studiului asupra istoriei Clisurii, Alexandru Moisi, a pregătit o altă versiune a volumului, care cuprinde peste 100 de pagini cu noi informaţii, adăugând chiar un capitol în plus intitulat O privire asupra situaţiei de acum. Azi vineri 23 Ianuarie 1942

18, în

care prezintă concret traiul dificil din acele timpuri, contopite cu cea de a doua conflagraţie mondială.

Din varii motive (al doilea război mondial, starea de sănătate precară a autorului) această nouă versiune a Monografiei Clisurii nu a mai văzut lumina tiparului, făcând obiectul unui volum care este pregătit pentru tipar.

Demnă de admiraţia noastră este nu numai activitatea culturală a unui dascăl de şcoală care-şi depune toată truda, sudoarea şi inspiraţia asupra revelării dovezilor incontestabile de evoluţie a românismului bănăţean, ci şi curajul de a reprezenta, în aceea perioadă, vocea ţăranului din lunca sud-vestică a Dunării.

14

Ibidem, p. 83-93. 15

Ibidem, p. 114-188; p. 217-297. 16

Dan Simionescu, Însemnări literare în Revista Societăţii Ştiinţifico-

Literare Tinerimea-Română, Bucureşti, nr. 10, iunie 1940, p. 420-422. 17

Nicolae Ilieşiu, Alexandru Moisi: Monografia Clisurei în Dacia,

Timişoara, anul I, nr. 44, 11 septembrie 1939, p. 2. 18

Manuscris aflat în posesia autoarei.


90

Un document de SENZAŢIE, descoperit în arhivele Vaticanului,

aduce la lumină un fapt excepţional

Datorită acestui document va fi poate necesară rescrierea intregii istorii a acestui Ordin legendar, dar şi istoria pontificatului lui

Clement al V-lea, în timpul căruia a fost dizolvat Ordinul, în ciuda faptului că Papa însuşi a fost cel care i-a absolvit de orice vină pe

cavalerii-călugări.

Agenţiile de presă din Italia au transmis ştirea referitoare la descoperirea în arhivele secrete ale Vaticanului a acestui document pe care omenirea îl caută de câteva secole şi care redeschide procesul Templierilor, absolvindu-i de orice vină şi ridicând acuzaţiile formulate şi condamnarea tribunalului din anul 1308.

Copia procesului a fost descoperită de cercetătoarea Barbara Frale, urmând a fi publicată în zilele următoare de periodicul „Hera”.

Barbara Frale a descoperit acest pergament care poartă inscrisul papei şi care precizează că, începând din vara anului 1308, Papa Clement al V-lea, în ciuda a ceea ce s-a crezut până în zielele noastre, ridică toate acuzaţiile de erezie formulate împotriva Marelui Maestru al Ordinului, Jacques de Molay, şi a celorlalţi mari demnitari.

Până în prezent, cercetătorii considerau că documentul s-a pierdut pentru posteritate, împreună cu celelelalte pergamente care fac trimitere la


91

Templieri, atunci când Napoleon a preluat arhivele de la Vatican şi le-a adus la Paris, potrivit cersipamantromanesc. wordpress.com.

După căderea Regatului Ierusalimului, Templierii au revenit in Franţa. În anul 1312, regele francez Filip cel Frumos, duşmanul declarat al Ordinului, impune dizolvarea acestuia.

Regele forţează mâna Papei să desfiinţeze Ordinul, făcând referire la procesul în cursul căruia Templierii ar fi fost condamnaţi.

În opinia istoricilor, decizia curajoasă a Papei Clement al V-lea care, după cum bine ştim, nu a făcut nimic să impiedice căderea Ordinului, oferă dovada că acest Papa, prizonier în palatul pontifical din Avignon, nu era total dependent de Coroana franceză.

El a avut iniţiativa de a salva Ordinul ţinând cont de pocăinţa cavalerilor şi de cererea lor de a reveni în sânul Bisericii. Regele francez nu a ţinut însă cont de poziţia Papei şi a lichidat Ordinul.

Documentele descoperite la VATICAN aduc la lumină un fapt exceptional – masacrul din perioada medievală a Cavalerilor Templieri,

acuzaţi de „erezie, idolatrie şi sodomie” – episod care continua să rămână învăluit în mister – s-a produs efectiv şi în ciuda faptului că însuşi Papa îi exonerase în cadrul unui proces secret.

Această dezvăluire îl va obliga pe actualul Papa, care a cerut iertare intregii lumi musulmane pentru cruciade, să ceară scuze în public şi pentru persecuţia la care a fost supus unul din cele mai importante ordine ale cruciaţilor.

Cavalerii Templieri, ale căror putere şi bogăţii legendare continuă să ne fascineze, au fost desfiinţati ca ordin de Papa Clement al V-lea la Conciliul de la Vienne (Franţa) din anul 1312.

Conform punctului de vedere publicat în cotidianul catolic „L’Avvenire”, toate dosarele intocmite la ancheta pontificală s-au pierdut în timpul jefuirii Vaticanului de către armatele lui Napoleon care au invadat Italia în secolul al XVIII-lea, şi ca recuperarea acestora este un eveniment remarcabil.

Marele Maestru al Templierilor, Jacques de Molay, a fost ars pe rug din ordinul regelui francez Filip al IV-lea (cunoscut şi sub numele de Filip cel Frumos) care, dorind să îşi însuşească domeniile şi tezaurul templier, a pornit o campanie-fulger de arestări în zorii zilei de vineri, 13 octombrie 1307, a trecut la torturarea Templierilor şi, după ce le-a obţinut mărturisirile prin tortură, i-a ucis.

Barbara Frale, cercetător la Şcoala de Studii Paleontologice de pe langă Vatican, susţine că istoricii împărtăşesc în unanimitate opinia conform căreia Papa Clement al V-lea, el însuşi de origine franceză şi fost arhiepiscop la Bordeaux, a fost slab şi s-a lăsat manevrat, acceptând planul lui Filip cel Frumos de a desfiinţa Ordinul Templier şi de a pune mâna pe bogăţiile lui.

http://cersipamantromanesc.wordpress.com/


92

Numai că documentele descoperite în arhivele Vaticanului, printre care se numără şi un facsimil despre care se credea că a dispărut pentru totdeauna, constituie dovada fermă că Papa a avut abilitatea să manevreze lucrurile „cu dibăcie şi hotărâre”, astfel încât trimişii pontificali au fost cei care i-au anchetat, în 1308, pe de Molay şi pe alţi mari demnitari templieri în temniţele castelului Chinon de pe Loara, în cadrul a ceea ce a ajuns să capete dimensiunile unei anchete pontificale.

Signora Frale, care scrie în prezent o carte pornind de la documentul Chinon, a mărturisit jurnaliştilor de la revista italiană lunară Hera, revistă specializată în enigme ale istoriei, că rezultatul anchetei a fost exonerarea totală a Cavalerilor.

Papa acceptase explicaţia Cavalerilor conform căreia acuzaţiile de sodomie şi de blasfemie se datorau neîntelegerii corecte a ritualurilor străvechi si secrete, care îşi aveau originea în perioada de lupte crâncene a cruciaţilor împotriva musulmanilor, mai precis, a sarazinilor.

Printre aceste ritualuri se numărau „lepădarea de Iisus Hristos şi batjocorirea crucii, de trei ori”, ca si „pupatul fundului altor barbaţi”.

Adriano Forgione, editor al revistei Hera, susţine că aceste practici erau destinate să simuleze umilinţele şi torturile la care ar fi fost supus un cruciat luat prizonier de sarazini.

Ei mai erau învăţaţi cum să se lepede de credinţă „numai cu mintea, dar nu şi cu sufletul”.

Ordinul Cavalerilor Templieri — sau mai corect, Ordinul Cavalerilor Sarmani ai lui Hristos şi ai Templului lui Solomon — a fost înfiinţat în perioada primelor cruciade din secolul al XII-lea, cu scopul de a-i proteja pe creştinii care plecau în pelerinaj spre Ţara Sfântă, împreună cu un alt ordin creştin, Cavalerii Ospitalieri (sau Ioaniţii).

Denumirea Ordinului Templier se datorează faptului că i s-a acordat o parte din fostul Templu al lui Solomon de la Ierusalim pentru a-şi ridica acolo tabăra. Consemnând faptul că de Molay şi Cavalerii au cerut iertare, Papa nota următoarele:

“Prin prezentul act decretă că Biserica îi absolvă de orice vină şi că pot participa din nou la sfintele slujbe şi primi sfintele sacramente”.

Signor Forgione susţine că Papa a ratat absolvirea publică a Ordinului Templier, fiindcă scandalul produs în jurul Templierilor a stârnit patimi atât de mari, încât se temea de o schismă a Bisericii.

Regele Filip al IV-lea a ordonat executarea lui de Molay şi a altor mari demnitari Templieri înainte ca Papa să facă public verdictul anchetei pontificale, după care acest document a dispărut.

ART & CULTURE, 28, octombrie 2013 http://cultural.bzi.ro/document-de-senzatie-descoperit-

in-arhivele-vaticanului-aduce-la-lumina-un-fapt-exceptional-5979

http://cultural.bzi.ro/document-de-senzatie-descoperit-%0bin-arhivele-vaticanului-aduce-la-lumina-un-fapt-exceptional-5979

http://cultural.bzi.ro/document-de-senzatie-descoperit-%0bin-arhivele-vaticanului-aduce-la-lumina-un-fapt-exceptional-5979


93

FOTO ALBUM Anul 2014. CTM “Unirea” Uzdin, noua campioană naţională la

junioare – echipe, care a detronat din vârful ierarhiei naţionale echipa “Senta”, care a dominat net tenisul de masă din Serbia – ani în şir.

În imagine: Tatiana Ţiţca, Isabela Lupulescu, Daniela Bosică, antrenorul Nicolae Lupulescu, Adela Marinela Ardelean şi Sabina

Šurjan.

SIBIU. Vechea aşezare a fost ctitorită de saşii veniţi din zona Rin-Moselle

ORAŞUL SUPERLATIVELOR Scrie: Claudiu Pădurean

Oraşul este atestat documentar într-un document din 1191,

emis de Papa Celestin, care recunoştea autonomia bisericească a coloniştilor germani.

Unul dintre cele mai frumoase oraşe din România este Sibiul. Practic,

este vorba de un oraş al superlativelor, care a adus numeroase premiere în


94

această parte a Europei. Fostă capitală a Transilvaniei şi fostă Capitală Culturală Europeană, comunitatea sibiană rămâne un oraş cu puternice tradiţii occidentale, frumos şi curat, care este considerat de mulţi vizitatori drept perla turistică a României.

Prepozitura din Cibinum

Sibiul a fost întemeiat de coloniştii germani, denumiţi în documentele medievale saxoni sau saşi, deşi mulţi dintre ei proveneau din cu totul alte regiuni decât Saxonia. Unele familii proveneau din Flandria, din Luxemburg sau de pe valea Rinului, chiar din Alsacia. De la bun început, Sibiul a fost una dintre cele mai importante aşezări ale coloniştilor invitaţi de regii Ungariei. Aici se afla centrul religios al saşilor. În acea epocă, ei erau de religie romano-catolică şi beneficiau de autonomie bisericească faţă de Episcopia Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia, care îi cuprindea mai cu seamă pe maghiari, pe secui şi pe unii români. Saşii aveau propria lor prepozitură, după cum atestă un document semnat de Papa Celestin, din 1191, care atestă şi existenţa aşezării numite Cibinum. În oraş se află şi sediul comitelui saşilor, cel mai înalt magistrat al coloniştilor germani din Siebenburgen, Ţara celor şapte oraşe, cum au denumit saşii Transilvania.

În Sibiu se afla şi sediul organizaţiei politice a coloniştilor germani, denumită Universitas Saxorum. Acest statut, precum şi comerţul intens al


95

sibienilor cu Valahia şi cu Moldova, au adus o prosperitate deosebită acestui oraş. În anul 1376, în Sibiu, denumit în germană Hermanstadt, existau 19 bresle. Fortificaţia care apăra oraşul era una dintre cele mai puternice din această regiune. Cetatea avea 39 de turnuri. Unele dintre zidurile de apărare, turnuri şi bastioane mai rezistă şi azi, în centrul vechi al oraşului. În secolul XVII, Sibiul era considerat drept cel mai estic oraş occidental, deşi Braşovul, cetatea rivală a Sibiului, construit tot de către saşi, este situat mai la est de vechiul Hermanstadt.

O istorie bogată

Sibiul a fost devastat de marea invazie mongolă din 1241, însă, cu hărnicie, coloniştii saşi au purces la refacerea rapidă a aşezării. Astfel, în 1292, în Sibiu era înfiinţat primul spital din regatul de atunci al Ungariei. în anul 1300, sibienii aveau prima bibliotecă din acelaşi regat. Din anul 1380, avem prima atestate documentară a unei şcoli din regat, iar în anul 1494, prima farmacie.

De asemenea, în anul 1534, la Sibiu a fost deschisă prima "moară de hârtie", iar în anul 1544 a fost publicată prima carte în limba română. Volumul a fost tipărit cu litere chirilice, iar cheltuielile au fost acoperite de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund. Este vorba de "Catehismul lutheran", cu ajutorul căruia principele dorea să câştige pentru Reformă sufletele românilor ardeleni. Rolul primordial al Sibiului a continuat şi după ce oraşul a devenit, o dată cu Transilvania, parte a Imperiului Austriac. De fapt, în epocă, datorită amplasării sale strategice, Sibiul era considerat drept al doilea oraş ca


96

importanţă din Imperiul Habsburgic. În anul 1788, la Sibiu a fost deschis primul teatru din Transilvania, iar în anul 1817, tot aici, a fost deschis primul muzeu din Transilvania, actualul Muzeu Naţional Brukenthal, ctitoria guvernatorului principatului, baronul Samuel von Brukenthal. De asemenea, Sibiul a fost de la bun început o cetate a ştiinţei. Aici, în perioada renascen-tistă, Conrad Haas a construit primele rachete, iar savantul Franz-Joseph von Reichenstein a descoperit elementul chimic botezat tellurium. Din anul 1692 şi până în 1791, Sibiul a fost capitala Transilvaniei. Iar în perioada 1848 -1867, aici era sediul Parlamentului, Dieta Transilvaniei. Din punct de vedere religios, după ce, cei mai mulţi dintre saşii ardeleni au aderat la lutheranism, romano-catolicii au rămas o infimă minoritate. În prezent, în Sibiu se află Episcopia Lutherană de limba germană. De asemenea, în acest oraş se află şi Mitropolia ortodoxă română. Din punct de vedere canonic, Sibiul este cel de-al treilea centru al ortodoxiei româneşti, după Bucureşti şi Iaşi. Oraşul a rămas majoritar german până în anii celui de-al doilea război mondial. Apoi, ca urmare a deportării saşilor în URSS, dar şi ca urmare a vânzării lor de către Ceauşescu, numărul etnicilor germani a scăzut continuu, în prezent, cei mai mulţi dintre locuitorii Sibiului sunt români. Şi românii şi-au pus amprenta asupra dezvoltării oraşului.

Aici a fost creată prima bancă românească, Banca Albina, dar şi ASTRA, cea mai importantă asociaţie culturală a românilor ardeleni.

TURISM

Locuri fermecătoare Sibiul este -atât

de frumos, încât este greu de realizat un clasament al locurilor de vizitat. Obţinerea statutului de Capitală Culturală Europeană în anul 20017 a oferit un implus considerabil dezvoltării turistice a oraşului. Turiştii trebuie neapărat să viziteze Piaţa Mare, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Catedrala Evanghelică Lutherană,

Catedrala Ortodoxă Română, Turnul Sfatului ori Muzeul de Istorie a Farmaciei.


97

PERSONALITATE: Eroul român a fost unul dintre cei mai competenţi comandanţi români din primul război mondial

CUM A MURIT GENERALUL DRĂGĂLINA Scrie: Claudiu Pădurean

Născut într-o familie de grăniceri români din Caransebeş şi format în armata austro-ungară, el a demisionat, a trecut Carpaţii

şi a devenit erou al armatei române. O figură aparte în istoria

militară a românilor este generalul Ioan Drăgălina. Acesta a fost unul dintre cei mai competenţi şi, totodată, unul dintre cei mai cinstiţi comandanţi militari, într-o perioadă în care era un lucru obişnuit ca ofiţerii superiori mai ales generalii, să facă avere din "comisioanele" încasate de la furnizorii armatei.

O carieră neobişnuită

Cariera lui Ioan Drăgălina a fost una mai puţin obişnuită pentru vremea sa. Viitorul general român s-a născut în Banat, în oraşul Caransebeş, o localitate cu vechi tradiţii militare. Tată său, Alexandru Drăgălina, fusese ofiţer al armatei austriece în

cadrul regimentului grăniceresc românesc din Banat. Alexandru Drăgălina s-a retras din armata imperială în anul 1859 nemulţumit de faptul că ofiţeri de origine română avansau în cariera militară cu mult mai multe piedici decât cei de origine austriacă ori maghiară. Astfel, în timp ce băieţii din marile familii aristocrate moşteneau uneori comanda unui regiment încă din leagăn, existau adevărate genii militare, precum colonelul David Urs de Margina, care nu putea primi gradul de general deoarece nu avea nici originea aristocratică cerută de tradiţiile medievale care domneau încă în Imperiul Austriac, şi nici originea etnică potrivită. Alexandru Drăgălina s-a mutat în România, unde competenţele sale deosebite dobândite în armata austriacă


98

au fost apreciate corespunzător de administraţia românească. Alexandru Drăgălina a devenit staroste sau administrator al ţinuturilor de graniţă. Însă, cum soţia sa, Măria Lazaroni, suferea de dor de casă, Alexandru Drăgălina a decis să revină în oraşul său natal, Caransebeş. Aici s-a născut, în anul 1860, Ioan Drăgălina. Acesta a decis să continue tradiţiile militare ale familiei sale. El a urmat cursurile şcolii primare din Caransebeş, unde şcoala grănicerească se număra printre cele mai apreciate instituţii de învăţământ din Banat. Apoi, el s-a înscris la şcoala de cădeţi din Timişoara şi, pentru că s-a dovedit unul dintre cei mai buni elevi, a fost admis la Academia Militară Imperială din Viena, pe care a absolvit-o în anul 1884. Întors în Banat, Ioan Drăgălina s-a căsătorit cu Maria Giurgincă. Întocmai ca şi tatăl său, revoltat de sistemul nedrept de promovare din armata imperială, în anul 1887, el a demisionat şi a trecut în România. Tânărul ofiţer bănăţean a fost primit în armata regală română cu gradul I de sublocotenent. A avansat meticulos în cariera militară. În anul 1908, avea gradul de locotenent-colonel şi a fost numit la comanda Şcolii Militare de Infanterie din Bucureşti, post pe care l-a deţinut până în anul 1911. În această calitate, i-a pregătit pe unii dintre cei mai valoroşi ofiţeri români care au luat parte la cel de-al doilea război balcanic, la primul război mondial ori la campania victorioasă din anul 1919, împotriva Republicii Ungare a Sfaturilor. Pentru activitatea sa, a fost decorat cu ordinul Steaua României, acordat de Regele Carol I. În condiţiile izbucnirii celui de-al doilea război balcanic, în care a fost implicată şi România, de partea coaliţiei care a limitat ambiţiile expansioniste ale Bulgariei, Ioan Drăgălina a primit tresele de colonel şi comanda unei unităţi combatante. La izbucnirea primului război mondial, avea deja gradul de general şi se afla la şefia Comandamentului 3 Teritorial. Generalul Ioan Drăgălina a preluat postul de comandant al Diviziei de Infanterie, care se afla la DrobetaTumu Severin. Trupele sale au luptat cu curaj la Orşova şi pe Valea Cernei. Ioan Drăgălina a ţinut să se afle în contact permanent cu ofiţerii săi din prima linie. În octombrie 1916, în clipe grele, el a fost numit la comanda Armatei I, cu speranţa că acţiunea sa curajoasă şi geniul său militar vor răsturna situaţia de pe front în favoarea armatei române, confruntată cu Puterile Centrale. Însă nu a reuşit să facă acest lucru, din cauza morţii sale premature.

O moarte care a zguduit România

Decesul generalului erou a intervenit în urma unui incident petrecut în dimineaţa zilei de 12 octombrie 1916. Generalul Drăgălina a luat în maşină un şofer şi doi ofiţeri (colonelul Toma Dumitrescu şi maiorul Constantin Miltiade). A plecat personal în Valea Jiului, unde se concentra ofensiva austro-germană, pentru a vorbi cu comandanţii aflaţi în primele linii. A ajuns la primele linii şi a trecut podul din apropierea Mănăstirii Lainici. Acolo, s-a spovedit. La întoarcere, pe pod, generarul a fost prins într-un schimb de focuri. Generalul Drăgălina a fost rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat.


99

Maşina avariată a reuşit să ajungă în tabăra română. Ioan Drăgălina a fost transportat într-un spital de campanie, unde a primit primele îngrijiri. A fost dus apoi la Târgu-Jiu. Seara, a fost transportat la Craiova, unde doctorii au decis că este necesară amputarea braţului rănit. Pentru că unii medici ezitau să-şi ia răspunderea operaţiei, generalul a fost transportat

de urgenţă la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti.Trenul sanitar a ajuns în Bucureşti abia în seara zilei de 13 octotmbrie. Rana i se infectase. Pe patul de spital, generalul a fost vizitat de Regele Ferdinand I al României, care i-a conferit importanta distincţie reprezentată de Ordinul Minai Viteazul. La 16 octombrie 1916, i-a fost, în sfârşit amputat braţul stâng. Generalul a făcut, însă septicemie şi a murit în 24 octombrie.

A primit funeralii naţionale, iar armata a fost îndoliată de pierderea

acestui general extraordinar de capabil.


100

P O E S I S

LAZĂR MAGU

Sertarul cu trandafiri

Sertarul cu trandafiri Ca o inimă ce bate de mai multe generaţii, biblioteca ţine-n viaţă idealuri, fapte, vise... Din istorii vechi coboară în armură împăraţii, să continue războaie ce rămas-au indecise. Se aud în noapte săbii străpungându-se-ntre ele... Se deşiră voci ciudate, ies din horn schelete mute, toţi pereţii poartă urme de copite şi şrapnele, scribi de fum resuscitează bătăliile pierdute. S-a trezit întreaga lume: pintenul, lavaliera, Don Juanul, servitorii care poartă-n pas vecia, declaraţii de iubire lecturează d-na Vera, regi învinşi se-ntorc în rafturi să-şi panseze agonia. Brusc se stinge însă verva luptelor cu amintiri, când din geam răsare luna - un sertar cu trandafiri.


101

Nicoară Nicolae-Horia

M-a sunat un prieten...

11 Iulie 2014

M-a sunt un prieten, cu bemol în ton: „De atâta singur nu știu cât e ceasul,

Iartă-mi dar târziul spus la telefon, De atâta singur nici nu-mi aud glasul...

Mi-a murit soția și copiii-s duși, Că în țara noastră nu e loc de semeni,

Simt cum mă cuprinde noaptea dintre uși, Pe niciuna, Doamne, n-o deschide nimeni!

Gândurile mele nu mă mai ascultă, Pașii umblă singuri pe un drum pustiu,

Cui să-i spun amarul din durerea multă? De atât de singur nici nu mă mai știu...”

...................................................... M-a sunat un prieten și n-a fost un vis,

Dintre cei de-acasă, sună deseori Și mi-e dor de-o vreme de poemul scris,

Sus în Munții noștri, până către zori...

https://www.facebook.com/nicolaehoria.nicoara?fref=nf


102

Oaspetele nostru:

MARINELA PANŢIRU,

poetă în dulcele grai bănăţean din Timişoara

Nu zuitaţi...

Motto: Şine crege-n Dumnedzău Nu şcie să facă rău!

Şine s-o ruga dă mic N-o fi un om dă nimic, Eu dă mică m-am rugat Ş-Al dă Sus m-o ajiutat! Oaminilor, masa plină Radză sfântă-i dă lumină, Nu luaţi dîn şe-i pă ea ’Naince d-a vă-nchina!

Nu zuitaţi, la pita coaptă, Să îi faşeţi cruşe dreaptă Şî să spuneţi, oamini buni,

Rugăşiunea dîn străbuni! Înăince dă culcare Rugaţî-vă cu glas tare Şî d-acasă, când plecaţi, Nu zuitaţi să vă-nchinaţi! Nu sminciţi cu vorbe răle Să trajeţi păcace grele, Lu-al dă gura-i ca o coasă Nu i-o fi viaţa frumoasă!

Doina-dor. dîn fluieraş

În memoria celui mai valoros poet în grai bănăţean de la Victor Vlad Delamarina încoace, CEAICA Marius

Munteanu

Cântă-un greoruş pîn iarbă, Cum dă inimă-i lăsat, Ş-un băgic, când marva paşce, Îi ţîne coantra-apăsat! Dasupra, şeriu' sănin, Cu soarili-n pom p-o cracă, Lamina, cu drag, s-ajiuce O pasăre cuib să-şi facă. Purtată uşor dă vânt, Doina-dor, dîn fluieraş, O aud, da' ăl d-o dzîs-o

Nu-i cu turma pă imaş... Bat arânjele, să cântă,

Şî cu ele plânje natu', Că îs ani dă când tânjăşce, După CEAICA, tot Banatu'! I-or bătut ortaşi la uşă, CEAICA le-o răspuns... în lece: „Nu-s acasă! Numa' umbra Mi-i-ngropată în părece".*


103

Lucian Petrovici Bocăluţ

Portretul artistului cu o suta şi una de viori

Când am ascultat pentru

prima dată „Ciocârlia“ pe viu , la un concert, în sala „Concordia” din Vârșeț, am avut senzația că

artistul a dorit să înțelegem cum

asupra vieții noastre influențează sentimentele de surpriză. Cântecul acestei păsări,

remodelat de imaginația violinistului, îmi era atât de apropiat încât, la anii aceia, eram invidios că pasărea are aripi și eu doar vise.

Mulți ani mai târziu când

am știut să deosebesc portocala de pepeni, am aflat că acest armonios șir de sunete ale folclorului românesc, care poartă numele unei păsări cântătoare, este rupt din spațiul natural al existenței noastre ritmice. Lucian Petrovici, în

anii tinereții mele mai numit și Bocăluț - junior, ducea finalul unor spectacole de sărbătoare cu un crescendo unduitor al acestui renumit cântec de o irepetabilă configurație vibratilă. Intrepretând Ciocârlia, vioara lui Lucian

avea, în momentul acela acustic și exemplar, câte opt corzi, sugerîndu-ne rapida transformare a văzutului în nevăzut, a supremei viteze în staticul armonios și decantat. Am observat cum, în timpul interpretării acestei piese muzicale, chipul lui Lucian devine mai transparent, mai orific.

De nenumărate ori am fost în casa maestrului unde maica sa și taică-

său, doamna Chia și marele lăutar Bocăluț cel Bătrân, ne așteptase tot cu

lauta aerisită și pregătită pentru concerte memoriale. Prin casa lor trecuse multă lume, dar și distinsul muzicolog Brăiloiu, știutorul de taine folclorice

Radu Flora, diplomați, iubitori de structuri și canonuri artistice muzicale de

prin acest sonor Banat și de pe alte arii geografice.

Eram într-o seară cu soția mea la maestrul acasă. Casa lui era atunci

într-o străduță din imediata aproiere a palatului de marmoră din centrul

orașului, care în imaginația renumitului arhitec Brașovan era gândită precum o enormă navă ancorată în Marea Panonică, de altădată. Apartamentul maestrului era la etajul întâi, braț la braț cu bodega „Mița vânătoreasa” (Mica

lovica), locul de întâlnire al scriitorilor, artiștilor și ziariștilor de sorgintă

http://www.libertatea.rs/index.php/cultura/1692-portretul-artistului-cu-o-suta-si-una-de-viori



104

boemică din Novi Sad, care aci, aștepatu de regulă zorile zilei să vadă dacă vremurile de altădată s-au schimbat sau nu. Lucian ne întrodu-se în camera cu pian. Era o cameră spațioasă, transformă, într-o singură secundă inspirativă, în salon de concert. Salonul acesta imaginar era decorat cu peste o sută de viori ce aparțineau cândva unor muziceni ambulanți sau a unor

virtuoși trecuți în sala de concerte a eternității. Pe unii i-am cunoscut, fiind

gazetar la radio, pe alații nu i-am văzut niciodată. Maestrul avusese o sută

una de viori și un geamantan enorm, tot timpul deschis, pregătit parcă pentru o plecare spre necunoscut. În seara aceea Lucian era în apele lui sonore, de o rară dispoziție lăutărească. Se așezase la pian. Ne cântase o suită de

romanțe. În seara aceea romanțele erau cântate neobișnuit, fragmentat, cu

replici și explicații suplimenatre, făcându-ne să înțelegem când și unde le-a

cunoscut, cine și unde le-a cântat și așa pe rând. Încetul cu încetul ne introduse în dramatismul iluziei. Astfel a concertat până noaptea târziu.

Mi-am amintit atunci de o călătorie extraodinară la New York, în depărtatul an 1978. Era cu taică-l său Vichentie Bocăluț. Eram cazați la un hotel pe bulevardul Madison. Lucian avusese mâine zi un concert matinal, la Ridgewood, unde erau stabiliți o bună parte din bănățenii noștri americanizați. Unul dintre torăceni își botezase copilul și avusese o mare

dorință să-i cânte la botez Lucian, deorece copilărise cu el și erau prieteni de

o viață. Ce să fac ca să mă trezesc mai de dimineață, zise. Ce însemană de

dimineață, l-am întrebat. La șapte dimineața! Nu prea știa engleza, că era cu

studii de franceză. La recepție era o domnișoară foarte ambailă. Văzuse că noi încercăm să-i comunicăm ceva foarte important.

- Spuneți domnilor care e problema, zise.

- Vrem să ne trezim ceva mai de dimineață. - La ce oră? întrebă duduia. Lucian se-ntoarse în stânga, în dreapta, parcă era în căutarea unui

dicționar zburător. Într-un târziu prinsese curaj: Pliz, seven, cucuricu! făcând

în același timp un gest cu amândouă mâinile.

- Yes, zise receptionista. Și maestrul a fost trezist pentru că era

înțeles. Engleza sa descriptivă era descifrată într-o secundă. Povestea intră

în dicțioanrul azilanților americani ai secolului XX. Putuse maestrul să figureze astăzi în filarmonica de la Bruxelles. Într-

o seară la Cetate, în prezența mea, a primit o ofertă extraordinară, din partea unei doamne reprezentante a filarmonicii belgiene, care fusese oaspetele

postului de Radio Novi Sad. Adevărul e că putea să concerteze orinde și oricând, dar nu putuse să plece din acestă parte a lumii și mai ales nu putuse

să fie departe de Banatul esențial, adică al amintirilor și al prânzului familial

tradițional, cum îmi mărturisise cu o ocazie.

Muzica, arta în general, este ca și istoria: depinde de personalități. De

multe ori nu ne dăm seamnă că anumite personalități se află în imediata

noastră apropiere, respiră același aer cu noi. Avem nevoie de distanță ca să-i


105

vedem și să-i înțelegem mai bine, întocami cum este nevoie de mare

distanță ca să înțelegi că pământul e rotund. Lucian Petrovici este într-adevăr o personalitate de vârf a muzicii noastre populare autentice. Ascultă-l cu atenție cum cântă și-ți vei da seama cum, din timp ce cuvintele nu ne spun totul, corzile vorbesc despre toate secretele lumii. Vioara domeniei sale păstrează o sonoritate extraordinară; știe să trezească amintirile, peisajul

rural, sentimentele de duioșie, punând accentul pe ritmul moștenit de la taică-

său, pe structurile inspirative ale registrelor sonore bănățene. Presupun că și aici, și oriunde, și oricând, există cât o sală de concerte rezervată în exclusivitate pentru neîntrecutul violinist Lucian Petrovici, care, cu fiecare cântec nou, ne avertizează că muzica este tot atât de necesară ca și speranța.

Slavco ALMĂJAN SURSA: http://www.libertatea.rs/index.php/cultura/1692-portretul-

artistului-cu-o-suta-si-una-de-viori

FOTO ALBUM Un sculptor român din Banatul sârbesc pe continentul american

Este Viorel Lupu (n.1950) din Uzdin şi trăieşte în Royal Oak, statul Michigan. Expune în unele importante dalerii din SUA şi din alte ţări fiind

prezent şi la expoziţii de sculptură. Lucrează sculpturi de fier. În imaginea de faşă V. Lupu (cel din stânga fotografiei) împreună cu

galeristul Tom Wolf.




106

A mai căzut un stejar

SOMN UŞOR DOMNULE LIVIUS LĂPĂDAT (06.01.1934-25.06.2014)

Livius Lăpădat s-a născut în

data de 6 ianuarie 1934 la Sărcia, într-o familie de ţărani înstăriţi. Primele patru clase de şcoală primară le-a făcut în satul natal, ca apoi să continue studiile la Liceul Mixt din Vârşeţ. În anul 1958 a obţinut licenţa la Facultatea de Drept din Belgrad.

După o scurtă perioadă în care a lucrat în administraţie, în anul 1963 a intrat în avocatură la Zrenianin, oraşul în care a trăit împreună cu familia. Avocatura a practicat-o şi după pensionare, împreună cu fiul Liviu. Poate ar trebui menţionat şi faptul că Livius Lăpădat

este ginerele cunoscutului avocat Moisă Molcuţ. Livius Lăpădat a fost şi un scriitor prolific. A publicat schiţe umoristice,

epigrame, poezii, un roman, dar în general este cunoscut ca unul dintre cei mai prodigioşi dramaturgi români de la noi. Sărcienţii lui au pus în scenă zece piese scrise de dânsul, care au fost prezentate la „Zilele de Teatru", unde a primit mai multe diplome pentru text original. Piesele jucate au fost tipărite la editura „Tibiscus” din Uzdin. A scris şi în graiul nostru bănăţean, fiind şi colaborator la „Libertatea", „Almanahul Libertatea", „Lumina", „Tibiscus", „Cuvântul românesc", „Sărcia"...

A fost prezent la manifestări culturale, reuniuni, congrese, simpozioane, la noi, în România şi în alte ţări. A obţinut şi câteva premii în ţară şi în România printr-e care şi Marele premiu la Festivalul de satiră şi umor sătesc „FESUS” la Torac. Mai trebuie amintit că la un număr mare de evenimente s-a prezentat cu chitara sa, în rol de cantautor. Noi, românii sărcienţi, ne mândrim cu Livi al nostru, mai ales că în lucrările sale aminteşte de Sărcia şi sărcienţi. Desigur, el face parte din oamenii de seamă ai românilor sărcienţi. Livi a fost activ şi pe plan social-politic, ca membru fondator şi vicepreşedinte al Comunităţii Românilor din Iugoslavia şi Alianţei Românilor din Voivodina şi membru fondator al Uniunii Democrate a Românilor din Iugoslavia.


107

Pe 25 mai 2014, Livi a trecut în lumea fără dor. Înmormântarea a avut loc pe 27 mai. A fost petrecut de cei din familie, fiul Liviu, fratele Aurel, prieteni, sărcienţi. Slujba religioasă a fost săvârşită de pr. Cristian Popi.

Livius Lăpădat a fost înmormântat la ,,Karlavarijsko groblje" din Zrenianin. Fie-i ţărâna uşoară.

I. MURĂRESCU

FETELE DE LA CLUBUL DE TENIS DE MASĂ „RAPID” DIN NICOLINȚ AU PROMOVAT ÎN PRIMA DIVIZIE NAŢIONALĂ

(al doilea rang competiţional în Serbia) Pe data de 10-11 mai la Centrul Naţional de tenis de masă din

Subotica a fost organizat turneul de calificare pentru Prima Divizie Națională la care au participat cluburile de tenis de masă din Novi Sad, Požega, Panciova, Babušnica și CTM „Rapid” din Nicolinț. Nu și-au făcut prezența

cluburile din Barajevo și Kosovo și Metohija.

La acest turneu, echipa „Rapid” din Nicolinț a aliniat formația: Tatiana Turcoane, senioară, Daniela Perić și Laura Cojocar, cadete și Angela

Mengher cadetă mică și cea mai tânără participantă la acest turneu.

În prima etapă, fetele de la Rapid s-au întâlnit cu echipa „Novi Sad 2011” pe care au învins-o cu rezultatul de 4:2, două partide au fost cucerite de Tatiana Turcoane iar câte una de Angela Mengher și Daniela Perici. În

etapa a doua, nicolincenele au dispus de CTM “Dinamo” Panciova cu scorul de 4:0. În etapa a treia, s-au întâlnit cu CTM „Požega” din Požega, rezultatul final fiind de 4:3. Victoriile au fost cucerite, câte un punct de către Tatiana Turcoane, Angela Mengher, Laura Cojocar și perechea de dublu Tatiana

Turcoane – Angela Mengher. În ultima etapă au “Rapid” a dispus de CTM „Lužnica” din Babušnica,

cu scorul de 4:0. Formația aliniată a fost alcătuită din Tatiana Turcoane,

Angela Mengher, Laura Cojocar și Daniela Perić.

În urma jocurilor disputate, fetele de la CTM „Rapid” din Nicolinț s-au

plasat pe primul loc, astfel că în sezonul 2014/2015, vor juca în Prima Divizie Națională, alături de cluburile CTM „Požega” din Požega, CTM „Čelarevo”

din Čelarevo, CTM „Beočin” din Beočin, CTM ”Flip” din Kikinda, CTM „Ostojičevo” din Ostojičevo, CTM „Novi Beograd” din Novi Beograd, CTM „Vojvodina”din Bačko Gradište, CTM „Vršac” din Vârșeț și CTM „Bačka

Topola” din Bačka Topola. Este de lăudat succesul fetelor din Nicolinț, care într-o concurenţă

severă, cu jucătoare de la cluburi mari din țară au reușit să promoveze în

Prima Divizie. Le dorim ca și în anul viitor să se bucure de succese

asemănătoare.

Eufrozina GREONEANŢ


108

Pe copertă: FRUMUSEŢE BĂNĂŢEANĂ Andrea Săculă şi Cristina Dalea, eleve la şcolile medii din Covăciţa

respectiv Zrenjanin.

floare de latinitate anul xi nr. 2 (43) 2014 · 10 maria nenadić „poezii-pesme” lucian blaga...

Documents