Ghid de implementare a curriculumului modernizat

pentru treapta liceală

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Proiectul Educaţie de calitate icircn mediul rural din Republica Moldova

Fizică Astronomie

Elaborat și editat icircn cadrul Proiectului Educaţie de calitate icircn mediul rural din Republica Moldova finanţat de Banca Mondială

Aprobat la ședinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum proces-verbal nr12 din 5 noiembrie 2010 Aprobat prin Ordinul nr810 din 9 noiembrie 2010 al ministrului Educaţiei

RecenzenţiSvetlana Munteanu profesoară grad didactic superior LT bdquoDante Alighierirdquo Chișinău

Vladimir Sorocovici profesor grad didactic superior LT bdquoSpiru Haretrdquo Chișinău

Editura Cartier SRL str București nr 68 Chișinău MD2012 Telfax 24 05 87 tel 24 01 95 E-mail cartiercartiermd

wwwcartiermd

Cărţile CARTIER pot fi procurate icircn toate librăriile bune din Romacircnia și Republica Moldova

LIBRĂRIILE CARTIER Casa Cărţii bd Mircea cel Bătracircn nr 9 Chișinău Telfax 34 64 61 E-mail casacartiicartiermd

Librăria din Centru bd Ștefan cel Mare nr 126 Chișinău Telfax 21 42 03 E-mail librariadincentrucartiermd Librăria din Hol str București nr 68 Chișinău Tel 24 10 00 E-mail librariadinholcartiermd

Librăria 9 str Pușkin nr 9 Chișinău Tel 22 37 83 E-mail libraria9cartiermd

Colecţia Cartier Educaţional este coordonată de Liliana Nicolaescu-OnofreiEditor Gheorghe Erizanu

Autori Ion Botgros Viorel Bocancea Victor Ciuvaga Victor PăgicircnuLector Emilian Galaicu-Păun

Coperta Vitalie CorobanDesigntehnoredactare Ana Cioclo

Prepress Editura CartierTipărită la Tipografia Centrală (nr 3519)

Ion Botgros Viorel Bocancea Victor Ciuvaga Victor PăgicircnuFIZICĂ ASTRONOMIE GHID DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI

MODERNIZAT IcircN IcircNVĂŢĂMIcircNTUL LICEALEdiţia I decembrie 2010

copy 2010 Ministerul Educaţiei pentru prezenta ediţieToate drepturile rezervate Cărţile Cartier sicircnt disponibile icircn limita stocului și a bunului de difuzare

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiFizică Astronomie Ghid de implementare a curriculumului modernizat icircn icircnvăţămicircntul liceal Ion Botgros

Viorel Bocancea Victor Ciuvaga [et al] ndash Ch Cartier 2010 (FE-P bdquoTipogr Centralărdquo) ndash 104 p (Colecţia bdquoCartier educaţionalrdquo)

ISBN 978-9975-79-648-43701604653+52

F 62

A u t o r i

Ion BOTGROS doctor icircn științe fizico-matematice

conferențiar universitar IȘE (coordonator)

Viorel BOCANCEA doctor icircn pedagogie

conferențiar universitar Universitatea de Stat din Tiraspol

Victor CIUVAGA profesor grad didactic superior

Liceul Teoretic bdquoConstantin Stererdquo or Soroca

Victor PĂGIcircNU consultant

Ministerul Educației al Republicii Moldova

4 Fizică Astronomie

S u m a r

Prel i mi na r i i 5

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare 6 11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general 6 12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe competenţe și dezvoltarea personalităţii elevului 17 13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo 23

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare-evaluare 32 21 Tipologia și specificul tehnologiilor didactice 32 22 Strategii de evaluare 44

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice 55 31 Proiectarea didactică de lungă durată 55 32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare 75 33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe 79 34 Recomandări metodice de utilizare a echipamentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică 99

Bibl iog ra f ie 103

5G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ăFizică Astronomie

Preliminarii

Icircnvăţămicircntul secundar-general din R Moldova se află la o fază de dezvolta-re care vizează elaborarea unei noi generaţii de standarde educaţionale centrate pe competenţe iar modernizarea curriculumului școlar icircn acest aspect devine o etapă valoroasă pentru icircntregul sistem de icircnvăţămicircnt și mai ales pentru cadrele didactice implicate icircn acest proces

Reforma icircnvăţămicircntului secundar-general din R Moldova a icircnceput icircn anul 1996 și s-a soldat cu trecerea de la programele analitice tradiţionale la elaborarea curriculei școlare axate pe obiective educaţionale clasificate icircn obiective genera-lecadru și de referinţă Astfel activitatea pedagogică a fost centrată pe obiective pedagogice iar demersul didactic proiectat icircn baza obiectivelor a vizat formarea de cunoștinţe capacităţi și atitudini necesare elevului

Icircn anul 2003 are loc perfecţionarea curriculei școlare pentru treapta primară iar icircn anul 2006 pentru treapta gimnazială și liceală de icircnvăţămicircnt prin optimi-zarea obiectivelor generalecadru iar cele de referinţă au fost structurate pe trei nivele cunoaștere icircnţelergereaplicare și integrare

Icircn așa fel reforma realizată picircnă acum prin elaborarea și modernizarea curri-culumului școlar a avut semnificaţia unei căi de raţionalizare a acţiunii pedago-gice icircn ceea ce privește formarea intelectuală și afectivă a celui educat ţinicircnd icircn vizor valorificarea potenţialului individual al fiecărui elev Dar experienţa educa-ţională a demonstrat că axarea pe obiective educaţionale a condus la o focalizare excesivă a activităţilor de predare-icircnvăţare pe domeniul cognitiv la nivel de me-morare și ca rezultat acţiunile didactice devin limitate

Formarea integrală a personalităţii elevului este determinată de cele trei do-menii stabilite de psihologie domeniul cognitiv domeniul afectiv și cel psihomo-tor Atingerea acestui nivel de dezvoltare a elevului este posibil prin reorientarea modernizăriiperfecţionării sistemului educaţional comuticircnd accentul pe achizi-ţii finale axate pe formarea competenţelor școlare specifice disciplinei respective

Punerea accentului icircn reforma curriculară actuală pe formarea competenţelor asigură dezvoltarea integrală a elevului deoarece competenţa integrează optim structurile superioare ale personalităţii cognitiv afectiv și psihomotor

Manifestarea competenţei icircnseamnă mobilizarea cunoștinţelor respective specifice fizicii și a unor scheme de acţiune exersate anterior icircn diverse situaţii similare sau relevante icircn care se pun icircn acţiune toate resursele selectate la locul și timpul potrivit

Astfel s-a conturat un model de proiectare a curriculumului școlar capabil să asigure focalizarea actului didactic pe achiziţii finale ale icircnvăţării accentuarea demersurilor acţionale icircn formarea personalităţii elevului icircn raport cu interesele și aptitudinile elevului și cu așteptările societăţii

6 Fizică Astronomie

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare

11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general

Centrarea proiectării curriculare pe obiective educaţionale a devenit nesatisfă-cătoare icircn raport cu scopurile și finalităţile pe care le pune societatea contempora-nă icircn faţa școlii dar și cu tendinţele manifestate la nivel european

Din aceste considerente tendinţele actuale de modernizare sugerează anumite direcţii și anume

ndash comutarea accentului dinspre finalităţi bazate pe obiective educaţiona-le spre finalităţi bazate pe competenţe școlare

ndash comutarea dinspre un curriculum fragmentat și divizat spre un curri-culum integralizat

Astfel icircn anul 2010 are loc modernizarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe

Ca model pedagogic curriculumul modernizat este centrat pebull achiziţiile finale ale icircnvăţării ndash competenţe specifice disciplinei

școlarebull dimensiunile acţionale ale activităţii de formare a personalităţii

elevuluibull cerinţele școlii icircn raport cu interesele aptitudinile elevului și cu

așteptările socialePentru un sistem de icircnvăţămicircnt deschis aflat icircn proces de dezvoltare și apro-

fundare a reformelor cum este sistemul de icircnvăţămicircnt din R Moldova conceptul de competenţă oferă o cale sigură de dezvoltare și modernizare a curriculei școlare deoarece acestea integrează icircn structuri superioare domeniile cognitiv psihomo-tor și atitudinal combină obiectivele pedagogice cu cele sociale și culturale vizicircnd pregătirea elevilor pentru viaţa socială

Icircn educaţie termenul de competenţă a migrat dinspre domeniul profesional-tehnic iar orientarea icircn icircnvăţămicircnt spre formarea de competenţe școlare s-a pro-dus icircn aniirsquo 70 ai secolului al XX-lea icircn SUA icircn procesul studierii experienţei de lucru a profesorilor Acest concept a fost introdus de Noam Chomsky icircn anul 1965 și definit ca aptitudinea de a produce și icircnţelege un număr infinit de enunţuri

7G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

reguli principii acţiuni moduri sau modele practice de a se comporta strategii preferenţiale sau stiluri productive icircn profesie [15]

Icircn R Moldova conceptul de competenţă se utilizează din 1996 odată cu refor-ma icircnvăţămicircntului secundar-general care prevedea elaborarea Curriculumului Naţional la nivel de cunoștinţe capacităţicompetenţe și atitudini Termenul de capacitate a intrat icircn scurt timp icircn uz deţinicircnd primul loc icircn toate activităţile de proiectare și realizare a procesului educaţional care avea ca finalitate o evaluare de tipul examen de capacitate

Definiţiile conceptului de competenţă școlară icircn literatura de specialitate sicircnt foarte diverse astfel icircncicirct există și o unitate de păreri dar și abordări mai specifice ale acestui concept

Pentru orice domeniu de activitate bdquocompetenţa reprezintă condiţia care asi-gură eficienţa activităţii umane iar exersarea eficace a activităţii are loc icircn baza comportamentului care este o funcţie de o serie de icircnsușiri caracteristice icircntregii structuri de interiorizare a individuluirdquo [15]

Icircn continuare vom prezenta cicircteva definiţii comparative ale conceptului de competenţă școlară

ndash Competenţa școlară reprezintă un ansamblu de capacităţi organizate pentru o acţiune sau o serie de acţiuni observabile și măsurabile care rezolvă o situaţie concretă din viaţa cotidiană (UNESCO 2002)

ndash Competenţa este mobilizarea unui ansamblu de resurse icircn vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii-problemă (X Roegiers) [16]

ndash Competenţa școlară este un ansamblusistem integrat de cunoștinţe capacităţi deprinderi și atitudini dobicircndite de elev prin icircnvăţare și mobilizate icircn contexte specifice de realizare adaptate vicircrstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia icircn vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta icircn viaţa reală [11]

Analizicircnd conceptul de competenţă elaborat de către cercetătorul belgian X Roegiers s-a evidenţiat că el este constituit din două noţiuni de bază resursele interne și situaţia semnificativă

Resursele interne ale elevului sicircnt determinate dendash abilităţi cognitive - disponibilităţile intelectuale ale individuluindash abilităţi practice - deprinderile de a realiza activităţi de ordin practicndash valori - suma calităţilor deosebite ale elevuluindash motivaţii - factorii ce determină elevul să acţioneze și să urmărească

anumite scopuriResursele interne includ cunoștinţe capacităţi priceperi deprinderi și atitu-

dini dobicircndite de elev icircn cadrul procesului educaţional

8 Fizică Astronomie

Cunoștinţele reprezintă produsele cunoașterii elevului obţinute icircn cadrul pro-cesul educaţional

Capacităţile sicircnt dezvoltate icircn procesul formării sistemului de cunoștinţe și reprezintă starea de potenţialitate intelectuală a elevului

Deprinderile reprezintă obișnuinţe caracterizate prin execuţii rapide care conduc la optimizrea activităţilor

Priceperea icircn aspect pedagogic este definită ca o capacitate simplă situată la limita deprinderilor Priceperea se dobicircndește pe baza achiziţionării mai multor deprinderi dar spre deosebire de deprinderi priceperile pot fi mai puţin riguroa-se și mai puţin stringent organizate ele fiind flexibile pentru aplicare icircn diverse situaţii

Atitudinea demonstrează modul icircn care se raportează cineva faţă de obiectele și valorile mediului icircnconjurător

Icircn procesul cunoașterii știinţifice elevii icircși dezvoltă capacităţile intelectuale iar ca rezultat icircși formează un ansamblu de cunoștinţe atitudini și deprinderi la diferite discipline de studiu Toate icircmpreună reprezintă resursele interne achiziţio-nate de elevi icircn cadrul procesului educaţional (natural și social)

Situaţia semnificativă este constituită dintr-o serie de situaţii-problemă icircn care se mobilizează un ansamblu de resurse interne și externe pentru rezolvarea ei icircntr-o durată icircndelungată de timp

Icircn mediul educaţional situaţia semnificativă este modelată de profesor și simi-lară realităţii Icircn mediul social situaţia semnificativă există real

O situaţie semnificativă poate fi caracterizată prin [6]bull antrenarea elevului icircn utilizarea unor cunoștinţe care cer a fi exersate

prin experienţa propriebull utilizarea diverselor cunoștinţe dintr-un anumit domeniu icircn contexte

noibull explorarea cunoștinţelor din domenii diferitebull structurarea cunoștinţelor icircn baza unei gicircndiri epistemologicebull stabilirea relaţiilor dintre teorie și practicăbull evidenţierea aportului diverselor cunoștinţe disciplinare icircn rezolvarea

unor probleme complexebull identificarea raportului icircntre ceea ce cunoaște și ceea ce va trebui să

mai icircnveţePh Perrenoud menţionează că o bdquocompetenţă nu rezidă icircn resurse ci icircn mobi-

lizarea acestor resurse Competenţa mobilizează anumite savoir-dire savoir-faire și savoir-ecirctrerdquo

Mobilizarea unui ansamblu de resurse se realizează icircn cadrul unei anumite situaţii semnificative

9G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Deci pentru ca un elev să-și formeze o competenţă este necesar ca elbull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de

sarcina propusă spre rezolvare la finalbull să-și dezvolte deprinderi și abilităţi de a utiliza cunoștinţele icircn anumi-

te situaţii simple pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea cunoștinţelor obţinute

bull să rezolve diferite situaţii-problemă conștientizicircnd cunoștinţele func-ţionale icircn viziune proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care reprezintă anumite probleme din viaţa cotidiană manifesticircnd comportamente și atitudini adică demonstricircnd competenţa

O competenţă școlară are următoarele caracteristici [16]bull Mobilizarea unui ansamblu de resurse Competenţa se bazează mai

icircnticirci pe ansamblul de resurse integrate care reprezintă un volum de cunoștinţe și care vor fi utilizate de elev la rezolvarea unor situaţii semnificative

bull Caracter finalizat resursele sicircnt mobilizate pentru crearea unui pro-dus efectuarea unei acţiuni rezolvarea unei probleme etc

bull Apartenenţa unui ansamblu de situaţii-problemă mobilizarea are loc icircn cadrul unui ansamblu de situaţii bine determinate

bull Caracter disciplinar interdisciplinar și transdisciplinar capacităţile au un caracter transversal pe cicircnd competenţele au un caracter disci-plinar interdisciplinar și transdisciplinar

bull Caracter evaluabil competenţa poate fi măsurată cu claritatea rezol-vării unei situaţii semnificative și cu calitatea rezultatului

Necesitatea de a proiecta forma și dezvolta competenţe icircn cadrul procesului educaţional este astăzi unanim acceptată și privită ca imperioasă icircn majoritatea sis-temelor de icircnvăţămicircnt Specialiștii Uniunii Europene din Comisia pentru Educaţie au formulat următoarele obiective specifice icircnvăţămicircntului secundar-general

bull ameliorarea nivelului de competenţă a personalului didacticbull dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe-cheiebull deschiderea icircnvăţămicircntului către social și funcţionalbull creșterea atractivităţii educaţiei [13]

Icircn acest context Comisia Europeană enunţă finalităţile educaţiei care trebuie asigurate pe parcursul școlarizării prezentate icircntr-un sistem de opt domenii de competenţe-cheie

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternăbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

10 Fizică Astronomie

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionalebull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe interpersonale interculturale și civicebull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorilebull Competenţa antreprenorială

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternă ndash Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gicircnduri sentimente și fapte pe cale orală și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) și de a interacţiona icircntr-un mod adecvat icircn cadrul icircntregii game a contextelor sociale și culturale

bull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină ndash Se bazează pe abilitatea de a icircnţelege de a exprima și de a interpreta gicircnduri sentimente și fapte aticirct pe cale orală cicirct și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) icircntr-o gamă potri-vită de contexte sociale conform nevoilor sale individuale Comunicarea icircntr-o limbă străină apelează și la abilităţile de mediere și icircnţelegere culturală

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologii ndash Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna scădea icircmulţi și icircmpărţi mental sau icircn scris pentru a rezolva o gamă de probleme icircn situaţii de viaţă Alfabetizarea știinţifică se referă la abilitatea și dorinţa de a utiliza cunoștinţele și metodolo-gia menită să explice lumea naturală Competenţa icircn tehnologie este văzută ca icircnţelegere și aplicare a acelor cunoștinţe și metode icircn stare să modifice cadrul natural ca răspuns la nevoile și doleanţele elevilor

bull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionale ndash Competenţa digi-tală implică utilizarea mijloacelor electronice icircn funcție de nevoile personale Aceste competenţe implică gicircndirea logică și critică abilităţi de management al informaţiei și abilităţi dezvoltatate de comunicare

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţi ndash bdquo A icircnvăţa să icircnveţirdquo cuprinde disponibili-tatea de a organiza și de a reglementa propria icircnvăţare aticirct individual cicirct și icircn grup abilitatea de a organiza eficient timpul de a rezolva probleme de a achi-ziţiona a procesa a evalua și a asimila noi cunoștinţe de aplicare a acestora icircntr-o varietate de contexte

bull Competenţe interpersonale interculturale și civice ndash Competenţele de relaţio-nare interpersonale cuprind toate formele comportamentale care pot fi stăpicircnite de un individ ca să fie capabil să participe eficient și constructiv la viaţa socială să rezolve conflictele Abilităţile interpersonale sicircnt necesare pentru interacţiu-nea efectivă icircn mod individual și icircn grup utilizate icircn domenii diferite

bull Competenţa antreprenorială ndash Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă care cuprinde aticirct capacitatea de a introduce schimbări cicirct și abilitatea de a le primi sprijini și adapta la inovaţia adusă de factorii externi

11G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Antreprenoriatul implică asumarea responsabilităţile pentru acţiunile cuiva pozitive și negative dezvoltarea unei viziuni strategice stabilirea obiectivelor și realizarea lor precum și motivaţia de a reuși

bull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorile ndash Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei exprimării creative a ideilor expe-rienţelor și emoţiilor prin intermediul diferitelor medii incluzicircnd muzica ex-presia corporală literatura și artele plastice

Aceste competenţe au fost luate ca bază pentru icircnvăţămicircntul secundar-gene-ral din R Moldova Astfel sistemul de competenţe transversale-cheie stabilit este următorul

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţa de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe acţional-strategicebull Competenţe de autocunoașptere și autorealizarebull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-

municaţionale (TIC)bull Competenţe interpersonale civice și moralebull Competenţe culturale interculturale (de a recepta și a crea valori)bull Competenţe antreprenoriale

Competenţele transdisciplinare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt sicircnt des-cifrate astfel

1) Competenţe de icircnvăţarede a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe de a stăpicircni metodologia de integrare a cunoștinţelor de

bază despre natură om și societate icircn scopul satisfacerii nevoilor și acţionării pentru icircmbunătăţirea calităţii vieţii personale și sociale

2) Competenţe de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţe de a comunica argumentat icircn limba maternălimba de

stat icircn situaţii reale ale vieţiibull Competenţe de a comunica icircntr-un limbaj știinţific argumentatbull Competenţe de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-

ţii reale ale vieţii3) Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

bull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-ţii reale ale vieţii

12 Fizică Astronomie

4) Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiebull Competenţe de a organiza activitatea personală icircn condiţiile tehno-

logiilor aflate icircn permanentă schimbarebull Competenţe de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din

domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile sale

bull Competenţe de a propune idei noi icircn domeniul știinţific5) Competenţe acţional-strategice

bull Competenţe de a-și proiecta activitatea de a vedea rezultatul final de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii

bull Competenţe de a acţiona autonom și creativ icircn diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului

6) Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-municaţionale (TIC)bull Competenţe de a utiliza icircn situaţii reale instrumentele cu acţiune

digitalăbull Competenţe de a crea documente icircn domeniul comunicativ și infor-

maţional și a utiliza serviciile electronice inclusiv reţeaua Internet icircn situaţii reale

7) Competenţe interpersonale civice moralebull Competenţe de a colabora icircn grupechipă a preveni situaţii de con-

flict și a respecta opiniile semenilor săibull Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică solidaritate și coe-

ziune socială pentru o societate non-discriminatoriebull Competenţe de a acţiona icircn diferite situaţii de viaţă icircn baza normelor

și valorilor moral-spirituale8) Competenţe de autocunoaștere și autorealizare

bull Competenţe de gicircndire critică asupra activităţii sale icircn scopul auto-dezvoltării continue și autorealizării personale

bull Competenţe de a-și asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă

bull Competenţe de a se adapta la condiţii și situaţii noi9) Competenţe culturale interculturale (de a recepta și de a crea valori)

bull Competenţe de a se orienta icircn valorile culturii naţionale și a culturi-lor altor etnii icircn scopul aplicării lor creative și autorealizării perso-nale

bull Competenţe de toleranţă icircn receptarea valorilor interculturale

13G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

10) Competenţe antreprenorialebull Competenţe de a stăpicircni cunoștinţe și abilităţi de antreprenoriat icircn

condiţiile economiei de piaţă icircn scopul autorealizării icircn domeniul antreprenorial

bull Competenţa de a-și alege conștient viitoarea arie de activitate profe-sională

La nivelul unităţii școlare tipologia competenţelor rezidă icircnbull competenţe generalebull competenţe intertransdisciplinarebull competenţe specificebull subcompetenţe

Competenţele generale sicircnt specifice icircntregii școlarităţi și vizează finalităţile proceselui educaţional stipulate icircn Standardele educaţionale

Competenţe intertransdisciplinare (transversale) sicircnt specifice pentru cicircteva domenii de studiu șisau unei arii curriculare de exemplu fizica biologia chi-mia

Competenţele specifice sicircnt caracteristice unei discipline școlareSubcompetenţele sicircnt componentele competenţelor specifice care se formează

icircn cadrul unei disciplineAșadar pentru proiectarea curriculumului disciplinar de fizică din pers-

pectiva competenţelor școlare este necesar de defint două tipuri de competenţe a) competenţa generală b) sistemul de competenţe specifice

Competenţa generală are au un grad icircnalt de generalitate și complexitate și se formează pe toată durata școlarizării la bdquoȘtiinţerdquo bdquoFizicărdquo bdquoBiologierdquo bdquoChimierdquo etc

Competenţele specifice disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţa generală ele se formează pe durata fiecărui an de icircnvăţămicircnt reprezenticircnd etape de forma-re a competenţei generale

Competenţa generală prezentată icircn curriculum de Fizică este Competenţa de cunoaștere știinţifică care reprezintă bdquoun ansamblu integrat de resurse interne ale elevului comune disciplinelor școlare bdquoBiologiardquo bdquoFizicardquo bdquoChimiardquo axate pe interacţiuni ale raţionamentului dialectic gicircndirii epistemologice utilizării adec-vate a limbajului știinţific și realizate prin comportamente adecvate icircn vederea rezolvării unor situaţii semnificative modelate pedagogic

Competenţa de cunoaștere știinţifică este constituită din patru componentebull Competenţa intelectualăbull Competenţa metodologică

14 Fizică Astronomie

bull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa atitudinalăcomportamentală

bull Competenţa intelectuală Vizează formarea unui sistem de cunoștinţe fun-damentale de origine teoretică și practică specifice activităţii de cunoaștere a elevului care asigură dezvoltarea capacităţilor superioare ale gicircndirii

bull Competenţa metodologică Cuprinde un sistem de metode de cunoaștere em-pirică și teoretică de cercetare experimentală a unor procese fenomene legi prin tehnologii didactice activeparticipative icircn scopul formării-dezvoltării intelectuale a elevilor

bull Competenţa de comunicare știinţifică Se referă la stăpicircnirea unui limbaj știinţific scris și oral icircn procesul dezvoltării capacităţilor superioare ale gicircndi-rii Limbajul știinţific este o formă de exprimare a ideilor iar formarea lui este determinată de dezvoltarea abilităţilor cognitive

bull Competenţa atitudinalăcomportamentală Reprezintă aticirct procesul de for-mare ndash ca activitate didactice de cunoaștere cicirct și produsul ndash ca sistem de cunoștinţe fundamentale și metodologice ce contribuie la formarea anumitor atitudini și comportamente care se manifestă la elevi icircn rezolvarea a diverse situaţii semnificative

Aceste patru competenţe transversale reprezintă finalităţile generale ale disci-plinelor școlare de la aria bdquoMatematică și Știinţerdquo Competenţele interdisciplinare stabilite și caracterizate mai sus pentru aria curriculară bdquoMatematică și Știinţerdquo servesc drept suport pentru determinarea competenţelor specifice disciplinelor școlare Aceste competenţe se coraportează direct cu conţinuturile știinţifice spe-cifice unui anumit domeniu

Competenţele specifice disciplinei Fizica sicircntbull Competenţa de achiziţii intelectualebull Competenţa de investigaţie știinţificăbull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa de achiziţii pragmaticebull Competenţa de protecţie a mediului ambiant

1 Competenţa de achiziţii intelectuale specifice fizicii constă icircn asimilarea de către elevi a unui bagaj informaţional știinţific specific fizicii care va contri-bui la dezvoltarea capacităţilor de cunoaștere Dobicircndirea instrumentelor și a tehnicilor intelectuale va asigura formarea unei autonomii cognitive a celui educat cu ajutorul căreia acesta va putea opera icircn diferite situaţii de viaţă

Indicatoriibull posedarea unui sistem de cunoștinţe fundamentale

15G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull manifestarea unui raţionament axat pe principiile cunoașterii știinţifice

bull rezolvarea unor probleme cu conţinut specific fiziciibull exersarea cunoștinţelor fundamentale icircn diverse situaţii reale respective

2 Competenţa investigaţională Realizarea activităţilor investigaţionale de către elevi contribuie la stimularea interesului faţă de cunoașterea știinţifică a dis-ciplinei bdquoFizicărdquo Cercetarea experimentală a unor procese fenomene legi va conduce la formarea anumitor atitudini exteriorizate prin comportamente

Indicatoriibull manifestarea unui spirit știinţific de observarebull planificarea unei cercetări (experimentale și teoretice)bull efectuarea unei cercetări experimentale și a unui experiment imagina-

tivbull soluţionarea unor situaţii-problemă și situaţii semnificative

3 Competenţa de comunicare icircn limbaj știinţific al fizicii Limbajul articulat este singurul sistem de transmitere a unei informaţii esenţializate rezultată din cunoaștere și creativitate Gicircndirea este indisolubil legată de limbaj ea nu poate fi dezvoltată icircn afara limbajului Prin limbaj gicircndul se formează se for-mulează și se dezvoltă continuu

Indicatoriibull angajarea icircn discuţii constructive asupra unor probleme din natură

utilizicircnd terminologia știinţificăbull expunerea liberă și coerentă a informaţiei știinţifice icircn scris și oralbull argumentarea știinţifică a rezultatelor obţinute experimentalbull realizarea unei comunicări știinţifice

4 Competenţa de protecţie a mediului ambiant La momentul actual educaţia are un rol primordial icircn restabilirea raporturilor armonioase dintre om și na-tură Educaţia oferă perspective de icircmbunătăţire a calităţii mediului ambiant prin formarea la liceeni a spiritului ecologic Astfel cunoașterea de către elevi a regulilor și normelor de comportament icircn natură valorificarea naturii for-marea de atitudini și comportamente faţă de aceasta va contribui la protecţia resurselor naturale și a mediului ambiant

Indicatoriibull identificarea problemelor de mediu din localitate regiune ţară pe pă-

micircnt apărute icircn rezultatul proceselor tehnologicebull respectarea normelor unui comportament civilizat de protecţie a me-

diului ambiant

16 Fizică Astronomie

bull angajarea conștientă icircn activităţi de protecţie a mediului ambiant la nivel local

bull valorificarea consecinţelor degradării mediului ambiant pentru natu-ră societate și sănătatea personală

Subcompetenţele disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţele specifice fiind niște componente ale acestora care se formează pe parcursul claselor liceale de icircnvăţămicircnt Subcompetenţele sicircnt racordate conţinutului știinţific din fiecare capitol icircn concordanţă cu rolul și aplicaţiile practice icircn viaţa cotidiană Icircn baza lor profesorul formulează obiectivele operaţionale la lecţiile respective selecticircnd și particularizicircnd (diversificicircnd) după caz sarcinile de icircnvăţare asociate conţinutu-rilor icircn scopul asigurării progresului școlar al tuturor elevilor

Prezentăm icircn continuare componentele structurale ale curriculumului școlar de fizică elaborat icircn baza competenţelor

PreliminariiI Concepţia didactică a disciplineiII Competenţe-cheietransversaleIII Competenţe-cheietransversale și competenţe transdisciplinare

pe trepte de icircnvăţămicircntIV Competenţe specifice ale disciplineiV Repartizarea temelor pe clase și unităţi de timpVI Subcompetenţe conţinuturi activităţi de icircnvăţare și evaluare pe clase

Clasa

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de icircnvăţare și evaluare (recomandate)

VII Strategii didactice orientări generaleVIII Strategii de evaluare (1-2 pag)

Recomandări bibliografice

17G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe com- petenţe și dezvoltarea personalităţii elevului

Dezvoltarea curriculumului școlar din perspectiva competenţelor impune noi finalităţi educaţionale care au ca punct de plecare profilul de formare a absolven-tului din icircnvăţămicircntul secundar-general

Profilul de formare a absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Cur-riculumului naţional și descrie așteptările faţă de absolvenţii icircnvăţămicircntului se-cundar-general la finele școlarităţii

Profilul absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-general presupune caracte-risticile următoare [13]

bull posedă atitudine binevoitoare faţă de ceilalţi oameni respectarea liber-tăţii și demnităţii lor

bull manifestă abilităţi de colaborare constructivăbull se implică icircn dezvoltarea unei societăţi democraticebull respectă legile obligaţiunile și responsabilităţile sale civicebull se percepe ca parte componentă a poporului său cetăţean percepe le-

găturile sale cu Europa și cu icircntreaga comunitate umanăbull respectă cultura poporului său deţine idei și reprezentări despre cul-

tura altor popoare manifestă atitudine respectuoasă fără prejudecăţibull manifestă atitudine responsabilă faţă de mediu și resursele naturale icircn

activitatea sa și viaţa cotidianăbull manifestă icircncredere icircn forţele proprii demnitate și spirit autocriticbull demonstrează responsabilitate pentru propria formarebull se orientează la valorile etice fundamentale icircn activitate și viaţa coti-

diană sacralitatea fiinţei umane refuz la violenţă libertate dreptate onestitate responsabilitate

bull demonstrează receptivitate față de valorile estetice icircși cultivă senti-mentul sublimului

bull valorifică modul sănătos de viaţă icircși dezvoltă corpul și spiritulbull demonstrează gicircndire sistemică creativă și critică deţine capacităţi de

autodezvoltarebull tinde să conceapă esenţa să descopere cauzele fenomenelor legăturile

dintre ele manifestă abilităţi și motive de icircnvăţarebull este capabil să-și găsească locul său icircntr-o lume icircn schimbare este

conștient de necesitatea de a munci pentru dezvoltarea sa și a societă-ţii este gata să-și caute un loc de muncă potrivit

18 Fizică Astronomie

Profilul absolventului se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate icircn legi și icircn alte documente de politică educaţională precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor de aceea considerăm necesar și oportun cunoașterea de către fiecare cadru didactic a particularităţilor de vicircrstă specifice elevilor de la treapta liceală

Adolescenţa este perioada conturării definitive a personalităţii stabilizării prin-cipalelor ei structuri psihice și de constituire a liniilor de perspectivă ale vieţii

Evoluţia intelectuală a adolescentului este determinată calitativ prin modali-tatea de rezolvare a sarcinilor iar cantitativ ndash prin viteza acesteia Este o perioadă de expansiune a operaţiilor psihice cu potenţial formativ al memoriei logice La această etapă de vicircrstă se dezvoltă imaginaţia reproductivă și creativă pe fundalul spiritului de observaţie [23] Dorinţa de a se afirma social sporește motivaţia in-trinsecă imaginaţia fiind o premisă a gicircndirii logice Se dezvoltă intens gicircndirea logico-abstractă divergentă și convergentă

Una dintre necesităţile adolescentului este bdquonevoia de cunoaștererdquo care poate fi satisfăcută datorită faptului că la această etapă inteligenţa generală a copilului se apropie de icircncheiere [21] Se consolidează structurile gicircndirii logico-formale capacitatea de interpretare și evaluare de planificare de anticipare spiritul critic și autocritic Se dezvoltă caracterul de sistem al gicircndirii dar și unele instrumente ale activităţii intelectuale capacitatea de argumentare și contraargumentare ca-pacitatea de demonstrare capacitatea de elaborare a unor ipoteze

Adolescenţii sicircnt capabili de a prelucra eficient informaţia graţie bdquointelectuali-zării memorieirdquo [4 p 8-10] Astfel icircn această perioada are loc o acumulare activă de cunoștinţe iar datorită intelectualizării memoriei informaţia se reţine și se reproduce utilizicircndu-se pe larg gicircndirea

M Crăciun stabilește patru caracteristici ale gicircndirii adolescentuluindash gicircndirea critică ndash ideile celorlalţi sicircnt puse icircn discuţie și sicircnt luate icircn

calcul ideile alternative De asemenea elevii pot să prevadă consecinţe-le alegerii unei alternative

ndash gicircndirea abstractă ndash reprezintă capacitatea de a raţiona logic asupra unor probleme abstracte și deschide calea spre operare asupra unor probleme de ordin social sau ideologic

ndash multidimensionalitatea ndash este capacitatea de a analiza problemele din mai multe unghiuri de vedere

ndash relativismul ndash se pun la icircndoială afirmaţiile celorlalţi și nu se acceptă faptele sau adevărurile absolute [9 p21]

Gicircndirea știinţifică se deosebește de cea obișnuită prin mecanismul de orga-nizare Astfel la adolescenţi sicircnt prezente toate premisele de vicircrstă necesare dez-voltării gicircndirii știinţifice care va conduce la formarea competenţei de cunoaștere știinţifică cheie a disciplinei școlare bdquoFizicărdquo Iar creaţia știinţifică este bdquorezultatul

19G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

instinctului nostru al tendinţei de a satisface necesitatea nativă de a cunoaște a clarifica a face ordine icircn haosul necunoașterii care ne icircnconjoarărdquo [29 p 80] Cunoștinţele adolescentului ideile și noţiunile elaborate pe baza judecăţilor legi-lor știinţifice pe care le-a asimilat bdquose icircncheagă icircntr-un sistem unitar de vederirdquo faţă de realitatea icircnconjurătoare [3] Formarea concepţiei știinţifice este condiţio-nată de activitatea cadrului didactic care trebuie să valorifice conţinutul obiec-tivelor de icircnvăţămicircnt icircn sensul formării unui sistem unitar de idei generale cu referire la fenomenele naturii

Operaţiile gicircndirii sicircnt transformări mentale ale obiectelor și fenomenelor care nu pot fi prelucrate decicirct prin intermediul limbajului

ndash analiza (desfacerea icircntregului icircn părţi componente)ndash sinteza (refacerea icircntregului necesitatea utilizării limbajului)ndash comparaţia (relevarea asemănărilor și a deosebirilor dintre obiectele

gicircndirii pe baza unui criteriu)ndash abstractizarea (reţinerea unor icircnsușiri prin renunţarea la altele)ndash generalizarea (formarea claselor pe obiecte și forme presupune inter-

venţia limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semni-ficaţiilor corespunzătoare)

ndash concretizarea (determinarea caracteristicilor) [26]Rezolvarea de probleme care include procesele de mobilizare a resurselor psi-

ho-nervoase pentru depășirea obstacolului cognitiv este regimul icircn care func-ţionează de regulă gicircndirea ndash imposibilă icircn lipsa verbalizări și prezentă pe tot parcursul activităţiilor educaţionale realizate de adolescent punerea de probleme emiterea ipotezelor icircntocmirea planului mental

Ca factor cognitiv intelectual al icircnvăţării și al reușitei școlare memoria este importantă din unghiul de vedere al tuturor proceselor implicate [24 p 365] Me-moria ca proces psihic de cunoaștere prezintă caracteristici și proprietăţi aparte Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psi-hice ceea ce influenţează dezvoltarea funcţiilor psihice de cunoaștere De cele mai dese ori elevii la vicircrsta adolescenţei continuă să icircnveţe ei sicircnt nevoiţi să re-nunţe la icircnvăţarea pe de rost a materiei cu ajutorul repetărilor continue Odată cu complicarea proceselor de icircnvăţare și dezvoltarea capacităţilor intelectuale elevii icircncep să transforme textul sau materia studiată simplificicircnd memorizarea și re-producerea acesteia icircnsușind astfel diverse modalităţi mnemice Reproducicircnd materia de studiu majoritatea adolescenţilor redau sensul ei

Icircn adolescenţă se dezvoltă activ memoria logică voluntară și intermediară Pe fonul memoriei logice icircncetinește dezvoltarea memoriei mecanice fapt care se soldează cu un șir de efecte negative de exemplu la icircnsușirea obiectelor noi de studiu se majorează și volumul de informaţie care necesită a fi asimilat mecanic Astfel icircn legătură cu această tendinţă de dezvoltare mulţi adolescenţi se plicircng de

20 Fizică Astronomie

o insuficienţă a memorie iar frecvenţa acestor plicircngeri este chiar mai icircnaltă decicirct la școlarul mic

Odată cu vicircrsta se schimbă și coraportul dintre gicircndire și memorie Studiul proceselor mnemice la adolescenţi a stabilit că gicircndirea determină particularită-ţile de memorizare

Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psihice ceea ce influenţează activităţile psihice de cunoaștere Astfel icircn preado-lescenţă și adolescenţă valoarea productivităţii memorizării involuntare scade mărindu-se procentual memoria voluntară

Pe baza cercetărilor teoretico-practice s-a constatat că activitatea intelectuală interesul pentru conţinutul știinţific și procesul de cunoaștereicircnvăţăre sicircnt in-dispensabile dezvoltării intelectuale și reușitei școlare La unii elevi cu nereușită școlară se evidenţiază un nivel intelectual icircnalt dar o motivaţie negativă care nu le permite realizarea posibilităţilor intelectuale [17]

Unii profesori interpretează motivaţia ca pe un fenomen complex și greu de icircnţeles și dacă acesta este icircnţeles oricum este greu de motivat elevii bdquoAș vrea să știu ce conduce elevul spre performanţă Acel ceva l-aș da elevilor mei și mie icircn-sumirdquo [25]

Pe baza celor expuse mai sus putem deduce că evoluţia cognitivă icircn perioada adolescenţei include

bull prelucrarea eficientă a informaţiei știinţifice datorită unei dezvoltări mai avansate a proceselor psihice și anumendash dezvoltarea gicircndirii logico-abstracte divergente și convergentendash sporirea dezvoltării memoriei logice faţă de memoria mecanicăndash dezvoltarea mai avansată a imaginaţiei pe fundalul dezvoltării spiri-

tului de observaţiendash consolidarea structurilor gicircndirii logico-formale a capacităţilor de

interpretare și evaluare de planificare de anticipare a spiritului cri-tic și autocritic

ndash formarea caracterului de sistem al gicircndiriibull prezenţa tuturor premiselor necesare dezvoltării gicircndirii știinţificebull necesitatea integralităţii icircn cunoaștere și realizarea activităţilor de

cunoaștere prin acţiuni activebull mobilizarea gicircndirii este condiţionată de obstacolul cognitiv

Icircn baza studiului analitic privind dezvoltarea cognitivă a elevilor de vicircrstă adolescentă s-a determinat existenţa obiectivă a caracterului de sistem al gicircn-dirii al raţionamentului logico-abstract care necesită realizarea activităţilor de cunoaștere prin acţiuni active și interactive Astfel putem concluziona că la elevii de vicircrstă liceală sicircnt prezente toate premisele care favorizează formarea de compe-

21G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tenţe școlare icircn general și icircn special formarea competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo competenţa de achiziţii intelectuale competenţa de investigaţie știinţifică competenţa de comunicare știinţifică competenţa de achiziţii pragmatice compe-tenţa de protecţie a mediului ambiant

Capacităţile atitudinile competenţelor și valorilor vizate de profilul de forma-re a absolventului au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele icircnvăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum

Trecerea de la un curriculum centrat pe obiective pedagogice la un curriculum bazat pe competenţe școlare solicită proiectarea unui model pedagogic Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe poate fi reprezentat schematic astfel [13]

Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe

22 Fizică Astronomie

Așadar demersul de dezvoltare a curriculumului școlar icircn termeni de com-petenţe solicită următoarea construcţie a finalităţilor icircn icircnvăţămicircntul secundar-general

1) Elevul cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii2) Profilul de formare a absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-gene-

ral conceput icircn raport cu idealul educaţional și cu nevoile sale de for-mare

3) Sistemul de principii și de valori ale educaţiei angajate icircn acest scop4) Sistemul de competenţe-cheie transversaletransdisciplinare stabilite

pe trepte de icircnvăţămicircnt care să se regăsească icircn profilul de formare5) Sistemul de competenţe generalepe arii curriculare care derivă din

competenţele-cheie stabilite ca standarde educaţionale6) Sistemul de competenţe specificepe discipline școlare [13]

Acest model a determinat finalităţile proiectate icircn termeni de competenţe care vor asigura articularea tuturor componentelor curriculare angajate icircn acţiunea integrată de predare-icircnvăţare-evaluare a propriei paradigme curriculare

Icircn scopul argumentării necesităţii trecerii de la un curriculum axat pe obiecti-ve pedagogice la un curriculum centrat pe elev pe formarea-evaluarea de compe-tenţe vom utiliza următorul raţionament logic

a Misiunea școlii este să formeze cetăţeni productivib Pentru a fi un cetăţean productiv individul trebuie să fie icircnzestrat pe

parcursul școlarităţii cu un ansamblu de competenţe-cheie care să-i permită să icircndeplinească sarcini semnificative din viaţa reală

c Din aceste considerente școala trebuie să formeze elevilor competenţe necesare icircn viaţa reală adică să-i icircnveţe să icircndeplinească eficient anu-mite sarcini pe care le vor realiza și icircn afara școlii

d Pentru a determina reușita elevilor icircn viaţă școala trebuie să-i pună icircn condiţii de instruire și evaluare autentică și să verifice icircn permanenţă gradul de formare al competenţelor

Avantajele curriculumului bazat pe competenţendash furnizează procesului de icircnvăţămicircnt direcţii mai clare de formare-dez-

voltare a personalităţii elevuluindash sugerează o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a

competenţelor școlarendash se racordează la nevoile de formare ale elevului și la cerinţele vieţii so-

cialendash schimbă misiunea școlii icircn condiţiile societăţii bazate pe cunoaștere

23G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash icircnzestrează elevii pe parcursul școlarităţii cu un ansamblu de compe-tenţe funcţionale care le va permite icircndeplinirea unor sarcini semnifi-cative din viaţa reală

ndash focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevuluindash ca punct de plecare este profilul de formare al absolventului din icircnvă-

ţămicircntul secundar generalndash sprijină valorile promovate de școala contemporanăndash are deschidere spre conţinuturi pluri- inter- și transdisciplinarendash raportează achiziţiile dobicircndite de către elev icircn contexte concretendash sporește libertatea profesoruluindash evaluarea devine formativă la fiecare etapă a icircnvăţăriindash oferă elevului libertate icircn manifestarea și valorificarea propriului in-

telectndash reflecta așteptările sociale referitoare la ceea ce va ști va ști să facă și

cum va fi elevul la o anumită treaptă de icircnvăţămicircnt icircntr-un anumit do-meniu de studii

Icircn acest context G Văideanu menţionează bdquonimeni nu mai consideră astăzi satisfăcătoare soluţia icircmprospătării programelor prin reduceri și adăugări de teme icircn care vor trebui selecţionate și organizate valorile știinţifice pentru a fi puse icircn lucru icircn vederea formării unei gicircndiri caracterizate prin receptivitate flexibilita-te creativitaterdquo [22 p11] Acest adevăr pedagogic ghidează practica educaţională spre necesitatea de formare a competenţelor școlare

13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo

Perfecţionarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe prevede cen-trarea acestuia pe următoarele cerinţe

ndash pe achiziţiile finale ale icircnvăţăriindash pe dimensiunile funcţionaleacţionale icircn formarea personalităţii

elevuluindash pe definirea clară a ofertei școlii icircn raport cu interesele aptitudinile

elevului și așteptările societăţiiFormarea competenţei școlare include patru etape [6 7 11]

bull cunoștinţe fundamentalebull cunoștinţe funcţionalebull cunoștinţe interiorizatebull cunoștinţe exteriorizate (adică competenţe)

24 Fizică Astronomie

Etapa cunoștinţelor fundamentale Această primă etapă se asociază verbului bdquoa știrdquo Potrivit acestei etape cel ce icircnvaţă trebuie să primească mai icircnticirci o sumă de in-formaţii care se transformă icircn cunoștinţe proprii elevului or acestea vor constitui sursa pentru achiziţia procedurilor ori a strategiilor de rezolvare a problemelor

Etapa cunoștinţelor funcţionale Pentru elev nu este suficient să posede anu-mite cunoștinţe știinţifice el trebuie și să le poată aplica icircn anumite situaţii Etapa a doua de formare a competenţei se asociază prin activităţi de tipul bdquoa ști să facirdquo care transformă cunoștinţele fundamentale icircn cunoștinţe funcţionale

Etapa cunoștinţelor interiorizate La cea de-a treia etapă cunoștinţele func-ţionale sicircnt interiorizate și devin abilităţi deprinderi comportamente rezultate Această etapă caracterizată prin activităţi de tipul bdquoa ști să fiirdquo exprimă ceea ce este icircn esenţa sa individul cu toate componentele sale icircn integralitatea sa și vizea-ză modalitatea de a cunoaște și de a icircnţelege situaţiile din viaţă de a reacţiona și a acţiona de a se comporta icircn situaţii necunoscute conform propriului fel de a fi

Etapa cunoștinţelor exteriorizate Rezolvarea oricărei situaţii semnificative implică transferul celor trei tipuri de activităţi de cunoaștere icircn activitatea bdquoa ști să deviirdquo La această etapă elevul operează cu cunoștinţele interiorizate persona-lizate conștientizate interrelaţionate ierarhizate și propune strategii proprii de acţiune aplicicircndu-le icircn practică elaborează și pune icircn practică un proiect de lucru evaluează și ajustează propriile activităţi Activitatea bdquoa ști să deviirdquo este o activita-te de sinteză a procesului de cunoaștere icircn care resursele interne ale elevului se ex-teriorizează prin anumite acţiuni concrete realizate icircntr-o situaţie semnificativă

Așadar pentru ca un elev să-și formeze o anumită competenţă specifică disci-plinei bdquoFizicărdquo este nevoie ca el

bull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de problema care va trebui rezolvată icircn final

bull să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștinţele icircn situaţii concrete pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea lor

bull să rezolve diverse situaţii-problemă conștientizicircnd icircn așa fel cunoștinţele funcţionale icircn viziunea proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care prezintă anu-mite probleme complexe din viaţa cotidiană manifesticircnd comporta-menteatitudini conform achiziţiilor finale așteptate adică competenţe

Aceste cerinţe pot fi prezentate printr-o schemă ca etape succesibile și progre-sive de parcurgere icircn formarea competenţei și anume [13 11]

Cunoștinţe rarr Funcţionalitate rarr Conștientizare rarr Acţiune rarr ComportamentAtitudine

25G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina bdquoFizicardquo perfec-ţionat icircn termeni de competenţe școlare reprezintă organizarea procesului educa-ţional raportat la centrarea pe achiziţii finale concrete adică pe competenţe

Metodologiei formării competenţelor școlare icirci revine misiunea de a pune ba-zele unei icircnvăţări conștiente raţionale inteligente realizate la nivel superior de activitate intelectuală Relizarea și formarea intelectuală urmărește implicarea in-tensă profundă și deplină a celui educat iar o lecţie o anumită activitate didacti-că este dinamică numai atunci cicircnd are la bază un demers euristic de stimulare a interesului curiozităţii dorinţei de a afla și acţiona icircntr-o manieră proprie

Deci metodologia de formare a competenţelor școlare specifice fizicii pune ac-cent pe instruirea interactivă

Instruirea interactivă pune accentul pe construirea cunoștinţelor individuale astfel icircncicirct elevii devin subiecţi activi ai unei practici educaţionale ghidate de ne-cesităţile personale Această activitate le permite să-și formeze propria cunoaștere știinţifică și să-și modeleze propria personalitate

Literatura de specialitate evidenţiază următoarele caracteristici ale instruirii interactive [1]

ndash Participarea activă a elevilor la construirea propriei cunoașterindash Construirea cunoașterii icircn baza cunoștinţelor și deprinderilor avutendash Aplicarea autoevaluării și lucrului icircn colaborarendash Monitorizarea propriului demers de icircnvăţare icircn scopul dezvoltării unei

strategii propriindash Autenticitatea icircnvăţării și evaluăriindash Icircnvăţarea icircn ritm propriu

Cercetările psihologice pedagogice sociale antropologice recente schimbă viziunea asupra elevului și rolul lui icircn propria dezvoltare Astfel icircn prezent elevul este tratat ca subiect ceea ce presupune participarea lui activă icircn procesul de for-mare a propriei personalităţi din momentul nașterii

Teoreticieni precum J Dewey L Vicircgotski J Piaget E Erickson D B Elco-nin au contribuit prin teoriile lor asupra dezvoltării copilului la conturarea unei concepţii icircn care copilul este autorul propriei icircnvăţări [19] Sursa cunoașterii o constituie diversitatea experienţelor cognitive sociale emoţionale fizice pe care copilul le trăiește

Viziunea modernă asupra dezvoltării icircn ontogeneză a solicitat o restructurare a concepţiei asupra rolului educaţiei din perspectiva asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea integrală a elevului icircn funcţie de potenţialul de care dispune Această nouă viziune a generat ideea centrării educaţiei pe copil devenită popu-lară icircn mai multe ţări inclusiv icircn Republica Moldova

26 Fizică Astronomie

Centrarea educaţiei pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor na-turale proprii copilului pe care cadrul didactic trebuie să le urmeze să le stimule-ze și să le valorifice icircn construirea contextelor și situaţiilor icircn care elevul icircnvaţă

Centrarea educaţiei pe copil are la bază teoria constructivistă a icircnvăţăriiIdeea centrală a constructivismului rezidă icircn faptul că cunoașterea umană se

construiește printr-un proces creator și activ iar cei ce icircnvaţă icircși construiec o nouă cunoaștere pe temeliile icircnvăţării anterioare

Constructivismul este o teorie a cum se cunoaște realitatea dar a devenit și o teorie a cum se icircnvaţă punicircndu-se accentul pe proceduri strategii cognitive in-dividuale și colaborative

Rădăcinile constructivismului le găsim icircn antichitatea clasică și anume icircn dia-logurile lui Socrate icircn cadrul cărora prin icircntrebări directe profesorul stimula ele-vul să sesizeze propriile greșeli icircn procesul gicircndirii Mai ticircrziu aceste idei au fost dezvoltate de către J Piaget J Dewey L Vicircgotski J Bruner Ausubel [19 p 99]

E Joiţa enumeră avantajele consrtuctivismului și anumendash Icircnvăţarea se referă la construirea de noi cunoștinţe și nu achiziţia lor

prin transmitere-receptare-icircnsușirendash Se bazerază pe reflecţie experienţă anterioarăndash Icircnvăţarea este un proces de interiorizare a modului de cunoașterendash Este o icircnvăţare activă elevii cauticircnd singuri răspunsuri și soluţii la di-

verse problemendash Icircncurajează autonomia cognitivă și acţionalăndash Urmărește dezvolatrea de capacităţi formarea de competenţe abilităţindash Icircnvăţarea este verificată intern apoi mediată de către elev și verbalizată

pentru a finalzată cu discuţii icircn grup recăutări reconstrucţii alterna-tive

ndash Icircnvăţarea este transferabilă icircn noi contextendash Se bazează pe experienţele de icircnvăţare ale elevilor pentru a genera noi

experienţe de icircnvăţarendash Presupune construirea și reconstruirea realităţii de către fiecare elev icircn

baza propriei experienţendash Icircnvăţarea pornește de la descoperire și construcţie personală și conti-

nuă cu dezbateri [14]

C L Oprea enumeră beneficiile constructivismului care sicircnt exprimate prinbull Elevii icircnvaţă mai activ atunci cicircnd participă la construirea cunoașterii

proprii decicirct atunci cicircnd sicircnt simpli auditoribull Educaţia poate fi realizată mai eficient dacă activitatea este concentra-

tă pe activitatea gicircndirii icircnţelegerea și cunoașterea activă

27G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Cunoștinţele icircnsușite sicircnt transferabile și aplicabile icircn diverse contextebull Prin icircnvăţarea de tip constructiv elevul devine conștient de propriile

achiziţii pe care le interiorizează ca urmare a descoperirilor investiga-ţiilor realizate chiar de el

bull Constructivismul promovează icircnvăţarea din viaţa reală și pentru viaţa reală stimulicircnd curiozitatea și interesul elevului

bull Teoria constructivistă a icircnvăţării are ca finalitate formarea de compe-tenţe prin strategii didactice interactive [19]

Este foarte important ca informaţiile asimilate să fie integrate icircn cunoștinţe iar cunoștinţele să fie integrate și relaţionate icircn scheme cognitive care dau sens cunoașterii Anume aceste integrări succesive constituie ansamblul de procese care permit a evita acumulările neconstructiviste de informaţii știinţifice inutile pentru elev

Instruirea interactivă pune la bază demersurile euristice bazate pe problema-tizare și descoperire

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

După cum se menţionează icircn [12] există următoarele tipuri de descoperiribull Descoperire inductivă ndash pornește de la premise particulare și stabilește

pe bază de raţionamente concluzii generalebull Descoperirea deductivă ndash pornește de la noţiuni idei legi și principii

generale prin care se ajunge la judecăţi particularebull Descoperirea transductivă ndash are la bază raţionamente transductive aso-

ciate cu gicircndirea artisticăbull Descoperirea prin analogie ndash are la bază raţionamentul analogic stabi-

lindu-se relaţii logice icircntre dateProblematizarea și descoperirea sicircnt integrate și integrabile icircn cadrul demer-

sului euristic Activitatea de cunoaștere a elevului finalizată cu actul descoperirii are sens numai icircn cazul cicircnd acesta este declanșat prin punerea unei probleme

28 Fizică Astronomie

Această deducţie explică legătura stricircnsă dintre problematizare și descoperire Astfel desoperirea este dependentă de existenţa situaţiei-problemă deoarece se realizează icircntr-un cadru problematizat iar rezolvarea unei probleme implică o descoperire

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

Problematizarea după M Bocoș bdquopresupune un ansamblu de procedee și realităţi operaţionale care impulsionează cunoaștereardquo [1 p 23] V Bunescu definește problematizarea ca fiind bdquoo cale de rezolvare a contradicţiilor icircn proce-sul cunoașteriirdquo [12 p 79]

Obiectivul principal al problematizării ca metodă de predare este formarea la elevi a capacităţilor de a sesiza de a pune și de a formula probleme și a le rezolva iar predarea problematizată icircși propune ca scop să-l icircnveţe pe elev să gicircndească [1 p 12-13]

Problematizarea plasează elevii icircn situaţia de a reflecta a icircntreba și a se icircntre-ba a căuta soluţii și a le verifica experimental și logic reprezenticircnd pentru disci-plina bdquoFizicărdquo o modalitate de cunoaștere a realităţii la un nivel cicirct mai avansat al cunoașterii știinţifice

Esenţa problematizării o constituie bdquoproblemardquo conceperea construirea și re-zolvarea acesteia Etimologia termenului bdquoproblemărdquo provine din grecescul bdquopro-blemardquo care semnifică ceva ce există icircn faţa sinelui și icircmpiedică avansarea sau ceva care este pus icircn discuţie și care devine obiect de dezbatere Astfel se conturea-ză cele două dimensiuni ale problemei enigma și controversa Definirea problemei are la bază existenţa unui conflict cognitiv generat de raportul dintre cunoscut și necunoscut acest conflict dezvăluie sau generează contradicţii dificultăţii incer-titudini care vor fi icircnlăturate grație efortului de gicircndire și acţiune pe care elevul icircl va depune pe parcursul rezolvării problemei

Icircn cazul cicircnd problema are o soluţie cunoscută icircncă icircnainte ca problema să fie pusă ea se transformă icircntr-un exerciţiu Problema ca exerciţiu-problemă repre-zintă un mijloc pentru dobicircndirea sau dezvoltarea cunoștinţelor icircntr-un anumit domeniu Desigur că pentru cel care icircnvaţă soluţia nu este cunoscută

Problema ca situaţie problematizată reprezintă un ansamblu de elemente cu-noscute și necunoscute aflate icircntr-o anumită conexiune avicircnd ca element princi-pal bdquoicircntrebarea-problemărdquo Icircntrebările-problemă sicircnt stimulente pentru avansarea cunoașterii Icircntrebarea-problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restricircnsă ca dificultate sau complexitate care abordează doar o singră temă dar care nu permite răspunsuri reproductive Icircntrebările problemă ca forme producti-ve ale gicircndirii reprezintă un stimulent pentru avansarea cunoașterii Prin funcţia

29G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

lor euristică icircntrebările stimulează curiozitatea și dorinţa cunoașterii antrenează efortul icircn depășirea dificultăţilor oferă șansa trăirii satisfacţiei cunoașterii

Situaţia-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu conflictual ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi experienţa anterioară și elementul de nou-tate și surpriză necunoscutul cu care se confruntă elevul Acest conflict incită la căutare descoperire la intuirea unor soluţii noi

Situaţiile-problemă pot fi clasificate icircnbull Situaţia surprizei apare la cunoașterea de către elevi a fenomenelor

faptelor care provoacă nedumeriri și par paradoxale la prima vederebull Situaţia conflictului se utilizează de obicei la studierea teoriei fizice și a

experienţelor fundamentalebull Situaţia presupunerii constă icircn admiterea altei legităţi sau altui feno-

menbull Situaţia discordanţei apare icircn cazul icircn care experienţa empirică intră icircn

contradicţie cu datele știinţificebull Situaţia nedeterminării apare atunci cicircnd problema formulată nu dis-

pune de date suficiente pentru soluţionarebull Situaţia dezminţirii apare icircn cazul icircn care elevii demonstrează nete-

meinicia unei idei sau unui proiect [28]Icircn opinia lui T V Kudreavţev există mai multe tipuri de situaţii problematice

care se creează atunci cicircndndash apare un dezacord icircntre vechile cunoștinţe ale elevului și cerinţele im-

puse de rezolvarea unei noi problemendash elevul trebuie să aleagă dintr-un lanţ sau sistem de cunoștinţe uneori

incomplet numai pe acelea care icirci vor fi necesare icircn rezolvarea situa-ţiei urmicircnd să completeze datele ce lipsesc

ndash elevul este pus icircn faţa unei contradicţii icircntre modul de rezolvare posi-bil din punct de vedere teoretic și dificultatea de transpunerea a teo-riei icircn practică

ndash elevului i se cere să aplice icircn condiţii noi cunoștinţele anterior asimi-late [12]

La baza situaţiei-problemă se află contradicţia dintre cunoscut și necunoscut astfel se pot enumera trei tipuri de contradicţi

bull Contradicţia dintre cunoștinţele empirice formate la elevi din experi-enţa de viaţă și cunoștinţele știinţifice care trebuie formate icircn procesul educaţional

bull Contradicţia dintre cunoștinţele tradiţionale ale elevilor și cele modernebull Contradicţiile existenţei obiective a realităţii

30 Fizică Astronomie

Ansamblul de situaţii-problemă dintr-un anumit domeniu constituie o bdquositua-ţie semnificativărdquo

Situaţiile-problemă și situaţia semnificativă reprezintă condiţiile necesare sus-ţinerii efortului de gicircndire care condiţionează avansarea spre competenţe Fiecare din componentele sale icircntrebarea-problemă exerciţiul-problemă situaţia-proble-mă situaţia semnificativă icircși are un loc al său la orice etapă de icircnvăţămicircnt și la orice etapă de formare a competenţei școlare

Așadar metodologia de formare a competenţelor specifice fizicii axate pe in-struirea interactivă include

ndash pentru etapa I Formarea cunoștinţelor fundamentale ndash problemandash pentru etapa II Formarea cunoștinţelor funcţionale - exerciţiul-pro-

blemăndash pentru etapa III Formarea cunoștinţelor interiorizate ndash situaţia-pro-

blemăndash pentru etapa IV Formarea cunoștinţelor exteriorizate ndash situaţia sem-

nificativăProblematizarea și descoperirea permit folosirea icircn procesul educaţional a

strategiilor mentale și a activităţilor care stimulează operaţiile gicircndirii analiza sinteza comparaţia abstractizarea etc judecăţile și raţionamentele elevilor ofe-rindu-le posibilitatea de a dobicircndi cunoștinţe icircn mod independent

Actul de predare-icircnvăţare presupune activarea unor procese psihice transpu-se icircn pași didactici pași prin care elevul icircnvaţă să icircnveţe să știe să facă și să fie El parcurge pași psihici ai cunoașterii prin intermediul unor tehnici proactive de icircnvăţare

Diversitatea metodelor și procedeelor utilizate icircn activitatea didactică repre-zintă gradul de pregătire metodică a profesorului competenţa sa profesională prin care dezvoltă interesul creativitatea și motivaţia pentru icircnvăţare a elevilor Valoarea formativă a acestor metode este condiţionată de

ndash dezvoltarea și consolidarea structurilor cognitivendash stimularea spiritului de cunoașterendash stilul activ de muncăndash cultivarea autonomiei și curajului icircn susţinerea propriei poziţiindash formarea competenţelor școlare

Teoriile moderne ale invăţării fundamentează actul didactic icircn jurul activităţii de icircnvăţare Pentru ca icircnvăţarea școlară să fie interactivă constructivă cogniti-vă și metacognitivă cadrul didactic trebuie să monitorizeze continuu activitatea elevilor

Pentru proiectarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal exis-tă experienţa proiectării didactice centrate pe obiective de referinţă și obiective

31G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

operaţionale Obiectivele de referinţă icircn curriculumul perfecţionat sicircnt formulate icircn termeni de subcompetenţe care urmăresc anumite abilităţi deprinderi tehnici de investigare a fenomenelor proceselor protecţia mediului ambiant etc icircntr-un mod mai precis decicirct icircn cazul obiectivelor și sicircnt coordonate icircn mod direct cu unităţile de conţinut standardizate

Elementul de noutate icircn proiectarea procesului educaţional la fizică pentru treapta liceală icircl constituie icircnlocuirea obiectivelor de referinţă prin subcompe-tenţe iar a obiectivelor generale ndash prin cele cinci competenţe specifice ale disci-plinei menţionate icircn bdquoConcepţia didacticărdquo Deci aticirct planificarea anuală cicirct și planificarea unităţilor de conţinut (tematicepe capitole) trebuie să fie centrată pe o asumare respectivă și treptată de competenţe specifice care urmează a fi atin-se pe parcursul celor trei ani de studiu icircn liceu Fiind dezvoltate permanent ele vor conduce la formarea celor cinci competenţe specifice considerate ca achiziţii finale ale treptei liceale Acestea din urmă la ricircndul lor constituie icircn ansamblu competenţa de cunoaștere știinţifică care caracterizează potenţialul formativ al disciplinei școlare bdquoFizicardquo

Competenţele specifice se exercită icircn diferite situaţii de icircnvăţare cu un anumit grad de operaţionalitate și sicircnt icircn funcție directă de cunoștinţele formate la fiecare unitate de conţinut (capitol tematic)

Pedagogia competenţelor vizează formarea la elevi a unui sistem de competen-ţe-cheie necesare acestora icircn viaţa cotidiană avicircnd menirea să asigure o inserţie socială mai bună Acţiunile de reformare a icircnvăţămicircntului au ca ţintă asigurarea calităţii icircn educaţie la toate nivelele Astfel competenţa școlară poate fi considerată un indice al calităţii icircn educaţie

32 Fizică Astronomie

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare- evaluare

21 Tipologia și specificul tehnologiilor didacticeStrategia didactică poate fi abordată din mai multe perspective Privită sub

aspectul capacităţii de integrare a unor metode procedee și mijloace de instrui-re strategia didactică reprezintă un mod de eficientizare a procesului de pre-dare-icircnvăţare-evaluare Din această perspectivă strategia didactică este definită ca bdquoun grup de două sau mai multe metode și procedee integrate icircntr-o structură operaţională angajată la nivelul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale specifice și concrete ale acestuiardquo [10 p 358]

Strategia didactică se deosebește de metoda didactică prin timpul alocat pro-iectării și realizării activităţilor de instrire Dacă metoda didactică reprezintă o acţiune care asigură eficientizarea icircnvăţării prin obţinerea unor rezultate ime-diate atunci strategia didacticăreprezintă un model de acţiune angajat pe termen lung mediu și scurt

Strategia didactică preia de regulă denumirea metodei de bază De exemplu soluţionarea unei situaţii-problemă solicită strategia problematizării iar soluţio-narea unei probleme experimentale solicită strategia investigaţiei experimentale

Alegerea metodelor icircn cadrul unei strategii nu este aliatoare Urmărind scopul optimizării procesului de predare-icircnvăţare-evaluare se pot evidenţia următoarele criterii necesare metodelor pentru a dobicircndi statutul de strategie didactică

bull comunicarea activăbull cunoașterea euristică a fenomenelor studiatebull creativitatea profesorului

Metodele pot fi combinate și corelate icircntr-o strategie didactică icircn funcţie de1 Modul de prezentare al cunoștinţelor (icircntr-o manieră algoritmică sau

euristică)2 Modul de dirijare al icircnvăţării care se poate baza pe soluţionarea de

probleme sau soluţionarea de situaţii-probleme3 Modul de activizare diferenţiată a icircnvăţării care poate fi organizată

frontal pe grupuri sau individualExistă diferite clasificări ale strategiilor didactice care au la bază diferite cri-

teriiDupă criteriul obiectivului pedagogic prioritar strategiile didactice pot fi repar-

tizate icircn următoarele clase

33G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

1 Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi (strategia conversaţiei euristice strategia prelegerii problematizate strategia demonstraţiei strategia cercetării experimentale strategia algoritmizării etc)

2 Strategii care au ca obiectiv prioritar transferul funcţional al cunoștin-ţelor și capacităţilor dobicircndite (strategia problematizării strategia mo-delării etc)

3 Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului (strategia jocului didactic strategia lucrărilor practice strategia asal-tului de idei strategia dezbaterii problematizate etc)

După criteriul acţiunii predominante icircn cadrul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare strategiile didactice pot fi repartizate icircn următoarele clase

1 Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare2 Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare3 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practică4 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

bull Repere și modalităţi de proiectare a strategiilor didacticeElaborarea strategiilor didactice presupune două tipuri de acţiuni

a) acţiunea teoretică care se reduce la integrarea mai multor metode și procedee metodice pentru asigurarea eficientizării activităţii de preda-re-icircnvăţare-evaluare

b) acţiunea practică care presupune valorificarea resurselor inclusiv a stilului pedagogic al profesorului (permisiv democratic sau autoritar) care să asigure optimizarea structurii create

Proiectarea strategiei didactice presupune parcurgerea mai multor etape (fig 1)

Fig 1 bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoarerdquo

34 Fizică Astronomie

Un exemplu de strategie didactică elaborată icircn conformitate cu acest algoritm poate servi strategia investigaţiei experimentale utilizate la formarea subcompe-tenţei curriculare bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare rdquo clasa a X-a compartimentul bdquoCinematicardquo

bull Diversificarea și combinarea metodelor și tehnicilor de icircnvăţare icircn raport cu diferite criterii competenţe conţinuturi clasă vicircrsta elevilor măiestria pedagogică a profesorului etc

Selectarea strategiilor didactice adecvate este una din cele mai discutate pro-bleme Icircn funcţie de competenţele formate se recomandă următoarele strategii (ta-belul nr 1)

Tabelul nr 1 Selectarea strategiilor didactice icircn funcţie de competenţa formată

Tipul competenţei Strategiile didactice recomandate

Competenţa de achiziţii intelectuale Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi

Competenţa de investigaţie știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare

Competenţa de comunicare știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare

Competenţa de achiziţii pragmatice Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practicăStrategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

Competenţa de protecţie a mediului ambiant

Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului

bull Diversificarea formelor de icircnvăţare Icircnvăţarea autonomăCurriculumul liceal la Fizică orientează proiectarea organizarea și desfășurarea

demersului educaţional icircn contextul unei pedagogii axate pe competenţe O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la fizică și astronomie icircn vederea formării unor competenţe la elevi care contribuie la integrarea elevilor la condiţiile reale mereu icircn schimbare ale vieţii

Formarea unei competenţe nu este o sumă a componentelor savoir savoir-faire și savoir-vivre ci reprezintă rezultanta acestora Icircn procesul de icircnvăţămicircnt com-ponentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare și prin adapta-rea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică formativă motivantărefexivă și continuă

35G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Componenta savoircunoștinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-cată Icircn acest caz sicircnt implicate anumite procese psihice (percepţia memoria și unele operaţii elementare de gicircndire) Pentru asimilareainteriorizarea conștientă a informaţiei se utilizează metode de informaredocumentare SINELG interviul pe trei trepte lectura ghidată gicircndește-perechi-prezintă etc

Componenta savoir-fairepriceperi și deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-ximum capacităţile psihomotorii ale elevilor Icircn acest caz cele mai recomandate strategii la lecţiile de fizică sicircnt strategiile icircn care predomină acţiunea de investi-gaţie a realităţii observaţia experimentul modelarea demonstraţia și strategiile icircn care se pune accentul pe acţiunea practică exerciţiul lucrarea practică jocul didactic tehnica cubului etc Aceste strategii au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţional practice

Componenta savoir-vivreatitudini urmărește să formeze la elevi atitudini și un anume comportament icircn contextul condiţiilor sociale bine determinate Icircn acest context se vor aplica strategii ce formează la elevi valori și atitudini personale astfel de strategii sicircnt studiul de caz interviul jocul de rol dezbaterea asaltul de idei etc

Aceste strategii metode și tehnici utilizate icircn procesul de formare a compe-tenţei se realizează icircn cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice cum ar fi activităţi frontale activităţi icircn grup și activităţi individuale Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative activitatea icircn grup contribuie la formarea competenţei de comunicare știinţifică dezvolticircnd și abilităţi de parte-neriat cooperare colaborare luare de decizii etc iar activitatea individuală dez-voltă abilităţi de acţiune independentă autoinstruire autoresponsabilitate etc

Icircn continuare vom descrie mai detaliat cicircteva din aceste tehnici [8]SINELG (Sistem Interactiv pentru Eficientizarea Lecturii și Gicircndirii) ndash este

o tehnică de lectură interogativăanalitică a unui text lectură care se operează la etapa realizarea sensului după ce icircn cadrul evocării s-au actualizat unele infor-maţii SINELG este un mijloc de monitorizare a icircnţelegerii textului și o modalitate de a face ca lectura textului știinţific să devină funcţională Această tehnică se utilizează avicircnd la dispoziţie următoarele resurse

bull Texte știinţifice nestudiate cicircte un exemplar pentru persoană Foi de poster markere

bull O clasă de elevibull 20-30 de minute

Pregătindu-și elevii pentru SINELG profesorul va ghida discuţia prin interven-ţii și formulare de icircntrebări care vor scoate icircn evidenţă informaţii adiacente celor din text Informaţiile actualizate icircn acest fel se icircnscriu laconic la rubrica bdquoVrdquo

După etapa evocării profesorul dă instrucţiunile pentru SINELG care se reduc la1 Citirea atentă a textului

36 Fizică Astronomie

2 Punerea unui bdquoVrdquo pe margine dacă informaţia citită confirmă ceea ce știau elevii sau credeau că știu

3 Punerea unui bdquondashrdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o con-trazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu

4 Punerea unui bdquo+rdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o este nouă pentru ei

5 Punerea unui bdquordquo pe margine dacă informaţia pare confuză și reclamă o documentare suplimentară

a) Icircn procesul lecturii elevii aplică semnele SINELG-ului pe marginea textuluib) După ce se icircncheie lectura textul citit se va analiza din perspectiva semnelor

aplicate pe margini Firește se va insista asupra semnelor bdquo-rdquo și bdquordquoc) Pentru monitorizare se va completa un tabel

V + ndash

d) Urmează o discuţie despre presupunericunoștinţe anterioare și confirmăricontestări Este important ca ea să fie calmă agreabilă iar atmosfera ndash propice icircnvăţării

e) Este important să se ia icircn consideraţie următoarele momentebull Completarea tabelului SINELG este individuală și reflectă nivelul de

instruire al fiecărui elevbull Informaţiile cunoscute dar neactualizate icircn cadrul evocării se pot

adăuga la rubrica bdquoVrdquobull Privit ca realizare a sensului SINELG se poate realiza și pe capitole de

manual completarea tabelului SINELG fiind o temă pentru acasă Icircn acest caz la ore se vor discuta cele icircnscrise icircn rubricile cu semne bdquo-rdquo și bdquordquo Informaţia din rubrica cu semnul bdquo-rdquo poate servi drept sumă pen-tru formularea de noi icircntrebări

Exemplu de utilizare a tehnicii SINELG la orele de fizicăSarcina de lucru (comună) să citească textul bdquoRegulile de protecţie contra ra-

diaţieirdquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi următoarele lucruri Pe măsură ce citiţi

faceţi niște semne pe marginea textului Semnele vor fi precum urmează bdquoVrdquo bdquo+rdquo bdquondashrdquo bdquordquo

Sursele radioactive naturale creează organismului uman o doză de radiaţie de asymp 0002 Gyan iar icircmpreună cu cele utilizate icircn activitatea umană picircnă la 00035

37G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Gyan Icircn conformitate cu normativele actuale elaborate de instituţiile abilitate doza anuală admisibilă de radiaţie ionizată Roumlntgen sau gama care nu afectea-ză vădit organismul uman este de 005 Gyan Această doză admisibilă limitează iradierea inclusiv a categoriilor de lucrători care activează icircn domenii legate de utilizarea substanţelor radioactivie (005 Gy) sau altor surse de radiaţii ionizante Dozele prea mari de radiaţie deja prezintă pericol de exemplu o doză de cicircţiva Gy absorbită icircntr-un timp scurt este mortală Icircn cazuri de accidente la icircntreprinderi nucleare explozii nucleare sau de apariţie a altor focare de radiaţie care depășește esenţial fondul radioactiv natural trebuie să acţionăm foarte operativ și competent icircn conformitate cu anumite reguli generale recomandate

1) Cea mai bună variantă de protejare este de a părăsi rapid zona con-taminată sau să ne icircndepărtăm la o distanţă cicirct mai mare de focar deoarece intensitatea (intensitatea radiaţiilor este egală cu energia trasportată de acestea icircntr-o unitate de timp printr-o suprafaţă de arie unitară) radiaţiilor descrește odată cu mărirea distanţei de la sursă

2) Icircn cazul cicircnd evacuarea este imposibilă folosiţi adăposturile cu pereţi cicirct mai groși și construiţi din materiale care absorb eficient radiaţiile micșoricircndu-le intensitatea

3) Dacă evacuarea nu este posibilă și lipsesc adăposturile speciale pot fi utilizate temporar picircnă la intervenţia serviciilor de salvare orice ascunzișuri sau obstacole care diminuează influienţa radiaţiilor nu-cleare

4) Protejaţi-vă respiraţia utilizicircnd filtre umezite din ţesături dacă nu dispuneţi de alte mijloace speciale care ar opri particulele de praf cu eventuale depuneri de substanţe radioactive

După ce citiţi textul discutaţi-l icircn grup revenind la ideile notate pe tablă icircn urma evocării anterioare Revedeţi ideile asupra cărora s-a căzut de acord

Tehnica Gicircndește-perechi-prezintă (GPP)

Scopul utilizării GPP este o tehnică de participare la discuţii și de formulare icircn pereche a unei atitudini Ea se combină cu alte tehnici de icircnvăţare și prezentare a soluţiilor cu brainstorming-ul icircn perechi Se aplică la etapele evocare sau reflecţie Utilizarea acestei tehnici necesită următoarele resurse

bull Hicircrtie și instrumente de scrisbull Orice număr par de elevibull 10-20 de minute inclusiv 3-5 minute pentru formularea și icircnscrierea

opiniei individuale 3-5 minute pentru discuţie icircn perechi și cicircte 1-2 minute pentru prezentări din partea fiecărei perechi

38 Fizică Astronomie

Mai icircnticirci elevii sicircnt icircmpărţiţi icircn perechi apoi sicircnt rugaţi să se gicircndească 3-5 minute asupra unei probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie individual o experienţă Textul fiind elaborat partenerii icircși prezin-tă reciproc informaţia Fiecare pereche discută ambele păreriexperienţetexte și icircn consecinţă formulează o alocuţiune comună pe care o prezintă Discutarea opinilor ar putea să se producă la icircncheierea tuturor prezentărilor Se vor lua icircn consideraţie următoarele momente

bull Activitatea individuală (de examinare a problemei și de scriere) este obligatorie

bull O pereche poate face o singură prezentare elaborată de comun acord Icircn cazul cicircnd perechea nu a putut conveni pentru o prezentare comu-nă profesorul are tot dreptul să nu-i dea cuvicircntul nici unuia dintre elevi

bull Dacă numărul de elevi este prea mare GPP poate să nu se soldeze cu prezentarea icircn faţa icircntregii asistenţe ci să continuie cu prezentarea icircn grupuri de 4-8 persoane2-4 perechi Icircn acest caz prezentarea icircn plen se va face din partea grupului care va alege o variantă din cele asculta-te sau va elabora una optimă

bull Dacă elevii au viteză diferită de muncă profesorul poate forma pe-rechi la pasul al doilea elevul care a scris se ridică și face pereche cu următorul care și-a terminat tema icircn acest mod cei care lucrează mai icircncet nu sicircnt grăbiţi de partenerii lor iar cei care lucrează repede au mai mult timp pentru discuţie și cercetare Icircn acest caz nu vom limita timpul pentru scriere individuală la 3 minute ci vom lăsa ca grupul să se autoregleze icircn realizarea activităţii

bull O variantă a tehnicii apare cu numele de formulaţi-comunicaţi-ascul-taţi-creaţi activitate icircn care partenerii formulează răspunsuri indivi-duale apoi le comunică partenerului icircl ascultă pa acesta și icircn final creează icircmpreună cu partenerul ca urmare a discuţiilor un răspuns sau o perspectivă nouă

Exemplu de utilizare a tehnicii GPP la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode participanţii sicircnt rugaţi să se gicircndească asupra unei

probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie o experien-ţă apoi s-o prezinte colegului cu care lucrează icircn pereche Icircn demersul didactic GPP este o tehnică oportună pentru evocare la orice subiect și la orice materie Uneori ea se utilizează și la reflecţie

De exemplu profesorul cere să se numească acele particule care pot provoca reacţia de fisiune Elevul motivează de ce neutronul lent poate produce fisiunea controlată a nucleului de uraniu Profesorul cere să se urmărească modelarea ti-

39G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

purilor de reacţii de fisiune Apoi prezintă și pe folie aceleași reacţii Elevii prezin-tă comentariul la aceste imagini comparicircnd mecanismul exploziei și al reacţiei controlate Profesorul cere să se găsească utilizările energiei nucleare recoman-dicircnd sursele bibliografice Elevii descoperă alte utilizări pentru energia nucleară icircn scopul icircmbunătăţirii aprovizionării cu resurse energetice

Tehnica Cubului este una de examinare a subiectului de organizare a cunoștinţelor privind un subiect Este recomandată pentru exersare dar odată asimilată se pretează și comunicării orale atunci cicircnd intenţionăm să examinăm exhaustiv o problemă

Se aplică preponderent pentru realizarea sensului dacă subiectul luat icircn dis-cuţie este nou sau parţial cunoscut Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie ca algoritm de actualizare a informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate icircntr-o altă tehnică

Icircn linii mari această tehnică se pretează pentru dezbaterea oricărui subiect știinţific descrierea unei experienţe sau a rezultatelor unei cercetări formularea opiniei faţă de un fenomen Este foarte utilă la recapitularea materiei studiate Pentru utilizarea acestei tehnici avem nevoie de următoarele resurse

bull Un cub cu feţele conţinicircnd inscripţiile necesarebull 20-30 de minute inclusiv 10-15 minute pentru scriere sau pregătirea

prezentării orale și 10-15 minute pentru lectură și discuţieProfesurul prezintă subiectul și explică pașii aplicării tehniciiCubul are 6 feţe pe care sicircnt scrise sarcinile propuse elevilor

1 Răspunde la icircntrebare2 Dă exemple3 Explică fenomenul4 Rezolvă problema5 Demonstrează experimentul6 Apreciază precizia măsurărilor

Notă sicircnt posibile și alte varianteProfesorul anunţă subiectul și invită elevii să-și aleagă sarcina prin aruncarea

cubului Elevii icircndeplinesc independent sarcina solicitată Pentru aplicarea teh-nicii trebuie să se parcurgă toate sarcinile din consecutivitatea dată Nici unul dintre tipurile de sarcini nu poate fi omis

Tehnica poate fi utilizată la o lecţie de recapitulare a materiei unui comparti-ment sau a unei unităţi de icircnvăţare Se formează grupuri a cicircte 2-4 elevi icircn grup aleși după criteriul eterogenităţii Cicircte un elev din fiecare grup aruncă cubul se-lecticircnd astfel sarcina pentru grup Profesorul va invita pe ricircnd elevii să dea răs-puns la icircntrebări exemple să explice fenomenele studiate icircn acest compartiment

40 Fizică Astronomie

ca mai apoi să se demonstreze experimente ce confirmă unele informaţii studiate și să se rezolve probleme la compartimentul respectiv

Brainstorming (asalt de idei) valorifică procedeul evaluării amicircnate Cuvicircntul (brain ndash creier și storm ndash furtună) icircn traducere fidelă din engleză icircnseamnă fur-tună icircn creier

Este o metodă colectivă de căutare a ideilor și condiţiilor nu a cunoștinţelor icircntr-un mod cicirct mai rapid și cicirct mai puţin critic posibil Brainstorming-ul se poate aplica la orice subiect care se pretează discuţiei și admite mai mult decicirct o soluţie

Se aplică la etapa evocării pentru lansarea nesticircnjenită a ideilor acumularea lor separarea intenţionată a actului imaginaţiei de etapa gicircndirii critice

Brainstorming-ul se utilizează ca prim pas pentru cercetarea unei probleme pentru acumularea ideilor icircntr-o discuţie Utilizarea acestei metode necesită ur-mătoarele resurse

bull grupuri a cicircte 5-16 elevibull 20-30 de minute Icircn funţie de problemă și de profunzimea examinării

ei pentru lansarea ideilor trebuie acordate 10-20 de minute Pe licircngă aceasta se va rezerva timp (15-20 min) pentru analiza sistematizarea ordonarea ideilor

bull Tablă și cretă sau foi de poster și markereȘedinţa de brainstorming trebuie să aibă un moderator (conducător instruc-

tor animator facilitator) și un secretar (pot fi și doi secretari care vor icircnscrie pe ricircnd ideile lansate) Așezarea icircn sală se va face icircn cerc sau icircn jurul unor mese astfel icircncicirct toţi participaţii să se perceapă vizual

Etapa Ia) Se enunţă problema care va fi pusă icircn discuţie și se purcede la analiza

ei descompunerea icircn aticirctea părţi aspecte sau faţete cicircte pot identifica pentru moment elevii

b) Moderatorul poate participa la această analiză

Etapa IIa) Se purcede la căutarea colectivă de idei sugericircndu-se soluţii pentru

rezolvarea problemeib) Secretarii notează toate intervenţiile (nu neapărat mot-agrave-mot dar evi-

ticircnd reformulările principale și redactările) chiar și repetările soluţiile care li se par inutile absurde Icircnregistrarea nu trebuie să omită nimic din ideile enuţate Nimeni nu comentează

c) Intervenţiile verbale se vor formula icircn enunţuri scurte demonstrarea și detalierea se vor face ulterior

d) Moderatorul are grijă dacă nimeni nu mai sugerează ceva să scoată grupul din impas prin unul din procedee

41G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Plasează o idee propriebull Dă cuvicircntul celor care au tăcutbull Oferă cicircteva minute de concentrare individuală etc

e) Dacă se crează impresia că toate ideile s-au epuizat se poate recurge la brainstorming-ul fragmentat moderatorul schimbă subiectul de dis-cuţie face o pauză sau organizează un joc După această pauză energi-zantă asaltul de idei continuă

Etapa IIIa) Moderatorul dirijează categorisirea clasificarea ordonarea ideilorb) Se recurge la trierea și calificarea ideilor posibilităţi de aplicare ter-

men de realizare compatibilitate etcc) Ideile se pot rescrie icircn funcţie de prioritatea soluţionării lor sau așa

cum sicircnt scrise li se poate atribui un indice corespunzător (literă cifră) ori se vor bifa cu diferite culori Se vor lua icircn consideraţie urmă-toarele momentebull Fiecare participant are dreptul la un număr nelimitat de idei și in-

tervenţiibull La etapa a II-a aprecierile critice sicircnt interzise Nimeni nu are voie

să facă observaţii negative sau negativiste să consteste să pună la icircndoială ideea lansată sau valabilitatea sugestiei

bull Imaginaţia trebuie lăsată icircn voia ei Pentru moment orice idee tre-buie acceptată chiar dacă pare extravagantă Este mai ușor să se re-vină ulterior la o idee deja lansată pentru a o perfecţiona decicirct să se găsească o idee originală

bull Stabilim un interval de timp pentru lansarea ideilor La icircnceput apar cele mai banale și neoriginale idei cele mai uzuale răspunsuri la icircn-trebările puse Trebuie să perseverăm căuticircnd și sugestii neobișnuite proaspete

bull Se icircncurajează ideile derivate combinările și asociaţiile neobișnuite cele care vin să completeze o idee anterioară

bull Nu se notează numele participanţilor care au lansat ideilebull Intervenţiile verbale care produc blocaje sicircnt sancţionate de către fa-

cilitator

Răspunsul sau ideea unuia poate sugera o ideesoluţie ingenioasă altuia de aceea trebuie stimulată inspirarea din ideile deja lansate Se va solicita participan-ţilor să combine două-trei idei pentru a obţine una nouă

bull Pentru brainstorming-ul icircn perechi nu va fi nevoie de secretar și mo-derator

bull La fiecare etapă se poate schimba moderatorul

42 Fizică Astronomie

Exemplu de utilizare a brainstorming-ului la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode rezolvarea unei teme are loc datorită generării a cicirct

mai multor idei soluţii (contează cantitatea acestora și nu calitatea) ca mai apoi ele să fie analizate cercetate și selectate Brainstorming-ul se utilizează atunci cicircnd este nevoie de o soluţie originală a unei probleme complexe

Etapele de desfășurare1 Anunţarea problemei2 Emiterea ideilor soluţiilor etc3 Icircncheierea lansării ideilor4 Evaluarea soluţiilor

De exemplu la studiul temei bdquoGenerarea tensiunii electromotoare alternative prin inducţie electromagneticărdquo se poate organiza un asalt de idei la subiectul bdquoSo-luţionarea problemelor energetice icircn Republica Moldovardquo Elevii pot sugera mai multe idei privitor la utilizarea surselor de energie renovabile

Icircn acest exemplu rolul de analizator icirci aparţine profesorului El icircncurajează generarea ideilor și apoi le evaluează valoric (cu sau fără participarea clasei)

Studiul de cazReprezintă o metodă didactică ce elaborează acţiunea didactică prin interme-

diul unor situaţii reale Acestea pot servi drept premise pentru realizarea unor concluzii reguli legi

Etape de realizare1 Sesizarea cauzei fenomenului studiat2 Deschiderea perspectivelor de analiză a fenomenului3 Selectarea mijloacelor de interpretare critică a fenomenului4 Prelucrarea formativă a concluziilor emise

Drept exemplu de utilizare a studiului de caz la orele de fizică ar putea servi cercetarea cazului Catastrofa de la Cernobicircl icircn cadrul temei bdquoReactorul nuclearrdquo Profesorul poate iniţia elevii prin intermediul vizionării unui film documentar

Aplicarea unei astfel de metodologii icircn procesul educaţional la fizică și astro-nomie presupune diversitate și creativitate icircn educaţie aspect important ce des-chide noi perspective icircn formarea personalităţii elevului

bull Realizarea interdisciplinarităţiiIcircn cadrul predării-icircnvăţării fizicii e necesar să creăm condiţii favorabile pri-

vind transferul achiziţiilor icircn diverse domenii inclusiv icircn domeniul determinat de aria curriculară Astfel se va lua icircn consideraţie

ndash potenţialul manualelor școlare privind realizarea conexiunilor inter-disciplinare

43G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash posibilităţile materialelor didactice cu conţinut integrativ orelor in-tegrative realizate de profesori de la diferite disciplini comune ariei curriculare bdquoMatematică și Știinţerdquo

Prin urmare evaluările realizate la fizică vor include și itemi cu conţinut in-terdisciplinar

bull Centrarea pe elevUnul din principiile care stă la baza curriculum-ului de fizică este centrarea

pe elev Respectarea acestui principiu presupune participarea activă a elevior icircn pocesul de icircnvăţămicircnt inclusiv prin formularea obiectivelor proprii și alegerea modului de lucru colaborarea cu colgii și cu profesorul icircn vederea atingerii sco-pului propus autoevaluarea progresului propriu Centrarea pe elev prsupune o motivaţie intrinsecă a acestora Are loc o plasare de accent și-n activitatea pro-fesorului care ajută elevii să depășească dificultăţile icircnticirclnite nu prin punerea la dispoziţie a soluţiei ci prin formularea de icircntrebări care să-l orienteze pe elev spre soluţia corectă

bull Utilizarea tehnologiilor informaţionale și comunicaţionale (TIC)Un rol important revine strategiilor icircn care predomină icircn mod special acţiu-

nea programată a instruirii cum ar fi fizica astronomia asistată de calculator Din acest punct de vedere elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea prelucrarea și prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile proceselor și fenomenelor fizice

După cum a fost menţionat și icircn curriculumul modernizat un imperativ al tim-pului reprezintă utilizarea TIC icircn procesul educaţional Icircn prezent conștientizăm cu toţii (inclusiv profesorii și elevii) că utilizarea resurselor WEB ridică considera-bil calitatea instruirii fiind folosite la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră la modelarea unor experimente fizice greu de realizat icircn condiţiile de laborator din școală sau care prezintă risc pentru sănătate Experimentele vir-tuale constituie resurse alternative sau complementare la studierea fenomenelor fizice Totodată TIC nu substituie experimentele reale Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un șir de avantaje

ndash plasează icircnvăţămicircntul centrat pe profesor la cel centrat pe elevndash permit diversificarea strategiilor didacticendash facilitează accesul elevilor la informaţie stimulează interesul lor faţă

de cele mai proaspete descoperiri tehnologii motivează icircnvăţareandash permit efectuarea lucrărilor icircn timp real strict individual și icircn cores-

pundere cu caracteristicile psihofiziologice propriindash dezvoltă comunicarea lucrul icircn echipă realizarea proiectelor indivi-

duale și icircn grup atitudinea faţă de problemele majore din viaţa coti-diană

44 Fizică Astronomie

ndash permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor și progreselor obţinute de elevi

ndash contribuie la creșterea eficienţei activităţilor de icircnvăţareConform concluziilor experţilor utilizarea TIC icircn procesul de instruire ridică

eficacitatea lecţiilor la disciplinele reale cu 30 Utilizarea programelor de cal-culator la lecţiile de fizică contribuie la dezvoltarea interesului elevilor față de obiectul de studiu ridică eficacitatea activităţii lor independente și a procesului instructiv icircn ansamblu permit rezolvarea problemelor individualizării și diferen-ţierii procesului de icircnvăţare

Icircn cadrul lecției calculatorul joacă un rol foarte important deoarece amplifică gradul de intuitivitate al acesteia lărgește posibilităţile de activizare a elevilor

TIC pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei (predarea temei noi consolidarea materiei noi evaluarea cunoștinţelor elevilor)

Utilizarea calculatorului icircn cadrul predării temei noi influenţează cu succes captarea atenţiei elevilor intensifică gradul de memorare a noţiunilor studiate (se realizează concomitent memorarea vizuală și auditivă) Icircn asemenea situaţii gra-dul de memorare se ridica picircna la 75 La explicarea temei noi pot fi folosite pre-zentări bdquoPower Pointrdquo pot fi modelate unele experimente greu de realizat icircn lipsa utilajului icircn laboratorul școlar pot fi folosite resursele Internet cele mai noi șa

Testarea computerizată permite de a realiza o diferenţiere largă a sarcinilor de evaluare icircn corespundere cu nivelul de cunoaștere al elevilor de asemenea permite de a utiliza teste individualizate personalizate Prezentarea baremului de evaluare a testului icircn varianta de calculator va permite realizarea autoevaluării independente a rezultatelor testării ce va contribui la economisirea timpului icircn cadrul lecţiei va mări gradul de credibilitate a elevului privind aprecierea cunoștinţelor acestuia

22 Strategii de evaluarebull Evaluarea axată pe competenţe

Rolul evaluării icircn procesul de formare a competenţelor constă icircn asigurarea unui feed-back permanent care să ofere actorilor procesului educaţional informaţii veridice despre ceea ce s-a realizat și mai ales despre ceea ce mai este de realizat

bull Tipuri de evaluareIcircn procesul educaţional la disciplina bdquoFizică Astronomierdquo profesorul va aplica

1 Evaluarea iniţială care va oferi informaţii despre situaţia la icircnceputul predării-icircnvăţării

2 Evaluarea curentă (formativă) care va susţine procesul de formare a competenţelor prin oferire de feed-back constructiv pozitiv și prospectiv

3 Evaluarea finală (sumativă) care va constata nivelul atins

45G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluările finale la finele anului de icircnvăţămicircnt vor demonstra icircn ce măsură au fost formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competenţele specifice disciplinei bdquoFizi-că Astrnomierdquo și dacă sicircnt atinse standardele de competenţă ale disciplinii

bull Metode și tehnici de evaluareEvaluarea va implica icircn ansamblu utilizarea diverselor forme metode și teh-

nici Icircn contextual evaluării competenţelor se va da prioritate investigaţiei lucră-rilor practice proiectelor referatelor testărilor

bull Forme de evaluare curentăEvaluarea curentă (formativă) este dominantă icircn procesul de formare a com-

petenţelor Ea va fi prezentă la fiecare activitate din cadrul lecţiei Astfel se va evalua nivelul atingerii obiectivelor lecţiei Există următoarele forme de evaluare formativă la fizică

ndash observarea sistematică a comportamentului elevilorndash autoevaluareandash investigaţiandash portofoliul

Icircn continuare vom aduce exemple de utilizare a acestor forme icircn procesul de evaluare la fizică și astronomie

Observarea sistematică a comportamentului elevilor este o tehnică de evaluare alternativă care pune la dispoziţia profesorului informaţii relevante despre per-formanţele elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune a competenţelor și abilităţilor de care dispun aceștia Pentru a atinge acest scop profesorul are la dispoziţie trei modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor

bull fișa de evaluarebull scara de clasificarebull lista de verificare

Fișa de evaluare este individuală și cuprinde numai date despre comportamen-tul elevului icircn anumite situaţii Observaţiile icircnregistrate conduc la concluzii ce se vor menţiona icircntr-o fișă

Scara de clasificare este un instrument utilizat icircn observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de icircnvăţare sau o sarcină de lucru individuală sau de grup

Exemplu Fie că elevilor li s-a propus să discute icircn grup un subiect Urmărind comportamentul elevului profesorul răspunde la un set de icircntrebări alegicircnd răs-punsul dintr-o listă icircntocmită anterior

46 Fizică Astronomie

Icircn ce măsură elevul a participat la discuţii

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Icircn ce măsură comentariile sale au fost icircn legătură cu tema discuţiei

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Lista de verificare icircnregistrează doar prezenţa sau absenţa unei acţiuni sau a unui comportament la un singur elev icircntr-o anumită situaţie

Exemplu La efectuarea lucrării de laborator profesorul icircnregistrază acţiunile elevului prin răspunsul la un șir de icircntrebări icircncercuind Da sau NU

A urmat instrucţiunile DA NU

A cerut ajutor atunci cicircnd a avut nevoie DA NU

A cooperat cu ceilalţi elevi DA NU

A așteptat să-i vină ricircndul pentru a utiliza materialele DA NU

A icircmpărţit materialele cu ceilalti colegi DA NU

A icircncercat activităţi noi DA NU

A dus activitatea picircnă la capăt DA NU

A pus echipamentele la locul lor după utilizare DA NU

A făcut curat la locul de muncă DA NU

Aceste modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor pot fi utilizate aticirct pentru evaluarea procesului cicirct și a produselor realizate de către elevi exprimate icircn com-portamente din domeniul cognitiv afectiv și psihomotor

Autoevaluarea este o tehnică de evaluare alternativă care furnizează infor-maţii ce permit icircntregirea imaginii elevului prin perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profetorul Icircn așa mod notarea realizată de profesor este icircnlocui-tă prin notarea efectuată icircn colaborare cu colegii Icircntr-un proces de icircnvăţămicircnt centrat pe elev este foarte binevenită formarea și exersarea la elevi a capacităţii de autoevaluare Autoevaluarea are implicaţii icircn plan motivaţional și atitudinal

47G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircnţelegerea de catre elevi a aprecierilor profesorului este favorizată de icircnţelegerea criteriilor de apreciere Cunoasterea și aprecierea acestor criterii icirci ajută pe elevi să icircnţeleagă semnificaţia calificativelor acordate de profesor

Procedeele prin care este realizată autoevaluarea sicircnt variate Unul dintre aces-tea este autonotarea care prevede propunerea de către elevul examinat a notei pe care o merită decizia finală fiind luată de examinator eventual cu consultarea celorlalţi elevi Un alt procedeu notarea reciprcă poate fi propus la corectarea lu-crărilor colegilor aprecierea fiind făcută sub icircndrumarea profesorului de un grup de elevi Delimitarea răspunsurilor corecte de cele nesatisfăcătoare oferă elevilor repere pentru aprecierea performanţelor obţinute și pentru conștiientizarea căii necesare de parcurs picircnă la nivelul așteptat

Investigaţia reprezintă o tehnică de evaluare alternativă care oferă elevului po-sibilitatea de a aplica icircn mod creativ cunoștinţele icircnsușite anterior icircn alt context Este limitată la un timp rezonabil și solicită elevului sau unui grup de elevi icircn-deplinirea unei sarcini de lucru precise care necesită aplicarea icircn practică a unui icircntreg complex de cunoștinţe și de capaciticircţi De exemplu la studiul circuitelor electrice se poate propune elevilor să investigheze schema electrică a reţelei ce ali-mentează cu energie electrică locuinţa lor Această tehnică dezvoltă unele abilităţi de lucru icircn grup formicircnd concomitent și atitudini la elevii implicaţi icircn rezolvarea sarcinii Lucricircnd icircn grup se formează și deprinderi de comunicare

Portofoliul este o metodă complementară de evaluare care include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode și tehnici de evaluare probele orale scrise și practice observarea sistematică a comportamentelor elevului precum și sarcini specifice disciplinei bdquoFizica Astronomiardquo Portofoliul urmărește progresul elevu-lui de la un semestru la altul de la un an școlar la altul Din acest motiv instru-mentul dat poate fi considerat bdquocartea de vizitărdquo a elevului Structura portofoliului este stabilită de către profesor Elevul are icircnsă libertatea să pună icircn portofoliu materialele pe care le consideră necesare și care icircl reprezintă cel mai bine Astfel un portofoliu ar putea cuprinde lucrări scrise teste eseuri pe teme date crea-ţii literare proprii cu conţinuturi ce ţin de fizică sau astronomie postere colaje machete desene scheme rapoarte ale lucrărilor de laborator rezolvări de proble-me fișe ale unor activităţi experimentale soft-uri la tematica fizicii contribuţii la reviste școlare jurnalul personal al elevului etc Portofoliul oferă profesorului posibilitatea de a evalua un ansamblu de rezultate urmărind evoluţia elevului El preia din sarcinile evaluării continue eliminicircnd tensiunile induse de metodele tradiţionale de verificare Sintetizicircnd activitatea elevului pe o perioadă mai mare de timp portofoliul poate servi și ca evaluare sumativă Acesta stimulează creati-vitatea ingeniozitatea și implicarea personală a elevului icircn activitatea de icircnvăţare dezvolticircnd motivaţia intrinsecă a acestuia

48 Fizică Astronomie

bull Evaluarea centrată pe succesPentru a realiza cu succes evaluarea procesului și produsului de formare a

achiziţiilor fnale este important să se aplice strategii moderne de evaluare ca de exemplu evaluarea autentică

Caracteristicile de bază ale evaluării autentice icircn cadrul disciplinei Fizică sicircnt următoarele

bull Relevanţa sarcinilor de evaluare a performanţelor elevilor și punerea lor icircn situaţii asemănătoare celor din viaţa reală observări investiga-ţii experimente soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor reflecţii asupra a ceea ce icircnvaţă și posibilitatea de a-și exprima in-teresele opiniile și atitudinile proprii și comportamentele

bull Asigurarea unităţii cunoașterii conform premisei bdquoicircntregul este mai important decicirct particularulrdquo

bull Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a achiziţiilor finale

Strategiile moderne de evaluare se icircntemeiază pe evaluarea autentică ce se referă direct la evaluarea achiziţiilor finale formulate icircn termeni de competenţe

Evaluarea autentică oferă elevilor sufciente și variate posibilităţi care vizează procesul de formare a competenţelor școlare Astfel icircn procesul de evaluare elevii demonstrează

bull Ceea ce știu ndash ca ansamblu de cunoștinţe fundamentalebull Ceea ce pot să facă ndash ca ansamblu de cunoștinţe funcţionale priceperi

deprinderi abilităţi de a face ceva cu cunoștinţele fundamentalebull Ceea ce pot să fie ndash se referă la conștientizarea cunoștinţelor funcţio-

nale prin rezolvarea unor situaţii-problemăbull Cum pot să acţioneze icircn viaţă ndash reprezintă manifestarea competenţelor

formate ca achiziţii fnaleEvaluarea succeselor elevilor icircn această ordine de idei poate fi realizată de

asemenea și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare observarea sistematică a activităţilor și comportamentului elevilor icircn plin proces și icircn final (investigaţia portofoliul referatul autoevaluarea etc)

Metodele alternative evaluării autentice proiectul portofoliul investigaţia sicircnt icircn același timp și metode de predarendashicircnvăţare și metode de evaluare Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului să evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultateproduse finale materializate icircn competenţe

Utilizarea metodelor alternative de evaluare icircncurajează elevii icircn construirea cunoștinţelor și creează un climat favorabil icircnvăţării Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor ob-ţinute și pentru a găsi modalităţile proprii de progres

49G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Materiale didactice suport pentru evauarea competenţelorIcircn continuare vom prezenta exemple de teste de evaluare iniţială autoevaluare

și evaluare sumativă icircn funcţie de competenţele specifice fizicii

Fișă de evaluare iniţială propusă la icircnceputul lecţiei bdquoMișcarea rectilinie uniformă și determinarea poziţiei corpului ce efectuează o astfel de mișcarerdquo

I Completaţi propoziţia pentru a obţine o afirmaţie corectă1 Traiectoria corpului ce se mișcă rectiliniu și uniform este o linie 2 Icircn intervale egale de timp asest corp parcurge distanţe

II Avem la dispoziţie un cărucior ce se mișcă rectiliniu și uniform o pan-glică milimetrică un cronometru Planul determinării poziţiei căru-ciorului icircn momentul de timp t este

III Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timp icircn conformi-tate cu datele din tabelul de mai jos Care va fi coordonata corpului icircn momentul de timp t = 5 s

t s 0 1 2 3

d m 0 05 1 15

Test de autoevaluare propus la studiul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acum pot să demonstrez următoarele competențe1 Competenţa de achiziţii intelectuale să explic fenomenul mișcării rectilinii

uniforme Exemplu Completaţi frazele astfel icircncicirct aceste afirmaţii să fie corecte

a) Un corp ce se mișcă rectiliniu uniform parcurge egale icircn intervale egale

b) Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este

2 Competenţa de achiziţii pragmatice să soluţionez unele probleme icircn baza achi-ziţiilor dobicircndite studiind mișcarea rectilinie uniformă

Exemplul nr 1 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Comratrdquo icircn conformitate cu

orarul din tabelul de mai jos

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Comrat 93 10-00 12-20

50 Fizică Astronomie

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 15 min la Cimișlia situată la 62 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora plecării microbusului din Cimișliac) timpul icircn care microbusul parcurge 34 din distanţa totală

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpExemplul nr 2 Un avion zboară cu viteza de 720 kmh faţă de aer Viteza vicircn-

tului care bate de la est spre vest este de 20 ms Avionul se deplasează spre nord Determinaţi

a) modulul vitezei avionului icircn raport cu pămicircntulb) unghiul format de sensul vitezei avionului faţă de aer și sensul spre

nord

3 Competenţa de comunicare știinţifică să expun liber informaţia despre relati-vitatea mișcăriiExemplu Scrie un eseu la tema bdquoRelativitatea mișcăriirdquo icircn care

a) să se menţioneze relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii vitezelor

4 Competenţa de investigare știinţifică să elaborez planul unui experiment fi-zicExemplu Elaborează planul unui experiment care să ilustreze mișcarea recti-

linie uniformă

Test de evaluare sumativă propus la sficircrșitul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acest test se propune pentru verificarea nivelului de performanţă pe care l-ați atins la studiul mișcării rectilinii uniformeI Icircn itemii 1-2 prezentați răspunsul succint

1 Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este 2 Viteza mișcării rectilinii uniforme este mărimea fizică egală cu rapor-

tul dintre și II Icircn itemii 3-4 prezentaţi soluţia completă a problemelor

3 Un biciclist se mișcă cu viteza de 5 ms icircn raport cu pămicircntul Vicircntul suflă cu viteza de 2 ms icircn același sistem de referinţă Determinați vi-teza biciclistului icircn raport cu vicircntul dacăa) vicircnul bate din faţăb) vicircntul bate din spatec) vicircntul bate perpendicular pe traiectoria mișcării biciclistului

4 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Bălţirdquo icircn conformitate cu ora-rul din tabelul de mai jos

51G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Bălţi 135 9-40 12-45

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 10 min la autogara Orhei si-tuată la 48 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora sosirii microbusului la Orheic) distanţa parcursă de microbus icircn primele 90 min ale călătoriei

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpIII Icircn itemii 5-6 prezentați răspunsul icircn formă liberă

5 Scrieți un eseu la tema bdquoRelativitatea deplasăriirdquo icircn carea) să se descrie un exemplu ce ilustrează relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii deplasărilor

6 Elaborați planul unui experiment care să ilustreze relativitatea mișcării și a repausului

Teza semestrială cl a X-a (Model orientativ)(Profil real Conţinuturi bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo bdquoEle-

mente de staticărdquo bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo)

Nr Itemi Sco-rul

I Icircn itemii 1-3 răspundeți scurt la icircntrebări conform cerințelor icircnaintate

1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel icircncicirct ele să fie adevăratea) Impulsul punctului material se conservă dacă rezultanta forţelor aplicate lui este b) Forţele al căror lucru mecanic nu depinde de forma traiectoriei parcurse de corp ci doar de

poziţia iniţială și cea finală a corpului se numesc forţe c) Oscilaţiile care au loc după legea sinusului (sau cosinusului) se numesc oscilaţii

L0123

L0123

2 Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice și unităţile ce le exprimă Energia mecanică m Elongaţie J Impulsul forţei ms N s

L0123

L0123

3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii marcicircnd A dacă afirmaţia este adevărată și F dacă afirmaţia este falsăa) Amplitudinile mărimilor care oscilează armonic se compun algebric A Fb) Momentul forţei este o mărime fizică scalară A Fc) Energia mecanică a sistemului izolat de corpuri icircn care acţionează

numai forţe conservative rămicircne constantă icircn timp A F

L0123

L0123

52 Fizică Astronomie

II Icircn itemii 4-8 răspundeți la icircntrebări sau rezolvați-le scriind argumentările icircn spațiile rezervate

4 Legea de variaţie a proiecţiei vitezei unui corp care oscilează are forma υx = 0314 sin 10πt (ms) Determinaţia) frecvenţa oscilaţiilorb) valoarea maximă a elongaţieiRezolvare

a)L01234b)L0123

a)L01234b)L0123

5 Să se afle forţa F sub acţiunea căreia bara imponderabilă AB se află icircn echilibru dacă masa cor-pului plasat la capătul A este m = 5 kgAO = 05 OB α = 300Rezolvare

L012345

L012345

6 Itemul 6 este alcătuit din două afirmaţii legate icircntre ele prin conjuncţia bdquodeoarecerdquo Stabiliţi dacă afirmaţiile sicircnt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă icircntre ele există o relaţie bdquocauză ndashefectrdquo (scriind bdquo dardquo sau bdquonurdquo)Variaţia energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forţe-lor care acţionează asupra acestuia deoarece energia mecanică a oscilatorului armonic variază icircn timpRĂSPUNS I afirmaţie a II afirmaţie relaţie bdquocauză - efectrdquo

L0123

L0123

7 Icircn figura alăturată este reprezentat graficul dependenţeide timp a proiecţiei impulsului unui corp cu masa de 1 kga) Să se determine proiecţia forţei rezultante pe fiecareporţiunie a graficuluib) Trasaţi graficul dependenţei proiecţiei acceleraţiei detimp аx (t)c) Calculaţi energia cinetică a corpului icircn momentul de timp t = 2sRezolvare

a)L01234b)L0123c)L01234

a)L01234b)L0123c)L01234

53G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

8 Scrie un eseu la tema bdquoCiocnirile corpurilorrdquo icircn carea) Să se definească tipurile de ciocnirib) Să se scrie legile conservării impulsului și conservării energiei pentru fiecare cazc) Să se aducă cicircte un exemplu de ciocnire pentru fiecare tip din viaţa cotidianăRezolvare

a)L012b)L01234c)12

a)L012b)L01234c)12

III Icircn itemii 9-10 scrieți rezolvarea completă a situațiilor de problemă propuse

9 Sub acţiunea unei forţe constante un corp se mișcă rectiliniu și uniform pe o suprafaţă orizontală timp de 10 s apoi forţa icircși icircntrerupe acţiunea După icircncetarea acţiunii forţei corpul parcurge picircnă la oprire o distanţă de 1 m Coeficientul de frecare la alunecare se va lua egal cu02 Să se aflea) lucrul mecanic efectuat de către forţa de greutateb) lucrul mecanic efectuat de către forţa de tracţiune dacă forţa de frecare a efectuat un lucru

egal cu ndash 22 Jc) ce putere a dezvoltat forţa de tracţiune Rezolvare

a)L012345678910b)L012c)L012

a)L012345678910b)L012c)L012

10 Avicircnd un fir inextensibil lung (80 cm le L le100cm) o bilă mică și grea cu cicircrlig sau gaură un cronometru un suport pentru fir trebuie să determinaţi lungimea firului dacăg = 981 ms2a) Descrieţi cum veţi procedab) Deduceţi formula de calcul

a)L012b)L01234

a)L012b)L01234

54 Fizică Astronomie

Anexe

55G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice

31 Proiectarea didactică de lungă duratăImplementarea Curriculumului de fizică bazat pe competenţe implică anumi-

te modificări și icircn procesul de proiectareAstfel la proiectarea de lungă durată se va atrage atenţie asupra corelării com-

petenţelor specifice subcompetenţelor conţinuturilorProfesorul va ţine cont de următoarele cerinţe

1) Pentru fiecare capitol profesorul determină subcompetențele și le fi-xează icircn prima rubrică

2) Subcompetențele vor fi realizate prin conținuturi specifice fiecărui ca-pitol și repartizate sub formă de lecţii indicate icircn rubrica a doua

3) La fiecare capitol se va realiza 1-2 lecţii de recapitulare generalizare și sistematizare ţinicircnd cont și de cunoștinţele achiziţionate anterior

4) Icircn proiectul de lungă durată se vor indica lecţiile de evaluare sumativă la capitol semestru și anuală

5) Icircn proiectul de lungă durată aprobat de către administraţia instituţiei ca document de lucru profesorul are dreptul să efectueze modificări nominalizate icircn rubrica bdquoObservațiirdquo (icircn funcție de clasa de elevi)

Proiectul de lungă durată propus icircn continuare este recomandat icircn calitate de model orientativ La elaborarea proiectului de lungă durată profesorii vor lua icircn consideraţie resursele umane materiale procedurale pe care le are la dispoziţia sa

A Profilul realClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAI Capitolul bdquoCinematicardquo 22

bull Utilizarea conceptelor punct material mobil solid rigid corp de referinţă sistem de coordonate sistem de re-ferinţă vector de poziţie traiectorie deplasare distanţă parcursă viteză acceleraţie perioadă frecvenţă viteză unghiulară acceleraţie centripetă icircn studiul mișcărilor corpurilor

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă

12 Operaţii cu vectori13 Rezolvarea problemelor14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza15 Rezolvarea problemelor

1

111

1

56 Fizică Astronomie

bull Argumentarea și descrierea relativităţii mișcării mecanice

bull Identificarea particularităţilor mișcăriirectilinii uniforme și a mișcării rectili-nii uniform variate

bull Interpretarea analitică și grafică a legi-lor mișcărilor mecanice studiate

(x = f1(t) υx = f2(t) ax = f3(t))

bull Utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii con-crete

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor pe traiectorii para-bolice

16 Relativitatea mișcării17 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Accelera-ţia

18 Rezolvarea problemelor19 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experi-

mentală a uneia din formulele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea corpurilor pe verticală112 Rezolvarea problemelor113 Rezolvarea problemelor114 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară uni-

formă Acceleraţia centripetă115 Rezolvarea problemelor116 Rezolvarea problemelor117 Mișcarea corpurilor pe traiectorii parabolice118 Rezolvarea problemelor119 Lecţie de generalizare și sistematizare120 Evaluare sumativă121 Evaluare sumativă122 Rezervă

11

11

1111

11111111

II Capitolul bdquoDinamicardquo 24

bull Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale icircn formularea principii-lor dinamicii

bull Aplicarea principiilor (legilor) meca-nicii newtoniene a legii lui Hooke a legilor frecării icircn situaţii concrete

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

bull Conștientizarea faptului că toate cor-purile din Univers se atrag icircntre ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele

bull Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifestată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a cicircmpului gravitaţional

21 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

22 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

23 Rezolvarea problemelor24 Principiul acţiunii și reacţiunii25 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică26 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor27 Rezolvarea problemelor28 Mișcarea corpurilor cerești Sateliţi artificiali29 Rezolvarea problemelor210 Forţa elastică Legea lui Hooke211 Rezolvarea problemelor212 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui Hooke și determinarea

constantei elastice a unui resortrdquo213 Forţa de frecare214 Rezolvarea problemelor215 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării și de-

terminarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo216 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai

multor forţe pe o suprafaţă orizontală

1

1

1111

111111

111

1

57G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Investigarea experimentală a depen-denţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alu-necare

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

217 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe un plan icircnclinat

218 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe o traiectorie circulară

219 Studiul mișcării corpurilor supuse la legături220 Rezolvarea problemelor221 Lecţie de generalizare și sistematizare222 Evaluare sumativă223 Evaluare sumativă224 Rezervă

1

1

111111

III Capitolul bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo

20

bull Descrierea calitativă și cantitativă a conceptelor lucru mecanic energie cinetică energie potenţială lucrul for-ţelor de greutate de elasticitate de fre-care impuls mecanic moment cinetic legea conservării (a energiei a impul-sului mecanic și momentului cinetic)

bull Identificarea condiţiilor icircn care ener-gia impulsul momentul cinetic se conservă

bull Utilizarea formulelor mărimilor fizice lucru mecanic putere și energie meca-nică impuls mecanic moment cinetic utilizarea teoremei variaţiei impulsului și a legii conservării impulsului a teo-remei variaţiei energiei cinetice și a legii conservării energiei mecanice la rezolvarea problemelor

bull Explicarea mișcării reactive icircn baza legii conservării impulsului

bull Investigarea experimentală a fenome-nelor la studierea cărora se aplică legile de conservare a energiei mecanice a impulsului și momentului cinetic

31 Lucrul mecanic Puterea32 Rezolvarea problemelor33 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională36 Rezolvarea problemelor37 Lucrul forţei elastice Energia potenţială

elastică38 Rezolvarea problemelor39 Lucrul forţei de frecare310 Rezolvarea problemelor311 Legea conservării și transformării energiei

mecanice312 Rezolvarea problemelor313 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impul-

sului mecanic al unui punct material314 Rezolvarea problemelor315 Legea conservării impulsului mecanic

Mișcarea reactivă Ciocniri316 Rezolvarea problemelor317 Momentul cinetic al punctului material Legea

conservării momentului cinetic318 Lecţie de generalizare și sistematizare319 Evaluare sumativă320 Evaluare sumativă

111

11

11

1111

11

11

11

111

IV Capitolul bdquoElemente de staticărdquo 8

bull Identificarea condiţiilor icircn care corpul efectuează o translaţie sau o rotaţie

bull Stabilirea condiţiilor icircn care corpul se află icircn echilibru de translaţie sau icircn echilibru de rotaţie

41 Echilibrul de translaţie al rigidului42 Rezolvarea problemelor43 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al

rigidului44 Rezolvarea problemelor

111

1

58 Fizică Astronomie

bull Aplicarea condiţiilor de echilibru icircn situaţii concrete

bull Determinarea poziţiei centrului de greu-tate al corpurilor icircn situaţii concrete

bull Explicarea legăturii dintre energia po-tenţială și starea de echilibru mecanic icircn cicircmp gravitaţional

45 Centrul de greutate al sistemului de puncte materiale

46 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional47 Lecţie de generalizare și sistematizare48 Evaluare sumativă

1

111

V Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Analiza fenomenelor oscilatorii uti-lizicircnd mărimile caracteristice ale mișcării oscilatorii

bull Descrierea cantitativă a oscilaţiilor pendulelor elastice și gravitaţionale

bull Investigarea experimentală a oscilaţii-lor mecanice

bull Analiza din punct de vedere energetic a oscilaţiilor amortizate și a oscilaţiilor forţate

bull Aplicarea mărimilor caracteristice ale mișcării oscilatorii la rezolvarea pro-blemelor

bull Estimarea consecinţelor rezonanţeibull Descrierea mărimilor caracteristice

mișcării ondulatoriibull Aplicarea legilor reflexiei și refracţiei

undelor mecanicebull Analiza calitativă și cantitativă a feno-

menului de interferenţă și calitativă a difracţiei undelor mecanice cu precizarea condiţiilor de producere ale acestor fenomene

bull Explicarea producerii și efectelor unui seism (nivel calitativ)

bull Planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor

51 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul liniar armo-nic

52 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional Legea conservării energiei mecanice icircn mișcarea oscilatorie

53 Rezolvarea problemelor54 Compunerea oscilaţiilor Oscilaţii amortizate

și oscilaţii forţate Rezonanţa55 Rezolvarea problemelor56 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elas-

tic și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

57 Unde mecanice Unde transversale și unde longitudinale Caracteristicile undelor

58 Principiul lui Huygens Reflexia și refracţia undelor

59 Rezolvarea problemelor510 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice511 Rezolvarea problemelor512 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice513 Lecţie de generalizare și sistematizare514 Evaluare sumativă

1

1

11

11

1

1

11

11

11

Lucrări practice 12

1 Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de unghiul de lansare

2 Compararea lucrului forţei de elasticitate cu variaţia energiei cinetice a corpului

3 Determinarea coeficientului de frecare de alu-necare pe baza legii conservării și transformării energiei

4 Studierea oscilaţiilor unui pendul cu arc5 Determinarea acceleraţiei căderii libere a unui

corp cu ajutorul unui disc rotativ

2

2

2

22

59G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

6 Cercetarea dependenţei forţei de elasticitate de deformarea corpului

(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumi-na 1985)

2

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoFIZICA MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICArdquo

46

bull Definirea conceptelor sistem termo-dinamic starea sistemului termodina-mic parametri de stare (T p V)

bull Explicarea fenomenelor legate de struc-tura discretă a substanţei

bull Descrierea modelului de gaz ideal

bull Utilizarea mărimilor legate de structu-ra discretă a substanţei a formulei fun-damentale a teoriei cinetico-moleculare a gazului ideal a ecuaţiei de stare a gazului ideal la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformărilor simple icircn gaze

bull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului ideal

bull Explicarea principiului icircnticirci al termo-dinamicii ca lege de conservare

bull Utilizarea ecuaţiei calorice de stare a gazului ideal a ecuaţiei calorimetrice a principiului I al termodinamicii pentru transformările izotermă izocoră izo-bară adiabatică la rezolvarea proble-melor

a) FIZICA MOLECULARĂ11 Principiile fundamentale ale teoriei cinetico-

moleculare Structura discretă a substanţei12 Rezolvarea problemelor13 Forţe de interacţiune a moleculelor Modele

cinetico-moleculare ale stărilor de agregare Modelul gazului ideal

14 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal15 Rezolvarea problemelor16 Temperatura Ecuaţia de stare a gazului ideal17 Rezolvarea problemelor18 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)19 Rezolvarea problemelor110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo113 Structura și proprietăţile generale ale solidelor

și lichidelor114 Deformarea corpurilor solide Legea lui Hooke115 Rezolvarea problemelor116 Fenomene superficiale Fenomene capilare117 Rezolvarea problemelor118 Lucrare de laborator bdquoStudiul unui fenomen

superficialrdquo119 Dilatarea solidelor și a lichidelor120 Rezolvarea problemelor121 Vaporizarea și condensarea Umiditatea

aerului

261

11

11111

1111

1

11111

111

60 Fizică Astronomie

bull Descrierea principiului de funcţionare a motoarelor termice și mașinilor frigo-rifice

bull Identificarea și analiza problemelor ecologice cauzate de utilizarea mașinilor termice

122 Rezolvarea problemelor123 Topirea și solidificarea Sublimarea și desubli-

marea124 Lecţie de generalizare și sistematizare125 Evaluare sumativă (fizica moleculară)126 Evaluare sumativă (fizica moleculară)

11

111

bull Descrierea substanţelor cristaline și amorfe a fenomenelor superficiale a transformărilor de fază

bull Utilizarea mărimilor coeficientul de tensiune superficială tensiunea meca-nică modulul lui Young coeficientul de dilatare termică la rezolvarea pro-blemelor

bull Măsurarea umidităţii aerului

bull Utilizarea icircn viaţa cotidiană a fenome-nelor capilare

bull Argumentarea cinetico-moleculară a deformării mecanice și a dilatării ter-mice a solidelor

bull Investigarea experimentală a unui fe-nomen superficial

bull Estimarea dilatării termice icircn situaţii concrete

b) BAZELE TERMODINAMICII11 Noţiuni termodinamice de bază Sistem ter-

modinamic Parametri de stare12 Energia internă13 Rezolvarea problemelor14 Lucrul icircn procesele termodinamice15 Rezolvarea problemelor16 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici17 Rezolvarea problemelor18 Rezolvarea problemelor19 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Transformarea adiabatică Principiul al doilea

al termodinamicii113 Rezolvarea problemelor114 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice Randament115 Rezolvarea problemelor116 Mașini frigorifice Poluarea mediului117 Rezolvarea problemelor118 Lecţie de generalizare și sistematizare119 Evaluare sumativă (termodinamica)120 Rezervă

201

11111111

111

11

111111

ELECTRODINAMICA 44

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Explicarea comportării conductorilor și dielectricilor icircn cicircmp electric

bull Aplicarea mărimilor caracteristice cicircmpului electric a legii lui Coulomb și a principiului superpoziţiei cicircmpurilor icircn situaţii concrete

bull Argumentarea caracterului conservativ al cicircmpului electrostatic

21 Sarcinile electrice Legea conservării sarcinii electrice Legea lui Coulomb Permitivitatea mediului

22 Rezolvarea problemelor23 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu24 Rezolvarea problemelor25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme Energia potenţială icircn cicircmpul electrostatic omogen

1

11

111

61G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Aplicarea formulelor capacităţii con-densatorului plan capacităţilor echiva-lente ale grupărilor condensatoarelor la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a condensa-toarelor

bull Relatarea despre unele aplicaţii ale conductorilor dielectricilor și conden-satoarelor icircn viaţa cotidiană

27 Rezolvarea problemelor28 Potenţialul electric Diferenţa de potenţial

Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Gruparea condensatoarelor Energia cicircmpului

electric214 Rezolvarea problemelor215 Mișcarea particulelor icircncărcate icircn cicircmp elec-

tric216 Rezolvarea problemelor217 Lecţie de generalizare și sistematizare218 Evaluare sumativă

11

111

11

11

111

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

26

bull Aplicarea legilor lui Ohm pentru o porţiune de circuit și pentru circuitul icircntreg (simplu) a legii lui Joule a for-mulelor lucrului a puterii curentului electric și randamentului la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a unei surse de curent electric

bull Enunţarea aplicaţiilor efectelor curen-tului electric și descrierea principiilor de funcţionare a aparatelor electrocas-nice

bull Analiza dependenţei rezistivităţii de temperatură a diferitor substanţe și a fenomenului supraconductibilitate

bull Explicarea conducţiei electrice semi-conductoare (calitativ)

bull Descrierea principiului de funcţionare a diodei semiconductoare și a tranzis-torului

bull Explicarea conducţiei electrice icircn me-tale semiconductoare electroliţi gaze și icircn tuburi cu raze catodice

bull Identificarea aplicaţiilor curentului electric icircn diferite medii icircn viaţa coti-diană

31 Curent electric și circuite de curent continuu Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Tensiunea electromotoare

32 Rezolvarea problemelor33 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit

fără generator de curent Gruparea conductoa-relor

34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul și puterea curentului electric36 Rezolvarea problemelor37 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg38 Rezolvarea problemelor39-310 Lucrări de laborator bdquoDeterminarea rezistenţei interioare și a TEM

a unei surse de curentrdquo bdquoDeterminarea rezistivităţii unui conductorrdquo311 Curentul electric icircn metale Supraconductibi-

litatea312 Rezolvarea problemelor313 Curentul electric icircn semiconductoare Aplica-

ţii ale semiconductoarelor314 Curentul electric icircn electroliţi Legile electroli-

zei Aplicaţii practice ale electrolizei315 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii316 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii317 Lecţie de generalizare și sistematizare318 Evaluare sumativă

1

11

11111

1

11

11

1

11

11

62 Fizică Astronomie

Lucrări practice 10

1 Verificarea ecuaţiei de stare a gazului ideal2 Determinarea umidităţii relative a aerului3 Determinarea căldurii latente de topire a gheţii4 Determinarea capacităţii electrice a unui con-

densator5 Mărirea limitei de măsurare a voltmetrului(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina 1985)

2222

2

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

a

Obs

erva

ţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 16

bull Investigarea experimentală a acţiunii cicircmpului magnetic asupra curentului electric

bull Descrierea mișcării purtătorilor de sarcină electrică icircn cicircmp magnetic (și electric)

bull Explicarea calitativă a principiului de funcţionare a acceleratoarelor de parti-cule elementare

bull Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică și autoinducţie

bull Aplicarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz a mărimilor inductanţă energia cicircmpului magnetic icircn situaţii concrete

bull Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice proprietăţilor magnetice ale substanţe-lor și inducţiei electromagnetice

bull Explicarea principiului de funcţionare a aparatelor de măsurat electrice

11 Interacţiunea magnetică Cicircmpul magnetic al curentului electric Inducţia magnetică

12 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conduc-toarelor parcurse de curent electric Forţa electromagnetică

13 Rezolvarea problemelor14 Lucrare de laborator bdquoStudiul acţiunii cicircmpu-

lui magnetic asupra curentuluirdquo15 Mișcarea purtătorilor de sarcină electrică icircn

cicircmp magnetic omogen Forţa Lorentz16 Rezolvarea problemelor17 Permeabilitatea magnetică a mediului Para-

magnetici și diamagnetici Aplicaţii18 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electro-magnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)

19 Rezolvarea problemelor110 Aplicaţii practice ale inducţiei electromagnetice111 Fenomenul de autoinducţie Inductanţa cir-

cuitului electric112 Energia cicircmpului magnetic113 Rezolvarea problemelor114 Lecţie de generalizare și sistematizare115 Evaluare sumativă116 Evaluare sumativă

1

1

11

1

11

1

111

11111

63G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 16

bull Descrierea modalităţilor de generare a t e m alternative

bull Rezolvarea problemelor cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitatea curentului și tensiunea instantanee frecvenţa perioada pulsaţia faza defazajul va-loarea efectivă a tensiunii și intensităţii curentului rezistenţa activă reactanţa inductivă reactanţa capacitivă impe-danţa puterea activă puterea reactivă factorul de putere

bull Investigarea experimentală a rezonan-ţei tensiunilor

bull Explicarea principiului de funcţionare a transformatorului

bull Analiza problemelor transportului energiei electrice la distanţe mari

21 Curentul electric alternativ Mărimi caracte-ristice

22 Rezolvarea problemelor23 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu rezistor24 Rezolvarea problemelor25 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu bobină și condensator (RLC) legate icircn serie

26 Rezolvarea problemelor27 Rezolvarea problemelor28 Puterea curentului electric alternativ29 Rezolvarea problemelor210 Producerea energiei electrice Generatorul de

curent electric alternativ211 Transformatorul Transportul energiei electri-

ce la distanţe mari212 Rezolvarea problemelor213 Rezolvarea problemelor214 Lecţie de generalizare și sistematizare215-216 Evaluare sumativă

1

11

11

11111

1

1112

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 20

bull Descrierea din punct de vedere ener-getic a oscilaţiilor libere icircn circuitul oscilant

bull Stabilirea analogiei dintre oscilaţiile electromagnetice și oscilaţiile mecanice

bull Descrierea calitativă a producerii cicircm-pului electromagnetic și propagării undei electromagnetice

bull Utilizarea relaţiilor dintre mărimile caracteristice undei electromagnetice la rezolvarea unor probleme simple

bull Identificarea unor domenii de aplicaţii știinţifice și tehnice ale undelor elec-tromagnetice

bull Explicarea calitativă a principiilor de funcţionare a unor aparate și dispoziti-ve de uz cotidian (radioul televizorul cuptorul cu microunde etc)

bull Estimarea acţiunii biologice a undelor electromagnetice și aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului și a pro-priei persoane

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Rezolvarea problemelor33 Analogia dintre oscilaţiile electromagnetice și

oscilaţiile mecanice34 Rezolvarea problemelor35 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-

tică Producerea propagarea și recepţionarea undelor electromagnetice

36 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii Proprietăţile undelor electromag-netice

37 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia Telecomunicaţia Noţiuni despre televiziune

38 Acţiunea biologică a undelor electromagneti-ce Măsuri de protecţie

39 Prezentare de comunicări310 Unde electromagnetice optice Interferenţa

luminii Dispozitivul Yung Inelele lui New-ton Interferometru

311 Rezolvarea problemelor312 Difracţia luminii Reţeaua de difracţie313 Rezolvarea problemelor

1

11

11

1

1

1

11

111

64 Fizică Astronomie

bull Utilizarea conceptelor ce caracterizea-ză interferenţa difracţia și polarizarea luminii

bull Investigarea experimentală a luminii cu ajutorul reţelelor de difracţie

bull Descrierea fenomenelor de interferenţă difracţie și polarizare a luminii icircnticirclnite icircn natură și tehnică

314 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo315 Icircmprăștierea luminii Polarizarea luminii316 Noţiuni din fotometrie317 Rezolvarea problemelor318 Lecţie de generalizare și sistematizare319-320 Evaluare sumativă

1

11112

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de teorie a relativităţii restricircnserdquo 6

bull Enunţarea postulatelor lui Einsteinbull Identificarea caracterului absolut al

timpului și spaţiului la formularea legi-lor mecanicii newtoniene

bull Interpretarea formulelor pentru inter-valele de timp și lungime și explicarea relativităţii acestor mărimi

bull Descrierea unor mișcări cu utilizarea elementelor de cinematică și dinamică relativistă

bull Aplicarea dependenţei masei de viteză și a legăturii dintre masă și energie la rezolvarea problemelor

41 Postulatele lui Einstein și argumentarea lor experimentală

42 Rezolvarea problemelor43 Elemente de cinematică și dinamică relati-

vistăndash Compunerea vitezelorndash Principiul fundamental al dinamiciindash Relaţia dintre masă și energie

44 Rezolvarea problemelor45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1

11

111

V Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 10

bull Explicarea efectului fotoelectric extern a esenţei ipotezei lui Planck despre cuanta de energie a esenţei ipotezei lui de Broglie

bull Aplicarea formulelor energiei masei și impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric a ecuaţiei lui Einstein pen-tru fotoefect la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare a efectului fotoelectric

bull Modelarea difracţiei electronilor pe cristale (calitativ) descrierea principiu-lui funcţionării microscopului electro-nic (aspecte generale)

51 Efectul fotoelectric extern52 Cuantă de energie Fotonul53 Rezolvarea problemelor54 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Presiunea luminii55 Rezolvarea problemelor56 Proprietăţile ondulatorii ale materiei Ipoteza

lui de Broglie Difracţia electronilor Micros-copul

57 Dualismul undă-corpuscul Fenomenul tune-lării și unele manifestări icircn natură

58 Rezolvarea problemelor59 Lecţie de generalizare și sistematizare510 Evaluare sumativă

1111

11

1

111

65G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

VI Capitolul bdquoElemente de fizică a atomuluirdquo 6

bull Analiza fenomenelor icircn care se mani-festă structura compusă a atomului și argumentarea viabilităţii modelului planetar al atomului

bull Interpretarea icircn cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului

bull Investigarea experimentală a unor spectre de emisieabsorbţie (spectre continuie de bandă de linii)

bull Descrierea fenomenului de tranziţie cuantică a efectului LASER și iden-tificarea unor domenii de utilizare a laserului

bull Protecţia personală și colectivă icircn di-verse activităţi cu utilizarea laserului

61 Fenomene și experimente icircn care se manifestă structura compusă a atomului Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului

62 Postulatele lui Bohr Modelul cuantic al ato-mului de hidrogen

63 Rezolvarea problemelor64 Tipuri de spectre65 Emisia spontană și indusă Efectul LASER și

aplicaţii icircn diverse domenii66 Evaluare sumativă

1

1

111

1

VII Capitolul bdquoElemente de fizică a nucleului atomic Particule elementarerdquo 12

bull Caracterizarea diferitor nuclee atomi-ce utilizicircnd proprietăţile generale ale acestora structură dimensiuni masă sarcină electrică

bull Calcularea energiei de legătură și deter-minarea stabilităţii unor nuclee atomice

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legii dezintegrării radioactive la rezolvarea problemelor

bull Descrierea principiului de funcţionare a reactorului nuclear și estimarea posi-bilelor efecte ale accidentelor nucleare

bull Identificarea efectelor biologice ale radiaţiilor ionizante a unor dispozitive utilizate pentru detecţia și măsurarea radiaţiilor și cunoașterea regulilor de protecţie

bull Caracterizarea unor particule elemen-tare (electronul etc) utilizicircnd proprie-tăţile acestora (masa de repaus timpul mediu de viaţă sarcina electrică etc)

71 Modelul modern al nucleului atomic Fenome-ne și interacţiuni nucleare Energia de legătu-ră

72 Rezolvarea problemelor73 Radioactivitatea Dezintegrarea radioactivă

Legea dezintegrării radioactive74 Rezolvarea problemelor75 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare Fisiunea și fuziunea nucleelor Reac-torul nuclear

76 Rezolvarea problemelor77 Detectori de radiaţii ionizante Protecţia con-

tra radiaţiilor efectele biologice ale radiaţiilor ionizante

78 Elemente de fizică a particulelor elementare Acceleratoare de particule elementare

79 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

710 Lucrare de laborator bdquoStudiul urmelor particu-lelor elementare icircncărcaterdquo

711 Lecţie de generalizare și sistematizare712 Evaluare sumativă

1

11

11

11

1

1

1

11

66 Fizică Astronomie

VIII Capitolul bdquoElemente de astronomierdquo 20

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cerbull Determinarea cauzelor și caracterului

mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii a eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediubull Clasificarea corpurilor sistemului solarbull Descrierea proprietăţilor fizice ale

Pămicircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea concepţiilor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Aplicarea legilor lui Kepler la descrie-rea mișcării corpurilor din sistemul solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și a etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor galaxiei noa-

stre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

81 Astronomia icircn contextul altor știinţe Obiecti-vele de studiu ale astronomiei Particularităţi-le observărilor astronomice

82 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

83 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

84 Activitate practică85-86 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

87 Timpul și măsurarea lui Calendare88 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Cicircmpul magnetic al Pămicircntului89 Planetele gigante Planetele din grupul terestru810 Corpurile mici asteroizii cometele Meteori și

meteoriţi811 Elemente de mecanică cerească Sistemul he-

liocentric Legile lui Kepler Mareele812 Rezolvarea problemelor813-814 Soarele Caracteristici generale Structu-

ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

815 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

816 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

817-818 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

819 Lecţie de generalizare și sistematizare820 Evaluare sumativă

1

1

1

12

11

11

1

12

1

1

2

11

IX Capitolul bdquoTabloul știinţific al lumii și con-tribuţia fizicii la dezvoltarea societăţiirdquo Recapitulare 20

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii și astronomiei

91 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

92 Concepţii contemporane despre structura și evoluţia Universului

1

1

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea concepţiilor contemporane despre tabloul materialist al Universu-lui

bull Argumentarea poziţiilor proprii despre tabloul știinţific al lumii

bull Reprezentarea tabloului știinţific al lumii icircn formă de schemă sau tabel

93 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

94 Contribuţia fizicii la dezvoltarea tehnologiilor (TIC)

95 Recapitulare bdquoCinematicardquo96 Recapitulare Dinamicardquo97 Recapitulare bdquoStaticardquo98 Recapitulare bdquoImpulsul Lucrul mecanic

Energia mecanicărdquo99 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo910 Recapitulare bdquoTCMrdquo911 Recapitulare bdquoTermodinamicardquo912 Recapitulare bdquoElectrostaticardquo913 Recapitulare bdquoCurentul electric staţionarrdquo914 Recapitulare bdquoCicircmpul magnetic Inducţia

electromagneticărdquo915 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde electromag-

neticerdquo916 Recapitulare bdquoElemente de teorie a relativită-

ţii restricircnse Elemente de fizică cuanticărdquo917 Rezolvarea testelor918 Rezolvarea testelor919 Rezolvarea testelor920 Rezolvarea testelor

1

1

1111

111111

1

1

1111

Lucrări practice 10

1 Determinarea acceleraţiei căderii libere2 Studierea construcţiei și funcţionării transfor-

matorului3 Mărirea limitei de măsurare a ampermetrului4 Determinarea inductanţei bobinei5 Determinarea inductanţei unei bobine icircntr-un

circuit de curent alternativ (Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina

1985)

22

222

Rezervă 2

68 Fizică Astronomie

B Profilul umanistClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAIV Capitolul bdquoCinematicardquo 16

bull Utilizarea conceptelor specifice ci-nematicii punct material sistem de referinţă traiectorie distanţă parcursă deplasare viteză și acceleraţie icircn stu-diul mișcărilor corpurilor

bull Descrierea relativităţii mișcării meca-nice

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate

bull Aplicarea legilor mișcărilor mecanice studiate la rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp

12 Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă13 Operaţii cu vectori14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza Rezolvarea proble-melor

15 Relativitatea mișcării16 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Acceleraţia17 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experimentală a uneia din formu-

lele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

18 Rezolvarea problemelor19 Mișcarea corpurilor pe verticală110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară unifor-

mă Viteza unghiulară Acceleraţia centripetă112 Rezolvarea problemelor113 Lecţie de generalizare și sistematizare114 Evaluare sumativă115 Rezervă

1

111

11

1

1111

11

1-22-1

II Dinamica 18

bull Utilizarea principiilor mecanicii new-toniene a legii lui Hooke a legilor frecării la rezolvarea problemelor

11 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

12 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

13 Rezolvarea problemelor14 Principiul acţiunii și reacţiunii15 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică16 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor17 Rezolvarea problemelor

1

1

1111

1

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea calitativă a diverselor tipuri de forţe (de frecare elastică de greuta-te) identificate icircn natură și tehnică

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

18 Forţa elastică Legea lui Hooke19 Rezolvarea problemelor110 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui

Hooke și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

111 Forţa de frecare112 Rezolvarea problemelor113 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării

și determinarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo

114 Rezolvarea problemelor115 Lecţie de generalizare și sistematizare116 Evaluare sumativă117 Rezervă

111

111

11

1-22-1

II Lucrul și energia mecanică Impulsul mecanic Echilibrul mecanic

18

bull Explicarea conceptelor energia cineti-că energia potenţială lucrul forţelor de greutate elastice și de frecare impulsul mecanic și legea conservării energiei

bull Descrierea unor fenomene fizice utili-zicircnd conceptele lucrul mecanic pute-rea energia mecanică impuls mecanic

bull Utilizarea legilor conservării energiei și conservării impulsului la rezolvarea problemelor

bull Stabilirea condiţiilor de echilibru me-canic icircn diferite situaţii

31 Lucrul mecanic Puterea32 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice33 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională34 Lucrul forţei elastice Energia potenţială elas-

tică35 Lucrul forţei de frecare36 Legea conservării și transformării energiei

mecanice37 Rezolvarea problemelor38 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impulsu-

lui mecanic al unui punct material39 Rezolvarea problemelor310 Legea conservării impulsului mecanic311 Rezolvarea problemelor312 Echilibrul mecanic Echilibrul de translaţie al

rigidului313 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al rigi-

dului314 Rezolvarea problemelor315 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional316 Lecţie de generalizare și sistematizare317 Evaluare sumativă318 Rezervă

11

1

1

11

11

1111

1

111

1-21-0

70 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Recunoașterea unor fenomene oscilato-rii icircn natură și tehnică

bull Descrierea calitativă icircn baza princi-piului bdquocauză-efectrdquo a unor fenomene oscilatorii identificate icircn natură și teh-nică

bull Utilizarea mărimilor caracteristice mișcării oscilatorii la rezolvarea unor probleme

bull Investigarea experimentală a unor pro-cese oscilatorii utilizicircnd mărimi fizice caracteristice mișcării oscilatorii

bull Identificarea condiţiilor icircn care se pro-duc și se propagă undele mecanice

bull Soluţionarea unor probleme de protec-ţie fonică din viaţa cotidiană

41 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul armonic42 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional43 Energia oscilatorului armonic Legea conser-

vării energiei mecanice icircn mișcarea oscilato-rie

44 Rezolvarea problemelor45 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elasticrdquo46 Unde mecanice Unde transversale și unde

longitudinale Caracteristicile undelor47 Reflexia și refracţia undelor48 Rezolvarea problemelor49 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice410 Rezolvarea problemelor411 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice412 Lecţie de generalizare și sistematizare413 Evaluare sumativă414 Rezervă

111

111

111

11

11-21-0

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe ConținuturiN

r or

eD

ata

Obs

erva

ţiiIII TERMODINAMICA ȘI FIZICA

MOLECULARĂ30

bull Descrierea fenomenelor termice icircn baza mărimilor fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

bull Utilizarea noţiunii de bdquogaz idealrdquo a parametrilor de stare și a scărilor de temperatură icircn diferite contexte

bull Aplicarea mărimilor fizice referitoare la structura discretă a substanţei for-mulei fundamentale a TCM ecuaţiei de stare a gazului ideal ecuaţiilor transformărilor simple la rezolvarea problemelor

31 Structura discretă a substanţei Mărimi fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

32 Rezolvarea problemelor33 Sistemul termodinamic Starea sistemului

termodinamic Parametri de stare Modelul gazului ideal

34 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal35 Rezolvarea problemelor36 Temperatura Scări de temperatură37 Ecuaţia de stare a gazului ideal38 Rezolvarea problemelor39 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)

1

11

111113

71G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Reprezentarea grafică a transformări-lor simple ale gazului ideal icircn sistemele de coordonate pV VT și pT

bull Investigarea experimentală a transfor-mărilor simple ale gazelor ideale

bull Enunţarea principiului icircnticirci al termodi-namicii

bull Aplicarea conceptelor sistem termo-dinamic lucrul mecanic cantitatea de căldură energia internă principiul I al termodinamicii la rezolvarea proble-melor

bull Descrierea calitativă a principiului de funcţionare al motoarelor termice

bull Identificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de utilizarea mașinilor termice

310 Rezolvarea problemelor311 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo312 Energia internă313 Rezolvarea problemelor314 Lucrul icircn procesele termodinamice315 Rezolvarea problemelor316 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici

Rezolvarea problemelor317 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese318 Rezolvarea problemelor319 Rezolvarea problemelor320 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice321 Rezolvarea problemelor322 Poluarea mediului323 Lecţie de generalizare și sistematizare324 Evaluare sumativă325 Rezervă

21

11111

1

111

11221

ELECTRODINAMICA 36

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Formularea legii lui Coulombbull Definirea mărimilor caracteristice

ale cicircmpului electrostatic intensitatea cicircmpului electric tensiunea electrică permitivitatea mediului

bull Aplicarea conceptelor caracteristice ale cicircmpului electrostatic a expresiilor particulare ale acestor mărimi a legii lui Coulomb a principiului superpozi-ţiei cicircmpurilor a capacităţii electrice a formulei capacităţii condensatorului plan la rezolvarea problemelor

21 Recapitulare (Sarcinile electrice Legea con-servării sarcinii electrice Legea lui Coulomb)

22 Permitivitatea mediului23 Rezolvarea problemelor24 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme27 Rezolvarea problemelor28 Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Energia cicircmpului electrostatic214 Rezolvarea problemelor215 Lecţie de generalizare și sistematizare216-217 Evaluare sumativă118 Rezervă

1

111

11

11111

111121

72 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

18

bull Aplicarea legilor curentului electric icircn diferite contexte

bull Descrierea calitativă a conducţiei elec-trice icircn metale icircn semiconductoare icircn electroliţi icircn gaze icircn vid și a aplicaţii-lor acestora icircn viaţa cotidiană

bull Explicarea principiului de funcţionare a unor dispozitive cu semiconductoare

31 Recapitulare Curentul electric staţionar In-tensitatea curentului electric Tensiunea elec-trică Tensiunea electromotoare

32 Recapitulare Legea lui Ohm pentru o porţiu-ne de circuit fără generator de curent Rezol-varea problemelor

33 Gruparea conductoarelor Rezolvarea proble-melor

34 Lucrul și puterea curentului electric35 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg36 Rezolvarea problemelor37 Medii conductoare de curent electric Curen-

tul electric icircn metale38 Curentul electric icircn semiconductoare Joncţiu-

nea p-n39 Aplicaţii ale semiconductoarelor310 Curentul electric icircn electroliţi Aplicaţii prac-

tice ale electrolizei311 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii312 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii313-314 Lecţii de generalizare și sistematizare315-16 Evaluare sumativă317-18 Rezervă

1

1

1

1111

1

11

11

222

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 10

bull Aplicarea noţiunilor inducţia mag-netică forţa electromagnetică forţa Lorentz

1 Cicircmpul magnetic al curentului electric Induc-ţia magnetică

2 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conductoa-relor parcurse de curent electric Forţa electro-magnetică

3 Rezolvarea problemelor4 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra purtătorilor

de sarcină electrică icircn mișcare Forţa Lorentz

1

1

11

73G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Explicarea fenomenului inducţiei elec-tromagnetice

bull Utilizarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz la rezolvarea problemelor

5 Rezolvarea problemelor6 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electromagnetică Legea inducţiei electromagnetice Regula lui Lenz)

7 Rezolvarea problemelor8 Lecţie de generalizare și sistematizare9 Evaluare sumativă10 Rezervă

11

1111

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 6

bull Explicarea principiului de generare a t e m alternative și a principiului de funcţionare a transformatorului

bull Utilizarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitate ten-siune și a formulei coeficientului de transformare la rezolvarea problemelor

bull Analiza problemelor producerii și transportului energiei electrice la distanţe mari și a impactului asupra organismelor vii

21 Curentul electric alternativ Generarea tem alternative

22 Valorile efective ale intensităţii curentului și tensiunii alternative

23 Producerea energiei electrice Generatorul de curent electric alternativ

24 Transformatorul Transportul energiei electri-ce la distanţe mari

25 Lecţie de generalizare și sistematizare Proble-mele energetice icircn R Moldova

26 Evaluare sumativă

1

1

1

1

1

1

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 10

bull Explicarea procesului de oscilaţie icircn circuitul oscilant a procesului de pro-pagare a undelor electromagnetice și a principiului de funcţionare a transfor-matorului

bull Analiza problemelor impactului unde-lor electromagnetice asupra organisme-lor vii

bull Descrierea concepţiilor știinţifice des-pre natura luminii a proceselor de propagare a luminii interferenţei și difracţiei luminii

bull Enumerarea tipurilor de radiaţii

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-tică Propagarea undelor electromagnetice

33 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii

34 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia35 Unde optice Evoluţia concepţiilor despre

natura luminii Natura electromagnetică a luminiii

36 Interferenţa luminii Difracţia luminii Reţeaua de difracţie

37 Rezolvarea problemelor38 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo39 Lecţie de generalizare și sistematizare310 Evaluare sumativă

1

1

1

11

1

11

11

74 Fizică Astronomie

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 6

bull Descrierea efectului fotoelectric externbull Aplicarea formulelor energiei masei și

impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric la rezolvarea problemelor

bull Explicarea principiului de funcţionare a celulei fotoelectrice

41 Efectul fotoelectric extern42 Cuantă de energie Fotonul43 Rezolvarea problemelor44 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Celule fotoelectrice45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1111

11

V Capitolul bdquoElemente de fizică a atomului și a nucleului atomicrdquo

8

bull Descrierea experienţei lui Rutherford și argumentarea modelului planetar al atomului

bull Clasificarea spectrelorbull Enunţarea postulatelor lui Bohr și a

caracteristicilor generale ale nucleului atomic

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legilor de conservare la rezol-varea problemelor

bull Descrierea efectelor biologice ale radia-ţiilor ionizante

51 Modele de atomi Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului Tipuri de spec-tre

52 Postulatele lui Bohr53 Modelul nucleului atomic Constituienţii nu-

cleului atomic Izotopi54 Radioactivitatea55 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare56 Fisiunea și fuziunea nucleelor Reactorul nu-

clear57 Lecţie de generalizare și sistematizare58 Evaluare sumativă

1

11

11

1

11

VI Elemente de astronomie 18

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cer

bull Determinarea cauzelor și caracterului mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediu

bull Clasificarea corpurilor sistemului solar

61 Astronomia icircn contextul fizicii Obiectivele destudiu ale astronomiei Particularităţile obser-vărilor astronomice

62 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

63 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

64 Activitate practică65-66 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

67 Timpul și măsurarea lui68 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Maree Cicircmpul magnetic al Pămicircntului

69 Planetele gigante Planetele din grupul terestru

1

1

1

12

11

1

75G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea proprietăţilor fizice ale Pă-micircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea conceptelor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor Galaxiei noas-

tre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

610 Corpurile mici Asteroizii cometele Meteori și meteoriţi

611-612 Soarele Caracteristici generale Structu-ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

613 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

614 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

615 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

617 Lecţie de generalizare și sistematizare619 Evaluare sumativă

1

2

1

1

1

12

VII Tabloul știinţific al lumii Recapitulare 10

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii ca știinţă

bull Argumentarea rolului fizicii icircn progre-sul tehnico-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

71 Tabloul contemporan știinţific al lumii72 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-

co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii73-74 Recapitulare bdquoMecanicărdquo75 Recapitulare bdquoTermodinamică și fizică mole-

cularărdquo76-77 Recapitulare bdquoElectrodinamicărdquo78 Recapitulare bdquoOpticărdquo bdquoOscilaţii și unde elec-

tromagneticerdquo bdquoElemente de fizică cuanticărdquo79 Rezolvarea testelor710 Rezolvarea testelor

11

21

21

11

NotăModelele planificării tematice de lungă durată expuse mai sus sicircnt o viziune a

autorilor acestui ghid și au un rol orientativProfesorii au libertatea de a stabili ordinea studierii compartimentelor de a re-

partiza orele alocate prin planul de icircnvăţămicircnt după viziunea proprie respecticircnd condiţia parcurgerii integrale a conţinutului și realizarea competenţelor stabilite icircn curriculum

32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare

Deoarece formarea competenţelor necesită un inteval de timp mai lung decicirct 1-2 ore academice apare necesitatea proiectării unor unităţi de icircnvăţare cu o du-rată mai mare (6-10 ore)

76 Fizică Astronomie

Unitatea de icircnvăţarebull este coerentă icircn raport cu competenţelebull are caracter unitar tematicbull are desfășurare continuă pe o perioadă de timpbull operează prin intermediul unor modele de icircnvăţarepredarebull subordonează lecţia ca element operaţionalbull este finalizată prin evaluare sumativă

Unitatea de icircnvăţare mai poate fi definită ca timpul de icircnvăţare dintre două evaluări sumative care nu se finisează neapărat cu notarea Astfel se produc unele schimbări icircn sistemul de proiectare a procesului de icircnvăţămicircnt

Proiectarea de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată se va face icircn fiecare clasă icircn baza corelă-

rii competenţei specifice a subcompetenţei a unităţii de conţinut și a activităţii de icircnvăţare și evaluare Profesorul dispune de libertate deplină icircn corelarea unităţilor de conţinut ordinea abordării temelor și a regimului orar (numărul de ore alocat fiecărei unităţi de icircnvăţare)

Profesorul are libertatea să grupeze icircn diverse moduri elementele de conţinut icircn unităţi de icircnvăţare cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor fizice

Pasul 1 Lectura personalizată a curriculumului de fizică pentru liceuSe stabilește

bull Ordinea de parcurgere a temelorconţinuturilorbull Alocările de timpbull Activităţile de icircnvăţare și de evaluare

Pasul 2 Identificarea unităţilor de icircnvăţare

Pasul 3 Elaborarea proiectului de lungă duratăbull Se icircntocmește la icircnceputul semestruluianului școlarbull Oferă un cadru care să permită adecvarea demersului didactic la situa-

ţia din clasăStructura alternativă a proiectului de lungă durată este reprezentată icircn tabelul

nr 1

Tabelul nr 1 Structura alternativă a proiectului de lungă durată

Unitatea de icircnvăţare

Competenţe specifice Subcompetenţe Conţinuturi Nr de ore

alocate Săptămicircna Observaţii

77G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

La elaborarea proiectului de lungă durată vom parcurge următoarele etapebull Identificăm teme majore ale curriculumuluibull Identificăm conţinuturi din curriculum care pot fi asociate unei anu-

mite temebull Particularizăm competenţele specificesubcompetenţele la conţinutu-

rile asociate temeibull Detaliem conţinuturile după criteriul relevanţei icircn raport cu subcom-

petenţele vizatebull Verificăm icircn ce măsură ansamblul competenţe-conţinuturi permite o

evaluare pertinentă Eventual renunţăm la unele conţinuturi pe care le vom avea icircn vedere pentru altăalte unităţi de icircnvăţare

Proiectarea curentăProiectarea curentă se reduce la proiectarea unei unităţi de icircnvăţare Aceasta este

echivalentă proiectării a 6-10 lecţii consecutive Profesorul va depune un efort de an-ticipare a activităţilor care conduc la formarea subcompetenţelor curriculare Spre deosebire de proiectul lecţiei care era orientat la realizarea unui obiectiv de referinţă icircntr-o oră maximum două acum profesorul trebuie să dezvolte uneori două-trei subcompetenţe la fiecare oră Evident că formarea icircn ansamblu a acestor subcompe-tenţe nu se poate produce pe parcursul unei ore academice De aceea și apare necesi-tatea anticipării unei secvenţe mai consistente a procesului de icircnvăţămicircnt

La studiul unei unităţi de icircnvăţare se vor parcurge următoarele etape1 Familiarizarea2 Structurarea3 Aplicarea

1 Familiarizare rarr Evocare ExplorareProfesorul

ndash Stabilește nivelul de cunoaștere de către elevi a unor noţiunindash Oferă pretexte-problemă creează conflicte cognitive recurge la situa-

ţii-problemă

3 Structurare rarr Explicare EsenţializareProfesorul

ndash Ajută elevii să exprime ceea ce au observat să formuleze concluziindash Ajută elevii să identifice metode de lucru sau să dezvolte rezultate teo-

retice

3 Aplicare rarr Exersare ExtindereProfesorul

ndash Propune activităţi pentru aprofundarea subiectuluindash Face conexiuni cu alte discipline

78 Fizică Astronomie

Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare este reprzentată icircn tabelul nr 2

Tabelul nr 2 Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare

Data Detaliere de conţinut

Subcompetenţe vizate

Activtăţi de icircnvăţare

Resurse materia-le procedurale

de timp

Evaluare (obective

instrumente)Observaţii

NotăElementele de structură ale proiectului de lungă durată și ale proiectului uni-

tăţii de icircnvăţare ar putea fi prezentate icircntr-o altă ordine important e cum gicircndește profesorul icircn procesul proiectării anticipicircnd secvenţe mici sau secvenţe mai mari ale procesului de icircnvăţămicircnt

La citirea curriculumului disciplinar se va atrage atenţia mai icircnticirci la concep-ţia disciplinei la specificul icircnvăţămicircntului axat pe competenţe definiţia compe-tenţei Analizicircnd competenţele specifice disciplinei bdquoFizică Astronomierdquo este im-portant să ne convingem că acestea au fost deduse din competenţele transdiscipli-nare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt De exemplu competenţa de comunicare știinţifică a fost dedusă din competenţa de a comunica argumentat icircn limba mater-nălimba de stat icircn situaţii reale ale vieţii iar competenţa de investigaţie știinţifică ndash din competenţa de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile proprii

Următorul pas va fi stabilirea corelaţiei dintre competenţele specifice și sub-competenţe Fiecare subcompetenţă se referă la una din competenţele specifice De exemplu subcompetenţa utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii concrete se referă la com-petenţa de achiziţii pragmatice specifice fizicii astronomiei iar subcompetenţa in-vestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alunecare ndash la competenţa de investigaţie știinţifică icircn domeniul fizicii și astronomiei

La citirea unității de icircnvăţare se va atrage atenţia la activităţile propuse pentru a forma subcompetenţele curriculare avicircnd la dispoziţie unităţile de conţinut res-pective Pentru realizarea acestora avem nevoie de analiza resurselor (materiale procedurale de timp) Un moment important este modul cum se vor evalua rezul-tatele activităţilor Pentru aceasta vom formula obiectivele evaluării vom selecta procedeele și instrumentele necesare

79G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircn curriculumul disciplinar se propun unităţi de conţinut care vor servi la for-marea subcompetenţelor activităţi de icircnvăţare și evaluare strategii didactice și strategii de evaluare

Corelarea competenţelor subcompetenţelor conţinuturilor și tipurilor de acti-vităţi are loc pe două dimensiuni

bull dimensiunea verticalăbull dimensiunea orizontală

Corelicircnd aceste componente pe verticlă profesorul pornește de la curriculu-mul disciplinar analizicircnd prevederile acestuia prezente icircn concepte competenţe conţinuturi strategii didactice și strategii de evaluare Apoi elaborează proiec-tul de lungă durată (Tabelul nr 1) La elaborarea proiectului de lungă durată se precizează unităţile de icircnvăţare competenţele și subcompetenţele vizate durata realizării Icircn baza acestui proiect profesorul proiectează unităţile de icircnvăţare Co-relarea componentelor acestui proiect este prezentată prin următoarea schemă

Analiza prevederilor curriculumului disciplinar

Elaborarea proiectului de lungă durată

Elaborarea proiectului unității de icircnvățare

Fig 4 Corelarea componentelor pe verticală

33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe

Lecţia este unitatea de bază a desfășurării procesului instructiv-educativ Ca formă de organizare a procesului de icircnvăţămicircnt lecţia este constituită dintr-o succesiune de etape sau secvenţe ce se desfășoară icircntr-o unitate de timp icircn care se asigură o coordonare icircntre activitatea de predare și cea de icircnvăţare icircn vederea realizării finalităţilor procesului de icircnvăţămicircnt Procesul educativ este un proces complex icircn care trebuie sa ţinem seama de toţi factorii implicaţi Atunci cicircnd un profesor se afla icircn fata clasei trebuie sa știe ce tip de lecţie se potrivește cel mai bine momentului astfel icircncicirct scopul lecţiei sa fie atins Literatura de specialitate consemnează tipurile de lecţii conform criteriilor

80 Fizică Astronomie

A Sarcina majoră care se realizează la lecţie1 lecţia mixtă sau combinată (atunci cicircnd realizăm mai multe sarcini)2 lecţia de icircnsușire a materiei noi3 lecţia de formare de priceperi și deprinderi4 lecţia de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei studiate

anterior5 lecţia de evaluare a rezultatelor școlare

B Metode care predomină la lecţiea lecţia prelegereb lecţia dezbaterec lecţie joc de rol etc

Cicirct privește seminarul conferinţa excursia lucrarea de laborator lucrarea practică etc acestea sicircnt forme de organizare a activităţii didactice alternative lecţiei care au fost permise după 1958 cicircnd a apărut legea despre bdquolegătura cu viaţardquo

bull Lecţie mixtă

Lecţia mixtă este cea mai frecventă formă de organizare a activităţii didactice icircn icircnvăţămicircntul preuniversitar Ea urmărește atingerea mai multor scopuri sau sarcini didactice distincte transferul de noi cunoștinţe sistematizarea și consoli-darea achiziţiilor și verificarea sau evaluarea performanţei școlare

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a XII-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul magnetic Induc-

ţia electromagnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)Tipul lecţiei mixtăDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică2 Aplicarea legii inducţiei electromagnetice și a regulii lui Lenz icircn situa-

ţii concrete3 Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a inducţiei electromag-

netice

81G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii trebuie să fie capabiliO1 ndash să definească corect și complet fenomenul de inducţie electromagnetică

mărimea fizică flux magneticO2 ndash să indice cicirct mai multe procedee de variaţie a fluxului magnetic verifi-

cicircndu-le experimentalO3 ndash să sesizeze icircn urma analizei rezultatelor experimentale dependenţa

dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului elec-tric indus și dintre viteza de variaţie a fluxului și mărimea intensităţii curentului electric indus TEM de inducţie

O4 ndash să aplice expresia pentru fluxul magnetic regula lui Lenz legea induc-ţiei electromagnetice icircn situaţii concrete

O5 ndash să formuleze legea inducţiei electromagnetice și regula lui Lentz pentru determinarea sensului curentului electric indus

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă fișe de activitate experimentală

culegere de probleme manual alternatoare bobine miliampermetre alimentatoare didactice fire conductoare magneţi bară miez de fier U miez de fier I bobine cadru inele de aluminiu stative cleme

VI Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia demonstraţia activitatea ex-

perimentală problematizarea descoperirea dirijată și independentă experimentul cu caracter de cercetare icircnvăţarea prin descoperire ob-servaţia

bull Forme de activitate cu eleviindash Icircn grup la efectuarea experimentelor la rezolvarea problemelorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Stiinţa Chișinău 20082 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu și al Culegere de probleme clasele 10-

12 ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

82 Fizică Astronomie

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

5 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultatele problemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obiec-tivelor

2 min ndash icircntreabă elevii care sicircnt rezultatele experimentului lui Oersted

ndash trezește interesul elevilor pornind de la ideea dacă ar fi posibil efectul invers și anume să se obţină curent electric cu ajutorul cicircmpului magnetic

ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash răspund la icircntrebare (icircn jurul conductoarelor parcurse de curent electric apare cicircmp magnetic)

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

37 min

10 min

5 min

8 min

O1O2O3

O1

O4O5

a) ndash repartizează elevii icircn grupurindash prezintă aparatele și materialele ne-

cesare pentru experimentndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevi și notează pe tablă concluziile generale

ndash definește fenomenul de inducţie electromagnetică noţiunea de curent indus

ndash repartizează fișa nr 2ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevindash prezintă un scurt istoric al fenome-

nului formulează concluziile lui Fa-raday

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu materialele

prezentate de profesorndash conform indicaţiilor din

fișe realizează experimentulicircncercicircnd să formuleze con-cluziile pentru fiecare etapă aexperimentului

ndash fac o sinteză a celor obser-vate și notează icircn caiete constatările făcute după fieca-re operaţie

ndash desenează și notează conclu-ziile și definiţiile icircn caiete

ndash pun icircntrebări profesorului

83G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Conţi-nutul noii icircn-văţări

5 min O1O4O5

b) ndash explică elevilor că cantitatea de cicircmp magnetic ce străbate un circuit (o suprafaţă) este determinată de mă-rimea fizică numită flux magnetic

ndash propune elevilor să analizeze fig 619 din manual (1 pag 197)

ndash definește fluxul magnetic și unitatea lui de măsură

ndash pune accentul pe faptul că unghiul α reprezintă unghiul dintre normala la suprafaţă și liniile de cicircmp

c) ndash prezintă un scurt istoric al feno-menului formulează concluziile lui Lentz

ndash demonstreză elevilor experimentul pentru constatarea fenomenului și explicarea regulei

ndash discută cu elevii rezultatele observări-lor (fig 621-1 pag 199)

ndash formulează regula lui Lentz

d) ndash propune elevilor următoarea icircntre-bare de care mărimi depinde valoa-rea intensităţii curentului de inducţie deci și valoarea TEM de inducţie

ndash icircn baza constatărilor făcute definește legea inducţiei electromagnetile (le-gea lui Faraday)

ndash scrie pe tablă expresia matematică a legii inducţiei electromagnetice

ndash explică sensul semnului minus din formulă

b) ndash ascultă și eventual pun icircn-trebări

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

c) ndash ascultă urmăresc experi-mentul și eventual pun icircn-trebări

ndash formulează concluzii și icircncear-că să stabilească dependenţa dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului electric indus

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui și regula lui Lentz icircn caiete

d) ndash formulează răspunsul la icircntrebare fac constatări ex-plică fenomenele observate icircn timpul experimentului

ndash ascultă și eventual pun icircntre-bări

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

5 Realiza-rea sens-uluiRezol-vare de probleme

9 min O1O4 O5

ndash propune elevilor fișa 3 cu problemespre rezolvare

ndash ascultă prezentările elevilor corectează pune accentul

ndash rezolva situaţiile-problemă din fișă

ndash un elev din grup prezintă soluţiile obţinute

ndash ascultă și eventual pun icircntrebări

ndash notează indicaţiile profeso-rului icircn caiete

6 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4 O5

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebările 123 și 4 din manual pag 201

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

84 Fizică Astronomie

7 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) para-graful 65 din manual b) să rezolve problemele nr 1511 1528 1532 din culegerea de probleme

ndash notează icircn catalog intervenţiile la oră ale elevilor

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 11 Montaţi circuitul conform desenului prezentat mai jos (fig 1)2 Deplasaţi magnetul pe direcţia axei bobinei icircn ambele sensuri Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului3 Repetaţi indicaţiile din punctul 2 modificicircnd viteza de deplasare a

magnetului și inversaţi polaritatea magnetului4 Puneţi magnetul icircntr-o mișcare oscilatorie (fig 2) Urmăriţi indicaţiile

miliampermetrului5 Formulaţi concluziile respective

Fig 1 Fig 2

Fișa 21 Montaţi circuitul conform desenu-

lui prezentat mai jos (fig 3)2 Icircnchideţi icircntrerupătorul Urmăriţi

indicaţiile miliampermetrului3 Deschideţi icircntrerupătorul Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului4 Formulaţi concluziile respective

85G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Probleme propuse spre rezolvare1 (Gr 1) Icircntr-o bobină conectată la un miliamperme-

tru se introduce o bară magnetizată suspendată de un resort elastic Se trage ușor de magnet icircn jos și apoi se lasă liber Descrieţi comportarea magnetului și a miliampermetrului după eliberarea magnetului

2 (Gr 2 3 4 5) Să se stabilească sensul curentului indus icircntr-o bobină icircn următoarele situaţii Fig 3

ndash Gr 2 ndash magnetul se apropie cu polul nord de bobinăndash Gr 3 ndash magnetul se depărtează cu polul nord de bobinăndash Gr 4 ndash magnetul se apropie cu polul sud de bobinăndash Gr 5 ndash magnetul se depărtează cu polul sud de bobină

3 (Gr 6) Un cadru cu aria de 200 cm2 este situat perpendicular pe liniile unui cicircmp magnetic omogen Inducţia cicircmpului magnetic este egală cu 025 T Să se determine variaţia fluxului magnetic a) la dispariţia cicircm-pului magnetic b) la inversarea sensului liniilor de cicircmp

4 (Gr 7) O spiră conductoatre din aluminiu ce are lungimea egală cu 30 cm și aria secţiunii transversale ndash cu 2 mm2 este situată icircntr-un cicircmp magnetic al cărui flux variază cu viteza de 04 Wbs Determinaţi lu-crul efectuat de curentul indus icircn spiră timp de 1 min

bull Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizareO astfel de lecţie asigură consolidarea cunoștinţelor icircnsușite și aprofundarea

lor pe nivele superioare de icircnţelegere și aplicare prin recapitulare Lecţia de recapi-tulare presupune desfășurarea unei activităţi intelectuale susţinute pe baza căreia elevul valorifică conţinuturile achiziţionate icircntr-o etapă de pregătire (studiul unui capitol al fizicii al unei discipline etc) Gicircndirea elevului poate fi disciplinată icircn baza unui algoritm pe care icircl stabilesc de comun acord profesorul și colectivul de elevi Accentul cade pe icircnţelegere analiză și sinteză Sicircnt icircntărite priceperile de a argumenta și demonstra teorii știinţifice dar și acelea de a formula judecăţi de valoare cu privire la aplicabilitatea unor ipoteze de lucru Deci obiectivul funda-mental urmărit este fixarea și consolidarea cunoștinţelor prin stabilirea de noi co-relaţii icircntre cunoștinţe prin elaborarea unor generalizări mai largi prin relevarea unor structuri logice icircntre diverse cunoștinţe toate acestea stimulicircnd mecanismul transferului cu cele două forme ale sale specific și nespecific

86 Fizică Astronomie

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Recapitularea și sistematizarea cunoștinţelor la capitolul bdquoDina-

micardquoTipul lecţiei Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei stu-

diate anteriorDurata 45 min

II Subcompetenţe1 Aplicarea principiilor dinamicii a legii lui Hooke și a legilor frecării icircn

situaţii concrete2 Conștientizarea faptului că toate corpurile din Univers se atrag icircntre

ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele3 Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifes-

tată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensi-tate a cicircmpului gravitaţional

4 Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să enunţe principiile mecanicii newtonieneO2 ndash să definească principalele tipuri de forţe (scriind relaţiile matematice de

calcul al modulelor acestora precizicircnd semnificaţia mărimilor care in-tervin)

O3 ndash să reprezinte grafic forţele care acţionează icircntr-o situaţie concretăO4 ndash să rezolve probleme aplicicircnd principiile mecanicii

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă culegere de probleme manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia algoritmizarea problematiza-

reabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn grup la rezolvarea problemelor din fișa 1ndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

87G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Metode de evaluarendash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 10-a

ed Știinţa Chișinău 20072 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Culegere de probleme clasele 10-12

ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organiz-atoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor ndash prezintă caietele și rezultatele

problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obi-ectivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-suluiRecapi-tularea-sistema-tizarea noţiuni-lor icircnvă-ţate la studierea capitolu-lui bdquoDi-namicardquo

38 min

15 min

23 min

O1O2O3O4

a) ndash repartizează elevii icircn grupuri după niveluri

ndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să rezolve probleme-

le și să dea răspuns la icircntrebările din fișă

b) ndash cere elevilor să prezinte soluţiile (un elev din grup prezintă posterul) să formuleze concluziile respective

ndash face o sinteză a concluziilor formulate de elevi

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu fișa prezen-

tată de profesorndash lucrează icircn grup conform in-

dicaţiilor din fișă și formuleză concluziile

ndash notează concluziile icircn caietendash pun icircntrebări profesoruluib) ndash elevii din celelalte grupuri

ascultă și eventual pun icircntre-bări elevilor din grupul care prezintă

ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profesoru-

lui icircn caiete

88 Fizică Astronomie

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebări

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) rezol-varea testului la cap bdquoDinamicardquo din culegerea de teste pentru cl a X-a autor Gh Ţurcan

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 1

I grup1 Găsiţi corespondenţa icircntre mărimile fizice și unităţile lor de măsura

a) v I) cms2

b) F II) Nm c) a III) ms d) S IV) N e) m V) s

f) k VI) m

VI) kg2 Determinaţi dacă afirmaţia dată este adevărată sau falsă noticircnd răs-

punsul prin A sau Fa) Valoarea forţei cu carea aţionează un resort deformat asupra corpu-

lui suspendat de el este invers proporţională cu alungirea absolută a resortului

b) Forţa de frecare este forţa care apare la suprafaţa de contact dintre două corpuri și se opune alunecării unui corp pe suprafaţa celuilalt

3 Continuaţi (icircn caiet) propoziţiile cu o variantă ce ar avea sens fizica) Un punct material se află icircn echilibru dacă rezultanta forţelor ce

acţionează asupra lui b) Dacă un corp acţionează cu o forţă F12 asupra altui corp atunci al

doilea corp acţionează asupra primului cu o forţă F21 care

c) Forța elastică este de natură

89G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II grupRezolvaţi problemele

1 Asupra unui corp cu masa de 15 kg ce se află pe o suprafaţă orizon-tală netedă acţionează o forţă egală cu 6000 mN orientată paralel cu suprafaţa de alunecare Determinaţi acceleraţia comunicată corpului

2 Un corp cu volumul de 60 cm3 din aluminiu (ρ= 2700 kgm3) este suspendat de un resort cu constanta elastică de 100 Nm Determinaţi alungirea absolută a resortului

III grupRezolvaţi problemele

1 Viteza de rotazie a Lunii icircn jurul Pămicircntului este aproximativ de 1 kms Distanţa medie Lună-Pămicircnt este de 384 105 km Determinaţi masa Pămicircntului

2 Asupra unui corp cu masa de 40 kg ce urcă uniform pe un plan icircn-clinat (α = 300) acţionează o forţă paralelă cu planul de 200 N Deter-minaţi coeficientul de frecare la alunecare Cu ce acceleraţie va luneca corpul pe acest plan

IV grupRezolvaţi problemaDeterminaţi acceleraţiile corpurilor cu masele

m1 = 25 kg și m2 = 3 kg icircn sistemul de corpuri din figura alăturată Firul și scripetele sicircnt ideale Un-ghiul de frecare este egal cu 30 de grade iar secţiu-nea planului icircnclinat reprezintă un triunghi dreptunghic isoscel

bull Lecţie dezbatere

Acest tip de lecţie constă icircn concentrarea activităţii didactice icircn direcţia do-bicircndirii de către elev a unor cunoștinţe și dezvoltări pe această bază a proceselor și icircnsușirilor psihice a capacităţilor instrumentale și operaţionale Momentul co-municării deţine ponderea hotăricirctoare rezervicircndu-i-se cea mai mare parte din lecţie De cele mai multe ori acest eveniment este divizat icircntr-o serie de secvenţe pregătirea elevilor icircn vederea asimilării noilor cunoștinţe anunţarea subiectului și obiectivelor ce urmează a fi realizate

Dezbaterea este un concurs de argumentare formală icircntre cele două echipe sau persoane fizice este un instrument esenţial pentru dezvoltarea și menţinerea democraţiei și societăţilor deschise Dezbaterea icircntruchipează idealurile de argu-mentul motivat toleranţă faţă de punctele de vedere divergente și riguroase de auto-examinare Dezbaterea este mai presus de toate o modalitate pentru cei care deţin opinii opuse pentru a discuta problemele controversate

90 Fizică Astronomie

Exemplu de proiec de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil umanist)Obiectul FizicăTema lecţiei Poluarea mediuluiTipul lecţiei Lecţie dezbatereDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Idetificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termice

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să caracterizeze problemele de poluare a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termiceO2 ndash să explice consecinţele poluării mediului terestru și problemele globale

de rezolvare

IV Resursebull Umane profesor elevibull Materiale (didactice) tablă cretă manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia dezbatereabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn echipă icircn timpul dezbaterilorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea concluzii-

lor formulatebull Metode de evaluare

ndash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliografie1 I Botgros V Bocancea Manual de fizică pentru cl X-XII profil uma-

nist Editura Cartier Chișinău 2009

91G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Enunţa-rea obiec-tivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

38 min1 min

34 min

3 min

O1O2

a) ndash prezintă echipele arbitrul (de obicei profesorul) și responsabilul de crono-metrarea timpului

b) ndash cere elevilor (publicului care poate avea drept de vot icircn unele cazuri) să-și facă notiţii și să respecte disciplina icircn sală

ndash dă startul dezbaterii care se desfășoară conform regulilor bdquoK Popperrdquo

c) ndash decide echipa icircnvingătoare discută cu publicul

a) ndash se grupează icircn echipendash fac cunoștinţă cu planul

dezbateriindash pun icircntrebări profesorului

b) ndash elevii din echipe participă la dezbatere publicul ascultă și face notiţe

c) ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profeso-

rului

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back-ului

3 min2 min

O1 O2

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei

ndash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă rezolva-rea testului de evaluare sumativă

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

92 Fizică Astronomie

Formatul de dezbateri Karl Popper ndash Principii generale

Formatul de dezbateri Karl Popper (KP) este o formă structurată de dezba-tere educațională care are la bază dialogul dintre două echipe numite icircn mod formal Afirmatori și Negatori Fiecare dintre cele două echipe este compusă din 3 membri și are la dispoziție o cantitate egală de timp pentru a argumenta icircn favoarea sau icircmpotriva unei teme Aceasta din urmă poartă numele de moțiune și este cel mai adesea o afirmație care permite aticirct susținere cicirct și contrazicere Participanții icircntr-o rundă de dezbateri trebuie să comunice argumente icircn baza unor raționamente logice și a unor dovezi palpabile nu icircn funcție de opiniile per-sonale cu privire la tema discutată Adeseori vorbitorii cu experiență icircn dezbateri se văd nevoiți să susțină idei total opuse convingerilor lor Un meci de dezbateri KP se desfășoară icircn fața unui arbitru care trebuie sa urmăreasca argumentele vorbitorilor și să decidă o echipă cicircștigătoare icircn funcție de principiul bdquoCare echipă a fost mai convingătoare icircn dezbatererdquo fără ca decizia să fie afectată de convin-geri personale sau lucruri care nu s-au spus icircn dezbatere Luarea acestei decizii se face aticirct prin judecarea argumentelor făcute cicirct și prin evaluarea acelor chestiuni care pot fi definite ca elemente de prezentare a discursului

Structura unei runde (timpul a fost repartizat reieșind din planificarea lecţiei)

A1 Prima pledoarie constructivă afirmatoare (4 minute)

CX1 N3 pune icircntrebări lui A1 (2 minute)

N1 Pledoaria constructivă negatoare (4 minute)

CX2 A3 pune icircntrebări lui N1 (2 minute)

A2 Pledoaria afirmatoare de reconstrucție (3 minute)

CX3 N1 pune icircntrebări lui A2 (1 minut)

N2 Pledoaria negatoare de reconstrucție (3 minute)

CX4 A1 pune icircntrebări lui N2 (1 minut)

A3 Pledoaria finală a echipei afirmatoare (4 minute)

N3 Pledoaria finală a echipei negatoare (4 minute)

Icircn afara timpului de discurs fiecare echipă are la dispoziție un timp de gicircndire de 3 minute pe care icircl poate distribui dupa cum crede de cuviință icircntre două dis-cursuri sau icircntre un discurs și o rundă de icircntrebări

Moţiunea bdquoLumea ar trebui să refuze la folosirea motoarelor termicerdquo

93G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Pro Contra

Scop Un viitor sănătos pentru omenire

Scop Soluţionarea problemelor reale ale populaţiei

A-1 Gicircndește global acţionează localbull Politica statului ndash prioritară icircn stoparea

utilizării motoarelor termice (educaţie investiţii programe naţionale)

bull Interzicerea utilizării mașinilor termice necorespunzătoare unor norme ecologice icircnregistrate

bull Fiecare cetăţean ar trebui să se implice activ icircn realizarea unor proiecte naţiona-le (bdquoZiua ecologieirdquo)

A-2 Controlul icircndeaproapemonitorizarea strictă din partea funcţionarilor de stat pentru a nu permite fraude

A-3 Necesitatea unor investiţii mari si de durată din partea guvernului

bull Sicircnt necesare mai multe acţiuni o zi fără automobil promovarea unui mod sănătos de viaţă icircncurajarea cetăţenilor de a mer-ge cu bicicleta limitarea tăierii pădurilor

A-4 Realizarea proiectelor comune regio-nale

bull Oamenii de știinţă au ajuns la un con-sens poluarea mediului se datorează icircn principal activităţilor desfășurate de om

N-1 Cetăţeanul ar trebui să aibă condiţii de dezvoltare

bull Ridicare culturii omului prin conșteintizarea esenţei lui

bull Dezvoltarea economiei va determina re-curgerea la tehnologii nepoluante punicircn-duse accent pe un stil de viaţă sănătos

bull Consolidarea responsabilităţii personale

N-2 Icircn jurul problemelor ecologice ndash spăla-rea de bani la nivel mondial

bull Problemele ecologice sicircnt inventate de guvernele marilor puteri pentru a distra-ge atenţia cetăţenilor de la problemele lor (salarii condiţii de muncă etc)

N-3 Icircn Univers au loc transformări care duc la schimbările de climă și ele nu sicircnt icircn puterea omului (perioada glaciară)

N-4 O problemă nu poate fi soluţionată dacă nu vor fi soluţionate și alte pro-bleme globale (sărăcia corupţia tero-rismul etc)

bull Oamenii sicircnt orientaţi spre obţinere de profit dar soluţionarea problemei ecolo-gice cere icircn primul ricircnd consum

bull Lecţie lucrare de laboratorProfesorData _______________Clasa XI-a (profil real)Obiectul FizicăSubiectul lecţiei Studierea unei transformări simple a gazului idealTipul lecţiei Lucrare de laboratorDurata 45 min

Subcompetenţebull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului idealbull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformă-

rilor simple icircn gaze

94 Fizică Astronomie

Obiectivele operaţionaleO1 ndash să definească transformarea izotermăO2 ndash să formuleze legea transformării izotermeO3 ndash să recunoască transformarea izotermă icircn situaţii concrete (inclusiv icircn

reprezentări grafice mai ample)O4 ndash să reprezinte prin formule și grafic legea transformării izotermeO5 ndash să traseze limita de aplicabilitateO6 ndash să aplice transformarea izotermă la descrierea unor situaţii concrete din

viaţă și tehnicăO7 ndash să expună metode proprii de cercetare experimentală a transformării

izotermeO8 ndash să măsoare corect mărimile fizice necesare (presiune lungimehellip)O9 ndash să manifeste lucricircnd icircn grup disciplină toleranţă empatie

ResurseUmane profesor elevi laborantMateriale didactice manual tablă cretă fișe tabele (vezi anexa) utilajul ne-

cesar pentru experimente (balon tub de sticlă icircnchis la un capăt cu lungimea de 60-70 cm și diametrul 10 mm vas de sticlă cu icircnălţimea de 40-60 cm barometru)

Metodendash observaţia conversaţia euristicăndash experiment problematizat asaltul de ideindash descoperirea dirijată și independentă cercetarea experimentală

Forme de activitate cu elevii icircn grup frontală

Bibliografie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Știinţa Chișinău 2008

Desfășurarea lecţiei

Eveni-mentuldidactic

Obiec-tive

Metode de predare-icircnvățare

Activitatea profesorului Activitatea elevilorObser-vațiinote

Moment organi-zatoric

O9 ndash Salută și organizează clasandash Repartizează elevii icircn grupuri

(două-trei grupuri obișnuite grupul bdquoexperțilorrdquo și grupul bdquode creaţierdquo)

ndash Salută profesorulndash Se pregătesc pentru lecţiendash Se grupează și se aranjează

la mese

95G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Cap-tarea atențieiMotiva-rea icircn-vățării

O1 Observa-ţia

Expe-riment problema-tizat

Asaltul de idei

ndash Demonstrează experimentulUn balon obișnuit umflat și bine legat cu ață este brusc comprimat cu micircinile Icircn rezultat balonul pocneștendash Provoacă asaltul de ideiDe ce pocnește balonulndash Ghidează emiterea ipotezei

ndash Enunţă și argumentează denu-mirea transformării observate (transformare izotermă)

ndash Enunţă icircmpreună cu elevii ob-iectivele lecţiei ţinicircnd cont de ipoteza expusă

ndash Scrie tema lecţiei pe tablă

ndash Emit idei unele devenind relevante

Comprimicircnd brusc balonul se micșorează volumul aeru-lui din el

Balonul pocnește deoarece crește brusc presiunea icircn interiorul lui

Pe parcursul evenimentului nu variază nici masa aerului din balon nici temperatura lui

ndash Reieșind din asaltul de idei formulează ipoteza depen-denţei invers proporţionale a presiunii de volum

ndash Notează icircn caiete Definesc transformarea izotermă

ndash Participă la enunţarea obiec-tivelor lecţiei expunicircndu-și doleanţele notează icircn caiete

Lucrare de labo-ratorCer-cetare experi-men-tală

O2

O3

O4

O5

O6

O8

O9

O7

Desco-perirea dirijată (grupurile 1-3) și inde-pendentă (grupul 4)

Cercetare experi-mentală

ndash Icircn scopul verificării ipotezei ex-puse propune grupurilor de elevi (1-4) diferite aspecte de cercetare experimentală (conform fișelor distribuite setul I)

ndash Urmărește procesul de cercetare face indicaţii dacă e necesar

ndash Ascultă completează dările de seamă ale elevilor din grupurile 1-3

ndash Dirijează trasarea concluziilorndash Propune elevilor să exprime prin

formule concluziile obţinute urmărește realizarea icircnsărcinării face rectificări dacă e necesar

ndash Distribuie elevilor din grupurile 1-3 setul al II-lea și al III-lea de fișe

ndash Verifică corectitudinea icircndepli-nirii icircnsărcinărilor afișează și analizează rezultatele obţinute

ndash Ascultă darea de seamă a grupu-lui bdquode creaţierdquo

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișele 1-5

ndash Expun succint dările de seamă

ndash Formulează concluzii

ndash Scriu sub formă de formule concluziile obţinute

(m=const T=const pV=const p1V1=p2V2

p1p2= V1V2)

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișe participă la analizarezultatelor obţinute fac notiţe

ndash Icircmpreună cu profesorul ascultă darea de seamă fac notiţe pun icircntrebări sugerează noi idei

96 Fizică Astronomie

Fini-sarea lecţiei realiza-rea feed -backu-lui

O3

O1

O2

O4

O5

O6

Conversa-ţia euris-tică

ndash Propune elevilor să recunoască transformările izoterme din multidudinea de transformări reprezentate icircn tabela nr 1 (a b c)

ndash Trece icircn revistă momentele-cheie ale lecţiei

ndash Analizează icircmpreună cu elevii realizarea obiectivelor trasează obiecitve noi pentru lecţiile vii-toare

ndash Analizează tabela nr 1 numind transformările izo-terme

ndash Definesc transformarea stu-diată formulează verbal icircn formule și grafic legea trans-formării izoterme trasează limitele de aplicabilitate aduc exemple de utilizare icircn viaţă și icircn tehnică

ndash Analizează realizarea obiec-tivelor propuse

ndash Completează tabela nr 2

Tema pentru acasă

ndash Propune tema pentru acasăa) să studieze paragraful 15a

din manualb) să rezolve problema 19 pag

29c) să propună alte metode proprii

de verificare a transformăriiizoterme (la dorinţă)

ndash Notează icircn caiet tema pen-tru acasă

ndash Pun icircntrebări

NotăLecţia lucrare de laborator este propusă pentru icircnsușirea materiei prin desco-

perire și cercetare experimentală

AnexeTabelul nr 1

97G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Tabelul nr 2

Ce am știut

Ce am aflat nou

Ce aș vrea să mai aflu

Fișe setul IFișa nr 1

Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10 mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm o panglică de mă-surat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi lungimea tubului L Volumul iniţial V0 al aerului din tub este V0 =Lπd24

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă h ce intră icircn tub Volumul aerului comprimat va fi V= (L ndash h) πd24

3 Calculaţi raportul V0 V = L(L ndash h)Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţi-le consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 2Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10

mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm barometru o pan-glică de măsurat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi cu barometru presiunea iniţială a aerului din tub adică pre-siunea atmosferică p0

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă ce intră icircn tub h și icircnălţimea apei din vas H Presiunea aerului din tub va fi p = p0 + ρg(H ndash h) ρ ndash densi-tatea apei

3 Calculaţi raportul pp0Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţile consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 3(pentru grupul bdquode experţirdquo)

1 Studiaţi atent icircnsărcinările de pe fișele 1 și 22 Verificaţi activitatea grupurilor 1 și 2 oferiţ-le consultaţii icircn caz de

necesitate

98 Fizică Astronomie

3 Colectaţi de la grupurile 1 și 2 datele calculelor afișicircndu-le conform tabelei

V0 V pp0

4 Comparaţi rezultatele obţinute generalizaţi trageți concluzii impli-cicircnd și elevii din celelalte grupuri

Fișa nr 4(pentru grupul bdquode creativitaterdquo)

1 Propuneţi o metodă inedită de cercetare experimentală a dependenţei presiunii gazului de volum la temperatură constantă (folosind utilajul existent icircn laborator)

2 Realizaţi metoda propusă cericircnd laborantului utilajul necesar3 Expuneţi icircn faţa colegilor metoda propusă și rezultatele obţinute

Fișe setul II

Fișe setul III (identice pentru toate grupurile)1 Enumeraţi cicirct mai multe aplicaţii din viaţă și tehnică ale transformării

izoterme2 Determinaţi limitele de aplicabilitate ale transformării izoterme (icircn caz

de necesitate utilizaţi manualul)

99G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

34 Recomandări metodice de utilizare a echipa- mentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică

Pentru proiectarea și realizarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal profesorul va selecta echipamentul (utilajul) necesar realizării experimente-lor fizice reieșind din posibilităţile laboratorului de fizică din instituţie a manua-lelor și a altor materiale didactice Toate mijloacele didactice selectate vor fi utiliza-te pentru realizarea obiectivelor operaţionale din cadrul lecţiilor de fizică la treapta liceală care vor contribui la formarea achiziţiilor finale ndash competenţelor specifice

Icircn acest scop pot fi recomandate pentru utilizare toate manualele de fizică existente icircn bibliotecile școlare

Pentru clasa a X-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2001 și 2007

Manuale complementare2 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic Chișinău

20084 I Botgros V Bocancea N Constantinov V Gamurari Fizica cl a X-

a Profil umanist Cartier Chișinău 20025 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică

BucureștiSurse didactice auxiliare1 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-

ra Univers Pedagogic Chișinău 20062 A Hristev Probleme rezolvate din manualul de fizică cl a IX Editura

Cimișlia bdquoTipCimrdquo SA3 A P Ricircmchevici Probleme de fizică cl a IX-XI Editura Lumina

Chișinău4 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic

Chișinău 2006

Pentru clasa a XI-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2009

100 Fizică Astronomie

Manuale complementare1 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 20042 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20044 D Borșan șa Fizică cl a X-a Editura Didactică și Pedagogică

București

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-ra Univers Pedagogic Chișinău 2006

3 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a XI-a Editura Univers Pedagogic Chișinău 2005

Pentru clasa a XII-a1 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20092 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Editura Cartier Chișinău 20043 I Botgros șa Fizica cl a XII-a Profil umanist Cartier Chișinău

20044 M Marinciuc SRusu Fizică cl a XII-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 20065 V A Voronţov-Veliaminov Astronomia cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău

Manuale complementare1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Editura Univers Pedagogic Chișinău 20052 G Enescu N Gherbanovschi șa Fizică cl a XI-a Editura Didactică și

Pedagogică București3 D Ciobotaru șa Fizică cl a XII-a Editura Didactică și Pedagogică

București4 G I Miakișev BB Buhovţev Fizică cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău5 M Colpajiu Gh Ţurcanu S Cicircrlig Astronomie Manual pentru clasa

a XII-a Chișinău 2009

101G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editura Univers Pedagogic Chișinău 2006

Icircn icircnvăţămicircntul liceal implementarea curriculumului modernizat (ediţia 2010) se va realiza icircn trei etape

I icircn clasa a X-a (profilurile real și umanist) icircncepicircnd cu 1 septembrie 2010

II icircn clasele X-XI icircncepicircnd cu 1 septembrie 2011III integral icircn clasele X-XII icircncepicircnd cu 1 septembrie 2012

Modificările care au parvenit icircn curriculum școlar la solicitarea profesorilor preuniversitari și universitari și ai membrilor Societăţii Fizicienilor din Moldova necesită unele precizări

De exemplu icircn clasa a X-a (profil real) pentru realizarea prevederilor cur-riculumului modernizat tema bdquoMomentul cinetic al punctului material Legea conservării momentului cineticrdquo (cap III) se va studia la nivel de noţiuni Pentru studiu poate fi recomandat manualul lui A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994

Pentru studierea cap IV bdquoElemente de staticărdquo poate fi recomandat manualul M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic 2008 sau cel al lui M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2001

Pot apărea dificulăţi și la predarea cap V bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo deoa-rece acest capitol anterior a fost studiat icircn cl XI-XII Autorii curriculumului mo-dernizat consideră că studierea acestor teme poate fi realizată cu succes și icircn clasa a X folosind sursele de literatură existente icircn care explicarea materiei de studiu se realizează fără a utiliza derivatele (M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2004 și 2008 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2004

Tema bdquoUnde seismicerdquo se va realiza mai mult icircn plan informativ elevii fami-liarizicircndu-se cu modul de producere și efectele unui seism și planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor (inclusiv simularea unor activităţi practice) Studierea temei poate fi realizată icircn coordonare cu acti-vităţile prevăzute icircn acest scop de programa cursului bdquoProtecţia civilă și apărarea icircmpotriva incendiilorrdquo pentru cl a X-a Pentru selectarea literaturii la tema dată

102 Fizică Astronomie

pot fi folosite surse WEB cicirct și paragrafe din manual (M Marinciuc S Rusu Fi-zică cl a XI-a Profil real Profil umanist Știinţa Chișinău 2004)

Pentru realizarea lucrărilor practice icircn afară de recomandările propuse icircn Proiectarea de lungă durată din prezentul ghid (Practicum la fizică icircn școala me-die Editura Lumina Chișinău 1985) se vor lua icircn consideraţie recomandările metodice propuse icircn Gidul de implementare a curriculumului de fizică moder-nizat 2006 Recomandări metodice detaliate cu privire la realizarea lucrărilor practice la fizică sicircnt publicate recent icircn ziarul Făclia icircncepicircnd cu numerele din 26 august 4 septembrie 2010 (autori M Colpajiu Ș Grăjdieru T Ștubei Liceul Teoretic al AȘM)

Pentru profilul umanist poate fi utilizat cu succes la toate clasele manualul autorilor I Botgros V Bocancea V Donici șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist Cartier Chișinău 2009

Pe parcursul anului de studii 2010-2011 Ministerul Educaţiei icircn cadrul proiec-tului bdquoEducaţie de calitate icircn mediul rural din Moldovardquo preconizează editarea prin concurs a manualului Fizică Astronomie cl a XII-a

La momentul actual pentru realizarea prevederilor curriculare profesorii pot folosi și alte surse didactice inclusiv conspecte de reper surse WEB

103G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

B i b l i o g r a fi e

1 M Bocoș Instruirea interactivă Repere pentru reflecţie și raţiune Presa Universitară Clujeană Cluj-Napoca 2002

2 M Bocoș F Ciomoș Didactica chimiei Colecţia Didactica pentru toţi Editura Euro-didact Cluj-Napoca 2002

3 T Bogdan Psihologia copilului și psihologia pedagogică București 19704 A Bolboceanu Particularităţile psihologice de vicircrstă și elaborarea obiectivelor icircnvăţă-

micircntului Icircn Obiective și finalităţi ale icircnvăţămicircntului preuniversitar Chișinău 19925 I Botgros Curriculum școlar proiectare implementare și dezvoltare Editura CEP

USM Chișinău 20076 I Botgros L Franțuzan Epistemologia conceptului de competenţă școlară Revista

Univers Pedagogic 2006 nr 2(10) p 3-77 I Botgros L Franțuzan Pedagogia interactivă ndash condiţie de bază icircn formarea compe-

tenţelor de cunoaștere știinţifică la liceeni Revista Univers Pedagogic 2006 nr 4 (12) p 36-39

8 Charles Temple Jeannie L Steele S Kurtism Meredith Aplicarea tehnicilor de dez-voltare a gicircndirii critice Ghidul IV Supliment al revistei Didactica Pro nr 2 (8) 2003

9 M Crăciun Psihologia educaţiei Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 200410 S Cristea Dicţionar de pedagogie Editura Litera Chișinău 200011 Curriculum școlar la Fizică Astronomie pentru clasele X-XII Știinţa Chișinău 201012 GHID metodologic de aplicare a programelor școlare pentru disciplinele opţionale Edu-

caţia pentru sănătate cl a XII Charmides Bistriţa 200513 M Hadicircrcă I Botgros Strategia de modernizare a curriculumului școlar Revista Uni-

vers Pedagogic nr 1 2010 pag 9-1614 E Joiţa Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii Iași 200715 S Marcus (coord) Competenţa didactică perspectiva psihopedagogică Editura ALL

Educaţional București 199916 M Minder Didactica funcţională Cartier Chișinău 200317 N Neacșu Teoria psihogenezei cunoștinţelor și operaţiilor intelectuale Editura Știin-

ţifică București 199218 A Neculau Reprezentările sociale ndash o nouă carieră Icircn Analele Știinţifice ale Universi-

tăţii Al I Cuza Iași Seria psihologie-pedagogie 2002 nr 119 C L Oprea Strategii didactice interactive Repere teoretice și practice Editura Didac-

tică și Pedagogică RA București 200820 D Sălăvăstru Psihologia educaţiei Editura Polirom Iași 200421 T Șutei A Ionescu Dezbateri educative cu elevii Editura Didactică și Pedagogică

București 199422 G Văideanu Educaţia la frontiera dintre milenii Editura Politică București 1988

104 Fizică Astronomie

23 U Șchiopu E Verza Psihologia vicircrstelor Ciclurile vieţii Editura Didactică și Pedago-gică București 1997

24 M Zlate Fundamentele psihologiei Partea a doua Editura Hyperion București 1991

25 M Zlate Introducere icircn psihologie Casa de Editură și Presă bdquoȘansardquo SRL București 1994

26 E Zoumlrgo Icircnvăţarea socială Editura Militară București 199427 Методика преподования физики Обшые вопросы Просвешение Москва 198128 Р И Малофеев Проблемное обучение физике в средней школе Просвещение

Москва 199329 В А Энгелгард Познание явлений жизни Москва 1984

Elaborat și editat icircn cadrul Proiectului Educaţie de calitate icircn mediul rural din Republica Moldova finanţat de Banca Mondială

Aprobat la ședinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum proces-verbal nr12 din 5 noiembrie 2010 Aprobat prin Ordinul nr810 din 9 noiembrie 2010 al ministrului Educaţiei

RecenzenţiSvetlana Munteanu profesoară grad didactic superior LT bdquoDante Alighierirdquo Chișinău

Vladimir Sorocovici profesor grad didactic superior LT bdquoSpiru Haretrdquo Chișinău

Editura Cartier SRL str București nr 68 Chișinău MD2012 Telfax 24 05 87 tel 24 01 95 E-mail cartiercartiermd

wwwcartiermd

Cărţile CARTIER pot fi procurate icircn toate librăriile bune din Romacircnia și Republica Moldova

LIBRĂRIILE CARTIER Casa Cărţii bd Mircea cel Bătracircn nr 9 Chișinău Telfax 34 64 61 E-mail casacartiicartiermd

Librăria din Centru bd Ștefan cel Mare nr 126 Chișinău Telfax 21 42 03 E-mail librariadincentrucartiermd Librăria din Hol str București nr 68 Chișinău Tel 24 10 00 E-mail librariadinholcartiermd

Librăria 9 str Pușkin nr 9 Chișinău Tel 22 37 83 E-mail libraria9cartiermd

Colecţia Cartier Educaţional este coordonată de Liliana Nicolaescu-OnofreiEditor Gheorghe Erizanu

Autori Ion Botgros Viorel Bocancea Victor Ciuvaga Victor PăgicircnuLector Emilian Galaicu-Păun

Coperta Vitalie CorobanDesigntehnoredactare Ana Cioclo

Prepress Editura CartierTipărită la Tipografia Centrală (nr 3519)

Ion Botgros Viorel Bocancea Victor Ciuvaga Victor PăgicircnuFIZICĂ ASTRONOMIE GHID DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI

MODERNIZAT IcircN IcircNVĂŢĂMIcircNTUL LICEALEdiţia I decembrie 2010

copy 2010 Ministerul Educaţiei pentru prezenta ediţieToate drepturile rezervate Cărţile Cartier sicircnt disponibile icircn limita stocului și a bunului de difuzare

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiFizică Astronomie Ghid de implementare a curriculumului modernizat icircn icircnvăţămicircntul liceal Ion Botgros

Viorel Bocancea Victor Ciuvaga [et al] ndash Ch Cartier 2010 (FE-P bdquoTipogr Centralărdquo) ndash 104 p (Colecţia bdquoCartier educaţionalrdquo)

ISBN 978-9975-79-648-43701604653+52

F 62

A u t o r i

Ion BOTGROS doctor icircn științe fizico-matematice

conferențiar universitar IȘE (coordonator)

Viorel BOCANCEA doctor icircn pedagogie

conferențiar universitar Universitatea de Stat din Tiraspol

Victor CIUVAGA profesor grad didactic superior

Liceul Teoretic bdquoConstantin Stererdquo or Soroca

Victor PĂGIcircNU consultant

Ministerul Educației al Republicii Moldova

4 Fizică Astronomie

S u m a r

Prel i mi na r i i 5

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare 6 11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general 6 12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe competenţe și dezvoltarea personalităţii elevului 17 13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo 23

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare-evaluare 32 21 Tipologia și specificul tehnologiilor didactice 32 22 Strategii de evaluare 44

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice 55 31 Proiectarea didactică de lungă durată 55 32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare 75 33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe 79 34 Recomandări metodice de utilizare a echipamentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică 99

Bibl iog ra f ie 103

5G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ăFizică Astronomie

Preliminarii

Icircnvăţămicircntul secundar-general din R Moldova se află la o fază de dezvolta-re care vizează elaborarea unei noi generaţii de standarde educaţionale centrate pe competenţe iar modernizarea curriculumului școlar icircn acest aspect devine o etapă valoroasă pentru icircntregul sistem de icircnvăţămicircnt și mai ales pentru cadrele didactice implicate icircn acest proces

Reforma icircnvăţămicircntului secundar-general din R Moldova a icircnceput icircn anul 1996 și s-a soldat cu trecerea de la programele analitice tradiţionale la elaborarea curriculei școlare axate pe obiective educaţionale clasificate icircn obiective genera-lecadru și de referinţă Astfel activitatea pedagogică a fost centrată pe obiective pedagogice iar demersul didactic proiectat icircn baza obiectivelor a vizat formarea de cunoștinţe capacităţi și atitudini necesare elevului

Icircn anul 2003 are loc perfecţionarea curriculei școlare pentru treapta primară iar icircn anul 2006 pentru treapta gimnazială și liceală de icircnvăţămicircnt prin optimi-zarea obiectivelor generalecadru iar cele de referinţă au fost structurate pe trei nivele cunoaștere icircnţelergereaplicare și integrare

Icircn așa fel reforma realizată picircnă acum prin elaborarea și modernizarea curri-culumului școlar a avut semnificaţia unei căi de raţionalizare a acţiunii pedago-gice icircn ceea ce privește formarea intelectuală și afectivă a celui educat ţinicircnd icircn vizor valorificarea potenţialului individual al fiecărui elev Dar experienţa educa-ţională a demonstrat că axarea pe obiective educaţionale a condus la o focalizare excesivă a activităţilor de predare-icircnvăţare pe domeniul cognitiv la nivel de me-morare și ca rezultat acţiunile didactice devin limitate

Formarea integrală a personalităţii elevului este determinată de cele trei do-menii stabilite de psihologie domeniul cognitiv domeniul afectiv și cel psihomo-tor Atingerea acestui nivel de dezvoltare a elevului este posibil prin reorientarea modernizăriiperfecţionării sistemului educaţional comuticircnd accentul pe achizi-ţii finale axate pe formarea competenţelor școlare specifice disciplinei respective

Punerea accentului icircn reforma curriculară actuală pe formarea competenţelor asigură dezvoltarea integrală a elevului deoarece competenţa integrează optim structurile superioare ale personalităţii cognitiv afectiv și psihomotor

Manifestarea competenţei icircnseamnă mobilizarea cunoștinţelor respective specifice fizicii și a unor scheme de acţiune exersate anterior icircn diverse situaţii similare sau relevante icircn care se pun icircn acţiune toate resursele selectate la locul și timpul potrivit

Astfel s-a conturat un model de proiectare a curriculumului școlar capabil să asigure focalizarea actului didactic pe achiziţii finale ale icircnvăţării accentuarea demersurilor acţionale icircn formarea personalităţii elevului icircn raport cu interesele și aptitudinile elevului și cu așteptările societăţii

6 Fizică Astronomie

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare

11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general

Centrarea proiectării curriculare pe obiective educaţionale a devenit nesatisfă-cătoare icircn raport cu scopurile și finalităţile pe care le pune societatea contempora-nă icircn faţa școlii dar și cu tendinţele manifestate la nivel european

Din aceste considerente tendinţele actuale de modernizare sugerează anumite direcţii și anume

ndash comutarea accentului dinspre finalităţi bazate pe obiective educaţiona-le spre finalităţi bazate pe competenţe școlare

ndash comutarea dinspre un curriculum fragmentat și divizat spre un curri-culum integralizat

Astfel icircn anul 2010 are loc modernizarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe

Ca model pedagogic curriculumul modernizat este centrat pebull achiziţiile finale ale icircnvăţării ndash competenţe specifice disciplinei

școlarebull dimensiunile acţionale ale activităţii de formare a personalităţii

elevuluibull cerinţele școlii icircn raport cu interesele aptitudinile elevului și cu

așteptările socialePentru un sistem de icircnvăţămicircnt deschis aflat icircn proces de dezvoltare și apro-

fundare a reformelor cum este sistemul de icircnvăţămicircnt din R Moldova conceptul de competenţă oferă o cale sigură de dezvoltare și modernizare a curriculei școlare deoarece acestea integrează icircn structuri superioare domeniile cognitiv psihomo-tor și atitudinal combină obiectivele pedagogice cu cele sociale și culturale vizicircnd pregătirea elevilor pentru viaţa socială

Icircn educaţie termenul de competenţă a migrat dinspre domeniul profesional-tehnic iar orientarea icircn icircnvăţămicircnt spre formarea de competenţe școlare s-a pro-dus icircn aniirsquo 70 ai secolului al XX-lea icircn SUA icircn procesul studierii experienţei de lucru a profesorilor Acest concept a fost introdus de Noam Chomsky icircn anul 1965 și definit ca aptitudinea de a produce și icircnţelege un număr infinit de enunţuri

7G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

reguli principii acţiuni moduri sau modele practice de a se comporta strategii preferenţiale sau stiluri productive icircn profesie [15]

Icircn R Moldova conceptul de competenţă se utilizează din 1996 odată cu refor-ma icircnvăţămicircntului secundar-general care prevedea elaborarea Curriculumului Naţional la nivel de cunoștinţe capacităţicompetenţe și atitudini Termenul de capacitate a intrat icircn scurt timp icircn uz deţinicircnd primul loc icircn toate activităţile de proiectare și realizare a procesului educaţional care avea ca finalitate o evaluare de tipul examen de capacitate

Definiţiile conceptului de competenţă școlară icircn literatura de specialitate sicircnt foarte diverse astfel icircncicirct există și o unitate de păreri dar și abordări mai specifice ale acestui concept

Pentru orice domeniu de activitate bdquocompetenţa reprezintă condiţia care asi-gură eficienţa activităţii umane iar exersarea eficace a activităţii are loc icircn baza comportamentului care este o funcţie de o serie de icircnsușiri caracteristice icircntregii structuri de interiorizare a individuluirdquo [15]

Icircn continuare vom prezenta cicircteva definiţii comparative ale conceptului de competenţă școlară

ndash Competenţa școlară reprezintă un ansamblu de capacităţi organizate pentru o acţiune sau o serie de acţiuni observabile și măsurabile care rezolvă o situaţie concretă din viaţa cotidiană (UNESCO 2002)

ndash Competenţa este mobilizarea unui ansamblu de resurse icircn vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii-problemă (X Roegiers) [16]

ndash Competenţa școlară este un ansamblusistem integrat de cunoștinţe capacităţi deprinderi și atitudini dobicircndite de elev prin icircnvăţare și mobilizate icircn contexte specifice de realizare adaptate vicircrstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia icircn vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta icircn viaţa reală [11]

Analizicircnd conceptul de competenţă elaborat de către cercetătorul belgian X Roegiers s-a evidenţiat că el este constituit din două noţiuni de bază resursele interne și situaţia semnificativă

Resursele interne ale elevului sicircnt determinate dendash abilităţi cognitive - disponibilităţile intelectuale ale individuluindash abilităţi practice - deprinderile de a realiza activităţi de ordin practicndash valori - suma calităţilor deosebite ale elevuluindash motivaţii - factorii ce determină elevul să acţioneze și să urmărească

anumite scopuriResursele interne includ cunoștinţe capacităţi priceperi deprinderi și atitu-

dini dobicircndite de elev icircn cadrul procesului educaţional

8 Fizică Astronomie

Cunoștinţele reprezintă produsele cunoașterii elevului obţinute icircn cadrul pro-cesul educaţional

Capacităţile sicircnt dezvoltate icircn procesul formării sistemului de cunoștinţe și reprezintă starea de potenţialitate intelectuală a elevului

Deprinderile reprezintă obișnuinţe caracterizate prin execuţii rapide care conduc la optimizrea activităţilor

Priceperea icircn aspect pedagogic este definită ca o capacitate simplă situată la limita deprinderilor Priceperea se dobicircndește pe baza achiziţionării mai multor deprinderi dar spre deosebire de deprinderi priceperile pot fi mai puţin riguroa-se și mai puţin stringent organizate ele fiind flexibile pentru aplicare icircn diverse situaţii

Atitudinea demonstrează modul icircn care se raportează cineva faţă de obiectele și valorile mediului icircnconjurător

Icircn procesul cunoașterii știinţifice elevii icircși dezvoltă capacităţile intelectuale iar ca rezultat icircși formează un ansamblu de cunoștinţe atitudini și deprinderi la diferite discipline de studiu Toate icircmpreună reprezintă resursele interne achiziţio-nate de elevi icircn cadrul procesului educaţional (natural și social)

Situaţia semnificativă este constituită dintr-o serie de situaţii-problemă icircn care se mobilizează un ansamblu de resurse interne și externe pentru rezolvarea ei icircntr-o durată icircndelungată de timp

Icircn mediul educaţional situaţia semnificativă este modelată de profesor și simi-lară realităţii Icircn mediul social situaţia semnificativă există real

O situaţie semnificativă poate fi caracterizată prin [6]bull antrenarea elevului icircn utilizarea unor cunoștinţe care cer a fi exersate

prin experienţa propriebull utilizarea diverselor cunoștinţe dintr-un anumit domeniu icircn contexte

noibull explorarea cunoștinţelor din domenii diferitebull structurarea cunoștinţelor icircn baza unei gicircndiri epistemologicebull stabilirea relaţiilor dintre teorie și practicăbull evidenţierea aportului diverselor cunoștinţe disciplinare icircn rezolvarea

unor probleme complexebull identificarea raportului icircntre ceea ce cunoaște și ceea ce va trebui să

mai icircnveţePh Perrenoud menţionează că o bdquocompetenţă nu rezidă icircn resurse ci icircn mobi-

lizarea acestor resurse Competenţa mobilizează anumite savoir-dire savoir-faire și savoir-ecirctrerdquo

Mobilizarea unui ansamblu de resurse se realizează icircn cadrul unei anumite situaţii semnificative

9G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Deci pentru ca un elev să-și formeze o competenţă este necesar ca elbull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de

sarcina propusă spre rezolvare la finalbull să-și dezvolte deprinderi și abilităţi de a utiliza cunoștinţele icircn anumi-

te situaţii simple pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea cunoștinţelor obţinute

bull să rezolve diferite situaţii-problemă conștientizicircnd cunoștinţele func-ţionale icircn viziune proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care reprezintă anumite probleme din viaţa cotidiană manifesticircnd comportamente și atitudini adică demonstricircnd competenţa

O competenţă școlară are următoarele caracteristici [16]bull Mobilizarea unui ansamblu de resurse Competenţa se bazează mai

icircnticirci pe ansamblul de resurse integrate care reprezintă un volum de cunoștinţe și care vor fi utilizate de elev la rezolvarea unor situaţii semnificative

bull Caracter finalizat resursele sicircnt mobilizate pentru crearea unui pro-dus efectuarea unei acţiuni rezolvarea unei probleme etc

bull Apartenenţa unui ansamblu de situaţii-problemă mobilizarea are loc icircn cadrul unui ansamblu de situaţii bine determinate

bull Caracter disciplinar interdisciplinar și transdisciplinar capacităţile au un caracter transversal pe cicircnd competenţele au un caracter disci-plinar interdisciplinar și transdisciplinar

bull Caracter evaluabil competenţa poate fi măsurată cu claritatea rezol-vării unei situaţii semnificative și cu calitatea rezultatului

Necesitatea de a proiecta forma și dezvolta competenţe icircn cadrul procesului educaţional este astăzi unanim acceptată și privită ca imperioasă icircn majoritatea sis-temelor de icircnvăţămicircnt Specialiștii Uniunii Europene din Comisia pentru Educaţie au formulat următoarele obiective specifice icircnvăţămicircntului secundar-general

bull ameliorarea nivelului de competenţă a personalului didacticbull dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe-cheiebull deschiderea icircnvăţămicircntului către social și funcţionalbull creșterea atractivităţii educaţiei [13]

Icircn acest context Comisia Europeană enunţă finalităţile educaţiei care trebuie asigurate pe parcursul școlarizării prezentate icircntr-un sistem de opt domenii de competenţe-cheie

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternăbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

10 Fizică Astronomie

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionalebull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe interpersonale interculturale și civicebull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorilebull Competenţa antreprenorială

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternă ndash Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gicircnduri sentimente și fapte pe cale orală și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) și de a interacţiona icircntr-un mod adecvat icircn cadrul icircntregii game a contextelor sociale și culturale

bull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină ndash Se bazează pe abilitatea de a icircnţelege de a exprima și de a interpreta gicircnduri sentimente și fapte aticirct pe cale orală cicirct și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) icircntr-o gamă potri-vită de contexte sociale conform nevoilor sale individuale Comunicarea icircntr-o limbă străină apelează și la abilităţile de mediere și icircnţelegere culturală

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologii ndash Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna scădea icircmulţi și icircmpărţi mental sau icircn scris pentru a rezolva o gamă de probleme icircn situaţii de viaţă Alfabetizarea știinţifică se referă la abilitatea și dorinţa de a utiliza cunoștinţele și metodolo-gia menită să explice lumea naturală Competenţa icircn tehnologie este văzută ca icircnţelegere și aplicare a acelor cunoștinţe și metode icircn stare să modifice cadrul natural ca răspuns la nevoile și doleanţele elevilor

bull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionale ndash Competenţa digi-tală implică utilizarea mijloacelor electronice icircn funcție de nevoile personale Aceste competenţe implică gicircndirea logică și critică abilităţi de management al informaţiei și abilităţi dezvoltatate de comunicare

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţi ndash bdquo A icircnvăţa să icircnveţirdquo cuprinde disponibili-tatea de a organiza și de a reglementa propria icircnvăţare aticirct individual cicirct și icircn grup abilitatea de a organiza eficient timpul de a rezolva probleme de a achi-ziţiona a procesa a evalua și a asimila noi cunoștinţe de aplicare a acestora icircntr-o varietate de contexte

bull Competenţe interpersonale interculturale și civice ndash Competenţele de relaţio-nare interpersonale cuprind toate formele comportamentale care pot fi stăpicircnite de un individ ca să fie capabil să participe eficient și constructiv la viaţa socială să rezolve conflictele Abilităţile interpersonale sicircnt necesare pentru interacţiu-nea efectivă icircn mod individual și icircn grup utilizate icircn domenii diferite

bull Competenţa antreprenorială ndash Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă care cuprinde aticirct capacitatea de a introduce schimbări cicirct și abilitatea de a le primi sprijini și adapta la inovaţia adusă de factorii externi

11G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Antreprenoriatul implică asumarea responsabilităţile pentru acţiunile cuiva pozitive și negative dezvoltarea unei viziuni strategice stabilirea obiectivelor și realizarea lor precum și motivaţia de a reuși

bull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorile ndash Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei exprimării creative a ideilor expe-rienţelor și emoţiilor prin intermediul diferitelor medii incluzicircnd muzica ex-presia corporală literatura și artele plastice

Aceste competenţe au fost luate ca bază pentru icircnvăţămicircntul secundar-gene-ral din R Moldova Astfel sistemul de competenţe transversale-cheie stabilit este următorul

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţa de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe acţional-strategicebull Competenţe de autocunoașptere și autorealizarebull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-

municaţionale (TIC)bull Competenţe interpersonale civice și moralebull Competenţe culturale interculturale (de a recepta și a crea valori)bull Competenţe antreprenoriale

Competenţele transdisciplinare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt sicircnt des-cifrate astfel

1) Competenţe de icircnvăţarede a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe de a stăpicircni metodologia de integrare a cunoștinţelor de

bază despre natură om și societate icircn scopul satisfacerii nevoilor și acţionării pentru icircmbunătăţirea calităţii vieţii personale și sociale

2) Competenţe de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţe de a comunica argumentat icircn limba maternălimba de

stat icircn situaţii reale ale vieţiibull Competenţe de a comunica icircntr-un limbaj știinţific argumentatbull Competenţe de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-

ţii reale ale vieţii3) Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

bull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-ţii reale ale vieţii

12 Fizică Astronomie

4) Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiebull Competenţe de a organiza activitatea personală icircn condiţiile tehno-

logiilor aflate icircn permanentă schimbarebull Competenţe de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din

domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile sale

bull Competenţe de a propune idei noi icircn domeniul știinţific5) Competenţe acţional-strategice

bull Competenţe de a-și proiecta activitatea de a vedea rezultatul final de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii

bull Competenţe de a acţiona autonom și creativ icircn diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului

6) Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-municaţionale (TIC)bull Competenţe de a utiliza icircn situaţii reale instrumentele cu acţiune

digitalăbull Competenţe de a crea documente icircn domeniul comunicativ și infor-

maţional și a utiliza serviciile electronice inclusiv reţeaua Internet icircn situaţii reale

7) Competenţe interpersonale civice moralebull Competenţe de a colabora icircn grupechipă a preveni situaţii de con-

flict și a respecta opiniile semenilor săibull Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică solidaritate și coe-

ziune socială pentru o societate non-discriminatoriebull Competenţe de a acţiona icircn diferite situaţii de viaţă icircn baza normelor

și valorilor moral-spirituale8) Competenţe de autocunoaștere și autorealizare

bull Competenţe de gicircndire critică asupra activităţii sale icircn scopul auto-dezvoltării continue și autorealizării personale

bull Competenţe de a-și asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă

bull Competenţe de a se adapta la condiţii și situaţii noi9) Competenţe culturale interculturale (de a recepta și de a crea valori)

bull Competenţe de a se orienta icircn valorile culturii naţionale și a culturi-lor altor etnii icircn scopul aplicării lor creative și autorealizării perso-nale

bull Competenţe de toleranţă icircn receptarea valorilor interculturale

13G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

10) Competenţe antreprenorialebull Competenţe de a stăpicircni cunoștinţe și abilităţi de antreprenoriat icircn

condiţiile economiei de piaţă icircn scopul autorealizării icircn domeniul antreprenorial

bull Competenţa de a-și alege conștient viitoarea arie de activitate profe-sională

La nivelul unităţii școlare tipologia competenţelor rezidă icircnbull competenţe generalebull competenţe intertransdisciplinarebull competenţe specificebull subcompetenţe

Competenţele generale sicircnt specifice icircntregii școlarităţi și vizează finalităţile proceselui educaţional stipulate icircn Standardele educaţionale

Competenţe intertransdisciplinare (transversale) sicircnt specifice pentru cicircteva domenii de studiu șisau unei arii curriculare de exemplu fizica biologia chi-mia

Competenţele specifice sicircnt caracteristice unei discipline școlareSubcompetenţele sicircnt componentele competenţelor specifice care se formează

icircn cadrul unei disciplineAșadar pentru proiectarea curriculumului disciplinar de fizică din pers-

pectiva competenţelor școlare este necesar de defint două tipuri de competenţe a) competenţa generală b) sistemul de competenţe specifice

Competenţa generală are au un grad icircnalt de generalitate și complexitate și se formează pe toată durata școlarizării la bdquoȘtiinţerdquo bdquoFizicărdquo bdquoBiologierdquo bdquoChimierdquo etc

Competenţele specifice disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţa generală ele se formează pe durata fiecărui an de icircnvăţămicircnt reprezenticircnd etape de forma-re a competenţei generale

Competenţa generală prezentată icircn curriculum de Fizică este Competenţa de cunoaștere știinţifică care reprezintă bdquoun ansamblu integrat de resurse interne ale elevului comune disciplinelor școlare bdquoBiologiardquo bdquoFizicardquo bdquoChimiardquo axate pe interacţiuni ale raţionamentului dialectic gicircndirii epistemologice utilizării adec-vate a limbajului știinţific și realizate prin comportamente adecvate icircn vederea rezolvării unor situaţii semnificative modelate pedagogic

Competenţa de cunoaștere știinţifică este constituită din patru componentebull Competenţa intelectualăbull Competenţa metodologică

14 Fizică Astronomie

bull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa atitudinalăcomportamentală

bull Competenţa intelectuală Vizează formarea unui sistem de cunoștinţe fun-damentale de origine teoretică și practică specifice activităţii de cunoaștere a elevului care asigură dezvoltarea capacităţilor superioare ale gicircndirii

bull Competenţa metodologică Cuprinde un sistem de metode de cunoaștere em-pirică și teoretică de cercetare experimentală a unor procese fenomene legi prin tehnologii didactice activeparticipative icircn scopul formării-dezvoltării intelectuale a elevilor

bull Competenţa de comunicare știinţifică Se referă la stăpicircnirea unui limbaj știinţific scris și oral icircn procesul dezvoltării capacităţilor superioare ale gicircndi-rii Limbajul știinţific este o formă de exprimare a ideilor iar formarea lui este determinată de dezvoltarea abilităţilor cognitive

bull Competenţa atitudinalăcomportamentală Reprezintă aticirct procesul de for-mare ndash ca activitate didactice de cunoaștere cicirct și produsul ndash ca sistem de cunoștinţe fundamentale și metodologice ce contribuie la formarea anumitor atitudini și comportamente care se manifestă la elevi icircn rezolvarea a diverse situaţii semnificative

Aceste patru competenţe transversale reprezintă finalităţile generale ale disci-plinelor școlare de la aria bdquoMatematică și Știinţerdquo Competenţele interdisciplinare stabilite și caracterizate mai sus pentru aria curriculară bdquoMatematică și Știinţerdquo servesc drept suport pentru determinarea competenţelor specifice disciplinelor școlare Aceste competenţe se coraportează direct cu conţinuturile știinţifice spe-cifice unui anumit domeniu

Competenţele specifice disciplinei Fizica sicircntbull Competenţa de achiziţii intelectualebull Competenţa de investigaţie știinţificăbull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa de achiziţii pragmaticebull Competenţa de protecţie a mediului ambiant

1 Competenţa de achiziţii intelectuale specifice fizicii constă icircn asimilarea de către elevi a unui bagaj informaţional știinţific specific fizicii care va contri-bui la dezvoltarea capacităţilor de cunoaștere Dobicircndirea instrumentelor și a tehnicilor intelectuale va asigura formarea unei autonomii cognitive a celui educat cu ajutorul căreia acesta va putea opera icircn diferite situaţii de viaţă

Indicatoriibull posedarea unui sistem de cunoștinţe fundamentale

15G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull manifestarea unui raţionament axat pe principiile cunoașterii știinţifice

bull rezolvarea unor probleme cu conţinut specific fiziciibull exersarea cunoștinţelor fundamentale icircn diverse situaţii reale respective

2 Competenţa investigaţională Realizarea activităţilor investigaţionale de către elevi contribuie la stimularea interesului faţă de cunoașterea știinţifică a dis-ciplinei bdquoFizicărdquo Cercetarea experimentală a unor procese fenomene legi va conduce la formarea anumitor atitudini exteriorizate prin comportamente

Indicatoriibull manifestarea unui spirit știinţific de observarebull planificarea unei cercetări (experimentale și teoretice)bull efectuarea unei cercetări experimentale și a unui experiment imagina-

tivbull soluţionarea unor situaţii-problemă și situaţii semnificative

3 Competenţa de comunicare icircn limbaj știinţific al fizicii Limbajul articulat este singurul sistem de transmitere a unei informaţii esenţializate rezultată din cunoaștere și creativitate Gicircndirea este indisolubil legată de limbaj ea nu poate fi dezvoltată icircn afara limbajului Prin limbaj gicircndul se formează se for-mulează și se dezvoltă continuu

Indicatoriibull angajarea icircn discuţii constructive asupra unor probleme din natură

utilizicircnd terminologia știinţificăbull expunerea liberă și coerentă a informaţiei știinţifice icircn scris și oralbull argumentarea știinţifică a rezultatelor obţinute experimentalbull realizarea unei comunicări știinţifice

4 Competenţa de protecţie a mediului ambiant La momentul actual educaţia are un rol primordial icircn restabilirea raporturilor armonioase dintre om și na-tură Educaţia oferă perspective de icircmbunătăţire a calităţii mediului ambiant prin formarea la liceeni a spiritului ecologic Astfel cunoașterea de către elevi a regulilor și normelor de comportament icircn natură valorificarea naturii for-marea de atitudini și comportamente faţă de aceasta va contribui la protecţia resurselor naturale și a mediului ambiant

Indicatoriibull identificarea problemelor de mediu din localitate regiune ţară pe pă-

micircnt apărute icircn rezultatul proceselor tehnologicebull respectarea normelor unui comportament civilizat de protecţie a me-

diului ambiant

16 Fizică Astronomie

bull angajarea conștientă icircn activităţi de protecţie a mediului ambiant la nivel local

bull valorificarea consecinţelor degradării mediului ambiant pentru natu-ră societate și sănătatea personală

Subcompetenţele disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţele specifice fiind niște componente ale acestora care se formează pe parcursul claselor liceale de icircnvăţămicircnt Subcompetenţele sicircnt racordate conţinutului știinţific din fiecare capitol icircn concordanţă cu rolul și aplicaţiile practice icircn viaţa cotidiană Icircn baza lor profesorul formulează obiectivele operaţionale la lecţiile respective selecticircnd și particularizicircnd (diversificicircnd) după caz sarcinile de icircnvăţare asociate conţinutu-rilor icircn scopul asigurării progresului școlar al tuturor elevilor

Prezentăm icircn continuare componentele structurale ale curriculumului școlar de fizică elaborat icircn baza competenţelor

PreliminariiI Concepţia didactică a disciplineiII Competenţe-cheietransversaleIII Competenţe-cheietransversale și competenţe transdisciplinare

pe trepte de icircnvăţămicircntIV Competenţe specifice ale disciplineiV Repartizarea temelor pe clase și unităţi de timpVI Subcompetenţe conţinuturi activităţi de icircnvăţare și evaluare pe clase

Clasa

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de icircnvăţare și evaluare (recomandate)

VII Strategii didactice orientări generaleVIII Strategii de evaluare (1-2 pag)

Recomandări bibliografice

17G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe com- petenţe și dezvoltarea personalităţii elevului

Dezvoltarea curriculumului școlar din perspectiva competenţelor impune noi finalităţi educaţionale care au ca punct de plecare profilul de formare a absolven-tului din icircnvăţămicircntul secundar-general

Profilul de formare a absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Cur-riculumului naţional și descrie așteptările faţă de absolvenţii icircnvăţămicircntului se-cundar-general la finele școlarităţii

Profilul absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-general presupune caracte-risticile următoare [13]

bull posedă atitudine binevoitoare faţă de ceilalţi oameni respectarea liber-tăţii și demnităţii lor

bull manifestă abilităţi de colaborare constructivăbull se implică icircn dezvoltarea unei societăţi democraticebull respectă legile obligaţiunile și responsabilităţile sale civicebull se percepe ca parte componentă a poporului său cetăţean percepe le-

găturile sale cu Europa și cu icircntreaga comunitate umanăbull respectă cultura poporului său deţine idei și reprezentări despre cul-

tura altor popoare manifestă atitudine respectuoasă fără prejudecăţibull manifestă atitudine responsabilă faţă de mediu și resursele naturale icircn

activitatea sa și viaţa cotidianăbull manifestă icircncredere icircn forţele proprii demnitate și spirit autocriticbull demonstrează responsabilitate pentru propria formarebull se orientează la valorile etice fundamentale icircn activitate și viaţa coti-

diană sacralitatea fiinţei umane refuz la violenţă libertate dreptate onestitate responsabilitate

bull demonstrează receptivitate față de valorile estetice icircși cultivă senti-mentul sublimului

bull valorifică modul sănătos de viaţă icircși dezvoltă corpul și spiritulbull demonstrează gicircndire sistemică creativă și critică deţine capacităţi de

autodezvoltarebull tinde să conceapă esenţa să descopere cauzele fenomenelor legăturile

dintre ele manifestă abilităţi și motive de icircnvăţarebull este capabil să-și găsească locul său icircntr-o lume icircn schimbare este

conștient de necesitatea de a munci pentru dezvoltarea sa și a societă-ţii este gata să-și caute un loc de muncă potrivit

18 Fizică Astronomie

Profilul absolventului se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate icircn legi și icircn alte documente de politică educaţională precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor de aceea considerăm necesar și oportun cunoașterea de către fiecare cadru didactic a particularităţilor de vicircrstă specifice elevilor de la treapta liceală

Adolescenţa este perioada conturării definitive a personalităţii stabilizării prin-cipalelor ei structuri psihice și de constituire a liniilor de perspectivă ale vieţii

Evoluţia intelectuală a adolescentului este determinată calitativ prin modali-tatea de rezolvare a sarcinilor iar cantitativ ndash prin viteza acesteia Este o perioadă de expansiune a operaţiilor psihice cu potenţial formativ al memoriei logice La această etapă de vicircrstă se dezvoltă imaginaţia reproductivă și creativă pe fundalul spiritului de observaţie [23] Dorinţa de a se afirma social sporește motivaţia in-trinsecă imaginaţia fiind o premisă a gicircndirii logice Se dezvoltă intens gicircndirea logico-abstractă divergentă și convergentă

Una dintre necesităţile adolescentului este bdquonevoia de cunoaștererdquo care poate fi satisfăcută datorită faptului că la această etapă inteligenţa generală a copilului se apropie de icircncheiere [21] Se consolidează structurile gicircndirii logico-formale capacitatea de interpretare și evaluare de planificare de anticipare spiritul critic și autocritic Se dezvoltă caracterul de sistem al gicircndirii dar și unele instrumente ale activităţii intelectuale capacitatea de argumentare și contraargumentare ca-pacitatea de demonstrare capacitatea de elaborare a unor ipoteze

Adolescenţii sicircnt capabili de a prelucra eficient informaţia graţie bdquointelectuali-zării memorieirdquo [4 p 8-10] Astfel icircn această perioada are loc o acumulare activă de cunoștinţe iar datorită intelectualizării memoriei informaţia se reţine și se reproduce utilizicircndu-se pe larg gicircndirea

M Crăciun stabilește patru caracteristici ale gicircndirii adolescentuluindash gicircndirea critică ndash ideile celorlalţi sicircnt puse icircn discuţie și sicircnt luate icircn

calcul ideile alternative De asemenea elevii pot să prevadă consecinţe-le alegerii unei alternative

ndash gicircndirea abstractă ndash reprezintă capacitatea de a raţiona logic asupra unor probleme abstracte și deschide calea spre operare asupra unor probleme de ordin social sau ideologic

ndash multidimensionalitatea ndash este capacitatea de a analiza problemele din mai multe unghiuri de vedere

ndash relativismul ndash se pun la icircndoială afirmaţiile celorlalţi și nu se acceptă faptele sau adevărurile absolute [9 p21]

Gicircndirea știinţifică se deosebește de cea obișnuită prin mecanismul de orga-nizare Astfel la adolescenţi sicircnt prezente toate premisele de vicircrstă necesare dez-voltării gicircndirii știinţifice care va conduce la formarea competenţei de cunoaștere știinţifică cheie a disciplinei școlare bdquoFizicărdquo Iar creaţia știinţifică este bdquorezultatul

19G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

instinctului nostru al tendinţei de a satisface necesitatea nativă de a cunoaște a clarifica a face ordine icircn haosul necunoașterii care ne icircnconjoarărdquo [29 p 80] Cunoștinţele adolescentului ideile și noţiunile elaborate pe baza judecăţilor legi-lor știinţifice pe care le-a asimilat bdquose icircncheagă icircntr-un sistem unitar de vederirdquo faţă de realitatea icircnconjurătoare [3] Formarea concepţiei știinţifice este condiţio-nată de activitatea cadrului didactic care trebuie să valorifice conţinutul obiec-tivelor de icircnvăţămicircnt icircn sensul formării unui sistem unitar de idei generale cu referire la fenomenele naturii

Operaţiile gicircndirii sicircnt transformări mentale ale obiectelor și fenomenelor care nu pot fi prelucrate decicirct prin intermediul limbajului

ndash analiza (desfacerea icircntregului icircn părţi componente)ndash sinteza (refacerea icircntregului necesitatea utilizării limbajului)ndash comparaţia (relevarea asemănărilor și a deosebirilor dintre obiectele

gicircndirii pe baza unui criteriu)ndash abstractizarea (reţinerea unor icircnsușiri prin renunţarea la altele)ndash generalizarea (formarea claselor pe obiecte și forme presupune inter-

venţia limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semni-ficaţiilor corespunzătoare)

ndash concretizarea (determinarea caracteristicilor) [26]Rezolvarea de probleme care include procesele de mobilizare a resurselor psi-

ho-nervoase pentru depășirea obstacolului cognitiv este regimul icircn care func-ţionează de regulă gicircndirea ndash imposibilă icircn lipsa verbalizări și prezentă pe tot parcursul activităţiilor educaţionale realizate de adolescent punerea de probleme emiterea ipotezelor icircntocmirea planului mental

Ca factor cognitiv intelectual al icircnvăţării și al reușitei școlare memoria este importantă din unghiul de vedere al tuturor proceselor implicate [24 p 365] Me-moria ca proces psihic de cunoaștere prezintă caracteristici și proprietăţi aparte Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psi-hice ceea ce influenţează dezvoltarea funcţiilor psihice de cunoaștere De cele mai dese ori elevii la vicircrsta adolescenţei continuă să icircnveţe ei sicircnt nevoiţi să re-nunţe la icircnvăţarea pe de rost a materiei cu ajutorul repetărilor continue Odată cu complicarea proceselor de icircnvăţare și dezvoltarea capacităţilor intelectuale elevii icircncep să transforme textul sau materia studiată simplificicircnd memorizarea și re-producerea acesteia icircnsușind astfel diverse modalităţi mnemice Reproducicircnd materia de studiu majoritatea adolescenţilor redau sensul ei

Icircn adolescenţă se dezvoltă activ memoria logică voluntară și intermediară Pe fonul memoriei logice icircncetinește dezvoltarea memoriei mecanice fapt care se soldează cu un șir de efecte negative de exemplu la icircnsușirea obiectelor noi de studiu se majorează și volumul de informaţie care necesită a fi asimilat mecanic Astfel icircn legătură cu această tendinţă de dezvoltare mulţi adolescenţi se plicircng de

20 Fizică Astronomie

o insuficienţă a memorie iar frecvenţa acestor plicircngeri este chiar mai icircnaltă decicirct la școlarul mic

Odată cu vicircrsta se schimbă și coraportul dintre gicircndire și memorie Studiul proceselor mnemice la adolescenţi a stabilit că gicircndirea determină particularită-ţile de memorizare

Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psihice ceea ce influenţează activităţile psihice de cunoaștere Astfel icircn preado-lescenţă și adolescenţă valoarea productivităţii memorizării involuntare scade mărindu-se procentual memoria voluntară

Pe baza cercetărilor teoretico-practice s-a constatat că activitatea intelectuală interesul pentru conţinutul știinţific și procesul de cunoaștereicircnvăţăre sicircnt in-dispensabile dezvoltării intelectuale și reușitei școlare La unii elevi cu nereușită școlară se evidenţiază un nivel intelectual icircnalt dar o motivaţie negativă care nu le permite realizarea posibilităţilor intelectuale [17]

Unii profesori interpretează motivaţia ca pe un fenomen complex și greu de icircnţeles și dacă acesta este icircnţeles oricum este greu de motivat elevii bdquoAș vrea să știu ce conduce elevul spre performanţă Acel ceva l-aș da elevilor mei și mie icircn-sumirdquo [25]

Pe baza celor expuse mai sus putem deduce că evoluţia cognitivă icircn perioada adolescenţei include

bull prelucrarea eficientă a informaţiei știinţifice datorită unei dezvoltări mai avansate a proceselor psihice și anumendash dezvoltarea gicircndirii logico-abstracte divergente și convergentendash sporirea dezvoltării memoriei logice faţă de memoria mecanicăndash dezvoltarea mai avansată a imaginaţiei pe fundalul dezvoltării spiri-

tului de observaţiendash consolidarea structurilor gicircndirii logico-formale a capacităţilor de

interpretare și evaluare de planificare de anticipare a spiritului cri-tic și autocritic

ndash formarea caracterului de sistem al gicircndiriibull prezenţa tuturor premiselor necesare dezvoltării gicircndirii știinţificebull necesitatea integralităţii icircn cunoaștere și realizarea activităţilor de

cunoaștere prin acţiuni activebull mobilizarea gicircndirii este condiţionată de obstacolul cognitiv

Icircn baza studiului analitic privind dezvoltarea cognitivă a elevilor de vicircrstă adolescentă s-a determinat existenţa obiectivă a caracterului de sistem al gicircn-dirii al raţionamentului logico-abstract care necesită realizarea activităţilor de cunoaștere prin acţiuni active și interactive Astfel putem concluziona că la elevii de vicircrstă liceală sicircnt prezente toate premisele care favorizează formarea de compe-

21G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tenţe școlare icircn general și icircn special formarea competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo competenţa de achiziţii intelectuale competenţa de investigaţie știinţifică competenţa de comunicare știinţifică competenţa de achiziţii pragmatice compe-tenţa de protecţie a mediului ambiant

Capacităţile atitudinile competenţelor și valorilor vizate de profilul de forma-re a absolventului au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele icircnvăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum

Trecerea de la un curriculum centrat pe obiective pedagogice la un curriculum bazat pe competenţe școlare solicită proiectarea unui model pedagogic Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe poate fi reprezentat schematic astfel [13]

Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe

22 Fizică Astronomie

Așadar demersul de dezvoltare a curriculumului școlar icircn termeni de com-petenţe solicită următoarea construcţie a finalităţilor icircn icircnvăţămicircntul secundar-general

1) Elevul cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii2) Profilul de formare a absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-gene-

ral conceput icircn raport cu idealul educaţional și cu nevoile sale de for-mare

3) Sistemul de principii și de valori ale educaţiei angajate icircn acest scop4) Sistemul de competenţe-cheie transversaletransdisciplinare stabilite

pe trepte de icircnvăţămicircnt care să se regăsească icircn profilul de formare5) Sistemul de competenţe generalepe arii curriculare care derivă din

competenţele-cheie stabilite ca standarde educaţionale6) Sistemul de competenţe specificepe discipline școlare [13]

Acest model a determinat finalităţile proiectate icircn termeni de competenţe care vor asigura articularea tuturor componentelor curriculare angajate icircn acţiunea integrată de predare-icircnvăţare-evaluare a propriei paradigme curriculare

Icircn scopul argumentării necesităţii trecerii de la un curriculum axat pe obiecti-ve pedagogice la un curriculum centrat pe elev pe formarea-evaluarea de compe-tenţe vom utiliza următorul raţionament logic

a Misiunea școlii este să formeze cetăţeni productivib Pentru a fi un cetăţean productiv individul trebuie să fie icircnzestrat pe

parcursul școlarităţii cu un ansamblu de competenţe-cheie care să-i permită să icircndeplinească sarcini semnificative din viaţa reală

c Din aceste considerente școala trebuie să formeze elevilor competenţe necesare icircn viaţa reală adică să-i icircnveţe să icircndeplinească eficient anu-mite sarcini pe care le vor realiza și icircn afara școlii

d Pentru a determina reușita elevilor icircn viaţă școala trebuie să-i pună icircn condiţii de instruire și evaluare autentică și să verifice icircn permanenţă gradul de formare al competenţelor

Avantajele curriculumului bazat pe competenţendash furnizează procesului de icircnvăţămicircnt direcţii mai clare de formare-dez-

voltare a personalităţii elevuluindash sugerează o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a

competenţelor școlarendash se racordează la nevoile de formare ale elevului și la cerinţele vieţii so-

cialendash schimbă misiunea școlii icircn condiţiile societăţii bazate pe cunoaștere

23G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash icircnzestrează elevii pe parcursul școlarităţii cu un ansamblu de compe-tenţe funcţionale care le va permite icircndeplinirea unor sarcini semnifi-cative din viaţa reală

ndash focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevuluindash ca punct de plecare este profilul de formare al absolventului din icircnvă-

ţămicircntul secundar generalndash sprijină valorile promovate de școala contemporanăndash are deschidere spre conţinuturi pluri- inter- și transdisciplinarendash raportează achiziţiile dobicircndite de către elev icircn contexte concretendash sporește libertatea profesoruluindash evaluarea devine formativă la fiecare etapă a icircnvăţăriindash oferă elevului libertate icircn manifestarea și valorificarea propriului in-

telectndash reflecta așteptările sociale referitoare la ceea ce va ști va ști să facă și

cum va fi elevul la o anumită treaptă de icircnvăţămicircnt icircntr-un anumit do-meniu de studii

Icircn acest context G Văideanu menţionează bdquonimeni nu mai consideră astăzi satisfăcătoare soluţia icircmprospătării programelor prin reduceri și adăugări de teme icircn care vor trebui selecţionate și organizate valorile știinţifice pentru a fi puse icircn lucru icircn vederea formării unei gicircndiri caracterizate prin receptivitate flexibilita-te creativitaterdquo [22 p11] Acest adevăr pedagogic ghidează practica educaţională spre necesitatea de formare a competenţelor școlare

13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo

Perfecţionarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe prevede cen-trarea acestuia pe următoarele cerinţe

ndash pe achiziţiile finale ale icircnvăţăriindash pe dimensiunile funcţionaleacţionale icircn formarea personalităţii

elevuluindash pe definirea clară a ofertei școlii icircn raport cu interesele aptitudinile

elevului și așteptările societăţiiFormarea competenţei școlare include patru etape [6 7 11]

bull cunoștinţe fundamentalebull cunoștinţe funcţionalebull cunoștinţe interiorizatebull cunoștinţe exteriorizate (adică competenţe)

24 Fizică Astronomie

Etapa cunoștinţelor fundamentale Această primă etapă se asociază verbului bdquoa știrdquo Potrivit acestei etape cel ce icircnvaţă trebuie să primească mai icircnticirci o sumă de in-formaţii care se transformă icircn cunoștinţe proprii elevului or acestea vor constitui sursa pentru achiziţia procedurilor ori a strategiilor de rezolvare a problemelor

Etapa cunoștinţelor funcţionale Pentru elev nu este suficient să posede anu-mite cunoștinţe știinţifice el trebuie și să le poată aplica icircn anumite situaţii Etapa a doua de formare a competenţei se asociază prin activităţi de tipul bdquoa ști să facirdquo care transformă cunoștinţele fundamentale icircn cunoștinţe funcţionale

Etapa cunoștinţelor interiorizate La cea de-a treia etapă cunoștinţele func-ţionale sicircnt interiorizate și devin abilităţi deprinderi comportamente rezultate Această etapă caracterizată prin activităţi de tipul bdquoa ști să fiirdquo exprimă ceea ce este icircn esenţa sa individul cu toate componentele sale icircn integralitatea sa și vizea-ză modalitatea de a cunoaște și de a icircnţelege situaţiile din viaţă de a reacţiona și a acţiona de a se comporta icircn situaţii necunoscute conform propriului fel de a fi

Etapa cunoștinţelor exteriorizate Rezolvarea oricărei situaţii semnificative implică transferul celor trei tipuri de activităţi de cunoaștere icircn activitatea bdquoa ști să deviirdquo La această etapă elevul operează cu cunoștinţele interiorizate persona-lizate conștientizate interrelaţionate ierarhizate și propune strategii proprii de acţiune aplicicircndu-le icircn practică elaborează și pune icircn practică un proiect de lucru evaluează și ajustează propriile activităţi Activitatea bdquoa ști să deviirdquo este o activita-te de sinteză a procesului de cunoaștere icircn care resursele interne ale elevului se ex-teriorizează prin anumite acţiuni concrete realizate icircntr-o situaţie semnificativă

Așadar pentru ca un elev să-și formeze o anumită competenţă specifică disci-plinei bdquoFizicărdquo este nevoie ca el

bull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de problema care va trebui rezolvată icircn final

bull să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștinţele icircn situaţii concrete pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea lor

bull să rezolve diverse situaţii-problemă conștientizicircnd icircn așa fel cunoștinţele funcţionale icircn viziunea proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care prezintă anu-mite probleme complexe din viaţa cotidiană manifesticircnd comporta-menteatitudini conform achiziţiilor finale așteptate adică competenţe

Aceste cerinţe pot fi prezentate printr-o schemă ca etape succesibile și progre-sive de parcurgere icircn formarea competenţei și anume [13 11]

Cunoștinţe rarr Funcţionalitate rarr Conștientizare rarr Acţiune rarr ComportamentAtitudine

25G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina bdquoFizicardquo perfec-ţionat icircn termeni de competenţe școlare reprezintă organizarea procesului educa-ţional raportat la centrarea pe achiziţii finale concrete adică pe competenţe

Metodologiei formării competenţelor școlare icirci revine misiunea de a pune ba-zele unei icircnvăţări conștiente raţionale inteligente realizate la nivel superior de activitate intelectuală Relizarea și formarea intelectuală urmărește implicarea in-tensă profundă și deplină a celui educat iar o lecţie o anumită activitate didacti-că este dinamică numai atunci cicircnd are la bază un demers euristic de stimulare a interesului curiozităţii dorinţei de a afla și acţiona icircntr-o manieră proprie

Deci metodologia de formare a competenţelor școlare specifice fizicii pune ac-cent pe instruirea interactivă

Instruirea interactivă pune accentul pe construirea cunoștinţelor individuale astfel icircncicirct elevii devin subiecţi activi ai unei practici educaţionale ghidate de ne-cesităţile personale Această activitate le permite să-și formeze propria cunoaștere știinţifică și să-și modeleze propria personalitate

Literatura de specialitate evidenţiază următoarele caracteristici ale instruirii interactive [1]

ndash Participarea activă a elevilor la construirea propriei cunoașterindash Construirea cunoașterii icircn baza cunoștinţelor și deprinderilor avutendash Aplicarea autoevaluării și lucrului icircn colaborarendash Monitorizarea propriului demers de icircnvăţare icircn scopul dezvoltării unei

strategii propriindash Autenticitatea icircnvăţării și evaluăriindash Icircnvăţarea icircn ritm propriu

Cercetările psihologice pedagogice sociale antropologice recente schimbă viziunea asupra elevului și rolul lui icircn propria dezvoltare Astfel icircn prezent elevul este tratat ca subiect ceea ce presupune participarea lui activă icircn procesul de for-mare a propriei personalităţi din momentul nașterii

Teoreticieni precum J Dewey L Vicircgotski J Piaget E Erickson D B Elco-nin au contribuit prin teoriile lor asupra dezvoltării copilului la conturarea unei concepţii icircn care copilul este autorul propriei icircnvăţări [19] Sursa cunoașterii o constituie diversitatea experienţelor cognitive sociale emoţionale fizice pe care copilul le trăiește

Viziunea modernă asupra dezvoltării icircn ontogeneză a solicitat o restructurare a concepţiei asupra rolului educaţiei din perspectiva asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea integrală a elevului icircn funcţie de potenţialul de care dispune Această nouă viziune a generat ideea centrării educaţiei pe copil devenită popu-lară icircn mai multe ţări inclusiv icircn Republica Moldova

26 Fizică Astronomie

Centrarea educaţiei pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor na-turale proprii copilului pe care cadrul didactic trebuie să le urmeze să le stimule-ze și să le valorifice icircn construirea contextelor și situaţiilor icircn care elevul icircnvaţă

Centrarea educaţiei pe copil are la bază teoria constructivistă a icircnvăţăriiIdeea centrală a constructivismului rezidă icircn faptul că cunoașterea umană se

construiește printr-un proces creator și activ iar cei ce icircnvaţă icircși construiec o nouă cunoaștere pe temeliile icircnvăţării anterioare

Constructivismul este o teorie a cum se cunoaște realitatea dar a devenit și o teorie a cum se icircnvaţă punicircndu-se accentul pe proceduri strategii cognitive in-dividuale și colaborative

Rădăcinile constructivismului le găsim icircn antichitatea clasică și anume icircn dia-logurile lui Socrate icircn cadrul cărora prin icircntrebări directe profesorul stimula ele-vul să sesizeze propriile greșeli icircn procesul gicircndirii Mai ticircrziu aceste idei au fost dezvoltate de către J Piaget J Dewey L Vicircgotski J Bruner Ausubel [19 p 99]

E Joiţa enumeră avantajele consrtuctivismului și anumendash Icircnvăţarea se referă la construirea de noi cunoștinţe și nu achiziţia lor

prin transmitere-receptare-icircnsușirendash Se bazerază pe reflecţie experienţă anterioarăndash Icircnvăţarea este un proces de interiorizare a modului de cunoașterendash Este o icircnvăţare activă elevii cauticircnd singuri răspunsuri și soluţii la di-

verse problemendash Icircncurajează autonomia cognitivă și acţionalăndash Urmărește dezvolatrea de capacităţi formarea de competenţe abilităţindash Icircnvăţarea este verificată intern apoi mediată de către elev și verbalizată

pentru a finalzată cu discuţii icircn grup recăutări reconstrucţii alterna-tive

ndash Icircnvăţarea este transferabilă icircn noi contextendash Se bazează pe experienţele de icircnvăţare ale elevilor pentru a genera noi

experienţe de icircnvăţarendash Presupune construirea și reconstruirea realităţii de către fiecare elev icircn

baza propriei experienţendash Icircnvăţarea pornește de la descoperire și construcţie personală și conti-

nuă cu dezbateri [14]

C L Oprea enumeră beneficiile constructivismului care sicircnt exprimate prinbull Elevii icircnvaţă mai activ atunci cicircnd participă la construirea cunoașterii

proprii decicirct atunci cicircnd sicircnt simpli auditoribull Educaţia poate fi realizată mai eficient dacă activitatea este concentra-

tă pe activitatea gicircndirii icircnţelegerea și cunoașterea activă

27G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Cunoștinţele icircnsușite sicircnt transferabile și aplicabile icircn diverse contextebull Prin icircnvăţarea de tip constructiv elevul devine conștient de propriile

achiziţii pe care le interiorizează ca urmare a descoperirilor investiga-ţiilor realizate chiar de el

bull Constructivismul promovează icircnvăţarea din viaţa reală și pentru viaţa reală stimulicircnd curiozitatea și interesul elevului

bull Teoria constructivistă a icircnvăţării are ca finalitate formarea de compe-tenţe prin strategii didactice interactive [19]

Este foarte important ca informaţiile asimilate să fie integrate icircn cunoștinţe iar cunoștinţele să fie integrate și relaţionate icircn scheme cognitive care dau sens cunoașterii Anume aceste integrări succesive constituie ansamblul de procese care permit a evita acumulările neconstructiviste de informaţii știinţifice inutile pentru elev

Instruirea interactivă pune la bază demersurile euristice bazate pe problema-tizare și descoperire

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

După cum se menţionează icircn [12] există următoarele tipuri de descoperiribull Descoperire inductivă ndash pornește de la premise particulare și stabilește

pe bază de raţionamente concluzii generalebull Descoperirea deductivă ndash pornește de la noţiuni idei legi și principii

generale prin care se ajunge la judecăţi particularebull Descoperirea transductivă ndash are la bază raţionamente transductive aso-

ciate cu gicircndirea artisticăbull Descoperirea prin analogie ndash are la bază raţionamentul analogic stabi-

lindu-se relaţii logice icircntre dateProblematizarea și descoperirea sicircnt integrate și integrabile icircn cadrul demer-

sului euristic Activitatea de cunoaștere a elevului finalizată cu actul descoperirii are sens numai icircn cazul cicircnd acesta este declanșat prin punerea unei probleme

28 Fizică Astronomie

Această deducţie explică legătura stricircnsă dintre problematizare și descoperire Astfel desoperirea este dependentă de existenţa situaţiei-problemă deoarece se realizează icircntr-un cadru problematizat iar rezolvarea unei probleme implică o descoperire

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

Problematizarea după M Bocoș bdquopresupune un ansamblu de procedee și realităţi operaţionale care impulsionează cunoaștereardquo [1 p 23] V Bunescu definește problematizarea ca fiind bdquoo cale de rezolvare a contradicţiilor icircn proce-sul cunoașteriirdquo [12 p 79]

Obiectivul principal al problematizării ca metodă de predare este formarea la elevi a capacităţilor de a sesiza de a pune și de a formula probleme și a le rezolva iar predarea problematizată icircși propune ca scop să-l icircnveţe pe elev să gicircndească [1 p 12-13]

Problematizarea plasează elevii icircn situaţia de a reflecta a icircntreba și a se icircntre-ba a căuta soluţii și a le verifica experimental și logic reprezenticircnd pentru disci-plina bdquoFizicărdquo o modalitate de cunoaștere a realităţii la un nivel cicirct mai avansat al cunoașterii știinţifice

Esenţa problematizării o constituie bdquoproblemardquo conceperea construirea și re-zolvarea acesteia Etimologia termenului bdquoproblemărdquo provine din grecescul bdquopro-blemardquo care semnifică ceva ce există icircn faţa sinelui și icircmpiedică avansarea sau ceva care este pus icircn discuţie și care devine obiect de dezbatere Astfel se conturea-ză cele două dimensiuni ale problemei enigma și controversa Definirea problemei are la bază existenţa unui conflict cognitiv generat de raportul dintre cunoscut și necunoscut acest conflict dezvăluie sau generează contradicţii dificultăţii incer-titudini care vor fi icircnlăturate grație efortului de gicircndire și acţiune pe care elevul icircl va depune pe parcursul rezolvării problemei

Icircn cazul cicircnd problema are o soluţie cunoscută icircncă icircnainte ca problema să fie pusă ea se transformă icircntr-un exerciţiu Problema ca exerciţiu-problemă repre-zintă un mijloc pentru dobicircndirea sau dezvoltarea cunoștinţelor icircntr-un anumit domeniu Desigur că pentru cel care icircnvaţă soluţia nu este cunoscută

Problema ca situaţie problematizată reprezintă un ansamblu de elemente cu-noscute și necunoscute aflate icircntr-o anumită conexiune avicircnd ca element princi-pal bdquoicircntrebarea-problemărdquo Icircntrebările-problemă sicircnt stimulente pentru avansarea cunoașterii Icircntrebarea-problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restricircnsă ca dificultate sau complexitate care abordează doar o singră temă dar care nu permite răspunsuri reproductive Icircntrebările problemă ca forme producti-ve ale gicircndirii reprezintă un stimulent pentru avansarea cunoașterii Prin funcţia

29G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

lor euristică icircntrebările stimulează curiozitatea și dorinţa cunoașterii antrenează efortul icircn depășirea dificultăţilor oferă șansa trăirii satisfacţiei cunoașterii

Situaţia-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu conflictual ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi experienţa anterioară și elementul de nou-tate și surpriză necunoscutul cu care se confruntă elevul Acest conflict incită la căutare descoperire la intuirea unor soluţii noi

Situaţiile-problemă pot fi clasificate icircnbull Situaţia surprizei apare la cunoașterea de către elevi a fenomenelor

faptelor care provoacă nedumeriri și par paradoxale la prima vederebull Situaţia conflictului se utilizează de obicei la studierea teoriei fizice și a

experienţelor fundamentalebull Situaţia presupunerii constă icircn admiterea altei legităţi sau altui feno-

menbull Situaţia discordanţei apare icircn cazul icircn care experienţa empirică intră icircn

contradicţie cu datele știinţificebull Situaţia nedeterminării apare atunci cicircnd problema formulată nu dis-

pune de date suficiente pentru soluţionarebull Situaţia dezminţirii apare icircn cazul icircn care elevii demonstrează nete-

meinicia unei idei sau unui proiect [28]Icircn opinia lui T V Kudreavţev există mai multe tipuri de situaţii problematice

care se creează atunci cicircndndash apare un dezacord icircntre vechile cunoștinţe ale elevului și cerinţele im-

puse de rezolvarea unei noi problemendash elevul trebuie să aleagă dintr-un lanţ sau sistem de cunoștinţe uneori

incomplet numai pe acelea care icirci vor fi necesare icircn rezolvarea situa-ţiei urmicircnd să completeze datele ce lipsesc

ndash elevul este pus icircn faţa unei contradicţii icircntre modul de rezolvare posi-bil din punct de vedere teoretic și dificultatea de transpunerea a teo-riei icircn practică

ndash elevului i se cere să aplice icircn condiţii noi cunoștinţele anterior asimi-late [12]

La baza situaţiei-problemă se află contradicţia dintre cunoscut și necunoscut astfel se pot enumera trei tipuri de contradicţi

bull Contradicţia dintre cunoștinţele empirice formate la elevi din experi-enţa de viaţă și cunoștinţele știinţifice care trebuie formate icircn procesul educaţional

bull Contradicţia dintre cunoștinţele tradiţionale ale elevilor și cele modernebull Contradicţiile existenţei obiective a realităţii

30 Fizică Astronomie

Ansamblul de situaţii-problemă dintr-un anumit domeniu constituie o bdquositua-ţie semnificativărdquo

Situaţiile-problemă și situaţia semnificativă reprezintă condiţiile necesare sus-ţinerii efortului de gicircndire care condiţionează avansarea spre competenţe Fiecare din componentele sale icircntrebarea-problemă exerciţiul-problemă situaţia-proble-mă situaţia semnificativă icircși are un loc al său la orice etapă de icircnvăţămicircnt și la orice etapă de formare a competenţei școlare

Așadar metodologia de formare a competenţelor specifice fizicii axate pe in-struirea interactivă include

ndash pentru etapa I Formarea cunoștinţelor fundamentale ndash problemandash pentru etapa II Formarea cunoștinţelor funcţionale - exerciţiul-pro-

blemăndash pentru etapa III Formarea cunoștinţelor interiorizate ndash situaţia-pro-

blemăndash pentru etapa IV Formarea cunoștinţelor exteriorizate ndash situaţia sem-

nificativăProblematizarea și descoperirea permit folosirea icircn procesul educaţional a

strategiilor mentale și a activităţilor care stimulează operaţiile gicircndirii analiza sinteza comparaţia abstractizarea etc judecăţile și raţionamentele elevilor ofe-rindu-le posibilitatea de a dobicircndi cunoștinţe icircn mod independent

Actul de predare-icircnvăţare presupune activarea unor procese psihice transpu-se icircn pași didactici pași prin care elevul icircnvaţă să icircnveţe să știe să facă și să fie El parcurge pași psihici ai cunoașterii prin intermediul unor tehnici proactive de icircnvăţare

Diversitatea metodelor și procedeelor utilizate icircn activitatea didactică repre-zintă gradul de pregătire metodică a profesorului competenţa sa profesională prin care dezvoltă interesul creativitatea și motivaţia pentru icircnvăţare a elevilor Valoarea formativă a acestor metode este condiţionată de

ndash dezvoltarea și consolidarea structurilor cognitivendash stimularea spiritului de cunoașterendash stilul activ de muncăndash cultivarea autonomiei și curajului icircn susţinerea propriei poziţiindash formarea competenţelor școlare

Teoriile moderne ale invăţării fundamentează actul didactic icircn jurul activităţii de icircnvăţare Pentru ca icircnvăţarea școlară să fie interactivă constructivă cogniti-vă și metacognitivă cadrul didactic trebuie să monitorizeze continuu activitatea elevilor

Pentru proiectarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal exis-tă experienţa proiectării didactice centrate pe obiective de referinţă și obiective

31G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

operaţionale Obiectivele de referinţă icircn curriculumul perfecţionat sicircnt formulate icircn termeni de subcompetenţe care urmăresc anumite abilităţi deprinderi tehnici de investigare a fenomenelor proceselor protecţia mediului ambiant etc icircntr-un mod mai precis decicirct icircn cazul obiectivelor și sicircnt coordonate icircn mod direct cu unităţile de conţinut standardizate

Elementul de noutate icircn proiectarea procesului educaţional la fizică pentru treapta liceală icircl constituie icircnlocuirea obiectivelor de referinţă prin subcompe-tenţe iar a obiectivelor generale ndash prin cele cinci competenţe specifice ale disci-plinei menţionate icircn bdquoConcepţia didacticărdquo Deci aticirct planificarea anuală cicirct și planificarea unităţilor de conţinut (tematicepe capitole) trebuie să fie centrată pe o asumare respectivă și treptată de competenţe specifice care urmează a fi atin-se pe parcursul celor trei ani de studiu icircn liceu Fiind dezvoltate permanent ele vor conduce la formarea celor cinci competenţe specifice considerate ca achiziţii finale ale treptei liceale Acestea din urmă la ricircndul lor constituie icircn ansamblu competenţa de cunoaștere știinţifică care caracterizează potenţialul formativ al disciplinei școlare bdquoFizicardquo

Competenţele specifice se exercită icircn diferite situaţii de icircnvăţare cu un anumit grad de operaţionalitate și sicircnt icircn funcție directă de cunoștinţele formate la fiecare unitate de conţinut (capitol tematic)

Pedagogia competenţelor vizează formarea la elevi a unui sistem de competen-ţe-cheie necesare acestora icircn viaţa cotidiană avicircnd menirea să asigure o inserţie socială mai bună Acţiunile de reformare a icircnvăţămicircntului au ca ţintă asigurarea calităţii icircn educaţie la toate nivelele Astfel competenţa școlară poate fi considerată un indice al calităţii icircn educaţie

32 Fizică Astronomie

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare- evaluare

21 Tipologia și specificul tehnologiilor didacticeStrategia didactică poate fi abordată din mai multe perspective Privită sub

aspectul capacităţii de integrare a unor metode procedee și mijloace de instrui-re strategia didactică reprezintă un mod de eficientizare a procesului de pre-dare-icircnvăţare-evaluare Din această perspectivă strategia didactică este definită ca bdquoun grup de două sau mai multe metode și procedee integrate icircntr-o structură operaţională angajată la nivelul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale specifice și concrete ale acestuiardquo [10 p 358]

Strategia didactică se deosebește de metoda didactică prin timpul alocat pro-iectării și realizării activităţilor de instrire Dacă metoda didactică reprezintă o acţiune care asigură eficientizarea icircnvăţării prin obţinerea unor rezultate ime-diate atunci strategia didacticăreprezintă un model de acţiune angajat pe termen lung mediu și scurt

Strategia didactică preia de regulă denumirea metodei de bază De exemplu soluţionarea unei situaţii-problemă solicită strategia problematizării iar soluţio-narea unei probleme experimentale solicită strategia investigaţiei experimentale

Alegerea metodelor icircn cadrul unei strategii nu este aliatoare Urmărind scopul optimizării procesului de predare-icircnvăţare-evaluare se pot evidenţia următoarele criterii necesare metodelor pentru a dobicircndi statutul de strategie didactică

bull comunicarea activăbull cunoașterea euristică a fenomenelor studiatebull creativitatea profesorului

Metodele pot fi combinate și corelate icircntr-o strategie didactică icircn funcţie de1 Modul de prezentare al cunoștinţelor (icircntr-o manieră algoritmică sau

euristică)2 Modul de dirijare al icircnvăţării care se poate baza pe soluţionarea de

probleme sau soluţionarea de situaţii-probleme3 Modul de activizare diferenţiată a icircnvăţării care poate fi organizată

frontal pe grupuri sau individualExistă diferite clasificări ale strategiilor didactice care au la bază diferite cri-

teriiDupă criteriul obiectivului pedagogic prioritar strategiile didactice pot fi repar-

tizate icircn următoarele clase

33G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

1 Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi (strategia conversaţiei euristice strategia prelegerii problematizate strategia demonstraţiei strategia cercetării experimentale strategia algoritmizării etc)

2 Strategii care au ca obiectiv prioritar transferul funcţional al cunoștin-ţelor și capacităţilor dobicircndite (strategia problematizării strategia mo-delării etc)

3 Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului (strategia jocului didactic strategia lucrărilor practice strategia asal-tului de idei strategia dezbaterii problematizate etc)

După criteriul acţiunii predominante icircn cadrul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare strategiile didactice pot fi repartizate icircn următoarele clase

1 Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare2 Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare3 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practică4 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

bull Repere și modalităţi de proiectare a strategiilor didacticeElaborarea strategiilor didactice presupune două tipuri de acţiuni

a) acţiunea teoretică care se reduce la integrarea mai multor metode și procedee metodice pentru asigurarea eficientizării activităţii de preda-re-icircnvăţare-evaluare

b) acţiunea practică care presupune valorificarea resurselor inclusiv a stilului pedagogic al profesorului (permisiv democratic sau autoritar) care să asigure optimizarea structurii create

Proiectarea strategiei didactice presupune parcurgerea mai multor etape (fig 1)

Fig 1 bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoarerdquo

34 Fizică Astronomie

Un exemplu de strategie didactică elaborată icircn conformitate cu acest algoritm poate servi strategia investigaţiei experimentale utilizate la formarea subcompe-tenţei curriculare bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare rdquo clasa a X-a compartimentul bdquoCinematicardquo

bull Diversificarea și combinarea metodelor și tehnicilor de icircnvăţare icircn raport cu diferite criterii competenţe conţinuturi clasă vicircrsta elevilor măiestria pedagogică a profesorului etc

Selectarea strategiilor didactice adecvate este una din cele mai discutate pro-bleme Icircn funcţie de competenţele formate se recomandă următoarele strategii (ta-belul nr 1)

Tabelul nr 1 Selectarea strategiilor didactice icircn funcţie de competenţa formată

Tipul competenţei Strategiile didactice recomandate

Competenţa de achiziţii intelectuale Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi

Competenţa de investigaţie știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare

Competenţa de comunicare știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare

Competenţa de achiziţii pragmatice Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practicăStrategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

Competenţa de protecţie a mediului ambiant

Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului

bull Diversificarea formelor de icircnvăţare Icircnvăţarea autonomăCurriculumul liceal la Fizică orientează proiectarea organizarea și desfășurarea

demersului educaţional icircn contextul unei pedagogii axate pe competenţe O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la fizică și astronomie icircn vederea formării unor competenţe la elevi care contribuie la integrarea elevilor la condiţiile reale mereu icircn schimbare ale vieţii

Formarea unei competenţe nu este o sumă a componentelor savoir savoir-faire și savoir-vivre ci reprezintă rezultanta acestora Icircn procesul de icircnvăţămicircnt com-ponentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare și prin adapta-rea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică formativă motivantărefexivă și continuă

35G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Componenta savoircunoștinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-cată Icircn acest caz sicircnt implicate anumite procese psihice (percepţia memoria și unele operaţii elementare de gicircndire) Pentru asimilareainteriorizarea conștientă a informaţiei se utilizează metode de informaredocumentare SINELG interviul pe trei trepte lectura ghidată gicircndește-perechi-prezintă etc

Componenta savoir-fairepriceperi și deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-ximum capacităţile psihomotorii ale elevilor Icircn acest caz cele mai recomandate strategii la lecţiile de fizică sicircnt strategiile icircn care predomină acţiunea de investi-gaţie a realităţii observaţia experimentul modelarea demonstraţia și strategiile icircn care se pune accentul pe acţiunea practică exerciţiul lucrarea practică jocul didactic tehnica cubului etc Aceste strategii au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţional practice

Componenta savoir-vivreatitudini urmărește să formeze la elevi atitudini și un anume comportament icircn contextul condiţiilor sociale bine determinate Icircn acest context se vor aplica strategii ce formează la elevi valori și atitudini personale astfel de strategii sicircnt studiul de caz interviul jocul de rol dezbaterea asaltul de idei etc

Aceste strategii metode și tehnici utilizate icircn procesul de formare a compe-tenţei se realizează icircn cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice cum ar fi activităţi frontale activităţi icircn grup și activităţi individuale Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative activitatea icircn grup contribuie la formarea competenţei de comunicare știinţifică dezvolticircnd și abilităţi de parte-neriat cooperare colaborare luare de decizii etc iar activitatea individuală dez-voltă abilităţi de acţiune independentă autoinstruire autoresponsabilitate etc

Icircn continuare vom descrie mai detaliat cicircteva din aceste tehnici [8]SINELG (Sistem Interactiv pentru Eficientizarea Lecturii și Gicircndirii) ndash este

o tehnică de lectură interogativăanalitică a unui text lectură care se operează la etapa realizarea sensului după ce icircn cadrul evocării s-au actualizat unele infor-maţii SINELG este un mijloc de monitorizare a icircnţelegerii textului și o modalitate de a face ca lectura textului știinţific să devină funcţională Această tehnică se utilizează avicircnd la dispoziţie următoarele resurse

bull Texte știinţifice nestudiate cicircte un exemplar pentru persoană Foi de poster markere

bull O clasă de elevibull 20-30 de minute

Pregătindu-și elevii pentru SINELG profesorul va ghida discuţia prin interven-ţii și formulare de icircntrebări care vor scoate icircn evidenţă informaţii adiacente celor din text Informaţiile actualizate icircn acest fel se icircnscriu laconic la rubrica bdquoVrdquo

După etapa evocării profesorul dă instrucţiunile pentru SINELG care se reduc la1 Citirea atentă a textului

36 Fizică Astronomie

2 Punerea unui bdquoVrdquo pe margine dacă informaţia citită confirmă ceea ce știau elevii sau credeau că știu

3 Punerea unui bdquondashrdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o con-trazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu

4 Punerea unui bdquo+rdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o este nouă pentru ei

5 Punerea unui bdquordquo pe margine dacă informaţia pare confuză și reclamă o documentare suplimentară

a) Icircn procesul lecturii elevii aplică semnele SINELG-ului pe marginea textuluib) După ce se icircncheie lectura textul citit se va analiza din perspectiva semnelor

aplicate pe margini Firește se va insista asupra semnelor bdquo-rdquo și bdquordquoc) Pentru monitorizare se va completa un tabel

V + ndash

d) Urmează o discuţie despre presupunericunoștinţe anterioare și confirmăricontestări Este important ca ea să fie calmă agreabilă iar atmosfera ndash propice icircnvăţării

e) Este important să se ia icircn consideraţie următoarele momentebull Completarea tabelului SINELG este individuală și reflectă nivelul de

instruire al fiecărui elevbull Informaţiile cunoscute dar neactualizate icircn cadrul evocării se pot

adăuga la rubrica bdquoVrdquobull Privit ca realizare a sensului SINELG se poate realiza și pe capitole de

manual completarea tabelului SINELG fiind o temă pentru acasă Icircn acest caz la ore se vor discuta cele icircnscrise icircn rubricile cu semne bdquo-rdquo și bdquordquo Informaţia din rubrica cu semnul bdquo-rdquo poate servi drept sumă pen-tru formularea de noi icircntrebări

Exemplu de utilizare a tehnicii SINELG la orele de fizicăSarcina de lucru (comună) să citească textul bdquoRegulile de protecţie contra ra-

diaţieirdquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi următoarele lucruri Pe măsură ce citiţi

faceţi niște semne pe marginea textului Semnele vor fi precum urmează bdquoVrdquo bdquo+rdquo bdquondashrdquo bdquordquo

Sursele radioactive naturale creează organismului uman o doză de radiaţie de asymp 0002 Gyan iar icircmpreună cu cele utilizate icircn activitatea umană picircnă la 00035

37G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Gyan Icircn conformitate cu normativele actuale elaborate de instituţiile abilitate doza anuală admisibilă de radiaţie ionizată Roumlntgen sau gama care nu afectea-ză vădit organismul uman este de 005 Gyan Această doză admisibilă limitează iradierea inclusiv a categoriilor de lucrători care activează icircn domenii legate de utilizarea substanţelor radioactivie (005 Gy) sau altor surse de radiaţii ionizante Dozele prea mari de radiaţie deja prezintă pericol de exemplu o doză de cicircţiva Gy absorbită icircntr-un timp scurt este mortală Icircn cazuri de accidente la icircntreprinderi nucleare explozii nucleare sau de apariţie a altor focare de radiaţie care depășește esenţial fondul radioactiv natural trebuie să acţionăm foarte operativ și competent icircn conformitate cu anumite reguli generale recomandate

1) Cea mai bună variantă de protejare este de a părăsi rapid zona con-taminată sau să ne icircndepărtăm la o distanţă cicirct mai mare de focar deoarece intensitatea (intensitatea radiaţiilor este egală cu energia trasportată de acestea icircntr-o unitate de timp printr-o suprafaţă de arie unitară) radiaţiilor descrește odată cu mărirea distanţei de la sursă

2) Icircn cazul cicircnd evacuarea este imposibilă folosiţi adăposturile cu pereţi cicirct mai groși și construiţi din materiale care absorb eficient radiaţiile micșoricircndu-le intensitatea

3) Dacă evacuarea nu este posibilă și lipsesc adăposturile speciale pot fi utilizate temporar picircnă la intervenţia serviciilor de salvare orice ascunzișuri sau obstacole care diminuează influienţa radiaţiilor nu-cleare

4) Protejaţi-vă respiraţia utilizicircnd filtre umezite din ţesături dacă nu dispuneţi de alte mijloace speciale care ar opri particulele de praf cu eventuale depuneri de substanţe radioactive

După ce citiţi textul discutaţi-l icircn grup revenind la ideile notate pe tablă icircn urma evocării anterioare Revedeţi ideile asupra cărora s-a căzut de acord

Tehnica Gicircndește-perechi-prezintă (GPP)

Scopul utilizării GPP este o tehnică de participare la discuţii și de formulare icircn pereche a unei atitudini Ea se combină cu alte tehnici de icircnvăţare și prezentare a soluţiilor cu brainstorming-ul icircn perechi Se aplică la etapele evocare sau reflecţie Utilizarea acestei tehnici necesită următoarele resurse

bull Hicircrtie și instrumente de scrisbull Orice număr par de elevibull 10-20 de minute inclusiv 3-5 minute pentru formularea și icircnscrierea

opiniei individuale 3-5 minute pentru discuţie icircn perechi și cicircte 1-2 minute pentru prezentări din partea fiecărei perechi

38 Fizică Astronomie

Mai icircnticirci elevii sicircnt icircmpărţiţi icircn perechi apoi sicircnt rugaţi să se gicircndească 3-5 minute asupra unei probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie individual o experienţă Textul fiind elaborat partenerii icircși prezin-tă reciproc informaţia Fiecare pereche discută ambele păreriexperienţetexte și icircn consecinţă formulează o alocuţiune comună pe care o prezintă Discutarea opinilor ar putea să se producă la icircncheierea tuturor prezentărilor Se vor lua icircn consideraţie următoarele momente

bull Activitatea individuală (de examinare a problemei și de scriere) este obligatorie

bull O pereche poate face o singură prezentare elaborată de comun acord Icircn cazul cicircnd perechea nu a putut conveni pentru o prezentare comu-nă profesorul are tot dreptul să nu-i dea cuvicircntul nici unuia dintre elevi

bull Dacă numărul de elevi este prea mare GPP poate să nu se soldeze cu prezentarea icircn faţa icircntregii asistenţe ci să continuie cu prezentarea icircn grupuri de 4-8 persoane2-4 perechi Icircn acest caz prezentarea icircn plen se va face din partea grupului care va alege o variantă din cele asculta-te sau va elabora una optimă

bull Dacă elevii au viteză diferită de muncă profesorul poate forma pe-rechi la pasul al doilea elevul care a scris se ridică și face pereche cu următorul care și-a terminat tema icircn acest mod cei care lucrează mai icircncet nu sicircnt grăbiţi de partenerii lor iar cei care lucrează repede au mai mult timp pentru discuţie și cercetare Icircn acest caz nu vom limita timpul pentru scriere individuală la 3 minute ci vom lăsa ca grupul să se autoregleze icircn realizarea activităţii

bull O variantă a tehnicii apare cu numele de formulaţi-comunicaţi-ascul-taţi-creaţi activitate icircn care partenerii formulează răspunsuri indivi-duale apoi le comunică partenerului icircl ascultă pa acesta și icircn final creează icircmpreună cu partenerul ca urmare a discuţiilor un răspuns sau o perspectivă nouă

Exemplu de utilizare a tehnicii GPP la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode participanţii sicircnt rugaţi să se gicircndească asupra unei

probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie o experien-ţă apoi s-o prezinte colegului cu care lucrează icircn pereche Icircn demersul didactic GPP este o tehnică oportună pentru evocare la orice subiect și la orice materie Uneori ea se utilizează și la reflecţie

De exemplu profesorul cere să se numească acele particule care pot provoca reacţia de fisiune Elevul motivează de ce neutronul lent poate produce fisiunea controlată a nucleului de uraniu Profesorul cere să se urmărească modelarea ti-

39G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

purilor de reacţii de fisiune Apoi prezintă și pe folie aceleași reacţii Elevii prezin-tă comentariul la aceste imagini comparicircnd mecanismul exploziei și al reacţiei controlate Profesorul cere să se găsească utilizările energiei nucleare recoman-dicircnd sursele bibliografice Elevii descoperă alte utilizări pentru energia nucleară icircn scopul icircmbunătăţirii aprovizionării cu resurse energetice

Tehnica Cubului este una de examinare a subiectului de organizare a cunoștinţelor privind un subiect Este recomandată pentru exersare dar odată asimilată se pretează și comunicării orale atunci cicircnd intenţionăm să examinăm exhaustiv o problemă

Se aplică preponderent pentru realizarea sensului dacă subiectul luat icircn dis-cuţie este nou sau parţial cunoscut Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie ca algoritm de actualizare a informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate icircntr-o altă tehnică

Icircn linii mari această tehnică se pretează pentru dezbaterea oricărui subiect știinţific descrierea unei experienţe sau a rezultatelor unei cercetări formularea opiniei faţă de un fenomen Este foarte utilă la recapitularea materiei studiate Pentru utilizarea acestei tehnici avem nevoie de următoarele resurse

bull Un cub cu feţele conţinicircnd inscripţiile necesarebull 20-30 de minute inclusiv 10-15 minute pentru scriere sau pregătirea

prezentării orale și 10-15 minute pentru lectură și discuţieProfesurul prezintă subiectul și explică pașii aplicării tehniciiCubul are 6 feţe pe care sicircnt scrise sarcinile propuse elevilor

1 Răspunde la icircntrebare2 Dă exemple3 Explică fenomenul4 Rezolvă problema5 Demonstrează experimentul6 Apreciază precizia măsurărilor

Notă sicircnt posibile și alte varianteProfesorul anunţă subiectul și invită elevii să-și aleagă sarcina prin aruncarea

cubului Elevii icircndeplinesc independent sarcina solicitată Pentru aplicarea teh-nicii trebuie să se parcurgă toate sarcinile din consecutivitatea dată Nici unul dintre tipurile de sarcini nu poate fi omis

Tehnica poate fi utilizată la o lecţie de recapitulare a materiei unui comparti-ment sau a unei unităţi de icircnvăţare Se formează grupuri a cicircte 2-4 elevi icircn grup aleși după criteriul eterogenităţii Cicircte un elev din fiecare grup aruncă cubul se-lecticircnd astfel sarcina pentru grup Profesorul va invita pe ricircnd elevii să dea răs-puns la icircntrebări exemple să explice fenomenele studiate icircn acest compartiment

40 Fizică Astronomie

ca mai apoi să se demonstreze experimente ce confirmă unele informaţii studiate și să se rezolve probleme la compartimentul respectiv

Brainstorming (asalt de idei) valorifică procedeul evaluării amicircnate Cuvicircntul (brain ndash creier și storm ndash furtună) icircn traducere fidelă din engleză icircnseamnă fur-tună icircn creier

Este o metodă colectivă de căutare a ideilor și condiţiilor nu a cunoștinţelor icircntr-un mod cicirct mai rapid și cicirct mai puţin critic posibil Brainstorming-ul se poate aplica la orice subiect care se pretează discuţiei și admite mai mult decicirct o soluţie

Se aplică la etapa evocării pentru lansarea nesticircnjenită a ideilor acumularea lor separarea intenţionată a actului imaginaţiei de etapa gicircndirii critice

Brainstorming-ul se utilizează ca prim pas pentru cercetarea unei probleme pentru acumularea ideilor icircntr-o discuţie Utilizarea acestei metode necesită ur-mătoarele resurse

bull grupuri a cicircte 5-16 elevibull 20-30 de minute Icircn funţie de problemă și de profunzimea examinării

ei pentru lansarea ideilor trebuie acordate 10-20 de minute Pe licircngă aceasta se va rezerva timp (15-20 min) pentru analiza sistematizarea ordonarea ideilor

bull Tablă și cretă sau foi de poster și markereȘedinţa de brainstorming trebuie să aibă un moderator (conducător instruc-

tor animator facilitator) și un secretar (pot fi și doi secretari care vor icircnscrie pe ricircnd ideile lansate) Așezarea icircn sală se va face icircn cerc sau icircn jurul unor mese astfel icircncicirct toţi participaţii să se perceapă vizual

Etapa Ia) Se enunţă problema care va fi pusă icircn discuţie și se purcede la analiza

ei descompunerea icircn aticirctea părţi aspecte sau faţete cicircte pot identifica pentru moment elevii

b) Moderatorul poate participa la această analiză

Etapa IIa) Se purcede la căutarea colectivă de idei sugericircndu-se soluţii pentru

rezolvarea problemeib) Secretarii notează toate intervenţiile (nu neapărat mot-agrave-mot dar evi-

ticircnd reformulările principale și redactările) chiar și repetările soluţiile care li se par inutile absurde Icircnregistrarea nu trebuie să omită nimic din ideile enuţate Nimeni nu comentează

c) Intervenţiile verbale se vor formula icircn enunţuri scurte demonstrarea și detalierea se vor face ulterior

d) Moderatorul are grijă dacă nimeni nu mai sugerează ceva să scoată grupul din impas prin unul din procedee

41G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Plasează o idee propriebull Dă cuvicircntul celor care au tăcutbull Oferă cicircteva minute de concentrare individuală etc

e) Dacă se crează impresia că toate ideile s-au epuizat se poate recurge la brainstorming-ul fragmentat moderatorul schimbă subiectul de dis-cuţie face o pauză sau organizează un joc După această pauză energi-zantă asaltul de idei continuă

Etapa IIIa) Moderatorul dirijează categorisirea clasificarea ordonarea ideilorb) Se recurge la trierea și calificarea ideilor posibilităţi de aplicare ter-

men de realizare compatibilitate etcc) Ideile se pot rescrie icircn funcţie de prioritatea soluţionării lor sau așa

cum sicircnt scrise li se poate atribui un indice corespunzător (literă cifră) ori se vor bifa cu diferite culori Se vor lua icircn consideraţie urmă-toarele momentebull Fiecare participant are dreptul la un număr nelimitat de idei și in-

tervenţiibull La etapa a II-a aprecierile critice sicircnt interzise Nimeni nu are voie

să facă observaţii negative sau negativiste să consteste să pună la icircndoială ideea lansată sau valabilitatea sugestiei

bull Imaginaţia trebuie lăsată icircn voia ei Pentru moment orice idee tre-buie acceptată chiar dacă pare extravagantă Este mai ușor să se re-vină ulterior la o idee deja lansată pentru a o perfecţiona decicirct să se găsească o idee originală

bull Stabilim un interval de timp pentru lansarea ideilor La icircnceput apar cele mai banale și neoriginale idei cele mai uzuale răspunsuri la icircn-trebările puse Trebuie să perseverăm căuticircnd și sugestii neobișnuite proaspete

bull Se icircncurajează ideile derivate combinările și asociaţiile neobișnuite cele care vin să completeze o idee anterioară

bull Nu se notează numele participanţilor care au lansat ideilebull Intervenţiile verbale care produc blocaje sicircnt sancţionate de către fa-

cilitator

Răspunsul sau ideea unuia poate sugera o ideesoluţie ingenioasă altuia de aceea trebuie stimulată inspirarea din ideile deja lansate Se va solicita participan-ţilor să combine două-trei idei pentru a obţine una nouă

bull Pentru brainstorming-ul icircn perechi nu va fi nevoie de secretar și mo-derator

bull La fiecare etapă se poate schimba moderatorul

42 Fizică Astronomie

Exemplu de utilizare a brainstorming-ului la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode rezolvarea unei teme are loc datorită generării a cicirct

mai multor idei soluţii (contează cantitatea acestora și nu calitatea) ca mai apoi ele să fie analizate cercetate și selectate Brainstorming-ul se utilizează atunci cicircnd este nevoie de o soluţie originală a unei probleme complexe

Etapele de desfășurare1 Anunţarea problemei2 Emiterea ideilor soluţiilor etc3 Icircncheierea lansării ideilor4 Evaluarea soluţiilor

De exemplu la studiul temei bdquoGenerarea tensiunii electromotoare alternative prin inducţie electromagneticărdquo se poate organiza un asalt de idei la subiectul bdquoSo-luţionarea problemelor energetice icircn Republica Moldovardquo Elevii pot sugera mai multe idei privitor la utilizarea surselor de energie renovabile

Icircn acest exemplu rolul de analizator icirci aparţine profesorului El icircncurajează generarea ideilor și apoi le evaluează valoric (cu sau fără participarea clasei)

Studiul de cazReprezintă o metodă didactică ce elaborează acţiunea didactică prin interme-

diul unor situaţii reale Acestea pot servi drept premise pentru realizarea unor concluzii reguli legi

Etape de realizare1 Sesizarea cauzei fenomenului studiat2 Deschiderea perspectivelor de analiză a fenomenului3 Selectarea mijloacelor de interpretare critică a fenomenului4 Prelucrarea formativă a concluziilor emise

Drept exemplu de utilizare a studiului de caz la orele de fizică ar putea servi cercetarea cazului Catastrofa de la Cernobicircl icircn cadrul temei bdquoReactorul nuclearrdquo Profesorul poate iniţia elevii prin intermediul vizionării unui film documentar

Aplicarea unei astfel de metodologii icircn procesul educaţional la fizică și astro-nomie presupune diversitate și creativitate icircn educaţie aspect important ce des-chide noi perspective icircn formarea personalităţii elevului

bull Realizarea interdisciplinarităţiiIcircn cadrul predării-icircnvăţării fizicii e necesar să creăm condiţii favorabile pri-

vind transferul achiziţiilor icircn diverse domenii inclusiv icircn domeniul determinat de aria curriculară Astfel se va lua icircn consideraţie

ndash potenţialul manualelor școlare privind realizarea conexiunilor inter-disciplinare

43G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash posibilităţile materialelor didactice cu conţinut integrativ orelor in-tegrative realizate de profesori de la diferite disciplini comune ariei curriculare bdquoMatematică și Știinţerdquo

Prin urmare evaluările realizate la fizică vor include și itemi cu conţinut in-terdisciplinar

bull Centrarea pe elevUnul din principiile care stă la baza curriculum-ului de fizică este centrarea

pe elev Respectarea acestui principiu presupune participarea activă a elevior icircn pocesul de icircnvăţămicircnt inclusiv prin formularea obiectivelor proprii și alegerea modului de lucru colaborarea cu colgii și cu profesorul icircn vederea atingerii sco-pului propus autoevaluarea progresului propriu Centrarea pe elev prsupune o motivaţie intrinsecă a acestora Are loc o plasare de accent și-n activitatea pro-fesorului care ajută elevii să depășească dificultăţile icircnticirclnite nu prin punerea la dispoziţie a soluţiei ci prin formularea de icircntrebări care să-l orienteze pe elev spre soluţia corectă

bull Utilizarea tehnologiilor informaţionale și comunicaţionale (TIC)Un rol important revine strategiilor icircn care predomină icircn mod special acţiu-

nea programată a instruirii cum ar fi fizica astronomia asistată de calculator Din acest punct de vedere elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea prelucrarea și prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile proceselor și fenomenelor fizice

După cum a fost menţionat și icircn curriculumul modernizat un imperativ al tim-pului reprezintă utilizarea TIC icircn procesul educaţional Icircn prezent conștientizăm cu toţii (inclusiv profesorii și elevii) că utilizarea resurselor WEB ridică considera-bil calitatea instruirii fiind folosite la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră la modelarea unor experimente fizice greu de realizat icircn condiţiile de laborator din școală sau care prezintă risc pentru sănătate Experimentele vir-tuale constituie resurse alternative sau complementare la studierea fenomenelor fizice Totodată TIC nu substituie experimentele reale Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un șir de avantaje

ndash plasează icircnvăţămicircntul centrat pe profesor la cel centrat pe elevndash permit diversificarea strategiilor didacticendash facilitează accesul elevilor la informaţie stimulează interesul lor faţă

de cele mai proaspete descoperiri tehnologii motivează icircnvăţareandash permit efectuarea lucrărilor icircn timp real strict individual și icircn cores-

pundere cu caracteristicile psihofiziologice propriindash dezvoltă comunicarea lucrul icircn echipă realizarea proiectelor indivi-

duale și icircn grup atitudinea faţă de problemele majore din viaţa coti-diană

44 Fizică Astronomie

ndash permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor și progreselor obţinute de elevi

ndash contribuie la creșterea eficienţei activităţilor de icircnvăţareConform concluziilor experţilor utilizarea TIC icircn procesul de instruire ridică

eficacitatea lecţiilor la disciplinele reale cu 30 Utilizarea programelor de cal-culator la lecţiile de fizică contribuie la dezvoltarea interesului elevilor față de obiectul de studiu ridică eficacitatea activităţii lor independente și a procesului instructiv icircn ansamblu permit rezolvarea problemelor individualizării și diferen-ţierii procesului de icircnvăţare

Icircn cadrul lecției calculatorul joacă un rol foarte important deoarece amplifică gradul de intuitivitate al acesteia lărgește posibilităţile de activizare a elevilor

TIC pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei (predarea temei noi consolidarea materiei noi evaluarea cunoștinţelor elevilor)

Utilizarea calculatorului icircn cadrul predării temei noi influenţează cu succes captarea atenţiei elevilor intensifică gradul de memorare a noţiunilor studiate (se realizează concomitent memorarea vizuală și auditivă) Icircn asemenea situaţii gra-dul de memorare se ridica picircna la 75 La explicarea temei noi pot fi folosite pre-zentări bdquoPower Pointrdquo pot fi modelate unele experimente greu de realizat icircn lipsa utilajului icircn laboratorul școlar pot fi folosite resursele Internet cele mai noi șa

Testarea computerizată permite de a realiza o diferenţiere largă a sarcinilor de evaluare icircn corespundere cu nivelul de cunoaștere al elevilor de asemenea permite de a utiliza teste individualizate personalizate Prezentarea baremului de evaluare a testului icircn varianta de calculator va permite realizarea autoevaluării independente a rezultatelor testării ce va contribui la economisirea timpului icircn cadrul lecţiei va mări gradul de credibilitate a elevului privind aprecierea cunoștinţelor acestuia

22 Strategii de evaluarebull Evaluarea axată pe competenţe

Rolul evaluării icircn procesul de formare a competenţelor constă icircn asigurarea unui feed-back permanent care să ofere actorilor procesului educaţional informaţii veridice despre ceea ce s-a realizat și mai ales despre ceea ce mai este de realizat

bull Tipuri de evaluareIcircn procesul educaţional la disciplina bdquoFizică Astronomierdquo profesorul va aplica

1 Evaluarea iniţială care va oferi informaţii despre situaţia la icircnceputul predării-icircnvăţării

2 Evaluarea curentă (formativă) care va susţine procesul de formare a competenţelor prin oferire de feed-back constructiv pozitiv și prospectiv

3 Evaluarea finală (sumativă) care va constata nivelul atins

45G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluările finale la finele anului de icircnvăţămicircnt vor demonstra icircn ce măsură au fost formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competenţele specifice disciplinei bdquoFizi-că Astrnomierdquo și dacă sicircnt atinse standardele de competenţă ale disciplinii

bull Metode și tehnici de evaluareEvaluarea va implica icircn ansamblu utilizarea diverselor forme metode și teh-

nici Icircn contextual evaluării competenţelor se va da prioritate investigaţiei lucră-rilor practice proiectelor referatelor testărilor

bull Forme de evaluare curentăEvaluarea curentă (formativă) este dominantă icircn procesul de formare a com-

petenţelor Ea va fi prezentă la fiecare activitate din cadrul lecţiei Astfel se va evalua nivelul atingerii obiectivelor lecţiei Există următoarele forme de evaluare formativă la fizică

ndash observarea sistematică a comportamentului elevilorndash autoevaluareandash investigaţiandash portofoliul

Icircn continuare vom aduce exemple de utilizare a acestor forme icircn procesul de evaluare la fizică și astronomie

Observarea sistematică a comportamentului elevilor este o tehnică de evaluare alternativă care pune la dispoziţia profesorului informaţii relevante despre per-formanţele elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune a competenţelor și abilităţilor de care dispun aceștia Pentru a atinge acest scop profesorul are la dispoziţie trei modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor

bull fișa de evaluarebull scara de clasificarebull lista de verificare

Fișa de evaluare este individuală și cuprinde numai date despre comportamen-tul elevului icircn anumite situaţii Observaţiile icircnregistrate conduc la concluzii ce se vor menţiona icircntr-o fișă

Scara de clasificare este un instrument utilizat icircn observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de icircnvăţare sau o sarcină de lucru individuală sau de grup

Exemplu Fie că elevilor li s-a propus să discute icircn grup un subiect Urmărind comportamentul elevului profesorul răspunde la un set de icircntrebări alegicircnd răs-punsul dintr-o listă icircntocmită anterior

46 Fizică Astronomie

Icircn ce măsură elevul a participat la discuţii

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Icircn ce măsură comentariile sale au fost icircn legătură cu tema discuţiei

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Lista de verificare icircnregistrează doar prezenţa sau absenţa unei acţiuni sau a unui comportament la un singur elev icircntr-o anumită situaţie

Exemplu La efectuarea lucrării de laborator profesorul icircnregistrază acţiunile elevului prin răspunsul la un șir de icircntrebări icircncercuind Da sau NU

A urmat instrucţiunile DA NU

A cerut ajutor atunci cicircnd a avut nevoie DA NU

A cooperat cu ceilalţi elevi DA NU

A așteptat să-i vină ricircndul pentru a utiliza materialele DA NU

A icircmpărţit materialele cu ceilalti colegi DA NU

A icircncercat activităţi noi DA NU

A dus activitatea picircnă la capăt DA NU

A pus echipamentele la locul lor după utilizare DA NU

A făcut curat la locul de muncă DA NU

Aceste modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor pot fi utilizate aticirct pentru evaluarea procesului cicirct și a produselor realizate de către elevi exprimate icircn com-portamente din domeniul cognitiv afectiv și psihomotor

Autoevaluarea este o tehnică de evaluare alternativă care furnizează infor-maţii ce permit icircntregirea imaginii elevului prin perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profetorul Icircn așa mod notarea realizată de profesor este icircnlocui-tă prin notarea efectuată icircn colaborare cu colegii Icircntr-un proces de icircnvăţămicircnt centrat pe elev este foarte binevenită formarea și exersarea la elevi a capacităţii de autoevaluare Autoevaluarea are implicaţii icircn plan motivaţional și atitudinal

47G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircnţelegerea de catre elevi a aprecierilor profesorului este favorizată de icircnţelegerea criteriilor de apreciere Cunoasterea și aprecierea acestor criterii icirci ajută pe elevi să icircnţeleagă semnificaţia calificativelor acordate de profesor

Procedeele prin care este realizată autoevaluarea sicircnt variate Unul dintre aces-tea este autonotarea care prevede propunerea de către elevul examinat a notei pe care o merită decizia finală fiind luată de examinator eventual cu consultarea celorlalţi elevi Un alt procedeu notarea reciprcă poate fi propus la corectarea lu-crărilor colegilor aprecierea fiind făcută sub icircndrumarea profesorului de un grup de elevi Delimitarea răspunsurilor corecte de cele nesatisfăcătoare oferă elevilor repere pentru aprecierea performanţelor obţinute și pentru conștiientizarea căii necesare de parcurs picircnă la nivelul așteptat

Investigaţia reprezintă o tehnică de evaluare alternativă care oferă elevului po-sibilitatea de a aplica icircn mod creativ cunoștinţele icircnsușite anterior icircn alt context Este limitată la un timp rezonabil și solicită elevului sau unui grup de elevi icircn-deplinirea unei sarcini de lucru precise care necesită aplicarea icircn practică a unui icircntreg complex de cunoștinţe și de capaciticircţi De exemplu la studiul circuitelor electrice se poate propune elevilor să investigheze schema electrică a reţelei ce ali-mentează cu energie electrică locuinţa lor Această tehnică dezvoltă unele abilităţi de lucru icircn grup formicircnd concomitent și atitudini la elevii implicaţi icircn rezolvarea sarcinii Lucricircnd icircn grup se formează și deprinderi de comunicare

Portofoliul este o metodă complementară de evaluare care include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode și tehnici de evaluare probele orale scrise și practice observarea sistematică a comportamentelor elevului precum și sarcini specifice disciplinei bdquoFizica Astronomiardquo Portofoliul urmărește progresul elevu-lui de la un semestru la altul de la un an școlar la altul Din acest motiv instru-mentul dat poate fi considerat bdquocartea de vizitărdquo a elevului Structura portofoliului este stabilită de către profesor Elevul are icircnsă libertatea să pună icircn portofoliu materialele pe care le consideră necesare și care icircl reprezintă cel mai bine Astfel un portofoliu ar putea cuprinde lucrări scrise teste eseuri pe teme date crea-ţii literare proprii cu conţinuturi ce ţin de fizică sau astronomie postere colaje machete desene scheme rapoarte ale lucrărilor de laborator rezolvări de proble-me fișe ale unor activităţi experimentale soft-uri la tematica fizicii contribuţii la reviste școlare jurnalul personal al elevului etc Portofoliul oferă profesorului posibilitatea de a evalua un ansamblu de rezultate urmărind evoluţia elevului El preia din sarcinile evaluării continue eliminicircnd tensiunile induse de metodele tradiţionale de verificare Sintetizicircnd activitatea elevului pe o perioadă mai mare de timp portofoliul poate servi și ca evaluare sumativă Acesta stimulează creati-vitatea ingeniozitatea și implicarea personală a elevului icircn activitatea de icircnvăţare dezvolticircnd motivaţia intrinsecă a acestuia

48 Fizică Astronomie

bull Evaluarea centrată pe succesPentru a realiza cu succes evaluarea procesului și produsului de formare a

achiziţiilor fnale este important să se aplice strategii moderne de evaluare ca de exemplu evaluarea autentică

Caracteristicile de bază ale evaluării autentice icircn cadrul disciplinei Fizică sicircnt următoarele

bull Relevanţa sarcinilor de evaluare a performanţelor elevilor și punerea lor icircn situaţii asemănătoare celor din viaţa reală observări investiga-ţii experimente soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor reflecţii asupra a ceea ce icircnvaţă și posibilitatea de a-și exprima in-teresele opiniile și atitudinile proprii și comportamentele

bull Asigurarea unităţii cunoașterii conform premisei bdquoicircntregul este mai important decicirct particularulrdquo

bull Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a achiziţiilor finale

Strategiile moderne de evaluare se icircntemeiază pe evaluarea autentică ce se referă direct la evaluarea achiziţiilor finale formulate icircn termeni de competenţe

Evaluarea autentică oferă elevilor sufciente și variate posibilităţi care vizează procesul de formare a competenţelor școlare Astfel icircn procesul de evaluare elevii demonstrează

bull Ceea ce știu ndash ca ansamblu de cunoștinţe fundamentalebull Ceea ce pot să facă ndash ca ansamblu de cunoștinţe funcţionale priceperi

deprinderi abilităţi de a face ceva cu cunoștinţele fundamentalebull Ceea ce pot să fie ndash se referă la conștientizarea cunoștinţelor funcţio-

nale prin rezolvarea unor situaţii-problemăbull Cum pot să acţioneze icircn viaţă ndash reprezintă manifestarea competenţelor

formate ca achiziţii fnaleEvaluarea succeselor elevilor icircn această ordine de idei poate fi realizată de

asemenea și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare observarea sistematică a activităţilor și comportamentului elevilor icircn plin proces și icircn final (investigaţia portofoliul referatul autoevaluarea etc)

Metodele alternative evaluării autentice proiectul portofoliul investigaţia sicircnt icircn același timp și metode de predarendashicircnvăţare și metode de evaluare Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului să evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultateproduse finale materializate icircn competenţe

Utilizarea metodelor alternative de evaluare icircncurajează elevii icircn construirea cunoștinţelor și creează un climat favorabil icircnvăţării Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor ob-ţinute și pentru a găsi modalităţile proprii de progres

49G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Materiale didactice suport pentru evauarea competenţelorIcircn continuare vom prezenta exemple de teste de evaluare iniţială autoevaluare

și evaluare sumativă icircn funcţie de competenţele specifice fizicii

Fișă de evaluare iniţială propusă la icircnceputul lecţiei bdquoMișcarea rectilinie uniformă și determinarea poziţiei corpului ce efectuează o astfel de mișcarerdquo

I Completaţi propoziţia pentru a obţine o afirmaţie corectă1 Traiectoria corpului ce se mișcă rectiliniu și uniform este o linie 2 Icircn intervale egale de timp asest corp parcurge distanţe

II Avem la dispoziţie un cărucior ce se mișcă rectiliniu și uniform o pan-glică milimetrică un cronometru Planul determinării poziţiei căru-ciorului icircn momentul de timp t este

III Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timp icircn conformi-tate cu datele din tabelul de mai jos Care va fi coordonata corpului icircn momentul de timp t = 5 s

t s 0 1 2 3

d m 0 05 1 15

Test de autoevaluare propus la studiul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acum pot să demonstrez următoarele competențe1 Competenţa de achiziţii intelectuale să explic fenomenul mișcării rectilinii

uniforme Exemplu Completaţi frazele astfel icircncicirct aceste afirmaţii să fie corecte

a) Un corp ce se mișcă rectiliniu uniform parcurge egale icircn intervale egale

b) Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este

2 Competenţa de achiziţii pragmatice să soluţionez unele probleme icircn baza achi-ziţiilor dobicircndite studiind mișcarea rectilinie uniformă

Exemplul nr 1 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Comratrdquo icircn conformitate cu

orarul din tabelul de mai jos

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Comrat 93 10-00 12-20

50 Fizică Astronomie

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 15 min la Cimișlia situată la 62 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora plecării microbusului din Cimișliac) timpul icircn care microbusul parcurge 34 din distanţa totală

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpExemplul nr 2 Un avion zboară cu viteza de 720 kmh faţă de aer Viteza vicircn-

tului care bate de la est spre vest este de 20 ms Avionul se deplasează spre nord Determinaţi

a) modulul vitezei avionului icircn raport cu pămicircntulb) unghiul format de sensul vitezei avionului faţă de aer și sensul spre

nord

3 Competenţa de comunicare știinţifică să expun liber informaţia despre relati-vitatea mișcăriiExemplu Scrie un eseu la tema bdquoRelativitatea mișcăriirdquo icircn care

a) să se menţioneze relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii vitezelor

4 Competenţa de investigare știinţifică să elaborez planul unui experiment fi-zicExemplu Elaborează planul unui experiment care să ilustreze mișcarea recti-

linie uniformă

Test de evaluare sumativă propus la sficircrșitul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acest test se propune pentru verificarea nivelului de performanţă pe care l-ați atins la studiul mișcării rectilinii uniformeI Icircn itemii 1-2 prezentați răspunsul succint

1 Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este 2 Viteza mișcării rectilinii uniforme este mărimea fizică egală cu rapor-

tul dintre și II Icircn itemii 3-4 prezentaţi soluţia completă a problemelor

3 Un biciclist se mișcă cu viteza de 5 ms icircn raport cu pămicircntul Vicircntul suflă cu viteza de 2 ms icircn același sistem de referinţă Determinați vi-teza biciclistului icircn raport cu vicircntul dacăa) vicircnul bate din faţăb) vicircntul bate din spatec) vicircntul bate perpendicular pe traiectoria mișcării biciclistului

4 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Bălţirdquo icircn conformitate cu ora-rul din tabelul de mai jos

51G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Bălţi 135 9-40 12-45

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 10 min la autogara Orhei si-tuată la 48 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora sosirii microbusului la Orheic) distanţa parcursă de microbus icircn primele 90 min ale călătoriei

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpIII Icircn itemii 5-6 prezentați răspunsul icircn formă liberă

5 Scrieți un eseu la tema bdquoRelativitatea deplasăriirdquo icircn carea) să se descrie un exemplu ce ilustrează relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii deplasărilor

6 Elaborați planul unui experiment care să ilustreze relativitatea mișcării și a repausului

Teza semestrială cl a X-a (Model orientativ)(Profil real Conţinuturi bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo bdquoEle-

mente de staticărdquo bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo)

Nr Itemi Sco-rul

I Icircn itemii 1-3 răspundeți scurt la icircntrebări conform cerințelor icircnaintate

1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel icircncicirct ele să fie adevăratea) Impulsul punctului material se conservă dacă rezultanta forţelor aplicate lui este b) Forţele al căror lucru mecanic nu depinde de forma traiectoriei parcurse de corp ci doar de

poziţia iniţială și cea finală a corpului se numesc forţe c) Oscilaţiile care au loc după legea sinusului (sau cosinusului) se numesc oscilaţii

L0123

L0123

2 Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice și unităţile ce le exprimă Energia mecanică m Elongaţie J Impulsul forţei ms N s

L0123

L0123

3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii marcicircnd A dacă afirmaţia este adevărată și F dacă afirmaţia este falsăa) Amplitudinile mărimilor care oscilează armonic se compun algebric A Fb) Momentul forţei este o mărime fizică scalară A Fc) Energia mecanică a sistemului izolat de corpuri icircn care acţionează

numai forţe conservative rămicircne constantă icircn timp A F

L0123

L0123

52 Fizică Astronomie

II Icircn itemii 4-8 răspundeți la icircntrebări sau rezolvați-le scriind argumentările icircn spațiile rezervate

4 Legea de variaţie a proiecţiei vitezei unui corp care oscilează are forma υx = 0314 sin 10πt (ms) Determinaţia) frecvenţa oscilaţiilorb) valoarea maximă a elongaţieiRezolvare

a)L01234b)L0123

a)L01234b)L0123

5 Să se afle forţa F sub acţiunea căreia bara imponderabilă AB se află icircn echilibru dacă masa cor-pului plasat la capătul A este m = 5 kgAO = 05 OB α = 300Rezolvare

L012345

L012345

6 Itemul 6 este alcătuit din două afirmaţii legate icircntre ele prin conjuncţia bdquodeoarecerdquo Stabiliţi dacă afirmaţiile sicircnt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă icircntre ele există o relaţie bdquocauză ndashefectrdquo (scriind bdquo dardquo sau bdquonurdquo)Variaţia energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forţe-lor care acţionează asupra acestuia deoarece energia mecanică a oscilatorului armonic variază icircn timpRĂSPUNS I afirmaţie a II afirmaţie relaţie bdquocauză - efectrdquo

L0123

L0123

7 Icircn figura alăturată este reprezentat graficul dependenţeide timp a proiecţiei impulsului unui corp cu masa de 1 kga) Să se determine proiecţia forţei rezultante pe fiecareporţiunie a graficuluib) Trasaţi graficul dependenţei proiecţiei acceleraţiei detimp аx (t)c) Calculaţi energia cinetică a corpului icircn momentul de timp t = 2sRezolvare

a)L01234b)L0123c)L01234

a)L01234b)L0123c)L01234

53G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

8 Scrie un eseu la tema bdquoCiocnirile corpurilorrdquo icircn carea) Să se definească tipurile de ciocnirib) Să se scrie legile conservării impulsului și conservării energiei pentru fiecare cazc) Să se aducă cicircte un exemplu de ciocnire pentru fiecare tip din viaţa cotidianăRezolvare

a)L012b)L01234c)12

a)L012b)L01234c)12

III Icircn itemii 9-10 scrieți rezolvarea completă a situațiilor de problemă propuse

9 Sub acţiunea unei forţe constante un corp se mișcă rectiliniu și uniform pe o suprafaţă orizontală timp de 10 s apoi forţa icircși icircntrerupe acţiunea După icircncetarea acţiunii forţei corpul parcurge picircnă la oprire o distanţă de 1 m Coeficientul de frecare la alunecare se va lua egal cu02 Să se aflea) lucrul mecanic efectuat de către forţa de greutateb) lucrul mecanic efectuat de către forţa de tracţiune dacă forţa de frecare a efectuat un lucru

egal cu ndash 22 Jc) ce putere a dezvoltat forţa de tracţiune Rezolvare

a)L012345678910b)L012c)L012

a)L012345678910b)L012c)L012

10 Avicircnd un fir inextensibil lung (80 cm le L le100cm) o bilă mică și grea cu cicircrlig sau gaură un cronometru un suport pentru fir trebuie să determinaţi lungimea firului dacăg = 981 ms2a) Descrieţi cum veţi procedab) Deduceţi formula de calcul

a)L012b)L01234

a)L012b)L01234

54 Fizică Astronomie

Anexe

55G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice

31 Proiectarea didactică de lungă duratăImplementarea Curriculumului de fizică bazat pe competenţe implică anumi-

te modificări și icircn procesul de proiectareAstfel la proiectarea de lungă durată se va atrage atenţie asupra corelării com-

petenţelor specifice subcompetenţelor conţinuturilorProfesorul va ţine cont de următoarele cerinţe

1) Pentru fiecare capitol profesorul determină subcompetențele și le fi-xează icircn prima rubrică

2) Subcompetențele vor fi realizate prin conținuturi specifice fiecărui ca-pitol și repartizate sub formă de lecţii indicate icircn rubrica a doua

3) La fiecare capitol se va realiza 1-2 lecţii de recapitulare generalizare și sistematizare ţinicircnd cont și de cunoștinţele achiziţionate anterior

4) Icircn proiectul de lungă durată se vor indica lecţiile de evaluare sumativă la capitol semestru și anuală

5) Icircn proiectul de lungă durată aprobat de către administraţia instituţiei ca document de lucru profesorul are dreptul să efectueze modificări nominalizate icircn rubrica bdquoObservațiirdquo (icircn funcție de clasa de elevi)

Proiectul de lungă durată propus icircn continuare este recomandat icircn calitate de model orientativ La elaborarea proiectului de lungă durată profesorii vor lua icircn consideraţie resursele umane materiale procedurale pe care le are la dispoziţia sa

A Profilul realClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAI Capitolul bdquoCinematicardquo 22

bull Utilizarea conceptelor punct material mobil solid rigid corp de referinţă sistem de coordonate sistem de re-ferinţă vector de poziţie traiectorie deplasare distanţă parcursă viteză acceleraţie perioadă frecvenţă viteză unghiulară acceleraţie centripetă icircn studiul mișcărilor corpurilor

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă

12 Operaţii cu vectori13 Rezolvarea problemelor14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza15 Rezolvarea problemelor

1

111

1

56 Fizică Astronomie

bull Argumentarea și descrierea relativităţii mișcării mecanice

bull Identificarea particularităţilor mișcăriirectilinii uniforme și a mișcării rectili-nii uniform variate

bull Interpretarea analitică și grafică a legi-lor mișcărilor mecanice studiate

(x = f1(t) υx = f2(t) ax = f3(t))

bull Utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii con-crete

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor pe traiectorii para-bolice

16 Relativitatea mișcării17 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Accelera-ţia

18 Rezolvarea problemelor19 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experi-

mentală a uneia din formulele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea corpurilor pe verticală112 Rezolvarea problemelor113 Rezolvarea problemelor114 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară uni-

formă Acceleraţia centripetă115 Rezolvarea problemelor116 Rezolvarea problemelor117 Mișcarea corpurilor pe traiectorii parabolice118 Rezolvarea problemelor119 Lecţie de generalizare și sistematizare120 Evaluare sumativă121 Evaluare sumativă122 Rezervă

11

11

1111

11111111

II Capitolul bdquoDinamicardquo 24

bull Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale icircn formularea principii-lor dinamicii

bull Aplicarea principiilor (legilor) meca-nicii newtoniene a legii lui Hooke a legilor frecării icircn situaţii concrete

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

bull Conștientizarea faptului că toate cor-purile din Univers se atrag icircntre ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele

bull Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifestată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a cicircmpului gravitaţional

21 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

22 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

23 Rezolvarea problemelor24 Principiul acţiunii și reacţiunii25 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică26 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor27 Rezolvarea problemelor28 Mișcarea corpurilor cerești Sateliţi artificiali29 Rezolvarea problemelor210 Forţa elastică Legea lui Hooke211 Rezolvarea problemelor212 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui Hooke și determinarea

constantei elastice a unui resortrdquo213 Forţa de frecare214 Rezolvarea problemelor215 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării și de-

terminarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo216 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai

multor forţe pe o suprafaţă orizontală

1

1

1111

111111

111

1

57G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Investigarea experimentală a depen-denţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alu-necare

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

217 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe un plan icircnclinat

218 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe o traiectorie circulară

219 Studiul mișcării corpurilor supuse la legături220 Rezolvarea problemelor221 Lecţie de generalizare și sistematizare222 Evaluare sumativă223 Evaluare sumativă224 Rezervă

1

1

111111

III Capitolul bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo

20

bull Descrierea calitativă și cantitativă a conceptelor lucru mecanic energie cinetică energie potenţială lucrul for-ţelor de greutate de elasticitate de fre-care impuls mecanic moment cinetic legea conservării (a energiei a impul-sului mecanic și momentului cinetic)

bull Identificarea condiţiilor icircn care ener-gia impulsul momentul cinetic se conservă

bull Utilizarea formulelor mărimilor fizice lucru mecanic putere și energie meca-nică impuls mecanic moment cinetic utilizarea teoremei variaţiei impulsului și a legii conservării impulsului a teo-remei variaţiei energiei cinetice și a legii conservării energiei mecanice la rezolvarea problemelor

bull Explicarea mișcării reactive icircn baza legii conservării impulsului

bull Investigarea experimentală a fenome-nelor la studierea cărora se aplică legile de conservare a energiei mecanice a impulsului și momentului cinetic

31 Lucrul mecanic Puterea32 Rezolvarea problemelor33 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională36 Rezolvarea problemelor37 Lucrul forţei elastice Energia potenţială

elastică38 Rezolvarea problemelor39 Lucrul forţei de frecare310 Rezolvarea problemelor311 Legea conservării și transformării energiei

mecanice312 Rezolvarea problemelor313 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impul-

sului mecanic al unui punct material314 Rezolvarea problemelor315 Legea conservării impulsului mecanic

Mișcarea reactivă Ciocniri316 Rezolvarea problemelor317 Momentul cinetic al punctului material Legea

conservării momentului cinetic318 Lecţie de generalizare și sistematizare319 Evaluare sumativă320 Evaluare sumativă

111

11

11

1111

11

11

11

111

IV Capitolul bdquoElemente de staticărdquo 8

bull Identificarea condiţiilor icircn care corpul efectuează o translaţie sau o rotaţie

bull Stabilirea condiţiilor icircn care corpul se află icircn echilibru de translaţie sau icircn echilibru de rotaţie

41 Echilibrul de translaţie al rigidului42 Rezolvarea problemelor43 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al

rigidului44 Rezolvarea problemelor

111

1

58 Fizică Astronomie

bull Aplicarea condiţiilor de echilibru icircn situaţii concrete

bull Determinarea poziţiei centrului de greu-tate al corpurilor icircn situaţii concrete

bull Explicarea legăturii dintre energia po-tenţială și starea de echilibru mecanic icircn cicircmp gravitaţional

45 Centrul de greutate al sistemului de puncte materiale

46 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional47 Lecţie de generalizare și sistematizare48 Evaluare sumativă

1

111

V Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Analiza fenomenelor oscilatorii uti-lizicircnd mărimile caracteristice ale mișcării oscilatorii

bull Descrierea cantitativă a oscilaţiilor pendulelor elastice și gravitaţionale

bull Investigarea experimentală a oscilaţii-lor mecanice

bull Analiza din punct de vedere energetic a oscilaţiilor amortizate și a oscilaţiilor forţate

bull Aplicarea mărimilor caracteristice ale mișcării oscilatorii la rezolvarea pro-blemelor

bull Estimarea consecinţelor rezonanţeibull Descrierea mărimilor caracteristice

mișcării ondulatoriibull Aplicarea legilor reflexiei și refracţiei

undelor mecanicebull Analiza calitativă și cantitativă a feno-

menului de interferenţă și calitativă a difracţiei undelor mecanice cu precizarea condiţiilor de producere ale acestor fenomene

bull Explicarea producerii și efectelor unui seism (nivel calitativ)

bull Planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor

51 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul liniar armo-nic

52 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional Legea conservării energiei mecanice icircn mișcarea oscilatorie

53 Rezolvarea problemelor54 Compunerea oscilaţiilor Oscilaţii amortizate

și oscilaţii forţate Rezonanţa55 Rezolvarea problemelor56 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elas-

tic și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

57 Unde mecanice Unde transversale și unde longitudinale Caracteristicile undelor

58 Principiul lui Huygens Reflexia și refracţia undelor

59 Rezolvarea problemelor510 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice511 Rezolvarea problemelor512 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice513 Lecţie de generalizare și sistematizare514 Evaluare sumativă

1

1

11

11

1

1

11

11

11

Lucrări practice 12

1 Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de unghiul de lansare

2 Compararea lucrului forţei de elasticitate cu variaţia energiei cinetice a corpului

3 Determinarea coeficientului de frecare de alu-necare pe baza legii conservării și transformării energiei

4 Studierea oscilaţiilor unui pendul cu arc5 Determinarea acceleraţiei căderii libere a unui

corp cu ajutorul unui disc rotativ

2

2

2

22

59G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

6 Cercetarea dependenţei forţei de elasticitate de deformarea corpului

(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumi-na 1985)

2

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoFIZICA MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICArdquo

46

bull Definirea conceptelor sistem termo-dinamic starea sistemului termodina-mic parametri de stare (T p V)

bull Explicarea fenomenelor legate de struc-tura discretă a substanţei

bull Descrierea modelului de gaz ideal

bull Utilizarea mărimilor legate de structu-ra discretă a substanţei a formulei fun-damentale a teoriei cinetico-moleculare a gazului ideal a ecuaţiei de stare a gazului ideal la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformărilor simple icircn gaze

bull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului ideal

bull Explicarea principiului icircnticirci al termo-dinamicii ca lege de conservare

bull Utilizarea ecuaţiei calorice de stare a gazului ideal a ecuaţiei calorimetrice a principiului I al termodinamicii pentru transformările izotermă izocoră izo-bară adiabatică la rezolvarea proble-melor

a) FIZICA MOLECULARĂ11 Principiile fundamentale ale teoriei cinetico-

moleculare Structura discretă a substanţei12 Rezolvarea problemelor13 Forţe de interacţiune a moleculelor Modele

cinetico-moleculare ale stărilor de agregare Modelul gazului ideal

14 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal15 Rezolvarea problemelor16 Temperatura Ecuaţia de stare a gazului ideal17 Rezolvarea problemelor18 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)19 Rezolvarea problemelor110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo113 Structura și proprietăţile generale ale solidelor

și lichidelor114 Deformarea corpurilor solide Legea lui Hooke115 Rezolvarea problemelor116 Fenomene superficiale Fenomene capilare117 Rezolvarea problemelor118 Lucrare de laborator bdquoStudiul unui fenomen

superficialrdquo119 Dilatarea solidelor și a lichidelor120 Rezolvarea problemelor121 Vaporizarea și condensarea Umiditatea

aerului

261

11

11111

1111

1

11111

111

60 Fizică Astronomie

bull Descrierea principiului de funcţionare a motoarelor termice și mașinilor frigo-rifice

bull Identificarea și analiza problemelor ecologice cauzate de utilizarea mașinilor termice

122 Rezolvarea problemelor123 Topirea și solidificarea Sublimarea și desubli-

marea124 Lecţie de generalizare și sistematizare125 Evaluare sumativă (fizica moleculară)126 Evaluare sumativă (fizica moleculară)

11

111

bull Descrierea substanţelor cristaline și amorfe a fenomenelor superficiale a transformărilor de fază

bull Utilizarea mărimilor coeficientul de tensiune superficială tensiunea meca-nică modulul lui Young coeficientul de dilatare termică la rezolvarea pro-blemelor

bull Măsurarea umidităţii aerului

bull Utilizarea icircn viaţa cotidiană a fenome-nelor capilare

bull Argumentarea cinetico-moleculară a deformării mecanice și a dilatării ter-mice a solidelor

bull Investigarea experimentală a unui fe-nomen superficial

bull Estimarea dilatării termice icircn situaţii concrete

b) BAZELE TERMODINAMICII11 Noţiuni termodinamice de bază Sistem ter-

modinamic Parametri de stare12 Energia internă13 Rezolvarea problemelor14 Lucrul icircn procesele termodinamice15 Rezolvarea problemelor16 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici17 Rezolvarea problemelor18 Rezolvarea problemelor19 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Transformarea adiabatică Principiul al doilea

al termodinamicii113 Rezolvarea problemelor114 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice Randament115 Rezolvarea problemelor116 Mașini frigorifice Poluarea mediului117 Rezolvarea problemelor118 Lecţie de generalizare și sistematizare119 Evaluare sumativă (termodinamica)120 Rezervă

201

11111111

111

11

111111

ELECTRODINAMICA 44

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Explicarea comportării conductorilor și dielectricilor icircn cicircmp electric

bull Aplicarea mărimilor caracteristice cicircmpului electric a legii lui Coulomb și a principiului superpoziţiei cicircmpurilor icircn situaţii concrete

bull Argumentarea caracterului conservativ al cicircmpului electrostatic

21 Sarcinile electrice Legea conservării sarcinii electrice Legea lui Coulomb Permitivitatea mediului

22 Rezolvarea problemelor23 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu24 Rezolvarea problemelor25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme Energia potenţială icircn cicircmpul electrostatic omogen

1

11

111

61G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Aplicarea formulelor capacităţii con-densatorului plan capacităţilor echiva-lente ale grupărilor condensatoarelor la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a condensa-toarelor

bull Relatarea despre unele aplicaţii ale conductorilor dielectricilor și conden-satoarelor icircn viaţa cotidiană

27 Rezolvarea problemelor28 Potenţialul electric Diferenţa de potenţial

Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Gruparea condensatoarelor Energia cicircmpului

electric214 Rezolvarea problemelor215 Mișcarea particulelor icircncărcate icircn cicircmp elec-

tric216 Rezolvarea problemelor217 Lecţie de generalizare și sistematizare218 Evaluare sumativă

11

111

11

11

111

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

26

bull Aplicarea legilor lui Ohm pentru o porţiune de circuit și pentru circuitul icircntreg (simplu) a legii lui Joule a for-mulelor lucrului a puterii curentului electric și randamentului la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a unei surse de curent electric

bull Enunţarea aplicaţiilor efectelor curen-tului electric și descrierea principiilor de funcţionare a aparatelor electrocas-nice

bull Analiza dependenţei rezistivităţii de temperatură a diferitor substanţe și a fenomenului supraconductibilitate

bull Explicarea conducţiei electrice semi-conductoare (calitativ)

bull Descrierea principiului de funcţionare a diodei semiconductoare și a tranzis-torului

bull Explicarea conducţiei electrice icircn me-tale semiconductoare electroliţi gaze și icircn tuburi cu raze catodice

bull Identificarea aplicaţiilor curentului electric icircn diferite medii icircn viaţa coti-diană

31 Curent electric și circuite de curent continuu Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Tensiunea electromotoare

32 Rezolvarea problemelor33 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit

fără generator de curent Gruparea conductoa-relor

34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul și puterea curentului electric36 Rezolvarea problemelor37 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg38 Rezolvarea problemelor39-310 Lucrări de laborator bdquoDeterminarea rezistenţei interioare și a TEM

a unei surse de curentrdquo bdquoDeterminarea rezistivităţii unui conductorrdquo311 Curentul electric icircn metale Supraconductibi-

litatea312 Rezolvarea problemelor313 Curentul electric icircn semiconductoare Aplica-

ţii ale semiconductoarelor314 Curentul electric icircn electroliţi Legile electroli-

zei Aplicaţii practice ale electrolizei315 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii316 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii317 Lecţie de generalizare și sistematizare318 Evaluare sumativă

1

11

11111

1

11

11

1

11

11

62 Fizică Astronomie

Lucrări practice 10

1 Verificarea ecuaţiei de stare a gazului ideal2 Determinarea umidităţii relative a aerului3 Determinarea căldurii latente de topire a gheţii4 Determinarea capacităţii electrice a unui con-

densator5 Mărirea limitei de măsurare a voltmetrului(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina 1985)

2222

2

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

a

Obs

erva

ţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 16

bull Investigarea experimentală a acţiunii cicircmpului magnetic asupra curentului electric

bull Descrierea mișcării purtătorilor de sarcină electrică icircn cicircmp magnetic (și electric)

bull Explicarea calitativă a principiului de funcţionare a acceleratoarelor de parti-cule elementare

bull Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică și autoinducţie

bull Aplicarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz a mărimilor inductanţă energia cicircmpului magnetic icircn situaţii concrete

bull Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice proprietăţilor magnetice ale substanţe-lor și inducţiei electromagnetice

bull Explicarea principiului de funcţionare a aparatelor de măsurat electrice

11 Interacţiunea magnetică Cicircmpul magnetic al curentului electric Inducţia magnetică

12 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conduc-toarelor parcurse de curent electric Forţa electromagnetică

13 Rezolvarea problemelor14 Lucrare de laborator bdquoStudiul acţiunii cicircmpu-

lui magnetic asupra curentuluirdquo15 Mișcarea purtătorilor de sarcină electrică icircn

cicircmp magnetic omogen Forţa Lorentz16 Rezolvarea problemelor17 Permeabilitatea magnetică a mediului Para-

magnetici și diamagnetici Aplicaţii18 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electro-magnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)

19 Rezolvarea problemelor110 Aplicaţii practice ale inducţiei electromagnetice111 Fenomenul de autoinducţie Inductanţa cir-

cuitului electric112 Energia cicircmpului magnetic113 Rezolvarea problemelor114 Lecţie de generalizare și sistematizare115 Evaluare sumativă116 Evaluare sumativă

1

1

11

1

11

1

111

11111

63G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 16

bull Descrierea modalităţilor de generare a t e m alternative

bull Rezolvarea problemelor cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitatea curentului și tensiunea instantanee frecvenţa perioada pulsaţia faza defazajul va-loarea efectivă a tensiunii și intensităţii curentului rezistenţa activă reactanţa inductivă reactanţa capacitivă impe-danţa puterea activă puterea reactivă factorul de putere

bull Investigarea experimentală a rezonan-ţei tensiunilor

bull Explicarea principiului de funcţionare a transformatorului

bull Analiza problemelor transportului energiei electrice la distanţe mari

21 Curentul electric alternativ Mărimi caracte-ristice

22 Rezolvarea problemelor23 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu rezistor24 Rezolvarea problemelor25 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu bobină și condensator (RLC) legate icircn serie

26 Rezolvarea problemelor27 Rezolvarea problemelor28 Puterea curentului electric alternativ29 Rezolvarea problemelor210 Producerea energiei electrice Generatorul de

curent electric alternativ211 Transformatorul Transportul energiei electri-

ce la distanţe mari212 Rezolvarea problemelor213 Rezolvarea problemelor214 Lecţie de generalizare și sistematizare215-216 Evaluare sumativă

1

11

11

11111

1

1112

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 20

bull Descrierea din punct de vedere ener-getic a oscilaţiilor libere icircn circuitul oscilant

bull Stabilirea analogiei dintre oscilaţiile electromagnetice și oscilaţiile mecanice

bull Descrierea calitativă a producerii cicircm-pului electromagnetic și propagării undei electromagnetice

bull Utilizarea relaţiilor dintre mărimile caracteristice undei electromagnetice la rezolvarea unor probleme simple

bull Identificarea unor domenii de aplicaţii știinţifice și tehnice ale undelor elec-tromagnetice

bull Explicarea calitativă a principiilor de funcţionare a unor aparate și dispoziti-ve de uz cotidian (radioul televizorul cuptorul cu microunde etc)

bull Estimarea acţiunii biologice a undelor electromagnetice și aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului și a pro-priei persoane

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Rezolvarea problemelor33 Analogia dintre oscilaţiile electromagnetice și

oscilaţiile mecanice34 Rezolvarea problemelor35 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-

tică Producerea propagarea și recepţionarea undelor electromagnetice

36 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii Proprietăţile undelor electromag-netice

37 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia Telecomunicaţia Noţiuni despre televiziune

38 Acţiunea biologică a undelor electromagneti-ce Măsuri de protecţie

39 Prezentare de comunicări310 Unde electromagnetice optice Interferenţa

luminii Dispozitivul Yung Inelele lui New-ton Interferometru

311 Rezolvarea problemelor312 Difracţia luminii Reţeaua de difracţie313 Rezolvarea problemelor

1

11

11

1

1

1

11

111

64 Fizică Astronomie

bull Utilizarea conceptelor ce caracterizea-ză interferenţa difracţia și polarizarea luminii

bull Investigarea experimentală a luminii cu ajutorul reţelelor de difracţie

bull Descrierea fenomenelor de interferenţă difracţie și polarizare a luminii icircnticirclnite icircn natură și tehnică

314 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo315 Icircmprăștierea luminii Polarizarea luminii316 Noţiuni din fotometrie317 Rezolvarea problemelor318 Lecţie de generalizare și sistematizare319-320 Evaluare sumativă

1

11112

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de teorie a relativităţii restricircnserdquo 6

bull Enunţarea postulatelor lui Einsteinbull Identificarea caracterului absolut al

timpului și spaţiului la formularea legi-lor mecanicii newtoniene

bull Interpretarea formulelor pentru inter-valele de timp și lungime și explicarea relativităţii acestor mărimi

bull Descrierea unor mișcări cu utilizarea elementelor de cinematică și dinamică relativistă

bull Aplicarea dependenţei masei de viteză și a legăturii dintre masă și energie la rezolvarea problemelor

41 Postulatele lui Einstein și argumentarea lor experimentală

42 Rezolvarea problemelor43 Elemente de cinematică și dinamică relati-

vistăndash Compunerea vitezelorndash Principiul fundamental al dinamiciindash Relaţia dintre masă și energie

44 Rezolvarea problemelor45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1

11

111

V Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 10

bull Explicarea efectului fotoelectric extern a esenţei ipotezei lui Planck despre cuanta de energie a esenţei ipotezei lui de Broglie

bull Aplicarea formulelor energiei masei și impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric a ecuaţiei lui Einstein pen-tru fotoefect la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare a efectului fotoelectric

bull Modelarea difracţiei electronilor pe cristale (calitativ) descrierea principiu-lui funcţionării microscopului electro-nic (aspecte generale)

51 Efectul fotoelectric extern52 Cuantă de energie Fotonul53 Rezolvarea problemelor54 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Presiunea luminii55 Rezolvarea problemelor56 Proprietăţile ondulatorii ale materiei Ipoteza

lui de Broglie Difracţia electronilor Micros-copul

57 Dualismul undă-corpuscul Fenomenul tune-lării și unele manifestări icircn natură

58 Rezolvarea problemelor59 Lecţie de generalizare și sistematizare510 Evaluare sumativă

1111

11

1

111

65G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

VI Capitolul bdquoElemente de fizică a atomuluirdquo 6

bull Analiza fenomenelor icircn care se mani-festă structura compusă a atomului și argumentarea viabilităţii modelului planetar al atomului

bull Interpretarea icircn cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului

bull Investigarea experimentală a unor spectre de emisieabsorbţie (spectre continuie de bandă de linii)

bull Descrierea fenomenului de tranziţie cuantică a efectului LASER și iden-tificarea unor domenii de utilizare a laserului

bull Protecţia personală și colectivă icircn di-verse activităţi cu utilizarea laserului

61 Fenomene și experimente icircn care se manifestă structura compusă a atomului Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului

62 Postulatele lui Bohr Modelul cuantic al ato-mului de hidrogen

63 Rezolvarea problemelor64 Tipuri de spectre65 Emisia spontană și indusă Efectul LASER și

aplicaţii icircn diverse domenii66 Evaluare sumativă

1

1

111

1

VII Capitolul bdquoElemente de fizică a nucleului atomic Particule elementarerdquo 12

bull Caracterizarea diferitor nuclee atomi-ce utilizicircnd proprietăţile generale ale acestora structură dimensiuni masă sarcină electrică

bull Calcularea energiei de legătură și deter-minarea stabilităţii unor nuclee atomice

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legii dezintegrării radioactive la rezolvarea problemelor

bull Descrierea principiului de funcţionare a reactorului nuclear și estimarea posi-bilelor efecte ale accidentelor nucleare

bull Identificarea efectelor biologice ale radiaţiilor ionizante a unor dispozitive utilizate pentru detecţia și măsurarea radiaţiilor și cunoașterea regulilor de protecţie

bull Caracterizarea unor particule elemen-tare (electronul etc) utilizicircnd proprie-tăţile acestora (masa de repaus timpul mediu de viaţă sarcina electrică etc)

71 Modelul modern al nucleului atomic Fenome-ne și interacţiuni nucleare Energia de legătu-ră

72 Rezolvarea problemelor73 Radioactivitatea Dezintegrarea radioactivă

Legea dezintegrării radioactive74 Rezolvarea problemelor75 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare Fisiunea și fuziunea nucleelor Reac-torul nuclear

76 Rezolvarea problemelor77 Detectori de radiaţii ionizante Protecţia con-

tra radiaţiilor efectele biologice ale radiaţiilor ionizante

78 Elemente de fizică a particulelor elementare Acceleratoare de particule elementare

79 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

710 Lucrare de laborator bdquoStudiul urmelor particu-lelor elementare icircncărcaterdquo

711 Lecţie de generalizare și sistematizare712 Evaluare sumativă

1

11

11

11

1

1

1

11

66 Fizică Astronomie

VIII Capitolul bdquoElemente de astronomierdquo 20

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cerbull Determinarea cauzelor și caracterului

mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii a eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediubull Clasificarea corpurilor sistemului solarbull Descrierea proprietăţilor fizice ale

Pămicircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea concepţiilor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Aplicarea legilor lui Kepler la descrie-rea mișcării corpurilor din sistemul solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și a etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor galaxiei noa-

stre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

81 Astronomia icircn contextul altor știinţe Obiecti-vele de studiu ale astronomiei Particularităţi-le observărilor astronomice

82 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

83 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

84 Activitate practică85-86 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

87 Timpul și măsurarea lui Calendare88 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Cicircmpul magnetic al Pămicircntului89 Planetele gigante Planetele din grupul terestru810 Corpurile mici asteroizii cometele Meteori și

meteoriţi811 Elemente de mecanică cerească Sistemul he-

liocentric Legile lui Kepler Mareele812 Rezolvarea problemelor813-814 Soarele Caracteristici generale Structu-

ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

815 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

816 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

817-818 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

819 Lecţie de generalizare și sistematizare820 Evaluare sumativă

1

1

1

12

11

11

1

12

1

1

2

11

IX Capitolul bdquoTabloul știinţific al lumii și con-tribuţia fizicii la dezvoltarea societăţiirdquo Recapitulare 20

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii și astronomiei

91 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

92 Concepţii contemporane despre structura și evoluţia Universului

1

1

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea concepţiilor contemporane despre tabloul materialist al Universu-lui

bull Argumentarea poziţiilor proprii despre tabloul știinţific al lumii

bull Reprezentarea tabloului știinţific al lumii icircn formă de schemă sau tabel

93 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

94 Contribuţia fizicii la dezvoltarea tehnologiilor (TIC)

95 Recapitulare bdquoCinematicardquo96 Recapitulare Dinamicardquo97 Recapitulare bdquoStaticardquo98 Recapitulare bdquoImpulsul Lucrul mecanic

Energia mecanicărdquo99 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo910 Recapitulare bdquoTCMrdquo911 Recapitulare bdquoTermodinamicardquo912 Recapitulare bdquoElectrostaticardquo913 Recapitulare bdquoCurentul electric staţionarrdquo914 Recapitulare bdquoCicircmpul magnetic Inducţia

electromagneticărdquo915 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde electromag-

neticerdquo916 Recapitulare bdquoElemente de teorie a relativită-

ţii restricircnse Elemente de fizică cuanticărdquo917 Rezolvarea testelor918 Rezolvarea testelor919 Rezolvarea testelor920 Rezolvarea testelor

1

1

1111

111111

1

1

1111

Lucrări practice 10

1 Determinarea acceleraţiei căderii libere2 Studierea construcţiei și funcţionării transfor-

matorului3 Mărirea limitei de măsurare a ampermetrului4 Determinarea inductanţei bobinei5 Determinarea inductanţei unei bobine icircntr-un

circuit de curent alternativ (Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina

1985)

22

222

Rezervă 2

68 Fizică Astronomie

B Profilul umanistClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAIV Capitolul bdquoCinematicardquo 16

bull Utilizarea conceptelor specifice ci-nematicii punct material sistem de referinţă traiectorie distanţă parcursă deplasare viteză și acceleraţie icircn stu-diul mișcărilor corpurilor

bull Descrierea relativităţii mișcării meca-nice

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate

bull Aplicarea legilor mișcărilor mecanice studiate la rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp

12 Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă13 Operaţii cu vectori14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza Rezolvarea proble-melor

15 Relativitatea mișcării16 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Acceleraţia17 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experimentală a uneia din formu-

lele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

18 Rezolvarea problemelor19 Mișcarea corpurilor pe verticală110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară unifor-

mă Viteza unghiulară Acceleraţia centripetă112 Rezolvarea problemelor113 Lecţie de generalizare și sistematizare114 Evaluare sumativă115 Rezervă

1

111

11

1

1111

11

1-22-1

II Dinamica 18

bull Utilizarea principiilor mecanicii new-toniene a legii lui Hooke a legilor frecării la rezolvarea problemelor

11 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

12 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

13 Rezolvarea problemelor14 Principiul acţiunii și reacţiunii15 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică16 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor17 Rezolvarea problemelor

1

1

1111

1

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea calitativă a diverselor tipuri de forţe (de frecare elastică de greuta-te) identificate icircn natură și tehnică

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

18 Forţa elastică Legea lui Hooke19 Rezolvarea problemelor110 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui

Hooke și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

111 Forţa de frecare112 Rezolvarea problemelor113 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării

și determinarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo

114 Rezolvarea problemelor115 Lecţie de generalizare și sistematizare116 Evaluare sumativă117 Rezervă

111

111

11

1-22-1

II Lucrul și energia mecanică Impulsul mecanic Echilibrul mecanic

18

bull Explicarea conceptelor energia cineti-că energia potenţială lucrul forţelor de greutate elastice și de frecare impulsul mecanic și legea conservării energiei

bull Descrierea unor fenomene fizice utili-zicircnd conceptele lucrul mecanic pute-rea energia mecanică impuls mecanic

bull Utilizarea legilor conservării energiei și conservării impulsului la rezolvarea problemelor

bull Stabilirea condiţiilor de echilibru me-canic icircn diferite situaţii

31 Lucrul mecanic Puterea32 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice33 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională34 Lucrul forţei elastice Energia potenţială elas-

tică35 Lucrul forţei de frecare36 Legea conservării și transformării energiei

mecanice37 Rezolvarea problemelor38 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impulsu-

lui mecanic al unui punct material39 Rezolvarea problemelor310 Legea conservării impulsului mecanic311 Rezolvarea problemelor312 Echilibrul mecanic Echilibrul de translaţie al

rigidului313 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al rigi-

dului314 Rezolvarea problemelor315 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional316 Lecţie de generalizare și sistematizare317 Evaluare sumativă318 Rezervă

11

1

1

11

11

1111

1

111

1-21-0

70 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Recunoașterea unor fenomene oscilato-rii icircn natură și tehnică

bull Descrierea calitativă icircn baza princi-piului bdquocauză-efectrdquo a unor fenomene oscilatorii identificate icircn natură și teh-nică

bull Utilizarea mărimilor caracteristice mișcării oscilatorii la rezolvarea unor probleme

bull Investigarea experimentală a unor pro-cese oscilatorii utilizicircnd mărimi fizice caracteristice mișcării oscilatorii

bull Identificarea condiţiilor icircn care se pro-duc și se propagă undele mecanice

bull Soluţionarea unor probleme de protec-ţie fonică din viaţa cotidiană

41 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul armonic42 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional43 Energia oscilatorului armonic Legea conser-

vării energiei mecanice icircn mișcarea oscilato-rie

44 Rezolvarea problemelor45 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elasticrdquo46 Unde mecanice Unde transversale și unde

longitudinale Caracteristicile undelor47 Reflexia și refracţia undelor48 Rezolvarea problemelor49 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice410 Rezolvarea problemelor411 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice412 Lecţie de generalizare și sistematizare413 Evaluare sumativă414 Rezervă

111

111

111

11

11-21-0

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe ConținuturiN

r or

eD

ata

Obs

erva

ţiiIII TERMODINAMICA ȘI FIZICA

MOLECULARĂ30

bull Descrierea fenomenelor termice icircn baza mărimilor fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

bull Utilizarea noţiunii de bdquogaz idealrdquo a parametrilor de stare și a scărilor de temperatură icircn diferite contexte

bull Aplicarea mărimilor fizice referitoare la structura discretă a substanţei for-mulei fundamentale a TCM ecuaţiei de stare a gazului ideal ecuaţiilor transformărilor simple la rezolvarea problemelor

31 Structura discretă a substanţei Mărimi fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

32 Rezolvarea problemelor33 Sistemul termodinamic Starea sistemului

termodinamic Parametri de stare Modelul gazului ideal

34 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal35 Rezolvarea problemelor36 Temperatura Scări de temperatură37 Ecuaţia de stare a gazului ideal38 Rezolvarea problemelor39 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)

1

11

111113

71G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Reprezentarea grafică a transformări-lor simple ale gazului ideal icircn sistemele de coordonate pV VT și pT

bull Investigarea experimentală a transfor-mărilor simple ale gazelor ideale

bull Enunţarea principiului icircnticirci al termodi-namicii

bull Aplicarea conceptelor sistem termo-dinamic lucrul mecanic cantitatea de căldură energia internă principiul I al termodinamicii la rezolvarea proble-melor

bull Descrierea calitativă a principiului de funcţionare al motoarelor termice

bull Identificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de utilizarea mașinilor termice

310 Rezolvarea problemelor311 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo312 Energia internă313 Rezolvarea problemelor314 Lucrul icircn procesele termodinamice315 Rezolvarea problemelor316 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici

Rezolvarea problemelor317 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese318 Rezolvarea problemelor319 Rezolvarea problemelor320 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice321 Rezolvarea problemelor322 Poluarea mediului323 Lecţie de generalizare și sistematizare324 Evaluare sumativă325 Rezervă

21

11111

1

111

11221

ELECTRODINAMICA 36

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Formularea legii lui Coulombbull Definirea mărimilor caracteristice

ale cicircmpului electrostatic intensitatea cicircmpului electric tensiunea electrică permitivitatea mediului

bull Aplicarea conceptelor caracteristice ale cicircmpului electrostatic a expresiilor particulare ale acestor mărimi a legii lui Coulomb a principiului superpozi-ţiei cicircmpurilor a capacităţii electrice a formulei capacităţii condensatorului plan la rezolvarea problemelor

21 Recapitulare (Sarcinile electrice Legea con-servării sarcinii electrice Legea lui Coulomb)

22 Permitivitatea mediului23 Rezolvarea problemelor24 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme27 Rezolvarea problemelor28 Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Energia cicircmpului electrostatic214 Rezolvarea problemelor215 Lecţie de generalizare și sistematizare216-217 Evaluare sumativă118 Rezervă

1

111

11

11111

111121

72 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

18

bull Aplicarea legilor curentului electric icircn diferite contexte

bull Descrierea calitativă a conducţiei elec-trice icircn metale icircn semiconductoare icircn electroliţi icircn gaze icircn vid și a aplicaţii-lor acestora icircn viaţa cotidiană

bull Explicarea principiului de funcţionare a unor dispozitive cu semiconductoare

31 Recapitulare Curentul electric staţionar In-tensitatea curentului electric Tensiunea elec-trică Tensiunea electromotoare

32 Recapitulare Legea lui Ohm pentru o porţiu-ne de circuit fără generator de curent Rezol-varea problemelor

33 Gruparea conductoarelor Rezolvarea proble-melor

34 Lucrul și puterea curentului electric35 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg36 Rezolvarea problemelor37 Medii conductoare de curent electric Curen-

tul electric icircn metale38 Curentul electric icircn semiconductoare Joncţiu-

nea p-n39 Aplicaţii ale semiconductoarelor310 Curentul electric icircn electroliţi Aplicaţii prac-

tice ale electrolizei311 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii312 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii313-314 Lecţii de generalizare și sistematizare315-16 Evaluare sumativă317-18 Rezervă

1

1

1

1111

1

11

11

222

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 10

bull Aplicarea noţiunilor inducţia mag-netică forţa electromagnetică forţa Lorentz

1 Cicircmpul magnetic al curentului electric Induc-ţia magnetică

2 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conductoa-relor parcurse de curent electric Forţa electro-magnetică

3 Rezolvarea problemelor4 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra purtătorilor

de sarcină electrică icircn mișcare Forţa Lorentz

1

1

11

73G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Explicarea fenomenului inducţiei elec-tromagnetice

bull Utilizarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz la rezolvarea problemelor

5 Rezolvarea problemelor6 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electromagnetică Legea inducţiei electromagnetice Regula lui Lenz)

7 Rezolvarea problemelor8 Lecţie de generalizare și sistematizare9 Evaluare sumativă10 Rezervă

11

1111

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 6

bull Explicarea principiului de generare a t e m alternative și a principiului de funcţionare a transformatorului

bull Utilizarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitate ten-siune și a formulei coeficientului de transformare la rezolvarea problemelor

bull Analiza problemelor producerii și transportului energiei electrice la distanţe mari și a impactului asupra organismelor vii

21 Curentul electric alternativ Generarea tem alternative

22 Valorile efective ale intensităţii curentului și tensiunii alternative

23 Producerea energiei electrice Generatorul de curent electric alternativ

24 Transformatorul Transportul energiei electri-ce la distanţe mari

25 Lecţie de generalizare și sistematizare Proble-mele energetice icircn R Moldova

26 Evaluare sumativă

1

1

1

1

1

1

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 10

bull Explicarea procesului de oscilaţie icircn circuitul oscilant a procesului de pro-pagare a undelor electromagnetice și a principiului de funcţionare a transfor-matorului

bull Analiza problemelor impactului unde-lor electromagnetice asupra organisme-lor vii

bull Descrierea concepţiilor știinţifice des-pre natura luminii a proceselor de propagare a luminii interferenţei și difracţiei luminii

bull Enumerarea tipurilor de radiaţii

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-tică Propagarea undelor electromagnetice

33 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii

34 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia35 Unde optice Evoluţia concepţiilor despre

natura luminii Natura electromagnetică a luminiii

36 Interferenţa luminii Difracţia luminii Reţeaua de difracţie

37 Rezolvarea problemelor38 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo39 Lecţie de generalizare și sistematizare310 Evaluare sumativă

1

1

1

11

1

11

11

74 Fizică Astronomie

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 6

bull Descrierea efectului fotoelectric externbull Aplicarea formulelor energiei masei și

impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric la rezolvarea problemelor

bull Explicarea principiului de funcţionare a celulei fotoelectrice

41 Efectul fotoelectric extern42 Cuantă de energie Fotonul43 Rezolvarea problemelor44 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Celule fotoelectrice45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1111

11

V Capitolul bdquoElemente de fizică a atomului și a nucleului atomicrdquo

8

bull Descrierea experienţei lui Rutherford și argumentarea modelului planetar al atomului

bull Clasificarea spectrelorbull Enunţarea postulatelor lui Bohr și a

caracteristicilor generale ale nucleului atomic

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legilor de conservare la rezol-varea problemelor

bull Descrierea efectelor biologice ale radia-ţiilor ionizante

51 Modele de atomi Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului Tipuri de spec-tre

52 Postulatele lui Bohr53 Modelul nucleului atomic Constituienţii nu-

cleului atomic Izotopi54 Radioactivitatea55 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare56 Fisiunea și fuziunea nucleelor Reactorul nu-

clear57 Lecţie de generalizare și sistematizare58 Evaluare sumativă

1

11

11

1

11

VI Elemente de astronomie 18

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cer

bull Determinarea cauzelor și caracterului mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediu

bull Clasificarea corpurilor sistemului solar

61 Astronomia icircn contextul fizicii Obiectivele destudiu ale astronomiei Particularităţile obser-vărilor astronomice

62 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

63 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

64 Activitate practică65-66 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

67 Timpul și măsurarea lui68 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Maree Cicircmpul magnetic al Pămicircntului

69 Planetele gigante Planetele din grupul terestru

1

1

1

12

11

1

75G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea proprietăţilor fizice ale Pă-micircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea conceptelor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor Galaxiei noas-

tre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

610 Corpurile mici Asteroizii cometele Meteori și meteoriţi

611-612 Soarele Caracteristici generale Structu-ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

613 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

614 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

615 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

617 Lecţie de generalizare și sistematizare619 Evaluare sumativă

1

2

1

1

1

12

VII Tabloul știinţific al lumii Recapitulare 10

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii ca știinţă

bull Argumentarea rolului fizicii icircn progre-sul tehnico-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

71 Tabloul contemporan știinţific al lumii72 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-

co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii73-74 Recapitulare bdquoMecanicărdquo75 Recapitulare bdquoTermodinamică și fizică mole-

cularărdquo76-77 Recapitulare bdquoElectrodinamicărdquo78 Recapitulare bdquoOpticărdquo bdquoOscilaţii și unde elec-

tromagneticerdquo bdquoElemente de fizică cuanticărdquo79 Rezolvarea testelor710 Rezolvarea testelor

11

21

21

11

NotăModelele planificării tematice de lungă durată expuse mai sus sicircnt o viziune a

autorilor acestui ghid și au un rol orientativProfesorii au libertatea de a stabili ordinea studierii compartimentelor de a re-

partiza orele alocate prin planul de icircnvăţămicircnt după viziunea proprie respecticircnd condiţia parcurgerii integrale a conţinutului și realizarea competenţelor stabilite icircn curriculum

32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare

Deoarece formarea competenţelor necesită un inteval de timp mai lung decicirct 1-2 ore academice apare necesitatea proiectării unor unităţi de icircnvăţare cu o du-rată mai mare (6-10 ore)

76 Fizică Astronomie

Unitatea de icircnvăţarebull este coerentă icircn raport cu competenţelebull are caracter unitar tematicbull are desfășurare continuă pe o perioadă de timpbull operează prin intermediul unor modele de icircnvăţarepredarebull subordonează lecţia ca element operaţionalbull este finalizată prin evaluare sumativă

Unitatea de icircnvăţare mai poate fi definită ca timpul de icircnvăţare dintre două evaluări sumative care nu se finisează neapărat cu notarea Astfel se produc unele schimbări icircn sistemul de proiectare a procesului de icircnvăţămicircnt

Proiectarea de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată se va face icircn fiecare clasă icircn baza corelă-

rii competenţei specifice a subcompetenţei a unităţii de conţinut și a activităţii de icircnvăţare și evaluare Profesorul dispune de libertate deplină icircn corelarea unităţilor de conţinut ordinea abordării temelor și a regimului orar (numărul de ore alocat fiecărei unităţi de icircnvăţare)

Profesorul are libertatea să grupeze icircn diverse moduri elementele de conţinut icircn unităţi de icircnvăţare cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor fizice

Pasul 1 Lectura personalizată a curriculumului de fizică pentru liceuSe stabilește

bull Ordinea de parcurgere a temelorconţinuturilorbull Alocările de timpbull Activităţile de icircnvăţare și de evaluare

Pasul 2 Identificarea unităţilor de icircnvăţare

Pasul 3 Elaborarea proiectului de lungă duratăbull Se icircntocmește la icircnceputul semestruluianului școlarbull Oferă un cadru care să permită adecvarea demersului didactic la situa-

ţia din clasăStructura alternativă a proiectului de lungă durată este reprezentată icircn tabelul

nr 1

Tabelul nr 1 Structura alternativă a proiectului de lungă durată

Unitatea de icircnvăţare

Competenţe specifice Subcompetenţe Conţinuturi Nr de ore

alocate Săptămicircna Observaţii

77G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

La elaborarea proiectului de lungă durată vom parcurge următoarele etapebull Identificăm teme majore ale curriculumuluibull Identificăm conţinuturi din curriculum care pot fi asociate unei anu-

mite temebull Particularizăm competenţele specificesubcompetenţele la conţinutu-

rile asociate temeibull Detaliem conţinuturile după criteriul relevanţei icircn raport cu subcom-

petenţele vizatebull Verificăm icircn ce măsură ansamblul competenţe-conţinuturi permite o

evaluare pertinentă Eventual renunţăm la unele conţinuturi pe care le vom avea icircn vedere pentru altăalte unităţi de icircnvăţare

Proiectarea curentăProiectarea curentă se reduce la proiectarea unei unităţi de icircnvăţare Aceasta este

echivalentă proiectării a 6-10 lecţii consecutive Profesorul va depune un efort de an-ticipare a activităţilor care conduc la formarea subcompetenţelor curriculare Spre deosebire de proiectul lecţiei care era orientat la realizarea unui obiectiv de referinţă icircntr-o oră maximum două acum profesorul trebuie să dezvolte uneori două-trei subcompetenţe la fiecare oră Evident că formarea icircn ansamblu a acestor subcompe-tenţe nu se poate produce pe parcursul unei ore academice De aceea și apare necesi-tatea anticipării unei secvenţe mai consistente a procesului de icircnvăţămicircnt

La studiul unei unităţi de icircnvăţare se vor parcurge următoarele etape1 Familiarizarea2 Structurarea3 Aplicarea

1 Familiarizare rarr Evocare ExplorareProfesorul

ndash Stabilește nivelul de cunoaștere de către elevi a unor noţiunindash Oferă pretexte-problemă creează conflicte cognitive recurge la situa-

ţii-problemă

3 Structurare rarr Explicare EsenţializareProfesorul

ndash Ajută elevii să exprime ceea ce au observat să formuleze concluziindash Ajută elevii să identifice metode de lucru sau să dezvolte rezultate teo-

retice

3 Aplicare rarr Exersare ExtindereProfesorul

ndash Propune activităţi pentru aprofundarea subiectuluindash Face conexiuni cu alte discipline

78 Fizică Astronomie

Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare este reprzentată icircn tabelul nr 2

Tabelul nr 2 Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare

Data Detaliere de conţinut

Subcompetenţe vizate

Activtăţi de icircnvăţare

Resurse materia-le procedurale

de timp

Evaluare (obective

instrumente)Observaţii

NotăElementele de structură ale proiectului de lungă durată și ale proiectului uni-

tăţii de icircnvăţare ar putea fi prezentate icircntr-o altă ordine important e cum gicircndește profesorul icircn procesul proiectării anticipicircnd secvenţe mici sau secvenţe mai mari ale procesului de icircnvăţămicircnt

La citirea curriculumului disciplinar se va atrage atenţia mai icircnticirci la concep-ţia disciplinei la specificul icircnvăţămicircntului axat pe competenţe definiţia compe-tenţei Analizicircnd competenţele specifice disciplinei bdquoFizică Astronomierdquo este im-portant să ne convingem că acestea au fost deduse din competenţele transdiscipli-nare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt De exemplu competenţa de comunicare știinţifică a fost dedusă din competenţa de a comunica argumentat icircn limba mater-nălimba de stat icircn situaţii reale ale vieţii iar competenţa de investigaţie știinţifică ndash din competenţa de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile proprii

Următorul pas va fi stabilirea corelaţiei dintre competenţele specifice și sub-competenţe Fiecare subcompetenţă se referă la una din competenţele specifice De exemplu subcompetenţa utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii concrete se referă la com-petenţa de achiziţii pragmatice specifice fizicii astronomiei iar subcompetenţa in-vestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alunecare ndash la competenţa de investigaţie știinţifică icircn domeniul fizicii și astronomiei

La citirea unității de icircnvăţare se va atrage atenţia la activităţile propuse pentru a forma subcompetenţele curriculare avicircnd la dispoziţie unităţile de conţinut res-pective Pentru realizarea acestora avem nevoie de analiza resurselor (materiale procedurale de timp) Un moment important este modul cum se vor evalua rezul-tatele activităţilor Pentru aceasta vom formula obiectivele evaluării vom selecta procedeele și instrumentele necesare

79G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircn curriculumul disciplinar se propun unităţi de conţinut care vor servi la for-marea subcompetenţelor activităţi de icircnvăţare și evaluare strategii didactice și strategii de evaluare

Corelarea competenţelor subcompetenţelor conţinuturilor și tipurilor de acti-vităţi are loc pe două dimensiuni

bull dimensiunea verticalăbull dimensiunea orizontală

Corelicircnd aceste componente pe verticlă profesorul pornește de la curriculu-mul disciplinar analizicircnd prevederile acestuia prezente icircn concepte competenţe conţinuturi strategii didactice și strategii de evaluare Apoi elaborează proiec-tul de lungă durată (Tabelul nr 1) La elaborarea proiectului de lungă durată se precizează unităţile de icircnvăţare competenţele și subcompetenţele vizate durata realizării Icircn baza acestui proiect profesorul proiectează unităţile de icircnvăţare Co-relarea componentelor acestui proiect este prezentată prin următoarea schemă

Analiza prevederilor curriculumului disciplinar

Elaborarea proiectului de lungă durată

Elaborarea proiectului unității de icircnvățare

Fig 4 Corelarea componentelor pe verticală

33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe

Lecţia este unitatea de bază a desfășurării procesului instructiv-educativ Ca formă de organizare a procesului de icircnvăţămicircnt lecţia este constituită dintr-o succesiune de etape sau secvenţe ce se desfășoară icircntr-o unitate de timp icircn care se asigură o coordonare icircntre activitatea de predare și cea de icircnvăţare icircn vederea realizării finalităţilor procesului de icircnvăţămicircnt Procesul educativ este un proces complex icircn care trebuie sa ţinem seama de toţi factorii implicaţi Atunci cicircnd un profesor se afla icircn fata clasei trebuie sa știe ce tip de lecţie se potrivește cel mai bine momentului astfel icircncicirct scopul lecţiei sa fie atins Literatura de specialitate consemnează tipurile de lecţii conform criteriilor

80 Fizică Astronomie

A Sarcina majoră care se realizează la lecţie1 lecţia mixtă sau combinată (atunci cicircnd realizăm mai multe sarcini)2 lecţia de icircnsușire a materiei noi3 lecţia de formare de priceperi și deprinderi4 lecţia de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei studiate

anterior5 lecţia de evaluare a rezultatelor școlare

B Metode care predomină la lecţiea lecţia prelegereb lecţia dezbaterec lecţie joc de rol etc

Cicirct privește seminarul conferinţa excursia lucrarea de laborator lucrarea practică etc acestea sicircnt forme de organizare a activităţii didactice alternative lecţiei care au fost permise după 1958 cicircnd a apărut legea despre bdquolegătura cu viaţardquo

bull Lecţie mixtă

Lecţia mixtă este cea mai frecventă formă de organizare a activităţii didactice icircn icircnvăţămicircntul preuniversitar Ea urmărește atingerea mai multor scopuri sau sarcini didactice distincte transferul de noi cunoștinţe sistematizarea și consoli-darea achiziţiilor și verificarea sau evaluarea performanţei școlare

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a XII-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul magnetic Induc-

ţia electromagnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)Tipul lecţiei mixtăDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică2 Aplicarea legii inducţiei electromagnetice și a regulii lui Lenz icircn situa-

ţii concrete3 Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a inducţiei electromag-

netice

81G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii trebuie să fie capabiliO1 ndash să definească corect și complet fenomenul de inducţie electromagnetică

mărimea fizică flux magneticO2 ndash să indice cicirct mai multe procedee de variaţie a fluxului magnetic verifi-

cicircndu-le experimentalO3 ndash să sesizeze icircn urma analizei rezultatelor experimentale dependenţa

dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului elec-tric indus și dintre viteza de variaţie a fluxului și mărimea intensităţii curentului electric indus TEM de inducţie

O4 ndash să aplice expresia pentru fluxul magnetic regula lui Lenz legea induc-ţiei electromagnetice icircn situaţii concrete

O5 ndash să formuleze legea inducţiei electromagnetice și regula lui Lentz pentru determinarea sensului curentului electric indus

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă fișe de activitate experimentală

culegere de probleme manual alternatoare bobine miliampermetre alimentatoare didactice fire conductoare magneţi bară miez de fier U miez de fier I bobine cadru inele de aluminiu stative cleme

VI Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia demonstraţia activitatea ex-

perimentală problematizarea descoperirea dirijată și independentă experimentul cu caracter de cercetare icircnvăţarea prin descoperire ob-servaţia

bull Forme de activitate cu eleviindash Icircn grup la efectuarea experimentelor la rezolvarea problemelorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Stiinţa Chișinău 20082 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu și al Culegere de probleme clasele 10-

12 ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

82 Fizică Astronomie

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

5 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultatele problemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obiec-tivelor

2 min ndash icircntreabă elevii care sicircnt rezultatele experimentului lui Oersted

ndash trezește interesul elevilor pornind de la ideea dacă ar fi posibil efectul invers și anume să se obţină curent electric cu ajutorul cicircmpului magnetic

ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash răspund la icircntrebare (icircn jurul conductoarelor parcurse de curent electric apare cicircmp magnetic)

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

37 min

10 min

5 min

8 min

O1O2O3

O1

O4O5

a) ndash repartizează elevii icircn grupurindash prezintă aparatele și materialele ne-

cesare pentru experimentndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevi și notează pe tablă concluziile generale

ndash definește fenomenul de inducţie electromagnetică noţiunea de curent indus

ndash repartizează fișa nr 2ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevindash prezintă un scurt istoric al fenome-

nului formulează concluziile lui Fa-raday

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu materialele

prezentate de profesorndash conform indicaţiilor din

fișe realizează experimentulicircncercicircnd să formuleze con-cluziile pentru fiecare etapă aexperimentului

ndash fac o sinteză a celor obser-vate și notează icircn caiete constatările făcute după fieca-re operaţie

ndash desenează și notează conclu-ziile și definiţiile icircn caiete

ndash pun icircntrebări profesorului

83G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Conţi-nutul noii icircn-văţări

5 min O1O4O5

b) ndash explică elevilor că cantitatea de cicircmp magnetic ce străbate un circuit (o suprafaţă) este determinată de mă-rimea fizică numită flux magnetic

ndash propune elevilor să analizeze fig 619 din manual (1 pag 197)

ndash definește fluxul magnetic și unitatea lui de măsură

ndash pune accentul pe faptul că unghiul α reprezintă unghiul dintre normala la suprafaţă și liniile de cicircmp

c) ndash prezintă un scurt istoric al feno-menului formulează concluziile lui Lentz

ndash demonstreză elevilor experimentul pentru constatarea fenomenului și explicarea regulei

ndash discută cu elevii rezultatele observări-lor (fig 621-1 pag 199)

ndash formulează regula lui Lentz

d) ndash propune elevilor următoarea icircntre-bare de care mărimi depinde valoa-rea intensităţii curentului de inducţie deci și valoarea TEM de inducţie

ndash icircn baza constatărilor făcute definește legea inducţiei electromagnetile (le-gea lui Faraday)

ndash scrie pe tablă expresia matematică a legii inducţiei electromagnetice

ndash explică sensul semnului minus din formulă

b) ndash ascultă și eventual pun icircn-trebări

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

c) ndash ascultă urmăresc experi-mentul și eventual pun icircn-trebări

ndash formulează concluzii și icircncear-că să stabilească dependenţa dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului electric indus

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui și regula lui Lentz icircn caiete

d) ndash formulează răspunsul la icircntrebare fac constatări ex-plică fenomenele observate icircn timpul experimentului

ndash ascultă și eventual pun icircntre-bări

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

5 Realiza-rea sens-uluiRezol-vare de probleme

9 min O1O4 O5

ndash propune elevilor fișa 3 cu problemespre rezolvare

ndash ascultă prezentările elevilor corectează pune accentul

ndash rezolva situaţiile-problemă din fișă

ndash un elev din grup prezintă soluţiile obţinute

ndash ascultă și eventual pun icircntrebări

ndash notează indicaţiile profeso-rului icircn caiete

6 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4 O5

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebările 123 și 4 din manual pag 201

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

84 Fizică Astronomie

7 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) para-graful 65 din manual b) să rezolve problemele nr 1511 1528 1532 din culegerea de probleme

ndash notează icircn catalog intervenţiile la oră ale elevilor

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 11 Montaţi circuitul conform desenului prezentat mai jos (fig 1)2 Deplasaţi magnetul pe direcţia axei bobinei icircn ambele sensuri Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului3 Repetaţi indicaţiile din punctul 2 modificicircnd viteza de deplasare a

magnetului și inversaţi polaritatea magnetului4 Puneţi magnetul icircntr-o mișcare oscilatorie (fig 2) Urmăriţi indicaţiile

miliampermetrului5 Formulaţi concluziile respective

Fig 1 Fig 2

Fișa 21 Montaţi circuitul conform desenu-

lui prezentat mai jos (fig 3)2 Icircnchideţi icircntrerupătorul Urmăriţi

indicaţiile miliampermetrului3 Deschideţi icircntrerupătorul Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului4 Formulaţi concluziile respective

85G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Probleme propuse spre rezolvare1 (Gr 1) Icircntr-o bobină conectată la un miliamperme-

tru se introduce o bară magnetizată suspendată de un resort elastic Se trage ușor de magnet icircn jos și apoi se lasă liber Descrieţi comportarea magnetului și a miliampermetrului după eliberarea magnetului

2 (Gr 2 3 4 5) Să se stabilească sensul curentului indus icircntr-o bobină icircn următoarele situaţii Fig 3

ndash Gr 2 ndash magnetul se apropie cu polul nord de bobinăndash Gr 3 ndash magnetul se depărtează cu polul nord de bobinăndash Gr 4 ndash magnetul se apropie cu polul sud de bobinăndash Gr 5 ndash magnetul se depărtează cu polul sud de bobină

3 (Gr 6) Un cadru cu aria de 200 cm2 este situat perpendicular pe liniile unui cicircmp magnetic omogen Inducţia cicircmpului magnetic este egală cu 025 T Să se determine variaţia fluxului magnetic a) la dispariţia cicircm-pului magnetic b) la inversarea sensului liniilor de cicircmp

4 (Gr 7) O spiră conductoatre din aluminiu ce are lungimea egală cu 30 cm și aria secţiunii transversale ndash cu 2 mm2 este situată icircntr-un cicircmp magnetic al cărui flux variază cu viteza de 04 Wbs Determinaţi lu-crul efectuat de curentul indus icircn spiră timp de 1 min

bull Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizareO astfel de lecţie asigură consolidarea cunoștinţelor icircnsușite și aprofundarea

lor pe nivele superioare de icircnţelegere și aplicare prin recapitulare Lecţia de recapi-tulare presupune desfășurarea unei activităţi intelectuale susţinute pe baza căreia elevul valorifică conţinuturile achiziţionate icircntr-o etapă de pregătire (studiul unui capitol al fizicii al unei discipline etc) Gicircndirea elevului poate fi disciplinată icircn baza unui algoritm pe care icircl stabilesc de comun acord profesorul și colectivul de elevi Accentul cade pe icircnţelegere analiză și sinteză Sicircnt icircntărite priceperile de a argumenta și demonstra teorii știinţifice dar și acelea de a formula judecăţi de valoare cu privire la aplicabilitatea unor ipoteze de lucru Deci obiectivul funda-mental urmărit este fixarea și consolidarea cunoștinţelor prin stabilirea de noi co-relaţii icircntre cunoștinţe prin elaborarea unor generalizări mai largi prin relevarea unor structuri logice icircntre diverse cunoștinţe toate acestea stimulicircnd mecanismul transferului cu cele două forme ale sale specific și nespecific

86 Fizică Astronomie

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Recapitularea și sistematizarea cunoștinţelor la capitolul bdquoDina-

micardquoTipul lecţiei Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei stu-

diate anteriorDurata 45 min

II Subcompetenţe1 Aplicarea principiilor dinamicii a legii lui Hooke și a legilor frecării icircn

situaţii concrete2 Conștientizarea faptului că toate corpurile din Univers se atrag icircntre

ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele3 Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifes-

tată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensi-tate a cicircmpului gravitaţional

4 Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să enunţe principiile mecanicii newtonieneO2 ndash să definească principalele tipuri de forţe (scriind relaţiile matematice de

calcul al modulelor acestora precizicircnd semnificaţia mărimilor care in-tervin)

O3 ndash să reprezinte grafic forţele care acţionează icircntr-o situaţie concretăO4 ndash să rezolve probleme aplicicircnd principiile mecanicii

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă culegere de probleme manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia algoritmizarea problematiza-

reabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn grup la rezolvarea problemelor din fișa 1ndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

87G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Metode de evaluarendash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 10-a

ed Știinţa Chișinău 20072 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Culegere de probleme clasele 10-12

ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organiz-atoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor ndash prezintă caietele și rezultatele

problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obi-ectivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-suluiRecapi-tularea-sistema-tizarea noţiuni-lor icircnvă-ţate la studierea capitolu-lui bdquoDi-namicardquo

38 min

15 min

23 min

O1O2O3O4

a) ndash repartizează elevii icircn grupuri după niveluri

ndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să rezolve probleme-

le și să dea răspuns la icircntrebările din fișă

b) ndash cere elevilor să prezinte soluţiile (un elev din grup prezintă posterul) să formuleze concluziile respective

ndash face o sinteză a concluziilor formulate de elevi

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu fișa prezen-

tată de profesorndash lucrează icircn grup conform in-

dicaţiilor din fișă și formuleză concluziile

ndash notează concluziile icircn caietendash pun icircntrebări profesoruluib) ndash elevii din celelalte grupuri

ascultă și eventual pun icircntre-bări elevilor din grupul care prezintă

ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profesoru-

lui icircn caiete

88 Fizică Astronomie

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebări

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) rezol-varea testului la cap bdquoDinamicardquo din culegerea de teste pentru cl a X-a autor Gh Ţurcan

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 1

I grup1 Găsiţi corespondenţa icircntre mărimile fizice și unităţile lor de măsura

a) v I) cms2

b) F II) Nm c) a III) ms d) S IV) N e) m V) s

f) k VI) m

VI) kg2 Determinaţi dacă afirmaţia dată este adevărată sau falsă noticircnd răs-

punsul prin A sau Fa) Valoarea forţei cu carea aţionează un resort deformat asupra corpu-

lui suspendat de el este invers proporţională cu alungirea absolută a resortului

b) Forţa de frecare este forţa care apare la suprafaţa de contact dintre două corpuri și se opune alunecării unui corp pe suprafaţa celuilalt

3 Continuaţi (icircn caiet) propoziţiile cu o variantă ce ar avea sens fizica) Un punct material se află icircn echilibru dacă rezultanta forţelor ce

acţionează asupra lui b) Dacă un corp acţionează cu o forţă F12 asupra altui corp atunci al

doilea corp acţionează asupra primului cu o forţă F21 care

c) Forța elastică este de natură

89G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II grupRezolvaţi problemele

1 Asupra unui corp cu masa de 15 kg ce se află pe o suprafaţă orizon-tală netedă acţionează o forţă egală cu 6000 mN orientată paralel cu suprafaţa de alunecare Determinaţi acceleraţia comunicată corpului

2 Un corp cu volumul de 60 cm3 din aluminiu (ρ= 2700 kgm3) este suspendat de un resort cu constanta elastică de 100 Nm Determinaţi alungirea absolută a resortului

III grupRezolvaţi problemele

1 Viteza de rotazie a Lunii icircn jurul Pămicircntului este aproximativ de 1 kms Distanţa medie Lună-Pămicircnt este de 384 105 km Determinaţi masa Pămicircntului

2 Asupra unui corp cu masa de 40 kg ce urcă uniform pe un plan icircn-clinat (α = 300) acţionează o forţă paralelă cu planul de 200 N Deter-minaţi coeficientul de frecare la alunecare Cu ce acceleraţie va luneca corpul pe acest plan

IV grupRezolvaţi problemaDeterminaţi acceleraţiile corpurilor cu masele

m1 = 25 kg și m2 = 3 kg icircn sistemul de corpuri din figura alăturată Firul și scripetele sicircnt ideale Un-ghiul de frecare este egal cu 30 de grade iar secţiu-nea planului icircnclinat reprezintă un triunghi dreptunghic isoscel

bull Lecţie dezbatere

Acest tip de lecţie constă icircn concentrarea activităţii didactice icircn direcţia do-bicircndirii de către elev a unor cunoștinţe și dezvoltări pe această bază a proceselor și icircnsușirilor psihice a capacităţilor instrumentale și operaţionale Momentul co-municării deţine ponderea hotăricirctoare rezervicircndu-i-se cea mai mare parte din lecţie De cele mai multe ori acest eveniment este divizat icircntr-o serie de secvenţe pregătirea elevilor icircn vederea asimilării noilor cunoștinţe anunţarea subiectului și obiectivelor ce urmează a fi realizate

Dezbaterea este un concurs de argumentare formală icircntre cele două echipe sau persoane fizice este un instrument esenţial pentru dezvoltarea și menţinerea democraţiei și societăţilor deschise Dezbaterea icircntruchipează idealurile de argu-mentul motivat toleranţă faţă de punctele de vedere divergente și riguroase de auto-examinare Dezbaterea este mai presus de toate o modalitate pentru cei care deţin opinii opuse pentru a discuta problemele controversate

90 Fizică Astronomie

Exemplu de proiec de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil umanist)Obiectul FizicăTema lecţiei Poluarea mediuluiTipul lecţiei Lecţie dezbatereDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Idetificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termice

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să caracterizeze problemele de poluare a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termiceO2 ndash să explice consecinţele poluării mediului terestru și problemele globale

de rezolvare

IV Resursebull Umane profesor elevibull Materiale (didactice) tablă cretă manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia dezbatereabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn echipă icircn timpul dezbaterilorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea concluzii-

lor formulatebull Metode de evaluare

ndash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliografie1 I Botgros V Bocancea Manual de fizică pentru cl X-XII profil uma-

nist Editura Cartier Chișinău 2009

91G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Enunţa-rea obiec-tivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

38 min1 min

34 min

3 min

O1O2

a) ndash prezintă echipele arbitrul (de obicei profesorul) și responsabilul de crono-metrarea timpului

b) ndash cere elevilor (publicului care poate avea drept de vot icircn unele cazuri) să-și facă notiţii și să respecte disciplina icircn sală

ndash dă startul dezbaterii care se desfășoară conform regulilor bdquoK Popperrdquo

c) ndash decide echipa icircnvingătoare discută cu publicul

a) ndash se grupează icircn echipendash fac cunoștinţă cu planul

dezbateriindash pun icircntrebări profesorului

b) ndash elevii din echipe participă la dezbatere publicul ascultă și face notiţe

c) ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profeso-

rului

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back-ului

3 min2 min

O1 O2

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei

ndash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă rezolva-rea testului de evaluare sumativă

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

92 Fizică Astronomie

Formatul de dezbateri Karl Popper ndash Principii generale

Formatul de dezbateri Karl Popper (KP) este o formă structurată de dezba-tere educațională care are la bază dialogul dintre două echipe numite icircn mod formal Afirmatori și Negatori Fiecare dintre cele două echipe este compusă din 3 membri și are la dispoziție o cantitate egală de timp pentru a argumenta icircn favoarea sau icircmpotriva unei teme Aceasta din urmă poartă numele de moțiune și este cel mai adesea o afirmație care permite aticirct susținere cicirct și contrazicere Participanții icircntr-o rundă de dezbateri trebuie să comunice argumente icircn baza unor raționamente logice și a unor dovezi palpabile nu icircn funcție de opiniile per-sonale cu privire la tema discutată Adeseori vorbitorii cu experiență icircn dezbateri se văd nevoiți să susțină idei total opuse convingerilor lor Un meci de dezbateri KP se desfășoară icircn fața unui arbitru care trebuie sa urmăreasca argumentele vorbitorilor și să decidă o echipă cicircștigătoare icircn funcție de principiul bdquoCare echipă a fost mai convingătoare icircn dezbatererdquo fără ca decizia să fie afectată de convin-geri personale sau lucruri care nu s-au spus icircn dezbatere Luarea acestei decizii se face aticirct prin judecarea argumentelor făcute cicirct și prin evaluarea acelor chestiuni care pot fi definite ca elemente de prezentare a discursului

Structura unei runde (timpul a fost repartizat reieșind din planificarea lecţiei)

A1 Prima pledoarie constructivă afirmatoare (4 minute)

CX1 N3 pune icircntrebări lui A1 (2 minute)

N1 Pledoaria constructivă negatoare (4 minute)

CX2 A3 pune icircntrebări lui N1 (2 minute)

A2 Pledoaria afirmatoare de reconstrucție (3 minute)

CX3 N1 pune icircntrebări lui A2 (1 minut)

N2 Pledoaria negatoare de reconstrucție (3 minute)

CX4 A1 pune icircntrebări lui N2 (1 minut)

A3 Pledoaria finală a echipei afirmatoare (4 minute)

N3 Pledoaria finală a echipei negatoare (4 minute)

Icircn afara timpului de discurs fiecare echipă are la dispoziție un timp de gicircndire de 3 minute pe care icircl poate distribui dupa cum crede de cuviință icircntre două dis-cursuri sau icircntre un discurs și o rundă de icircntrebări

Moţiunea bdquoLumea ar trebui să refuze la folosirea motoarelor termicerdquo

93G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Pro Contra

Scop Un viitor sănătos pentru omenire

Scop Soluţionarea problemelor reale ale populaţiei

A-1 Gicircndește global acţionează localbull Politica statului ndash prioritară icircn stoparea

utilizării motoarelor termice (educaţie investiţii programe naţionale)

bull Interzicerea utilizării mașinilor termice necorespunzătoare unor norme ecologice icircnregistrate

bull Fiecare cetăţean ar trebui să se implice activ icircn realizarea unor proiecte naţiona-le (bdquoZiua ecologieirdquo)

A-2 Controlul icircndeaproapemonitorizarea strictă din partea funcţionarilor de stat pentru a nu permite fraude

A-3 Necesitatea unor investiţii mari si de durată din partea guvernului

bull Sicircnt necesare mai multe acţiuni o zi fără automobil promovarea unui mod sănătos de viaţă icircncurajarea cetăţenilor de a mer-ge cu bicicleta limitarea tăierii pădurilor

A-4 Realizarea proiectelor comune regio-nale

bull Oamenii de știinţă au ajuns la un con-sens poluarea mediului se datorează icircn principal activităţilor desfășurate de om

N-1 Cetăţeanul ar trebui să aibă condiţii de dezvoltare

bull Ridicare culturii omului prin conșteintizarea esenţei lui

bull Dezvoltarea economiei va determina re-curgerea la tehnologii nepoluante punicircn-duse accent pe un stil de viaţă sănătos

bull Consolidarea responsabilităţii personale

N-2 Icircn jurul problemelor ecologice ndash spăla-rea de bani la nivel mondial

bull Problemele ecologice sicircnt inventate de guvernele marilor puteri pentru a distra-ge atenţia cetăţenilor de la problemele lor (salarii condiţii de muncă etc)

N-3 Icircn Univers au loc transformări care duc la schimbările de climă și ele nu sicircnt icircn puterea omului (perioada glaciară)

N-4 O problemă nu poate fi soluţionată dacă nu vor fi soluţionate și alte pro-bleme globale (sărăcia corupţia tero-rismul etc)

bull Oamenii sicircnt orientaţi spre obţinere de profit dar soluţionarea problemei ecolo-gice cere icircn primul ricircnd consum

bull Lecţie lucrare de laboratorProfesorData _______________Clasa XI-a (profil real)Obiectul FizicăSubiectul lecţiei Studierea unei transformări simple a gazului idealTipul lecţiei Lucrare de laboratorDurata 45 min

Subcompetenţebull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului idealbull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformă-

rilor simple icircn gaze

94 Fizică Astronomie

Obiectivele operaţionaleO1 ndash să definească transformarea izotermăO2 ndash să formuleze legea transformării izotermeO3 ndash să recunoască transformarea izotermă icircn situaţii concrete (inclusiv icircn

reprezentări grafice mai ample)O4 ndash să reprezinte prin formule și grafic legea transformării izotermeO5 ndash să traseze limita de aplicabilitateO6 ndash să aplice transformarea izotermă la descrierea unor situaţii concrete din

viaţă și tehnicăO7 ndash să expună metode proprii de cercetare experimentală a transformării

izotermeO8 ndash să măsoare corect mărimile fizice necesare (presiune lungimehellip)O9 ndash să manifeste lucricircnd icircn grup disciplină toleranţă empatie

ResurseUmane profesor elevi laborantMateriale didactice manual tablă cretă fișe tabele (vezi anexa) utilajul ne-

cesar pentru experimente (balon tub de sticlă icircnchis la un capăt cu lungimea de 60-70 cm și diametrul 10 mm vas de sticlă cu icircnălţimea de 40-60 cm barometru)

Metodendash observaţia conversaţia euristicăndash experiment problematizat asaltul de ideindash descoperirea dirijată și independentă cercetarea experimentală

Forme de activitate cu elevii icircn grup frontală

Bibliografie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Știinţa Chișinău 2008

Desfășurarea lecţiei

Eveni-mentuldidactic

Obiec-tive

Metode de predare-icircnvățare

Activitatea profesorului Activitatea elevilorObser-vațiinote

Moment organi-zatoric

O9 ndash Salută și organizează clasandash Repartizează elevii icircn grupuri

(două-trei grupuri obișnuite grupul bdquoexperțilorrdquo și grupul bdquode creaţierdquo)

ndash Salută profesorulndash Se pregătesc pentru lecţiendash Se grupează și se aranjează

la mese

95G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Cap-tarea atențieiMotiva-rea icircn-vățării

O1 Observa-ţia

Expe-riment problema-tizat

Asaltul de idei

ndash Demonstrează experimentulUn balon obișnuit umflat și bine legat cu ață este brusc comprimat cu micircinile Icircn rezultat balonul pocneștendash Provoacă asaltul de ideiDe ce pocnește balonulndash Ghidează emiterea ipotezei

ndash Enunţă și argumentează denu-mirea transformării observate (transformare izotermă)

ndash Enunţă icircmpreună cu elevii ob-iectivele lecţiei ţinicircnd cont de ipoteza expusă

ndash Scrie tema lecţiei pe tablă

ndash Emit idei unele devenind relevante

Comprimicircnd brusc balonul se micșorează volumul aeru-lui din el

Balonul pocnește deoarece crește brusc presiunea icircn interiorul lui

Pe parcursul evenimentului nu variază nici masa aerului din balon nici temperatura lui

ndash Reieșind din asaltul de idei formulează ipoteza depen-denţei invers proporţionale a presiunii de volum

ndash Notează icircn caiete Definesc transformarea izotermă

ndash Participă la enunţarea obiec-tivelor lecţiei expunicircndu-și doleanţele notează icircn caiete

Lucrare de labo-ratorCer-cetare experi-men-tală

O2

O3

O4

O5

O6

O8

O9

O7

Desco-perirea dirijată (grupurile 1-3) și inde-pendentă (grupul 4)

Cercetare experi-mentală

ndash Icircn scopul verificării ipotezei ex-puse propune grupurilor de elevi (1-4) diferite aspecte de cercetare experimentală (conform fișelor distribuite setul I)

ndash Urmărește procesul de cercetare face indicaţii dacă e necesar

ndash Ascultă completează dările de seamă ale elevilor din grupurile 1-3

ndash Dirijează trasarea concluziilorndash Propune elevilor să exprime prin

formule concluziile obţinute urmărește realizarea icircnsărcinării face rectificări dacă e necesar

ndash Distribuie elevilor din grupurile 1-3 setul al II-lea și al III-lea de fișe

ndash Verifică corectitudinea icircndepli-nirii icircnsărcinărilor afișează și analizează rezultatele obţinute

ndash Ascultă darea de seamă a grupu-lui bdquode creaţierdquo

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișele 1-5

ndash Expun succint dările de seamă

ndash Formulează concluzii

ndash Scriu sub formă de formule concluziile obţinute

(m=const T=const pV=const p1V1=p2V2

p1p2= V1V2)

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișe participă la analizarezultatelor obţinute fac notiţe

ndash Icircmpreună cu profesorul ascultă darea de seamă fac notiţe pun icircntrebări sugerează noi idei

96 Fizică Astronomie

Fini-sarea lecţiei realiza-rea feed -backu-lui

O3

O1

O2

O4

O5

O6

Conversa-ţia euris-tică

ndash Propune elevilor să recunoască transformările izoterme din multidudinea de transformări reprezentate icircn tabela nr 1 (a b c)

ndash Trece icircn revistă momentele-cheie ale lecţiei

ndash Analizează icircmpreună cu elevii realizarea obiectivelor trasează obiecitve noi pentru lecţiile vii-toare

ndash Analizează tabela nr 1 numind transformările izo-terme

ndash Definesc transformarea stu-diată formulează verbal icircn formule și grafic legea trans-formării izoterme trasează limitele de aplicabilitate aduc exemple de utilizare icircn viaţă și icircn tehnică

ndash Analizează realizarea obiec-tivelor propuse

ndash Completează tabela nr 2

Tema pentru acasă

ndash Propune tema pentru acasăa) să studieze paragraful 15a

din manualb) să rezolve problema 19 pag

29c) să propună alte metode proprii

de verificare a transformăriiizoterme (la dorinţă)

ndash Notează icircn caiet tema pen-tru acasă

ndash Pun icircntrebări

NotăLecţia lucrare de laborator este propusă pentru icircnsușirea materiei prin desco-

perire și cercetare experimentală

AnexeTabelul nr 1

97G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Tabelul nr 2

Ce am știut

Ce am aflat nou

Ce aș vrea să mai aflu

Fișe setul IFișa nr 1

Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10 mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm o panglică de mă-surat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi lungimea tubului L Volumul iniţial V0 al aerului din tub este V0 =Lπd24

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă h ce intră icircn tub Volumul aerului comprimat va fi V= (L ndash h) πd24

3 Calculaţi raportul V0 V = L(L ndash h)Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţi-le consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 2Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10

mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm barometru o pan-glică de măsurat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi cu barometru presiunea iniţială a aerului din tub adică pre-siunea atmosferică p0

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă ce intră icircn tub h și icircnălţimea apei din vas H Presiunea aerului din tub va fi p = p0 + ρg(H ndash h) ρ ndash densi-tatea apei

3 Calculaţi raportul pp0Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţile consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 3(pentru grupul bdquode experţirdquo)

1 Studiaţi atent icircnsărcinările de pe fișele 1 și 22 Verificaţi activitatea grupurilor 1 și 2 oferiţ-le consultaţii icircn caz de

necesitate

98 Fizică Astronomie

3 Colectaţi de la grupurile 1 și 2 datele calculelor afișicircndu-le conform tabelei

V0 V pp0

4 Comparaţi rezultatele obţinute generalizaţi trageți concluzii impli-cicircnd și elevii din celelalte grupuri

Fișa nr 4(pentru grupul bdquode creativitaterdquo)

1 Propuneţi o metodă inedită de cercetare experimentală a dependenţei presiunii gazului de volum la temperatură constantă (folosind utilajul existent icircn laborator)

2 Realizaţi metoda propusă cericircnd laborantului utilajul necesar3 Expuneţi icircn faţa colegilor metoda propusă și rezultatele obţinute

Fișe setul II

Fișe setul III (identice pentru toate grupurile)1 Enumeraţi cicirct mai multe aplicaţii din viaţă și tehnică ale transformării

izoterme2 Determinaţi limitele de aplicabilitate ale transformării izoterme (icircn caz

de necesitate utilizaţi manualul)

99G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

34 Recomandări metodice de utilizare a echipa- mentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică

Pentru proiectarea și realizarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal profesorul va selecta echipamentul (utilajul) necesar realizării experimente-lor fizice reieșind din posibilităţile laboratorului de fizică din instituţie a manua-lelor și a altor materiale didactice Toate mijloacele didactice selectate vor fi utiliza-te pentru realizarea obiectivelor operaţionale din cadrul lecţiilor de fizică la treapta liceală care vor contribui la formarea achiziţiilor finale ndash competenţelor specifice

Icircn acest scop pot fi recomandate pentru utilizare toate manualele de fizică existente icircn bibliotecile școlare

Pentru clasa a X-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2001 și 2007

Manuale complementare2 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic Chișinău

20084 I Botgros V Bocancea N Constantinov V Gamurari Fizica cl a X-

a Profil umanist Cartier Chișinău 20025 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică

BucureștiSurse didactice auxiliare1 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-

ra Univers Pedagogic Chișinău 20062 A Hristev Probleme rezolvate din manualul de fizică cl a IX Editura

Cimișlia bdquoTipCimrdquo SA3 A P Ricircmchevici Probleme de fizică cl a IX-XI Editura Lumina

Chișinău4 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic

Chișinău 2006

Pentru clasa a XI-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2009

100 Fizică Astronomie

Manuale complementare1 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 20042 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20044 D Borșan șa Fizică cl a X-a Editura Didactică și Pedagogică

București

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-ra Univers Pedagogic Chișinău 2006

3 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a XI-a Editura Univers Pedagogic Chișinău 2005

Pentru clasa a XII-a1 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20092 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Editura Cartier Chișinău 20043 I Botgros șa Fizica cl a XII-a Profil umanist Cartier Chișinău

20044 M Marinciuc SRusu Fizică cl a XII-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 20065 V A Voronţov-Veliaminov Astronomia cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău

Manuale complementare1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Editura Univers Pedagogic Chișinău 20052 G Enescu N Gherbanovschi șa Fizică cl a XI-a Editura Didactică și

Pedagogică București3 D Ciobotaru șa Fizică cl a XII-a Editura Didactică și Pedagogică

București4 G I Miakișev BB Buhovţev Fizică cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău5 M Colpajiu Gh Ţurcanu S Cicircrlig Astronomie Manual pentru clasa

a XII-a Chișinău 2009

101G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editura Univers Pedagogic Chișinău 2006

Icircn icircnvăţămicircntul liceal implementarea curriculumului modernizat (ediţia 2010) se va realiza icircn trei etape

I icircn clasa a X-a (profilurile real și umanist) icircncepicircnd cu 1 septembrie 2010

II icircn clasele X-XI icircncepicircnd cu 1 septembrie 2011III integral icircn clasele X-XII icircncepicircnd cu 1 septembrie 2012

Modificările care au parvenit icircn curriculum școlar la solicitarea profesorilor preuniversitari și universitari și ai membrilor Societăţii Fizicienilor din Moldova necesită unele precizări

De exemplu icircn clasa a X-a (profil real) pentru realizarea prevederilor cur-riculumului modernizat tema bdquoMomentul cinetic al punctului material Legea conservării momentului cineticrdquo (cap III) se va studia la nivel de noţiuni Pentru studiu poate fi recomandat manualul lui A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994

Pentru studierea cap IV bdquoElemente de staticărdquo poate fi recomandat manualul M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic 2008 sau cel al lui M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2001

Pot apărea dificulăţi și la predarea cap V bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo deoa-rece acest capitol anterior a fost studiat icircn cl XI-XII Autorii curriculumului mo-dernizat consideră că studierea acestor teme poate fi realizată cu succes și icircn clasa a X folosind sursele de literatură existente icircn care explicarea materiei de studiu se realizează fără a utiliza derivatele (M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2004 și 2008 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2004

Tema bdquoUnde seismicerdquo se va realiza mai mult icircn plan informativ elevii fami-liarizicircndu-se cu modul de producere și efectele unui seism și planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor (inclusiv simularea unor activităţi practice) Studierea temei poate fi realizată icircn coordonare cu acti-vităţile prevăzute icircn acest scop de programa cursului bdquoProtecţia civilă și apărarea icircmpotriva incendiilorrdquo pentru cl a X-a Pentru selectarea literaturii la tema dată

102 Fizică Astronomie

pot fi folosite surse WEB cicirct și paragrafe din manual (M Marinciuc S Rusu Fi-zică cl a XI-a Profil real Profil umanist Știinţa Chișinău 2004)

Pentru realizarea lucrărilor practice icircn afară de recomandările propuse icircn Proiectarea de lungă durată din prezentul ghid (Practicum la fizică icircn școala me-die Editura Lumina Chișinău 1985) se vor lua icircn consideraţie recomandările metodice propuse icircn Gidul de implementare a curriculumului de fizică moder-nizat 2006 Recomandări metodice detaliate cu privire la realizarea lucrărilor practice la fizică sicircnt publicate recent icircn ziarul Făclia icircncepicircnd cu numerele din 26 august 4 septembrie 2010 (autori M Colpajiu Ș Grăjdieru T Ștubei Liceul Teoretic al AȘM)

Pentru profilul umanist poate fi utilizat cu succes la toate clasele manualul autorilor I Botgros V Bocancea V Donici șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist Cartier Chișinău 2009

Pe parcursul anului de studii 2010-2011 Ministerul Educaţiei icircn cadrul proiec-tului bdquoEducaţie de calitate icircn mediul rural din Moldovardquo preconizează editarea prin concurs a manualului Fizică Astronomie cl a XII-a

La momentul actual pentru realizarea prevederilor curriculare profesorii pot folosi și alte surse didactice inclusiv conspecte de reper surse WEB

103G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

B i b l i o g r a fi e

1 M Bocoș Instruirea interactivă Repere pentru reflecţie și raţiune Presa Universitară Clujeană Cluj-Napoca 2002

2 M Bocoș F Ciomoș Didactica chimiei Colecţia Didactica pentru toţi Editura Euro-didact Cluj-Napoca 2002

3 T Bogdan Psihologia copilului și psihologia pedagogică București 19704 A Bolboceanu Particularităţile psihologice de vicircrstă și elaborarea obiectivelor icircnvăţă-

micircntului Icircn Obiective și finalităţi ale icircnvăţămicircntului preuniversitar Chișinău 19925 I Botgros Curriculum școlar proiectare implementare și dezvoltare Editura CEP

USM Chișinău 20076 I Botgros L Franțuzan Epistemologia conceptului de competenţă școlară Revista

Univers Pedagogic 2006 nr 2(10) p 3-77 I Botgros L Franțuzan Pedagogia interactivă ndash condiţie de bază icircn formarea compe-

tenţelor de cunoaștere știinţifică la liceeni Revista Univers Pedagogic 2006 nr 4 (12) p 36-39

8 Charles Temple Jeannie L Steele S Kurtism Meredith Aplicarea tehnicilor de dez-voltare a gicircndirii critice Ghidul IV Supliment al revistei Didactica Pro nr 2 (8) 2003

9 M Crăciun Psihologia educaţiei Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 200410 S Cristea Dicţionar de pedagogie Editura Litera Chișinău 200011 Curriculum școlar la Fizică Astronomie pentru clasele X-XII Știinţa Chișinău 201012 GHID metodologic de aplicare a programelor școlare pentru disciplinele opţionale Edu-

caţia pentru sănătate cl a XII Charmides Bistriţa 200513 M Hadicircrcă I Botgros Strategia de modernizare a curriculumului școlar Revista Uni-

vers Pedagogic nr 1 2010 pag 9-1614 E Joiţa Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii Iași 200715 S Marcus (coord) Competenţa didactică perspectiva psihopedagogică Editura ALL

Educaţional București 199916 M Minder Didactica funcţională Cartier Chișinău 200317 N Neacșu Teoria psihogenezei cunoștinţelor și operaţiilor intelectuale Editura Știin-

ţifică București 199218 A Neculau Reprezentările sociale ndash o nouă carieră Icircn Analele Știinţifice ale Universi-

tăţii Al I Cuza Iași Seria psihologie-pedagogie 2002 nr 119 C L Oprea Strategii didactice interactive Repere teoretice și practice Editura Didac-

tică și Pedagogică RA București 200820 D Sălăvăstru Psihologia educaţiei Editura Polirom Iași 200421 T Șutei A Ionescu Dezbateri educative cu elevii Editura Didactică și Pedagogică

București 199422 G Văideanu Educaţia la frontiera dintre milenii Editura Politică București 1988

104 Fizică Astronomie

23 U Șchiopu E Verza Psihologia vicircrstelor Ciclurile vieţii Editura Didactică și Pedago-gică București 1997

24 M Zlate Fundamentele psihologiei Partea a doua Editura Hyperion București 1991

25 M Zlate Introducere icircn psihologie Casa de Editură și Presă bdquoȘansardquo SRL București 1994

26 E Zoumlrgo Icircnvăţarea socială Editura Militară București 199427 Методика преподования физики Обшые вопросы Просвешение Москва 198128 Р И Малофеев Проблемное обучение физике в средней школе Просвещение

Москва 199329 В А Энгелгард Познание явлений жизни Москва 1984

A u t o r i

Ion BOTGROS doctor icircn științe fizico-matematice

conferențiar universitar IȘE (coordonator)

Viorel BOCANCEA doctor icircn pedagogie

conferențiar universitar Universitatea de Stat din Tiraspol

Victor CIUVAGA profesor grad didactic superior

Liceul Teoretic bdquoConstantin Stererdquo or Soroca

Victor PĂGIcircNU consultant

Ministerul Educației al Republicii Moldova

4 Fizică Astronomie

S u m a r

Prel i mi na r i i 5

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare 6 11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general 6 12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe competenţe și dezvoltarea personalităţii elevului 17 13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo 23

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare-evaluare 32 21 Tipologia și specificul tehnologiilor didactice 32 22 Strategii de evaluare 44

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice 55 31 Proiectarea didactică de lungă durată 55 32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare 75 33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe 79 34 Recomandări metodice de utilizare a echipamentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică 99

Bibl iog ra f ie 103

5G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ăFizică Astronomie

Preliminarii

Icircnvăţămicircntul secundar-general din R Moldova se află la o fază de dezvolta-re care vizează elaborarea unei noi generaţii de standarde educaţionale centrate pe competenţe iar modernizarea curriculumului școlar icircn acest aspect devine o etapă valoroasă pentru icircntregul sistem de icircnvăţămicircnt și mai ales pentru cadrele didactice implicate icircn acest proces

Reforma icircnvăţămicircntului secundar-general din R Moldova a icircnceput icircn anul 1996 și s-a soldat cu trecerea de la programele analitice tradiţionale la elaborarea curriculei școlare axate pe obiective educaţionale clasificate icircn obiective genera-lecadru și de referinţă Astfel activitatea pedagogică a fost centrată pe obiective pedagogice iar demersul didactic proiectat icircn baza obiectivelor a vizat formarea de cunoștinţe capacităţi și atitudini necesare elevului

Icircn anul 2003 are loc perfecţionarea curriculei școlare pentru treapta primară iar icircn anul 2006 pentru treapta gimnazială și liceală de icircnvăţămicircnt prin optimi-zarea obiectivelor generalecadru iar cele de referinţă au fost structurate pe trei nivele cunoaștere icircnţelergereaplicare și integrare

Icircn așa fel reforma realizată picircnă acum prin elaborarea și modernizarea curri-culumului școlar a avut semnificaţia unei căi de raţionalizare a acţiunii pedago-gice icircn ceea ce privește formarea intelectuală și afectivă a celui educat ţinicircnd icircn vizor valorificarea potenţialului individual al fiecărui elev Dar experienţa educa-ţională a demonstrat că axarea pe obiective educaţionale a condus la o focalizare excesivă a activităţilor de predare-icircnvăţare pe domeniul cognitiv la nivel de me-morare și ca rezultat acţiunile didactice devin limitate

Formarea integrală a personalităţii elevului este determinată de cele trei do-menii stabilite de psihologie domeniul cognitiv domeniul afectiv și cel psihomo-tor Atingerea acestui nivel de dezvoltare a elevului este posibil prin reorientarea modernizăriiperfecţionării sistemului educaţional comuticircnd accentul pe achizi-ţii finale axate pe formarea competenţelor școlare specifice disciplinei respective

Punerea accentului icircn reforma curriculară actuală pe formarea competenţelor asigură dezvoltarea integrală a elevului deoarece competenţa integrează optim structurile superioare ale personalităţii cognitiv afectiv și psihomotor

Manifestarea competenţei icircnseamnă mobilizarea cunoștinţelor respective specifice fizicii și a unor scheme de acţiune exersate anterior icircn diverse situaţii similare sau relevante icircn care se pun icircn acţiune toate resursele selectate la locul și timpul potrivit

Astfel s-a conturat un model de proiectare a curriculumului școlar capabil să asigure focalizarea actului didactic pe achiziţii finale ale icircnvăţării accentuarea demersurilor acţionale icircn formarea personalităţii elevului icircn raport cu interesele și aptitudinile elevului și cu așteptările societăţii

6 Fizică Astronomie

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare

11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general

Centrarea proiectării curriculare pe obiective educaţionale a devenit nesatisfă-cătoare icircn raport cu scopurile și finalităţile pe care le pune societatea contempora-nă icircn faţa școlii dar și cu tendinţele manifestate la nivel european

Din aceste considerente tendinţele actuale de modernizare sugerează anumite direcţii și anume

ndash comutarea accentului dinspre finalităţi bazate pe obiective educaţiona-le spre finalităţi bazate pe competenţe școlare

ndash comutarea dinspre un curriculum fragmentat și divizat spre un curri-culum integralizat

Astfel icircn anul 2010 are loc modernizarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe

Ca model pedagogic curriculumul modernizat este centrat pebull achiziţiile finale ale icircnvăţării ndash competenţe specifice disciplinei

școlarebull dimensiunile acţionale ale activităţii de formare a personalităţii

elevuluibull cerinţele școlii icircn raport cu interesele aptitudinile elevului și cu

așteptările socialePentru un sistem de icircnvăţămicircnt deschis aflat icircn proces de dezvoltare și apro-

fundare a reformelor cum este sistemul de icircnvăţămicircnt din R Moldova conceptul de competenţă oferă o cale sigură de dezvoltare și modernizare a curriculei școlare deoarece acestea integrează icircn structuri superioare domeniile cognitiv psihomo-tor și atitudinal combină obiectivele pedagogice cu cele sociale și culturale vizicircnd pregătirea elevilor pentru viaţa socială

Icircn educaţie termenul de competenţă a migrat dinspre domeniul profesional-tehnic iar orientarea icircn icircnvăţămicircnt spre formarea de competenţe școlare s-a pro-dus icircn aniirsquo 70 ai secolului al XX-lea icircn SUA icircn procesul studierii experienţei de lucru a profesorilor Acest concept a fost introdus de Noam Chomsky icircn anul 1965 și definit ca aptitudinea de a produce și icircnţelege un număr infinit de enunţuri

7G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

reguli principii acţiuni moduri sau modele practice de a se comporta strategii preferenţiale sau stiluri productive icircn profesie [15]

Icircn R Moldova conceptul de competenţă se utilizează din 1996 odată cu refor-ma icircnvăţămicircntului secundar-general care prevedea elaborarea Curriculumului Naţional la nivel de cunoștinţe capacităţicompetenţe și atitudini Termenul de capacitate a intrat icircn scurt timp icircn uz deţinicircnd primul loc icircn toate activităţile de proiectare și realizare a procesului educaţional care avea ca finalitate o evaluare de tipul examen de capacitate

Definiţiile conceptului de competenţă școlară icircn literatura de specialitate sicircnt foarte diverse astfel icircncicirct există și o unitate de păreri dar și abordări mai specifice ale acestui concept

Pentru orice domeniu de activitate bdquocompetenţa reprezintă condiţia care asi-gură eficienţa activităţii umane iar exersarea eficace a activităţii are loc icircn baza comportamentului care este o funcţie de o serie de icircnsușiri caracteristice icircntregii structuri de interiorizare a individuluirdquo [15]

Icircn continuare vom prezenta cicircteva definiţii comparative ale conceptului de competenţă școlară

ndash Competenţa școlară reprezintă un ansamblu de capacităţi organizate pentru o acţiune sau o serie de acţiuni observabile și măsurabile care rezolvă o situaţie concretă din viaţa cotidiană (UNESCO 2002)

ndash Competenţa este mobilizarea unui ansamblu de resurse icircn vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii-problemă (X Roegiers) [16]

ndash Competenţa școlară este un ansamblusistem integrat de cunoștinţe capacităţi deprinderi și atitudini dobicircndite de elev prin icircnvăţare și mobilizate icircn contexte specifice de realizare adaptate vicircrstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia icircn vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta icircn viaţa reală [11]

Analizicircnd conceptul de competenţă elaborat de către cercetătorul belgian X Roegiers s-a evidenţiat că el este constituit din două noţiuni de bază resursele interne și situaţia semnificativă

Resursele interne ale elevului sicircnt determinate dendash abilităţi cognitive - disponibilităţile intelectuale ale individuluindash abilităţi practice - deprinderile de a realiza activităţi de ordin practicndash valori - suma calităţilor deosebite ale elevuluindash motivaţii - factorii ce determină elevul să acţioneze și să urmărească

anumite scopuriResursele interne includ cunoștinţe capacităţi priceperi deprinderi și atitu-

dini dobicircndite de elev icircn cadrul procesului educaţional

8 Fizică Astronomie

Cunoștinţele reprezintă produsele cunoașterii elevului obţinute icircn cadrul pro-cesul educaţional

Capacităţile sicircnt dezvoltate icircn procesul formării sistemului de cunoștinţe și reprezintă starea de potenţialitate intelectuală a elevului

Deprinderile reprezintă obișnuinţe caracterizate prin execuţii rapide care conduc la optimizrea activităţilor

Priceperea icircn aspect pedagogic este definită ca o capacitate simplă situată la limita deprinderilor Priceperea se dobicircndește pe baza achiziţionării mai multor deprinderi dar spre deosebire de deprinderi priceperile pot fi mai puţin riguroa-se și mai puţin stringent organizate ele fiind flexibile pentru aplicare icircn diverse situaţii

Atitudinea demonstrează modul icircn care se raportează cineva faţă de obiectele și valorile mediului icircnconjurător

Icircn procesul cunoașterii știinţifice elevii icircși dezvoltă capacităţile intelectuale iar ca rezultat icircși formează un ansamblu de cunoștinţe atitudini și deprinderi la diferite discipline de studiu Toate icircmpreună reprezintă resursele interne achiziţio-nate de elevi icircn cadrul procesului educaţional (natural și social)

Situaţia semnificativă este constituită dintr-o serie de situaţii-problemă icircn care se mobilizează un ansamblu de resurse interne și externe pentru rezolvarea ei icircntr-o durată icircndelungată de timp

Icircn mediul educaţional situaţia semnificativă este modelată de profesor și simi-lară realităţii Icircn mediul social situaţia semnificativă există real

O situaţie semnificativă poate fi caracterizată prin [6]bull antrenarea elevului icircn utilizarea unor cunoștinţe care cer a fi exersate

prin experienţa propriebull utilizarea diverselor cunoștinţe dintr-un anumit domeniu icircn contexte

noibull explorarea cunoștinţelor din domenii diferitebull structurarea cunoștinţelor icircn baza unei gicircndiri epistemologicebull stabilirea relaţiilor dintre teorie și practicăbull evidenţierea aportului diverselor cunoștinţe disciplinare icircn rezolvarea

unor probleme complexebull identificarea raportului icircntre ceea ce cunoaște și ceea ce va trebui să

mai icircnveţePh Perrenoud menţionează că o bdquocompetenţă nu rezidă icircn resurse ci icircn mobi-

lizarea acestor resurse Competenţa mobilizează anumite savoir-dire savoir-faire și savoir-ecirctrerdquo

Mobilizarea unui ansamblu de resurse se realizează icircn cadrul unei anumite situaţii semnificative

9G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Deci pentru ca un elev să-și formeze o competenţă este necesar ca elbull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de

sarcina propusă spre rezolvare la finalbull să-și dezvolte deprinderi și abilităţi de a utiliza cunoștinţele icircn anumi-

te situaţii simple pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea cunoștinţelor obţinute

bull să rezolve diferite situaţii-problemă conștientizicircnd cunoștinţele func-ţionale icircn viziune proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care reprezintă anumite probleme din viaţa cotidiană manifesticircnd comportamente și atitudini adică demonstricircnd competenţa

O competenţă școlară are următoarele caracteristici [16]bull Mobilizarea unui ansamblu de resurse Competenţa se bazează mai

icircnticirci pe ansamblul de resurse integrate care reprezintă un volum de cunoștinţe și care vor fi utilizate de elev la rezolvarea unor situaţii semnificative

bull Caracter finalizat resursele sicircnt mobilizate pentru crearea unui pro-dus efectuarea unei acţiuni rezolvarea unei probleme etc

bull Apartenenţa unui ansamblu de situaţii-problemă mobilizarea are loc icircn cadrul unui ansamblu de situaţii bine determinate

bull Caracter disciplinar interdisciplinar și transdisciplinar capacităţile au un caracter transversal pe cicircnd competenţele au un caracter disci-plinar interdisciplinar și transdisciplinar

bull Caracter evaluabil competenţa poate fi măsurată cu claritatea rezol-vării unei situaţii semnificative și cu calitatea rezultatului

Necesitatea de a proiecta forma și dezvolta competenţe icircn cadrul procesului educaţional este astăzi unanim acceptată și privită ca imperioasă icircn majoritatea sis-temelor de icircnvăţămicircnt Specialiștii Uniunii Europene din Comisia pentru Educaţie au formulat următoarele obiective specifice icircnvăţămicircntului secundar-general

bull ameliorarea nivelului de competenţă a personalului didacticbull dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe-cheiebull deschiderea icircnvăţămicircntului către social și funcţionalbull creșterea atractivităţii educaţiei [13]

Icircn acest context Comisia Europeană enunţă finalităţile educaţiei care trebuie asigurate pe parcursul școlarizării prezentate icircntr-un sistem de opt domenii de competenţe-cheie

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternăbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

10 Fizică Astronomie

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionalebull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe interpersonale interculturale și civicebull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorilebull Competenţa antreprenorială

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternă ndash Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gicircnduri sentimente și fapte pe cale orală și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) și de a interacţiona icircntr-un mod adecvat icircn cadrul icircntregii game a contextelor sociale și culturale

bull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină ndash Se bazează pe abilitatea de a icircnţelege de a exprima și de a interpreta gicircnduri sentimente și fapte aticirct pe cale orală cicirct și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) icircntr-o gamă potri-vită de contexte sociale conform nevoilor sale individuale Comunicarea icircntr-o limbă străină apelează și la abilităţile de mediere și icircnţelegere culturală

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologii ndash Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna scădea icircmulţi și icircmpărţi mental sau icircn scris pentru a rezolva o gamă de probleme icircn situaţii de viaţă Alfabetizarea știinţifică se referă la abilitatea și dorinţa de a utiliza cunoștinţele și metodolo-gia menită să explice lumea naturală Competenţa icircn tehnologie este văzută ca icircnţelegere și aplicare a acelor cunoștinţe și metode icircn stare să modifice cadrul natural ca răspuns la nevoile și doleanţele elevilor

bull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionale ndash Competenţa digi-tală implică utilizarea mijloacelor electronice icircn funcție de nevoile personale Aceste competenţe implică gicircndirea logică și critică abilităţi de management al informaţiei și abilităţi dezvoltatate de comunicare

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţi ndash bdquo A icircnvăţa să icircnveţirdquo cuprinde disponibili-tatea de a organiza și de a reglementa propria icircnvăţare aticirct individual cicirct și icircn grup abilitatea de a organiza eficient timpul de a rezolva probleme de a achi-ziţiona a procesa a evalua și a asimila noi cunoștinţe de aplicare a acestora icircntr-o varietate de contexte

bull Competenţe interpersonale interculturale și civice ndash Competenţele de relaţio-nare interpersonale cuprind toate formele comportamentale care pot fi stăpicircnite de un individ ca să fie capabil să participe eficient și constructiv la viaţa socială să rezolve conflictele Abilităţile interpersonale sicircnt necesare pentru interacţiu-nea efectivă icircn mod individual și icircn grup utilizate icircn domenii diferite

bull Competenţa antreprenorială ndash Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă care cuprinde aticirct capacitatea de a introduce schimbări cicirct și abilitatea de a le primi sprijini și adapta la inovaţia adusă de factorii externi

11G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Antreprenoriatul implică asumarea responsabilităţile pentru acţiunile cuiva pozitive și negative dezvoltarea unei viziuni strategice stabilirea obiectivelor și realizarea lor precum și motivaţia de a reuși

bull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorile ndash Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei exprimării creative a ideilor expe-rienţelor și emoţiilor prin intermediul diferitelor medii incluzicircnd muzica ex-presia corporală literatura și artele plastice

Aceste competenţe au fost luate ca bază pentru icircnvăţămicircntul secundar-gene-ral din R Moldova Astfel sistemul de competenţe transversale-cheie stabilit este următorul

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţa de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe acţional-strategicebull Competenţe de autocunoașptere și autorealizarebull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-

municaţionale (TIC)bull Competenţe interpersonale civice și moralebull Competenţe culturale interculturale (de a recepta și a crea valori)bull Competenţe antreprenoriale

Competenţele transdisciplinare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt sicircnt des-cifrate astfel

1) Competenţe de icircnvăţarede a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe de a stăpicircni metodologia de integrare a cunoștinţelor de

bază despre natură om și societate icircn scopul satisfacerii nevoilor și acţionării pentru icircmbunătăţirea calităţii vieţii personale și sociale

2) Competenţe de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţe de a comunica argumentat icircn limba maternălimba de

stat icircn situaţii reale ale vieţiibull Competenţe de a comunica icircntr-un limbaj știinţific argumentatbull Competenţe de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-

ţii reale ale vieţii3) Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

bull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-ţii reale ale vieţii

12 Fizică Astronomie

4) Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiebull Competenţe de a organiza activitatea personală icircn condiţiile tehno-

logiilor aflate icircn permanentă schimbarebull Competenţe de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din

domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile sale

bull Competenţe de a propune idei noi icircn domeniul știinţific5) Competenţe acţional-strategice

bull Competenţe de a-și proiecta activitatea de a vedea rezultatul final de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii

bull Competenţe de a acţiona autonom și creativ icircn diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului

6) Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-municaţionale (TIC)bull Competenţe de a utiliza icircn situaţii reale instrumentele cu acţiune

digitalăbull Competenţe de a crea documente icircn domeniul comunicativ și infor-

maţional și a utiliza serviciile electronice inclusiv reţeaua Internet icircn situaţii reale

7) Competenţe interpersonale civice moralebull Competenţe de a colabora icircn grupechipă a preveni situaţii de con-

flict și a respecta opiniile semenilor săibull Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică solidaritate și coe-

ziune socială pentru o societate non-discriminatoriebull Competenţe de a acţiona icircn diferite situaţii de viaţă icircn baza normelor

și valorilor moral-spirituale8) Competenţe de autocunoaștere și autorealizare

bull Competenţe de gicircndire critică asupra activităţii sale icircn scopul auto-dezvoltării continue și autorealizării personale

bull Competenţe de a-și asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă

bull Competenţe de a se adapta la condiţii și situaţii noi9) Competenţe culturale interculturale (de a recepta și de a crea valori)

bull Competenţe de a se orienta icircn valorile culturii naţionale și a culturi-lor altor etnii icircn scopul aplicării lor creative și autorealizării perso-nale

bull Competenţe de toleranţă icircn receptarea valorilor interculturale

13G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

10) Competenţe antreprenorialebull Competenţe de a stăpicircni cunoștinţe și abilităţi de antreprenoriat icircn

condiţiile economiei de piaţă icircn scopul autorealizării icircn domeniul antreprenorial

bull Competenţa de a-și alege conștient viitoarea arie de activitate profe-sională

La nivelul unităţii școlare tipologia competenţelor rezidă icircnbull competenţe generalebull competenţe intertransdisciplinarebull competenţe specificebull subcompetenţe

Competenţele generale sicircnt specifice icircntregii școlarităţi și vizează finalităţile proceselui educaţional stipulate icircn Standardele educaţionale

Competenţe intertransdisciplinare (transversale) sicircnt specifice pentru cicircteva domenii de studiu șisau unei arii curriculare de exemplu fizica biologia chi-mia

Competenţele specifice sicircnt caracteristice unei discipline școlareSubcompetenţele sicircnt componentele competenţelor specifice care se formează

icircn cadrul unei disciplineAșadar pentru proiectarea curriculumului disciplinar de fizică din pers-

pectiva competenţelor școlare este necesar de defint două tipuri de competenţe a) competenţa generală b) sistemul de competenţe specifice

Competenţa generală are au un grad icircnalt de generalitate și complexitate și se formează pe toată durata școlarizării la bdquoȘtiinţerdquo bdquoFizicărdquo bdquoBiologierdquo bdquoChimierdquo etc

Competenţele specifice disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţa generală ele se formează pe durata fiecărui an de icircnvăţămicircnt reprezenticircnd etape de forma-re a competenţei generale

Competenţa generală prezentată icircn curriculum de Fizică este Competenţa de cunoaștere știinţifică care reprezintă bdquoun ansamblu integrat de resurse interne ale elevului comune disciplinelor școlare bdquoBiologiardquo bdquoFizicardquo bdquoChimiardquo axate pe interacţiuni ale raţionamentului dialectic gicircndirii epistemologice utilizării adec-vate a limbajului știinţific și realizate prin comportamente adecvate icircn vederea rezolvării unor situaţii semnificative modelate pedagogic

Competenţa de cunoaștere știinţifică este constituită din patru componentebull Competenţa intelectualăbull Competenţa metodologică

14 Fizică Astronomie

bull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa atitudinalăcomportamentală

bull Competenţa intelectuală Vizează formarea unui sistem de cunoștinţe fun-damentale de origine teoretică și practică specifice activităţii de cunoaștere a elevului care asigură dezvoltarea capacităţilor superioare ale gicircndirii

bull Competenţa metodologică Cuprinde un sistem de metode de cunoaștere em-pirică și teoretică de cercetare experimentală a unor procese fenomene legi prin tehnologii didactice activeparticipative icircn scopul formării-dezvoltării intelectuale a elevilor

bull Competenţa de comunicare știinţifică Se referă la stăpicircnirea unui limbaj știinţific scris și oral icircn procesul dezvoltării capacităţilor superioare ale gicircndi-rii Limbajul știinţific este o formă de exprimare a ideilor iar formarea lui este determinată de dezvoltarea abilităţilor cognitive

bull Competenţa atitudinalăcomportamentală Reprezintă aticirct procesul de for-mare ndash ca activitate didactice de cunoaștere cicirct și produsul ndash ca sistem de cunoștinţe fundamentale și metodologice ce contribuie la formarea anumitor atitudini și comportamente care se manifestă la elevi icircn rezolvarea a diverse situaţii semnificative

Aceste patru competenţe transversale reprezintă finalităţile generale ale disci-plinelor școlare de la aria bdquoMatematică și Știinţerdquo Competenţele interdisciplinare stabilite și caracterizate mai sus pentru aria curriculară bdquoMatematică și Știinţerdquo servesc drept suport pentru determinarea competenţelor specifice disciplinelor școlare Aceste competenţe se coraportează direct cu conţinuturile știinţifice spe-cifice unui anumit domeniu

Competenţele specifice disciplinei Fizica sicircntbull Competenţa de achiziţii intelectualebull Competenţa de investigaţie știinţificăbull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa de achiziţii pragmaticebull Competenţa de protecţie a mediului ambiant

1 Competenţa de achiziţii intelectuale specifice fizicii constă icircn asimilarea de către elevi a unui bagaj informaţional știinţific specific fizicii care va contri-bui la dezvoltarea capacităţilor de cunoaștere Dobicircndirea instrumentelor și a tehnicilor intelectuale va asigura formarea unei autonomii cognitive a celui educat cu ajutorul căreia acesta va putea opera icircn diferite situaţii de viaţă

Indicatoriibull posedarea unui sistem de cunoștinţe fundamentale

15G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull manifestarea unui raţionament axat pe principiile cunoașterii știinţifice

bull rezolvarea unor probleme cu conţinut specific fiziciibull exersarea cunoștinţelor fundamentale icircn diverse situaţii reale respective

2 Competenţa investigaţională Realizarea activităţilor investigaţionale de către elevi contribuie la stimularea interesului faţă de cunoașterea știinţifică a dis-ciplinei bdquoFizicărdquo Cercetarea experimentală a unor procese fenomene legi va conduce la formarea anumitor atitudini exteriorizate prin comportamente

Indicatoriibull manifestarea unui spirit știinţific de observarebull planificarea unei cercetări (experimentale și teoretice)bull efectuarea unei cercetări experimentale și a unui experiment imagina-

tivbull soluţionarea unor situaţii-problemă și situaţii semnificative

3 Competenţa de comunicare icircn limbaj știinţific al fizicii Limbajul articulat este singurul sistem de transmitere a unei informaţii esenţializate rezultată din cunoaștere și creativitate Gicircndirea este indisolubil legată de limbaj ea nu poate fi dezvoltată icircn afara limbajului Prin limbaj gicircndul se formează se for-mulează și se dezvoltă continuu

Indicatoriibull angajarea icircn discuţii constructive asupra unor probleme din natură

utilizicircnd terminologia știinţificăbull expunerea liberă și coerentă a informaţiei știinţifice icircn scris și oralbull argumentarea știinţifică a rezultatelor obţinute experimentalbull realizarea unei comunicări știinţifice

4 Competenţa de protecţie a mediului ambiant La momentul actual educaţia are un rol primordial icircn restabilirea raporturilor armonioase dintre om și na-tură Educaţia oferă perspective de icircmbunătăţire a calităţii mediului ambiant prin formarea la liceeni a spiritului ecologic Astfel cunoașterea de către elevi a regulilor și normelor de comportament icircn natură valorificarea naturii for-marea de atitudini și comportamente faţă de aceasta va contribui la protecţia resurselor naturale și a mediului ambiant

Indicatoriibull identificarea problemelor de mediu din localitate regiune ţară pe pă-

micircnt apărute icircn rezultatul proceselor tehnologicebull respectarea normelor unui comportament civilizat de protecţie a me-

diului ambiant

16 Fizică Astronomie

bull angajarea conștientă icircn activităţi de protecţie a mediului ambiant la nivel local

bull valorificarea consecinţelor degradării mediului ambiant pentru natu-ră societate și sănătatea personală

Subcompetenţele disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţele specifice fiind niște componente ale acestora care se formează pe parcursul claselor liceale de icircnvăţămicircnt Subcompetenţele sicircnt racordate conţinutului știinţific din fiecare capitol icircn concordanţă cu rolul și aplicaţiile practice icircn viaţa cotidiană Icircn baza lor profesorul formulează obiectivele operaţionale la lecţiile respective selecticircnd și particularizicircnd (diversificicircnd) după caz sarcinile de icircnvăţare asociate conţinutu-rilor icircn scopul asigurării progresului școlar al tuturor elevilor

Prezentăm icircn continuare componentele structurale ale curriculumului școlar de fizică elaborat icircn baza competenţelor

PreliminariiI Concepţia didactică a disciplineiII Competenţe-cheietransversaleIII Competenţe-cheietransversale și competenţe transdisciplinare

pe trepte de icircnvăţămicircntIV Competenţe specifice ale disciplineiV Repartizarea temelor pe clase și unităţi de timpVI Subcompetenţe conţinuturi activităţi de icircnvăţare și evaluare pe clase

Clasa

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de icircnvăţare și evaluare (recomandate)

VII Strategii didactice orientări generaleVIII Strategii de evaluare (1-2 pag)

Recomandări bibliografice

17G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe com- petenţe și dezvoltarea personalităţii elevului

Dezvoltarea curriculumului școlar din perspectiva competenţelor impune noi finalităţi educaţionale care au ca punct de plecare profilul de formare a absolven-tului din icircnvăţămicircntul secundar-general

Profilul de formare a absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Cur-riculumului naţional și descrie așteptările faţă de absolvenţii icircnvăţămicircntului se-cundar-general la finele școlarităţii

Profilul absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-general presupune caracte-risticile următoare [13]

bull posedă atitudine binevoitoare faţă de ceilalţi oameni respectarea liber-tăţii și demnităţii lor

bull manifestă abilităţi de colaborare constructivăbull se implică icircn dezvoltarea unei societăţi democraticebull respectă legile obligaţiunile și responsabilităţile sale civicebull se percepe ca parte componentă a poporului său cetăţean percepe le-

găturile sale cu Europa și cu icircntreaga comunitate umanăbull respectă cultura poporului său deţine idei și reprezentări despre cul-

tura altor popoare manifestă atitudine respectuoasă fără prejudecăţibull manifestă atitudine responsabilă faţă de mediu și resursele naturale icircn

activitatea sa și viaţa cotidianăbull manifestă icircncredere icircn forţele proprii demnitate și spirit autocriticbull demonstrează responsabilitate pentru propria formarebull se orientează la valorile etice fundamentale icircn activitate și viaţa coti-

diană sacralitatea fiinţei umane refuz la violenţă libertate dreptate onestitate responsabilitate

bull demonstrează receptivitate față de valorile estetice icircși cultivă senti-mentul sublimului

bull valorifică modul sănătos de viaţă icircși dezvoltă corpul și spiritulbull demonstrează gicircndire sistemică creativă și critică deţine capacităţi de

autodezvoltarebull tinde să conceapă esenţa să descopere cauzele fenomenelor legăturile

dintre ele manifestă abilităţi și motive de icircnvăţarebull este capabil să-și găsească locul său icircntr-o lume icircn schimbare este

conștient de necesitatea de a munci pentru dezvoltarea sa și a societă-ţii este gata să-și caute un loc de muncă potrivit

18 Fizică Astronomie

Profilul absolventului se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate icircn legi și icircn alte documente de politică educaţională precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor de aceea considerăm necesar și oportun cunoașterea de către fiecare cadru didactic a particularităţilor de vicircrstă specifice elevilor de la treapta liceală

Adolescenţa este perioada conturării definitive a personalităţii stabilizării prin-cipalelor ei structuri psihice și de constituire a liniilor de perspectivă ale vieţii

Evoluţia intelectuală a adolescentului este determinată calitativ prin modali-tatea de rezolvare a sarcinilor iar cantitativ ndash prin viteza acesteia Este o perioadă de expansiune a operaţiilor psihice cu potenţial formativ al memoriei logice La această etapă de vicircrstă se dezvoltă imaginaţia reproductivă și creativă pe fundalul spiritului de observaţie [23] Dorinţa de a se afirma social sporește motivaţia in-trinsecă imaginaţia fiind o premisă a gicircndirii logice Se dezvoltă intens gicircndirea logico-abstractă divergentă și convergentă

Una dintre necesităţile adolescentului este bdquonevoia de cunoaștererdquo care poate fi satisfăcută datorită faptului că la această etapă inteligenţa generală a copilului se apropie de icircncheiere [21] Se consolidează structurile gicircndirii logico-formale capacitatea de interpretare și evaluare de planificare de anticipare spiritul critic și autocritic Se dezvoltă caracterul de sistem al gicircndirii dar și unele instrumente ale activităţii intelectuale capacitatea de argumentare și contraargumentare ca-pacitatea de demonstrare capacitatea de elaborare a unor ipoteze

Adolescenţii sicircnt capabili de a prelucra eficient informaţia graţie bdquointelectuali-zării memorieirdquo [4 p 8-10] Astfel icircn această perioada are loc o acumulare activă de cunoștinţe iar datorită intelectualizării memoriei informaţia se reţine și se reproduce utilizicircndu-se pe larg gicircndirea

M Crăciun stabilește patru caracteristici ale gicircndirii adolescentuluindash gicircndirea critică ndash ideile celorlalţi sicircnt puse icircn discuţie și sicircnt luate icircn

calcul ideile alternative De asemenea elevii pot să prevadă consecinţe-le alegerii unei alternative

ndash gicircndirea abstractă ndash reprezintă capacitatea de a raţiona logic asupra unor probleme abstracte și deschide calea spre operare asupra unor probleme de ordin social sau ideologic

ndash multidimensionalitatea ndash este capacitatea de a analiza problemele din mai multe unghiuri de vedere

ndash relativismul ndash se pun la icircndoială afirmaţiile celorlalţi și nu se acceptă faptele sau adevărurile absolute [9 p21]

Gicircndirea știinţifică se deosebește de cea obișnuită prin mecanismul de orga-nizare Astfel la adolescenţi sicircnt prezente toate premisele de vicircrstă necesare dez-voltării gicircndirii știinţifice care va conduce la formarea competenţei de cunoaștere știinţifică cheie a disciplinei școlare bdquoFizicărdquo Iar creaţia știinţifică este bdquorezultatul

19G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

instinctului nostru al tendinţei de a satisface necesitatea nativă de a cunoaște a clarifica a face ordine icircn haosul necunoașterii care ne icircnconjoarărdquo [29 p 80] Cunoștinţele adolescentului ideile și noţiunile elaborate pe baza judecăţilor legi-lor știinţifice pe care le-a asimilat bdquose icircncheagă icircntr-un sistem unitar de vederirdquo faţă de realitatea icircnconjurătoare [3] Formarea concepţiei știinţifice este condiţio-nată de activitatea cadrului didactic care trebuie să valorifice conţinutul obiec-tivelor de icircnvăţămicircnt icircn sensul formării unui sistem unitar de idei generale cu referire la fenomenele naturii

Operaţiile gicircndirii sicircnt transformări mentale ale obiectelor și fenomenelor care nu pot fi prelucrate decicirct prin intermediul limbajului

ndash analiza (desfacerea icircntregului icircn părţi componente)ndash sinteza (refacerea icircntregului necesitatea utilizării limbajului)ndash comparaţia (relevarea asemănărilor și a deosebirilor dintre obiectele

gicircndirii pe baza unui criteriu)ndash abstractizarea (reţinerea unor icircnsușiri prin renunţarea la altele)ndash generalizarea (formarea claselor pe obiecte și forme presupune inter-

venţia limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semni-ficaţiilor corespunzătoare)

ndash concretizarea (determinarea caracteristicilor) [26]Rezolvarea de probleme care include procesele de mobilizare a resurselor psi-

ho-nervoase pentru depășirea obstacolului cognitiv este regimul icircn care func-ţionează de regulă gicircndirea ndash imposibilă icircn lipsa verbalizări și prezentă pe tot parcursul activităţiilor educaţionale realizate de adolescent punerea de probleme emiterea ipotezelor icircntocmirea planului mental

Ca factor cognitiv intelectual al icircnvăţării și al reușitei școlare memoria este importantă din unghiul de vedere al tuturor proceselor implicate [24 p 365] Me-moria ca proces psihic de cunoaștere prezintă caracteristici și proprietăţi aparte Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psi-hice ceea ce influenţează dezvoltarea funcţiilor psihice de cunoaștere De cele mai dese ori elevii la vicircrsta adolescenţei continuă să icircnveţe ei sicircnt nevoiţi să re-nunţe la icircnvăţarea pe de rost a materiei cu ajutorul repetărilor continue Odată cu complicarea proceselor de icircnvăţare și dezvoltarea capacităţilor intelectuale elevii icircncep să transforme textul sau materia studiată simplificicircnd memorizarea și re-producerea acesteia icircnsușind astfel diverse modalităţi mnemice Reproducicircnd materia de studiu majoritatea adolescenţilor redau sensul ei

Icircn adolescenţă se dezvoltă activ memoria logică voluntară și intermediară Pe fonul memoriei logice icircncetinește dezvoltarea memoriei mecanice fapt care se soldează cu un șir de efecte negative de exemplu la icircnsușirea obiectelor noi de studiu se majorează și volumul de informaţie care necesită a fi asimilat mecanic Astfel icircn legătură cu această tendinţă de dezvoltare mulţi adolescenţi se plicircng de

20 Fizică Astronomie

o insuficienţă a memorie iar frecvenţa acestor plicircngeri este chiar mai icircnaltă decicirct la școlarul mic

Odată cu vicircrsta se schimbă și coraportul dintre gicircndire și memorie Studiul proceselor mnemice la adolescenţi a stabilit că gicircndirea determină particularită-ţile de memorizare

Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psihice ceea ce influenţează activităţile psihice de cunoaștere Astfel icircn preado-lescenţă și adolescenţă valoarea productivităţii memorizării involuntare scade mărindu-se procentual memoria voluntară

Pe baza cercetărilor teoretico-practice s-a constatat că activitatea intelectuală interesul pentru conţinutul știinţific și procesul de cunoaștereicircnvăţăre sicircnt in-dispensabile dezvoltării intelectuale și reușitei școlare La unii elevi cu nereușită școlară se evidenţiază un nivel intelectual icircnalt dar o motivaţie negativă care nu le permite realizarea posibilităţilor intelectuale [17]

Unii profesori interpretează motivaţia ca pe un fenomen complex și greu de icircnţeles și dacă acesta este icircnţeles oricum este greu de motivat elevii bdquoAș vrea să știu ce conduce elevul spre performanţă Acel ceva l-aș da elevilor mei și mie icircn-sumirdquo [25]

Pe baza celor expuse mai sus putem deduce că evoluţia cognitivă icircn perioada adolescenţei include

bull prelucrarea eficientă a informaţiei știinţifice datorită unei dezvoltări mai avansate a proceselor psihice și anumendash dezvoltarea gicircndirii logico-abstracte divergente și convergentendash sporirea dezvoltării memoriei logice faţă de memoria mecanicăndash dezvoltarea mai avansată a imaginaţiei pe fundalul dezvoltării spiri-

tului de observaţiendash consolidarea structurilor gicircndirii logico-formale a capacităţilor de

interpretare și evaluare de planificare de anticipare a spiritului cri-tic și autocritic

ndash formarea caracterului de sistem al gicircndiriibull prezenţa tuturor premiselor necesare dezvoltării gicircndirii știinţificebull necesitatea integralităţii icircn cunoaștere și realizarea activităţilor de

cunoaștere prin acţiuni activebull mobilizarea gicircndirii este condiţionată de obstacolul cognitiv

Icircn baza studiului analitic privind dezvoltarea cognitivă a elevilor de vicircrstă adolescentă s-a determinat existenţa obiectivă a caracterului de sistem al gicircn-dirii al raţionamentului logico-abstract care necesită realizarea activităţilor de cunoaștere prin acţiuni active și interactive Astfel putem concluziona că la elevii de vicircrstă liceală sicircnt prezente toate premisele care favorizează formarea de compe-

21G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tenţe școlare icircn general și icircn special formarea competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo competenţa de achiziţii intelectuale competenţa de investigaţie știinţifică competenţa de comunicare știinţifică competenţa de achiziţii pragmatice compe-tenţa de protecţie a mediului ambiant

Capacităţile atitudinile competenţelor și valorilor vizate de profilul de forma-re a absolventului au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele icircnvăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum

Trecerea de la un curriculum centrat pe obiective pedagogice la un curriculum bazat pe competenţe școlare solicită proiectarea unui model pedagogic Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe poate fi reprezentat schematic astfel [13]

Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe

22 Fizică Astronomie

Așadar demersul de dezvoltare a curriculumului școlar icircn termeni de com-petenţe solicită următoarea construcţie a finalităţilor icircn icircnvăţămicircntul secundar-general

1) Elevul cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii2) Profilul de formare a absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-gene-

ral conceput icircn raport cu idealul educaţional și cu nevoile sale de for-mare

3) Sistemul de principii și de valori ale educaţiei angajate icircn acest scop4) Sistemul de competenţe-cheie transversaletransdisciplinare stabilite

pe trepte de icircnvăţămicircnt care să se regăsească icircn profilul de formare5) Sistemul de competenţe generalepe arii curriculare care derivă din

competenţele-cheie stabilite ca standarde educaţionale6) Sistemul de competenţe specificepe discipline școlare [13]

Acest model a determinat finalităţile proiectate icircn termeni de competenţe care vor asigura articularea tuturor componentelor curriculare angajate icircn acţiunea integrată de predare-icircnvăţare-evaluare a propriei paradigme curriculare

Icircn scopul argumentării necesităţii trecerii de la un curriculum axat pe obiecti-ve pedagogice la un curriculum centrat pe elev pe formarea-evaluarea de compe-tenţe vom utiliza următorul raţionament logic

a Misiunea școlii este să formeze cetăţeni productivib Pentru a fi un cetăţean productiv individul trebuie să fie icircnzestrat pe

parcursul școlarităţii cu un ansamblu de competenţe-cheie care să-i permită să icircndeplinească sarcini semnificative din viaţa reală

c Din aceste considerente școala trebuie să formeze elevilor competenţe necesare icircn viaţa reală adică să-i icircnveţe să icircndeplinească eficient anu-mite sarcini pe care le vor realiza și icircn afara școlii

d Pentru a determina reușita elevilor icircn viaţă școala trebuie să-i pună icircn condiţii de instruire și evaluare autentică și să verifice icircn permanenţă gradul de formare al competenţelor

Avantajele curriculumului bazat pe competenţendash furnizează procesului de icircnvăţămicircnt direcţii mai clare de formare-dez-

voltare a personalităţii elevuluindash sugerează o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a

competenţelor școlarendash se racordează la nevoile de formare ale elevului și la cerinţele vieţii so-

cialendash schimbă misiunea școlii icircn condiţiile societăţii bazate pe cunoaștere

23G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash icircnzestrează elevii pe parcursul școlarităţii cu un ansamblu de compe-tenţe funcţionale care le va permite icircndeplinirea unor sarcini semnifi-cative din viaţa reală

ndash focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevuluindash ca punct de plecare este profilul de formare al absolventului din icircnvă-

ţămicircntul secundar generalndash sprijină valorile promovate de școala contemporanăndash are deschidere spre conţinuturi pluri- inter- și transdisciplinarendash raportează achiziţiile dobicircndite de către elev icircn contexte concretendash sporește libertatea profesoruluindash evaluarea devine formativă la fiecare etapă a icircnvăţăriindash oferă elevului libertate icircn manifestarea și valorificarea propriului in-

telectndash reflecta așteptările sociale referitoare la ceea ce va ști va ști să facă și

cum va fi elevul la o anumită treaptă de icircnvăţămicircnt icircntr-un anumit do-meniu de studii

Icircn acest context G Văideanu menţionează bdquonimeni nu mai consideră astăzi satisfăcătoare soluţia icircmprospătării programelor prin reduceri și adăugări de teme icircn care vor trebui selecţionate și organizate valorile știinţifice pentru a fi puse icircn lucru icircn vederea formării unei gicircndiri caracterizate prin receptivitate flexibilita-te creativitaterdquo [22 p11] Acest adevăr pedagogic ghidează practica educaţională spre necesitatea de formare a competenţelor școlare

13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo

Perfecţionarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe prevede cen-trarea acestuia pe următoarele cerinţe

ndash pe achiziţiile finale ale icircnvăţăriindash pe dimensiunile funcţionaleacţionale icircn formarea personalităţii

elevuluindash pe definirea clară a ofertei școlii icircn raport cu interesele aptitudinile

elevului și așteptările societăţiiFormarea competenţei școlare include patru etape [6 7 11]

bull cunoștinţe fundamentalebull cunoștinţe funcţionalebull cunoștinţe interiorizatebull cunoștinţe exteriorizate (adică competenţe)

24 Fizică Astronomie

Etapa cunoștinţelor fundamentale Această primă etapă se asociază verbului bdquoa știrdquo Potrivit acestei etape cel ce icircnvaţă trebuie să primească mai icircnticirci o sumă de in-formaţii care se transformă icircn cunoștinţe proprii elevului or acestea vor constitui sursa pentru achiziţia procedurilor ori a strategiilor de rezolvare a problemelor

Etapa cunoștinţelor funcţionale Pentru elev nu este suficient să posede anu-mite cunoștinţe știinţifice el trebuie și să le poată aplica icircn anumite situaţii Etapa a doua de formare a competenţei se asociază prin activităţi de tipul bdquoa ști să facirdquo care transformă cunoștinţele fundamentale icircn cunoștinţe funcţionale

Etapa cunoștinţelor interiorizate La cea de-a treia etapă cunoștinţele func-ţionale sicircnt interiorizate și devin abilităţi deprinderi comportamente rezultate Această etapă caracterizată prin activităţi de tipul bdquoa ști să fiirdquo exprimă ceea ce este icircn esenţa sa individul cu toate componentele sale icircn integralitatea sa și vizea-ză modalitatea de a cunoaște și de a icircnţelege situaţiile din viaţă de a reacţiona și a acţiona de a se comporta icircn situaţii necunoscute conform propriului fel de a fi

Etapa cunoștinţelor exteriorizate Rezolvarea oricărei situaţii semnificative implică transferul celor trei tipuri de activităţi de cunoaștere icircn activitatea bdquoa ști să deviirdquo La această etapă elevul operează cu cunoștinţele interiorizate persona-lizate conștientizate interrelaţionate ierarhizate și propune strategii proprii de acţiune aplicicircndu-le icircn practică elaborează și pune icircn practică un proiect de lucru evaluează și ajustează propriile activităţi Activitatea bdquoa ști să deviirdquo este o activita-te de sinteză a procesului de cunoaștere icircn care resursele interne ale elevului se ex-teriorizează prin anumite acţiuni concrete realizate icircntr-o situaţie semnificativă

Așadar pentru ca un elev să-și formeze o anumită competenţă specifică disci-plinei bdquoFizicărdquo este nevoie ca el

bull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de problema care va trebui rezolvată icircn final

bull să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștinţele icircn situaţii concrete pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea lor

bull să rezolve diverse situaţii-problemă conștientizicircnd icircn așa fel cunoștinţele funcţionale icircn viziunea proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care prezintă anu-mite probleme complexe din viaţa cotidiană manifesticircnd comporta-menteatitudini conform achiziţiilor finale așteptate adică competenţe

Aceste cerinţe pot fi prezentate printr-o schemă ca etape succesibile și progre-sive de parcurgere icircn formarea competenţei și anume [13 11]

Cunoștinţe rarr Funcţionalitate rarr Conștientizare rarr Acţiune rarr ComportamentAtitudine

25G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina bdquoFizicardquo perfec-ţionat icircn termeni de competenţe școlare reprezintă organizarea procesului educa-ţional raportat la centrarea pe achiziţii finale concrete adică pe competenţe

Metodologiei formării competenţelor școlare icirci revine misiunea de a pune ba-zele unei icircnvăţări conștiente raţionale inteligente realizate la nivel superior de activitate intelectuală Relizarea și formarea intelectuală urmărește implicarea in-tensă profundă și deplină a celui educat iar o lecţie o anumită activitate didacti-că este dinamică numai atunci cicircnd are la bază un demers euristic de stimulare a interesului curiozităţii dorinţei de a afla și acţiona icircntr-o manieră proprie

Deci metodologia de formare a competenţelor școlare specifice fizicii pune ac-cent pe instruirea interactivă

Instruirea interactivă pune accentul pe construirea cunoștinţelor individuale astfel icircncicirct elevii devin subiecţi activi ai unei practici educaţionale ghidate de ne-cesităţile personale Această activitate le permite să-și formeze propria cunoaștere știinţifică și să-și modeleze propria personalitate

Literatura de specialitate evidenţiază următoarele caracteristici ale instruirii interactive [1]

ndash Participarea activă a elevilor la construirea propriei cunoașterindash Construirea cunoașterii icircn baza cunoștinţelor și deprinderilor avutendash Aplicarea autoevaluării și lucrului icircn colaborarendash Monitorizarea propriului demers de icircnvăţare icircn scopul dezvoltării unei

strategii propriindash Autenticitatea icircnvăţării și evaluăriindash Icircnvăţarea icircn ritm propriu

Cercetările psihologice pedagogice sociale antropologice recente schimbă viziunea asupra elevului și rolul lui icircn propria dezvoltare Astfel icircn prezent elevul este tratat ca subiect ceea ce presupune participarea lui activă icircn procesul de for-mare a propriei personalităţi din momentul nașterii

Teoreticieni precum J Dewey L Vicircgotski J Piaget E Erickson D B Elco-nin au contribuit prin teoriile lor asupra dezvoltării copilului la conturarea unei concepţii icircn care copilul este autorul propriei icircnvăţări [19] Sursa cunoașterii o constituie diversitatea experienţelor cognitive sociale emoţionale fizice pe care copilul le trăiește

Viziunea modernă asupra dezvoltării icircn ontogeneză a solicitat o restructurare a concepţiei asupra rolului educaţiei din perspectiva asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea integrală a elevului icircn funcţie de potenţialul de care dispune Această nouă viziune a generat ideea centrării educaţiei pe copil devenită popu-lară icircn mai multe ţări inclusiv icircn Republica Moldova

26 Fizică Astronomie

Centrarea educaţiei pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor na-turale proprii copilului pe care cadrul didactic trebuie să le urmeze să le stimule-ze și să le valorifice icircn construirea contextelor și situaţiilor icircn care elevul icircnvaţă

Centrarea educaţiei pe copil are la bază teoria constructivistă a icircnvăţăriiIdeea centrală a constructivismului rezidă icircn faptul că cunoașterea umană se

construiește printr-un proces creator și activ iar cei ce icircnvaţă icircși construiec o nouă cunoaștere pe temeliile icircnvăţării anterioare

Constructivismul este o teorie a cum se cunoaște realitatea dar a devenit și o teorie a cum se icircnvaţă punicircndu-se accentul pe proceduri strategii cognitive in-dividuale și colaborative

Rădăcinile constructivismului le găsim icircn antichitatea clasică și anume icircn dia-logurile lui Socrate icircn cadrul cărora prin icircntrebări directe profesorul stimula ele-vul să sesizeze propriile greșeli icircn procesul gicircndirii Mai ticircrziu aceste idei au fost dezvoltate de către J Piaget J Dewey L Vicircgotski J Bruner Ausubel [19 p 99]

E Joiţa enumeră avantajele consrtuctivismului și anumendash Icircnvăţarea se referă la construirea de noi cunoștinţe și nu achiziţia lor

prin transmitere-receptare-icircnsușirendash Se bazerază pe reflecţie experienţă anterioarăndash Icircnvăţarea este un proces de interiorizare a modului de cunoașterendash Este o icircnvăţare activă elevii cauticircnd singuri răspunsuri și soluţii la di-

verse problemendash Icircncurajează autonomia cognitivă și acţionalăndash Urmărește dezvolatrea de capacităţi formarea de competenţe abilităţindash Icircnvăţarea este verificată intern apoi mediată de către elev și verbalizată

pentru a finalzată cu discuţii icircn grup recăutări reconstrucţii alterna-tive

ndash Icircnvăţarea este transferabilă icircn noi contextendash Se bazează pe experienţele de icircnvăţare ale elevilor pentru a genera noi

experienţe de icircnvăţarendash Presupune construirea și reconstruirea realităţii de către fiecare elev icircn

baza propriei experienţendash Icircnvăţarea pornește de la descoperire și construcţie personală și conti-

nuă cu dezbateri [14]

C L Oprea enumeră beneficiile constructivismului care sicircnt exprimate prinbull Elevii icircnvaţă mai activ atunci cicircnd participă la construirea cunoașterii

proprii decicirct atunci cicircnd sicircnt simpli auditoribull Educaţia poate fi realizată mai eficient dacă activitatea este concentra-

tă pe activitatea gicircndirii icircnţelegerea și cunoașterea activă

27G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Cunoștinţele icircnsușite sicircnt transferabile și aplicabile icircn diverse contextebull Prin icircnvăţarea de tip constructiv elevul devine conștient de propriile

achiziţii pe care le interiorizează ca urmare a descoperirilor investiga-ţiilor realizate chiar de el

bull Constructivismul promovează icircnvăţarea din viaţa reală și pentru viaţa reală stimulicircnd curiozitatea și interesul elevului

bull Teoria constructivistă a icircnvăţării are ca finalitate formarea de compe-tenţe prin strategii didactice interactive [19]

Este foarte important ca informaţiile asimilate să fie integrate icircn cunoștinţe iar cunoștinţele să fie integrate și relaţionate icircn scheme cognitive care dau sens cunoașterii Anume aceste integrări succesive constituie ansamblul de procese care permit a evita acumulările neconstructiviste de informaţii știinţifice inutile pentru elev

Instruirea interactivă pune la bază demersurile euristice bazate pe problema-tizare și descoperire

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

După cum se menţionează icircn [12] există următoarele tipuri de descoperiribull Descoperire inductivă ndash pornește de la premise particulare și stabilește

pe bază de raţionamente concluzii generalebull Descoperirea deductivă ndash pornește de la noţiuni idei legi și principii

generale prin care se ajunge la judecăţi particularebull Descoperirea transductivă ndash are la bază raţionamente transductive aso-

ciate cu gicircndirea artisticăbull Descoperirea prin analogie ndash are la bază raţionamentul analogic stabi-

lindu-se relaţii logice icircntre dateProblematizarea și descoperirea sicircnt integrate și integrabile icircn cadrul demer-

sului euristic Activitatea de cunoaștere a elevului finalizată cu actul descoperirii are sens numai icircn cazul cicircnd acesta este declanșat prin punerea unei probleme

28 Fizică Astronomie

Această deducţie explică legătura stricircnsă dintre problematizare și descoperire Astfel desoperirea este dependentă de existenţa situaţiei-problemă deoarece se realizează icircntr-un cadru problematizat iar rezolvarea unei probleme implică o descoperire

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

Problematizarea după M Bocoș bdquopresupune un ansamblu de procedee și realităţi operaţionale care impulsionează cunoaștereardquo [1 p 23] V Bunescu definește problematizarea ca fiind bdquoo cale de rezolvare a contradicţiilor icircn proce-sul cunoașteriirdquo [12 p 79]

Obiectivul principal al problematizării ca metodă de predare este formarea la elevi a capacităţilor de a sesiza de a pune și de a formula probleme și a le rezolva iar predarea problematizată icircși propune ca scop să-l icircnveţe pe elev să gicircndească [1 p 12-13]

Problematizarea plasează elevii icircn situaţia de a reflecta a icircntreba și a se icircntre-ba a căuta soluţii și a le verifica experimental și logic reprezenticircnd pentru disci-plina bdquoFizicărdquo o modalitate de cunoaștere a realităţii la un nivel cicirct mai avansat al cunoașterii știinţifice

Esenţa problematizării o constituie bdquoproblemardquo conceperea construirea și re-zolvarea acesteia Etimologia termenului bdquoproblemărdquo provine din grecescul bdquopro-blemardquo care semnifică ceva ce există icircn faţa sinelui și icircmpiedică avansarea sau ceva care este pus icircn discuţie și care devine obiect de dezbatere Astfel se conturea-ză cele două dimensiuni ale problemei enigma și controversa Definirea problemei are la bază existenţa unui conflict cognitiv generat de raportul dintre cunoscut și necunoscut acest conflict dezvăluie sau generează contradicţii dificultăţii incer-titudini care vor fi icircnlăturate grație efortului de gicircndire și acţiune pe care elevul icircl va depune pe parcursul rezolvării problemei

Icircn cazul cicircnd problema are o soluţie cunoscută icircncă icircnainte ca problema să fie pusă ea se transformă icircntr-un exerciţiu Problema ca exerciţiu-problemă repre-zintă un mijloc pentru dobicircndirea sau dezvoltarea cunoștinţelor icircntr-un anumit domeniu Desigur că pentru cel care icircnvaţă soluţia nu este cunoscută

Problema ca situaţie problematizată reprezintă un ansamblu de elemente cu-noscute și necunoscute aflate icircntr-o anumită conexiune avicircnd ca element princi-pal bdquoicircntrebarea-problemărdquo Icircntrebările-problemă sicircnt stimulente pentru avansarea cunoașterii Icircntrebarea-problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restricircnsă ca dificultate sau complexitate care abordează doar o singră temă dar care nu permite răspunsuri reproductive Icircntrebările problemă ca forme producti-ve ale gicircndirii reprezintă un stimulent pentru avansarea cunoașterii Prin funcţia

29G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

lor euristică icircntrebările stimulează curiozitatea și dorinţa cunoașterii antrenează efortul icircn depășirea dificultăţilor oferă șansa trăirii satisfacţiei cunoașterii

Situaţia-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu conflictual ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi experienţa anterioară și elementul de nou-tate și surpriză necunoscutul cu care se confruntă elevul Acest conflict incită la căutare descoperire la intuirea unor soluţii noi

Situaţiile-problemă pot fi clasificate icircnbull Situaţia surprizei apare la cunoașterea de către elevi a fenomenelor

faptelor care provoacă nedumeriri și par paradoxale la prima vederebull Situaţia conflictului se utilizează de obicei la studierea teoriei fizice și a

experienţelor fundamentalebull Situaţia presupunerii constă icircn admiterea altei legităţi sau altui feno-

menbull Situaţia discordanţei apare icircn cazul icircn care experienţa empirică intră icircn

contradicţie cu datele știinţificebull Situaţia nedeterminării apare atunci cicircnd problema formulată nu dis-

pune de date suficiente pentru soluţionarebull Situaţia dezminţirii apare icircn cazul icircn care elevii demonstrează nete-

meinicia unei idei sau unui proiect [28]Icircn opinia lui T V Kudreavţev există mai multe tipuri de situaţii problematice

care se creează atunci cicircndndash apare un dezacord icircntre vechile cunoștinţe ale elevului și cerinţele im-

puse de rezolvarea unei noi problemendash elevul trebuie să aleagă dintr-un lanţ sau sistem de cunoștinţe uneori

incomplet numai pe acelea care icirci vor fi necesare icircn rezolvarea situa-ţiei urmicircnd să completeze datele ce lipsesc

ndash elevul este pus icircn faţa unei contradicţii icircntre modul de rezolvare posi-bil din punct de vedere teoretic și dificultatea de transpunerea a teo-riei icircn practică

ndash elevului i se cere să aplice icircn condiţii noi cunoștinţele anterior asimi-late [12]

La baza situaţiei-problemă se află contradicţia dintre cunoscut și necunoscut astfel se pot enumera trei tipuri de contradicţi

bull Contradicţia dintre cunoștinţele empirice formate la elevi din experi-enţa de viaţă și cunoștinţele știinţifice care trebuie formate icircn procesul educaţional

bull Contradicţia dintre cunoștinţele tradiţionale ale elevilor și cele modernebull Contradicţiile existenţei obiective a realităţii

30 Fizică Astronomie

Ansamblul de situaţii-problemă dintr-un anumit domeniu constituie o bdquositua-ţie semnificativărdquo

Situaţiile-problemă și situaţia semnificativă reprezintă condiţiile necesare sus-ţinerii efortului de gicircndire care condiţionează avansarea spre competenţe Fiecare din componentele sale icircntrebarea-problemă exerciţiul-problemă situaţia-proble-mă situaţia semnificativă icircși are un loc al său la orice etapă de icircnvăţămicircnt și la orice etapă de formare a competenţei școlare

Așadar metodologia de formare a competenţelor specifice fizicii axate pe in-struirea interactivă include

ndash pentru etapa I Formarea cunoștinţelor fundamentale ndash problemandash pentru etapa II Formarea cunoștinţelor funcţionale - exerciţiul-pro-

blemăndash pentru etapa III Formarea cunoștinţelor interiorizate ndash situaţia-pro-

blemăndash pentru etapa IV Formarea cunoștinţelor exteriorizate ndash situaţia sem-

nificativăProblematizarea și descoperirea permit folosirea icircn procesul educaţional a

strategiilor mentale și a activităţilor care stimulează operaţiile gicircndirii analiza sinteza comparaţia abstractizarea etc judecăţile și raţionamentele elevilor ofe-rindu-le posibilitatea de a dobicircndi cunoștinţe icircn mod independent

Actul de predare-icircnvăţare presupune activarea unor procese psihice transpu-se icircn pași didactici pași prin care elevul icircnvaţă să icircnveţe să știe să facă și să fie El parcurge pași psihici ai cunoașterii prin intermediul unor tehnici proactive de icircnvăţare

Diversitatea metodelor și procedeelor utilizate icircn activitatea didactică repre-zintă gradul de pregătire metodică a profesorului competenţa sa profesională prin care dezvoltă interesul creativitatea și motivaţia pentru icircnvăţare a elevilor Valoarea formativă a acestor metode este condiţionată de

ndash dezvoltarea și consolidarea structurilor cognitivendash stimularea spiritului de cunoașterendash stilul activ de muncăndash cultivarea autonomiei și curajului icircn susţinerea propriei poziţiindash formarea competenţelor școlare

Teoriile moderne ale invăţării fundamentează actul didactic icircn jurul activităţii de icircnvăţare Pentru ca icircnvăţarea școlară să fie interactivă constructivă cogniti-vă și metacognitivă cadrul didactic trebuie să monitorizeze continuu activitatea elevilor

Pentru proiectarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal exis-tă experienţa proiectării didactice centrate pe obiective de referinţă și obiective

31G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

operaţionale Obiectivele de referinţă icircn curriculumul perfecţionat sicircnt formulate icircn termeni de subcompetenţe care urmăresc anumite abilităţi deprinderi tehnici de investigare a fenomenelor proceselor protecţia mediului ambiant etc icircntr-un mod mai precis decicirct icircn cazul obiectivelor și sicircnt coordonate icircn mod direct cu unităţile de conţinut standardizate

Elementul de noutate icircn proiectarea procesului educaţional la fizică pentru treapta liceală icircl constituie icircnlocuirea obiectivelor de referinţă prin subcompe-tenţe iar a obiectivelor generale ndash prin cele cinci competenţe specifice ale disci-plinei menţionate icircn bdquoConcepţia didacticărdquo Deci aticirct planificarea anuală cicirct și planificarea unităţilor de conţinut (tematicepe capitole) trebuie să fie centrată pe o asumare respectivă și treptată de competenţe specifice care urmează a fi atin-se pe parcursul celor trei ani de studiu icircn liceu Fiind dezvoltate permanent ele vor conduce la formarea celor cinci competenţe specifice considerate ca achiziţii finale ale treptei liceale Acestea din urmă la ricircndul lor constituie icircn ansamblu competenţa de cunoaștere știinţifică care caracterizează potenţialul formativ al disciplinei școlare bdquoFizicardquo

Competenţele specifice se exercită icircn diferite situaţii de icircnvăţare cu un anumit grad de operaţionalitate și sicircnt icircn funcție directă de cunoștinţele formate la fiecare unitate de conţinut (capitol tematic)

Pedagogia competenţelor vizează formarea la elevi a unui sistem de competen-ţe-cheie necesare acestora icircn viaţa cotidiană avicircnd menirea să asigure o inserţie socială mai bună Acţiunile de reformare a icircnvăţămicircntului au ca ţintă asigurarea calităţii icircn educaţie la toate nivelele Astfel competenţa școlară poate fi considerată un indice al calităţii icircn educaţie

32 Fizică Astronomie

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare- evaluare

21 Tipologia și specificul tehnologiilor didacticeStrategia didactică poate fi abordată din mai multe perspective Privită sub

aspectul capacităţii de integrare a unor metode procedee și mijloace de instrui-re strategia didactică reprezintă un mod de eficientizare a procesului de pre-dare-icircnvăţare-evaluare Din această perspectivă strategia didactică este definită ca bdquoun grup de două sau mai multe metode și procedee integrate icircntr-o structură operaţională angajată la nivelul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale specifice și concrete ale acestuiardquo [10 p 358]

Strategia didactică se deosebește de metoda didactică prin timpul alocat pro-iectării și realizării activităţilor de instrire Dacă metoda didactică reprezintă o acţiune care asigură eficientizarea icircnvăţării prin obţinerea unor rezultate ime-diate atunci strategia didacticăreprezintă un model de acţiune angajat pe termen lung mediu și scurt

Strategia didactică preia de regulă denumirea metodei de bază De exemplu soluţionarea unei situaţii-problemă solicită strategia problematizării iar soluţio-narea unei probleme experimentale solicită strategia investigaţiei experimentale

Alegerea metodelor icircn cadrul unei strategii nu este aliatoare Urmărind scopul optimizării procesului de predare-icircnvăţare-evaluare se pot evidenţia următoarele criterii necesare metodelor pentru a dobicircndi statutul de strategie didactică

bull comunicarea activăbull cunoașterea euristică a fenomenelor studiatebull creativitatea profesorului

Metodele pot fi combinate și corelate icircntr-o strategie didactică icircn funcţie de1 Modul de prezentare al cunoștinţelor (icircntr-o manieră algoritmică sau

euristică)2 Modul de dirijare al icircnvăţării care se poate baza pe soluţionarea de

probleme sau soluţionarea de situaţii-probleme3 Modul de activizare diferenţiată a icircnvăţării care poate fi organizată

frontal pe grupuri sau individualExistă diferite clasificări ale strategiilor didactice care au la bază diferite cri-

teriiDupă criteriul obiectivului pedagogic prioritar strategiile didactice pot fi repar-

tizate icircn următoarele clase

33G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

1 Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi (strategia conversaţiei euristice strategia prelegerii problematizate strategia demonstraţiei strategia cercetării experimentale strategia algoritmizării etc)

2 Strategii care au ca obiectiv prioritar transferul funcţional al cunoștin-ţelor și capacităţilor dobicircndite (strategia problematizării strategia mo-delării etc)

3 Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului (strategia jocului didactic strategia lucrărilor practice strategia asal-tului de idei strategia dezbaterii problematizate etc)

După criteriul acţiunii predominante icircn cadrul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare strategiile didactice pot fi repartizate icircn următoarele clase

1 Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare2 Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare3 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practică4 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

bull Repere și modalităţi de proiectare a strategiilor didacticeElaborarea strategiilor didactice presupune două tipuri de acţiuni

a) acţiunea teoretică care se reduce la integrarea mai multor metode și procedee metodice pentru asigurarea eficientizării activităţii de preda-re-icircnvăţare-evaluare

b) acţiunea practică care presupune valorificarea resurselor inclusiv a stilului pedagogic al profesorului (permisiv democratic sau autoritar) care să asigure optimizarea structurii create

Proiectarea strategiei didactice presupune parcurgerea mai multor etape (fig 1)

Fig 1 bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoarerdquo

34 Fizică Astronomie

Un exemplu de strategie didactică elaborată icircn conformitate cu acest algoritm poate servi strategia investigaţiei experimentale utilizate la formarea subcompe-tenţei curriculare bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare rdquo clasa a X-a compartimentul bdquoCinematicardquo

bull Diversificarea și combinarea metodelor și tehnicilor de icircnvăţare icircn raport cu diferite criterii competenţe conţinuturi clasă vicircrsta elevilor măiestria pedagogică a profesorului etc

Selectarea strategiilor didactice adecvate este una din cele mai discutate pro-bleme Icircn funcţie de competenţele formate se recomandă următoarele strategii (ta-belul nr 1)

Tabelul nr 1 Selectarea strategiilor didactice icircn funcţie de competenţa formată

Tipul competenţei Strategiile didactice recomandate

Competenţa de achiziţii intelectuale Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi

Competenţa de investigaţie știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare

Competenţa de comunicare știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare

Competenţa de achiziţii pragmatice Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practicăStrategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

Competenţa de protecţie a mediului ambiant

Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului

bull Diversificarea formelor de icircnvăţare Icircnvăţarea autonomăCurriculumul liceal la Fizică orientează proiectarea organizarea și desfășurarea

demersului educaţional icircn contextul unei pedagogii axate pe competenţe O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la fizică și astronomie icircn vederea formării unor competenţe la elevi care contribuie la integrarea elevilor la condiţiile reale mereu icircn schimbare ale vieţii

Formarea unei competenţe nu este o sumă a componentelor savoir savoir-faire și savoir-vivre ci reprezintă rezultanta acestora Icircn procesul de icircnvăţămicircnt com-ponentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare și prin adapta-rea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică formativă motivantărefexivă și continuă

35G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Componenta savoircunoștinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-cată Icircn acest caz sicircnt implicate anumite procese psihice (percepţia memoria și unele operaţii elementare de gicircndire) Pentru asimilareainteriorizarea conștientă a informaţiei se utilizează metode de informaredocumentare SINELG interviul pe trei trepte lectura ghidată gicircndește-perechi-prezintă etc

Componenta savoir-fairepriceperi și deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-ximum capacităţile psihomotorii ale elevilor Icircn acest caz cele mai recomandate strategii la lecţiile de fizică sicircnt strategiile icircn care predomină acţiunea de investi-gaţie a realităţii observaţia experimentul modelarea demonstraţia și strategiile icircn care se pune accentul pe acţiunea practică exerciţiul lucrarea practică jocul didactic tehnica cubului etc Aceste strategii au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţional practice

Componenta savoir-vivreatitudini urmărește să formeze la elevi atitudini și un anume comportament icircn contextul condiţiilor sociale bine determinate Icircn acest context se vor aplica strategii ce formează la elevi valori și atitudini personale astfel de strategii sicircnt studiul de caz interviul jocul de rol dezbaterea asaltul de idei etc

Aceste strategii metode și tehnici utilizate icircn procesul de formare a compe-tenţei se realizează icircn cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice cum ar fi activităţi frontale activităţi icircn grup și activităţi individuale Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative activitatea icircn grup contribuie la formarea competenţei de comunicare știinţifică dezvolticircnd și abilităţi de parte-neriat cooperare colaborare luare de decizii etc iar activitatea individuală dez-voltă abilităţi de acţiune independentă autoinstruire autoresponsabilitate etc

Icircn continuare vom descrie mai detaliat cicircteva din aceste tehnici [8]SINELG (Sistem Interactiv pentru Eficientizarea Lecturii și Gicircndirii) ndash este

o tehnică de lectură interogativăanalitică a unui text lectură care se operează la etapa realizarea sensului după ce icircn cadrul evocării s-au actualizat unele infor-maţii SINELG este un mijloc de monitorizare a icircnţelegerii textului și o modalitate de a face ca lectura textului știinţific să devină funcţională Această tehnică se utilizează avicircnd la dispoziţie următoarele resurse

bull Texte știinţifice nestudiate cicircte un exemplar pentru persoană Foi de poster markere

bull O clasă de elevibull 20-30 de minute

Pregătindu-și elevii pentru SINELG profesorul va ghida discuţia prin interven-ţii și formulare de icircntrebări care vor scoate icircn evidenţă informaţii adiacente celor din text Informaţiile actualizate icircn acest fel se icircnscriu laconic la rubrica bdquoVrdquo

După etapa evocării profesorul dă instrucţiunile pentru SINELG care se reduc la1 Citirea atentă a textului

36 Fizică Astronomie

2 Punerea unui bdquoVrdquo pe margine dacă informaţia citită confirmă ceea ce știau elevii sau credeau că știu

3 Punerea unui bdquondashrdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o con-trazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu

4 Punerea unui bdquo+rdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o este nouă pentru ei

5 Punerea unui bdquordquo pe margine dacă informaţia pare confuză și reclamă o documentare suplimentară

a) Icircn procesul lecturii elevii aplică semnele SINELG-ului pe marginea textuluib) După ce se icircncheie lectura textul citit se va analiza din perspectiva semnelor

aplicate pe margini Firește se va insista asupra semnelor bdquo-rdquo și bdquordquoc) Pentru monitorizare se va completa un tabel

V + ndash

d) Urmează o discuţie despre presupunericunoștinţe anterioare și confirmăricontestări Este important ca ea să fie calmă agreabilă iar atmosfera ndash propice icircnvăţării

e) Este important să se ia icircn consideraţie următoarele momentebull Completarea tabelului SINELG este individuală și reflectă nivelul de

instruire al fiecărui elevbull Informaţiile cunoscute dar neactualizate icircn cadrul evocării se pot

adăuga la rubrica bdquoVrdquobull Privit ca realizare a sensului SINELG se poate realiza și pe capitole de

manual completarea tabelului SINELG fiind o temă pentru acasă Icircn acest caz la ore se vor discuta cele icircnscrise icircn rubricile cu semne bdquo-rdquo și bdquordquo Informaţia din rubrica cu semnul bdquo-rdquo poate servi drept sumă pen-tru formularea de noi icircntrebări

Exemplu de utilizare a tehnicii SINELG la orele de fizicăSarcina de lucru (comună) să citească textul bdquoRegulile de protecţie contra ra-

diaţieirdquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi următoarele lucruri Pe măsură ce citiţi

faceţi niște semne pe marginea textului Semnele vor fi precum urmează bdquoVrdquo bdquo+rdquo bdquondashrdquo bdquordquo

Sursele radioactive naturale creează organismului uman o doză de radiaţie de asymp 0002 Gyan iar icircmpreună cu cele utilizate icircn activitatea umană picircnă la 00035

37G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Gyan Icircn conformitate cu normativele actuale elaborate de instituţiile abilitate doza anuală admisibilă de radiaţie ionizată Roumlntgen sau gama care nu afectea-ză vădit organismul uman este de 005 Gyan Această doză admisibilă limitează iradierea inclusiv a categoriilor de lucrători care activează icircn domenii legate de utilizarea substanţelor radioactivie (005 Gy) sau altor surse de radiaţii ionizante Dozele prea mari de radiaţie deja prezintă pericol de exemplu o doză de cicircţiva Gy absorbită icircntr-un timp scurt este mortală Icircn cazuri de accidente la icircntreprinderi nucleare explozii nucleare sau de apariţie a altor focare de radiaţie care depășește esenţial fondul radioactiv natural trebuie să acţionăm foarte operativ și competent icircn conformitate cu anumite reguli generale recomandate

1) Cea mai bună variantă de protejare este de a părăsi rapid zona con-taminată sau să ne icircndepărtăm la o distanţă cicirct mai mare de focar deoarece intensitatea (intensitatea radiaţiilor este egală cu energia trasportată de acestea icircntr-o unitate de timp printr-o suprafaţă de arie unitară) radiaţiilor descrește odată cu mărirea distanţei de la sursă

2) Icircn cazul cicircnd evacuarea este imposibilă folosiţi adăposturile cu pereţi cicirct mai groși și construiţi din materiale care absorb eficient radiaţiile micșoricircndu-le intensitatea

3) Dacă evacuarea nu este posibilă și lipsesc adăposturile speciale pot fi utilizate temporar picircnă la intervenţia serviciilor de salvare orice ascunzișuri sau obstacole care diminuează influienţa radiaţiilor nu-cleare

4) Protejaţi-vă respiraţia utilizicircnd filtre umezite din ţesături dacă nu dispuneţi de alte mijloace speciale care ar opri particulele de praf cu eventuale depuneri de substanţe radioactive

După ce citiţi textul discutaţi-l icircn grup revenind la ideile notate pe tablă icircn urma evocării anterioare Revedeţi ideile asupra cărora s-a căzut de acord

Tehnica Gicircndește-perechi-prezintă (GPP)

Scopul utilizării GPP este o tehnică de participare la discuţii și de formulare icircn pereche a unei atitudini Ea se combină cu alte tehnici de icircnvăţare și prezentare a soluţiilor cu brainstorming-ul icircn perechi Se aplică la etapele evocare sau reflecţie Utilizarea acestei tehnici necesită următoarele resurse

bull Hicircrtie și instrumente de scrisbull Orice număr par de elevibull 10-20 de minute inclusiv 3-5 minute pentru formularea și icircnscrierea

opiniei individuale 3-5 minute pentru discuţie icircn perechi și cicircte 1-2 minute pentru prezentări din partea fiecărei perechi

38 Fizică Astronomie

Mai icircnticirci elevii sicircnt icircmpărţiţi icircn perechi apoi sicircnt rugaţi să se gicircndească 3-5 minute asupra unei probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie individual o experienţă Textul fiind elaborat partenerii icircși prezin-tă reciproc informaţia Fiecare pereche discută ambele păreriexperienţetexte și icircn consecinţă formulează o alocuţiune comună pe care o prezintă Discutarea opinilor ar putea să se producă la icircncheierea tuturor prezentărilor Se vor lua icircn consideraţie următoarele momente

bull Activitatea individuală (de examinare a problemei și de scriere) este obligatorie

bull O pereche poate face o singură prezentare elaborată de comun acord Icircn cazul cicircnd perechea nu a putut conveni pentru o prezentare comu-nă profesorul are tot dreptul să nu-i dea cuvicircntul nici unuia dintre elevi

bull Dacă numărul de elevi este prea mare GPP poate să nu se soldeze cu prezentarea icircn faţa icircntregii asistenţe ci să continuie cu prezentarea icircn grupuri de 4-8 persoane2-4 perechi Icircn acest caz prezentarea icircn plen se va face din partea grupului care va alege o variantă din cele asculta-te sau va elabora una optimă

bull Dacă elevii au viteză diferită de muncă profesorul poate forma pe-rechi la pasul al doilea elevul care a scris se ridică și face pereche cu următorul care și-a terminat tema icircn acest mod cei care lucrează mai icircncet nu sicircnt grăbiţi de partenerii lor iar cei care lucrează repede au mai mult timp pentru discuţie și cercetare Icircn acest caz nu vom limita timpul pentru scriere individuală la 3 minute ci vom lăsa ca grupul să se autoregleze icircn realizarea activităţii

bull O variantă a tehnicii apare cu numele de formulaţi-comunicaţi-ascul-taţi-creaţi activitate icircn care partenerii formulează răspunsuri indivi-duale apoi le comunică partenerului icircl ascultă pa acesta și icircn final creează icircmpreună cu partenerul ca urmare a discuţiilor un răspuns sau o perspectivă nouă

Exemplu de utilizare a tehnicii GPP la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode participanţii sicircnt rugaţi să se gicircndească asupra unei

probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie o experien-ţă apoi s-o prezinte colegului cu care lucrează icircn pereche Icircn demersul didactic GPP este o tehnică oportună pentru evocare la orice subiect și la orice materie Uneori ea se utilizează și la reflecţie

De exemplu profesorul cere să se numească acele particule care pot provoca reacţia de fisiune Elevul motivează de ce neutronul lent poate produce fisiunea controlată a nucleului de uraniu Profesorul cere să se urmărească modelarea ti-

39G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

purilor de reacţii de fisiune Apoi prezintă și pe folie aceleași reacţii Elevii prezin-tă comentariul la aceste imagini comparicircnd mecanismul exploziei și al reacţiei controlate Profesorul cere să se găsească utilizările energiei nucleare recoman-dicircnd sursele bibliografice Elevii descoperă alte utilizări pentru energia nucleară icircn scopul icircmbunătăţirii aprovizionării cu resurse energetice

Tehnica Cubului este una de examinare a subiectului de organizare a cunoștinţelor privind un subiect Este recomandată pentru exersare dar odată asimilată se pretează și comunicării orale atunci cicircnd intenţionăm să examinăm exhaustiv o problemă

Se aplică preponderent pentru realizarea sensului dacă subiectul luat icircn dis-cuţie este nou sau parţial cunoscut Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie ca algoritm de actualizare a informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate icircntr-o altă tehnică

Icircn linii mari această tehnică se pretează pentru dezbaterea oricărui subiect știinţific descrierea unei experienţe sau a rezultatelor unei cercetări formularea opiniei faţă de un fenomen Este foarte utilă la recapitularea materiei studiate Pentru utilizarea acestei tehnici avem nevoie de următoarele resurse

bull Un cub cu feţele conţinicircnd inscripţiile necesarebull 20-30 de minute inclusiv 10-15 minute pentru scriere sau pregătirea

prezentării orale și 10-15 minute pentru lectură și discuţieProfesurul prezintă subiectul și explică pașii aplicării tehniciiCubul are 6 feţe pe care sicircnt scrise sarcinile propuse elevilor

1 Răspunde la icircntrebare2 Dă exemple3 Explică fenomenul4 Rezolvă problema5 Demonstrează experimentul6 Apreciază precizia măsurărilor

Notă sicircnt posibile și alte varianteProfesorul anunţă subiectul și invită elevii să-și aleagă sarcina prin aruncarea

cubului Elevii icircndeplinesc independent sarcina solicitată Pentru aplicarea teh-nicii trebuie să se parcurgă toate sarcinile din consecutivitatea dată Nici unul dintre tipurile de sarcini nu poate fi omis

Tehnica poate fi utilizată la o lecţie de recapitulare a materiei unui comparti-ment sau a unei unităţi de icircnvăţare Se formează grupuri a cicircte 2-4 elevi icircn grup aleși după criteriul eterogenităţii Cicircte un elev din fiecare grup aruncă cubul se-lecticircnd astfel sarcina pentru grup Profesorul va invita pe ricircnd elevii să dea răs-puns la icircntrebări exemple să explice fenomenele studiate icircn acest compartiment

40 Fizică Astronomie

ca mai apoi să se demonstreze experimente ce confirmă unele informaţii studiate și să se rezolve probleme la compartimentul respectiv

Brainstorming (asalt de idei) valorifică procedeul evaluării amicircnate Cuvicircntul (brain ndash creier și storm ndash furtună) icircn traducere fidelă din engleză icircnseamnă fur-tună icircn creier

Este o metodă colectivă de căutare a ideilor și condiţiilor nu a cunoștinţelor icircntr-un mod cicirct mai rapid și cicirct mai puţin critic posibil Brainstorming-ul se poate aplica la orice subiect care se pretează discuţiei și admite mai mult decicirct o soluţie

Se aplică la etapa evocării pentru lansarea nesticircnjenită a ideilor acumularea lor separarea intenţionată a actului imaginaţiei de etapa gicircndirii critice

Brainstorming-ul se utilizează ca prim pas pentru cercetarea unei probleme pentru acumularea ideilor icircntr-o discuţie Utilizarea acestei metode necesită ur-mătoarele resurse

bull grupuri a cicircte 5-16 elevibull 20-30 de minute Icircn funţie de problemă și de profunzimea examinării

ei pentru lansarea ideilor trebuie acordate 10-20 de minute Pe licircngă aceasta se va rezerva timp (15-20 min) pentru analiza sistematizarea ordonarea ideilor

bull Tablă și cretă sau foi de poster și markereȘedinţa de brainstorming trebuie să aibă un moderator (conducător instruc-

tor animator facilitator) și un secretar (pot fi și doi secretari care vor icircnscrie pe ricircnd ideile lansate) Așezarea icircn sală se va face icircn cerc sau icircn jurul unor mese astfel icircncicirct toţi participaţii să se perceapă vizual

Etapa Ia) Se enunţă problema care va fi pusă icircn discuţie și se purcede la analiza

ei descompunerea icircn aticirctea părţi aspecte sau faţete cicircte pot identifica pentru moment elevii

b) Moderatorul poate participa la această analiză

Etapa IIa) Se purcede la căutarea colectivă de idei sugericircndu-se soluţii pentru

rezolvarea problemeib) Secretarii notează toate intervenţiile (nu neapărat mot-agrave-mot dar evi-

ticircnd reformulările principale și redactările) chiar și repetările soluţiile care li se par inutile absurde Icircnregistrarea nu trebuie să omită nimic din ideile enuţate Nimeni nu comentează

c) Intervenţiile verbale se vor formula icircn enunţuri scurte demonstrarea și detalierea se vor face ulterior

d) Moderatorul are grijă dacă nimeni nu mai sugerează ceva să scoată grupul din impas prin unul din procedee

41G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Plasează o idee propriebull Dă cuvicircntul celor care au tăcutbull Oferă cicircteva minute de concentrare individuală etc

e) Dacă se crează impresia că toate ideile s-au epuizat se poate recurge la brainstorming-ul fragmentat moderatorul schimbă subiectul de dis-cuţie face o pauză sau organizează un joc După această pauză energi-zantă asaltul de idei continuă

Etapa IIIa) Moderatorul dirijează categorisirea clasificarea ordonarea ideilorb) Se recurge la trierea și calificarea ideilor posibilităţi de aplicare ter-

men de realizare compatibilitate etcc) Ideile se pot rescrie icircn funcţie de prioritatea soluţionării lor sau așa

cum sicircnt scrise li se poate atribui un indice corespunzător (literă cifră) ori se vor bifa cu diferite culori Se vor lua icircn consideraţie urmă-toarele momentebull Fiecare participant are dreptul la un număr nelimitat de idei și in-

tervenţiibull La etapa a II-a aprecierile critice sicircnt interzise Nimeni nu are voie

să facă observaţii negative sau negativiste să consteste să pună la icircndoială ideea lansată sau valabilitatea sugestiei

bull Imaginaţia trebuie lăsată icircn voia ei Pentru moment orice idee tre-buie acceptată chiar dacă pare extravagantă Este mai ușor să se re-vină ulterior la o idee deja lansată pentru a o perfecţiona decicirct să se găsească o idee originală

bull Stabilim un interval de timp pentru lansarea ideilor La icircnceput apar cele mai banale și neoriginale idei cele mai uzuale răspunsuri la icircn-trebările puse Trebuie să perseverăm căuticircnd și sugestii neobișnuite proaspete

bull Se icircncurajează ideile derivate combinările și asociaţiile neobișnuite cele care vin să completeze o idee anterioară

bull Nu se notează numele participanţilor care au lansat ideilebull Intervenţiile verbale care produc blocaje sicircnt sancţionate de către fa-

cilitator

Răspunsul sau ideea unuia poate sugera o ideesoluţie ingenioasă altuia de aceea trebuie stimulată inspirarea din ideile deja lansate Se va solicita participan-ţilor să combine două-trei idei pentru a obţine una nouă

bull Pentru brainstorming-ul icircn perechi nu va fi nevoie de secretar și mo-derator

bull La fiecare etapă se poate schimba moderatorul

42 Fizică Astronomie

Exemplu de utilizare a brainstorming-ului la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode rezolvarea unei teme are loc datorită generării a cicirct

mai multor idei soluţii (contează cantitatea acestora și nu calitatea) ca mai apoi ele să fie analizate cercetate și selectate Brainstorming-ul se utilizează atunci cicircnd este nevoie de o soluţie originală a unei probleme complexe

Etapele de desfășurare1 Anunţarea problemei2 Emiterea ideilor soluţiilor etc3 Icircncheierea lansării ideilor4 Evaluarea soluţiilor

De exemplu la studiul temei bdquoGenerarea tensiunii electromotoare alternative prin inducţie electromagneticărdquo se poate organiza un asalt de idei la subiectul bdquoSo-luţionarea problemelor energetice icircn Republica Moldovardquo Elevii pot sugera mai multe idei privitor la utilizarea surselor de energie renovabile

Icircn acest exemplu rolul de analizator icirci aparţine profesorului El icircncurajează generarea ideilor și apoi le evaluează valoric (cu sau fără participarea clasei)

Studiul de cazReprezintă o metodă didactică ce elaborează acţiunea didactică prin interme-

diul unor situaţii reale Acestea pot servi drept premise pentru realizarea unor concluzii reguli legi

Etape de realizare1 Sesizarea cauzei fenomenului studiat2 Deschiderea perspectivelor de analiză a fenomenului3 Selectarea mijloacelor de interpretare critică a fenomenului4 Prelucrarea formativă a concluziilor emise

Drept exemplu de utilizare a studiului de caz la orele de fizică ar putea servi cercetarea cazului Catastrofa de la Cernobicircl icircn cadrul temei bdquoReactorul nuclearrdquo Profesorul poate iniţia elevii prin intermediul vizionării unui film documentar

Aplicarea unei astfel de metodologii icircn procesul educaţional la fizică și astro-nomie presupune diversitate și creativitate icircn educaţie aspect important ce des-chide noi perspective icircn formarea personalităţii elevului

bull Realizarea interdisciplinarităţiiIcircn cadrul predării-icircnvăţării fizicii e necesar să creăm condiţii favorabile pri-

vind transferul achiziţiilor icircn diverse domenii inclusiv icircn domeniul determinat de aria curriculară Astfel se va lua icircn consideraţie

ndash potenţialul manualelor școlare privind realizarea conexiunilor inter-disciplinare

43G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash posibilităţile materialelor didactice cu conţinut integrativ orelor in-tegrative realizate de profesori de la diferite disciplini comune ariei curriculare bdquoMatematică și Știinţerdquo

Prin urmare evaluările realizate la fizică vor include și itemi cu conţinut in-terdisciplinar

bull Centrarea pe elevUnul din principiile care stă la baza curriculum-ului de fizică este centrarea

pe elev Respectarea acestui principiu presupune participarea activă a elevior icircn pocesul de icircnvăţămicircnt inclusiv prin formularea obiectivelor proprii și alegerea modului de lucru colaborarea cu colgii și cu profesorul icircn vederea atingerii sco-pului propus autoevaluarea progresului propriu Centrarea pe elev prsupune o motivaţie intrinsecă a acestora Are loc o plasare de accent și-n activitatea pro-fesorului care ajută elevii să depășească dificultăţile icircnticirclnite nu prin punerea la dispoziţie a soluţiei ci prin formularea de icircntrebări care să-l orienteze pe elev spre soluţia corectă

bull Utilizarea tehnologiilor informaţionale și comunicaţionale (TIC)Un rol important revine strategiilor icircn care predomină icircn mod special acţiu-

nea programată a instruirii cum ar fi fizica astronomia asistată de calculator Din acest punct de vedere elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea prelucrarea și prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile proceselor și fenomenelor fizice

După cum a fost menţionat și icircn curriculumul modernizat un imperativ al tim-pului reprezintă utilizarea TIC icircn procesul educaţional Icircn prezent conștientizăm cu toţii (inclusiv profesorii și elevii) că utilizarea resurselor WEB ridică considera-bil calitatea instruirii fiind folosite la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră la modelarea unor experimente fizice greu de realizat icircn condiţiile de laborator din școală sau care prezintă risc pentru sănătate Experimentele vir-tuale constituie resurse alternative sau complementare la studierea fenomenelor fizice Totodată TIC nu substituie experimentele reale Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un șir de avantaje

ndash plasează icircnvăţămicircntul centrat pe profesor la cel centrat pe elevndash permit diversificarea strategiilor didacticendash facilitează accesul elevilor la informaţie stimulează interesul lor faţă

de cele mai proaspete descoperiri tehnologii motivează icircnvăţareandash permit efectuarea lucrărilor icircn timp real strict individual și icircn cores-

pundere cu caracteristicile psihofiziologice propriindash dezvoltă comunicarea lucrul icircn echipă realizarea proiectelor indivi-

duale și icircn grup atitudinea faţă de problemele majore din viaţa coti-diană

44 Fizică Astronomie

ndash permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor și progreselor obţinute de elevi

ndash contribuie la creșterea eficienţei activităţilor de icircnvăţareConform concluziilor experţilor utilizarea TIC icircn procesul de instruire ridică

eficacitatea lecţiilor la disciplinele reale cu 30 Utilizarea programelor de cal-culator la lecţiile de fizică contribuie la dezvoltarea interesului elevilor față de obiectul de studiu ridică eficacitatea activităţii lor independente și a procesului instructiv icircn ansamblu permit rezolvarea problemelor individualizării și diferen-ţierii procesului de icircnvăţare

Icircn cadrul lecției calculatorul joacă un rol foarte important deoarece amplifică gradul de intuitivitate al acesteia lărgește posibilităţile de activizare a elevilor

TIC pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei (predarea temei noi consolidarea materiei noi evaluarea cunoștinţelor elevilor)

Utilizarea calculatorului icircn cadrul predării temei noi influenţează cu succes captarea atenţiei elevilor intensifică gradul de memorare a noţiunilor studiate (se realizează concomitent memorarea vizuală și auditivă) Icircn asemenea situaţii gra-dul de memorare se ridica picircna la 75 La explicarea temei noi pot fi folosite pre-zentări bdquoPower Pointrdquo pot fi modelate unele experimente greu de realizat icircn lipsa utilajului icircn laboratorul școlar pot fi folosite resursele Internet cele mai noi șa

Testarea computerizată permite de a realiza o diferenţiere largă a sarcinilor de evaluare icircn corespundere cu nivelul de cunoaștere al elevilor de asemenea permite de a utiliza teste individualizate personalizate Prezentarea baremului de evaluare a testului icircn varianta de calculator va permite realizarea autoevaluării independente a rezultatelor testării ce va contribui la economisirea timpului icircn cadrul lecţiei va mări gradul de credibilitate a elevului privind aprecierea cunoștinţelor acestuia

22 Strategii de evaluarebull Evaluarea axată pe competenţe

Rolul evaluării icircn procesul de formare a competenţelor constă icircn asigurarea unui feed-back permanent care să ofere actorilor procesului educaţional informaţii veridice despre ceea ce s-a realizat și mai ales despre ceea ce mai este de realizat

bull Tipuri de evaluareIcircn procesul educaţional la disciplina bdquoFizică Astronomierdquo profesorul va aplica

1 Evaluarea iniţială care va oferi informaţii despre situaţia la icircnceputul predării-icircnvăţării

2 Evaluarea curentă (formativă) care va susţine procesul de formare a competenţelor prin oferire de feed-back constructiv pozitiv și prospectiv

3 Evaluarea finală (sumativă) care va constata nivelul atins

45G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluările finale la finele anului de icircnvăţămicircnt vor demonstra icircn ce măsură au fost formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competenţele specifice disciplinei bdquoFizi-că Astrnomierdquo și dacă sicircnt atinse standardele de competenţă ale disciplinii

bull Metode și tehnici de evaluareEvaluarea va implica icircn ansamblu utilizarea diverselor forme metode și teh-

nici Icircn contextual evaluării competenţelor se va da prioritate investigaţiei lucră-rilor practice proiectelor referatelor testărilor

bull Forme de evaluare curentăEvaluarea curentă (formativă) este dominantă icircn procesul de formare a com-

petenţelor Ea va fi prezentă la fiecare activitate din cadrul lecţiei Astfel se va evalua nivelul atingerii obiectivelor lecţiei Există următoarele forme de evaluare formativă la fizică

ndash observarea sistematică a comportamentului elevilorndash autoevaluareandash investigaţiandash portofoliul

Icircn continuare vom aduce exemple de utilizare a acestor forme icircn procesul de evaluare la fizică și astronomie

Observarea sistematică a comportamentului elevilor este o tehnică de evaluare alternativă care pune la dispoziţia profesorului informaţii relevante despre per-formanţele elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune a competenţelor și abilităţilor de care dispun aceștia Pentru a atinge acest scop profesorul are la dispoziţie trei modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor

bull fișa de evaluarebull scara de clasificarebull lista de verificare

Fișa de evaluare este individuală și cuprinde numai date despre comportamen-tul elevului icircn anumite situaţii Observaţiile icircnregistrate conduc la concluzii ce se vor menţiona icircntr-o fișă

Scara de clasificare este un instrument utilizat icircn observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de icircnvăţare sau o sarcină de lucru individuală sau de grup

Exemplu Fie că elevilor li s-a propus să discute icircn grup un subiect Urmărind comportamentul elevului profesorul răspunde la un set de icircntrebări alegicircnd răs-punsul dintr-o listă icircntocmită anterior

46 Fizică Astronomie

Icircn ce măsură elevul a participat la discuţii

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Icircn ce măsură comentariile sale au fost icircn legătură cu tema discuţiei

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Lista de verificare icircnregistrează doar prezenţa sau absenţa unei acţiuni sau a unui comportament la un singur elev icircntr-o anumită situaţie

Exemplu La efectuarea lucrării de laborator profesorul icircnregistrază acţiunile elevului prin răspunsul la un șir de icircntrebări icircncercuind Da sau NU

A urmat instrucţiunile DA NU

A cerut ajutor atunci cicircnd a avut nevoie DA NU

A cooperat cu ceilalţi elevi DA NU

A așteptat să-i vină ricircndul pentru a utiliza materialele DA NU

A icircmpărţit materialele cu ceilalti colegi DA NU

A icircncercat activităţi noi DA NU

A dus activitatea picircnă la capăt DA NU

A pus echipamentele la locul lor după utilizare DA NU

A făcut curat la locul de muncă DA NU

Aceste modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor pot fi utilizate aticirct pentru evaluarea procesului cicirct și a produselor realizate de către elevi exprimate icircn com-portamente din domeniul cognitiv afectiv și psihomotor

Autoevaluarea este o tehnică de evaluare alternativă care furnizează infor-maţii ce permit icircntregirea imaginii elevului prin perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profetorul Icircn așa mod notarea realizată de profesor este icircnlocui-tă prin notarea efectuată icircn colaborare cu colegii Icircntr-un proces de icircnvăţămicircnt centrat pe elev este foarte binevenită formarea și exersarea la elevi a capacităţii de autoevaluare Autoevaluarea are implicaţii icircn plan motivaţional și atitudinal

47G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircnţelegerea de catre elevi a aprecierilor profesorului este favorizată de icircnţelegerea criteriilor de apreciere Cunoasterea și aprecierea acestor criterii icirci ajută pe elevi să icircnţeleagă semnificaţia calificativelor acordate de profesor

Procedeele prin care este realizată autoevaluarea sicircnt variate Unul dintre aces-tea este autonotarea care prevede propunerea de către elevul examinat a notei pe care o merită decizia finală fiind luată de examinator eventual cu consultarea celorlalţi elevi Un alt procedeu notarea reciprcă poate fi propus la corectarea lu-crărilor colegilor aprecierea fiind făcută sub icircndrumarea profesorului de un grup de elevi Delimitarea răspunsurilor corecte de cele nesatisfăcătoare oferă elevilor repere pentru aprecierea performanţelor obţinute și pentru conștiientizarea căii necesare de parcurs picircnă la nivelul așteptat

Investigaţia reprezintă o tehnică de evaluare alternativă care oferă elevului po-sibilitatea de a aplica icircn mod creativ cunoștinţele icircnsușite anterior icircn alt context Este limitată la un timp rezonabil și solicită elevului sau unui grup de elevi icircn-deplinirea unei sarcini de lucru precise care necesită aplicarea icircn practică a unui icircntreg complex de cunoștinţe și de capaciticircţi De exemplu la studiul circuitelor electrice se poate propune elevilor să investigheze schema electrică a reţelei ce ali-mentează cu energie electrică locuinţa lor Această tehnică dezvoltă unele abilităţi de lucru icircn grup formicircnd concomitent și atitudini la elevii implicaţi icircn rezolvarea sarcinii Lucricircnd icircn grup se formează și deprinderi de comunicare

Portofoliul este o metodă complementară de evaluare care include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode și tehnici de evaluare probele orale scrise și practice observarea sistematică a comportamentelor elevului precum și sarcini specifice disciplinei bdquoFizica Astronomiardquo Portofoliul urmărește progresul elevu-lui de la un semestru la altul de la un an școlar la altul Din acest motiv instru-mentul dat poate fi considerat bdquocartea de vizitărdquo a elevului Structura portofoliului este stabilită de către profesor Elevul are icircnsă libertatea să pună icircn portofoliu materialele pe care le consideră necesare și care icircl reprezintă cel mai bine Astfel un portofoliu ar putea cuprinde lucrări scrise teste eseuri pe teme date crea-ţii literare proprii cu conţinuturi ce ţin de fizică sau astronomie postere colaje machete desene scheme rapoarte ale lucrărilor de laborator rezolvări de proble-me fișe ale unor activităţi experimentale soft-uri la tematica fizicii contribuţii la reviste școlare jurnalul personal al elevului etc Portofoliul oferă profesorului posibilitatea de a evalua un ansamblu de rezultate urmărind evoluţia elevului El preia din sarcinile evaluării continue eliminicircnd tensiunile induse de metodele tradiţionale de verificare Sintetizicircnd activitatea elevului pe o perioadă mai mare de timp portofoliul poate servi și ca evaluare sumativă Acesta stimulează creati-vitatea ingeniozitatea și implicarea personală a elevului icircn activitatea de icircnvăţare dezvolticircnd motivaţia intrinsecă a acestuia

48 Fizică Astronomie

bull Evaluarea centrată pe succesPentru a realiza cu succes evaluarea procesului și produsului de formare a

achiziţiilor fnale este important să se aplice strategii moderne de evaluare ca de exemplu evaluarea autentică

Caracteristicile de bază ale evaluării autentice icircn cadrul disciplinei Fizică sicircnt următoarele

bull Relevanţa sarcinilor de evaluare a performanţelor elevilor și punerea lor icircn situaţii asemănătoare celor din viaţa reală observări investiga-ţii experimente soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor reflecţii asupra a ceea ce icircnvaţă și posibilitatea de a-și exprima in-teresele opiniile și atitudinile proprii și comportamentele

bull Asigurarea unităţii cunoașterii conform premisei bdquoicircntregul este mai important decicirct particularulrdquo

bull Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a achiziţiilor finale

Strategiile moderne de evaluare se icircntemeiază pe evaluarea autentică ce se referă direct la evaluarea achiziţiilor finale formulate icircn termeni de competenţe

Evaluarea autentică oferă elevilor sufciente și variate posibilităţi care vizează procesul de formare a competenţelor școlare Astfel icircn procesul de evaluare elevii demonstrează

bull Ceea ce știu ndash ca ansamblu de cunoștinţe fundamentalebull Ceea ce pot să facă ndash ca ansamblu de cunoștinţe funcţionale priceperi

deprinderi abilităţi de a face ceva cu cunoștinţele fundamentalebull Ceea ce pot să fie ndash se referă la conștientizarea cunoștinţelor funcţio-

nale prin rezolvarea unor situaţii-problemăbull Cum pot să acţioneze icircn viaţă ndash reprezintă manifestarea competenţelor

formate ca achiziţii fnaleEvaluarea succeselor elevilor icircn această ordine de idei poate fi realizată de

asemenea și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare observarea sistematică a activităţilor și comportamentului elevilor icircn plin proces și icircn final (investigaţia portofoliul referatul autoevaluarea etc)

Metodele alternative evaluării autentice proiectul portofoliul investigaţia sicircnt icircn același timp și metode de predarendashicircnvăţare și metode de evaluare Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului să evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultateproduse finale materializate icircn competenţe

Utilizarea metodelor alternative de evaluare icircncurajează elevii icircn construirea cunoștinţelor și creează un climat favorabil icircnvăţării Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor ob-ţinute și pentru a găsi modalităţile proprii de progres

49G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Materiale didactice suport pentru evauarea competenţelorIcircn continuare vom prezenta exemple de teste de evaluare iniţială autoevaluare

și evaluare sumativă icircn funcţie de competenţele specifice fizicii

Fișă de evaluare iniţială propusă la icircnceputul lecţiei bdquoMișcarea rectilinie uniformă și determinarea poziţiei corpului ce efectuează o astfel de mișcarerdquo

I Completaţi propoziţia pentru a obţine o afirmaţie corectă1 Traiectoria corpului ce se mișcă rectiliniu și uniform este o linie 2 Icircn intervale egale de timp asest corp parcurge distanţe

II Avem la dispoziţie un cărucior ce se mișcă rectiliniu și uniform o pan-glică milimetrică un cronometru Planul determinării poziţiei căru-ciorului icircn momentul de timp t este

III Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timp icircn conformi-tate cu datele din tabelul de mai jos Care va fi coordonata corpului icircn momentul de timp t = 5 s

t s 0 1 2 3

d m 0 05 1 15

Test de autoevaluare propus la studiul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acum pot să demonstrez următoarele competențe1 Competenţa de achiziţii intelectuale să explic fenomenul mișcării rectilinii

uniforme Exemplu Completaţi frazele astfel icircncicirct aceste afirmaţii să fie corecte

a) Un corp ce se mișcă rectiliniu uniform parcurge egale icircn intervale egale

b) Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este

2 Competenţa de achiziţii pragmatice să soluţionez unele probleme icircn baza achi-ziţiilor dobicircndite studiind mișcarea rectilinie uniformă

Exemplul nr 1 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Comratrdquo icircn conformitate cu

orarul din tabelul de mai jos

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Comrat 93 10-00 12-20

50 Fizică Astronomie

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 15 min la Cimișlia situată la 62 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora plecării microbusului din Cimișliac) timpul icircn care microbusul parcurge 34 din distanţa totală

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpExemplul nr 2 Un avion zboară cu viteza de 720 kmh faţă de aer Viteza vicircn-

tului care bate de la est spre vest este de 20 ms Avionul se deplasează spre nord Determinaţi

a) modulul vitezei avionului icircn raport cu pămicircntulb) unghiul format de sensul vitezei avionului faţă de aer și sensul spre

nord

3 Competenţa de comunicare știinţifică să expun liber informaţia despre relati-vitatea mișcăriiExemplu Scrie un eseu la tema bdquoRelativitatea mișcăriirdquo icircn care

a) să se menţioneze relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii vitezelor

4 Competenţa de investigare știinţifică să elaborez planul unui experiment fi-zicExemplu Elaborează planul unui experiment care să ilustreze mișcarea recti-

linie uniformă

Test de evaluare sumativă propus la sficircrșitul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acest test se propune pentru verificarea nivelului de performanţă pe care l-ați atins la studiul mișcării rectilinii uniformeI Icircn itemii 1-2 prezentați răspunsul succint

1 Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este 2 Viteza mișcării rectilinii uniforme este mărimea fizică egală cu rapor-

tul dintre și II Icircn itemii 3-4 prezentaţi soluţia completă a problemelor

3 Un biciclist se mișcă cu viteza de 5 ms icircn raport cu pămicircntul Vicircntul suflă cu viteza de 2 ms icircn același sistem de referinţă Determinați vi-teza biciclistului icircn raport cu vicircntul dacăa) vicircnul bate din faţăb) vicircntul bate din spatec) vicircntul bate perpendicular pe traiectoria mișcării biciclistului

4 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Bălţirdquo icircn conformitate cu ora-rul din tabelul de mai jos

51G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Bălţi 135 9-40 12-45

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 10 min la autogara Orhei si-tuată la 48 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora sosirii microbusului la Orheic) distanţa parcursă de microbus icircn primele 90 min ale călătoriei

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpIII Icircn itemii 5-6 prezentați răspunsul icircn formă liberă

5 Scrieți un eseu la tema bdquoRelativitatea deplasăriirdquo icircn carea) să se descrie un exemplu ce ilustrează relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii deplasărilor

6 Elaborați planul unui experiment care să ilustreze relativitatea mișcării și a repausului

Teza semestrială cl a X-a (Model orientativ)(Profil real Conţinuturi bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo bdquoEle-

mente de staticărdquo bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo)

Nr Itemi Sco-rul

I Icircn itemii 1-3 răspundeți scurt la icircntrebări conform cerințelor icircnaintate

1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel icircncicirct ele să fie adevăratea) Impulsul punctului material se conservă dacă rezultanta forţelor aplicate lui este b) Forţele al căror lucru mecanic nu depinde de forma traiectoriei parcurse de corp ci doar de

poziţia iniţială și cea finală a corpului se numesc forţe c) Oscilaţiile care au loc după legea sinusului (sau cosinusului) se numesc oscilaţii

L0123

L0123

2 Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice și unităţile ce le exprimă Energia mecanică m Elongaţie J Impulsul forţei ms N s

L0123

L0123

3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii marcicircnd A dacă afirmaţia este adevărată și F dacă afirmaţia este falsăa) Amplitudinile mărimilor care oscilează armonic se compun algebric A Fb) Momentul forţei este o mărime fizică scalară A Fc) Energia mecanică a sistemului izolat de corpuri icircn care acţionează

numai forţe conservative rămicircne constantă icircn timp A F

L0123

L0123

52 Fizică Astronomie

II Icircn itemii 4-8 răspundeți la icircntrebări sau rezolvați-le scriind argumentările icircn spațiile rezervate

4 Legea de variaţie a proiecţiei vitezei unui corp care oscilează are forma υx = 0314 sin 10πt (ms) Determinaţia) frecvenţa oscilaţiilorb) valoarea maximă a elongaţieiRezolvare

a)L01234b)L0123

a)L01234b)L0123

5 Să se afle forţa F sub acţiunea căreia bara imponderabilă AB se află icircn echilibru dacă masa cor-pului plasat la capătul A este m = 5 kgAO = 05 OB α = 300Rezolvare

L012345

L012345

6 Itemul 6 este alcătuit din două afirmaţii legate icircntre ele prin conjuncţia bdquodeoarecerdquo Stabiliţi dacă afirmaţiile sicircnt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă icircntre ele există o relaţie bdquocauză ndashefectrdquo (scriind bdquo dardquo sau bdquonurdquo)Variaţia energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forţe-lor care acţionează asupra acestuia deoarece energia mecanică a oscilatorului armonic variază icircn timpRĂSPUNS I afirmaţie a II afirmaţie relaţie bdquocauză - efectrdquo

L0123

L0123

7 Icircn figura alăturată este reprezentat graficul dependenţeide timp a proiecţiei impulsului unui corp cu masa de 1 kga) Să se determine proiecţia forţei rezultante pe fiecareporţiunie a graficuluib) Trasaţi graficul dependenţei proiecţiei acceleraţiei detimp аx (t)c) Calculaţi energia cinetică a corpului icircn momentul de timp t = 2sRezolvare

a)L01234b)L0123c)L01234

a)L01234b)L0123c)L01234

53G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

8 Scrie un eseu la tema bdquoCiocnirile corpurilorrdquo icircn carea) Să se definească tipurile de ciocnirib) Să se scrie legile conservării impulsului și conservării energiei pentru fiecare cazc) Să se aducă cicircte un exemplu de ciocnire pentru fiecare tip din viaţa cotidianăRezolvare

a)L012b)L01234c)12

a)L012b)L01234c)12

III Icircn itemii 9-10 scrieți rezolvarea completă a situațiilor de problemă propuse

9 Sub acţiunea unei forţe constante un corp se mișcă rectiliniu și uniform pe o suprafaţă orizontală timp de 10 s apoi forţa icircși icircntrerupe acţiunea După icircncetarea acţiunii forţei corpul parcurge picircnă la oprire o distanţă de 1 m Coeficientul de frecare la alunecare se va lua egal cu02 Să se aflea) lucrul mecanic efectuat de către forţa de greutateb) lucrul mecanic efectuat de către forţa de tracţiune dacă forţa de frecare a efectuat un lucru

egal cu ndash 22 Jc) ce putere a dezvoltat forţa de tracţiune Rezolvare

a)L012345678910b)L012c)L012

a)L012345678910b)L012c)L012

10 Avicircnd un fir inextensibil lung (80 cm le L le100cm) o bilă mică și grea cu cicircrlig sau gaură un cronometru un suport pentru fir trebuie să determinaţi lungimea firului dacăg = 981 ms2a) Descrieţi cum veţi procedab) Deduceţi formula de calcul

a)L012b)L01234

a)L012b)L01234

54 Fizică Astronomie

Anexe

55G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice

31 Proiectarea didactică de lungă duratăImplementarea Curriculumului de fizică bazat pe competenţe implică anumi-

te modificări și icircn procesul de proiectareAstfel la proiectarea de lungă durată se va atrage atenţie asupra corelării com-

petenţelor specifice subcompetenţelor conţinuturilorProfesorul va ţine cont de următoarele cerinţe

1) Pentru fiecare capitol profesorul determină subcompetențele și le fi-xează icircn prima rubrică

2) Subcompetențele vor fi realizate prin conținuturi specifice fiecărui ca-pitol și repartizate sub formă de lecţii indicate icircn rubrica a doua

3) La fiecare capitol se va realiza 1-2 lecţii de recapitulare generalizare și sistematizare ţinicircnd cont și de cunoștinţele achiziţionate anterior

4) Icircn proiectul de lungă durată se vor indica lecţiile de evaluare sumativă la capitol semestru și anuală

5) Icircn proiectul de lungă durată aprobat de către administraţia instituţiei ca document de lucru profesorul are dreptul să efectueze modificări nominalizate icircn rubrica bdquoObservațiirdquo (icircn funcție de clasa de elevi)

Proiectul de lungă durată propus icircn continuare este recomandat icircn calitate de model orientativ La elaborarea proiectului de lungă durată profesorii vor lua icircn consideraţie resursele umane materiale procedurale pe care le are la dispoziţia sa

A Profilul realClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAI Capitolul bdquoCinematicardquo 22

bull Utilizarea conceptelor punct material mobil solid rigid corp de referinţă sistem de coordonate sistem de re-ferinţă vector de poziţie traiectorie deplasare distanţă parcursă viteză acceleraţie perioadă frecvenţă viteză unghiulară acceleraţie centripetă icircn studiul mișcărilor corpurilor

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă

12 Operaţii cu vectori13 Rezolvarea problemelor14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza15 Rezolvarea problemelor

1

111

1

56 Fizică Astronomie

bull Argumentarea și descrierea relativităţii mișcării mecanice

bull Identificarea particularităţilor mișcăriirectilinii uniforme și a mișcării rectili-nii uniform variate

bull Interpretarea analitică și grafică a legi-lor mișcărilor mecanice studiate

(x = f1(t) υx = f2(t) ax = f3(t))

bull Utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii con-crete

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor pe traiectorii para-bolice

16 Relativitatea mișcării17 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Accelera-ţia

18 Rezolvarea problemelor19 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experi-

mentală a uneia din formulele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea corpurilor pe verticală112 Rezolvarea problemelor113 Rezolvarea problemelor114 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară uni-

formă Acceleraţia centripetă115 Rezolvarea problemelor116 Rezolvarea problemelor117 Mișcarea corpurilor pe traiectorii parabolice118 Rezolvarea problemelor119 Lecţie de generalizare și sistematizare120 Evaluare sumativă121 Evaluare sumativă122 Rezervă

11

11

1111

11111111

II Capitolul bdquoDinamicardquo 24

bull Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale icircn formularea principii-lor dinamicii

bull Aplicarea principiilor (legilor) meca-nicii newtoniene a legii lui Hooke a legilor frecării icircn situaţii concrete

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

bull Conștientizarea faptului că toate cor-purile din Univers se atrag icircntre ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele

bull Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifestată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a cicircmpului gravitaţional

21 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

22 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

23 Rezolvarea problemelor24 Principiul acţiunii și reacţiunii25 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică26 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor27 Rezolvarea problemelor28 Mișcarea corpurilor cerești Sateliţi artificiali29 Rezolvarea problemelor210 Forţa elastică Legea lui Hooke211 Rezolvarea problemelor212 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui Hooke și determinarea

constantei elastice a unui resortrdquo213 Forţa de frecare214 Rezolvarea problemelor215 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării și de-

terminarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo216 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai

multor forţe pe o suprafaţă orizontală

1

1

1111

111111

111

1

57G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Investigarea experimentală a depen-denţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alu-necare

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

217 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe un plan icircnclinat

218 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe o traiectorie circulară

219 Studiul mișcării corpurilor supuse la legături220 Rezolvarea problemelor221 Lecţie de generalizare și sistematizare222 Evaluare sumativă223 Evaluare sumativă224 Rezervă

1

1

111111

III Capitolul bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo

20

bull Descrierea calitativă și cantitativă a conceptelor lucru mecanic energie cinetică energie potenţială lucrul for-ţelor de greutate de elasticitate de fre-care impuls mecanic moment cinetic legea conservării (a energiei a impul-sului mecanic și momentului cinetic)

bull Identificarea condiţiilor icircn care ener-gia impulsul momentul cinetic se conservă

bull Utilizarea formulelor mărimilor fizice lucru mecanic putere și energie meca-nică impuls mecanic moment cinetic utilizarea teoremei variaţiei impulsului și a legii conservării impulsului a teo-remei variaţiei energiei cinetice și a legii conservării energiei mecanice la rezolvarea problemelor

bull Explicarea mișcării reactive icircn baza legii conservării impulsului

bull Investigarea experimentală a fenome-nelor la studierea cărora se aplică legile de conservare a energiei mecanice a impulsului și momentului cinetic

31 Lucrul mecanic Puterea32 Rezolvarea problemelor33 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională36 Rezolvarea problemelor37 Lucrul forţei elastice Energia potenţială

elastică38 Rezolvarea problemelor39 Lucrul forţei de frecare310 Rezolvarea problemelor311 Legea conservării și transformării energiei

mecanice312 Rezolvarea problemelor313 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impul-

sului mecanic al unui punct material314 Rezolvarea problemelor315 Legea conservării impulsului mecanic

Mișcarea reactivă Ciocniri316 Rezolvarea problemelor317 Momentul cinetic al punctului material Legea

conservării momentului cinetic318 Lecţie de generalizare și sistematizare319 Evaluare sumativă320 Evaluare sumativă

111

11

11

1111

11

11

11

111

IV Capitolul bdquoElemente de staticărdquo 8

bull Identificarea condiţiilor icircn care corpul efectuează o translaţie sau o rotaţie

bull Stabilirea condiţiilor icircn care corpul se află icircn echilibru de translaţie sau icircn echilibru de rotaţie

41 Echilibrul de translaţie al rigidului42 Rezolvarea problemelor43 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al

rigidului44 Rezolvarea problemelor

111

1

58 Fizică Astronomie

bull Aplicarea condiţiilor de echilibru icircn situaţii concrete

bull Determinarea poziţiei centrului de greu-tate al corpurilor icircn situaţii concrete

bull Explicarea legăturii dintre energia po-tenţială și starea de echilibru mecanic icircn cicircmp gravitaţional

45 Centrul de greutate al sistemului de puncte materiale

46 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional47 Lecţie de generalizare și sistematizare48 Evaluare sumativă

1

111

V Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Analiza fenomenelor oscilatorii uti-lizicircnd mărimile caracteristice ale mișcării oscilatorii

bull Descrierea cantitativă a oscilaţiilor pendulelor elastice și gravitaţionale

bull Investigarea experimentală a oscilaţii-lor mecanice

bull Analiza din punct de vedere energetic a oscilaţiilor amortizate și a oscilaţiilor forţate

bull Aplicarea mărimilor caracteristice ale mișcării oscilatorii la rezolvarea pro-blemelor

bull Estimarea consecinţelor rezonanţeibull Descrierea mărimilor caracteristice

mișcării ondulatoriibull Aplicarea legilor reflexiei și refracţiei

undelor mecanicebull Analiza calitativă și cantitativă a feno-

menului de interferenţă și calitativă a difracţiei undelor mecanice cu precizarea condiţiilor de producere ale acestor fenomene

bull Explicarea producerii și efectelor unui seism (nivel calitativ)

bull Planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor

51 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul liniar armo-nic

52 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional Legea conservării energiei mecanice icircn mișcarea oscilatorie

53 Rezolvarea problemelor54 Compunerea oscilaţiilor Oscilaţii amortizate

și oscilaţii forţate Rezonanţa55 Rezolvarea problemelor56 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elas-

tic și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

57 Unde mecanice Unde transversale și unde longitudinale Caracteristicile undelor

58 Principiul lui Huygens Reflexia și refracţia undelor

59 Rezolvarea problemelor510 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice511 Rezolvarea problemelor512 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice513 Lecţie de generalizare și sistematizare514 Evaluare sumativă

1

1

11

11

1

1

11

11

11

Lucrări practice 12

1 Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de unghiul de lansare

2 Compararea lucrului forţei de elasticitate cu variaţia energiei cinetice a corpului

3 Determinarea coeficientului de frecare de alu-necare pe baza legii conservării și transformării energiei

4 Studierea oscilaţiilor unui pendul cu arc5 Determinarea acceleraţiei căderii libere a unui

corp cu ajutorul unui disc rotativ

2

2

2

22

59G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

6 Cercetarea dependenţei forţei de elasticitate de deformarea corpului

(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumi-na 1985)

2

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoFIZICA MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICArdquo

46

bull Definirea conceptelor sistem termo-dinamic starea sistemului termodina-mic parametri de stare (T p V)

bull Explicarea fenomenelor legate de struc-tura discretă a substanţei

bull Descrierea modelului de gaz ideal

bull Utilizarea mărimilor legate de structu-ra discretă a substanţei a formulei fun-damentale a teoriei cinetico-moleculare a gazului ideal a ecuaţiei de stare a gazului ideal la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformărilor simple icircn gaze

bull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului ideal

bull Explicarea principiului icircnticirci al termo-dinamicii ca lege de conservare

bull Utilizarea ecuaţiei calorice de stare a gazului ideal a ecuaţiei calorimetrice a principiului I al termodinamicii pentru transformările izotermă izocoră izo-bară adiabatică la rezolvarea proble-melor

a) FIZICA MOLECULARĂ11 Principiile fundamentale ale teoriei cinetico-

moleculare Structura discretă a substanţei12 Rezolvarea problemelor13 Forţe de interacţiune a moleculelor Modele

cinetico-moleculare ale stărilor de agregare Modelul gazului ideal

14 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal15 Rezolvarea problemelor16 Temperatura Ecuaţia de stare a gazului ideal17 Rezolvarea problemelor18 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)19 Rezolvarea problemelor110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo113 Structura și proprietăţile generale ale solidelor

și lichidelor114 Deformarea corpurilor solide Legea lui Hooke115 Rezolvarea problemelor116 Fenomene superficiale Fenomene capilare117 Rezolvarea problemelor118 Lucrare de laborator bdquoStudiul unui fenomen

superficialrdquo119 Dilatarea solidelor și a lichidelor120 Rezolvarea problemelor121 Vaporizarea și condensarea Umiditatea

aerului

261

11

11111

1111

1

11111

111

60 Fizică Astronomie

bull Descrierea principiului de funcţionare a motoarelor termice și mașinilor frigo-rifice

bull Identificarea și analiza problemelor ecologice cauzate de utilizarea mașinilor termice

122 Rezolvarea problemelor123 Topirea și solidificarea Sublimarea și desubli-

marea124 Lecţie de generalizare și sistematizare125 Evaluare sumativă (fizica moleculară)126 Evaluare sumativă (fizica moleculară)

11

111

bull Descrierea substanţelor cristaline și amorfe a fenomenelor superficiale a transformărilor de fază

bull Utilizarea mărimilor coeficientul de tensiune superficială tensiunea meca-nică modulul lui Young coeficientul de dilatare termică la rezolvarea pro-blemelor

bull Măsurarea umidităţii aerului

bull Utilizarea icircn viaţa cotidiană a fenome-nelor capilare

bull Argumentarea cinetico-moleculară a deformării mecanice și a dilatării ter-mice a solidelor

bull Investigarea experimentală a unui fe-nomen superficial

bull Estimarea dilatării termice icircn situaţii concrete

b) BAZELE TERMODINAMICII11 Noţiuni termodinamice de bază Sistem ter-

modinamic Parametri de stare12 Energia internă13 Rezolvarea problemelor14 Lucrul icircn procesele termodinamice15 Rezolvarea problemelor16 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici17 Rezolvarea problemelor18 Rezolvarea problemelor19 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Transformarea adiabatică Principiul al doilea

al termodinamicii113 Rezolvarea problemelor114 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice Randament115 Rezolvarea problemelor116 Mașini frigorifice Poluarea mediului117 Rezolvarea problemelor118 Lecţie de generalizare și sistematizare119 Evaluare sumativă (termodinamica)120 Rezervă

201

11111111

111

11

111111

ELECTRODINAMICA 44

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Explicarea comportării conductorilor și dielectricilor icircn cicircmp electric

bull Aplicarea mărimilor caracteristice cicircmpului electric a legii lui Coulomb și a principiului superpoziţiei cicircmpurilor icircn situaţii concrete

bull Argumentarea caracterului conservativ al cicircmpului electrostatic

21 Sarcinile electrice Legea conservării sarcinii electrice Legea lui Coulomb Permitivitatea mediului

22 Rezolvarea problemelor23 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu24 Rezolvarea problemelor25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme Energia potenţială icircn cicircmpul electrostatic omogen

1

11

111

61G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Aplicarea formulelor capacităţii con-densatorului plan capacităţilor echiva-lente ale grupărilor condensatoarelor la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a condensa-toarelor

bull Relatarea despre unele aplicaţii ale conductorilor dielectricilor și conden-satoarelor icircn viaţa cotidiană

27 Rezolvarea problemelor28 Potenţialul electric Diferenţa de potenţial

Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Gruparea condensatoarelor Energia cicircmpului

electric214 Rezolvarea problemelor215 Mișcarea particulelor icircncărcate icircn cicircmp elec-

tric216 Rezolvarea problemelor217 Lecţie de generalizare și sistematizare218 Evaluare sumativă

11

111

11

11

111

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

26

bull Aplicarea legilor lui Ohm pentru o porţiune de circuit și pentru circuitul icircntreg (simplu) a legii lui Joule a for-mulelor lucrului a puterii curentului electric și randamentului la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a unei surse de curent electric

bull Enunţarea aplicaţiilor efectelor curen-tului electric și descrierea principiilor de funcţionare a aparatelor electrocas-nice

bull Analiza dependenţei rezistivităţii de temperatură a diferitor substanţe și a fenomenului supraconductibilitate

bull Explicarea conducţiei electrice semi-conductoare (calitativ)

bull Descrierea principiului de funcţionare a diodei semiconductoare și a tranzis-torului

bull Explicarea conducţiei electrice icircn me-tale semiconductoare electroliţi gaze și icircn tuburi cu raze catodice

bull Identificarea aplicaţiilor curentului electric icircn diferite medii icircn viaţa coti-diană

31 Curent electric și circuite de curent continuu Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Tensiunea electromotoare

32 Rezolvarea problemelor33 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit

fără generator de curent Gruparea conductoa-relor

34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul și puterea curentului electric36 Rezolvarea problemelor37 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg38 Rezolvarea problemelor39-310 Lucrări de laborator bdquoDeterminarea rezistenţei interioare și a TEM

a unei surse de curentrdquo bdquoDeterminarea rezistivităţii unui conductorrdquo311 Curentul electric icircn metale Supraconductibi-

litatea312 Rezolvarea problemelor313 Curentul electric icircn semiconductoare Aplica-

ţii ale semiconductoarelor314 Curentul electric icircn electroliţi Legile electroli-

zei Aplicaţii practice ale electrolizei315 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii316 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii317 Lecţie de generalizare și sistematizare318 Evaluare sumativă

1

11

11111

1

11

11

1

11

11

62 Fizică Astronomie

Lucrări practice 10

1 Verificarea ecuaţiei de stare a gazului ideal2 Determinarea umidităţii relative a aerului3 Determinarea căldurii latente de topire a gheţii4 Determinarea capacităţii electrice a unui con-

densator5 Mărirea limitei de măsurare a voltmetrului(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina 1985)

2222

2

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

a

Obs

erva

ţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 16

bull Investigarea experimentală a acţiunii cicircmpului magnetic asupra curentului electric

bull Descrierea mișcării purtătorilor de sarcină electrică icircn cicircmp magnetic (și electric)

bull Explicarea calitativă a principiului de funcţionare a acceleratoarelor de parti-cule elementare

bull Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică și autoinducţie

bull Aplicarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz a mărimilor inductanţă energia cicircmpului magnetic icircn situaţii concrete

bull Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice proprietăţilor magnetice ale substanţe-lor și inducţiei electromagnetice

bull Explicarea principiului de funcţionare a aparatelor de măsurat electrice

11 Interacţiunea magnetică Cicircmpul magnetic al curentului electric Inducţia magnetică

12 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conduc-toarelor parcurse de curent electric Forţa electromagnetică

13 Rezolvarea problemelor14 Lucrare de laborator bdquoStudiul acţiunii cicircmpu-

lui magnetic asupra curentuluirdquo15 Mișcarea purtătorilor de sarcină electrică icircn

cicircmp magnetic omogen Forţa Lorentz16 Rezolvarea problemelor17 Permeabilitatea magnetică a mediului Para-

magnetici și diamagnetici Aplicaţii18 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electro-magnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)

19 Rezolvarea problemelor110 Aplicaţii practice ale inducţiei electromagnetice111 Fenomenul de autoinducţie Inductanţa cir-

cuitului electric112 Energia cicircmpului magnetic113 Rezolvarea problemelor114 Lecţie de generalizare și sistematizare115 Evaluare sumativă116 Evaluare sumativă

1

1

11

1

11

1

111

11111

63G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 16

bull Descrierea modalităţilor de generare a t e m alternative

bull Rezolvarea problemelor cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitatea curentului și tensiunea instantanee frecvenţa perioada pulsaţia faza defazajul va-loarea efectivă a tensiunii și intensităţii curentului rezistenţa activă reactanţa inductivă reactanţa capacitivă impe-danţa puterea activă puterea reactivă factorul de putere

bull Investigarea experimentală a rezonan-ţei tensiunilor

bull Explicarea principiului de funcţionare a transformatorului

bull Analiza problemelor transportului energiei electrice la distanţe mari

21 Curentul electric alternativ Mărimi caracte-ristice

22 Rezolvarea problemelor23 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu rezistor24 Rezolvarea problemelor25 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu bobină și condensator (RLC) legate icircn serie

26 Rezolvarea problemelor27 Rezolvarea problemelor28 Puterea curentului electric alternativ29 Rezolvarea problemelor210 Producerea energiei electrice Generatorul de

curent electric alternativ211 Transformatorul Transportul energiei electri-

ce la distanţe mari212 Rezolvarea problemelor213 Rezolvarea problemelor214 Lecţie de generalizare și sistematizare215-216 Evaluare sumativă

1

11

11

11111

1

1112

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 20

bull Descrierea din punct de vedere ener-getic a oscilaţiilor libere icircn circuitul oscilant

bull Stabilirea analogiei dintre oscilaţiile electromagnetice și oscilaţiile mecanice

bull Descrierea calitativă a producerii cicircm-pului electromagnetic și propagării undei electromagnetice

bull Utilizarea relaţiilor dintre mărimile caracteristice undei electromagnetice la rezolvarea unor probleme simple

bull Identificarea unor domenii de aplicaţii știinţifice și tehnice ale undelor elec-tromagnetice

bull Explicarea calitativă a principiilor de funcţionare a unor aparate și dispoziti-ve de uz cotidian (radioul televizorul cuptorul cu microunde etc)

bull Estimarea acţiunii biologice a undelor electromagnetice și aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului și a pro-priei persoane

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Rezolvarea problemelor33 Analogia dintre oscilaţiile electromagnetice și

oscilaţiile mecanice34 Rezolvarea problemelor35 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-

tică Producerea propagarea și recepţionarea undelor electromagnetice

36 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii Proprietăţile undelor electromag-netice

37 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia Telecomunicaţia Noţiuni despre televiziune

38 Acţiunea biologică a undelor electromagneti-ce Măsuri de protecţie

39 Prezentare de comunicări310 Unde electromagnetice optice Interferenţa

luminii Dispozitivul Yung Inelele lui New-ton Interferometru

311 Rezolvarea problemelor312 Difracţia luminii Reţeaua de difracţie313 Rezolvarea problemelor

1

11

11

1

1

1

11

111

64 Fizică Astronomie

bull Utilizarea conceptelor ce caracterizea-ză interferenţa difracţia și polarizarea luminii

bull Investigarea experimentală a luminii cu ajutorul reţelelor de difracţie

bull Descrierea fenomenelor de interferenţă difracţie și polarizare a luminii icircnticirclnite icircn natură și tehnică

314 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo315 Icircmprăștierea luminii Polarizarea luminii316 Noţiuni din fotometrie317 Rezolvarea problemelor318 Lecţie de generalizare și sistematizare319-320 Evaluare sumativă

1

11112

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de teorie a relativităţii restricircnserdquo 6

bull Enunţarea postulatelor lui Einsteinbull Identificarea caracterului absolut al

timpului și spaţiului la formularea legi-lor mecanicii newtoniene

bull Interpretarea formulelor pentru inter-valele de timp și lungime și explicarea relativităţii acestor mărimi

bull Descrierea unor mișcări cu utilizarea elementelor de cinematică și dinamică relativistă

bull Aplicarea dependenţei masei de viteză și a legăturii dintre masă și energie la rezolvarea problemelor

41 Postulatele lui Einstein și argumentarea lor experimentală

42 Rezolvarea problemelor43 Elemente de cinematică și dinamică relati-

vistăndash Compunerea vitezelorndash Principiul fundamental al dinamiciindash Relaţia dintre masă și energie

44 Rezolvarea problemelor45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1

11

111

V Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 10

bull Explicarea efectului fotoelectric extern a esenţei ipotezei lui Planck despre cuanta de energie a esenţei ipotezei lui de Broglie

bull Aplicarea formulelor energiei masei și impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric a ecuaţiei lui Einstein pen-tru fotoefect la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare a efectului fotoelectric

bull Modelarea difracţiei electronilor pe cristale (calitativ) descrierea principiu-lui funcţionării microscopului electro-nic (aspecte generale)

51 Efectul fotoelectric extern52 Cuantă de energie Fotonul53 Rezolvarea problemelor54 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Presiunea luminii55 Rezolvarea problemelor56 Proprietăţile ondulatorii ale materiei Ipoteza

lui de Broglie Difracţia electronilor Micros-copul

57 Dualismul undă-corpuscul Fenomenul tune-lării și unele manifestări icircn natură

58 Rezolvarea problemelor59 Lecţie de generalizare și sistematizare510 Evaluare sumativă

1111

11

1

111

65G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

VI Capitolul bdquoElemente de fizică a atomuluirdquo 6

bull Analiza fenomenelor icircn care se mani-festă structura compusă a atomului și argumentarea viabilităţii modelului planetar al atomului

bull Interpretarea icircn cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului

bull Investigarea experimentală a unor spectre de emisieabsorbţie (spectre continuie de bandă de linii)

bull Descrierea fenomenului de tranziţie cuantică a efectului LASER și iden-tificarea unor domenii de utilizare a laserului

bull Protecţia personală și colectivă icircn di-verse activităţi cu utilizarea laserului

61 Fenomene și experimente icircn care se manifestă structura compusă a atomului Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului

62 Postulatele lui Bohr Modelul cuantic al ato-mului de hidrogen

63 Rezolvarea problemelor64 Tipuri de spectre65 Emisia spontană și indusă Efectul LASER și

aplicaţii icircn diverse domenii66 Evaluare sumativă

1

1

111

1

VII Capitolul bdquoElemente de fizică a nucleului atomic Particule elementarerdquo 12

bull Caracterizarea diferitor nuclee atomi-ce utilizicircnd proprietăţile generale ale acestora structură dimensiuni masă sarcină electrică

bull Calcularea energiei de legătură și deter-minarea stabilităţii unor nuclee atomice

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legii dezintegrării radioactive la rezolvarea problemelor

bull Descrierea principiului de funcţionare a reactorului nuclear și estimarea posi-bilelor efecte ale accidentelor nucleare

bull Identificarea efectelor biologice ale radiaţiilor ionizante a unor dispozitive utilizate pentru detecţia și măsurarea radiaţiilor și cunoașterea regulilor de protecţie

bull Caracterizarea unor particule elemen-tare (electronul etc) utilizicircnd proprie-tăţile acestora (masa de repaus timpul mediu de viaţă sarcina electrică etc)

71 Modelul modern al nucleului atomic Fenome-ne și interacţiuni nucleare Energia de legătu-ră

72 Rezolvarea problemelor73 Radioactivitatea Dezintegrarea radioactivă

Legea dezintegrării radioactive74 Rezolvarea problemelor75 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare Fisiunea și fuziunea nucleelor Reac-torul nuclear

76 Rezolvarea problemelor77 Detectori de radiaţii ionizante Protecţia con-

tra radiaţiilor efectele biologice ale radiaţiilor ionizante

78 Elemente de fizică a particulelor elementare Acceleratoare de particule elementare

79 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

710 Lucrare de laborator bdquoStudiul urmelor particu-lelor elementare icircncărcaterdquo

711 Lecţie de generalizare și sistematizare712 Evaluare sumativă

1

11

11

11

1

1

1

11

66 Fizică Astronomie

VIII Capitolul bdquoElemente de astronomierdquo 20

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cerbull Determinarea cauzelor și caracterului

mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii a eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediubull Clasificarea corpurilor sistemului solarbull Descrierea proprietăţilor fizice ale

Pămicircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea concepţiilor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Aplicarea legilor lui Kepler la descrie-rea mișcării corpurilor din sistemul solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și a etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor galaxiei noa-

stre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

81 Astronomia icircn contextul altor știinţe Obiecti-vele de studiu ale astronomiei Particularităţi-le observărilor astronomice

82 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

83 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

84 Activitate practică85-86 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

87 Timpul și măsurarea lui Calendare88 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Cicircmpul magnetic al Pămicircntului89 Planetele gigante Planetele din grupul terestru810 Corpurile mici asteroizii cometele Meteori și

meteoriţi811 Elemente de mecanică cerească Sistemul he-

liocentric Legile lui Kepler Mareele812 Rezolvarea problemelor813-814 Soarele Caracteristici generale Structu-

ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

815 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

816 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

817-818 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

819 Lecţie de generalizare și sistematizare820 Evaluare sumativă

1

1

1

12

11

11

1

12

1

1

2

11

IX Capitolul bdquoTabloul știinţific al lumii și con-tribuţia fizicii la dezvoltarea societăţiirdquo Recapitulare 20

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii și astronomiei

91 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

92 Concepţii contemporane despre structura și evoluţia Universului

1

1

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea concepţiilor contemporane despre tabloul materialist al Universu-lui

bull Argumentarea poziţiilor proprii despre tabloul știinţific al lumii

bull Reprezentarea tabloului știinţific al lumii icircn formă de schemă sau tabel

93 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

94 Contribuţia fizicii la dezvoltarea tehnologiilor (TIC)

95 Recapitulare bdquoCinematicardquo96 Recapitulare Dinamicardquo97 Recapitulare bdquoStaticardquo98 Recapitulare bdquoImpulsul Lucrul mecanic

Energia mecanicărdquo99 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo910 Recapitulare bdquoTCMrdquo911 Recapitulare bdquoTermodinamicardquo912 Recapitulare bdquoElectrostaticardquo913 Recapitulare bdquoCurentul electric staţionarrdquo914 Recapitulare bdquoCicircmpul magnetic Inducţia

electromagneticărdquo915 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde electromag-

neticerdquo916 Recapitulare bdquoElemente de teorie a relativită-

ţii restricircnse Elemente de fizică cuanticărdquo917 Rezolvarea testelor918 Rezolvarea testelor919 Rezolvarea testelor920 Rezolvarea testelor

1

1

1111

111111

1

1

1111

Lucrări practice 10

1 Determinarea acceleraţiei căderii libere2 Studierea construcţiei și funcţionării transfor-

matorului3 Mărirea limitei de măsurare a ampermetrului4 Determinarea inductanţei bobinei5 Determinarea inductanţei unei bobine icircntr-un

circuit de curent alternativ (Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina

1985)

22

222

Rezervă 2

68 Fizică Astronomie

B Profilul umanistClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAIV Capitolul bdquoCinematicardquo 16

bull Utilizarea conceptelor specifice ci-nematicii punct material sistem de referinţă traiectorie distanţă parcursă deplasare viteză și acceleraţie icircn stu-diul mișcărilor corpurilor

bull Descrierea relativităţii mișcării meca-nice

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate

bull Aplicarea legilor mișcărilor mecanice studiate la rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp

12 Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă13 Operaţii cu vectori14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza Rezolvarea proble-melor

15 Relativitatea mișcării16 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Acceleraţia17 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experimentală a uneia din formu-

lele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

18 Rezolvarea problemelor19 Mișcarea corpurilor pe verticală110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară unifor-

mă Viteza unghiulară Acceleraţia centripetă112 Rezolvarea problemelor113 Lecţie de generalizare și sistematizare114 Evaluare sumativă115 Rezervă

1

111

11

1

1111

11

1-22-1

II Dinamica 18

bull Utilizarea principiilor mecanicii new-toniene a legii lui Hooke a legilor frecării la rezolvarea problemelor

11 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

12 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

13 Rezolvarea problemelor14 Principiul acţiunii și reacţiunii15 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică16 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor17 Rezolvarea problemelor

1

1

1111

1

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea calitativă a diverselor tipuri de forţe (de frecare elastică de greuta-te) identificate icircn natură și tehnică

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

18 Forţa elastică Legea lui Hooke19 Rezolvarea problemelor110 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui

Hooke și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

111 Forţa de frecare112 Rezolvarea problemelor113 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării

și determinarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo

114 Rezolvarea problemelor115 Lecţie de generalizare și sistematizare116 Evaluare sumativă117 Rezervă

111

111

11

1-22-1

II Lucrul și energia mecanică Impulsul mecanic Echilibrul mecanic

18

bull Explicarea conceptelor energia cineti-că energia potenţială lucrul forţelor de greutate elastice și de frecare impulsul mecanic și legea conservării energiei

bull Descrierea unor fenomene fizice utili-zicircnd conceptele lucrul mecanic pute-rea energia mecanică impuls mecanic

bull Utilizarea legilor conservării energiei și conservării impulsului la rezolvarea problemelor

bull Stabilirea condiţiilor de echilibru me-canic icircn diferite situaţii

31 Lucrul mecanic Puterea32 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice33 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională34 Lucrul forţei elastice Energia potenţială elas-

tică35 Lucrul forţei de frecare36 Legea conservării și transformării energiei

mecanice37 Rezolvarea problemelor38 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impulsu-

lui mecanic al unui punct material39 Rezolvarea problemelor310 Legea conservării impulsului mecanic311 Rezolvarea problemelor312 Echilibrul mecanic Echilibrul de translaţie al

rigidului313 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al rigi-

dului314 Rezolvarea problemelor315 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional316 Lecţie de generalizare și sistematizare317 Evaluare sumativă318 Rezervă

11

1

1

11

11

1111

1

111

1-21-0

70 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Recunoașterea unor fenomene oscilato-rii icircn natură și tehnică

bull Descrierea calitativă icircn baza princi-piului bdquocauză-efectrdquo a unor fenomene oscilatorii identificate icircn natură și teh-nică

bull Utilizarea mărimilor caracteristice mișcării oscilatorii la rezolvarea unor probleme

bull Investigarea experimentală a unor pro-cese oscilatorii utilizicircnd mărimi fizice caracteristice mișcării oscilatorii

bull Identificarea condiţiilor icircn care se pro-duc și se propagă undele mecanice

bull Soluţionarea unor probleme de protec-ţie fonică din viaţa cotidiană

41 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul armonic42 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional43 Energia oscilatorului armonic Legea conser-

vării energiei mecanice icircn mișcarea oscilato-rie

44 Rezolvarea problemelor45 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elasticrdquo46 Unde mecanice Unde transversale și unde

longitudinale Caracteristicile undelor47 Reflexia și refracţia undelor48 Rezolvarea problemelor49 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice410 Rezolvarea problemelor411 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice412 Lecţie de generalizare și sistematizare413 Evaluare sumativă414 Rezervă

111

111

111

11

11-21-0

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe ConținuturiN

r or

eD

ata

Obs

erva

ţiiIII TERMODINAMICA ȘI FIZICA

MOLECULARĂ30

bull Descrierea fenomenelor termice icircn baza mărimilor fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

bull Utilizarea noţiunii de bdquogaz idealrdquo a parametrilor de stare și a scărilor de temperatură icircn diferite contexte

bull Aplicarea mărimilor fizice referitoare la structura discretă a substanţei for-mulei fundamentale a TCM ecuaţiei de stare a gazului ideal ecuaţiilor transformărilor simple la rezolvarea problemelor

31 Structura discretă a substanţei Mărimi fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

32 Rezolvarea problemelor33 Sistemul termodinamic Starea sistemului

termodinamic Parametri de stare Modelul gazului ideal

34 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal35 Rezolvarea problemelor36 Temperatura Scări de temperatură37 Ecuaţia de stare a gazului ideal38 Rezolvarea problemelor39 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)

1

11

111113

71G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Reprezentarea grafică a transformări-lor simple ale gazului ideal icircn sistemele de coordonate pV VT și pT

bull Investigarea experimentală a transfor-mărilor simple ale gazelor ideale

bull Enunţarea principiului icircnticirci al termodi-namicii

bull Aplicarea conceptelor sistem termo-dinamic lucrul mecanic cantitatea de căldură energia internă principiul I al termodinamicii la rezolvarea proble-melor

bull Descrierea calitativă a principiului de funcţionare al motoarelor termice

bull Identificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de utilizarea mașinilor termice

310 Rezolvarea problemelor311 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo312 Energia internă313 Rezolvarea problemelor314 Lucrul icircn procesele termodinamice315 Rezolvarea problemelor316 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici

Rezolvarea problemelor317 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese318 Rezolvarea problemelor319 Rezolvarea problemelor320 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice321 Rezolvarea problemelor322 Poluarea mediului323 Lecţie de generalizare și sistematizare324 Evaluare sumativă325 Rezervă

21

11111

1

111

11221

ELECTRODINAMICA 36

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Formularea legii lui Coulombbull Definirea mărimilor caracteristice

ale cicircmpului electrostatic intensitatea cicircmpului electric tensiunea electrică permitivitatea mediului

bull Aplicarea conceptelor caracteristice ale cicircmpului electrostatic a expresiilor particulare ale acestor mărimi a legii lui Coulomb a principiului superpozi-ţiei cicircmpurilor a capacităţii electrice a formulei capacităţii condensatorului plan la rezolvarea problemelor

21 Recapitulare (Sarcinile electrice Legea con-servării sarcinii electrice Legea lui Coulomb)

22 Permitivitatea mediului23 Rezolvarea problemelor24 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme27 Rezolvarea problemelor28 Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Energia cicircmpului electrostatic214 Rezolvarea problemelor215 Lecţie de generalizare și sistematizare216-217 Evaluare sumativă118 Rezervă

1

111

11

11111

111121

72 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

18

bull Aplicarea legilor curentului electric icircn diferite contexte

bull Descrierea calitativă a conducţiei elec-trice icircn metale icircn semiconductoare icircn electroliţi icircn gaze icircn vid și a aplicaţii-lor acestora icircn viaţa cotidiană

bull Explicarea principiului de funcţionare a unor dispozitive cu semiconductoare

31 Recapitulare Curentul electric staţionar In-tensitatea curentului electric Tensiunea elec-trică Tensiunea electromotoare

32 Recapitulare Legea lui Ohm pentru o porţiu-ne de circuit fără generator de curent Rezol-varea problemelor

33 Gruparea conductoarelor Rezolvarea proble-melor

34 Lucrul și puterea curentului electric35 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg36 Rezolvarea problemelor37 Medii conductoare de curent electric Curen-

tul electric icircn metale38 Curentul electric icircn semiconductoare Joncţiu-

nea p-n39 Aplicaţii ale semiconductoarelor310 Curentul electric icircn electroliţi Aplicaţii prac-

tice ale electrolizei311 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii312 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii313-314 Lecţii de generalizare și sistematizare315-16 Evaluare sumativă317-18 Rezervă

1

1

1

1111

1

11

11

222

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 10

bull Aplicarea noţiunilor inducţia mag-netică forţa electromagnetică forţa Lorentz

1 Cicircmpul magnetic al curentului electric Induc-ţia magnetică

2 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conductoa-relor parcurse de curent electric Forţa electro-magnetică

3 Rezolvarea problemelor4 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra purtătorilor

de sarcină electrică icircn mișcare Forţa Lorentz

1

1

11

73G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Explicarea fenomenului inducţiei elec-tromagnetice

bull Utilizarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz la rezolvarea problemelor

5 Rezolvarea problemelor6 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electromagnetică Legea inducţiei electromagnetice Regula lui Lenz)

7 Rezolvarea problemelor8 Lecţie de generalizare și sistematizare9 Evaluare sumativă10 Rezervă

11

1111

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 6

bull Explicarea principiului de generare a t e m alternative și a principiului de funcţionare a transformatorului

bull Utilizarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitate ten-siune și a formulei coeficientului de transformare la rezolvarea problemelor

bull Analiza problemelor producerii și transportului energiei electrice la distanţe mari și a impactului asupra organismelor vii

21 Curentul electric alternativ Generarea tem alternative

22 Valorile efective ale intensităţii curentului și tensiunii alternative

23 Producerea energiei electrice Generatorul de curent electric alternativ

24 Transformatorul Transportul energiei electri-ce la distanţe mari

25 Lecţie de generalizare și sistematizare Proble-mele energetice icircn R Moldova

26 Evaluare sumativă

1

1

1

1

1

1

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 10

bull Explicarea procesului de oscilaţie icircn circuitul oscilant a procesului de pro-pagare a undelor electromagnetice și a principiului de funcţionare a transfor-matorului

bull Analiza problemelor impactului unde-lor electromagnetice asupra organisme-lor vii

bull Descrierea concepţiilor știinţifice des-pre natura luminii a proceselor de propagare a luminii interferenţei și difracţiei luminii

bull Enumerarea tipurilor de radiaţii

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-tică Propagarea undelor electromagnetice

33 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii

34 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia35 Unde optice Evoluţia concepţiilor despre

natura luminii Natura electromagnetică a luminiii

36 Interferenţa luminii Difracţia luminii Reţeaua de difracţie

37 Rezolvarea problemelor38 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo39 Lecţie de generalizare și sistematizare310 Evaluare sumativă

1

1

1

11

1

11

11

74 Fizică Astronomie

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 6

bull Descrierea efectului fotoelectric externbull Aplicarea formulelor energiei masei și

impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric la rezolvarea problemelor

bull Explicarea principiului de funcţionare a celulei fotoelectrice

41 Efectul fotoelectric extern42 Cuantă de energie Fotonul43 Rezolvarea problemelor44 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Celule fotoelectrice45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1111

11

V Capitolul bdquoElemente de fizică a atomului și a nucleului atomicrdquo

8

bull Descrierea experienţei lui Rutherford și argumentarea modelului planetar al atomului

bull Clasificarea spectrelorbull Enunţarea postulatelor lui Bohr și a

caracteristicilor generale ale nucleului atomic

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legilor de conservare la rezol-varea problemelor

bull Descrierea efectelor biologice ale radia-ţiilor ionizante

51 Modele de atomi Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului Tipuri de spec-tre

52 Postulatele lui Bohr53 Modelul nucleului atomic Constituienţii nu-

cleului atomic Izotopi54 Radioactivitatea55 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare56 Fisiunea și fuziunea nucleelor Reactorul nu-

clear57 Lecţie de generalizare și sistematizare58 Evaluare sumativă

1

11

11

1

11

VI Elemente de astronomie 18

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cer

bull Determinarea cauzelor și caracterului mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediu

bull Clasificarea corpurilor sistemului solar

61 Astronomia icircn contextul fizicii Obiectivele destudiu ale astronomiei Particularităţile obser-vărilor astronomice

62 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

63 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

64 Activitate practică65-66 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

67 Timpul și măsurarea lui68 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Maree Cicircmpul magnetic al Pămicircntului

69 Planetele gigante Planetele din grupul terestru

1

1

1

12

11

1

75G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea proprietăţilor fizice ale Pă-micircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea conceptelor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor Galaxiei noas-

tre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

610 Corpurile mici Asteroizii cometele Meteori și meteoriţi

611-612 Soarele Caracteristici generale Structu-ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

613 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

614 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

615 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

617 Lecţie de generalizare și sistematizare619 Evaluare sumativă

1

2

1

1

1

12

VII Tabloul știinţific al lumii Recapitulare 10

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii ca știinţă

bull Argumentarea rolului fizicii icircn progre-sul tehnico-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

71 Tabloul contemporan știinţific al lumii72 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-

co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii73-74 Recapitulare bdquoMecanicărdquo75 Recapitulare bdquoTermodinamică și fizică mole-

cularărdquo76-77 Recapitulare bdquoElectrodinamicărdquo78 Recapitulare bdquoOpticărdquo bdquoOscilaţii și unde elec-

tromagneticerdquo bdquoElemente de fizică cuanticărdquo79 Rezolvarea testelor710 Rezolvarea testelor

11

21

21

11

NotăModelele planificării tematice de lungă durată expuse mai sus sicircnt o viziune a

autorilor acestui ghid și au un rol orientativProfesorii au libertatea de a stabili ordinea studierii compartimentelor de a re-

partiza orele alocate prin planul de icircnvăţămicircnt după viziunea proprie respecticircnd condiţia parcurgerii integrale a conţinutului și realizarea competenţelor stabilite icircn curriculum

32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare

Deoarece formarea competenţelor necesită un inteval de timp mai lung decicirct 1-2 ore academice apare necesitatea proiectării unor unităţi de icircnvăţare cu o du-rată mai mare (6-10 ore)

76 Fizică Astronomie

Unitatea de icircnvăţarebull este coerentă icircn raport cu competenţelebull are caracter unitar tematicbull are desfășurare continuă pe o perioadă de timpbull operează prin intermediul unor modele de icircnvăţarepredarebull subordonează lecţia ca element operaţionalbull este finalizată prin evaluare sumativă

Unitatea de icircnvăţare mai poate fi definită ca timpul de icircnvăţare dintre două evaluări sumative care nu se finisează neapărat cu notarea Astfel se produc unele schimbări icircn sistemul de proiectare a procesului de icircnvăţămicircnt

Proiectarea de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată se va face icircn fiecare clasă icircn baza corelă-

rii competenţei specifice a subcompetenţei a unităţii de conţinut și a activităţii de icircnvăţare și evaluare Profesorul dispune de libertate deplină icircn corelarea unităţilor de conţinut ordinea abordării temelor și a regimului orar (numărul de ore alocat fiecărei unităţi de icircnvăţare)

Profesorul are libertatea să grupeze icircn diverse moduri elementele de conţinut icircn unităţi de icircnvăţare cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor fizice

Pasul 1 Lectura personalizată a curriculumului de fizică pentru liceuSe stabilește

bull Ordinea de parcurgere a temelorconţinuturilorbull Alocările de timpbull Activităţile de icircnvăţare și de evaluare

Pasul 2 Identificarea unităţilor de icircnvăţare

Pasul 3 Elaborarea proiectului de lungă duratăbull Se icircntocmește la icircnceputul semestruluianului școlarbull Oferă un cadru care să permită adecvarea demersului didactic la situa-

ţia din clasăStructura alternativă a proiectului de lungă durată este reprezentată icircn tabelul

nr 1

Tabelul nr 1 Structura alternativă a proiectului de lungă durată

Unitatea de icircnvăţare

Competenţe specifice Subcompetenţe Conţinuturi Nr de ore

alocate Săptămicircna Observaţii

77G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

La elaborarea proiectului de lungă durată vom parcurge următoarele etapebull Identificăm teme majore ale curriculumuluibull Identificăm conţinuturi din curriculum care pot fi asociate unei anu-

mite temebull Particularizăm competenţele specificesubcompetenţele la conţinutu-

rile asociate temeibull Detaliem conţinuturile după criteriul relevanţei icircn raport cu subcom-

petenţele vizatebull Verificăm icircn ce măsură ansamblul competenţe-conţinuturi permite o

evaluare pertinentă Eventual renunţăm la unele conţinuturi pe care le vom avea icircn vedere pentru altăalte unităţi de icircnvăţare

Proiectarea curentăProiectarea curentă se reduce la proiectarea unei unităţi de icircnvăţare Aceasta este

echivalentă proiectării a 6-10 lecţii consecutive Profesorul va depune un efort de an-ticipare a activităţilor care conduc la formarea subcompetenţelor curriculare Spre deosebire de proiectul lecţiei care era orientat la realizarea unui obiectiv de referinţă icircntr-o oră maximum două acum profesorul trebuie să dezvolte uneori două-trei subcompetenţe la fiecare oră Evident că formarea icircn ansamblu a acestor subcompe-tenţe nu se poate produce pe parcursul unei ore academice De aceea și apare necesi-tatea anticipării unei secvenţe mai consistente a procesului de icircnvăţămicircnt

La studiul unei unităţi de icircnvăţare se vor parcurge următoarele etape1 Familiarizarea2 Structurarea3 Aplicarea

1 Familiarizare rarr Evocare ExplorareProfesorul

ndash Stabilește nivelul de cunoaștere de către elevi a unor noţiunindash Oferă pretexte-problemă creează conflicte cognitive recurge la situa-

ţii-problemă

3 Structurare rarr Explicare EsenţializareProfesorul

ndash Ajută elevii să exprime ceea ce au observat să formuleze concluziindash Ajută elevii să identifice metode de lucru sau să dezvolte rezultate teo-

retice

3 Aplicare rarr Exersare ExtindereProfesorul

ndash Propune activităţi pentru aprofundarea subiectuluindash Face conexiuni cu alte discipline

78 Fizică Astronomie

Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare este reprzentată icircn tabelul nr 2

Tabelul nr 2 Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare

Data Detaliere de conţinut

Subcompetenţe vizate

Activtăţi de icircnvăţare

Resurse materia-le procedurale

de timp

Evaluare (obective

instrumente)Observaţii

NotăElementele de structură ale proiectului de lungă durată și ale proiectului uni-

tăţii de icircnvăţare ar putea fi prezentate icircntr-o altă ordine important e cum gicircndește profesorul icircn procesul proiectării anticipicircnd secvenţe mici sau secvenţe mai mari ale procesului de icircnvăţămicircnt

La citirea curriculumului disciplinar se va atrage atenţia mai icircnticirci la concep-ţia disciplinei la specificul icircnvăţămicircntului axat pe competenţe definiţia compe-tenţei Analizicircnd competenţele specifice disciplinei bdquoFizică Astronomierdquo este im-portant să ne convingem că acestea au fost deduse din competenţele transdiscipli-nare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt De exemplu competenţa de comunicare știinţifică a fost dedusă din competenţa de a comunica argumentat icircn limba mater-nălimba de stat icircn situaţii reale ale vieţii iar competenţa de investigaţie știinţifică ndash din competenţa de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile proprii

Următorul pas va fi stabilirea corelaţiei dintre competenţele specifice și sub-competenţe Fiecare subcompetenţă se referă la una din competenţele specifice De exemplu subcompetenţa utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii concrete se referă la com-petenţa de achiziţii pragmatice specifice fizicii astronomiei iar subcompetenţa in-vestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alunecare ndash la competenţa de investigaţie știinţifică icircn domeniul fizicii și astronomiei

La citirea unității de icircnvăţare se va atrage atenţia la activităţile propuse pentru a forma subcompetenţele curriculare avicircnd la dispoziţie unităţile de conţinut res-pective Pentru realizarea acestora avem nevoie de analiza resurselor (materiale procedurale de timp) Un moment important este modul cum se vor evalua rezul-tatele activităţilor Pentru aceasta vom formula obiectivele evaluării vom selecta procedeele și instrumentele necesare

79G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircn curriculumul disciplinar se propun unităţi de conţinut care vor servi la for-marea subcompetenţelor activităţi de icircnvăţare și evaluare strategii didactice și strategii de evaluare

Corelarea competenţelor subcompetenţelor conţinuturilor și tipurilor de acti-vităţi are loc pe două dimensiuni

bull dimensiunea verticalăbull dimensiunea orizontală

Corelicircnd aceste componente pe verticlă profesorul pornește de la curriculu-mul disciplinar analizicircnd prevederile acestuia prezente icircn concepte competenţe conţinuturi strategii didactice și strategii de evaluare Apoi elaborează proiec-tul de lungă durată (Tabelul nr 1) La elaborarea proiectului de lungă durată se precizează unităţile de icircnvăţare competenţele și subcompetenţele vizate durata realizării Icircn baza acestui proiect profesorul proiectează unităţile de icircnvăţare Co-relarea componentelor acestui proiect este prezentată prin următoarea schemă

Analiza prevederilor curriculumului disciplinar

Elaborarea proiectului de lungă durată

Elaborarea proiectului unității de icircnvățare

Fig 4 Corelarea componentelor pe verticală

33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe

Lecţia este unitatea de bază a desfășurării procesului instructiv-educativ Ca formă de organizare a procesului de icircnvăţămicircnt lecţia este constituită dintr-o succesiune de etape sau secvenţe ce se desfășoară icircntr-o unitate de timp icircn care se asigură o coordonare icircntre activitatea de predare și cea de icircnvăţare icircn vederea realizării finalităţilor procesului de icircnvăţămicircnt Procesul educativ este un proces complex icircn care trebuie sa ţinem seama de toţi factorii implicaţi Atunci cicircnd un profesor se afla icircn fata clasei trebuie sa știe ce tip de lecţie se potrivește cel mai bine momentului astfel icircncicirct scopul lecţiei sa fie atins Literatura de specialitate consemnează tipurile de lecţii conform criteriilor

80 Fizică Astronomie

A Sarcina majoră care se realizează la lecţie1 lecţia mixtă sau combinată (atunci cicircnd realizăm mai multe sarcini)2 lecţia de icircnsușire a materiei noi3 lecţia de formare de priceperi și deprinderi4 lecţia de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei studiate

anterior5 lecţia de evaluare a rezultatelor școlare

B Metode care predomină la lecţiea lecţia prelegereb lecţia dezbaterec lecţie joc de rol etc

Cicirct privește seminarul conferinţa excursia lucrarea de laborator lucrarea practică etc acestea sicircnt forme de organizare a activităţii didactice alternative lecţiei care au fost permise după 1958 cicircnd a apărut legea despre bdquolegătura cu viaţardquo

bull Lecţie mixtă

Lecţia mixtă este cea mai frecventă formă de organizare a activităţii didactice icircn icircnvăţămicircntul preuniversitar Ea urmărește atingerea mai multor scopuri sau sarcini didactice distincte transferul de noi cunoștinţe sistematizarea și consoli-darea achiziţiilor și verificarea sau evaluarea performanţei școlare

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a XII-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul magnetic Induc-

ţia electromagnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)Tipul lecţiei mixtăDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică2 Aplicarea legii inducţiei electromagnetice și a regulii lui Lenz icircn situa-

ţii concrete3 Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a inducţiei electromag-

netice

81G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii trebuie să fie capabiliO1 ndash să definească corect și complet fenomenul de inducţie electromagnetică

mărimea fizică flux magneticO2 ndash să indice cicirct mai multe procedee de variaţie a fluxului magnetic verifi-

cicircndu-le experimentalO3 ndash să sesizeze icircn urma analizei rezultatelor experimentale dependenţa

dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului elec-tric indus și dintre viteza de variaţie a fluxului și mărimea intensităţii curentului electric indus TEM de inducţie

O4 ndash să aplice expresia pentru fluxul magnetic regula lui Lenz legea induc-ţiei electromagnetice icircn situaţii concrete

O5 ndash să formuleze legea inducţiei electromagnetice și regula lui Lentz pentru determinarea sensului curentului electric indus

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă fișe de activitate experimentală

culegere de probleme manual alternatoare bobine miliampermetre alimentatoare didactice fire conductoare magneţi bară miez de fier U miez de fier I bobine cadru inele de aluminiu stative cleme

VI Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia demonstraţia activitatea ex-

perimentală problematizarea descoperirea dirijată și independentă experimentul cu caracter de cercetare icircnvăţarea prin descoperire ob-servaţia

bull Forme de activitate cu eleviindash Icircn grup la efectuarea experimentelor la rezolvarea problemelorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Stiinţa Chișinău 20082 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu și al Culegere de probleme clasele 10-

12 ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

82 Fizică Astronomie

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

5 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultatele problemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obiec-tivelor

2 min ndash icircntreabă elevii care sicircnt rezultatele experimentului lui Oersted

ndash trezește interesul elevilor pornind de la ideea dacă ar fi posibil efectul invers și anume să se obţină curent electric cu ajutorul cicircmpului magnetic

ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash răspund la icircntrebare (icircn jurul conductoarelor parcurse de curent electric apare cicircmp magnetic)

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

37 min

10 min

5 min

8 min

O1O2O3

O1

O4O5

a) ndash repartizează elevii icircn grupurindash prezintă aparatele și materialele ne-

cesare pentru experimentndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevi și notează pe tablă concluziile generale

ndash definește fenomenul de inducţie electromagnetică noţiunea de curent indus

ndash repartizează fișa nr 2ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevindash prezintă un scurt istoric al fenome-

nului formulează concluziile lui Fa-raday

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu materialele

prezentate de profesorndash conform indicaţiilor din

fișe realizează experimentulicircncercicircnd să formuleze con-cluziile pentru fiecare etapă aexperimentului

ndash fac o sinteză a celor obser-vate și notează icircn caiete constatările făcute după fieca-re operaţie

ndash desenează și notează conclu-ziile și definiţiile icircn caiete

ndash pun icircntrebări profesorului

83G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Conţi-nutul noii icircn-văţări

5 min O1O4O5

b) ndash explică elevilor că cantitatea de cicircmp magnetic ce străbate un circuit (o suprafaţă) este determinată de mă-rimea fizică numită flux magnetic

ndash propune elevilor să analizeze fig 619 din manual (1 pag 197)

ndash definește fluxul magnetic și unitatea lui de măsură

ndash pune accentul pe faptul că unghiul α reprezintă unghiul dintre normala la suprafaţă și liniile de cicircmp

c) ndash prezintă un scurt istoric al feno-menului formulează concluziile lui Lentz

ndash demonstreză elevilor experimentul pentru constatarea fenomenului și explicarea regulei

ndash discută cu elevii rezultatele observări-lor (fig 621-1 pag 199)

ndash formulează regula lui Lentz

d) ndash propune elevilor următoarea icircntre-bare de care mărimi depinde valoa-rea intensităţii curentului de inducţie deci și valoarea TEM de inducţie

ndash icircn baza constatărilor făcute definește legea inducţiei electromagnetile (le-gea lui Faraday)

ndash scrie pe tablă expresia matematică a legii inducţiei electromagnetice

ndash explică sensul semnului minus din formulă

b) ndash ascultă și eventual pun icircn-trebări

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

c) ndash ascultă urmăresc experi-mentul și eventual pun icircn-trebări

ndash formulează concluzii și icircncear-că să stabilească dependenţa dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului electric indus

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui și regula lui Lentz icircn caiete

d) ndash formulează răspunsul la icircntrebare fac constatări ex-plică fenomenele observate icircn timpul experimentului

ndash ascultă și eventual pun icircntre-bări

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

5 Realiza-rea sens-uluiRezol-vare de probleme

9 min O1O4 O5

ndash propune elevilor fișa 3 cu problemespre rezolvare

ndash ascultă prezentările elevilor corectează pune accentul

ndash rezolva situaţiile-problemă din fișă

ndash un elev din grup prezintă soluţiile obţinute

ndash ascultă și eventual pun icircntrebări

ndash notează indicaţiile profeso-rului icircn caiete

6 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4 O5

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebările 123 și 4 din manual pag 201

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

84 Fizică Astronomie

7 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) para-graful 65 din manual b) să rezolve problemele nr 1511 1528 1532 din culegerea de probleme

ndash notează icircn catalog intervenţiile la oră ale elevilor

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 11 Montaţi circuitul conform desenului prezentat mai jos (fig 1)2 Deplasaţi magnetul pe direcţia axei bobinei icircn ambele sensuri Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului3 Repetaţi indicaţiile din punctul 2 modificicircnd viteza de deplasare a

magnetului și inversaţi polaritatea magnetului4 Puneţi magnetul icircntr-o mișcare oscilatorie (fig 2) Urmăriţi indicaţiile

miliampermetrului5 Formulaţi concluziile respective

Fig 1 Fig 2

Fișa 21 Montaţi circuitul conform desenu-

lui prezentat mai jos (fig 3)2 Icircnchideţi icircntrerupătorul Urmăriţi

indicaţiile miliampermetrului3 Deschideţi icircntrerupătorul Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului4 Formulaţi concluziile respective

85G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Probleme propuse spre rezolvare1 (Gr 1) Icircntr-o bobină conectată la un miliamperme-

tru se introduce o bară magnetizată suspendată de un resort elastic Se trage ușor de magnet icircn jos și apoi se lasă liber Descrieţi comportarea magnetului și a miliampermetrului după eliberarea magnetului

2 (Gr 2 3 4 5) Să se stabilească sensul curentului indus icircntr-o bobină icircn următoarele situaţii Fig 3

ndash Gr 2 ndash magnetul se apropie cu polul nord de bobinăndash Gr 3 ndash magnetul se depărtează cu polul nord de bobinăndash Gr 4 ndash magnetul se apropie cu polul sud de bobinăndash Gr 5 ndash magnetul se depărtează cu polul sud de bobină

3 (Gr 6) Un cadru cu aria de 200 cm2 este situat perpendicular pe liniile unui cicircmp magnetic omogen Inducţia cicircmpului magnetic este egală cu 025 T Să se determine variaţia fluxului magnetic a) la dispariţia cicircm-pului magnetic b) la inversarea sensului liniilor de cicircmp

4 (Gr 7) O spiră conductoatre din aluminiu ce are lungimea egală cu 30 cm și aria secţiunii transversale ndash cu 2 mm2 este situată icircntr-un cicircmp magnetic al cărui flux variază cu viteza de 04 Wbs Determinaţi lu-crul efectuat de curentul indus icircn spiră timp de 1 min

bull Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizareO astfel de lecţie asigură consolidarea cunoștinţelor icircnsușite și aprofundarea

lor pe nivele superioare de icircnţelegere și aplicare prin recapitulare Lecţia de recapi-tulare presupune desfășurarea unei activităţi intelectuale susţinute pe baza căreia elevul valorifică conţinuturile achiziţionate icircntr-o etapă de pregătire (studiul unui capitol al fizicii al unei discipline etc) Gicircndirea elevului poate fi disciplinată icircn baza unui algoritm pe care icircl stabilesc de comun acord profesorul și colectivul de elevi Accentul cade pe icircnţelegere analiză și sinteză Sicircnt icircntărite priceperile de a argumenta și demonstra teorii știinţifice dar și acelea de a formula judecăţi de valoare cu privire la aplicabilitatea unor ipoteze de lucru Deci obiectivul funda-mental urmărit este fixarea și consolidarea cunoștinţelor prin stabilirea de noi co-relaţii icircntre cunoștinţe prin elaborarea unor generalizări mai largi prin relevarea unor structuri logice icircntre diverse cunoștinţe toate acestea stimulicircnd mecanismul transferului cu cele două forme ale sale specific și nespecific

86 Fizică Astronomie

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Recapitularea și sistematizarea cunoștinţelor la capitolul bdquoDina-

micardquoTipul lecţiei Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei stu-

diate anteriorDurata 45 min

II Subcompetenţe1 Aplicarea principiilor dinamicii a legii lui Hooke și a legilor frecării icircn

situaţii concrete2 Conștientizarea faptului că toate corpurile din Univers se atrag icircntre

ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele3 Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifes-

tată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensi-tate a cicircmpului gravitaţional

4 Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să enunţe principiile mecanicii newtonieneO2 ndash să definească principalele tipuri de forţe (scriind relaţiile matematice de

calcul al modulelor acestora precizicircnd semnificaţia mărimilor care in-tervin)

O3 ndash să reprezinte grafic forţele care acţionează icircntr-o situaţie concretăO4 ndash să rezolve probleme aplicicircnd principiile mecanicii

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă culegere de probleme manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia algoritmizarea problematiza-

reabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn grup la rezolvarea problemelor din fișa 1ndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

87G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Metode de evaluarendash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 10-a

ed Știinţa Chișinău 20072 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Culegere de probleme clasele 10-12

ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organiz-atoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor ndash prezintă caietele și rezultatele

problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obi-ectivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-suluiRecapi-tularea-sistema-tizarea noţiuni-lor icircnvă-ţate la studierea capitolu-lui bdquoDi-namicardquo

38 min

15 min

23 min

O1O2O3O4

a) ndash repartizează elevii icircn grupuri după niveluri

ndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să rezolve probleme-

le și să dea răspuns la icircntrebările din fișă

b) ndash cere elevilor să prezinte soluţiile (un elev din grup prezintă posterul) să formuleze concluziile respective

ndash face o sinteză a concluziilor formulate de elevi

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu fișa prezen-

tată de profesorndash lucrează icircn grup conform in-

dicaţiilor din fișă și formuleză concluziile

ndash notează concluziile icircn caietendash pun icircntrebări profesoruluib) ndash elevii din celelalte grupuri

ascultă și eventual pun icircntre-bări elevilor din grupul care prezintă

ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profesoru-

lui icircn caiete

88 Fizică Astronomie

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebări

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) rezol-varea testului la cap bdquoDinamicardquo din culegerea de teste pentru cl a X-a autor Gh Ţurcan

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 1

I grup1 Găsiţi corespondenţa icircntre mărimile fizice și unităţile lor de măsura

a) v I) cms2

b) F II) Nm c) a III) ms d) S IV) N e) m V) s

f) k VI) m

VI) kg2 Determinaţi dacă afirmaţia dată este adevărată sau falsă noticircnd răs-

punsul prin A sau Fa) Valoarea forţei cu carea aţionează un resort deformat asupra corpu-

lui suspendat de el este invers proporţională cu alungirea absolută a resortului

b) Forţa de frecare este forţa care apare la suprafaţa de contact dintre două corpuri și se opune alunecării unui corp pe suprafaţa celuilalt

3 Continuaţi (icircn caiet) propoziţiile cu o variantă ce ar avea sens fizica) Un punct material se află icircn echilibru dacă rezultanta forţelor ce

acţionează asupra lui b) Dacă un corp acţionează cu o forţă F12 asupra altui corp atunci al

doilea corp acţionează asupra primului cu o forţă F21 care

c) Forța elastică este de natură

89G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II grupRezolvaţi problemele

1 Asupra unui corp cu masa de 15 kg ce se află pe o suprafaţă orizon-tală netedă acţionează o forţă egală cu 6000 mN orientată paralel cu suprafaţa de alunecare Determinaţi acceleraţia comunicată corpului

2 Un corp cu volumul de 60 cm3 din aluminiu (ρ= 2700 kgm3) este suspendat de un resort cu constanta elastică de 100 Nm Determinaţi alungirea absolută a resortului

III grupRezolvaţi problemele

1 Viteza de rotazie a Lunii icircn jurul Pămicircntului este aproximativ de 1 kms Distanţa medie Lună-Pămicircnt este de 384 105 km Determinaţi masa Pămicircntului

2 Asupra unui corp cu masa de 40 kg ce urcă uniform pe un plan icircn-clinat (α = 300) acţionează o forţă paralelă cu planul de 200 N Deter-minaţi coeficientul de frecare la alunecare Cu ce acceleraţie va luneca corpul pe acest plan

IV grupRezolvaţi problemaDeterminaţi acceleraţiile corpurilor cu masele

m1 = 25 kg și m2 = 3 kg icircn sistemul de corpuri din figura alăturată Firul și scripetele sicircnt ideale Un-ghiul de frecare este egal cu 30 de grade iar secţiu-nea planului icircnclinat reprezintă un triunghi dreptunghic isoscel

bull Lecţie dezbatere

Acest tip de lecţie constă icircn concentrarea activităţii didactice icircn direcţia do-bicircndirii de către elev a unor cunoștinţe și dezvoltări pe această bază a proceselor și icircnsușirilor psihice a capacităţilor instrumentale și operaţionale Momentul co-municării deţine ponderea hotăricirctoare rezervicircndu-i-se cea mai mare parte din lecţie De cele mai multe ori acest eveniment este divizat icircntr-o serie de secvenţe pregătirea elevilor icircn vederea asimilării noilor cunoștinţe anunţarea subiectului și obiectivelor ce urmează a fi realizate

Dezbaterea este un concurs de argumentare formală icircntre cele două echipe sau persoane fizice este un instrument esenţial pentru dezvoltarea și menţinerea democraţiei și societăţilor deschise Dezbaterea icircntruchipează idealurile de argu-mentul motivat toleranţă faţă de punctele de vedere divergente și riguroase de auto-examinare Dezbaterea este mai presus de toate o modalitate pentru cei care deţin opinii opuse pentru a discuta problemele controversate

90 Fizică Astronomie

Exemplu de proiec de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil umanist)Obiectul FizicăTema lecţiei Poluarea mediuluiTipul lecţiei Lecţie dezbatereDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Idetificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termice

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să caracterizeze problemele de poluare a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termiceO2 ndash să explice consecinţele poluării mediului terestru și problemele globale

de rezolvare

IV Resursebull Umane profesor elevibull Materiale (didactice) tablă cretă manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia dezbatereabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn echipă icircn timpul dezbaterilorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea concluzii-

lor formulatebull Metode de evaluare

ndash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliografie1 I Botgros V Bocancea Manual de fizică pentru cl X-XII profil uma-

nist Editura Cartier Chișinău 2009

91G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Enunţa-rea obiec-tivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

38 min1 min

34 min

3 min

O1O2

a) ndash prezintă echipele arbitrul (de obicei profesorul) și responsabilul de crono-metrarea timpului

b) ndash cere elevilor (publicului care poate avea drept de vot icircn unele cazuri) să-și facă notiţii și să respecte disciplina icircn sală

ndash dă startul dezbaterii care se desfășoară conform regulilor bdquoK Popperrdquo

c) ndash decide echipa icircnvingătoare discută cu publicul

a) ndash se grupează icircn echipendash fac cunoștinţă cu planul

dezbateriindash pun icircntrebări profesorului

b) ndash elevii din echipe participă la dezbatere publicul ascultă și face notiţe

c) ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profeso-

rului

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back-ului

3 min2 min

O1 O2

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei

ndash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă rezolva-rea testului de evaluare sumativă

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

92 Fizică Astronomie

Formatul de dezbateri Karl Popper ndash Principii generale

Formatul de dezbateri Karl Popper (KP) este o formă structurată de dezba-tere educațională care are la bază dialogul dintre două echipe numite icircn mod formal Afirmatori și Negatori Fiecare dintre cele două echipe este compusă din 3 membri și are la dispoziție o cantitate egală de timp pentru a argumenta icircn favoarea sau icircmpotriva unei teme Aceasta din urmă poartă numele de moțiune și este cel mai adesea o afirmație care permite aticirct susținere cicirct și contrazicere Participanții icircntr-o rundă de dezbateri trebuie să comunice argumente icircn baza unor raționamente logice și a unor dovezi palpabile nu icircn funcție de opiniile per-sonale cu privire la tema discutată Adeseori vorbitorii cu experiență icircn dezbateri se văd nevoiți să susțină idei total opuse convingerilor lor Un meci de dezbateri KP se desfășoară icircn fața unui arbitru care trebuie sa urmăreasca argumentele vorbitorilor și să decidă o echipă cicircștigătoare icircn funcție de principiul bdquoCare echipă a fost mai convingătoare icircn dezbatererdquo fără ca decizia să fie afectată de convin-geri personale sau lucruri care nu s-au spus icircn dezbatere Luarea acestei decizii se face aticirct prin judecarea argumentelor făcute cicirct și prin evaluarea acelor chestiuni care pot fi definite ca elemente de prezentare a discursului

Structura unei runde (timpul a fost repartizat reieșind din planificarea lecţiei)

A1 Prima pledoarie constructivă afirmatoare (4 minute)

CX1 N3 pune icircntrebări lui A1 (2 minute)

N1 Pledoaria constructivă negatoare (4 minute)

CX2 A3 pune icircntrebări lui N1 (2 minute)

A2 Pledoaria afirmatoare de reconstrucție (3 minute)

CX3 N1 pune icircntrebări lui A2 (1 minut)

N2 Pledoaria negatoare de reconstrucție (3 minute)

CX4 A1 pune icircntrebări lui N2 (1 minut)

A3 Pledoaria finală a echipei afirmatoare (4 minute)

N3 Pledoaria finală a echipei negatoare (4 minute)

Icircn afara timpului de discurs fiecare echipă are la dispoziție un timp de gicircndire de 3 minute pe care icircl poate distribui dupa cum crede de cuviință icircntre două dis-cursuri sau icircntre un discurs și o rundă de icircntrebări

Moţiunea bdquoLumea ar trebui să refuze la folosirea motoarelor termicerdquo

93G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Pro Contra

Scop Un viitor sănătos pentru omenire

Scop Soluţionarea problemelor reale ale populaţiei

A-1 Gicircndește global acţionează localbull Politica statului ndash prioritară icircn stoparea

utilizării motoarelor termice (educaţie investiţii programe naţionale)

bull Interzicerea utilizării mașinilor termice necorespunzătoare unor norme ecologice icircnregistrate

bull Fiecare cetăţean ar trebui să se implice activ icircn realizarea unor proiecte naţiona-le (bdquoZiua ecologieirdquo)

A-2 Controlul icircndeaproapemonitorizarea strictă din partea funcţionarilor de stat pentru a nu permite fraude

A-3 Necesitatea unor investiţii mari si de durată din partea guvernului

bull Sicircnt necesare mai multe acţiuni o zi fără automobil promovarea unui mod sănătos de viaţă icircncurajarea cetăţenilor de a mer-ge cu bicicleta limitarea tăierii pădurilor

A-4 Realizarea proiectelor comune regio-nale

bull Oamenii de știinţă au ajuns la un con-sens poluarea mediului se datorează icircn principal activităţilor desfășurate de om

N-1 Cetăţeanul ar trebui să aibă condiţii de dezvoltare

bull Ridicare culturii omului prin conșteintizarea esenţei lui

bull Dezvoltarea economiei va determina re-curgerea la tehnologii nepoluante punicircn-duse accent pe un stil de viaţă sănătos

bull Consolidarea responsabilităţii personale

N-2 Icircn jurul problemelor ecologice ndash spăla-rea de bani la nivel mondial

bull Problemele ecologice sicircnt inventate de guvernele marilor puteri pentru a distra-ge atenţia cetăţenilor de la problemele lor (salarii condiţii de muncă etc)

N-3 Icircn Univers au loc transformări care duc la schimbările de climă și ele nu sicircnt icircn puterea omului (perioada glaciară)

N-4 O problemă nu poate fi soluţionată dacă nu vor fi soluţionate și alte pro-bleme globale (sărăcia corupţia tero-rismul etc)

bull Oamenii sicircnt orientaţi spre obţinere de profit dar soluţionarea problemei ecolo-gice cere icircn primul ricircnd consum

bull Lecţie lucrare de laboratorProfesorData _______________Clasa XI-a (profil real)Obiectul FizicăSubiectul lecţiei Studierea unei transformări simple a gazului idealTipul lecţiei Lucrare de laboratorDurata 45 min

Subcompetenţebull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului idealbull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformă-

rilor simple icircn gaze

94 Fizică Astronomie

Obiectivele operaţionaleO1 ndash să definească transformarea izotermăO2 ndash să formuleze legea transformării izotermeO3 ndash să recunoască transformarea izotermă icircn situaţii concrete (inclusiv icircn

reprezentări grafice mai ample)O4 ndash să reprezinte prin formule și grafic legea transformării izotermeO5 ndash să traseze limita de aplicabilitateO6 ndash să aplice transformarea izotermă la descrierea unor situaţii concrete din

viaţă și tehnicăO7 ndash să expună metode proprii de cercetare experimentală a transformării

izotermeO8 ndash să măsoare corect mărimile fizice necesare (presiune lungimehellip)O9 ndash să manifeste lucricircnd icircn grup disciplină toleranţă empatie

ResurseUmane profesor elevi laborantMateriale didactice manual tablă cretă fișe tabele (vezi anexa) utilajul ne-

cesar pentru experimente (balon tub de sticlă icircnchis la un capăt cu lungimea de 60-70 cm și diametrul 10 mm vas de sticlă cu icircnălţimea de 40-60 cm barometru)

Metodendash observaţia conversaţia euristicăndash experiment problematizat asaltul de ideindash descoperirea dirijată și independentă cercetarea experimentală

Forme de activitate cu elevii icircn grup frontală

Bibliografie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Știinţa Chișinău 2008

Desfășurarea lecţiei

Eveni-mentuldidactic

Obiec-tive

Metode de predare-icircnvățare

Activitatea profesorului Activitatea elevilorObser-vațiinote

Moment organi-zatoric

O9 ndash Salută și organizează clasandash Repartizează elevii icircn grupuri

(două-trei grupuri obișnuite grupul bdquoexperțilorrdquo și grupul bdquode creaţierdquo)

ndash Salută profesorulndash Se pregătesc pentru lecţiendash Se grupează și se aranjează

la mese

95G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Cap-tarea atențieiMotiva-rea icircn-vățării

O1 Observa-ţia

Expe-riment problema-tizat

Asaltul de idei

ndash Demonstrează experimentulUn balon obișnuit umflat și bine legat cu ață este brusc comprimat cu micircinile Icircn rezultat balonul pocneștendash Provoacă asaltul de ideiDe ce pocnește balonulndash Ghidează emiterea ipotezei

ndash Enunţă și argumentează denu-mirea transformării observate (transformare izotermă)

ndash Enunţă icircmpreună cu elevii ob-iectivele lecţiei ţinicircnd cont de ipoteza expusă

ndash Scrie tema lecţiei pe tablă

ndash Emit idei unele devenind relevante

Comprimicircnd brusc balonul se micșorează volumul aeru-lui din el

Balonul pocnește deoarece crește brusc presiunea icircn interiorul lui

Pe parcursul evenimentului nu variază nici masa aerului din balon nici temperatura lui

ndash Reieșind din asaltul de idei formulează ipoteza depen-denţei invers proporţionale a presiunii de volum

ndash Notează icircn caiete Definesc transformarea izotermă

ndash Participă la enunţarea obiec-tivelor lecţiei expunicircndu-și doleanţele notează icircn caiete

Lucrare de labo-ratorCer-cetare experi-men-tală

O2

O3

O4

O5

O6

O8

O9

O7

Desco-perirea dirijată (grupurile 1-3) și inde-pendentă (grupul 4)

Cercetare experi-mentală

ndash Icircn scopul verificării ipotezei ex-puse propune grupurilor de elevi (1-4) diferite aspecte de cercetare experimentală (conform fișelor distribuite setul I)

ndash Urmărește procesul de cercetare face indicaţii dacă e necesar

ndash Ascultă completează dările de seamă ale elevilor din grupurile 1-3

ndash Dirijează trasarea concluziilorndash Propune elevilor să exprime prin

formule concluziile obţinute urmărește realizarea icircnsărcinării face rectificări dacă e necesar

ndash Distribuie elevilor din grupurile 1-3 setul al II-lea și al III-lea de fișe

ndash Verifică corectitudinea icircndepli-nirii icircnsărcinărilor afișează și analizează rezultatele obţinute

ndash Ascultă darea de seamă a grupu-lui bdquode creaţierdquo

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișele 1-5

ndash Expun succint dările de seamă

ndash Formulează concluzii

ndash Scriu sub formă de formule concluziile obţinute

(m=const T=const pV=const p1V1=p2V2

p1p2= V1V2)

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișe participă la analizarezultatelor obţinute fac notiţe

ndash Icircmpreună cu profesorul ascultă darea de seamă fac notiţe pun icircntrebări sugerează noi idei

96 Fizică Astronomie

Fini-sarea lecţiei realiza-rea feed -backu-lui

O3

O1

O2

O4

O5

O6

Conversa-ţia euris-tică

ndash Propune elevilor să recunoască transformările izoterme din multidudinea de transformări reprezentate icircn tabela nr 1 (a b c)

ndash Trece icircn revistă momentele-cheie ale lecţiei

ndash Analizează icircmpreună cu elevii realizarea obiectivelor trasează obiecitve noi pentru lecţiile vii-toare

ndash Analizează tabela nr 1 numind transformările izo-terme

ndash Definesc transformarea stu-diată formulează verbal icircn formule și grafic legea trans-formării izoterme trasează limitele de aplicabilitate aduc exemple de utilizare icircn viaţă și icircn tehnică

ndash Analizează realizarea obiec-tivelor propuse

ndash Completează tabela nr 2

Tema pentru acasă

ndash Propune tema pentru acasăa) să studieze paragraful 15a

din manualb) să rezolve problema 19 pag

29c) să propună alte metode proprii

de verificare a transformăriiizoterme (la dorinţă)

ndash Notează icircn caiet tema pen-tru acasă

ndash Pun icircntrebări

NotăLecţia lucrare de laborator este propusă pentru icircnsușirea materiei prin desco-

perire și cercetare experimentală

AnexeTabelul nr 1

97G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Tabelul nr 2

Ce am știut

Ce am aflat nou

Ce aș vrea să mai aflu

Fișe setul IFișa nr 1

Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10 mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm o panglică de mă-surat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi lungimea tubului L Volumul iniţial V0 al aerului din tub este V0 =Lπd24

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă h ce intră icircn tub Volumul aerului comprimat va fi V= (L ndash h) πd24

3 Calculaţi raportul V0 V = L(L ndash h)Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţi-le consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 2Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10

mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm barometru o pan-glică de măsurat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi cu barometru presiunea iniţială a aerului din tub adică pre-siunea atmosferică p0

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă ce intră icircn tub h și icircnălţimea apei din vas H Presiunea aerului din tub va fi p = p0 + ρg(H ndash h) ρ ndash densi-tatea apei

3 Calculaţi raportul pp0Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţile consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 3(pentru grupul bdquode experţirdquo)

1 Studiaţi atent icircnsărcinările de pe fișele 1 și 22 Verificaţi activitatea grupurilor 1 și 2 oferiţ-le consultaţii icircn caz de

necesitate

98 Fizică Astronomie

3 Colectaţi de la grupurile 1 și 2 datele calculelor afișicircndu-le conform tabelei

V0 V pp0

4 Comparaţi rezultatele obţinute generalizaţi trageți concluzii impli-cicircnd și elevii din celelalte grupuri

Fișa nr 4(pentru grupul bdquode creativitaterdquo)

1 Propuneţi o metodă inedită de cercetare experimentală a dependenţei presiunii gazului de volum la temperatură constantă (folosind utilajul existent icircn laborator)

2 Realizaţi metoda propusă cericircnd laborantului utilajul necesar3 Expuneţi icircn faţa colegilor metoda propusă și rezultatele obţinute

Fișe setul II

Fișe setul III (identice pentru toate grupurile)1 Enumeraţi cicirct mai multe aplicaţii din viaţă și tehnică ale transformării

izoterme2 Determinaţi limitele de aplicabilitate ale transformării izoterme (icircn caz

de necesitate utilizaţi manualul)

99G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

34 Recomandări metodice de utilizare a echipa- mentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică

Pentru proiectarea și realizarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal profesorul va selecta echipamentul (utilajul) necesar realizării experimente-lor fizice reieșind din posibilităţile laboratorului de fizică din instituţie a manua-lelor și a altor materiale didactice Toate mijloacele didactice selectate vor fi utiliza-te pentru realizarea obiectivelor operaţionale din cadrul lecţiilor de fizică la treapta liceală care vor contribui la formarea achiziţiilor finale ndash competenţelor specifice

Icircn acest scop pot fi recomandate pentru utilizare toate manualele de fizică existente icircn bibliotecile școlare

Pentru clasa a X-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2001 și 2007

Manuale complementare2 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic Chișinău

20084 I Botgros V Bocancea N Constantinov V Gamurari Fizica cl a X-

a Profil umanist Cartier Chișinău 20025 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică

BucureștiSurse didactice auxiliare1 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-

ra Univers Pedagogic Chișinău 20062 A Hristev Probleme rezolvate din manualul de fizică cl a IX Editura

Cimișlia bdquoTipCimrdquo SA3 A P Ricircmchevici Probleme de fizică cl a IX-XI Editura Lumina

Chișinău4 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic

Chișinău 2006

Pentru clasa a XI-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2009

100 Fizică Astronomie

Manuale complementare1 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 20042 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20044 D Borșan șa Fizică cl a X-a Editura Didactică și Pedagogică

București

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-ra Univers Pedagogic Chișinău 2006

3 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a XI-a Editura Univers Pedagogic Chișinău 2005

Pentru clasa a XII-a1 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20092 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Editura Cartier Chișinău 20043 I Botgros șa Fizica cl a XII-a Profil umanist Cartier Chișinău

20044 M Marinciuc SRusu Fizică cl a XII-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 20065 V A Voronţov-Veliaminov Astronomia cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău

Manuale complementare1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Editura Univers Pedagogic Chișinău 20052 G Enescu N Gherbanovschi șa Fizică cl a XI-a Editura Didactică și

Pedagogică București3 D Ciobotaru șa Fizică cl a XII-a Editura Didactică și Pedagogică

București4 G I Miakișev BB Buhovţev Fizică cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău5 M Colpajiu Gh Ţurcanu S Cicircrlig Astronomie Manual pentru clasa

a XII-a Chișinău 2009

101G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editura Univers Pedagogic Chișinău 2006

Icircn icircnvăţămicircntul liceal implementarea curriculumului modernizat (ediţia 2010) se va realiza icircn trei etape

I icircn clasa a X-a (profilurile real și umanist) icircncepicircnd cu 1 septembrie 2010

II icircn clasele X-XI icircncepicircnd cu 1 septembrie 2011III integral icircn clasele X-XII icircncepicircnd cu 1 septembrie 2012

Modificările care au parvenit icircn curriculum școlar la solicitarea profesorilor preuniversitari și universitari și ai membrilor Societăţii Fizicienilor din Moldova necesită unele precizări

De exemplu icircn clasa a X-a (profil real) pentru realizarea prevederilor cur-riculumului modernizat tema bdquoMomentul cinetic al punctului material Legea conservării momentului cineticrdquo (cap III) se va studia la nivel de noţiuni Pentru studiu poate fi recomandat manualul lui A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994

Pentru studierea cap IV bdquoElemente de staticărdquo poate fi recomandat manualul M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic 2008 sau cel al lui M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2001

Pot apărea dificulăţi și la predarea cap V bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo deoa-rece acest capitol anterior a fost studiat icircn cl XI-XII Autorii curriculumului mo-dernizat consideră că studierea acestor teme poate fi realizată cu succes și icircn clasa a X folosind sursele de literatură existente icircn care explicarea materiei de studiu se realizează fără a utiliza derivatele (M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2004 și 2008 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2004

Tema bdquoUnde seismicerdquo se va realiza mai mult icircn plan informativ elevii fami-liarizicircndu-se cu modul de producere și efectele unui seism și planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor (inclusiv simularea unor activităţi practice) Studierea temei poate fi realizată icircn coordonare cu acti-vităţile prevăzute icircn acest scop de programa cursului bdquoProtecţia civilă și apărarea icircmpotriva incendiilorrdquo pentru cl a X-a Pentru selectarea literaturii la tema dată

102 Fizică Astronomie

pot fi folosite surse WEB cicirct și paragrafe din manual (M Marinciuc S Rusu Fi-zică cl a XI-a Profil real Profil umanist Știinţa Chișinău 2004)

Pentru realizarea lucrărilor practice icircn afară de recomandările propuse icircn Proiectarea de lungă durată din prezentul ghid (Practicum la fizică icircn școala me-die Editura Lumina Chișinău 1985) se vor lua icircn consideraţie recomandările metodice propuse icircn Gidul de implementare a curriculumului de fizică moder-nizat 2006 Recomandări metodice detaliate cu privire la realizarea lucrărilor practice la fizică sicircnt publicate recent icircn ziarul Făclia icircncepicircnd cu numerele din 26 august 4 septembrie 2010 (autori M Colpajiu Ș Grăjdieru T Ștubei Liceul Teoretic al AȘM)

Pentru profilul umanist poate fi utilizat cu succes la toate clasele manualul autorilor I Botgros V Bocancea V Donici șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist Cartier Chișinău 2009

Pe parcursul anului de studii 2010-2011 Ministerul Educaţiei icircn cadrul proiec-tului bdquoEducaţie de calitate icircn mediul rural din Moldovardquo preconizează editarea prin concurs a manualului Fizică Astronomie cl a XII-a

La momentul actual pentru realizarea prevederilor curriculare profesorii pot folosi și alte surse didactice inclusiv conspecte de reper surse WEB

103G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

B i b l i o g r a fi e

1 M Bocoș Instruirea interactivă Repere pentru reflecţie și raţiune Presa Universitară Clujeană Cluj-Napoca 2002

2 M Bocoș F Ciomoș Didactica chimiei Colecţia Didactica pentru toţi Editura Euro-didact Cluj-Napoca 2002

3 T Bogdan Psihologia copilului și psihologia pedagogică București 19704 A Bolboceanu Particularităţile psihologice de vicircrstă și elaborarea obiectivelor icircnvăţă-

micircntului Icircn Obiective și finalităţi ale icircnvăţămicircntului preuniversitar Chișinău 19925 I Botgros Curriculum școlar proiectare implementare și dezvoltare Editura CEP

USM Chișinău 20076 I Botgros L Franțuzan Epistemologia conceptului de competenţă școlară Revista

Univers Pedagogic 2006 nr 2(10) p 3-77 I Botgros L Franțuzan Pedagogia interactivă ndash condiţie de bază icircn formarea compe-

tenţelor de cunoaștere știinţifică la liceeni Revista Univers Pedagogic 2006 nr 4 (12) p 36-39

8 Charles Temple Jeannie L Steele S Kurtism Meredith Aplicarea tehnicilor de dez-voltare a gicircndirii critice Ghidul IV Supliment al revistei Didactica Pro nr 2 (8) 2003

9 M Crăciun Psihologia educaţiei Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 200410 S Cristea Dicţionar de pedagogie Editura Litera Chișinău 200011 Curriculum școlar la Fizică Astronomie pentru clasele X-XII Știinţa Chișinău 201012 GHID metodologic de aplicare a programelor școlare pentru disciplinele opţionale Edu-

caţia pentru sănătate cl a XII Charmides Bistriţa 200513 M Hadicircrcă I Botgros Strategia de modernizare a curriculumului școlar Revista Uni-

vers Pedagogic nr 1 2010 pag 9-1614 E Joiţa Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii Iași 200715 S Marcus (coord) Competenţa didactică perspectiva psihopedagogică Editura ALL

Educaţional București 199916 M Minder Didactica funcţională Cartier Chișinău 200317 N Neacșu Teoria psihogenezei cunoștinţelor și operaţiilor intelectuale Editura Știin-

ţifică București 199218 A Neculau Reprezentările sociale ndash o nouă carieră Icircn Analele Știinţifice ale Universi-

tăţii Al I Cuza Iași Seria psihologie-pedagogie 2002 nr 119 C L Oprea Strategii didactice interactive Repere teoretice și practice Editura Didac-

tică și Pedagogică RA București 200820 D Sălăvăstru Psihologia educaţiei Editura Polirom Iași 200421 T Șutei A Ionescu Dezbateri educative cu elevii Editura Didactică și Pedagogică

București 199422 G Văideanu Educaţia la frontiera dintre milenii Editura Politică București 1988

104 Fizică Astronomie

23 U Șchiopu E Verza Psihologia vicircrstelor Ciclurile vieţii Editura Didactică și Pedago-gică București 1997

24 M Zlate Fundamentele psihologiei Partea a doua Editura Hyperion București 1991

25 M Zlate Introducere icircn psihologie Casa de Editură și Presă bdquoȘansardquo SRL București 1994

26 E Zoumlrgo Icircnvăţarea socială Editura Militară București 199427 Методика преподования физики Обшые вопросы Просвешение Москва 198128 Р И Малофеев Проблемное обучение физике в средней школе Просвещение

Москва 199329 В А Энгелгард Познание явлений жизни Москва 1984

4 Fizică Astronomie

S u m a r

Prel i mi na r i i 5

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare 6 11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general 6 12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe competenţe și dezvoltarea personalităţii elevului 17 13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo 23

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare-evaluare 32 21 Tipologia și specificul tehnologiilor didactice 32 22 Strategii de evaluare 44

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice 55 31 Proiectarea didactică de lungă durată 55 32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare 75 33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe 79 34 Recomandări metodice de utilizare a echipamentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică 99

Bibl iog ra f ie 103

5G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ăFizică Astronomie

Preliminarii

Icircnvăţămicircntul secundar-general din R Moldova se află la o fază de dezvolta-re care vizează elaborarea unei noi generaţii de standarde educaţionale centrate pe competenţe iar modernizarea curriculumului școlar icircn acest aspect devine o etapă valoroasă pentru icircntregul sistem de icircnvăţămicircnt și mai ales pentru cadrele didactice implicate icircn acest proces

Reforma icircnvăţămicircntului secundar-general din R Moldova a icircnceput icircn anul 1996 și s-a soldat cu trecerea de la programele analitice tradiţionale la elaborarea curriculei școlare axate pe obiective educaţionale clasificate icircn obiective genera-lecadru și de referinţă Astfel activitatea pedagogică a fost centrată pe obiective pedagogice iar demersul didactic proiectat icircn baza obiectivelor a vizat formarea de cunoștinţe capacităţi și atitudini necesare elevului

Icircn anul 2003 are loc perfecţionarea curriculei școlare pentru treapta primară iar icircn anul 2006 pentru treapta gimnazială și liceală de icircnvăţămicircnt prin optimi-zarea obiectivelor generalecadru iar cele de referinţă au fost structurate pe trei nivele cunoaștere icircnţelergereaplicare și integrare

Icircn așa fel reforma realizată picircnă acum prin elaborarea și modernizarea curri-culumului școlar a avut semnificaţia unei căi de raţionalizare a acţiunii pedago-gice icircn ceea ce privește formarea intelectuală și afectivă a celui educat ţinicircnd icircn vizor valorificarea potenţialului individual al fiecărui elev Dar experienţa educa-ţională a demonstrat că axarea pe obiective educaţionale a condus la o focalizare excesivă a activităţilor de predare-icircnvăţare pe domeniul cognitiv la nivel de me-morare și ca rezultat acţiunile didactice devin limitate

Formarea integrală a personalităţii elevului este determinată de cele trei do-menii stabilite de psihologie domeniul cognitiv domeniul afectiv și cel psihomo-tor Atingerea acestui nivel de dezvoltare a elevului este posibil prin reorientarea modernizăriiperfecţionării sistemului educaţional comuticircnd accentul pe achizi-ţii finale axate pe formarea competenţelor școlare specifice disciplinei respective

Punerea accentului icircn reforma curriculară actuală pe formarea competenţelor asigură dezvoltarea integrală a elevului deoarece competenţa integrează optim structurile superioare ale personalităţii cognitiv afectiv și psihomotor

Manifestarea competenţei icircnseamnă mobilizarea cunoștinţelor respective specifice fizicii și a unor scheme de acţiune exersate anterior icircn diverse situaţii similare sau relevante icircn care se pun icircn acţiune toate resursele selectate la locul și timpul potrivit

Astfel s-a conturat un model de proiectare a curriculumului școlar capabil să asigure focalizarea actului didactic pe achiziţii finale ale icircnvăţării accentuarea demersurilor acţionale icircn formarea personalităţii elevului icircn raport cu interesele și aptitudinile elevului și cu așteptările societăţii

6 Fizică Astronomie

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare

11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general

Centrarea proiectării curriculare pe obiective educaţionale a devenit nesatisfă-cătoare icircn raport cu scopurile și finalităţile pe care le pune societatea contempora-nă icircn faţa școlii dar și cu tendinţele manifestate la nivel european

Din aceste considerente tendinţele actuale de modernizare sugerează anumite direcţii și anume

ndash comutarea accentului dinspre finalităţi bazate pe obiective educaţiona-le spre finalităţi bazate pe competenţe școlare

ndash comutarea dinspre un curriculum fragmentat și divizat spre un curri-culum integralizat

Astfel icircn anul 2010 are loc modernizarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe

Ca model pedagogic curriculumul modernizat este centrat pebull achiziţiile finale ale icircnvăţării ndash competenţe specifice disciplinei

școlarebull dimensiunile acţionale ale activităţii de formare a personalităţii

elevuluibull cerinţele școlii icircn raport cu interesele aptitudinile elevului și cu

așteptările socialePentru un sistem de icircnvăţămicircnt deschis aflat icircn proces de dezvoltare și apro-

fundare a reformelor cum este sistemul de icircnvăţămicircnt din R Moldova conceptul de competenţă oferă o cale sigură de dezvoltare și modernizare a curriculei școlare deoarece acestea integrează icircn structuri superioare domeniile cognitiv psihomo-tor și atitudinal combină obiectivele pedagogice cu cele sociale și culturale vizicircnd pregătirea elevilor pentru viaţa socială

Icircn educaţie termenul de competenţă a migrat dinspre domeniul profesional-tehnic iar orientarea icircn icircnvăţămicircnt spre formarea de competenţe școlare s-a pro-dus icircn aniirsquo 70 ai secolului al XX-lea icircn SUA icircn procesul studierii experienţei de lucru a profesorilor Acest concept a fost introdus de Noam Chomsky icircn anul 1965 și definit ca aptitudinea de a produce și icircnţelege un număr infinit de enunţuri

7G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

reguli principii acţiuni moduri sau modele practice de a se comporta strategii preferenţiale sau stiluri productive icircn profesie [15]

Icircn R Moldova conceptul de competenţă se utilizează din 1996 odată cu refor-ma icircnvăţămicircntului secundar-general care prevedea elaborarea Curriculumului Naţional la nivel de cunoștinţe capacităţicompetenţe și atitudini Termenul de capacitate a intrat icircn scurt timp icircn uz deţinicircnd primul loc icircn toate activităţile de proiectare și realizare a procesului educaţional care avea ca finalitate o evaluare de tipul examen de capacitate

Definiţiile conceptului de competenţă școlară icircn literatura de specialitate sicircnt foarte diverse astfel icircncicirct există și o unitate de păreri dar și abordări mai specifice ale acestui concept

Pentru orice domeniu de activitate bdquocompetenţa reprezintă condiţia care asi-gură eficienţa activităţii umane iar exersarea eficace a activităţii are loc icircn baza comportamentului care este o funcţie de o serie de icircnsușiri caracteristice icircntregii structuri de interiorizare a individuluirdquo [15]

Icircn continuare vom prezenta cicircteva definiţii comparative ale conceptului de competenţă școlară

ndash Competenţa școlară reprezintă un ansamblu de capacităţi organizate pentru o acţiune sau o serie de acţiuni observabile și măsurabile care rezolvă o situaţie concretă din viaţa cotidiană (UNESCO 2002)

ndash Competenţa este mobilizarea unui ansamblu de resurse icircn vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii-problemă (X Roegiers) [16]

ndash Competenţa școlară este un ansamblusistem integrat de cunoștinţe capacităţi deprinderi și atitudini dobicircndite de elev prin icircnvăţare și mobilizate icircn contexte specifice de realizare adaptate vicircrstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia icircn vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta icircn viaţa reală [11]

Analizicircnd conceptul de competenţă elaborat de către cercetătorul belgian X Roegiers s-a evidenţiat că el este constituit din două noţiuni de bază resursele interne și situaţia semnificativă

Resursele interne ale elevului sicircnt determinate dendash abilităţi cognitive - disponibilităţile intelectuale ale individuluindash abilităţi practice - deprinderile de a realiza activităţi de ordin practicndash valori - suma calităţilor deosebite ale elevuluindash motivaţii - factorii ce determină elevul să acţioneze și să urmărească

anumite scopuriResursele interne includ cunoștinţe capacităţi priceperi deprinderi și atitu-

dini dobicircndite de elev icircn cadrul procesului educaţional

8 Fizică Astronomie

Cunoștinţele reprezintă produsele cunoașterii elevului obţinute icircn cadrul pro-cesul educaţional

Capacităţile sicircnt dezvoltate icircn procesul formării sistemului de cunoștinţe și reprezintă starea de potenţialitate intelectuală a elevului

Deprinderile reprezintă obișnuinţe caracterizate prin execuţii rapide care conduc la optimizrea activităţilor

Priceperea icircn aspect pedagogic este definită ca o capacitate simplă situată la limita deprinderilor Priceperea se dobicircndește pe baza achiziţionării mai multor deprinderi dar spre deosebire de deprinderi priceperile pot fi mai puţin riguroa-se și mai puţin stringent organizate ele fiind flexibile pentru aplicare icircn diverse situaţii

Atitudinea demonstrează modul icircn care se raportează cineva faţă de obiectele și valorile mediului icircnconjurător

Icircn procesul cunoașterii știinţifice elevii icircși dezvoltă capacităţile intelectuale iar ca rezultat icircși formează un ansamblu de cunoștinţe atitudini și deprinderi la diferite discipline de studiu Toate icircmpreună reprezintă resursele interne achiziţio-nate de elevi icircn cadrul procesului educaţional (natural și social)

Situaţia semnificativă este constituită dintr-o serie de situaţii-problemă icircn care se mobilizează un ansamblu de resurse interne și externe pentru rezolvarea ei icircntr-o durată icircndelungată de timp

Icircn mediul educaţional situaţia semnificativă este modelată de profesor și simi-lară realităţii Icircn mediul social situaţia semnificativă există real

O situaţie semnificativă poate fi caracterizată prin [6]bull antrenarea elevului icircn utilizarea unor cunoștinţe care cer a fi exersate

prin experienţa propriebull utilizarea diverselor cunoștinţe dintr-un anumit domeniu icircn contexte

noibull explorarea cunoștinţelor din domenii diferitebull structurarea cunoștinţelor icircn baza unei gicircndiri epistemologicebull stabilirea relaţiilor dintre teorie și practicăbull evidenţierea aportului diverselor cunoștinţe disciplinare icircn rezolvarea

unor probleme complexebull identificarea raportului icircntre ceea ce cunoaște și ceea ce va trebui să

mai icircnveţePh Perrenoud menţionează că o bdquocompetenţă nu rezidă icircn resurse ci icircn mobi-

lizarea acestor resurse Competenţa mobilizează anumite savoir-dire savoir-faire și savoir-ecirctrerdquo

Mobilizarea unui ansamblu de resurse se realizează icircn cadrul unei anumite situaţii semnificative

9G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Deci pentru ca un elev să-și formeze o competenţă este necesar ca elbull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de

sarcina propusă spre rezolvare la finalbull să-și dezvolte deprinderi și abilităţi de a utiliza cunoștinţele icircn anumi-

te situaţii simple pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea cunoștinţelor obţinute

bull să rezolve diferite situaţii-problemă conștientizicircnd cunoștinţele func-ţionale icircn viziune proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care reprezintă anumite probleme din viaţa cotidiană manifesticircnd comportamente și atitudini adică demonstricircnd competenţa

O competenţă școlară are următoarele caracteristici [16]bull Mobilizarea unui ansamblu de resurse Competenţa se bazează mai

icircnticirci pe ansamblul de resurse integrate care reprezintă un volum de cunoștinţe și care vor fi utilizate de elev la rezolvarea unor situaţii semnificative

bull Caracter finalizat resursele sicircnt mobilizate pentru crearea unui pro-dus efectuarea unei acţiuni rezolvarea unei probleme etc

bull Apartenenţa unui ansamblu de situaţii-problemă mobilizarea are loc icircn cadrul unui ansamblu de situaţii bine determinate

bull Caracter disciplinar interdisciplinar și transdisciplinar capacităţile au un caracter transversal pe cicircnd competenţele au un caracter disci-plinar interdisciplinar și transdisciplinar

bull Caracter evaluabil competenţa poate fi măsurată cu claritatea rezol-vării unei situaţii semnificative și cu calitatea rezultatului

Necesitatea de a proiecta forma și dezvolta competenţe icircn cadrul procesului educaţional este astăzi unanim acceptată și privită ca imperioasă icircn majoritatea sis-temelor de icircnvăţămicircnt Specialiștii Uniunii Europene din Comisia pentru Educaţie au formulat următoarele obiective specifice icircnvăţămicircntului secundar-general

bull ameliorarea nivelului de competenţă a personalului didacticbull dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe-cheiebull deschiderea icircnvăţămicircntului către social și funcţionalbull creșterea atractivităţii educaţiei [13]

Icircn acest context Comisia Europeană enunţă finalităţile educaţiei care trebuie asigurate pe parcursul școlarizării prezentate icircntr-un sistem de opt domenii de competenţe-cheie

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternăbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

10 Fizică Astronomie

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionalebull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe interpersonale interculturale și civicebull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorilebull Competenţa antreprenorială

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternă ndash Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gicircnduri sentimente și fapte pe cale orală și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) și de a interacţiona icircntr-un mod adecvat icircn cadrul icircntregii game a contextelor sociale și culturale

bull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină ndash Se bazează pe abilitatea de a icircnţelege de a exprima și de a interpreta gicircnduri sentimente și fapte aticirct pe cale orală cicirct și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) icircntr-o gamă potri-vită de contexte sociale conform nevoilor sale individuale Comunicarea icircntr-o limbă străină apelează și la abilităţile de mediere și icircnţelegere culturală

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologii ndash Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna scădea icircmulţi și icircmpărţi mental sau icircn scris pentru a rezolva o gamă de probleme icircn situaţii de viaţă Alfabetizarea știinţifică se referă la abilitatea și dorinţa de a utiliza cunoștinţele și metodolo-gia menită să explice lumea naturală Competenţa icircn tehnologie este văzută ca icircnţelegere și aplicare a acelor cunoștinţe și metode icircn stare să modifice cadrul natural ca răspuns la nevoile și doleanţele elevilor

bull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionale ndash Competenţa digi-tală implică utilizarea mijloacelor electronice icircn funcție de nevoile personale Aceste competenţe implică gicircndirea logică și critică abilităţi de management al informaţiei și abilităţi dezvoltatate de comunicare

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţi ndash bdquo A icircnvăţa să icircnveţirdquo cuprinde disponibili-tatea de a organiza și de a reglementa propria icircnvăţare aticirct individual cicirct și icircn grup abilitatea de a organiza eficient timpul de a rezolva probleme de a achi-ziţiona a procesa a evalua și a asimila noi cunoștinţe de aplicare a acestora icircntr-o varietate de contexte

bull Competenţe interpersonale interculturale și civice ndash Competenţele de relaţio-nare interpersonale cuprind toate formele comportamentale care pot fi stăpicircnite de un individ ca să fie capabil să participe eficient și constructiv la viaţa socială să rezolve conflictele Abilităţile interpersonale sicircnt necesare pentru interacţiu-nea efectivă icircn mod individual și icircn grup utilizate icircn domenii diferite

bull Competenţa antreprenorială ndash Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă care cuprinde aticirct capacitatea de a introduce schimbări cicirct și abilitatea de a le primi sprijini și adapta la inovaţia adusă de factorii externi

11G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Antreprenoriatul implică asumarea responsabilităţile pentru acţiunile cuiva pozitive și negative dezvoltarea unei viziuni strategice stabilirea obiectivelor și realizarea lor precum și motivaţia de a reuși

bull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorile ndash Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei exprimării creative a ideilor expe-rienţelor și emoţiilor prin intermediul diferitelor medii incluzicircnd muzica ex-presia corporală literatura și artele plastice

Aceste competenţe au fost luate ca bază pentru icircnvăţămicircntul secundar-gene-ral din R Moldova Astfel sistemul de competenţe transversale-cheie stabilit este următorul

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţa de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe acţional-strategicebull Competenţe de autocunoașptere și autorealizarebull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-

municaţionale (TIC)bull Competenţe interpersonale civice și moralebull Competenţe culturale interculturale (de a recepta și a crea valori)bull Competenţe antreprenoriale

Competenţele transdisciplinare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt sicircnt des-cifrate astfel

1) Competenţe de icircnvăţarede a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe de a stăpicircni metodologia de integrare a cunoștinţelor de

bază despre natură om și societate icircn scopul satisfacerii nevoilor și acţionării pentru icircmbunătăţirea calităţii vieţii personale și sociale

2) Competenţe de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţe de a comunica argumentat icircn limba maternălimba de

stat icircn situaţii reale ale vieţiibull Competenţe de a comunica icircntr-un limbaj știinţific argumentatbull Competenţe de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-

ţii reale ale vieţii3) Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

bull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-ţii reale ale vieţii

12 Fizică Astronomie

4) Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiebull Competenţe de a organiza activitatea personală icircn condiţiile tehno-

logiilor aflate icircn permanentă schimbarebull Competenţe de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din

domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile sale

bull Competenţe de a propune idei noi icircn domeniul știinţific5) Competenţe acţional-strategice

bull Competenţe de a-și proiecta activitatea de a vedea rezultatul final de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii

bull Competenţe de a acţiona autonom și creativ icircn diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului

6) Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-municaţionale (TIC)bull Competenţe de a utiliza icircn situaţii reale instrumentele cu acţiune

digitalăbull Competenţe de a crea documente icircn domeniul comunicativ și infor-

maţional și a utiliza serviciile electronice inclusiv reţeaua Internet icircn situaţii reale

7) Competenţe interpersonale civice moralebull Competenţe de a colabora icircn grupechipă a preveni situaţii de con-

flict și a respecta opiniile semenilor săibull Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică solidaritate și coe-

ziune socială pentru o societate non-discriminatoriebull Competenţe de a acţiona icircn diferite situaţii de viaţă icircn baza normelor

și valorilor moral-spirituale8) Competenţe de autocunoaștere și autorealizare

bull Competenţe de gicircndire critică asupra activităţii sale icircn scopul auto-dezvoltării continue și autorealizării personale

bull Competenţe de a-și asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă

bull Competenţe de a se adapta la condiţii și situaţii noi9) Competenţe culturale interculturale (de a recepta și de a crea valori)

bull Competenţe de a se orienta icircn valorile culturii naţionale și a culturi-lor altor etnii icircn scopul aplicării lor creative și autorealizării perso-nale

bull Competenţe de toleranţă icircn receptarea valorilor interculturale

13G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

10) Competenţe antreprenorialebull Competenţe de a stăpicircni cunoștinţe și abilităţi de antreprenoriat icircn

condiţiile economiei de piaţă icircn scopul autorealizării icircn domeniul antreprenorial

bull Competenţa de a-și alege conștient viitoarea arie de activitate profe-sională

La nivelul unităţii școlare tipologia competenţelor rezidă icircnbull competenţe generalebull competenţe intertransdisciplinarebull competenţe specificebull subcompetenţe

Competenţele generale sicircnt specifice icircntregii școlarităţi și vizează finalităţile proceselui educaţional stipulate icircn Standardele educaţionale

Competenţe intertransdisciplinare (transversale) sicircnt specifice pentru cicircteva domenii de studiu șisau unei arii curriculare de exemplu fizica biologia chi-mia

Competenţele specifice sicircnt caracteristice unei discipline școlareSubcompetenţele sicircnt componentele competenţelor specifice care se formează

icircn cadrul unei disciplineAșadar pentru proiectarea curriculumului disciplinar de fizică din pers-

pectiva competenţelor școlare este necesar de defint două tipuri de competenţe a) competenţa generală b) sistemul de competenţe specifice

Competenţa generală are au un grad icircnalt de generalitate și complexitate și se formează pe toată durata școlarizării la bdquoȘtiinţerdquo bdquoFizicărdquo bdquoBiologierdquo bdquoChimierdquo etc

Competenţele specifice disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţa generală ele se formează pe durata fiecărui an de icircnvăţămicircnt reprezenticircnd etape de forma-re a competenţei generale

Competenţa generală prezentată icircn curriculum de Fizică este Competenţa de cunoaștere știinţifică care reprezintă bdquoun ansamblu integrat de resurse interne ale elevului comune disciplinelor școlare bdquoBiologiardquo bdquoFizicardquo bdquoChimiardquo axate pe interacţiuni ale raţionamentului dialectic gicircndirii epistemologice utilizării adec-vate a limbajului știinţific și realizate prin comportamente adecvate icircn vederea rezolvării unor situaţii semnificative modelate pedagogic

Competenţa de cunoaștere știinţifică este constituită din patru componentebull Competenţa intelectualăbull Competenţa metodologică

14 Fizică Astronomie

bull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa atitudinalăcomportamentală

bull Competenţa intelectuală Vizează formarea unui sistem de cunoștinţe fun-damentale de origine teoretică și practică specifice activităţii de cunoaștere a elevului care asigură dezvoltarea capacităţilor superioare ale gicircndirii

bull Competenţa metodologică Cuprinde un sistem de metode de cunoaștere em-pirică și teoretică de cercetare experimentală a unor procese fenomene legi prin tehnologii didactice activeparticipative icircn scopul formării-dezvoltării intelectuale a elevilor

bull Competenţa de comunicare știinţifică Se referă la stăpicircnirea unui limbaj știinţific scris și oral icircn procesul dezvoltării capacităţilor superioare ale gicircndi-rii Limbajul știinţific este o formă de exprimare a ideilor iar formarea lui este determinată de dezvoltarea abilităţilor cognitive

bull Competenţa atitudinalăcomportamentală Reprezintă aticirct procesul de for-mare ndash ca activitate didactice de cunoaștere cicirct și produsul ndash ca sistem de cunoștinţe fundamentale și metodologice ce contribuie la formarea anumitor atitudini și comportamente care se manifestă la elevi icircn rezolvarea a diverse situaţii semnificative

Aceste patru competenţe transversale reprezintă finalităţile generale ale disci-plinelor școlare de la aria bdquoMatematică și Știinţerdquo Competenţele interdisciplinare stabilite și caracterizate mai sus pentru aria curriculară bdquoMatematică și Știinţerdquo servesc drept suport pentru determinarea competenţelor specifice disciplinelor școlare Aceste competenţe se coraportează direct cu conţinuturile știinţifice spe-cifice unui anumit domeniu

Competenţele specifice disciplinei Fizica sicircntbull Competenţa de achiziţii intelectualebull Competenţa de investigaţie știinţificăbull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa de achiziţii pragmaticebull Competenţa de protecţie a mediului ambiant

1 Competenţa de achiziţii intelectuale specifice fizicii constă icircn asimilarea de către elevi a unui bagaj informaţional știinţific specific fizicii care va contri-bui la dezvoltarea capacităţilor de cunoaștere Dobicircndirea instrumentelor și a tehnicilor intelectuale va asigura formarea unei autonomii cognitive a celui educat cu ajutorul căreia acesta va putea opera icircn diferite situaţii de viaţă

Indicatoriibull posedarea unui sistem de cunoștinţe fundamentale

15G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull manifestarea unui raţionament axat pe principiile cunoașterii știinţifice

bull rezolvarea unor probleme cu conţinut specific fiziciibull exersarea cunoștinţelor fundamentale icircn diverse situaţii reale respective

2 Competenţa investigaţională Realizarea activităţilor investigaţionale de către elevi contribuie la stimularea interesului faţă de cunoașterea știinţifică a dis-ciplinei bdquoFizicărdquo Cercetarea experimentală a unor procese fenomene legi va conduce la formarea anumitor atitudini exteriorizate prin comportamente

Indicatoriibull manifestarea unui spirit știinţific de observarebull planificarea unei cercetări (experimentale și teoretice)bull efectuarea unei cercetări experimentale și a unui experiment imagina-

tivbull soluţionarea unor situaţii-problemă și situaţii semnificative

3 Competenţa de comunicare icircn limbaj știinţific al fizicii Limbajul articulat este singurul sistem de transmitere a unei informaţii esenţializate rezultată din cunoaștere și creativitate Gicircndirea este indisolubil legată de limbaj ea nu poate fi dezvoltată icircn afara limbajului Prin limbaj gicircndul se formează se for-mulează și se dezvoltă continuu

Indicatoriibull angajarea icircn discuţii constructive asupra unor probleme din natură

utilizicircnd terminologia știinţificăbull expunerea liberă și coerentă a informaţiei știinţifice icircn scris și oralbull argumentarea știinţifică a rezultatelor obţinute experimentalbull realizarea unei comunicări știinţifice

4 Competenţa de protecţie a mediului ambiant La momentul actual educaţia are un rol primordial icircn restabilirea raporturilor armonioase dintre om și na-tură Educaţia oferă perspective de icircmbunătăţire a calităţii mediului ambiant prin formarea la liceeni a spiritului ecologic Astfel cunoașterea de către elevi a regulilor și normelor de comportament icircn natură valorificarea naturii for-marea de atitudini și comportamente faţă de aceasta va contribui la protecţia resurselor naturale și a mediului ambiant

Indicatoriibull identificarea problemelor de mediu din localitate regiune ţară pe pă-

micircnt apărute icircn rezultatul proceselor tehnologicebull respectarea normelor unui comportament civilizat de protecţie a me-

diului ambiant

16 Fizică Astronomie

bull angajarea conștientă icircn activităţi de protecţie a mediului ambiant la nivel local

bull valorificarea consecinţelor degradării mediului ambiant pentru natu-ră societate și sănătatea personală

Subcompetenţele disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţele specifice fiind niște componente ale acestora care se formează pe parcursul claselor liceale de icircnvăţămicircnt Subcompetenţele sicircnt racordate conţinutului știinţific din fiecare capitol icircn concordanţă cu rolul și aplicaţiile practice icircn viaţa cotidiană Icircn baza lor profesorul formulează obiectivele operaţionale la lecţiile respective selecticircnd și particularizicircnd (diversificicircnd) după caz sarcinile de icircnvăţare asociate conţinutu-rilor icircn scopul asigurării progresului școlar al tuturor elevilor

Prezentăm icircn continuare componentele structurale ale curriculumului școlar de fizică elaborat icircn baza competenţelor

PreliminariiI Concepţia didactică a disciplineiII Competenţe-cheietransversaleIII Competenţe-cheietransversale și competenţe transdisciplinare

pe trepte de icircnvăţămicircntIV Competenţe specifice ale disciplineiV Repartizarea temelor pe clase și unităţi de timpVI Subcompetenţe conţinuturi activităţi de icircnvăţare și evaluare pe clase

Clasa

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de icircnvăţare și evaluare (recomandate)

VII Strategii didactice orientări generaleVIII Strategii de evaluare (1-2 pag)

Recomandări bibliografice

17G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe com- petenţe și dezvoltarea personalităţii elevului

Dezvoltarea curriculumului școlar din perspectiva competenţelor impune noi finalităţi educaţionale care au ca punct de plecare profilul de formare a absolven-tului din icircnvăţămicircntul secundar-general

Profilul de formare a absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Cur-riculumului naţional și descrie așteptările faţă de absolvenţii icircnvăţămicircntului se-cundar-general la finele școlarităţii

Profilul absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-general presupune caracte-risticile următoare [13]

bull posedă atitudine binevoitoare faţă de ceilalţi oameni respectarea liber-tăţii și demnităţii lor

bull manifestă abilităţi de colaborare constructivăbull se implică icircn dezvoltarea unei societăţi democraticebull respectă legile obligaţiunile și responsabilităţile sale civicebull se percepe ca parte componentă a poporului său cetăţean percepe le-

găturile sale cu Europa și cu icircntreaga comunitate umanăbull respectă cultura poporului său deţine idei și reprezentări despre cul-

tura altor popoare manifestă atitudine respectuoasă fără prejudecăţibull manifestă atitudine responsabilă faţă de mediu și resursele naturale icircn

activitatea sa și viaţa cotidianăbull manifestă icircncredere icircn forţele proprii demnitate și spirit autocriticbull demonstrează responsabilitate pentru propria formarebull se orientează la valorile etice fundamentale icircn activitate și viaţa coti-

diană sacralitatea fiinţei umane refuz la violenţă libertate dreptate onestitate responsabilitate

bull demonstrează receptivitate față de valorile estetice icircși cultivă senti-mentul sublimului

bull valorifică modul sănătos de viaţă icircși dezvoltă corpul și spiritulbull demonstrează gicircndire sistemică creativă și critică deţine capacităţi de

autodezvoltarebull tinde să conceapă esenţa să descopere cauzele fenomenelor legăturile

dintre ele manifestă abilităţi și motive de icircnvăţarebull este capabil să-și găsească locul său icircntr-o lume icircn schimbare este

conștient de necesitatea de a munci pentru dezvoltarea sa și a societă-ţii este gata să-și caute un loc de muncă potrivit

18 Fizică Astronomie

Profilul absolventului se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate icircn legi și icircn alte documente de politică educaţională precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor de aceea considerăm necesar și oportun cunoașterea de către fiecare cadru didactic a particularităţilor de vicircrstă specifice elevilor de la treapta liceală

Adolescenţa este perioada conturării definitive a personalităţii stabilizării prin-cipalelor ei structuri psihice și de constituire a liniilor de perspectivă ale vieţii

Evoluţia intelectuală a adolescentului este determinată calitativ prin modali-tatea de rezolvare a sarcinilor iar cantitativ ndash prin viteza acesteia Este o perioadă de expansiune a operaţiilor psihice cu potenţial formativ al memoriei logice La această etapă de vicircrstă se dezvoltă imaginaţia reproductivă și creativă pe fundalul spiritului de observaţie [23] Dorinţa de a se afirma social sporește motivaţia in-trinsecă imaginaţia fiind o premisă a gicircndirii logice Se dezvoltă intens gicircndirea logico-abstractă divergentă și convergentă

Una dintre necesităţile adolescentului este bdquonevoia de cunoaștererdquo care poate fi satisfăcută datorită faptului că la această etapă inteligenţa generală a copilului se apropie de icircncheiere [21] Se consolidează structurile gicircndirii logico-formale capacitatea de interpretare și evaluare de planificare de anticipare spiritul critic și autocritic Se dezvoltă caracterul de sistem al gicircndirii dar și unele instrumente ale activităţii intelectuale capacitatea de argumentare și contraargumentare ca-pacitatea de demonstrare capacitatea de elaborare a unor ipoteze

Adolescenţii sicircnt capabili de a prelucra eficient informaţia graţie bdquointelectuali-zării memorieirdquo [4 p 8-10] Astfel icircn această perioada are loc o acumulare activă de cunoștinţe iar datorită intelectualizării memoriei informaţia se reţine și se reproduce utilizicircndu-se pe larg gicircndirea

M Crăciun stabilește patru caracteristici ale gicircndirii adolescentuluindash gicircndirea critică ndash ideile celorlalţi sicircnt puse icircn discuţie și sicircnt luate icircn

calcul ideile alternative De asemenea elevii pot să prevadă consecinţe-le alegerii unei alternative

ndash gicircndirea abstractă ndash reprezintă capacitatea de a raţiona logic asupra unor probleme abstracte și deschide calea spre operare asupra unor probleme de ordin social sau ideologic

ndash multidimensionalitatea ndash este capacitatea de a analiza problemele din mai multe unghiuri de vedere

ndash relativismul ndash se pun la icircndoială afirmaţiile celorlalţi și nu se acceptă faptele sau adevărurile absolute [9 p21]

Gicircndirea știinţifică se deosebește de cea obișnuită prin mecanismul de orga-nizare Astfel la adolescenţi sicircnt prezente toate premisele de vicircrstă necesare dez-voltării gicircndirii știinţifice care va conduce la formarea competenţei de cunoaștere știinţifică cheie a disciplinei școlare bdquoFizicărdquo Iar creaţia știinţifică este bdquorezultatul

19G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

instinctului nostru al tendinţei de a satisface necesitatea nativă de a cunoaște a clarifica a face ordine icircn haosul necunoașterii care ne icircnconjoarărdquo [29 p 80] Cunoștinţele adolescentului ideile și noţiunile elaborate pe baza judecăţilor legi-lor știinţifice pe care le-a asimilat bdquose icircncheagă icircntr-un sistem unitar de vederirdquo faţă de realitatea icircnconjurătoare [3] Formarea concepţiei știinţifice este condiţio-nată de activitatea cadrului didactic care trebuie să valorifice conţinutul obiec-tivelor de icircnvăţămicircnt icircn sensul formării unui sistem unitar de idei generale cu referire la fenomenele naturii

Operaţiile gicircndirii sicircnt transformări mentale ale obiectelor și fenomenelor care nu pot fi prelucrate decicirct prin intermediul limbajului

ndash analiza (desfacerea icircntregului icircn părţi componente)ndash sinteza (refacerea icircntregului necesitatea utilizării limbajului)ndash comparaţia (relevarea asemănărilor și a deosebirilor dintre obiectele

gicircndirii pe baza unui criteriu)ndash abstractizarea (reţinerea unor icircnsușiri prin renunţarea la altele)ndash generalizarea (formarea claselor pe obiecte și forme presupune inter-

venţia limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semni-ficaţiilor corespunzătoare)

ndash concretizarea (determinarea caracteristicilor) [26]Rezolvarea de probleme care include procesele de mobilizare a resurselor psi-

ho-nervoase pentru depășirea obstacolului cognitiv este regimul icircn care func-ţionează de regulă gicircndirea ndash imposibilă icircn lipsa verbalizări și prezentă pe tot parcursul activităţiilor educaţionale realizate de adolescent punerea de probleme emiterea ipotezelor icircntocmirea planului mental

Ca factor cognitiv intelectual al icircnvăţării și al reușitei școlare memoria este importantă din unghiul de vedere al tuturor proceselor implicate [24 p 365] Me-moria ca proces psihic de cunoaștere prezintă caracteristici și proprietăţi aparte Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psi-hice ceea ce influenţează dezvoltarea funcţiilor psihice de cunoaștere De cele mai dese ori elevii la vicircrsta adolescenţei continuă să icircnveţe ei sicircnt nevoiţi să re-nunţe la icircnvăţarea pe de rost a materiei cu ajutorul repetărilor continue Odată cu complicarea proceselor de icircnvăţare și dezvoltarea capacităţilor intelectuale elevii icircncep să transforme textul sau materia studiată simplificicircnd memorizarea și re-producerea acesteia icircnsușind astfel diverse modalităţi mnemice Reproducicircnd materia de studiu majoritatea adolescenţilor redau sensul ei

Icircn adolescenţă se dezvoltă activ memoria logică voluntară și intermediară Pe fonul memoriei logice icircncetinește dezvoltarea memoriei mecanice fapt care se soldează cu un șir de efecte negative de exemplu la icircnsușirea obiectelor noi de studiu se majorează și volumul de informaţie care necesită a fi asimilat mecanic Astfel icircn legătură cu această tendinţă de dezvoltare mulţi adolescenţi se plicircng de

20 Fizică Astronomie

o insuficienţă a memorie iar frecvenţa acestor plicircngeri este chiar mai icircnaltă decicirct la școlarul mic

Odată cu vicircrsta se schimbă și coraportul dintre gicircndire și memorie Studiul proceselor mnemice la adolescenţi a stabilit că gicircndirea determină particularită-ţile de memorizare

Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psihice ceea ce influenţează activităţile psihice de cunoaștere Astfel icircn preado-lescenţă și adolescenţă valoarea productivităţii memorizării involuntare scade mărindu-se procentual memoria voluntară

Pe baza cercetărilor teoretico-practice s-a constatat că activitatea intelectuală interesul pentru conţinutul știinţific și procesul de cunoaștereicircnvăţăre sicircnt in-dispensabile dezvoltării intelectuale și reușitei școlare La unii elevi cu nereușită școlară se evidenţiază un nivel intelectual icircnalt dar o motivaţie negativă care nu le permite realizarea posibilităţilor intelectuale [17]

Unii profesori interpretează motivaţia ca pe un fenomen complex și greu de icircnţeles și dacă acesta este icircnţeles oricum este greu de motivat elevii bdquoAș vrea să știu ce conduce elevul spre performanţă Acel ceva l-aș da elevilor mei și mie icircn-sumirdquo [25]

Pe baza celor expuse mai sus putem deduce că evoluţia cognitivă icircn perioada adolescenţei include

bull prelucrarea eficientă a informaţiei știinţifice datorită unei dezvoltări mai avansate a proceselor psihice și anumendash dezvoltarea gicircndirii logico-abstracte divergente și convergentendash sporirea dezvoltării memoriei logice faţă de memoria mecanicăndash dezvoltarea mai avansată a imaginaţiei pe fundalul dezvoltării spiri-

tului de observaţiendash consolidarea structurilor gicircndirii logico-formale a capacităţilor de

interpretare și evaluare de planificare de anticipare a spiritului cri-tic și autocritic

ndash formarea caracterului de sistem al gicircndiriibull prezenţa tuturor premiselor necesare dezvoltării gicircndirii știinţificebull necesitatea integralităţii icircn cunoaștere și realizarea activităţilor de

cunoaștere prin acţiuni activebull mobilizarea gicircndirii este condiţionată de obstacolul cognitiv

Icircn baza studiului analitic privind dezvoltarea cognitivă a elevilor de vicircrstă adolescentă s-a determinat existenţa obiectivă a caracterului de sistem al gicircn-dirii al raţionamentului logico-abstract care necesită realizarea activităţilor de cunoaștere prin acţiuni active și interactive Astfel putem concluziona că la elevii de vicircrstă liceală sicircnt prezente toate premisele care favorizează formarea de compe-

21G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tenţe școlare icircn general și icircn special formarea competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo competenţa de achiziţii intelectuale competenţa de investigaţie știinţifică competenţa de comunicare știinţifică competenţa de achiziţii pragmatice compe-tenţa de protecţie a mediului ambiant

Capacităţile atitudinile competenţelor și valorilor vizate de profilul de forma-re a absolventului au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele icircnvăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum

Trecerea de la un curriculum centrat pe obiective pedagogice la un curriculum bazat pe competenţe școlare solicită proiectarea unui model pedagogic Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe poate fi reprezentat schematic astfel [13]

Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe

22 Fizică Astronomie

Așadar demersul de dezvoltare a curriculumului școlar icircn termeni de com-petenţe solicită următoarea construcţie a finalităţilor icircn icircnvăţămicircntul secundar-general

1) Elevul cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii2) Profilul de formare a absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-gene-

ral conceput icircn raport cu idealul educaţional și cu nevoile sale de for-mare

3) Sistemul de principii și de valori ale educaţiei angajate icircn acest scop4) Sistemul de competenţe-cheie transversaletransdisciplinare stabilite

pe trepte de icircnvăţămicircnt care să se regăsească icircn profilul de formare5) Sistemul de competenţe generalepe arii curriculare care derivă din

competenţele-cheie stabilite ca standarde educaţionale6) Sistemul de competenţe specificepe discipline școlare [13]

Acest model a determinat finalităţile proiectate icircn termeni de competenţe care vor asigura articularea tuturor componentelor curriculare angajate icircn acţiunea integrată de predare-icircnvăţare-evaluare a propriei paradigme curriculare

Icircn scopul argumentării necesităţii trecerii de la un curriculum axat pe obiecti-ve pedagogice la un curriculum centrat pe elev pe formarea-evaluarea de compe-tenţe vom utiliza următorul raţionament logic

a Misiunea școlii este să formeze cetăţeni productivib Pentru a fi un cetăţean productiv individul trebuie să fie icircnzestrat pe

parcursul școlarităţii cu un ansamblu de competenţe-cheie care să-i permită să icircndeplinească sarcini semnificative din viaţa reală

c Din aceste considerente școala trebuie să formeze elevilor competenţe necesare icircn viaţa reală adică să-i icircnveţe să icircndeplinească eficient anu-mite sarcini pe care le vor realiza și icircn afara școlii

d Pentru a determina reușita elevilor icircn viaţă școala trebuie să-i pună icircn condiţii de instruire și evaluare autentică și să verifice icircn permanenţă gradul de formare al competenţelor

Avantajele curriculumului bazat pe competenţendash furnizează procesului de icircnvăţămicircnt direcţii mai clare de formare-dez-

voltare a personalităţii elevuluindash sugerează o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a

competenţelor școlarendash se racordează la nevoile de formare ale elevului și la cerinţele vieţii so-

cialendash schimbă misiunea școlii icircn condiţiile societăţii bazate pe cunoaștere

23G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash icircnzestrează elevii pe parcursul școlarităţii cu un ansamblu de compe-tenţe funcţionale care le va permite icircndeplinirea unor sarcini semnifi-cative din viaţa reală

ndash focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevuluindash ca punct de plecare este profilul de formare al absolventului din icircnvă-

ţămicircntul secundar generalndash sprijină valorile promovate de școala contemporanăndash are deschidere spre conţinuturi pluri- inter- și transdisciplinarendash raportează achiziţiile dobicircndite de către elev icircn contexte concretendash sporește libertatea profesoruluindash evaluarea devine formativă la fiecare etapă a icircnvăţăriindash oferă elevului libertate icircn manifestarea și valorificarea propriului in-

telectndash reflecta așteptările sociale referitoare la ceea ce va ști va ști să facă și

cum va fi elevul la o anumită treaptă de icircnvăţămicircnt icircntr-un anumit do-meniu de studii

Icircn acest context G Văideanu menţionează bdquonimeni nu mai consideră astăzi satisfăcătoare soluţia icircmprospătării programelor prin reduceri și adăugări de teme icircn care vor trebui selecţionate și organizate valorile știinţifice pentru a fi puse icircn lucru icircn vederea formării unei gicircndiri caracterizate prin receptivitate flexibilita-te creativitaterdquo [22 p11] Acest adevăr pedagogic ghidează practica educaţională spre necesitatea de formare a competenţelor școlare

13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo

Perfecţionarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe prevede cen-trarea acestuia pe următoarele cerinţe

ndash pe achiziţiile finale ale icircnvăţăriindash pe dimensiunile funcţionaleacţionale icircn formarea personalităţii

elevuluindash pe definirea clară a ofertei școlii icircn raport cu interesele aptitudinile

elevului și așteptările societăţiiFormarea competenţei școlare include patru etape [6 7 11]

bull cunoștinţe fundamentalebull cunoștinţe funcţionalebull cunoștinţe interiorizatebull cunoștinţe exteriorizate (adică competenţe)

24 Fizică Astronomie

Etapa cunoștinţelor fundamentale Această primă etapă se asociază verbului bdquoa știrdquo Potrivit acestei etape cel ce icircnvaţă trebuie să primească mai icircnticirci o sumă de in-formaţii care se transformă icircn cunoștinţe proprii elevului or acestea vor constitui sursa pentru achiziţia procedurilor ori a strategiilor de rezolvare a problemelor

Etapa cunoștinţelor funcţionale Pentru elev nu este suficient să posede anu-mite cunoștinţe știinţifice el trebuie și să le poată aplica icircn anumite situaţii Etapa a doua de formare a competenţei se asociază prin activităţi de tipul bdquoa ști să facirdquo care transformă cunoștinţele fundamentale icircn cunoștinţe funcţionale

Etapa cunoștinţelor interiorizate La cea de-a treia etapă cunoștinţele func-ţionale sicircnt interiorizate și devin abilităţi deprinderi comportamente rezultate Această etapă caracterizată prin activităţi de tipul bdquoa ști să fiirdquo exprimă ceea ce este icircn esenţa sa individul cu toate componentele sale icircn integralitatea sa și vizea-ză modalitatea de a cunoaște și de a icircnţelege situaţiile din viaţă de a reacţiona și a acţiona de a se comporta icircn situaţii necunoscute conform propriului fel de a fi

Etapa cunoștinţelor exteriorizate Rezolvarea oricărei situaţii semnificative implică transferul celor trei tipuri de activităţi de cunoaștere icircn activitatea bdquoa ști să deviirdquo La această etapă elevul operează cu cunoștinţele interiorizate persona-lizate conștientizate interrelaţionate ierarhizate și propune strategii proprii de acţiune aplicicircndu-le icircn practică elaborează și pune icircn practică un proiect de lucru evaluează și ajustează propriile activităţi Activitatea bdquoa ști să deviirdquo este o activita-te de sinteză a procesului de cunoaștere icircn care resursele interne ale elevului se ex-teriorizează prin anumite acţiuni concrete realizate icircntr-o situaţie semnificativă

Așadar pentru ca un elev să-și formeze o anumită competenţă specifică disci-plinei bdquoFizicărdquo este nevoie ca el

bull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de problema care va trebui rezolvată icircn final

bull să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștinţele icircn situaţii concrete pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea lor

bull să rezolve diverse situaţii-problemă conștientizicircnd icircn așa fel cunoștinţele funcţionale icircn viziunea proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care prezintă anu-mite probleme complexe din viaţa cotidiană manifesticircnd comporta-menteatitudini conform achiziţiilor finale așteptate adică competenţe

Aceste cerinţe pot fi prezentate printr-o schemă ca etape succesibile și progre-sive de parcurgere icircn formarea competenţei și anume [13 11]

Cunoștinţe rarr Funcţionalitate rarr Conștientizare rarr Acţiune rarr ComportamentAtitudine

25G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina bdquoFizicardquo perfec-ţionat icircn termeni de competenţe școlare reprezintă organizarea procesului educa-ţional raportat la centrarea pe achiziţii finale concrete adică pe competenţe

Metodologiei formării competenţelor școlare icirci revine misiunea de a pune ba-zele unei icircnvăţări conștiente raţionale inteligente realizate la nivel superior de activitate intelectuală Relizarea și formarea intelectuală urmărește implicarea in-tensă profundă și deplină a celui educat iar o lecţie o anumită activitate didacti-că este dinamică numai atunci cicircnd are la bază un demers euristic de stimulare a interesului curiozităţii dorinţei de a afla și acţiona icircntr-o manieră proprie

Deci metodologia de formare a competenţelor școlare specifice fizicii pune ac-cent pe instruirea interactivă

Instruirea interactivă pune accentul pe construirea cunoștinţelor individuale astfel icircncicirct elevii devin subiecţi activi ai unei practici educaţionale ghidate de ne-cesităţile personale Această activitate le permite să-și formeze propria cunoaștere știinţifică și să-și modeleze propria personalitate

Literatura de specialitate evidenţiază următoarele caracteristici ale instruirii interactive [1]

ndash Participarea activă a elevilor la construirea propriei cunoașterindash Construirea cunoașterii icircn baza cunoștinţelor și deprinderilor avutendash Aplicarea autoevaluării și lucrului icircn colaborarendash Monitorizarea propriului demers de icircnvăţare icircn scopul dezvoltării unei

strategii propriindash Autenticitatea icircnvăţării și evaluăriindash Icircnvăţarea icircn ritm propriu

Cercetările psihologice pedagogice sociale antropologice recente schimbă viziunea asupra elevului și rolul lui icircn propria dezvoltare Astfel icircn prezent elevul este tratat ca subiect ceea ce presupune participarea lui activă icircn procesul de for-mare a propriei personalităţi din momentul nașterii

Teoreticieni precum J Dewey L Vicircgotski J Piaget E Erickson D B Elco-nin au contribuit prin teoriile lor asupra dezvoltării copilului la conturarea unei concepţii icircn care copilul este autorul propriei icircnvăţări [19] Sursa cunoașterii o constituie diversitatea experienţelor cognitive sociale emoţionale fizice pe care copilul le trăiește

Viziunea modernă asupra dezvoltării icircn ontogeneză a solicitat o restructurare a concepţiei asupra rolului educaţiei din perspectiva asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea integrală a elevului icircn funcţie de potenţialul de care dispune Această nouă viziune a generat ideea centrării educaţiei pe copil devenită popu-lară icircn mai multe ţări inclusiv icircn Republica Moldova

26 Fizică Astronomie

Centrarea educaţiei pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor na-turale proprii copilului pe care cadrul didactic trebuie să le urmeze să le stimule-ze și să le valorifice icircn construirea contextelor și situaţiilor icircn care elevul icircnvaţă

Centrarea educaţiei pe copil are la bază teoria constructivistă a icircnvăţăriiIdeea centrală a constructivismului rezidă icircn faptul că cunoașterea umană se

construiește printr-un proces creator și activ iar cei ce icircnvaţă icircși construiec o nouă cunoaștere pe temeliile icircnvăţării anterioare

Constructivismul este o teorie a cum se cunoaște realitatea dar a devenit și o teorie a cum se icircnvaţă punicircndu-se accentul pe proceduri strategii cognitive in-dividuale și colaborative

Rădăcinile constructivismului le găsim icircn antichitatea clasică și anume icircn dia-logurile lui Socrate icircn cadrul cărora prin icircntrebări directe profesorul stimula ele-vul să sesizeze propriile greșeli icircn procesul gicircndirii Mai ticircrziu aceste idei au fost dezvoltate de către J Piaget J Dewey L Vicircgotski J Bruner Ausubel [19 p 99]

E Joiţa enumeră avantajele consrtuctivismului și anumendash Icircnvăţarea se referă la construirea de noi cunoștinţe și nu achiziţia lor

prin transmitere-receptare-icircnsușirendash Se bazerază pe reflecţie experienţă anterioarăndash Icircnvăţarea este un proces de interiorizare a modului de cunoașterendash Este o icircnvăţare activă elevii cauticircnd singuri răspunsuri și soluţii la di-

verse problemendash Icircncurajează autonomia cognitivă și acţionalăndash Urmărește dezvolatrea de capacităţi formarea de competenţe abilităţindash Icircnvăţarea este verificată intern apoi mediată de către elev și verbalizată

pentru a finalzată cu discuţii icircn grup recăutări reconstrucţii alterna-tive

ndash Icircnvăţarea este transferabilă icircn noi contextendash Se bazează pe experienţele de icircnvăţare ale elevilor pentru a genera noi

experienţe de icircnvăţarendash Presupune construirea și reconstruirea realităţii de către fiecare elev icircn

baza propriei experienţendash Icircnvăţarea pornește de la descoperire și construcţie personală și conti-

nuă cu dezbateri [14]

C L Oprea enumeră beneficiile constructivismului care sicircnt exprimate prinbull Elevii icircnvaţă mai activ atunci cicircnd participă la construirea cunoașterii

proprii decicirct atunci cicircnd sicircnt simpli auditoribull Educaţia poate fi realizată mai eficient dacă activitatea este concentra-

tă pe activitatea gicircndirii icircnţelegerea și cunoașterea activă

27G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Cunoștinţele icircnsușite sicircnt transferabile și aplicabile icircn diverse contextebull Prin icircnvăţarea de tip constructiv elevul devine conștient de propriile

achiziţii pe care le interiorizează ca urmare a descoperirilor investiga-ţiilor realizate chiar de el

bull Constructivismul promovează icircnvăţarea din viaţa reală și pentru viaţa reală stimulicircnd curiozitatea și interesul elevului

bull Teoria constructivistă a icircnvăţării are ca finalitate formarea de compe-tenţe prin strategii didactice interactive [19]

Este foarte important ca informaţiile asimilate să fie integrate icircn cunoștinţe iar cunoștinţele să fie integrate și relaţionate icircn scheme cognitive care dau sens cunoașterii Anume aceste integrări succesive constituie ansamblul de procese care permit a evita acumulările neconstructiviste de informaţii știinţifice inutile pentru elev

Instruirea interactivă pune la bază demersurile euristice bazate pe problema-tizare și descoperire

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

După cum se menţionează icircn [12] există următoarele tipuri de descoperiribull Descoperire inductivă ndash pornește de la premise particulare și stabilește

pe bază de raţionamente concluzii generalebull Descoperirea deductivă ndash pornește de la noţiuni idei legi și principii

generale prin care se ajunge la judecăţi particularebull Descoperirea transductivă ndash are la bază raţionamente transductive aso-

ciate cu gicircndirea artisticăbull Descoperirea prin analogie ndash are la bază raţionamentul analogic stabi-

lindu-se relaţii logice icircntre dateProblematizarea și descoperirea sicircnt integrate și integrabile icircn cadrul demer-

sului euristic Activitatea de cunoaștere a elevului finalizată cu actul descoperirii are sens numai icircn cazul cicircnd acesta este declanșat prin punerea unei probleme

28 Fizică Astronomie

Această deducţie explică legătura stricircnsă dintre problematizare și descoperire Astfel desoperirea este dependentă de existenţa situaţiei-problemă deoarece se realizează icircntr-un cadru problematizat iar rezolvarea unei probleme implică o descoperire

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

Problematizarea după M Bocoș bdquopresupune un ansamblu de procedee și realităţi operaţionale care impulsionează cunoaștereardquo [1 p 23] V Bunescu definește problematizarea ca fiind bdquoo cale de rezolvare a contradicţiilor icircn proce-sul cunoașteriirdquo [12 p 79]

Obiectivul principal al problematizării ca metodă de predare este formarea la elevi a capacităţilor de a sesiza de a pune și de a formula probleme și a le rezolva iar predarea problematizată icircși propune ca scop să-l icircnveţe pe elev să gicircndească [1 p 12-13]

Problematizarea plasează elevii icircn situaţia de a reflecta a icircntreba și a se icircntre-ba a căuta soluţii și a le verifica experimental și logic reprezenticircnd pentru disci-plina bdquoFizicărdquo o modalitate de cunoaștere a realităţii la un nivel cicirct mai avansat al cunoașterii știinţifice

Esenţa problematizării o constituie bdquoproblemardquo conceperea construirea și re-zolvarea acesteia Etimologia termenului bdquoproblemărdquo provine din grecescul bdquopro-blemardquo care semnifică ceva ce există icircn faţa sinelui și icircmpiedică avansarea sau ceva care este pus icircn discuţie și care devine obiect de dezbatere Astfel se conturea-ză cele două dimensiuni ale problemei enigma și controversa Definirea problemei are la bază existenţa unui conflict cognitiv generat de raportul dintre cunoscut și necunoscut acest conflict dezvăluie sau generează contradicţii dificultăţii incer-titudini care vor fi icircnlăturate grație efortului de gicircndire și acţiune pe care elevul icircl va depune pe parcursul rezolvării problemei

Icircn cazul cicircnd problema are o soluţie cunoscută icircncă icircnainte ca problema să fie pusă ea se transformă icircntr-un exerciţiu Problema ca exerciţiu-problemă repre-zintă un mijloc pentru dobicircndirea sau dezvoltarea cunoștinţelor icircntr-un anumit domeniu Desigur că pentru cel care icircnvaţă soluţia nu este cunoscută

Problema ca situaţie problematizată reprezintă un ansamblu de elemente cu-noscute și necunoscute aflate icircntr-o anumită conexiune avicircnd ca element princi-pal bdquoicircntrebarea-problemărdquo Icircntrebările-problemă sicircnt stimulente pentru avansarea cunoașterii Icircntrebarea-problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restricircnsă ca dificultate sau complexitate care abordează doar o singră temă dar care nu permite răspunsuri reproductive Icircntrebările problemă ca forme producti-ve ale gicircndirii reprezintă un stimulent pentru avansarea cunoașterii Prin funcţia

29G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

lor euristică icircntrebările stimulează curiozitatea și dorinţa cunoașterii antrenează efortul icircn depășirea dificultăţilor oferă șansa trăirii satisfacţiei cunoașterii

Situaţia-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu conflictual ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi experienţa anterioară și elementul de nou-tate și surpriză necunoscutul cu care se confruntă elevul Acest conflict incită la căutare descoperire la intuirea unor soluţii noi

Situaţiile-problemă pot fi clasificate icircnbull Situaţia surprizei apare la cunoașterea de către elevi a fenomenelor

faptelor care provoacă nedumeriri și par paradoxale la prima vederebull Situaţia conflictului se utilizează de obicei la studierea teoriei fizice și a

experienţelor fundamentalebull Situaţia presupunerii constă icircn admiterea altei legităţi sau altui feno-

menbull Situaţia discordanţei apare icircn cazul icircn care experienţa empirică intră icircn

contradicţie cu datele știinţificebull Situaţia nedeterminării apare atunci cicircnd problema formulată nu dis-

pune de date suficiente pentru soluţionarebull Situaţia dezminţirii apare icircn cazul icircn care elevii demonstrează nete-

meinicia unei idei sau unui proiect [28]Icircn opinia lui T V Kudreavţev există mai multe tipuri de situaţii problematice

care se creează atunci cicircndndash apare un dezacord icircntre vechile cunoștinţe ale elevului și cerinţele im-

puse de rezolvarea unei noi problemendash elevul trebuie să aleagă dintr-un lanţ sau sistem de cunoștinţe uneori

incomplet numai pe acelea care icirci vor fi necesare icircn rezolvarea situa-ţiei urmicircnd să completeze datele ce lipsesc

ndash elevul este pus icircn faţa unei contradicţii icircntre modul de rezolvare posi-bil din punct de vedere teoretic și dificultatea de transpunerea a teo-riei icircn practică

ndash elevului i se cere să aplice icircn condiţii noi cunoștinţele anterior asimi-late [12]

La baza situaţiei-problemă se află contradicţia dintre cunoscut și necunoscut astfel se pot enumera trei tipuri de contradicţi

bull Contradicţia dintre cunoștinţele empirice formate la elevi din experi-enţa de viaţă și cunoștinţele știinţifice care trebuie formate icircn procesul educaţional

bull Contradicţia dintre cunoștinţele tradiţionale ale elevilor și cele modernebull Contradicţiile existenţei obiective a realităţii

30 Fizică Astronomie

Ansamblul de situaţii-problemă dintr-un anumit domeniu constituie o bdquositua-ţie semnificativărdquo

Situaţiile-problemă și situaţia semnificativă reprezintă condiţiile necesare sus-ţinerii efortului de gicircndire care condiţionează avansarea spre competenţe Fiecare din componentele sale icircntrebarea-problemă exerciţiul-problemă situaţia-proble-mă situaţia semnificativă icircși are un loc al său la orice etapă de icircnvăţămicircnt și la orice etapă de formare a competenţei școlare

Așadar metodologia de formare a competenţelor specifice fizicii axate pe in-struirea interactivă include

ndash pentru etapa I Formarea cunoștinţelor fundamentale ndash problemandash pentru etapa II Formarea cunoștinţelor funcţionale - exerciţiul-pro-

blemăndash pentru etapa III Formarea cunoștinţelor interiorizate ndash situaţia-pro-

blemăndash pentru etapa IV Formarea cunoștinţelor exteriorizate ndash situaţia sem-

nificativăProblematizarea și descoperirea permit folosirea icircn procesul educaţional a

strategiilor mentale și a activităţilor care stimulează operaţiile gicircndirii analiza sinteza comparaţia abstractizarea etc judecăţile și raţionamentele elevilor ofe-rindu-le posibilitatea de a dobicircndi cunoștinţe icircn mod independent

Actul de predare-icircnvăţare presupune activarea unor procese psihice transpu-se icircn pași didactici pași prin care elevul icircnvaţă să icircnveţe să știe să facă și să fie El parcurge pași psihici ai cunoașterii prin intermediul unor tehnici proactive de icircnvăţare

Diversitatea metodelor și procedeelor utilizate icircn activitatea didactică repre-zintă gradul de pregătire metodică a profesorului competenţa sa profesională prin care dezvoltă interesul creativitatea și motivaţia pentru icircnvăţare a elevilor Valoarea formativă a acestor metode este condiţionată de

ndash dezvoltarea și consolidarea structurilor cognitivendash stimularea spiritului de cunoașterendash stilul activ de muncăndash cultivarea autonomiei și curajului icircn susţinerea propriei poziţiindash formarea competenţelor școlare

Teoriile moderne ale invăţării fundamentează actul didactic icircn jurul activităţii de icircnvăţare Pentru ca icircnvăţarea școlară să fie interactivă constructivă cogniti-vă și metacognitivă cadrul didactic trebuie să monitorizeze continuu activitatea elevilor

Pentru proiectarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal exis-tă experienţa proiectării didactice centrate pe obiective de referinţă și obiective

31G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

operaţionale Obiectivele de referinţă icircn curriculumul perfecţionat sicircnt formulate icircn termeni de subcompetenţe care urmăresc anumite abilităţi deprinderi tehnici de investigare a fenomenelor proceselor protecţia mediului ambiant etc icircntr-un mod mai precis decicirct icircn cazul obiectivelor și sicircnt coordonate icircn mod direct cu unităţile de conţinut standardizate

Elementul de noutate icircn proiectarea procesului educaţional la fizică pentru treapta liceală icircl constituie icircnlocuirea obiectivelor de referinţă prin subcompe-tenţe iar a obiectivelor generale ndash prin cele cinci competenţe specifice ale disci-plinei menţionate icircn bdquoConcepţia didacticărdquo Deci aticirct planificarea anuală cicirct și planificarea unităţilor de conţinut (tematicepe capitole) trebuie să fie centrată pe o asumare respectivă și treptată de competenţe specifice care urmează a fi atin-se pe parcursul celor trei ani de studiu icircn liceu Fiind dezvoltate permanent ele vor conduce la formarea celor cinci competenţe specifice considerate ca achiziţii finale ale treptei liceale Acestea din urmă la ricircndul lor constituie icircn ansamblu competenţa de cunoaștere știinţifică care caracterizează potenţialul formativ al disciplinei școlare bdquoFizicardquo

Competenţele specifice se exercită icircn diferite situaţii de icircnvăţare cu un anumit grad de operaţionalitate și sicircnt icircn funcție directă de cunoștinţele formate la fiecare unitate de conţinut (capitol tematic)

Pedagogia competenţelor vizează formarea la elevi a unui sistem de competen-ţe-cheie necesare acestora icircn viaţa cotidiană avicircnd menirea să asigure o inserţie socială mai bună Acţiunile de reformare a icircnvăţămicircntului au ca ţintă asigurarea calităţii icircn educaţie la toate nivelele Astfel competenţa școlară poate fi considerată un indice al calităţii icircn educaţie

32 Fizică Astronomie

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare- evaluare

21 Tipologia și specificul tehnologiilor didacticeStrategia didactică poate fi abordată din mai multe perspective Privită sub

aspectul capacităţii de integrare a unor metode procedee și mijloace de instrui-re strategia didactică reprezintă un mod de eficientizare a procesului de pre-dare-icircnvăţare-evaluare Din această perspectivă strategia didactică este definită ca bdquoun grup de două sau mai multe metode și procedee integrate icircntr-o structură operaţională angajată la nivelul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale specifice și concrete ale acestuiardquo [10 p 358]

Strategia didactică se deosebește de metoda didactică prin timpul alocat pro-iectării și realizării activităţilor de instrire Dacă metoda didactică reprezintă o acţiune care asigură eficientizarea icircnvăţării prin obţinerea unor rezultate ime-diate atunci strategia didacticăreprezintă un model de acţiune angajat pe termen lung mediu și scurt

Strategia didactică preia de regulă denumirea metodei de bază De exemplu soluţionarea unei situaţii-problemă solicită strategia problematizării iar soluţio-narea unei probleme experimentale solicită strategia investigaţiei experimentale

Alegerea metodelor icircn cadrul unei strategii nu este aliatoare Urmărind scopul optimizării procesului de predare-icircnvăţare-evaluare se pot evidenţia următoarele criterii necesare metodelor pentru a dobicircndi statutul de strategie didactică

bull comunicarea activăbull cunoașterea euristică a fenomenelor studiatebull creativitatea profesorului

Metodele pot fi combinate și corelate icircntr-o strategie didactică icircn funcţie de1 Modul de prezentare al cunoștinţelor (icircntr-o manieră algoritmică sau

euristică)2 Modul de dirijare al icircnvăţării care se poate baza pe soluţionarea de

probleme sau soluţionarea de situaţii-probleme3 Modul de activizare diferenţiată a icircnvăţării care poate fi organizată

frontal pe grupuri sau individualExistă diferite clasificări ale strategiilor didactice care au la bază diferite cri-

teriiDupă criteriul obiectivului pedagogic prioritar strategiile didactice pot fi repar-

tizate icircn următoarele clase

33G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

1 Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi (strategia conversaţiei euristice strategia prelegerii problematizate strategia demonstraţiei strategia cercetării experimentale strategia algoritmizării etc)

2 Strategii care au ca obiectiv prioritar transferul funcţional al cunoștin-ţelor și capacităţilor dobicircndite (strategia problematizării strategia mo-delării etc)

3 Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului (strategia jocului didactic strategia lucrărilor practice strategia asal-tului de idei strategia dezbaterii problematizate etc)

După criteriul acţiunii predominante icircn cadrul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare strategiile didactice pot fi repartizate icircn următoarele clase

1 Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare2 Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare3 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practică4 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

bull Repere și modalităţi de proiectare a strategiilor didacticeElaborarea strategiilor didactice presupune două tipuri de acţiuni

a) acţiunea teoretică care se reduce la integrarea mai multor metode și procedee metodice pentru asigurarea eficientizării activităţii de preda-re-icircnvăţare-evaluare

b) acţiunea practică care presupune valorificarea resurselor inclusiv a stilului pedagogic al profesorului (permisiv democratic sau autoritar) care să asigure optimizarea structurii create

Proiectarea strategiei didactice presupune parcurgerea mai multor etape (fig 1)

Fig 1 bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoarerdquo

34 Fizică Astronomie

Un exemplu de strategie didactică elaborată icircn conformitate cu acest algoritm poate servi strategia investigaţiei experimentale utilizate la formarea subcompe-tenţei curriculare bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare rdquo clasa a X-a compartimentul bdquoCinematicardquo

bull Diversificarea și combinarea metodelor și tehnicilor de icircnvăţare icircn raport cu diferite criterii competenţe conţinuturi clasă vicircrsta elevilor măiestria pedagogică a profesorului etc

Selectarea strategiilor didactice adecvate este una din cele mai discutate pro-bleme Icircn funcţie de competenţele formate se recomandă următoarele strategii (ta-belul nr 1)

Tabelul nr 1 Selectarea strategiilor didactice icircn funcţie de competenţa formată

Tipul competenţei Strategiile didactice recomandate

Competenţa de achiziţii intelectuale Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi

Competenţa de investigaţie știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare

Competenţa de comunicare știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare

Competenţa de achiziţii pragmatice Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practicăStrategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

Competenţa de protecţie a mediului ambiant

Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului

bull Diversificarea formelor de icircnvăţare Icircnvăţarea autonomăCurriculumul liceal la Fizică orientează proiectarea organizarea și desfășurarea

demersului educaţional icircn contextul unei pedagogii axate pe competenţe O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la fizică și astronomie icircn vederea formării unor competenţe la elevi care contribuie la integrarea elevilor la condiţiile reale mereu icircn schimbare ale vieţii

Formarea unei competenţe nu este o sumă a componentelor savoir savoir-faire și savoir-vivre ci reprezintă rezultanta acestora Icircn procesul de icircnvăţămicircnt com-ponentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare și prin adapta-rea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică formativă motivantărefexivă și continuă

35G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Componenta savoircunoștinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-cată Icircn acest caz sicircnt implicate anumite procese psihice (percepţia memoria și unele operaţii elementare de gicircndire) Pentru asimilareainteriorizarea conștientă a informaţiei se utilizează metode de informaredocumentare SINELG interviul pe trei trepte lectura ghidată gicircndește-perechi-prezintă etc

Componenta savoir-fairepriceperi și deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-ximum capacităţile psihomotorii ale elevilor Icircn acest caz cele mai recomandate strategii la lecţiile de fizică sicircnt strategiile icircn care predomină acţiunea de investi-gaţie a realităţii observaţia experimentul modelarea demonstraţia și strategiile icircn care se pune accentul pe acţiunea practică exerciţiul lucrarea practică jocul didactic tehnica cubului etc Aceste strategii au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţional practice

Componenta savoir-vivreatitudini urmărește să formeze la elevi atitudini și un anume comportament icircn contextul condiţiilor sociale bine determinate Icircn acest context se vor aplica strategii ce formează la elevi valori și atitudini personale astfel de strategii sicircnt studiul de caz interviul jocul de rol dezbaterea asaltul de idei etc

Aceste strategii metode și tehnici utilizate icircn procesul de formare a compe-tenţei se realizează icircn cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice cum ar fi activităţi frontale activităţi icircn grup și activităţi individuale Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative activitatea icircn grup contribuie la formarea competenţei de comunicare știinţifică dezvolticircnd și abilităţi de parte-neriat cooperare colaborare luare de decizii etc iar activitatea individuală dez-voltă abilităţi de acţiune independentă autoinstruire autoresponsabilitate etc

Icircn continuare vom descrie mai detaliat cicircteva din aceste tehnici [8]SINELG (Sistem Interactiv pentru Eficientizarea Lecturii și Gicircndirii) ndash este

o tehnică de lectură interogativăanalitică a unui text lectură care se operează la etapa realizarea sensului după ce icircn cadrul evocării s-au actualizat unele infor-maţii SINELG este un mijloc de monitorizare a icircnţelegerii textului și o modalitate de a face ca lectura textului știinţific să devină funcţională Această tehnică se utilizează avicircnd la dispoziţie următoarele resurse

bull Texte știinţifice nestudiate cicircte un exemplar pentru persoană Foi de poster markere

bull O clasă de elevibull 20-30 de minute

Pregătindu-și elevii pentru SINELG profesorul va ghida discuţia prin interven-ţii și formulare de icircntrebări care vor scoate icircn evidenţă informaţii adiacente celor din text Informaţiile actualizate icircn acest fel se icircnscriu laconic la rubrica bdquoVrdquo

După etapa evocării profesorul dă instrucţiunile pentru SINELG care se reduc la1 Citirea atentă a textului

36 Fizică Astronomie

2 Punerea unui bdquoVrdquo pe margine dacă informaţia citită confirmă ceea ce știau elevii sau credeau că știu

3 Punerea unui bdquondashrdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o con-trazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu

4 Punerea unui bdquo+rdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o este nouă pentru ei

5 Punerea unui bdquordquo pe margine dacă informaţia pare confuză și reclamă o documentare suplimentară

a) Icircn procesul lecturii elevii aplică semnele SINELG-ului pe marginea textuluib) După ce se icircncheie lectura textul citit se va analiza din perspectiva semnelor

aplicate pe margini Firește se va insista asupra semnelor bdquo-rdquo și bdquordquoc) Pentru monitorizare se va completa un tabel

V + ndash

d) Urmează o discuţie despre presupunericunoștinţe anterioare și confirmăricontestări Este important ca ea să fie calmă agreabilă iar atmosfera ndash propice icircnvăţării

e) Este important să se ia icircn consideraţie următoarele momentebull Completarea tabelului SINELG este individuală și reflectă nivelul de

instruire al fiecărui elevbull Informaţiile cunoscute dar neactualizate icircn cadrul evocării se pot

adăuga la rubrica bdquoVrdquobull Privit ca realizare a sensului SINELG se poate realiza și pe capitole de

manual completarea tabelului SINELG fiind o temă pentru acasă Icircn acest caz la ore se vor discuta cele icircnscrise icircn rubricile cu semne bdquo-rdquo și bdquordquo Informaţia din rubrica cu semnul bdquo-rdquo poate servi drept sumă pen-tru formularea de noi icircntrebări

Exemplu de utilizare a tehnicii SINELG la orele de fizicăSarcina de lucru (comună) să citească textul bdquoRegulile de protecţie contra ra-

diaţieirdquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi următoarele lucruri Pe măsură ce citiţi

faceţi niște semne pe marginea textului Semnele vor fi precum urmează bdquoVrdquo bdquo+rdquo bdquondashrdquo bdquordquo

Sursele radioactive naturale creează organismului uman o doză de radiaţie de asymp 0002 Gyan iar icircmpreună cu cele utilizate icircn activitatea umană picircnă la 00035

37G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Gyan Icircn conformitate cu normativele actuale elaborate de instituţiile abilitate doza anuală admisibilă de radiaţie ionizată Roumlntgen sau gama care nu afectea-ză vădit organismul uman este de 005 Gyan Această doză admisibilă limitează iradierea inclusiv a categoriilor de lucrători care activează icircn domenii legate de utilizarea substanţelor radioactivie (005 Gy) sau altor surse de radiaţii ionizante Dozele prea mari de radiaţie deja prezintă pericol de exemplu o doză de cicircţiva Gy absorbită icircntr-un timp scurt este mortală Icircn cazuri de accidente la icircntreprinderi nucleare explozii nucleare sau de apariţie a altor focare de radiaţie care depășește esenţial fondul radioactiv natural trebuie să acţionăm foarte operativ și competent icircn conformitate cu anumite reguli generale recomandate

1) Cea mai bună variantă de protejare este de a părăsi rapid zona con-taminată sau să ne icircndepărtăm la o distanţă cicirct mai mare de focar deoarece intensitatea (intensitatea radiaţiilor este egală cu energia trasportată de acestea icircntr-o unitate de timp printr-o suprafaţă de arie unitară) radiaţiilor descrește odată cu mărirea distanţei de la sursă

2) Icircn cazul cicircnd evacuarea este imposibilă folosiţi adăposturile cu pereţi cicirct mai groși și construiţi din materiale care absorb eficient radiaţiile micșoricircndu-le intensitatea

3) Dacă evacuarea nu este posibilă și lipsesc adăposturile speciale pot fi utilizate temporar picircnă la intervenţia serviciilor de salvare orice ascunzișuri sau obstacole care diminuează influienţa radiaţiilor nu-cleare

4) Protejaţi-vă respiraţia utilizicircnd filtre umezite din ţesături dacă nu dispuneţi de alte mijloace speciale care ar opri particulele de praf cu eventuale depuneri de substanţe radioactive

După ce citiţi textul discutaţi-l icircn grup revenind la ideile notate pe tablă icircn urma evocării anterioare Revedeţi ideile asupra cărora s-a căzut de acord

Tehnica Gicircndește-perechi-prezintă (GPP)

Scopul utilizării GPP este o tehnică de participare la discuţii și de formulare icircn pereche a unei atitudini Ea se combină cu alte tehnici de icircnvăţare și prezentare a soluţiilor cu brainstorming-ul icircn perechi Se aplică la etapele evocare sau reflecţie Utilizarea acestei tehnici necesită următoarele resurse

bull Hicircrtie și instrumente de scrisbull Orice număr par de elevibull 10-20 de minute inclusiv 3-5 minute pentru formularea și icircnscrierea

opiniei individuale 3-5 minute pentru discuţie icircn perechi și cicircte 1-2 minute pentru prezentări din partea fiecărei perechi

38 Fizică Astronomie

Mai icircnticirci elevii sicircnt icircmpărţiţi icircn perechi apoi sicircnt rugaţi să se gicircndească 3-5 minute asupra unei probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie individual o experienţă Textul fiind elaborat partenerii icircși prezin-tă reciproc informaţia Fiecare pereche discută ambele păreriexperienţetexte și icircn consecinţă formulează o alocuţiune comună pe care o prezintă Discutarea opinilor ar putea să se producă la icircncheierea tuturor prezentărilor Se vor lua icircn consideraţie următoarele momente

bull Activitatea individuală (de examinare a problemei și de scriere) este obligatorie

bull O pereche poate face o singură prezentare elaborată de comun acord Icircn cazul cicircnd perechea nu a putut conveni pentru o prezentare comu-nă profesorul are tot dreptul să nu-i dea cuvicircntul nici unuia dintre elevi

bull Dacă numărul de elevi este prea mare GPP poate să nu se soldeze cu prezentarea icircn faţa icircntregii asistenţe ci să continuie cu prezentarea icircn grupuri de 4-8 persoane2-4 perechi Icircn acest caz prezentarea icircn plen se va face din partea grupului care va alege o variantă din cele asculta-te sau va elabora una optimă

bull Dacă elevii au viteză diferită de muncă profesorul poate forma pe-rechi la pasul al doilea elevul care a scris se ridică și face pereche cu următorul care și-a terminat tema icircn acest mod cei care lucrează mai icircncet nu sicircnt grăbiţi de partenerii lor iar cei care lucrează repede au mai mult timp pentru discuţie și cercetare Icircn acest caz nu vom limita timpul pentru scriere individuală la 3 minute ci vom lăsa ca grupul să se autoregleze icircn realizarea activităţii

bull O variantă a tehnicii apare cu numele de formulaţi-comunicaţi-ascul-taţi-creaţi activitate icircn care partenerii formulează răspunsuri indivi-duale apoi le comunică partenerului icircl ascultă pa acesta și icircn final creează icircmpreună cu partenerul ca urmare a discuţiilor un răspuns sau o perspectivă nouă

Exemplu de utilizare a tehnicii GPP la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode participanţii sicircnt rugaţi să se gicircndească asupra unei

probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie o experien-ţă apoi s-o prezinte colegului cu care lucrează icircn pereche Icircn demersul didactic GPP este o tehnică oportună pentru evocare la orice subiect și la orice materie Uneori ea se utilizează și la reflecţie

De exemplu profesorul cere să se numească acele particule care pot provoca reacţia de fisiune Elevul motivează de ce neutronul lent poate produce fisiunea controlată a nucleului de uraniu Profesorul cere să se urmărească modelarea ti-

39G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

purilor de reacţii de fisiune Apoi prezintă și pe folie aceleași reacţii Elevii prezin-tă comentariul la aceste imagini comparicircnd mecanismul exploziei și al reacţiei controlate Profesorul cere să se găsească utilizările energiei nucleare recoman-dicircnd sursele bibliografice Elevii descoperă alte utilizări pentru energia nucleară icircn scopul icircmbunătăţirii aprovizionării cu resurse energetice

Tehnica Cubului este una de examinare a subiectului de organizare a cunoștinţelor privind un subiect Este recomandată pentru exersare dar odată asimilată se pretează și comunicării orale atunci cicircnd intenţionăm să examinăm exhaustiv o problemă

Se aplică preponderent pentru realizarea sensului dacă subiectul luat icircn dis-cuţie este nou sau parţial cunoscut Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie ca algoritm de actualizare a informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate icircntr-o altă tehnică

Icircn linii mari această tehnică se pretează pentru dezbaterea oricărui subiect știinţific descrierea unei experienţe sau a rezultatelor unei cercetări formularea opiniei faţă de un fenomen Este foarte utilă la recapitularea materiei studiate Pentru utilizarea acestei tehnici avem nevoie de următoarele resurse

bull Un cub cu feţele conţinicircnd inscripţiile necesarebull 20-30 de minute inclusiv 10-15 minute pentru scriere sau pregătirea

prezentării orale și 10-15 minute pentru lectură și discuţieProfesurul prezintă subiectul și explică pașii aplicării tehniciiCubul are 6 feţe pe care sicircnt scrise sarcinile propuse elevilor

1 Răspunde la icircntrebare2 Dă exemple3 Explică fenomenul4 Rezolvă problema5 Demonstrează experimentul6 Apreciază precizia măsurărilor

Notă sicircnt posibile și alte varianteProfesorul anunţă subiectul și invită elevii să-și aleagă sarcina prin aruncarea

cubului Elevii icircndeplinesc independent sarcina solicitată Pentru aplicarea teh-nicii trebuie să se parcurgă toate sarcinile din consecutivitatea dată Nici unul dintre tipurile de sarcini nu poate fi omis

Tehnica poate fi utilizată la o lecţie de recapitulare a materiei unui comparti-ment sau a unei unităţi de icircnvăţare Se formează grupuri a cicircte 2-4 elevi icircn grup aleși după criteriul eterogenităţii Cicircte un elev din fiecare grup aruncă cubul se-lecticircnd astfel sarcina pentru grup Profesorul va invita pe ricircnd elevii să dea răs-puns la icircntrebări exemple să explice fenomenele studiate icircn acest compartiment

40 Fizică Astronomie

ca mai apoi să se demonstreze experimente ce confirmă unele informaţii studiate și să se rezolve probleme la compartimentul respectiv

Brainstorming (asalt de idei) valorifică procedeul evaluării amicircnate Cuvicircntul (brain ndash creier și storm ndash furtună) icircn traducere fidelă din engleză icircnseamnă fur-tună icircn creier

Este o metodă colectivă de căutare a ideilor și condiţiilor nu a cunoștinţelor icircntr-un mod cicirct mai rapid și cicirct mai puţin critic posibil Brainstorming-ul se poate aplica la orice subiect care se pretează discuţiei și admite mai mult decicirct o soluţie

Se aplică la etapa evocării pentru lansarea nesticircnjenită a ideilor acumularea lor separarea intenţionată a actului imaginaţiei de etapa gicircndirii critice

Brainstorming-ul se utilizează ca prim pas pentru cercetarea unei probleme pentru acumularea ideilor icircntr-o discuţie Utilizarea acestei metode necesită ur-mătoarele resurse

bull grupuri a cicircte 5-16 elevibull 20-30 de minute Icircn funţie de problemă și de profunzimea examinării

ei pentru lansarea ideilor trebuie acordate 10-20 de minute Pe licircngă aceasta se va rezerva timp (15-20 min) pentru analiza sistematizarea ordonarea ideilor

bull Tablă și cretă sau foi de poster și markereȘedinţa de brainstorming trebuie să aibă un moderator (conducător instruc-

tor animator facilitator) și un secretar (pot fi și doi secretari care vor icircnscrie pe ricircnd ideile lansate) Așezarea icircn sală se va face icircn cerc sau icircn jurul unor mese astfel icircncicirct toţi participaţii să se perceapă vizual

Etapa Ia) Se enunţă problema care va fi pusă icircn discuţie și se purcede la analiza

ei descompunerea icircn aticirctea părţi aspecte sau faţete cicircte pot identifica pentru moment elevii

b) Moderatorul poate participa la această analiză

Etapa IIa) Se purcede la căutarea colectivă de idei sugericircndu-se soluţii pentru

rezolvarea problemeib) Secretarii notează toate intervenţiile (nu neapărat mot-agrave-mot dar evi-

ticircnd reformulările principale și redactările) chiar și repetările soluţiile care li se par inutile absurde Icircnregistrarea nu trebuie să omită nimic din ideile enuţate Nimeni nu comentează

c) Intervenţiile verbale se vor formula icircn enunţuri scurte demonstrarea și detalierea se vor face ulterior

d) Moderatorul are grijă dacă nimeni nu mai sugerează ceva să scoată grupul din impas prin unul din procedee

41G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Plasează o idee propriebull Dă cuvicircntul celor care au tăcutbull Oferă cicircteva minute de concentrare individuală etc

e) Dacă se crează impresia că toate ideile s-au epuizat se poate recurge la brainstorming-ul fragmentat moderatorul schimbă subiectul de dis-cuţie face o pauză sau organizează un joc După această pauză energi-zantă asaltul de idei continuă

Etapa IIIa) Moderatorul dirijează categorisirea clasificarea ordonarea ideilorb) Se recurge la trierea și calificarea ideilor posibilităţi de aplicare ter-

men de realizare compatibilitate etcc) Ideile se pot rescrie icircn funcţie de prioritatea soluţionării lor sau așa

cum sicircnt scrise li se poate atribui un indice corespunzător (literă cifră) ori se vor bifa cu diferite culori Se vor lua icircn consideraţie urmă-toarele momentebull Fiecare participant are dreptul la un număr nelimitat de idei și in-

tervenţiibull La etapa a II-a aprecierile critice sicircnt interzise Nimeni nu are voie

să facă observaţii negative sau negativiste să consteste să pună la icircndoială ideea lansată sau valabilitatea sugestiei

bull Imaginaţia trebuie lăsată icircn voia ei Pentru moment orice idee tre-buie acceptată chiar dacă pare extravagantă Este mai ușor să se re-vină ulterior la o idee deja lansată pentru a o perfecţiona decicirct să se găsească o idee originală

bull Stabilim un interval de timp pentru lansarea ideilor La icircnceput apar cele mai banale și neoriginale idei cele mai uzuale răspunsuri la icircn-trebările puse Trebuie să perseverăm căuticircnd și sugestii neobișnuite proaspete

bull Se icircncurajează ideile derivate combinările și asociaţiile neobișnuite cele care vin să completeze o idee anterioară

bull Nu se notează numele participanţilor care au lansat ideilebull Intervenţiile verbale care produc blocaje sicircnt sancţionate de către fa-

cilitator

Răspunsul sau ideea unuia poate sugera o ideesoluţie ingenioasă altuia de aceea trebuie stimulată inspirarea din ideile deja lansate Se va solicita participan-ţilor să combine două-trei idei pentru a obţine una nouă

bull Pentru brainstorming-ul icircn perechi nu va fi nevoie de secretar și mo-derator

bull La fiecare etapă se poate schimba moderatorul

42 Fizică Astronomie

Exemplu de utilizare a brainstorming-ului la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode rezolvarea unei teme are loc datorită generării a cicirct

mai multor idei soluţii (contează cantitatea acestora și nu calitatea) ca mai apoi ele să fie analizate cercetate și selectate Brainstorming-ul se utilizează atunci cicircnd este nevoie de o soluţie originală a unei probleme complexe

Etapele de desfășurare1 Anunţarea problemei2 Emiterea ideilor soluţiilor etc3 Icircncheierea lansării ideilor4 Evaluarea soluţiilor

De exemplu la studiul temei bdquoGenerarea tensiunii electromotoare alternative prin inducţie electromagneticărdquo se poate organiza un asalt de idei la subiectul bdquoSo-luţionarea problemelor energetice icircn Republica Moldovardquo Elevii pot sugera mai multe idei privitor la utilizarea surselor de energie renovabile

Icircn acest exemplu rolul de analizator icirci aparţine profesorului El icircncurajează generarea ideilor și apoi le evaluează valoric (cu sau fără participarea clasei)

Studiul de cazReprezintă o metodă didactică ce elaborează acţiunea didactică prin interme-

diul unor situaţii reale Acestea pot servi drept premise pentru realizarea unor concluzii reguli legi

Etape de realizare1 Sesizarea cauzei fenomenului studiat2 Deschiderea perspectivelor de analiză a fenomenului3 Selectarea mijloacelor de interpretare critică a fenomenului4 Prelucrarea formativă a concluziilor emise

Drept exemplu de utilizare a studiului de caz la orele de fizică ar putea servi cercetarea cazului Catastrofa de la Cernobicircl icircn cadrul temei bdquoReactorul nuclearrdquo Profesorul poate iniţia elevii prin intermediul vizionării unui film documentar

Aplicarea unei astfel de metodologii icircn procesul educaţional la fizică și astro-nomie presupune diversitate și creativitate icircn educaţie aspect important ce des-chide noi perspective icircn formarea personalităţii elevului

bull Realizarea interdisciplinarităţiiIcircn cadrul predării-icircnvăţării fizicii e necesar să creăm condiţii favorabile pri-

vind transferul achiziţiilor icircn diverse domenii inclusiv icircn domeniul determinat de aria curriculară Astfel se va lua icircn consideraţie

ndash potenţialul manualelor școlare privind realizarea conexiunilor inter-disciplinare

43G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash posibilităţile materialelor didactice cu conţinut integrativ orelor in-tegrative realizate de profesori de la diferite disciplini comune ariei curriculare bdquoMatematică și Știinţerdquo

Prin urmare evaluările realizate la fizică vor include și itemi cu conţinut in-terdisciplinar

bull Centrarea pe elevUnul din principiile care stă la baza curriculum-ului de fizică este centrarea

pe elev Respectarea acestui principiu presupune participarea activă a elevior icircn pocesul de icircnvăţămicircnt inclusiv prin formularea obiectivelor proprii și alegerea modului de lucru colaborarea cu colgii și cu profesorul icircn vederea atingerii sco-pului propus autoevaluarea progresului propriu Centrarea pe elev prsupune o motivaţie intrinsecă a acestora Are loc o plasare de accent și-n activitatea pro-fesorului care ajută elevii să depășească dificultăţile icircnticirclnite nu prin punerea la dispoziţie a soluţiei ci prin formularea de icircntrebări care să-l orienteze pe elev spre soluţia corectă

bull Utilizarea tehnologiilor informaţionale și comunicaţionale (TIC)Un rol important revine strategiilor icircn care predomină icircn mod special acţiu-

nea programată a instruirii cum ar fi fizica astronomia asistată de calculator Din acest punct de vedere elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea prelucrarea și prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile proceselor și fenomenelor fizice

După cum a fost menţionat și icircn curriculumul modernizat un imperativ al tim-pului reprezintă utilizarea TIC icircn procesul educaţional Icircn prezent conștientizăm cu toţii (inclusiv profesorii și elevii) că utilizarea resurselor WEB ridică considera-bil calitatea instruirii fiind folosite la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră la modelarea unor experimente fizice greu de realizat icircn condiţiile de laborator din școală sau care prezintă risc pentru sănătate Experimentele vir-tuale constituie resurse alternative sau complementare la studierea fenomenelor fizice Totodată TIC nu substituie experimentele reale Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un șir de avantaje

ndash plasează icircnvăţămicircntul centrat pe profesor la cel centrat pe elevndash permit diversificarea strategiilor didacticendash facilitează accesul elevilor la informaţie stimulează interesul lor faţă

de cele mai proaspete descoperiri tehnologii motivează icircnvăţareandash permit efectuarea lucrărilor icircn timp real strict individual și icircn cores-

pundere cu caracteristicile psihofiziologice propriindash dezvoltă comunicarea lucrul icircn echipă realizarea proiectelor indivi-

duale și icircn grup atitudinea faţă de problemele majore din viaţa coti-diană

44 Fizică Astronomie

ndash permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor și progreselor obţinute de elevi

ndash contribuie la creșterea eficienţei activităţilor de icircnvăţareConform concluziilor experţilor utilizarea TIC icircn procesul de instruire ridică

eficacitatea lecţiilor la disciplinele reale cu 30 Utilizarea programelor de cal-culator la lecţiile de fizică contribuie la dezvoltarea interesului elevilor față de obiectul de studiu ridică eficacitatea activităţii lor independente și a procesului instructiv icircn ansamblu permit rezolvarea problemelor individualizării și diferen-ţierii procesului de icircnvăţare

Icircn cadrul lecției calculatorul joacă un rol foarte important deoarece amplifică gradul de intuitivitate al acesteia lărgește posibilităţile de activizare a elevilor

TIC pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei (predarea temei noi consolidarea materiei noi evaluarea cunoștinţelor elevilor)

Utilizarea calculatorului icircn cadrul predării temei noi influenţează cu succes captarea atenţiei elevilor intensifică gradul de memorare a noţiunilor studiate (se realizează concomitent memorarea vizuală și auditivă) Icircn asemenea situaţii gra-dul de memorare se ridica picircna la 75 La explicarea temei noi pot fi folosite pre-zentări bdquoPower Pointrdquo pot fi modelate unele experimente greu de realizat icircn lipsa utilajului icircn laboratorul școlar pot fi folosite resursele Internet cele mai noi șa

Testarea computerizată permite de a realiza o diferenţiere largă a sarcinilor de evaluare icircn corespundere cu nivelul de cunoaștere al elevilor de asemenea permite de a utiliza teste individualizate personalizate Prezentarea baremului de evaluare a testului icircn varianta de calculator va permite realizarea autoevaluării independente a rezultatelor testării ce va contribui la economisirea timpului icircn cadrul lecţiei va mări gradul de credibilitate a elevului privind aprecierea cunoștinţelor acestuia

22 Strategii de evaluarebull Evaluarea axată pe competenţe

Rolul evaluării icircn procesul de formare a competenţelor constă icircn asigurarea unui feed-back permanent care să ofere actorilor procesului educaţional informaţii veridice despre ceea ce s-a realizat și mai ales despre ceea ce mai este de realizat

bull Tipuri de evaluareIcircn procesul educaţional la disciplina bdquoFizică Astronomierdquo profesorul va aplica

1 Evaluarea iniţială care va oferi informaţii despre situaţia la icircnceputul predării-icircnvăţării

2 Evaluarea curentă (formativă) care va susţine procesul de formare a competenţelor prin oferire de feed-back constructiv pozitiv și prospectiv

3 Evaluarea finală (sumativă) care va constata nivelul atins

45G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluările finale la finele anului de icircnvăţămicircnt vor demonstra icircn ce măsură au fost formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competenţele specifice disciplinei bdquoFizi-că Astrnomierdquo și dacă sicircnt atinse standardele de competenţă ale disciplinii

bull Metode și tehnici de evaluareEvaluarea va implica icircn ansamblu utilizarea diverselor forme metode și teh-

nici Icircn contextual evaluării competenţelor se va da prioritate investigaţiei lucră-rilor practice proiectelor referatelor testărilor

bull Forme de evaluare curentăEvaluarea curentă (formativă) este dominantă icircn procesul de formare a com-

petenţelor Ea va fi prezentă la fiecare activitate din cadrul lecţiei Astfel se va evalua nivelul atingerii obiectivelor lecţiei Există următoarele forme de evaluare formativă la fizică

ndash observarea sistematică a comportamentului elevilorndash autoevaluareandash investigaţiandash portofoliul

Icircn continuare vom aduce exemple de utilizare a acestor forme icircn procesul de evaluare la fizică și astronomie

Observarea sistematică a comportamentului elevilor este o tehnică de evaluare alternativă care pune la dispoziţia profesorului informaţii relevante despre per-formanţele elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune a competenţelor și abilităţilor de care dispun aceștia Pentru a atinge acest scop profesorul are la dispoziţie trei modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor

bull fișa de evaluarebull scara de clasificarebull lista de verificare

Fișa de evaluare este individuală și cuprinde numai date despre comportamen-tul elevului icircn anumite situaţii Observaţiile icircnregistrate conduc la concluzii ce se vor menţiona icircntr-o fișă

Scara de clasificare este un instrument utilizat icircn observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de icircnvăţare sau o sarcină de lucru individuală sau de grup

Exemplu Fie că elevilor li s-a propus să discute icircn grup un subiect Urmărind comportamentul elevului profesorul răspunde la un set de icircntrebări alegicircnd răs-punsul dintr-o listă icircntocmită anterior

46 Fizică Astronomie

Icircn ce măsură elevul a participat la discuţii

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Icircn ce măsură comentariile sale au fost icircn legătură cu tema discuţiei

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Lista de verificare icircnregistrează doar prezenţa sau absenţa unei acţiuni sau a unui comportament la un singur elev icircntr-o anumită situaţie

Exemplu La efectuarea lucrării de laborator profesorul icircnregistrază acţiunile elevului prin răspunsul la un șir de icircntrebări icircncercuind Da sau NU

A urmat instrucţiunile DA NU

A cerut ajutor atunci cicircnd a avut nevoie DA NU

A cooperat cu ceilalţi elevi DA NU

A așteptat să-i vină ricircndul pentru a utiliza materialele DA NU

A icircmpărţit materialele cu ceilalti colegi DA NU

A icircncercat activităţi noi DA NU

A dus activitatea picircnă la capăt DA NU

A pus echipamentele la locul lor după utilizare DA NU

A făcut curat la locul de muncă DA NU

Aceste modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor pot fi utilizate aticirct pentru evaluarea procesului cicirct și a produselor realizate de către elevi exprimate icircn com-portamente din domeniul cognitiv afectiv și psihomotor

Autoevaluarea este o tehnică de evaluare alternativă care furnizează infor-maţii ce permit icircntregirea imaginii elevului prin perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profetorul Icircn așa mod notarea realizată de profesor este icircnlocui-tă prin notarea efectuată icircn colaborare cu colegii Icircntr-un proces de icircnvăţămicircnt centrat pe elev este foarte binevenită formarea și exersarea la elevi a capacităţii de autoevaluare Autoevaluarea are implicaţii icircn plan motivaţional și atitudinal

47G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircnţelegerea de catre elevi a aprecierilor profesorului este favorizată de icircnţelegerea criteriilor de apreciere Cunoasterea și aprecierea acestor criterii icirci ajută pe elevi să icircnţeleagă semnificaţia calificativelor acordate de profesor

Procedeele prin care este realizată autoevaluarea sicircnt variate Unul dintre aces-tea este autonotarea care prevede propunerea de către elevul examinat a notei pe care o merită decizia finală fiind luată de examinator eventual cu consultarea celorlalţi elevi Un alt procedeu notarea reciprcă poate fi propus la corectarea lu-crărilor colegilor aprecierea fiind făcută sub icircndrumarea profesorului de un grup de elevi Delimitarea răspunsurilor corecte de cele nesatisfăcătoare oferă elevilor repere pentru aprecierea performanţelor obţinute și pentru conștiientizarea căii necesare de parcurs picircnă la nivelul așteptat

Investigaţia reprezintă o tehnică de evaluare alternativă care oferă elevului po-sibilitatea de a aplica icircn mod creativ cunoștinţele icircnsușite anterior icircn alt context Este limitată la un timp rezonabil și solicită elevului sau unui grup de elevi icircn-deplinirea unei sarcini de lucru precise care necesită aplicarea icircn practică a unui icircntreg complex de cunoștinţe și de capaciticircţi De exemplu la studiul circuitelor electrice se poate propune elevilor să investigheze schema electrică a reţelei ce ali-mentează cu energie electrică locuinţa lor Această tehnică dezvoltă unele abilităţi de lucru icircn grup formicircnd concomitent și atitudini la elevii implicaţi icircn rezolvarea sarcinii Lucricircnd icircn grup se formează și deprinderi de comunicare

Portofoliul este o metodă complementară de evaluare care include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode și tehnici de evaluare probele orale scrise și practice observarea sistematică a comportamentelor elevului precum și sarcini specifice disciplinei bdquoFizica Astronomiardquo Portofoliul urmărește progresul elevu-lui de la un semestru la altul de la un an școlar la altul Din acest motiv instru-mentul dat poate fi considerat bdquocartea de vizitărdquo a elevului Structura portofoliului este stabilită de către profesor Elevul are icircnsă libertatea să pună icircn portofoliu materialele pe care le consideră necesare și care icircl reprezintă cel mai bine Astfel un portofoliu ar putea cuprinde lucrări scrise teste eseuri pe teme date crea-ţii literare proprii cu conţinuturi ce ţin de fizică sau astronomie postere colaje machete desene scheme rapoarte ale lucrărilor de laborator rezolvări de proble-me fișe ale unor activităţi experimentale soft-uri la tematica fizicii contribuţii la reviste școlare jurnalul personal al elevului etc Portofoliul oferă profesorului posibilitatea de a evalua un ansamblu de rezultate urmărind evoluţia elevului El preia din sarcinile evaluării continue eliminicircnd tensiunile induse de metodele tradiţionale de verificare Sintetizicircnd activitatea elevului pe o perioadă mai mare de timp portofoliul poate servi și ca evaluare sumativă Acesta stimulează creati-vitatea ingeniozitatea și implicarea personală a elevului icircn activitatea de icircnvăţare dezvolticircnd motivaţia intrinsecă a acestuia

48 Fizică Astronomie

bull Evaluarea centrată pe succesPentru a realiza cu succes evaluarea procesului și produsului de formare a

achiziţiilor fnale este important să se aplice strategii moderne de evaluare ca de exemplu evaluarea autentică

Caracteristicile de bază ale evaluării autentice icircn cadrul disciplinei Fizică sicircnt următoarele

bull Relevanţa sarcinilor de evaluare a performanţelor elevilor și punerea lor icircn situaţii asemănătoare celor din viaţa reală observări investiga-ţii experimente soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor reflecţii asupra a ceea ce icircnvaţă și posibilitatea de a-și exprima in-teresele opiniile și atitudinile proprii și comportamentele

bull Asigurarea unităţii cunoașterii conform premisei bdquoicircntregul este mai important decicirct particularulrdquo

bull Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a achiziţiilor finale

Strategiile moderne de evaluare se icircntemeiază pe evaluarea autentică ce se referă direct la evaluarea achiziţiilor finale formulate icircn termeni de competenţe

Evaluarea autentică oferă elevilor sufciente și variate posibilităţi care vizează procesul de formare a competenţelor școlare Astfel icircn procesul de evaluare elevii demonstrează

bull Ceea ce știu ndash ca ansamblu de cunoștinţe fundamentalebull Ceea ce pot să facă ndash ca ansamblu de cunoștinţe funcţionale priceperi

deprinderi abilităţi de a face ceva cu cunoștinţele fundamentalebull Ceea ce pot să fie ndash se referă la conștientizarea cunoștinţelor funcţio-

nale prin rezolvarea unor situaţii-problemăbull Cum pot să acţioneze icircn viaţă ndash reprezintă manifestarea competenţelor

formate ca achiziţii fnaleEvaluarea succeselor elevilor icircn această ordine de idei poate fi realizată de

asemenea și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare observarea sistematică a activităţilor și comportamentului elevilor icircn plin proces și icircn final (investigaţia portofoliul referatul autoevaluarea etc)

Metodele alternative evaluării autentice proiectul portofoliul investigaţia sicircnt icircn același timp și metode de predarendashicircnvăţare și metode de evaluare Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului să evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultateproduse finale materializate icircn competenţe

Utilizarea metodelor alternative de evaluare icircncurajează elevii icircn construirea cunoștinţelor și creează un climat favorabil icircnvăţării Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor ob-ţinute și pentru a găsi modalităţile proprii de progres

49G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Materiale didactice suport pentru evauarea competenţelorIcircn continuare vom prezenta exemple de teste de evaluare iniţială autoevaluare

și evaluare sumativă icircn funcţie de competenţele specifice fizicii

Fișă de evaluare iniţială propusă la icircnceputul lecţiei bdquoMișcarea rectilinie uniformă și determinarea poziţiei corpului ce efectuează o astfel de mișcarerdquo

I Completaţi propoziţia pentru a obţine o afirmaţie corectă1 Traiectoria corpului ce se mișcă rectiliniu și uniform este o linie 2 Icircn intervale egale de timp asest corp parcurge distanţe

II Avem la dispoziţie un cărucior ce se mișcă rectiliniu și uniform o pan-glică milimetrică un cronometru Planul determinării poziţiei căru-ciorului icircn momentul de timp t este

III Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timp icircn conformi-tate cu datele din tabelul de mai jos Care va fi coordonata corpului icircn momentul de timp t = 5 s

t s 0 1 2 3

d m 0 05 1 15

Test de autoevaluare propus la studiul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acum pot să demonstrez următoarele competențe1 Competenţa de achiziţii intelectuale să explic fenomenul mișcării rectilinii

uniforme Exemplu Completaţi frazele astfel icircncicirct aceste afirmaţii să fie corecte

a) Un corp ce se mișcă rectiliniu uniform parcurge egale icircn intervale egale

b) Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este

2 Competenţa de achiziţii pragmatice să soluţionez unele probleme icircn baza achi-ziţiilor dobicircndite studiind mișcarea rectilinie uniformă

Exemplul nr 1 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Comratrdquo icircn conformitate cu

orarul din tabelul de mai jos

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Comrat 93 10-00 12-20

50 Fizică Astronomie

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 15 min la Cimișlia situată la 62 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora plecării microbusului din Cimișliac) timpul icircn care microbusul parcurge 34 din distanţa totală

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpExemplul nr 2 Un avion zboară cu viteza de 720 kmh faţă de aer Viteza vicircn-

tului care bate de la est spre vest este de 20 ms Avionul se deplasează spre nord Determinaţi

a) modulul vitezei avionului icircn raport cu pămicircntulb) unghiul format de sensul vitezei avionului faţă de aer și sensul spre

nord

3 Competenţa de comunicare știinţifică să expun liber informaţia despre relati-vitatea mișcăriiExemplu Scrie un eseu la tema bdquoRelativitatea mișcăriirdquo icircn care

a) să se menţioneze relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii vitezelor

4 Competenţa de investigare știinţifică să elaborez planul unui experiment fi-zicExemplu Elaborează planul unui experiment care să ilustreze mișcarea recti-

linie uniformă

Test de evaluare sumativă propus la sficircrșitul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acest test se propune pentru verificarea nivelului de performanţă pe care l-ați atins la studiul mișcării rectilinii uniformeI Icircn itemii 1-2 prezentați răspunsul succint

1 Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este 2 Viteza mișcării rectilinii uniforme este mărimea fizică egală cu rapor-

tul dintre și II Icircn itemii 3-4 prezentaţi soluţia completă a problemelor

3 Un biciclist se mișcă cu viteza de 5 ms icircn raport cu pămicircntul Vicircntul suflă cu viteza de 2 ms icircn același sistem de referinţă Determinați vi-teza biciclistului icircn raport cu vicircntul dacăa) vicircnul bate din faţăb) vicircntul bate din spatec) vicircntul bate perpendicular pe traiectoria mișcării biciclistului

4 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Bălţirdquo icircn conformitate cu ora-rul din tabelul de mai jos

51G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Bălţi 135 9-40 12-45

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 10 min la autogara Orhei si-tuată la 48 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora sosirii microbusului la Orheic) distanţa parcursă de microbus icircn primele 90 min ale călătoriei

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpIII Icircn itemii 5-6 prezentați răspunsul icircn formă liberă

5 Scrieți un eseu la tema bdquoRelativitatea deplasăriirdquo icircn carea) să se descrie un exemplu ce ilustrează relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii deplasărilor

6 Elaborați planul unui experiment care să ilustreze relativitatea mișcării și a repausului

Teza semestrială cl a X-a (Model orientativ)(Profil real Conţinuturi bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo bdquoEle-

mente de staticărdquo bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo)

Nr Itemi Sco-rul

I Icircn itemii 1-3 răspundeți scurt la icircntrebări conform cerințelor icircnaintate

1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel icircncicirct ele să fie adevăratea) Impulsul punctului material se conservă dacă rezultanta forţelor aplicate lui este b) Forţele al căror lucru mecanic nu depinde de forma traiectoriei parcurse de corp ci doar de

poziţia iniţială și cea finală a corpului se numesc forţe c) Oscilaţiile care au loc după legea sinusului (sau cosinusului) se numesc oscilaţii

L0123

L0123

2 Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice și unităţile ce le exprimă Energia mecanică m Elongaţie J Impulsul forţei ms N s

L0123

L0123

3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii marcicircnd A dacă afirmaţia este adevărată și F dacă afirmaţia este falsăa) Amplitudinile mărimilor care oscilează armonic se compun algebric A Fb) Momentul forţei este o mărime fizică scalară A Fc) Energia mecanică a sistemului izolat de corpuri icircn care acţionează

numai forţe conservative rămicircne constantă icircn timp A F

L0123

L0123

52 Fizică Astronomie

II Icircn itemii 4-8 răspundeți la icircntrebări sau rezolvați-le scriind argumentările icircn spațiile rezervate

4 Legea de variaţie a proiecţiei vitezei unui corp care oscilează are forma υx = 0314 sin 10πt (ms) Determinaţia) frecvenţa oscilaţiilorb) valoarea maximă a elongaţieiRezolvare

a)L01234b)L0123

a)L01234b)L0123

5 Să se afle forţa F sub acţiunea căreia bara imponderabilă AB se află icircn echilibru dacă masa cor-pului plasat la capătul A este m = 5 kgAO = 05 OB α = 300Rezolvare

L012345

L012345

6 Itemul 6 este alcătuit din două afirmaţii legate icircntre ele prin conjuncţia bdquodeoarecerdquo Stabiliţi dacă afirmaţiile sicircnt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă icircntre ele există o relaţie bdquocauză ndashefectrdquo (scriind bdquo dardquo sau bdquonurdquo)Variaţia energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forţe-lor care acţionează asupra acestuia deoarece energia mecanică a oscilatorului armonic variază icircn timpRĂSPUNS I afirmaţie a II afirmaţie relaţie bdquocauză - efectrdquo

L0123

L0123

7 Icircn figura alăturată este reprezentat graficul dependenţeide timp a proiecţiei impulsului unui corp cu masa de 1 kga) Să se determine proiecţia forţei rezultante pe fiecareporţiunie a graficuluib) Trasaţi graficul dependenţei proiecţiei acceleraţiei detimp аx (t)c) Calculaţi energia cinetică a corpului icircn momentul de timp t = 2sRezolvare

a)L01234b)L0123c)L01234

a)L01234b)L0123c)L01234

53G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

8 Scrie un eseu la tema bdquoCiocnirile corpurilorrdquo icircn carea) Să se definească tipurile de ciocnirib) Să se scrie legile conservării impulsului și conservării energiei pentru fiecare cazc) Să se aducă cicircte un exemplu de ciocnire pentru fiecare tip din viaţa cotidianăRezolvare

a)L012b)L01234c)12

a)L012b)L01234c)12

III Icircn itemii 9-10 scrieți rezolvarea completă a situațiilor de problemă propuse

9 Sub acţiunea unei forţe constante un corp se mișcă rectiliniu și uniform pe o suprafaţă orizontală timp de 10 s apoi forţa icircși icircntrerupe acţiunea După icircncetarea acţiunii forţei corpul parcurge picircnă la oprire o distanţă de 1 m Coeficientul de frecare la alunecare se va lua egal cu02 Să se aflea) lucrul mecanic efectuat de către forţa de greutateb) lucrul mecanic efectuat de către forţa de tracţiune dacă forţa de frecare a efectuat un lucru

egal cu ndash 22 Jc) ce putere a dezvoltat forţa de tracţiune Rezolvare

a)L012345678910b)L012c)L012

a)L012345678910b)L012c)L012

10 Avicircnd un fir inextensibil lung (80 cm le L le100cm) o bilă mică și grea cu cicircrlig sau gaură un cronometru un suport pentru fir trebuie să determinaţi lungimea firului dacăg = 981 ms2a) Descrieţi cum veţi procedab) Deduceţi formula de calcul

a)L012b)L01234

a)L012b)L01234

54 Fizică Astronomie

Anexe

55G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice

31 Proiectarea didactică de lungă duratăImplementarea Curriculumului de fizică bazat pe competenţe implică anumi-

te modificări și icircn procesul de proiectareAstfel la proiectarea de lungă durată se va atrage atenţie asupra corelării com-

petenţelor specifice subcompetenţelor conţinuturilorProfesorul va ţine cont de următoarele cerinţe

1) Pentru fiecare capitol profesorul determină subcompetențele și le fi-xează icircn prima rubrică

2) Subcompetențele vor fi realizate prin conținuturi specifice fiecărui ca-pitol și repartizate sub formă de lecţii indicate icircn rubrica a doua

3) La fiecare capitol se va realiza 1-2 lecţii de recapitulare generalizare și sistematizare ţinicircnd cont și de cunoștinţele achiziţionate anterior

4) Icircn proiectul de lungă durată se vor indica lecţiile de evaluare sumativă la capitol semestru și anuală

5) Icircn proiectul de lungă durată aprobat de către administraţia instituţiei ca document de lucru profesorul are dreptul să efectueze modificări nominalizate icircn rubrica bdquoObservațiirdquo (icircn funcție de clasa de elevi)

Proiectul de lungă durată propus icircn continuare este recomandat icircn calitate de model orientativ La elaborarea proiectului de lungă durată profesorii vor lua icircn consideraţie resursele umane materiale procedurale pe care le are la dispoziţia sa

A Profilul realClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAI Capitolul bdquoCinematicardquo 22

bull Utilizarea conceptelor punct material mobil solid rigid corp de referinţă sistem de coordonate sistem de re-ferinţă vector de poziţie traiectorie deplasare distanţă parcursă viteză acceleraţie perioadă frecvenţă viteză unghiulară acceleraţie centripetă icircn studiul mișcărilor corpurilor

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă

12 Operaţii cu vectori13 Rezolvarea problemelor14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza15 Rezolvarea problemelor

1

111

1

56 Fizică Astronomie

bull Argumentarea și descrierea relativităţii mișcării mecanice

bull Identificarea particularităţilor mișcăriirectilinii uniforme și a mișcării rectili-nii uniform variate

bull Interpretarea analitică și grafică a legi-lor mișcărilor mecanice studiate

(x = f1(t) υx = f2(t) ax = f3(t))

bull Utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii con-crete

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor pe traiectorii para-bolice

16 Relativitatea mișcării17 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Accelera-ţia

18 Rezolvarea problemelor19 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experi-

mentală a uneia din formulele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea corpurilor pe verticală112 Rezolvarea problemelor113 Rezolvarea problemelor114 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară uni-

formă Acceleraţia centripetă115 Rezolvarea problemelor116 Rezolvarea problemelor117 Mișcarea corpurilor pe traiectorii parabolice118 Rezolvarea problemelor119 Lecţie de generalizare și sistematizare120 Evaluare sumativă121 Evaluare sumativă122 Rezervă

11

11

1111

11111111

II Capitolul bdquoDinamicardquo 24

bull Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale icircn formularea principii-lor dinamicii

bull Aplicarea principiilor (legilor) meca-nicii newtoniene a legii lui Hooke a legilor frecării icircn situaţii concrete

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

bull Conștientizarea faptului că toate cor-purile din Univers se atrag icircntre ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele

bull Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifestată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a cicircmpului gravitaţional

21 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

22 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

23 Rezolvarea problemelor24 Principiul acţiunii și reacţiunii25 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică26 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor27 Rezolvarea problemelor28 Mișcarea corpurilor cerești Sateliţi artificiali29 Rezolvarea problemelor210 Forţa elastică Legea lui Hooke211 Rezolvarea problemelor212 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui Hooke și determinarea

constantei elastice a unui resortrdquo213 Forţa de frecare214 Rezolvarea problemelor215 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării și de-

terminarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo216 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai

multor forţe pe o suprafaţă orizontală

1

1

1111

111111

111

1

57G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Investigarea experimentală a depen-denţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alu-necare

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

217 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe un plan icircnclinat

218 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe o traiectorie circulară

219 Studiul mișcării corpurilor supuse la legături220 Rezolvarea problemelor221 Lecţie de generalizare și sistematizare222 Evaluare sumativă223 Evaluare sumativă224 Rezervă

1

1

111111

III Capitolul bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo

20

bull Descrierea calitativă și cantitativă a conceptelor lucru mecanic energie cinetică energie potenţială lucrul for-ţelor de greutate de elasticitate de fre-care impuls mecanic moment cinetic legea conservării (a energiei a impul-sului mecanic și momentului cinetic)

bull Identificarea condiţiilor icircn care ener-gia impulsul momentul cinetic se conservă

bull Utilizarea formulelor mărimilor fizice lucru mecanic putere și energie meca-nică impuls mecanic moment cinetic utilizarea teoremei variaţiei impulsului și a legii conservării impulsului a teo-remei variaţiei energiei cinetice și a legii conservării energiei mecanice la rezolvarea problemelor

bull Explicarea mișcării reactive icircn baza legii conservării impulsului

bull Investigarea experimentală a fenome-nelor la studierea cărora se aplică legile de conservare a energiei mecanice a impulsului și momentului cinetic

31 Lucrul mecanic Puterea32 Rezolvarea problemelor33 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională36 Rezolvarea problemelor37 Lucrul forţei elastice Energia potenţială

elastică38 Rezolvarea problemelor39 Lucrul forţei de frecare310 Rezolvarea problemelor311 Legea conservării și transformării energiei

mecanice312 Rezolvarea problemelor313 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impul-

sului mecanic al unui punct material314 Rezolvarea problemelor315 Legea conservării impulsului mecanic

Mișcarea reactivă Ciocniri316 Rezolvarea problemelor317 Momentul cinetic al punctului material Legea

conservării momentului cinetic318 Lecţie de generalizare și sistematizare319 Evaluare sumativă320 Evaluare sumativă

111

11

11

1111

11

11

11

111

IV Capitolul bdquoElemente de staticărdquo 8

bull Identificarea condiţiilor icircn care corpul efectuează o translaţie sau o rotaţie

bull Stabilirea condiţiilor icircn care corpul se află icircn echilibru de translaţie sau icircn echilibru de rotaţie

41 Echilibrul de translaţie al rigidului42 Rezolvarea problemelor43 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al

rigidului44 Rezolvarea problemelor

111

1

58 Fizică Astronomie

bull Aplicarea condiţiilor de echilibru icircn situaţii concrete

bull Determinarea poziţiei centrului de greu-tate al corpurilor icircn situaţii concrete

bull Explicarea legăturii dintre energia po-tenţială și starea de echilibru mecanic icircn cicircmp gravitaţional

45 Centrul de greutate al sistemului de puncte materiale

46 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional47 Lecţie de generalizare și sistematizare48 Evaluare sumativă

1

111

V Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Analiza fenomenelor oscilatorii uti-lizicircnd mărimile caracteristice ale mișcării oscilatorii

bull Descrierea cantitativă a oscilaţiilor pendulelor elastice și gravitaţionale

bull Investigarea experimentală a oscilaţii-lor mecanice

bull Analiza din punct de vedere energetic a oscilaţiilor amortizate și a oscilaţiilor forţate

bull Aplicarea mărimilor caracteristice ale mișcării oscilatorii la rezolvarea pro-blemelor

bull Estimarea consecinţelor rezonanţeibull Descrierea mărimilor caracteristice

mișcării ondulatoriibull Aplicarea legilor reflexiei și refracţiei

undelor mecanicebull Analiza calitativă și cantitativă a feno-

menului de interferenţă și calitativă a difracţiei undelor mecanice cu precizarea condiţiilor de producere ale acestor fenomene

bull Explicarea producerii și efectelor unui seism (nivel calitativ)

bull Planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor

51 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul liniar armo-nic

52 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional Legea conservării energiei mecanice icircn mișcarea oscilatorie

53 Rezolvarea problemelor54 Compunerea oscilaţiilor Oscilaţii amortizate

și oscilaţii forţate Rezonanţa55 Rezolvarea problemelor56 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elas-

tic și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

57 Unde mecanice Unde transversale și unde longitudinale Caracteristicile undelor

58 Principiul lui Huygens Reflexia și refracţia undelor

59 Rezolvarea problemelor510 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice511 Rezolvarea problemelor512 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice513 Lecţie de generalizare și sistematizare514 Evaluare sumativă

1

1

11

11

1

1

11

11

11

Lucrări practice 12

1 Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de unghiul de lansare

2 Compararea lucrului forţei de elasticitate cu variaţia energiei cinetice a corpului

3 Determinarea coeficientului de frecare de alu-necare pe baza legii conservării și transformării energiei

4 Studierea oscilaţiilor unui pendul cu arc5 Determinarea acceleraţiei căderii libere a unui

corp cu ajutorul unui disc rotativ

2

2

2

22

59G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

6 Cercetarea dependenţei forţei de elasticitate de deformarea corpului

(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumi-na 1985)

2

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoFIZICA MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICArdquo

46

bull Definirea conceptelor sistem termo-dinamic starea sistemului termodina-mic parametri de stare (T p V)

bull Explicarea fenomenelor legate de struc-tura discretă a substanţei

bull Descrierea modelului de gaz ideal

bull Utilizarea mărimilor legate de structu-ra discretă a substanţei a formulei fun-damentale a teoriei cinetico-moleculare a gazului ideal a ecuaţiei de stare a gazului ideal la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformărilor simple icircn gaze

bull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului ideal

bull Explicarea principiului icircnticirci al termo-dinamicii ca lege de conservare

bull Utilizarea ecuaţiei calorice de stare a gazului ideal a ecuaţiei calorimetrice a principiului I al termodinamicii pentru transformările izotermă izocoră izo-bară adiabatică la rezolvarea proble-melor

a) FIZICA MOLECULARĂ11 Principiile fundamentale ale teoriei cinetico-

moleculare Structura discretă a substanţei12 Rezolvarea problemelor13 Forţe de interacţiune a moleculelor Modele

cinetico-moleculare ale stărilor de agregare Modelul gazului ideal

14 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal15 Rezolvarea problemelor16 Temperatura Ecuaţia de stare a gazului ideal17 Rezolvarea problemelor18 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)19 Rezolvarea problemelor110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo113 Structura și proprietăţile generale ale solidelor

și lichidelor114 Deformarea corpurilor solide Legea lui Hooke115 Rezolvarea problemelor116 Fenomene superficiale Fenomene capilare117 Rezolvarea problemelor118 Lucrare de laborator bdquoStudiul unui fenomen

superficialrdquo119 Dilatarea solidelor și a lichidelor120 Rezolvarea problemelor121 Vaporizarea și condensarea Umiditatea

aerului

261

11

11111

1111

1

11111

111

60 Fizică Astronomie

bull Descrierea principiului de funcţionare a motoarelor termice și mașinilor frigo-rifice

bull Identificarea și analiza problemelor ecologice cauzate de utilizarea mașinilor termice

122 Rezolvarea problemelor123 Topirea și solidificarea Sublimarea și desubli-

marea124 Lecţie de generalizare și sistematizare125 Evaluare sumativă (fizica moleculară)126 Evaluare sumativă (fizica moleculară)

11

111

bull Descrierea substanţelor cristaline și amorfe a fenomenelor superficiale a transformărilor de fază

bull Utilizarea mărimilor coeficientul de tensiune superficială tensiunea meca-nică modulul lui Young coeficientul de dilatare termică la rezolvarea pro-blemelor

bull Măsurarea umidităţii aerului

bull Utilizarea icircn viaţa cotidiană a fenome-nelor capilare

bull Argumentarea cinetico-moleculară a deformării mecanice și a dilatării ter-mice a solidelor

bull Investigarea experimentală a unui fe-nomen superficial

bull Estimarea dilatării termice icircn situaţii concrete

b) BAZELE TERMODINAMICII11 Noţiuni termodinamice de bază Sistem ter-

modinamic Parametri de stare12 Energia internă13 Rezolvarea problemelor14 Lucrul icircn procesele termodinamice15 Rezolvarea problemelor16 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici17 Rezolvarea problemelor18 Rezolvarea problemelor19 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Transformarea adiabatică Principiul al doilea

al termodinamicii113 Rezolvarea problemelor114 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice Randament115 Rezolvarea problemelor116 Mașini frigorifice Poluarea mediului117 Rezolvarea problemelor118 Lecţie de generalizare și sistematizare119 Evaluare sumativă (termodinamica)120 Rezervă

201

11111111

111

11

111111

ELECTRODINAMICA 44

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Explicarea comportării conductorilor și dielectricilor icircn cicircmp electric

bull Aplicarea mărimilor caracteristice cicircmpului electric a legii lui Coulomb și a principiului superpoziţiei cicircmpurilor icircn situaţii concrete

bull Argumentarea caracterului conservativ al cicircmpului electrostatic

21 Sarcinile electrice Legea conservării sarcinii electrice Legea lui Coulomb Permitivitatea mediului

22 Rezolvarea problemelor23 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu24 Rezolvarea problemelor25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme Energia potenţială icircn cicircmpul electrostatic omogen

1

11

111

61G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Aplicarea formulelor capacităţii con-densatorului plan capacităţilor echiva-lente ale grupărilor condensatoarelor la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a condensa-toarelor

bull Relatarea despre unele aplicaţii ale conductorilor dielectricilor și conden-satoarelor icircn viaţa cotidiană

27 Rezolvarea problemelor28 Potenţialul electric Diferenţa de potenţial

Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Gruparea condensatoarelor Energia cicircmpului

electric214 Rezolvarea problemelor215 Mișcarea particulelor icircncărcate icircn cicircmp elec-

tric216 Rezolvarea problemelor217 Lecţie de generalizare și sistematizare218 Evaluare sumativă

11

111

11

11

111

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

26

bull Aplicarea legilor lui Ohm pentru o porţiune de circuit și pentru circuitul icircntreg (simplu) a legii lui Joule a for-mulelor lucrului a puterii curentului electric și randamentului la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a unei surse de curent electric

bull Enunţarea aplicaţiilor efectelor curen-tului electric și descrierea principiilor de funcţionare a aparatelor electrocas-nice

bull Analiza dependenţei rezistivităţii de temperatură a diferitor substanţe și a fenomenului supraconductibilitate

bull Explicarea conducţiei electrice semi-conductoare (calitativ)

bull Descrierea principiului de funcţionare a diodei semiconductoare și a tranzis-torului

bull Explicarea conducţiei electrice icircn me-tale semiconductoare electroliţi gaze și icircn tuburi cu raze catodice

bull Identificarea aplicaţiilor curentului electric icircn diferite medii icircn viaţa coti-diană

31 Curent electric și circuite de curent continuu Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Tensiunea electromotoare

32 Rezolvarea problemelor33 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit

fără generator de curent Gruparea conductoa-relor

34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul și puterea curentului electric36 Rezolvarea problemelor37 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg38 Rezolvarea problemelor39-310 Lucrări de laborator bdquoDeterminarea rezistenţei interioare și a TEM

a unei surse de curentrdquo bdquoDeterminarea rezistivităţii unui conductorrdquo311 Curentul electric icircn metale Supraconductibi-

litatea312 Rezolvarea problemelor313 Curentul electric icircn semiconductoare Aplica-

ţii ale semiconductoarelor314 Curentul electric icircn electroliţi Legile electroli-

zei Aplicaţii practice ale electrolizei315 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii316 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii317 Lecţie de generalizare și sistematizare318 Evaluare sumativă

1

11

11111

1

11

11

1

11

11

62 Fizică Astronomie

Lucrări practice 10

1 Verificarea ecuaţiei de stare a gazului ideal2 Determinarea umidităţii relative a aerului3 Determinarea căldurii latente de topire a gheţii4 Determinarea capacităţii electrice a unui con-

densator5 Mărirea limitei de măsurare a voltmetrului(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina 1985)

2222

2

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

a

Obs

erva

ţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 16

bull Investigarea experimentală a acţiunii cicircmpului magnetic asupra curentului electric

bull Descrierea mișcării purtătorilor de sarcină electrică icircn cicircmp magnetic (și electric)

bull Explicarea calitativă a principiului de funcţionare a acceleratoarelor de parti-cule elementare

bull Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică și autoinducţie

bull Aplicarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz a mărimilor inductanţă energia cicircmpului magnetic icircn situaţii concrete

bull Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice proprietăţilor magnetice ale substanţe-lor și inducţiei electromagnetice

bull Explicarea principiului de funcţionare a aparatelor de măsurat electrice

11 Interacţiunea magnetică Cicircmpul magnetic al curentului electric Inducţia magnetică

12 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conduc-toarelor parcurse de curent electric Forţa electromagnetică

13 Rezolvarea problemelor14 Lucrare de laborator bdquoStudiul acţiunii cicircmpu-

lui magnetic asupra curentuluirdquo15 Mișcarea purtătorilor de sarcină electrică icircn

cicircmp magnetic omogen Forţa Lorentz16 Rezolvarea problemelor17 Permeabilitatea magnetică a mediului Para-

magnetici și diamagnetici Aplicaţii18 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electro-magnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)

19 Rezolvarea problemelor110 Aplicaţii practice ale inducţiei electromagnetice111 Fenomenul de autoinducţie Inductanţa cir-

cuitului electric112 Energia cicircmpului magnetic113 Rezolvarea problemelor114 Lecţie de generalizare și sistematizare115 Evaluare sumativă116 Evaluare sumativă

1

1

11

1

11

1

111

11111

63G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 16

bull Descrierea modalităţilor de generare a t e m alternative

bull Rezolvarea problemelor cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitatea curentului și tensiunea instantanee frecvenţa perioada pulsaţia faza defazajul va-loarea efectivă a tensiunii și intensităţii curentului rezistenţa activă reactanţa inductivă reactanţa capacitivă impe-danţa puterea activă puterea reactivă factorul de putere

bull Investigarea experimentală a rezonan-ţei tensiunilor

bull Explicarea principiului de funcţionare a transformatorului

bull Analiza problemelor transportului energiei electrice la distanţe mari

21 Curentul electric alternativ Mărimi caracte-ristice

22 Rezolvarea problemelor23 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu rezistor24 Rezolvarea problemelor25 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu bobină și condensator (RLC) legate icircn serie

26 Rezolvarea problemelor27 Rezolvarea problemelor28 Puterea curentului electric alternativ29 Rezolvarea problemelor210 Producerea energiei electrice Generatorul de

curent electric alternativ211 Transformatorul Transportul energiei electri-

ce la distanţe mari212 Rezolvarea problemelor213 Rezolvarea problemelor214 Lecţie de generalizare și sistematizare215-216 Evaluare sumativă

1

11

11

11111

1

1112

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 20

bull Descrierea din punct de vedere ener-getic a oscilaţiilor libere icircn circuitul oscilant

bull Stabilirea analogiei dintre oscilaţiile electromagnetice și oscilaţiile mecanice

bull Descrierea calitativă a producerii cicircm-pului electromagnetic și propagării undei electromagnetice

bull Utilizarea relaţiilor dintre mărimile caracteristice undei electromagnetice la rezolvarea unor probleme simple

bull Identificarea unor domenii de aplicaţii știinţifice și tehnice ale undelor elec-tromagnetice

bull Explicarea calitativă a principiilor de funcţionare a unor aparate și dispoziti-ve de uz cotidian (radioul televizorul cuptorul cu microunde etc)

bull Estimarea acţiunii biologice a undelor electromagnetice și aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului și a pro-priei persoane

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Rezolvarea problemelor33 Analogia dintre oscilaţiile electromagnetice și

oscilaţiile mecanice34 Rezolvarea problemelor35 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-

tică Producerea propagarea și recepţionarea undelor electromagnetice

36 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii Proprietăţile undelor electromag-netice

37 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia Telecomunicaţia Noţiuni despre televiziune

38 Acţiunea biologică a undelor electromagneti-ce Măsuri de protecţie

39 Prezentare de comunicări310 Unde electromagnetice optice Interferenţa

luminii Dispozitivul Yung Inelele lui New-ton Interferometru

311 Rezolvarea problemelor312 Difracţia luminii Reţeaua de difracţie313 Rezolvarea problemelor

1

11

11

1

1

1

11

111

64 Fizică Astronomie

bull Utilizarea conceptelor ce caracterizea-ză interferenţa difracţia și polarizarea luminii

bull Investigarea experimentală a luminii cu ajutorul reţelelor de difracţie

bull Descrierea fenomenelor de interferenţă difracţie și polarizare a luminii icircnticirclnite icircn natură și tehnică

314 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo315 Icircmprăștierea luminii Polarizarea luminii316 Noţiuni din fotometrie317 Rezolvarea problemelor318 Lecţie de generalizare și sistematizare319-320 Evaluare sumativă

1

11112

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de teorie a relativităţii restricircnserdquo 6

bull Enunţarea postulatelor lui Einsteinbull Identificarea caracterului absolut al

timpului și spaţiului la formularea legi-lor mecanicii newtoniene

bull Interpretarea formulelor pentru inter-valele de timp și lungime și explicarea relativităţii acestor mărimi

bull Descrierea unor mișcări cu utilizarea elementelor de cinematică și dinamică relativistă

bull Aplicarea dependenţei masei de viteză și a legăturii dintre masă și energie la rezolvarea problemelor

41 Postulatele lui Einstein și argumentarea lor experimentală

42 Rezolvarea problemelor43 Elemente de cinematică și dinamică relati-

vistăndash Compunerea vitezelorndash Principiul fundamental al dinamiciindash Relaţia dintre masă și energie

44 Rezolvarea problemelor45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1

11

111

V Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 10

bull Explicarea efectului fotoelectric extern a esenţei ipotezei lui Planck despre cuanta de energie a esenţei ipotezei lui de Broglie

bull Aplicarea formulelor energiei masei și impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric a ecuaţiei lui Einstein pen-tru fotoefect la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare a efectului fotoelectric

bull Modelarea difracţiei electronilor pe cristale (calitativ) descrierea principiu-lui funcţionării microscopului electro-nic (aspecte generale)

51 Efectul fotoelectric extern52 Cuantă de energie Fotonul53 Rezolvarea problemelor54 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Presiunea luminii55 Rezolvarea problemelor56 Proprietăţile ondulatorii ale materiei Ipoteza

lui de Broglie Difracţia electronilor Micros-copul

57 Dualismul undă-corpuscul Fenomenul tune-lării și unele manifestări icircn natură

58 Rezolvarea problemelor59 Lecţie de generalizare și sistematizare510 Evaluare sumativă

1111

11

1

111

65G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

VI Capitolul bdquoElemente de fizică a atomuluirdquo 6

bull Analiza fenomenelor icircn care se mani-festă structura compusă a atomului și argumentarea viabilităţii modelului planetar al atomului

bull Interpretarea icircn cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului

bull Investigarea experimentală a unor spectre de emisieabsorbţie (spectre continuie de bandă de linii)

bull Descrierea fenomenului de tranziţie cuantică a efectului LASER și iden-tificarea unor domenii de utilizare a laserului

bull Protecţia personală și colectivă icircn di-verse activităţi cu utilizarea laserului

61 Fenomene și experimente icircn care se manifestă structura compusă a atomului Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului

62 Postulatele lui Bohr Modelul cuantic al ato-mului de hidrogen

63 Rezolvarea problemelor64 Tipuri de spectre65 Emisia spontană și indusă Efectul LASER și

aplicaţii icircn diverse domenii66 Evaluare sumativă

1

1

111

1

VII Capitolul bdquoElemente de fizică a nucleului atomic Particule elementarerdquo 12

bull Caracterizarea diferitor nuclee atomi-ce utilizicircnd proprietăţile generale ale acestora structură dimensiuni masă sarcină electrică

bull Calcularea energiei de legătură și deter-minarea stabilităţii unor nuclee atomice

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legii dezintegrării radioactive la rezolvarea problemelor

bull Descrierea principiului de funcţionare a reactorului nuclear și estimarea posi-bilelor efecte ale accidentelor nucleare

bull Identificarea efectelor biologice ale radiaţiilor ionizante a unor dispozitive utilizate pentru detecţia și măsurarea radiaţiilor și cunoașterea regulilor de protecţie

bull Caracterizarea unor particule elemen-tare (electronul etc) utilizicircnd proprie-tăţile acestora (masa de repaus timpul mediu de viaţă sarcina electrică etc)

71 Modelul modern al nucleului atomic Fenome-ne și interacţiuni nucleare Energia de legătu-ră

72 Rezolvarea problemelor73 Radioactivitatea Dezintegrarea radioactivă

Legea dezintegrării radioactive74 Rezolvarea problemelor75 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare Fisiunea și fuziunea nucleelor Reac-torul nuclear

76 Rezolvarea problemelor77 Detectori de radiaţii ionizante Protecţia con-

tra radiaţiilor efectele biologice ale radiaţiilor ionizante

78 Elemente de fizică a particulelor elementare Acceleratoare de particule elementare

79 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

710 Lucrare de laborator bdquoStudiul urmelor particu-lelor elementare icircncărcaterdquo

711 Lecţie de generalizare și sistematizare712 Evaluare sumativă

1

11

11

11

1

1

1

11

66 Fizică Astronomie

VIII Capitolul bdquoElemente de astronomierdquo 20

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cerbull Determinarea cauzelor și caracterului

mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii a eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediubull Clasificarea corpurilor sistemului solarbull Descrierea proprietăţilor fizice ale

Pămicircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea concepţiilor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Aplicarea legilor lui Kepler la descrie-rea mișcării corpurilor din sistemul solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și a etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor galaxiei noa-

stre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

81 Astronomia icircn contextul altor știinţe Obiecti-vele de studiu ale astronomiei Particularităţi-le observărilor astronomice

82 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

83 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

84 Activitate practică85-86 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

87 Timpul și măsurarea lui Calendare88 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Cicircmpul magnetic al Pămicircntului89 Planetele gigante Planetele din grupul terestru810 Corpurile mici asteroizii cometele Meteori și

meteoriţi811 Elemente de mecanică cerească Sistemul he-

liocentric Legile lui Kepler Mareele812 Rezolvarea problemelor813-814 Soarele Caracteristici generale Structu-

ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

815 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

816 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

817-818 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

819 Lecţie de generalizare și sistematizare820 Evaluare sumativă

1

1

1

12

11

11

1

12

1

1

2

11

IX Capitolul bdquoTabloul știinţific al lumii și con-tribuţia fizicii la dezvoltarea societăţiirdquo Recapitulare 20

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii și astronomiei

91 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

92 Concepţii contemporane despre structura și evoluţia Universului

1

1

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea concepţiilor contemporane despre tabloul materialist al Universu-lui

bull Argumentarea poziţiilor proprii despre tabloul știinţific al lumii

bull Reprezentarea tabloului știinţific al lumii icircn formă de schemă sau tabel

93 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

94 Contribuţia fizicii la dezvoltarea tehnologiilor (TIC)

95 Recapitulare bdquoCinematicardquo96 Recapitulare Dinamicardquo97 Recapitulare bdquoStaticardquo98 Recapitulare bdquoImpulsul Lucrul mecanic

Energia mecanicărdquo99 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo910 Recapitulare bdquoTCMrdquo911 Recapitulare bdquoTermodinamicardquo912 Recapitulare bdquoElectrostaticardquo913 Recapitulare bdquoCurentul electric staţionarrdquo914 Recapitulare bdquoCicircmpul magnetic Inducţia

electromagneticărdquo915 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde electromag-

neticerdquo916 Recapitulare bdquoElemente de teorie a relativită-

ţii restricircnse Elemente de fizică cuanticărdquo917 Rezolvarea testelor918 Rezolvarea testelor919 Rezolvarea testelor920 Rezolvarea testelor

1

1

1111

111111

1

1

1111

Lucrări practice 10

1 Determinarea acceleraţiei căderii libere2 Studierea construcţiei și funcţionării transfor-

matorului3 Mărirea limitei de măsurare a ampermetrului4 Determinarea inductanţei bobinei5 Determinarea inductanţei unei bobine icircntr-un

circuit de curent alternativ (Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina

1985)

22

222

Rezervă 2

68 Fizică Astronomie

B Profilul umanistClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAIV Capitolul bdquoCinematicardquo 16

bull Utilizarea conceptelor specifice ci-nematicii punct material sistem de referinţă traiectorie distanţă parcursă deplasare viteză și acceleraţie icircn stu-diul mișcărilor corpurilor

bull Descrierea relativităţii mișcării meca-nice

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate

bull Aplicarea legilor mișcărilor mecanice studiate la rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp

12 Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă13 Operaţii cu vectori14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza Rezolvarea proble-melor

15 Relativitatea mișcării16 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Acceleraţia17 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experimentală a uneia din formu-

lele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

18 Rezolvarea problemelor19 Mișcarea corpurilor pe verticală110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară unifor-

mă Viteza unghiulară Acceleraţia centripetă112 Rezolvarea problemelor113 Lecţie de generalizare și sistematizare114 Evaluare sumativă115 Rezervă

1

111

11

1

1111

11

1-22-1

II Dinamica 18

bull Utilizarea principiilor mecanicii new-toniene a legii lui Hooke a legilor frecării la rezolvarea problemelor

11 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

12 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

13 Rezolvarea problemelor14 Principiul acţiunii și reacţiunii15 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică16 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor17 Rezolvarea problemelor

1

1

1111

1

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea calitativă a diverselor tipuri de forţe (de frecare elastică de greuta-te) identificate icircn natură și tehnică

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

18 Forţa elastică Legea lui Hooke19 Rezolvarea problemelor110 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui

Hooke și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

111 Forţa de frecare112 Rezolvarea problemelor113 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării

și determinarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo

114 Rezolvarea problemelor115 Lecţie de generalizare și sistematizare116 Evaluare sumativă117 Rezervă

111

111

11

1-22-1

II Lucrul și energia mecanică Impulsul mecanic Echilibrul mecanic

18

bull Explicarea conceptelor energia cineti-că energia potenţială lucrul forţelor de greutate elastice și de frecare impulsul mecanic și legea conservării energiei

bull Descrierea unor fenomene fizice utili-zicircnd conceptele lucrul mecanic pute-rea energia mecanică impuls mecanic

bull Utilizarea legilor conservării energiei și conservării impulsului la rezolvarea problemelor

bull Stabilirea condiţiilor de echilibru me-canic icircn diferite situaţii

31 Lucrul mecanic Puterea32 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice33 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională34 Lucrul forţei elastice Energia potenţială elas-

tică35 Lucrul forţei de frecare36 Legea conservării și transformării energiei

mecanice37 Rezolvarea problemelor38 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impulsu-

lui mecanic al unui punct material39 Rezolvarea problemelor310 Legea conservării impulsului mecanic311 Rezolvarea problemelor312 Echilibrul mecanic Echilibrul de translaţie al

rigidului313 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al rigi-

dului314 Rezolvarea problemelor315 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional316 Lecţie de generalizare și sistematizare317 Evaluare sumativă318 Rezervă

11

1

1

11

11

1111

1

111

1-21-0

70 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Recunoașterea unor fenomene oscilato-rii icircn natură și tehnică

bull Descrierea calitativă icircn baza princi-piului bdquocauză-efectrdquo a unor fenomene oscilatorii identificate icircn natură și teh-nică

bull Utilizarea mărimilor caracteristice mișcării oscilatorii la rezolvarea unor probleme

bull Investigarea experimentală a unor pro-cese oscilatorii utilizicircnd mărimi fizice caracteristice mișcării oscilatorii

bull Identificarea condiţiilor icircn care se pro-duc și se propagă undele mecanice

bull Soluţionarea unor probleme de protec-ţie fonică din viaţa cotidiană

41 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul armonic42 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional43 Energia oscilatorului armonic Legea conser-

vării energiei mecanice icircn mișcarea oscilato-rie

44 Rezolvarea problemelor45 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elasticrdquo46 Unde mecanice Unde transversale și unde

longitudinale Caracteristicile undelor47 Reflexia și refracţia undelor48 Rezolvarea problemelor49 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice410 Rezolvarea problemelor411 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice412 Lecţie de generalizare și sistematizare413 Evaluare sumativă414 Rezervă

111

111

111

11

11-21-0

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe ConținuturiN

r or

eD

ata

Obs

erva

ţiiIII TERMODINAMICA ȘI FIZICA

MOLECULARĂ30

bull Descrierea fenomenelor termice icircn baza mărimilor fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

bull Utilizarea noţiunii de bdquogaz idealrdquo a parametrilor de stare și a scărilor de temperatură icircn diferite contexte

bull Aplicarea mărimilor fizice referitoare la structura discretă a substanţei for-mulei fundamentale a TCM ecuaţiei de stare a gazului ideal ecuaţiilor transformărilor simple la rezolvarea problemelor

31 Structura discretă a substanţei Mărimi fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

32 Rezolvarea problemelor33 Sistemul termodinamic Starea sistemului

termodinamic Parametri de stare Modelul gazului ideal

34 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal35 Rezolvarea problemelor36 Temperatura Scări de temperatură37 Ecuaţia de stare a gazului ideal38 Rezolvarea problemelor39 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)

1

11

111113

71G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Reprezentarea grafică a transformări-lor simple ale gazului ideal icircn sistemele de coordonate pV VT și pT

bull Investigarea experimentală a transfor-mărilor simple ale gazelor ideale

bull Enunţarea principiului icircnticirci al termodi-namicii

bull Aplicarea conceptelor sistem termo-dinamic lucrul mecanic cantitatea de căldură energia internă principiul I al termodinamicii la rezolvarea proble-melor

bull Descrierea calitativă a principiului de funcţionare al motoarelor termice

bull Identificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de utilizarea mașinilor termice

310 Rezolvarea problemelor311 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo312 Energia internă313 Rezolvarea problemelor314 Lucrul icircn procesele termodinamice315 Rezolvarea problemelor316 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici

Rezolvarea problemelor317 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese318 Rezolvarea problemelor319 Rezolvarea problemelor320 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice321 Rezolvarea problemelor322 Poluarea mediului323 Lecţie de generalizare și sistematizare324 Evaluare sumativă325 Rezervă

21

11111

1

111

11221

ELECTRODINAMICA 36

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Formularea legii lui Coulombbull Definirea mărimilor caracteristice

ale cicircmpului electrostatic intensitatea cicircmpului electric tensiunea electrică permitivitatea mediului

bull Aplicarea conceptelor caracteristice ale cicircmpului electrostatic a expresiilor particulare ale acestor mărimi a legii lui Coulomb a principiului superpozi-ţiei cicircmpurilor a capacităţii electrice a formulei capacităţii condensatorului plan la rezolvarea problemelor

21 Recapitulare (Sarcinile electrice Legea con-servării sarcinii electrice Legea lui Coulomb)

22 Permitivitatea mediului23 Rezolvarea problemelor24 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme27 Rezolvarea problemelor28 Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Energia cicircmpului electrostatic214 Rezolvarea problemelor215 Lecţie de generalizare și sistematizare216-217 Evaluare sumativă118 Rezervă

1

111

11

11111

111121

72 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

18

bull Aplicarea legilor curentului electric icircn diferite contexte

bull Descrierea calitativă a conducţiei elec-trice icircn metale icircn semiconductoare icircn electroliţi icircn gaze icircn vid și a aplicaţii-lor acestora icircn viaţa cotidiană

bull Explicarea principiului de funcţionare a unor dispozitive cu semiconductoare

31 Recapitulare Curentul electric staţionar In-tensitatea curentului electric Tensiunea elec-trică Tensiunea electromotoare

32 Recapitulare Legea lui Ohm pentru o porţiu-ne de circuit fără generator de curent Rezol-varea problemelor

33 Gruparea conductoarelor Rezolvarea proble-melor

34 Lucrul și puterea curentului electric35 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg36 Rezolvarea problemelor37 Medii conductoare de curent electric Curen-

tul electric icircn metale38 Curentul electric icircn semiconductoare Joncţiu-

nea p-n39 Aplicaţii ale semiconductoarelor310 Curentul electric icircn electroliţi Aplicaţii prac-

tice ale electrolizei311 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii312 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii313-314 Lecţii de generalizare și sistematizare315-16 Evaluare sumativă317-18 Rezervă

1

1

1

1111

1

11

11

222

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 10

bull Aplicarea noţiunilor inducţia mag-netică forţa electromagnetică forţa Lorentz

1 Cicircmpul magnetic al curentului electric Induc-ţia magnetică

2 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conductoa-relor parcurse de curent electric Forţa electro-magnetică

3 Rezolvarea problemelor4 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra purtătorilor

de sarcină electrică icircn mișcare Forţa Lorentz

1

1

11

73G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Explicarea fenomenului inducţiei elec-tromagnetice

bull Utilizarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz la rezolvarea problemelor

5 Rezolvarea problemelor6 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electromagnetică Legea inducţiei electromagnetice Regula lui Lenz)

7 Rezolvarea problemelor8 Lecţie de generalizare și sistematizare9 Evaluare sumativă10 Rezervă

11

1111

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 6

bull Explicarea principiului de generare a t e m alternative și a principiului de funcţionare a transformatorului

bull Utilizarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitate ten-siune și a formulei coeficientului de transformare la rezolvarea problemelor

bull Analiza problemelor producerii și transportului energiei electrice la distanţe mari și a impactului asupra organismelor vii

21 Curentul electric alternativ Generarea tem alternative

22 Valorile efective ale intensităţii curentului și tensiunii alternative

23 Producerea energiei electrice Generatorul de curent electric alternativ

24 Transformatorul Transportul energiei electri-ce la distanţe mari

25 Lecţie de generalizare și sistematizare Proble-mele energetice icircn R Moldova

26 Evaluare sumativă

1

1

1

1

1

1

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 10

bull Explicarea procesului de oscilaţie icircn circuitul oscilant a procesului de pro-pagare a undelor electromagnetice și a principiului de funcţionare a transfor-matorului

bull Analiza problemelor impactului unde-lor electromagnetice asupra organisme-lor vii

bull Descrierea concepţiilor știinţifice des-pre natura luminii a proceselor de propagare a luminii interferenţei și difracţiei luminii

bull Enumerarea tipurilor de radiaţii

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-tică Propagarea undelor electromagnetice

33 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii

34 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia35 Unde optice Evoluţia concepţiilor despre

natura luminii Natura electromagnetică a luminiii

36 Interferenţa luminii Difracţia luminii Reţeaua de difracţie

37 Rezolvarea problemelor38 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo39 Lecţie de generalizare și sistematizare310 Evaluare sumativă

1

1

1

11

1

11

11

74 Fizică Astronomie

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 6

bull Descrierea efectului fotoelectric externbull Aplicarea formulelor energiei masei și

impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric la rezolvarea problemelor

bull Explicarea principiului de funcţionare a celulei fotoelectrice

41 Efectul fotoelectric extern42 Cuantă de energie Fotonul43 Rezolvarea problemelor44 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Celule fotoelectrice45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1111

11

V Capitolul bdquoElemente de fizică a atomului și a nucleului atomicrdquo

8

bull Descrierea experienţei lui Rutherford și argumentarea modelului planetar al atomului

bull Clasificarea spectrelorbull Enunţarea postulatelor lui Bohr și a

caracteristicilor generale ale nucleului atomic

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legilor de conservare la rezol-varea problemelor

bull Descrierea efectelor biologice ale radia-ţiilor ionizante

51 Modele de atomi Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului Tipuri de spec-tre

52 Postulatele lui Bohr53 Modelul nucleului atomic Constituienţii nu-

cleului atomic Izotopi54 Radioactivitatea55 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare56 Fisiunea și fuziunea nucleelor Reactorul nu-

clear57 Lecţie de generalizare și sistematizare58 Evaluare sumativă

1

11

11

1

11

VI Elemente de astronomie 18

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cer

bull Determinarea cauzelor și caracterului mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediu

bull Clasificarea corpurilor sistemului solar

61 Astronomia icircn contextul fizicii Obiectivele destudiu ale astronomiei Particularităţile obser-vărilor astronomice

62 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

63 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

64 Activitate practică65-66 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

67 Timpul și măsurarea lui68 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Maree Cicircmpul magnetic al Pămicircntului

69 Planetele gigante Planetele din grupul terestru

1

1

1

12

11

1

75G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea proprietăţilor fizice ale Pă-micircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea conceptelor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor Galaxiei noas-

tre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

610 Corpurile mici Asteroizii cometele Meteori și meteoriţi

611-612 Soarele Caracteristici generale Structu-ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

613 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

614 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

615 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

617 Lecţie de generalizare și sistematizare619 Evaluare sumativă

1

2

1

1

1

12

VII Tabloul știinţific al lumii Recapitulare 10

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii ca știinţă

bull Argumentarea rolului fizicii icircn progre-sul tehnico-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

71 Tabloul contemporan știinţific al lumii72 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-

co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii73-74 Recapitulare bdquoMecanicărdquo75 Recapitulare bdquoTermodinamică și fizică mole-

cularărdquo76-77 Recapitulare bdquoElectrodinamicărdquo78 Recapitulare bdquoOpticărdquo bdquoOscilaţii și unde elec-

tromagneticerdquo bdquoElemente de fizică cuanticărdquo79 Rezolvarea testelor710 Rezolvarea testelor

11

21

21

11

NotăModelele planificării tematice de lungă durată expuse mai sus sicircnt o viziune a

autorilor acestui ghid și au un rol orientativProfesorii au libertatea de a stabili ordinea studierii compartimentelor de a re-

partiza orele alocate prin planul de icircnvăţămicircnt după viziunea proprie respecticircnd condiţia parcurgerii integrale a conţinutului și realizarea competenţelor stabilite icircn curriculum

32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare

Deoarece formarea competenţelor necesită un inteval de timp mai lung decicirct 1-2 ore academice apare necesitatea proiectării unor unităţi de icircnvăţare cu o du-rată mai mare (6-10 ore)

76 Fizică Astronomie

Unitatea de icircnvăţarebull este coerentă icircn raport cu competenţelebull are caracter unitar tematicbull are desfășurare continuă pe o perioadă de timpbull operează prin intermediul unor modele de icircnvăţarepredarebull subordonează lecţia ca element operaţionalbull este finalizată prin evaluare sumativă

Unitatea de icircnvăţare mai poate fi definită ca timpul de icircnvăţare dintre două evaluări sumative care nu se finisează neapărat cu notarea Astfel se produc unele schimbări icircn sistemul de proiectare a procesului de icircnvăţămicircnt

Proiectarea de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată se va face icircn fiecare clasă icircn baza corelă-

rii competenţei specifice a subcompetenţei a unităţii de conţinut și a activităţii de icircnvăţare și evaluare Profesorul dispune de libertate deplină icircn corelarea unităţilor de conţinut ordinea abordării temelor și a regimului orar (numărul de ore alocat fiecărei unităţi de icircnvăţare)

Profesorul are libertatea să grupeze icircn diverse moduri elementele de conţinut icircn unităţi de icircnvăţare cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor fizice

Pasul 1 Lectura personalizată a curriculumului de fizică pentru liceuSe stabilește

bull Ordinea de parcurgere a temelorconţinuturilorbull Alocările de timpbull Activităţile de icircnvăţare și de evaluare

Pasul 2 Identificarea unităţilor de icircnvăţare

Pasul 3 Elaborarea proiectului de lungă duratăbull Se icircntocmește la icircnceputul semestruluianului școlarbull Oferă un cadru care să permită adecvarea demersului didactic la situa-

ţia din clasăStructura alternativă a proiectului de lungă durată este reprezentată icircn tabelul

nr 1

Tabelul nr 1 Structura alternativă a proiectului de lungă durată

Unitatea de icircnvăţare

Competenţe specifice Subcompetenţe Conţinuturi Nr de ore

alocate Săptămicircna Observaţii

77G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

La elaborarea proiectului de lungă durată vom parcurge următoarele etapebull Identificăm teme majore ale curriculumuluibull Identificăm conţinuturi din curriculum care pot fi asociate unei anu-

mite temebull Particularizăm competenţele specificesubcompetenţele la conţinutu-

rile asociate temeibull Detaliem conţinuturile după criteriul relevanţei icircn raport cu subcom-

petenţele vizatebull Verificăm icircn ce măsură ansamblul competenţe-conţinuturi permite o

evaluare pertinentă Eventual renunţăm la unele conţinuturi pe care le vom avea icircn vedere pentru altăalte unităţi de icircnvăţare

Proiectarea curentăProiectarea curentă se reduce la proiectarea unei unităţi de icircnvăţare Aceasta este

echivalentă proiectării a 6-10 lecţii consecutive Profesorul va depune un efort de an-ticipare a activităţilor care conduc la formarea subcompetenţelor curriculare Spre deosebire de proiectul lecţiei care era orientat la realizarea unui obiectiv de referinţă icircntr-o oră maximum două acum profesorul trebuie să dezvolte uneori două-trei subcompetenţe la fiecare oră Evident că formarea icircn ansamblu a acestor subcompe-tenţe nu se poate produce pe parcursul unei ore academice De aceea și apare necesi-tatea anticipării unei secvenţe mai consistente a procesului de icircnvăţămicircnt

La studiul unei unităţi de icircnvăţare se vor parcurge următoarele etape1 Familiarizarea2 Structurarea3 Aplicarea

1 Familiarizare rarr Evocare ExplorareProfesorul

ndash Stabilește nivelul de cunoaștere de către elevi a unor noţiunindash Oferă pretexte-problemă creează conflicte cognitive recurge la situa-

ţii-problemă

3 Structurare rarr Explicare EsenţializareProfesorul

ndash Ajută elevii să exprime ceea ce au observat să formuleze concluziindash Ajută elevii să identifice metode de lucru sau să dezvolte rezultate teo-

retice

3 Aplicare rarr Exersare ExtindereProfesorul

ndash Propune activităţi pentru aprofundarea subiectuluindash Face conexiuni cu alte discipline

78 Fizică Astronomie

Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare este reprzentată icircn tabelul nr 2

Tabelul nr 2 Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare

Data Detaliere de conţinut

Subcompetenţe vizate

Activtăţi de icircnvăţare

Resurse materia-le procedurale

de timp

Evaluare (obective

instrumente)Observaţii

NotăElementele de structură ale proiectului de lungă durată și ale proiectului uni-

tăţii de icircnvăţare ar putea fi prezentate icircntr-o altă ordine important e cum gicircndește profesorul icircn procesul proiectării anticipicircnd secvenţe mici sau secvenţe mai mari ale procesului de icircnvăţămicircnt

La citirea curriculumului disciplinar se va atrage atenţia mai icircnticirci la concep-ţia disciplinei la specificul icircnvăţămicircntului axat pe competenţe definiţia compe-tenţei Analizicircnd competenţele specifice disciplinei bdquoFizică Astronomierdquo este im-portant să ne convingem că acestea au fost deduse din competenţele transdiscipli-nare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt De exemplu competenţa de comunicare știinţifică a fost dedusă din competenţa de a comunica argumentat icircn limba mater-nălimba de stat icircn situaţii reale ale vieţii iar competenţa de investigaţie știinţifică ndash din competenţa de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile proprii

Următorul pas va fi stabilirea corelaţiei dintre competenţele specifice și sub-competenţe Fiecare subcompetenţă se referă la una din competenţele specifice De exemplu subcompetenţa utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii concrete se referă la com-petenţa de achiziţii pragmatice specifice fizicii astronomiei iar subcompetenţa in-vestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alunecare ndash la competenţa de investigaţie știinţifică icircn domeniul fizicii și astronomiei

La citirea unității de icircnvăţare se va atrage atenţia la activităţile propuse pentru a forma subcompetenţele curriculare avicircnd la dispoziţie unităţile de conţinut res-pective Pentru realizarea acestora avem nevoie de analiza resurselor (materiale procedurale de timp) Un moment important este modul cum se vor evalua rezul-tatele activităţilor Pentru aceasta vom formula obiectivele evaluării vom selecta procedeele și instrumentele necesare

79G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircn curriculumul disciplinar se propun unităţi de conţinut care vor servi la for-marea subcompetenţelor activităţi de icircnvăţare și evaluare strategii didactice și strategii de evaluare

Corelarea competenţelor subcompetenţelor conţinuturilor și tipurilor de acti-vităţi are loc pe două dimensiuni

bull dimensiunea verticalăbull dimensiunea orizontală

Corelicircnd aceste componente pe verticlă profesorul pornește de la curriculu-mul disciplinar analizicircnd prevederile acestuia prezente icircn concepte competenţe conţinuturi strategii didactice și strategii de evaluare Apoi elaborează proiec-tul de lungă durată (Tabelul nr 1) La elaborarea proiectului de lungă durată se precizează unităţile de icircnvăţare competenţele și subcompetenţele vizate durata realizării Icircn baza acestui proiect profesorul proiectează unităţile de icircnvăţare Co-relarea componentelor acestui proiect este prezentată prin următoarea schemă

Analiza prevederilor curriculumului disciplinar

Elaborarea proiectului de lungă durată

Elaborarea proiectului unității de icircnvățare

Fig 4 Corelarea componentelor pe verticală

33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe

Lecţia este unitatea de bază a desfășurării procesului instructiv-educativ Ca formă de organizare a procesului de icircnvăţămicircnt lecţia este constituită dintr-o succesiune de etape sau secvenţe ce se desfășoară icircntr-o unitate de timp icircn care se asigură o coordonare icircntre activitatea de predare și cea de icircnvăţare icircn vederea realizării finalităţilor procesului de icircnvăţămicircnt Procesul educativ este un proces complex icircn care trebuie sa ţinem seama de toţi factorii implicaţi Atunci cicircnd un profesor se afla icircn fata clasei trebuie sa știe ce tip de lecţie se potrivește cel mai bine momentului astfel icircncicirct scopul lecţiei sa fie atins Literatura de specialitate consemnează tipurile de lecţii conform criteriilor

80 Fizică Astronomie

A Sarcina majoră care se realizează la lecţie1 lecţia mixtă sau combinată (atunci cicircnd realizăm mai multe sarcini)2 lecţia de icircnsușire a materiei noi3 lecţia de formare de priceperi și deprinderi4 lecţia de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei studiate

anterior5 lecţia de evaluare a rezultatelor școlare

B Metode care predomină la lecţiea lecţia prelegereb lecţia dezbaterec lecţie joc de rol etc

Cicirct privește seminarul conferinţa excursia lucrarea de laborator lucrarea practică etc acestea sicircnt forme de organizare a activităţii didactice alternative lecţiei care au fost permise după 1958 cicircnd a apărut legea despre bdquolegătura cu viaţardquo

bull Lecţie mixtă

Lecţia mixtă este cea mai frecventă formă de organizare a activităţii didactice icircn icircnvăţămicircntul preuniversitar Ea urmărește atingerea mai multor scopuri sau sarcini didactice distincte transferul de noi cunoștinţe sistematizarea și consoli-darea achiziţiilor și verificarea sau evaluarea performanţei școlare

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a XII-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul magnetic Induc-

ţia electromagnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)Tipul lecţiei mixtăDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică2 Aplicarea legii inducţiei electromagnetice și a regulii lui Lenz icircn situa-

ţii concrete3 Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a inducţiei electromag-

netice

81G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii trebuie să fie capabiliO1 ndash să definească corect și complet fenomenul de inducţie electromagnetică

mărimea fizică flux magneticO2 ndash să indice cicirct mai multe procedee de variaţie a fluxului magnetic verifi-

cicircndu-le experimentalO3 ndash să sesizeze icircn urma analizei rezultatelor experimentale dependenţa

dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului elec-tric indus și dintre viteza de variaţie a fluxului și mărimea intensităţii curentului electric indus TEM de inducţie

O4 ndash să aplice expresia pentru fluxul magnetic regula lui Lenz legea induc-ţiei electromagnetice icircn situaţii concrete

O5 ndash să formuleze legea inducţiei electromagnetice și regula lui Lentz pentru determinarea sensului curentului electric indus

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă fișe de activitate experimentală

culegere de probleme manual alternatoare bobine miliampermetre alimentatoare didactice fire conductoare magneţi bară miez de fier U miez de fier I bobine cadru inele de aluminiu stative cleme

VI Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia demonstraţia activitatea ex-

perimentală problematizarea descoperirea dirijată și independentă experimentul cu caracter de cercetare icircnvăţarea prin descoperire ob-servaţia

bull Forme de activitate cu eleviindash Icircn grup la efectuarea experimentelor la rezolvarea problemelorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Stiinţa Chișinău 20082 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu și al Culegere de probleme clasele 10-

12 ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

82 Fizică Astronomie

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

5 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultatele problemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obiec-tivelor

2 min ndash icircntreabă elevii care sicircnt rezultatele experimentului lui Oersted

ndash trezește interesul elevilor pornind de la ideea dacă ar fi posibil efectul invers și anume să se obţină curent electric cu ajutorul cicircmpului magnetic

ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash răspund la icircntrebare (icircn jurul conductoarelor parcurse de curent electric apare cicircmp magnetic)

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

37 min

10 min

5 min

8 min

O1O2O3

O1

O4O5

a) ndash repartizează elevii icircn grupurindash prezintă aparatele și materialele ne-

cesare pentru experimentndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevi și notează pe tablă concluziile generale

ndash definește fenomenul de inducţie electromagnetică noţiunea de curent indus

ndash repartizează fișa nr 2ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevindash prezintă un scurt istoric al fenome-

nului formulează concluziile lui Fa-raday

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu materialele

prezentate de profesorndash conform indicaţiilor din

fișe realizează experimentulicircncercicircnd să formuleze con-cluziile pentru fiecare etapă aexperimentului

ndash fac o sinteză a celor obser-vate și notează icircn caiete constatările făcute după fieca-re operaţie

ndash desenează și notează conclu-ziile și definiţiile icircn caiete

ndash pun icircntrebări profesorului

83G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Conţi-nutul noii icircn-văţări

5 min O1O4O5

b) ndash explică elevilor că cantitatea de cicircmp magnetic ce străbate un circuit (o suprafaţă) este determinată de mă-rimea fizică numită flux magnetic

ndash propune elevilor să analizeze fig 619 din manual (1 pag 197)

ndash definește fluxul magnetic și unitatea lui de măsură

ndash pune accentul pe faptul că unghiul α reprezintă unghiul dintre normala la suprafaţă și liniile de cicircmp

c) ndash prezintă un scurt istoric al feno-menului formulează concluziile lui Lentz

ndash demonstreză elevilor experimentul pentru constatarea fenomenului și explicarea regulei

ndash discută cu elevii rezultatele observări-lor (fig 621-1 pag 199)

ndash formulează regula lui Lentz

d) ndash propune elevilor următoarea icircntre-bare de care mărimi depinde valoa-rea intensităţii curentului de inducţie deci și valoarea TEM de inducţie

ndash icircn baza constatărilor făcute definește legea inducţiei electromagnetile (le-gea lui Faraday)

ndash scrie pe tablă expresia matematică a legii inducţiei electromagnetice

ndash explică sensul semnului minus din formulă

b) ndash ascultă și eventual pun icircn-trebări

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

c) ndash ascultă urmăresc experi-mentul și eventual pun icircn-trebări

ndash formulează concluzii și icircncear-că să stabilească dependenţa dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului electric indus

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui și regula lui Lentz icircn caiete

d) ndash formulează răspunsul la icircntrebare fac constatări ex-plică fenomenele observate icircn timpul experimentului

ndash ascultă și eventual pun icircntre-bări

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

5 Realiza-rea sens-uluiRezol-vare de probleme

9 min O1O4 O5

ndash propune elevilor fișa 3 cu problemespre rezolvare

ndash ascultă prezentările elevilor corectează pune accentul

ndash rezolva situaţiile-problemă din fișă

ndash un elev din grup prezintă soluţiile obţinute

ndash ascultă și eventual pun icircntrebări

ndash notează indicaţiile profeso-rului icircn caiete

6 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4 O5

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebările 123 și 4 din manual pag 201

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

84 Fizică Astronomie

7 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) para-graful 65 din manual b) să rezolve problemele nr 1511 1528 1532 din culegerea de probleme

ndash notează icircn catalog intervenţiile la oră ale elevilor

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 11 Montaţi circuitul conform desenului prezentat mai jos (fig 1)2 Deplasaţi magnetul pe direcţia axei bobinei icircn ambele sensuri Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului3 Repetaţi indicaţiile din punctul 2 modificicircnd viteza de deplasare a

magnetului și inversaţi polaritatea magnetului4 Puneţi magnetul icircntr-o mișcare oscilatorie (fig 2) Urmăriţi indicaţiile

miliampermetrului5 Formulaţi concluziile respective

Fig 1 Fig 2

Fișa 21 Montaţi circuitul conform desenu-

lui prezentat mai jos (fig 3)2 Icircnchideţi icircntrerupătorul Urmăriţi

indicaţiile miliampermetrului3 Deschideţi icircntrerupătorul Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului4 Formulaţi concluziile respective

85G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Probleme propuse spre rezolvare1 (Gr 1) Icircntr-o bobină conectată la un miliamperme-

tru se introduce o bară magnetizată suspendată de un resort elastic Se trage ușor de magnet icircn jos și apoi se lasă liber Descrieţi comportarea magnetului și a miliampermetrului după eliberarea magnetului

2 (Gr 2 3 4 5) Să se stabilească sensul curentului indus icircntr-o bobină icircn următoarele situaţii Fig 3

ndash Gr 2 ndash magnetul se apropie cu polul nord de bobinăndash Gr 3 ndash magnetul se depărtează cu polul nord de bobinăndash Gr 4 ndash magnetul se apropie cu polul sud de bobinăndash Gr 5 ndash magnetul se depărtează cu polul sud de bobină

3 (Gr 6) Un cadru cu aria de 200 cm2 este situat perpendicular pe liniile unui cicircmp magnetic omogen Inducţia cicircmpului magnetic este egală cu 025 T Să se determine variaţia fluxului magnetic a) la dispariţia cicircm-pului magnetic b) la inversarea sensului liniilor de cicircmp

4 (Gr 7) O spiră conductoatre din aluminiu ce are lungimea egală cu 30 cm și aria secţiunii transversale ndash cu 2 mm2 este situată icircntr-un cicircmp magnetic al cărui flux variază cu viteza de 04 Wbs Determinaţi lu-crul efectuat de curentul indus icircn spiră timp de 1 min

bull Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizareO astfel de lecţie asigură consolidarea cunoștinţelor icircnsușite și aprofundarea

lor pe nivele superioare de icircnţelegere și aplicare prin recapitulare Lecţia de recapi-tulare presupune desfășurarea unei activităţi intelectuale susţinute pe baza căreia elevul valorifică conţinuturile achiziţionate icircntr-o etapă de pregătire (studiul unui capitol al fizicii al unei discipline etc) Gicircndirea elevului poate fi disciplinată icircn baza unui algoritm pe care icircl stabilesc de comun acord profesorul și colectivul de elevi Accentul cade pe icircnţelegere analiză și sinteză Sicircnt icircntărite priceperile de a argumenta și demonstra teorii știinţifice dar și acelea de a formula judecăţi de valoare cu privire la aplicabilitatea unor ipoteze de lucru Deci obiectivul funda-mental urmărit este fixarea și consolidarea cunoștinţelor prin stabilirea de noi co-relaţii icircntre cunoștinţe prin elaborarea unor generalizări mai largi prin relevarea unor structuri logice icircntre diverse cunoștinţe toate acestea stimulicircnd mecanismul transferului cu cele două forme ale sale specific și nespecific

86 Fizică Astronomie

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Recapitularea și sistematizarea cunoștinţelor la capitolul bdquoDina-

micardquoTipul lecţiei Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei stu-

diate anteriorDurata 45 min

II Subcompetenţe1 Aplicarea principiilor dinamicii a legii lui Hooke și a legilor frecării icircn

situaţii concrete2 Conștientizarea faptului că toate corpurile din Univers se atrag icircntre

ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele3 Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifes-

tată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensi-tate a cicircmpului gravitaţional

4 Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să enunţe principiile mecanicii newtonieneO2 ndash să definească principalele tipuri de forţe (scriind relaţiile matematice de

calcul al modulelor acestora precizicircnd semnificaţia mărimilor care in-tervin)

O3 ndash să reprezinte grafic forţele care acţionează icircntr-o situaţie concretăO4 ndash să rezolve probleme aplicicircnd principiile mecanicii

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă culegere de probleme manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia algoritmizarea problematiza-

reabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn grup la rezolvarea problemelor din fișa 1ndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

87G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Metode de evaluarendash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 10-a

ed Știinţa Chișinău 20072 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Culegere de probleme clasele 10-12

ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organiz-atoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor ndash prezintă caietele și rezultatele

problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obi-ectivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-suluiRecapi-tularea-sistema-tizarea noţiuni-lor icircnvă-ţate la studierea capitolu-lui bdquoDi-namicardquo

38 min

15 min

23 min

O1O2O3O4

a) ndash repartizează elevii icircn grupuri după niveluri

ndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să rezolve probleme-

le și să dea răspuns la icircntrebările din fișă

b) ndash cere elevilor să prezinte soluţiile (un elev din grup prezintă posterul) să formuleze concluziile respective

ndash face o sinteză a concluziilor formulate de elevi

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu fișa prezen-

tată de profesorndash lucrează icircn grup conform in-

dicaţiilor din fișă și formuleză concluziile

ndash notează concluziile icircn caietendash pun icircntrebări profesoruluib) ndash elevii din celelalte grupuri

ascultă și eventual pun icircntre-bări elevilor din grupul care prezintă

ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profesoru-

lui icircn caiete

88 Fizică Astronomie

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebări

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) rezol-varea testului la cap bdquoDinamicardquo din culegerea de teste pentru cl a X-a autor Gh Ţurcan

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 1

I grup1 Găsiţi corespondenţa icircntre mărimile fizice și unităţile lor de măsura

a) v I) cms2

b) F II) Nm c) a III) ms d) S IV) N e) m V) s

f) k VI) m

VI) kg2 Determinaţi dacă afirmaţia dată este adevărată sau falsă noticircnd răs-

punsul prin A sau Fa) Valoarea forţei cu carea aţionează un resort deformat asupra corpu-

lui suspendat de el este invers proporţională cu alungirea absolută a resortului

b) Forţa de frecare este forţa care apare la suprafaţa de contact dintre două corpuri și se opune alunecării unui corp pe suprafaţa celuilalt

3 Continuaţi (icircn caiet) propoziţiile cu o variantă ce ar avea sens fizica) Un punct material se află icircn echilibru dacă rezultanta forţelor ce

acţionează asupra lui b) Dacă un corp acţionează cu o forţă F12 asupra altui corp atunci al

doilea corp acţionează asupra primului cu o forţă F21 care

c) Forța elastică este de natură

89G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II grupRezolvaţi problemele

1 Asupra unui corp cu masa de 15 kg ce se află pe o suprafaţă orizon-tală netedă acţionează o forţă egală cu 6000 mN orientată paralel cu suprafaţa de alunecare Determinaţi acceleraţia comunicată corpului

2 Un corp cu volumul de 60 cm3 din aluminiu (ρ= 2700 kgm3) este suspendat de un resort cu constanta elastică de 100 Nm Determinaţi alungirea absolută a resortului

III grupRezolvaţi problemele

1 Viteza de rotazie a Lunii icircn jurul Pămicircntului este aproximativ de 1 kms Distanţa medie Lună-Pămicircnt este de 384 105 km Determinaţi masa Pămicircntului

2 Asupra unui corp cu masa de 40 kg ce urcă uniform pe un plan icircn-clinat (α = 300) acţionează o forţă paralelă cu planul de 200 N Deter-minaţi coeficientul de frecare la alunecare Cu ce acceleraţie va luneca corpul pe acest plan

IV grupRezolvaţi problemaDeterminaţi acceleraţiile corpurilor cu masele

m1 = 25 kg și m2 = 3 kg icircn sistemul de corpuri din figura alăturată Firul și scripetele sicircnt ideale Un-ghiul de frecare este egal cu 30 de grade iar secţiu-nea planului icircnclinat reprezintă un triunghi dreptunghic isoscel

bull Lecţie dezbatere

Acest tip de lecţie constă icircn concentrarea activităţii didactice icircn direcţia do-bicircndirii de către elev a unor cunoștinţe și dezvoltări pe această bază a proceselor și icircnsușirilor psihice a capacităţilor instrumentale și operaţionale Momentul co-municării deţine ponderea hotăricirctoare rezervicircndu-i-se cea mai mare parte din lecţie De cele mai multe ori acest eveniment este divizat icircntr-o serie de secvenţe pregătirea elevilor icircn vederea asimilării noilor cunoștinţe anunţarea subiectului și obiectivelor ce urmează a fi realizate

Dezbaterea este un concurs de argumentare formală icircntre cele două echipe sau persoane fizice este un instrument esenţial pentru dezvoltarea și menţinerea democraţiei și societăţilor deschise Dezbaterea icircntruchipează idealurile de argu-mentul motivat toleranţă faţă de punctele de vedere divergente și riguroase de auto-examinare Dezbaterea este mai presus de toate o modalitate pentru cei care deţin opinii opuse pentru a discuta problemele controversate

90 Fizică Astronomie

Exemplu de proiec de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil umanist)Obiectul FizicăTema lecţiei Poluarea mediuluiTipul lecţiei Lecţie dezbatereDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Idetificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termice

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să caracterizeze problemele de poluare a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termiceO2 ndash să explice consecinţele poluării mediului terestru și problemele globale

de rezolvare

IV Resursebull Umane profesor elevibull Materiale (didactice) tablă cretă manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia dezbatereabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn echipă icircn timpul dezbaterilorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea concluzii-

lor formulatebull Metode de evaluare

ndash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliografie1 I Botgros V Bocancea Manual de fizică pentru cl X-XII profil uma-

nist Editura Cartier Chișinău 2009

91G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Enunţa-rea obiec-tivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

38 min1 min

34 min

3 min

O1O2

a) ndash prezintă echipele arbitrul (de obicei profesorul) și responsabilul de crono-metrarea timpului

b) ndash cere elevilor (publicului care poate avea drept de vot icircn unele cazuri) să-și facă notiţii și să respecte disciplina icircn sală

ndash dă startul dezbaterii care se desfășoară conform regulilor bdquoK Popperrdquo

c) ndash decide echipa icircnvingătoare discută cu publicul

a) ndash se grupează icircn echipendash fac cunoștinţă cu planul

dezbateriindash pun icircntrebări profesorului

b) ndash elevii din echipe participă la dezbatere publicul ascultă și face notiţe

c) ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profeso-

rului

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back-ului

3 min2 min

O1 O2

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei

ndash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă rezolva-rea testului de evaluare sumativă

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

92 Fizică Astronomie

Formatul de dezbateri Karl Popper ndash Principii generale

Formatul de dezbateri Karl Popper (KP) este o formă structurată de dezba-tere educațională care are la bază dialogul dintre două echipe numite icircn mod formal Afirmatori și Negatori Fiecare dintre cele două echipe este compusă din 3 membri și are la dispoziție o cantitate egală de timp pentru a argumenta icircn favoarea sau icircmpotriva unei teme Aceasta din urmă poartă numele de moțiune și este cel mai adesea o afirmație care permite aticirct susținere cicirct și contrazicere Participanții icircntr-o rundă de dezbateri trebuie să comunice argumente icircn baza unor raționamente logice și a unor dovezi palpabile nu icircn funcție de opiniile per-sonale cu privire la tema discutată Adeseori vorbitorii cu experiență icircn dezbateri se văd nevoiți să susțină idei total opuse convingerilor lor Un meci de dezbateri KP se desfășoară icircn fața unui arbitru care trebuie sa urmăreasca argumentele vorbitorilor și să decidă o echipă cicircștigătoare icircn funcție de principiul bdquoCare echipă a fost mai convingătoare icircn dezbatererdquo fără ca decizia să fie afectată de convin-geri personale sau lucruri care nu s-au spus icircn dezbatere Luarea acestei decizii se face aticirct prin judecarea argumentelor făcute cicirct și prin evaluarea acelor chestiuni care pot fi definite ca elemente de prezentare a discursului

Structura unei runde (timpul a fost repartizat reieșind din planificarea lecţiei)

A1 Prima pledoarie constructivă afirmatoare (4 minute)

CX1 N3 pune icircntrebări lui A1 (2 minute)

N1 Pledoaria constructivă negatoare (4 minute)

CX2 A3 pune icircntrebări lui N1 (2 minute)

A2 Pledoaria afirmatoare de reconstrucție (3 minute)

CX3 N1 pune icircntrebări lui A2 (1 minut)

N2 Pledoaria negatoare de reconstrucție (3 minute)

CX4 A1 pune icircntrebări lui N2 (1 minut)

A3 Pledoaria finală a echipei afirmatoare (4 minute)

N3 Pledoaria finală a echipei negatoare (4 minute)

Icircn afara timpului de discurs fiecare echipă are la dispoziție un timp de gicircndire de 3 minute pe care icircl poate distribui dupa cum crede de cuviință icircntre două dis-cursuri sau icircntre un discurs și o rundă de icircntrebări

Moţiunea bdquoLumea ar trebui să refuze la folosirea motoarelor termicerdquo

93G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Pro Contra

Scop Un viitor sănătos pentru omenire

Scop Soluţionarea problemelor reale ale populaţiei

A-1 Gicircndește global acţionează localbull Politica statului ndash prioritară icircn stoparea

utilizării motoarelor termice (educaţie investiţii programe naţionale)

bull Interzicerea utilizării mașinilor termice necorespunzătoare unor norme ecologice icircnregistrate

bull Fiecare cetăţean ar trebui să se implice activ icircn realizarea unor proiecte naţiona-le (bdquoZiua ecologieirdquo)

A-2 Controlul icircndeaproapemonitorizarea strictă din partea funcţionarilor de stat pentru a nu permite fraude

A-3 Necesitatea unor investiţii mari si de durată din partea guvernului

bull Sicircnt necesare mai multe acţiuni o zi fără automobil promovarea unui mod sănătos de viaţă icircncurajarea cetăţenilor de a mer-ge cu bicicleta limitarea tăierii pădurilor

A-4 Realizarea proiectelor comune regio-nale

bull Oamenii de știinţă au ajuns la un con-sens poluarea mediului se datorează icircn principal activităţilor desfășurate de om

N-1 Cetăţeanul ar trebui să aibă condiţii de dezvoltare

bull Ridicare culturii omului prin conșteintizarea esenţei lui

bull Dezvoltarea economiei va determina re-curgerea la tehnologii nepoluante punicircn-duse accent pe un stil de viaţă sănătos

bull Consolidarea responsabilităţii personale

N-2 Icircn jurul problemelor ecologice ndash spăla-rea de bani la nivel mondial

bull Problemele ecologice sicircnt inventate de guvernele marilor puteri pentru a distra-ge atenţia cetăţenilor de la problemele lor (salarii condiţii de muncă etc)

N-3 Icircn Univers au loc transformări care duc la schimbările de climă și ele nu sicircnt icircn puterea omului (perioada glaciară)

N-4 O problemă nu poate fi soluţionată dacă nu vor fi soluţionate și alte pro-bleme globale (sărăcia corupţia tero-rismul etc)

bull Oamenii sicircnt orientaţi spre obţinere de profit dar soluţionarea problemei ecolo-gice cere icircn primul ricircnd consum

bull Lecţie lucrare de laboratorProfesorData _______________Clasa XI-a (profil real)Obiectul FizicăSubiectul lecţiei Studierea unei transformări simple a gazului idealTipul lecţiei Lucrare de laboratorDurata 45 min

Subcompetenţebull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului idealbull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformă-

rilor simple icircn gaze

94 Fizică Astronomie

Obiectivele operaţionaleO1 ndash să definească transformarea izotermăO2 ndash să formuleze legea transformării izotermeO3 ndash să recunoască transformarea izotermă icircn situaţii concrete (inclusiv icircn

reprezentări grafice mai ample)O4 ndash să reprezinte prin formule și grafic legea transformării izotermeO5 ndash să traseze limita de aplicabilitateO6 ndash să aplice transformarea izotermă la descrierea unor situaţii concrete din

viaţă și tehnicăO7 ndash să expună metode proprii de cercetare experimentală a transformării

izotermeO8 ndash să măsoare corect mărimile fizice necesare (presiune lungimehellip)O9 ndash să manifeste lucricircnd icircn grup disciplină toleranţă empatie

ResurseUmane profesor elevi laborantMateriale didactice manual tablă cretă fișe tabele (vezi anexa) utilajul ne-

cesar pentru experimente (balon tub de sticlă icircnchis la un capăt cu lungimea de 60-70 cm și diametrul 10 mm vas de sticlă cu icircnălţimea de 40-60 cm barometru)

Metodendash observaţia conversaţia euristicăndash experiment problematizat asaltul de ideindash descoperirea dirijată și independentă cercetarea experimentală

Forme de activitate cu elevii icircn grup frontală

Bibliografie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Știinţa Chișinău 2008

Desfășurarea lecţiei

Eveni-mentuldidactic

Obiec-tive

Metode de predare-icircnvățare

Activitatea profesorului Activitatea elevilorObser-vațiinote

Moment organi-zatoric

O9 ndash Salută și organizează clasandash Repartizează elevii icircn grupuri

(două-trei grupuri obișnuite grupul bdquoexperțilorrdquo și grupul bdquode creaţierdquo)

ndash Salută profesorulndash Se pregătesc pentru lecţiendash Se grupează și se aranjează

la mese

95G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Cap-tarea atențieiMotiva-rea icircn-vățării

O1 Observa-ţia

Expe-riment problema-tizat

Asaltul de idei

ndash Demonstrează experimentulUn balon obișnuit umflat și bine legat cu ață este brusc comprimat cu micircinile Icircn rezultat balonul pocneștendash Provoacă asaltul de ideiDe ce pocnește balonulndash Ghidează emiterea ipotezei

ndash Enunţă și argumentează denu-mirea transformării observate (transformare izotermă)

ndash Enunţă icircmpreună cu elevii ob-iectivele lecţiei ţinicircnd cont de ipoteza expusă

ndash Scrie tema lecţiei pe tablă

ndash Emit idei unele devenind relevante

Comprimicircnd brusc balonul se micșorează volumul aeru-lui din el

Balonul pocnește deoarece crește brusc presiunea icircn interiorul lui

Pe parcursul evenimentului nu variază nici masa aerului din balon nici temperatura lui

ndash Reieșind din asaltul de idei formulează ipoteza depen-denţei invers proporţionale a presiunii de volum

ndash Notează icircn caiete Definesc transformarea izotermă

ndash Participă la enunţarea obiec-tivelor lecţiei expunicircndu-și doleanţele notează icircn caiete

Lucrare de labo-ratorCer-cetare experi-men-tală

O2

O3

O4

O5

O6

O8

O9

O7

Desco-perirea dirijată (grupurile 1-3) și inde-pendentă (grupul 4)

Cercetare experi-mentală

ndash Icircn scopul verificării ipotezei ex-puse propune grupurilor de elevi (1-4) diferite aspecte de cercetare experimentală (conform fișelor distribuite setul I)

ndash Urmărește procesul de cercetare face indicaţii dacă e necesar

ndash Ascultă completează dările de seamă ale elevilor din grupurile 1-3

ndash Dirijează trasarea concluziilorndash Propune elevilor să exprime prin

formule concluziile obţinute urmărește realizarea icircnsărcinării face rectificări dacă e necesar

ndash Distribuie elevilor din grupurile 1-3 setul al II-lea și al III-lea de fișe

ndash Verifică corectitudinea icircndepli-nirii icircnsărcinărilor afișează și analizează rezultatele obţinute

ndash Ascultă darea de seamă a grupu-lui bdquode creaţierdquo

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișele 1-5

ndash Expun succint dările de seamă

ndash Formulează concluzii

ndash Scriu sub formă de formule concluziile obţinute

(m=const T=const pV=const p1V1=p2V2

p1p2= V1V2)

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișe participă la analizarezultatelor obţinute fac notiţe

ndash Icircmpreună cu profesorul ascultă darea de seamă fac notiţe pun icircntrebări sugerează noi idei

96 Fizică Astronomie

Fini-sarea lecţiei realiza-rea feed -backu-lui

O3

O1

O2

O4

O5

O6

Conversa-ţia euris-tică

ndash Propune elevilor să recunoască transformările izoterme din multidudinea de transformări reprezentate icircn tabela nr 1 (a b c)

ndash Trece icircn revistă momentele-cheie ale lecţiei

ndash Analizează icircmpreună cu elevii realizarea obiectivelor trasează obiecitve noi pentru lecţiile vii-toare

ndash Analizează tabela nr 1 numind transformările izo-terme

ndash Definesc transformarea stu-diată formulează verbal icircn formule și grafic legea trans-formării izoterme trasează limitele de aplicabilitate aduc exemple de utilizare icircn viaţă și icircn tehnică

ndash Analizează realizarea obiec-tivelor propuse

ndash Completează tabela nr 2

Tema pentru acasă

ndash Propune tema pentru acasăa) să studieze paragraful 15a

din manualb) să rezolve problema 19 pag

29c) să propună alte metode proprii

de verificare a transformăriiizoterme (la dorinţă)

ndash Notează icircn caiet tema pen-tru acasă

ndash Pun icircntrebări

NotăLecţia lucrare de laborator este propusă pentru icircnsușirea materiei prin desco-

perire și cercetare experimentală

AnexeTabelul nr 1

97G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Tabelul nr 2

Ce am știut

Ce am aflat nou

Ce aș vrea să mai aflu

Fișe setul IFișa nr 1

Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10 mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm o panglică de mă-surat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi lungimea tubului L Volumul iniţial V0 al aerului din tub este V0 =Lπd24

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă h ce intră icircn tub Volumul aerului comprimat va fi V= (L ndash h) πd24

3 Calculaţi raportul V0 V = L(L ndash h)Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţi-le consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 2Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10

mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm barometru o pan-glică de măsurat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi cu barometru presiunea iniţială a aerului din tub adică pre-siunea atmosferică p0

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă ce intră icircn tub h și icircnălţimea apei din vas H Presiunea aerului din tub va fi p = p0 + ρg(H ndash h) ρ ndash densi-tatea apei

3 Calculaţi raportul pp0Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţile consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 3(pentru grupul bdquode experţirdquo)

1 Studiaţi atent icircnsărcinările de pe fișele 1 și 22 Verificaţi activitatea grupurilor 1 și 2 oferiţ-le consultaţii icircn caz de

necesitate

98 Fizică Astronomie

3 Colectaţi de la grupurile 1 și 2 datele calculelor afișicircndu-le conform tabelei

V0 V pp0

4 Comparaţi rezultatele obţinute generalizaţi trageți concluzii impli-cicircnd și elevii din celelalte grupuri

Fișa nr 4(pentru grupul bdquode creativitaterdquo)

1 Propuneţi o metodă inedită de cercetare experimentală a dependenţei presiunii gazului de volum la temperatură constantă (folosind utilajul existent icircn laborator)

2 Realizaţi metoda propusă cericircnd laborantului utilajul necesar3 Expuneţi icircn faţa colegilor metoda propusă și rezultatele obţinute

Fișe setul II

Fișe setul III (identice pentru toate grupurile)1 Enumeraţi cicirct mai multe aplicaţii din viaţă și tehnică ale transformării

izoterme2 Determinaţi limitele de aplicabilitate ale transformării izoterme (icircn caz

de necesitate utilizaţi manualul)

99G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

34 Recomandări metodice de utilizare a echipa- mentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică

Pentru proiectarea și realizarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal profesorul va selecta echipamentul (utilajul) necesar realizării experimente-lor fizice reieșind din posibilităţile laboratorului de fizică din instituţie a manua-lelor și a altor materiale didactice Toate mijloacele didactice selectate vor fi utiliza-te pentru realizarea obiectivelor operaţionale din cadrul lecţiilor de fizică la treapta liceală care vor contribui la formarea achiziţiilor finale ndash competenţelor specifice

Icircn acest scop pot fi recomandate pentru utilizare toate manualele de fizică existente icircn bibliotecile școlare

Pentru clasa a X-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2001 și 2007

Manuale complementare2 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic Chișinău

20084 I Botgros V Bocancea N Constantinov V Gamurari Fizica cl a X-

a Profil umanist Cartier Chișinău 20025 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică

BucureștiSurse didactice auxiliare1 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-

ra Univers Pedagogic Chișinău 20062 A Hristev Probleme rezolvate din manualul de fizică cl a IX Editura

Cimișlia bdquoTipCimrdquo SA3 A P Ricircmchevici Probleme de fizică cl a IX-XI Editura Lumina

Chișinău4 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic

Chișinău 2006

Pentru clasa a XI-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2009

100 Fizică Astronomie

Manuale complementare1 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 20042 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20044 D Borșan șa Fizică cl a X-a Editura Didactică și Pedagogică

București

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-ra Univers Pedagogic Chișinău 2006

3 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a XI-a Editura Univers Pedagogic Chișinău 2005

Pentru clasa a XII-a1 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20092 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Editura Cartier Chișinău 20043 I Botgros șa Fizica cl a XII-a Profil umanist Cartier Chișinău

20044 M Marinciuc SRusu Fizică cl a XII-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 20065 V A Voronţov-Veliaminov Astronomia cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău

Manuale complementare1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Editura Univers Pedagogic Chișinău 20052 G Enescu N Gherbanovschi șa Fizică cl a XI-a Editura Didactică și

Pedagogică București3 D Ciobotaru șa Fizică cl a XII-a Editura Didactică și Pedagogică

București4 G I Miakișev BB Buhovţev Fizică cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău5 M Colpajiu Gh Ţurcanu S Cicircrlig Astronomie Manual pentru clasa

a XII-a Chișinău 2009

101G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editura Univers Pedagogic Chișinău 2006

Icircn icircnvăţămicircntul liceal implementarea curriculumului modernizat (ediţia 2010) se va realiza icircn trei etape

I icircn clasa a X-a (profilurile real și umanist) icircncepicircnd cu 1 septembrie 2010

II icircn clasele X-XI icircncepicircnd cu 1 septembrie 2011III integral icircn clasele X-XII icircncepicircnd cu 1 septembrie 2012

Modificările care au parvenit icircn curriculum școlar la solicitarea profesorilor preuniversitari și universitari și ai membrilor Societăţii Fizicienilor din Moldova necesită unele precizări

De exemplu icircn clasa a X-a (profil real) pentru realizarea prevederilor cur-riculumului modernizat tema bdquoMomentul cinetic al punctului material Legea conservării momentului cineticrdquo (cap III) se va studia la nivel de noţiuni Pentru studiu poate fi recomandat manualul lui A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994

Pentru studierea cap IV bdquoElemente de staticărdquo poate fi recomandat manualul M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic 2008 sau cel al lui M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2001

Pot apărea dificulăţi și la predarea cap V bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo deoa-rece acest capitol anterior a fost studiat icircn cl XI-XII Autorii curriculumului mo-dernizat consideră că studierea acestor teme poate fi realizată cu succes și icircn clasa a X folosind sursele de literatură existente icircn care explicarea materiei de studiu se realizează fără a utiliza derivatele (M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2004 și 2008 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2004

Tema bdquoUnde seismicerdquo se va realiza mai mult icircn plan informativ elevii fami-liarizicircndu-se cu modul de producere și efectele unui seism și planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor (inclusiv simularea unor activităţi practice) Studierea temei poate fi realizată icircn coordonare cu acti-vităţile prevăzute icircn acest scop de programa cursului bdquoProtecţia civilă și apărarea icircmpotriva incendiilorrdquo pentru cl a X-a Pentru selectarea literaturii la tema dată

102 Fizică Astronomie

pot fi folosite surse WEB cicirct și paragrafe din manual (M Marinciuc S Rusu Fi-zică cl a XI-a Profil real Profil umanist Știinţa Chișinău 2004)

Pentru realizarea lucrărilor practice icircn afară de recomandările propuse icircn Proiectarea de lungă durată din prezentul ghid (Practicum la fizică icircn școala me-die Editura Lumina Chișinău 1985) se vor lua icircn consideraţie recomandările metodice propuse icircn Gidul de implementare a curriculumului de fizică moder-nizat 2006 Recomandări metodice detaliate cu privire la realizarea lucrărilor practice la fizică sicircnt publicate recent icircn ziarul Făclia icircncepicircnd cu numerele din 26 august 4 septembrie 2010 (autori M Colpajiu Ș Grăjdieru T Ștubei Liceul Teoretic al AȘM)

Pentru profilul umanist poate fi utilizat cu succes la toate clasele manualul autorilor I Botgros V Bocancea V Donici șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist Cartier Chișinău 2009

Pe parcursul anului de studii 2010-2011 Ministerul Educaţiei icircn cadrul proiec-tului bdquoEducaţie de calitate icircn mediul rural din Moldovardquo preconizează editarea prin concurs a manualului Fizică Astronomie cl a XII-a

La momentul actual pentru realizarea prevederilor curriculare profesorii pot folosi și alte surse didactice inclusiv conspecte de reper surse WEB

103G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

B i b l i o g r a fi e

1 M Bocoș Instruirea interactivă Repere pentru reflecţie și raţiune Presa Universitară Clujeană Cluj-Napoca 2002

2 M Bocoș F Ciomoș Didactica chimiei Colecţia Didactica pentru toţi Editura Euro-didact Cluj-Napoca 2002

3 T Bogdan Psihologia copilului și psihologia pedagogică București 19704 A Bolboceanu Particularităţile psihologice de vicircrstă și elaborarea obiectivelor icircnvăţă-

micircntului Icircn Obiective și finalităţi ale icircnvăţămicircntului preuniversitar Chișinău 19925 I Botgros Curriculum școlar proiectare implementare și dezvoltare Editura CEP

USM Chișinău 20076 I Botgros L Franțuzan Epistemologia conceptului de competenţă școlară Revista

Univers Pedagogic 2006 nr 2(10) p 3-77 I Botgros L Franțuzan Pedagogia interactivă ndash condiţie de bază icircn formarea compe-

tenţelor de cunoaștere știinţifică la liceeni Revista Univers Pedagogic 2006 nr 4 (12) p 36-39

8 Charles Temple Jeannie L Steele S Kurtism Meredith Aplicarea tehnicilor de dez-voltare a gicircndirii critice Ghidul IV Supliment al revistei Didactica Pro nr 2 (8) 2003

9 M Crăciun Psihologia educaţiei Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 200410 S Cristea Dicţionar de pedagogie Editura Litera Chișinău 200011 Curriculum școlar la Fizică Astronomie pentru clasele X-XII Știinţa Chișinău 201012 GHID metodologic de aplicare a programelor școlare pentru disciplinele opţionale Edu-

caţia pentru sănătate cl a XII Charmides Bistriţa 200513 M Hadicircrcă I Botgros Strategia de modernizare a curriculumului școlar Revista Uni-

vers Pedagogic nr 1 2010 pag 9-1614 E Joiţa Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii Iași 200715 S Marcus (coord) Competenţa didactică perspectiva psihopedagogică Editura ALL

Educaţional București 199916 M Minder Didactica funcţională Cartier Chișinău 200317 N Neacșu Teoria psihogenezei cunoștinţelor și operaţiilor intelectuale Editura Știin-

ţifică București 199218 A Neculau Reprezentările sociale ndash o nouă carieră Icircn Analele Știinţifice ale Universi-

tăţii Al I Cuza Iași Seria psihologie-pedagogie 2002 nr 119 C L Oprea Strategii didactice interactive Repere teoretice și practice Editura Didac-

tică și Pedagogică RA București 200820 D Sălăvăstru Psihologia educaţiei Editura Polirom Iași 200421 T Șutei A Ionescu Dezbateri educative cu elevii Editura Didactică și Pedagogică

București 199422 G Văideanu Educaţia la frontiera dintre milenii Editura Politică București 1988

104 Fizică Astronomie

23 U Șchiopu E Verza Psihologia vicircrstelor Ciclurile vieţii Editura Didactică și Pedago-gică București 1997

24 M Zlate Fundamentele psihologiei Partea a doua Editura Hyperion București 1991

25 M Zlate Introducere icircn psihologie Casa de Editură și Presă bdquoȘansardquo SRL București 1994

26 E Zoumlrgo Icircnvăţarea socială Editura Militară București 199427 Методика преподования физики Обшые вопросы Просвешение Москва 198128 Р И Малофеев Проблемное обучение физике в средней школе Просвещение

Москва 199329 В А Энгелгард Познание явлений жизни Москва 1984

5G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ăFizică Astronomie

Preliminarii

Icircnvăţămicircntul secundar-general din R Moldova se află la o fază de dezvolta-re care vizează elaborarea unei noi generaţii de standarde educaţionale centrate pe competenţe iar modernizarea curriculumului școlar icircn acest aspect devine o etapă valoroasă pentru icircntregul sistem de icircnvăţămicircnt și mai ales pentru cadrele didactice implicate icircn acest proces

Reforma icircnvăţămicircntului secundar-general din R Moldova a icircnceput icircn anul 1996 și s-a soldat cu trecerea de la programele analitice tradiţionale la elaborarea curriculei școlare axate pe obiective educaţionale clasificate icircn obiective genera-lecadru și de referinţă Astfel activitatea pedagogică a fost centrată pe obiective pedagogice iar demersul didactic proiectat icircn baza obiectivelor a vizat formarea de cunoștinţe capacităţi și atitudini necesare elevului

Icircn anul 2003 are loc perfecţionarea curriculei școlare pentru treapta primară iar icircn anul 2006 pentru treapta gimnazială și liceală de icircnvăţămicircnt prin optimi-zarea obiectivelor generalecadru iar cele de referinţă au fost structurate pe trei nivele cunoaștere icircnţelergereaplicare și integrare

Icircn așa fel reforma realizată picircnă acum prin elaborarea și modernizarea curri-culumului școlar a avut semnificaţia unei căi de raţionalizare a acţiunii pedago-gice icircn ceea ce privește formarea intelectuală și afectivă a celui educat ţinicircnd icircn vizor valorificarea potenţialului individual al fiecărui elev Dar experienţa educa-ţională a demonstrat că axarea pe obiective educaţionale a condus la o focalizare excesivă a activităţilor de predare-icircnvăţare pe domeniul cognitiv la nivel de me-morare și ca rezultat acţiunile didactice devin limitate

Formarea integrală a personalităţii elevului este determinată de cele trei do-menii stabilite de psihologie domeniul cognitiv domeniul afectiv și cel psihomo-tor Atingerea acestui nivel de dezvoltare a elevului este posibil prin reorientarea modernizăriiperfecţionării sistemului educaţional comuticircnd accentul pe achizi-ţii finale axate pe formarea competenţelor școlare specifice disciplinei respective

Punerea accentului icircn reforma curriculară actuală pe formarea competenţelor asigură dezvoltarea integrală a elevului deoarece competenţa integrează optim structurile superioare ale personalităţii cognitiv afectiv și psihomotor

Manifestarea competenţei icircnseamnă mobilizarea cunoștinţelor respective specifice fizicii și a unor scheme de acţiune exersate anterior icircn diverse situaţii similare sau relevante icircn care se pun icircn acţiune toate resursele selectate la locul și timpul potrivit

Astfel s-a conturat un model de proiectare a curriculumului școlar capabil să asigure focalizarea actului didactic pe achiziţii finale ale icircnvăţării accentuarea demersurilor acţionale icircn formarea personalităţii elevului icircn raport cu interesele și aptitudinile elevului și cu așteptările societăţii

6 Fizică Astronomie

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare

11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general

Centrarea proiectării curriculare pe obiective educaţionale a devenit nesatisfă-cătoare icircn raport cu scopurile și finalităţile pe care le pune societatea contempora-nă icircn faţa școlii dar și cu tendinţele manifestate la nivel european

Din aceste considerente tendinţele actuale de modernizare sugerează anumite direcţii și anume

ndash comutarea accentului dinspre finalităţi bazate pe obiective educaţiona-le spre finalităţi bazate pe competenţe școlare

ndash comutarea dinspre un curriculum fragmentat și divizat spre un curri-culum integralizat

Astfel icircn anul 2010 are loc modernizarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe

Ca model pedagogic curriculumul modernizat este centrat pebull achiziţiile finale ale icircnvăţării ndash competenţe specifice disciplinei

școlarebull dimensiunile acţionale ale activităţii de formare a personalităţii

elevuluibull cerinţele școlii icircn raport cu interesele aptitudinile elevului și cu

așteptările socialePentru un sistem de icircnvăţămicircnt deschis aflat icircn proces de dezvoltare și apro-

fundare a reformelor cum este sistemul de icircnvăţămicircnt din R Moldova conceptul de competenţă oferă o cale sigură de dezvoltare și modernizare a curriculei școlare deoarece acestea integrează icircn structuri superioare domeniile cognitiv psihomo-tor și atitudinal combină obiectivele pedagogice cu cele sociale și culturale vizicircnd pregătirea elevilor pentru viaţa socială

Icircn educaţie termenul de competenţă a migrat dinspre domeniul profesional-tehnic iar orientarea icircn icircnvăţămicircnt spre formarea de competenţe școlare s-a pro-dus icircn aniirsquo 70 ai secolului al XX-lea icircn SUA icircn procesul studierii experienţei de lucru a profesorilor Acest concept a fost introdus de Noam Chomsky icircn anul 1965 și definit ca aptitudinea de a produce și icircnţelege un număr infinit de enunţuri

7G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

reguli principii acţiuni moduri sau modele practice de a se comporta strategii preferenţiale sau stiluri productive icircn profesie [15]

Icircn R Moldova conceptul de competenţă se utilizează din 1996 odată cu refor-ma icircnvăţămicircntului secundar-general care prevedea elaborarea Curriculumului Naţional la nivel de cunoștinţe capacităţicompetenţe și atitudini Termenul de capacitate a intrat icircn scurt timp icircn uz deţinicircnd primul loc icircn toate activităţile de proiectare și realizare a procesului educaţional care avea ca finalitate o evaluare de tipul examen de capacitate

Definiţiile conceptului de competenţă școlară icircn literatura de specialitate sicircnt foarte diverse astfel icircncicirct există și o unitate de păreri dar și abordări mai specifice ale acestui concept

Pentru orice domeniu de activitate bdquocompetenţa reprezintă condiţia care asi-gură eficienţa activităţii umane iar exersarea eficace a activităţii are loc icircn baza comportamentului care este o funcţie de o serie de icircnsușiri caracteristice icircntregii structuri de interiorizare a individuluirdquo [15]

Icircn continuare vom prezenta cicircteva definiţii comparative ale conceptului de competenţă școlară

ndash Competenţa școlară reprezintă un ansamblu de capacităţi organizate pentru o acţiune sau o serie de acţiuni observabile și măsurabile care rezolvă o situaţie concretă din viaţa cotidiană (UNESCO 2002)

ndash Competenţa este mobilizarea unui ansamblu de resurse icircn vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii-problemă (X Roegiers) [16]

ndash Competenţa școlară este un ansamblusistem integrat de cunoștinţe capacităţi deprinderi și atitudini dobicircndite de elev prin icircnvăţare și mobilizate icircn contexte specifice de realizare adaptate vicircrstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia icircn vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta icircn viaţa reală [11]

Analizicircnd conceptul de competenţă elaborat de către cercetătorul belgian X Roegiers s-a evidenţiat că el este constituit din două noţiuni de bază resursele interne și situaţia semnificativă

Resursele interne ale elevului sicircnt determinate dendash abilităţi cognitive - disponibilităţile intelectuale ale individuluindash abilităţi practice - deprinderile de a realiza activităţi de ordin practicndash valori - suma calităţilor deosebite ale elevuluindash motivaţii - factorii ce determină elevul să acţioneze și să urmărească

anumite scopuriResursele interne includ cunoștinţe capacităţi priceperi deprinderi și atitu-

dini dobicircndite de elev icircn cadrul procesului educaţional

8 Fizică Astronomie

Cunoștinţele reprezintă produsele cunoașterii elevului obţinute icircn cadrul pro-cesul educaţional

Capacităţile sicircnt dezvoltate icircn procesul formării sistemului de cunoștinţe și reprezintă starea de potenţialitate intelectuală a elevului

Deprinderile reprezintă obișnuinţe caracterizate prin execuţii rapide care conduc la optimizrea activităţilor

Priceperea icircn aspect pedagogic este definită ca o capacitate simplă situată la limita deprinderilor Priceperea se dobicircndește pe baza achiziţionării mai multor deprinderi dar spre deosebire de deprinderi priceperile pot fi mai puţin riguroa-se și mai puţin stringent organizate ele fiind flexibile pentru aplicare icircn diverse situaţii

Atitudinea demonstrează modul icircn care se raportează cineva faţă de obiectele și valorile mediului icircnconjurător

Icircn procesul cunoașterii știinţifice elevii icircși dezvoltă capacităţile intelectuale iar ca rezultat icircși formează un ansamblu de cunoștinţe atitudini și deprinderi la diferite discipline de studiu Toate icircmpreună reprezintă resursele interne achiziţio-nate de elevi icircn cadrul procesului educaţional (natural și social)

Situaţia semnificativă este constituită dintr-o serie de situaţii-problemă icircn care se mobilizează un ansamblu de resurse interne și externe pentru rezolvarea ei icircntr-o durată icircndelungată de timp

Icircn mediul educaţional situaţia semnificativă este modelată de profesor și simi-lară realităţii Icircn mediul social situaţia semnificativă există real

O situaţie semnificativă poate fi caracterizată prin [6]bull antrenarea elevului icircn utilizarea unor cunoștinţe care cer a fi exersate

prin experienţa propriebull utilizarea diverselor cunoștinţe dintr-un anumit domeniu icircn contexte

noibull explorarea cunoștinţelor din domenii diferitebull structurarea cunoștinţelor icircn baza unei gicircndiri epistemologicebull stabilirea relaţiilor dintre teorie și practicăbull evidenţierea aportului diverselor cunoștinţe disciplinare icircn rezolvarea

unor probleme complexebull identificarea raportului icircntre ceea ce cunoaște și ceea ce va trebui să

mai icircnveţePh Perrenoud menţionează că o bdquocompetenţă nu rezidă icircn resurse ci icircn mobi-

lizarea acestor resurse Competenţa mobilizează anumite savoir-dire savoir-faire și savoir-ecirctrerdquo

Mobilizarea unui ansamblu de resurse se realizează icircn cadrul unei anumite situaţii semnificative

9G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Deci pentru ca un elev să-și formeze o competenţă este necesar ca elbull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de

sarcina propusă spre rezolvare la finalbull să-și dezvolte deprinderi și abilităţi de a utiliza cunoștinţele icircn anumi-

te situaţii simple pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea cunoștinţelor obţinute

bull să rezolve diferite situaţii-problemă conștientizicircnd cunoștinţele func-ţionale icircn viziune proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care reprezintă anumite probleme din viaţa cotidiană manifesticircnd comportamente și atitudini adică demonstricircnd competenţa

O competenţă școlară are următoarele caracteristici [16]bull Mobilizarea unui ansamblu de resurse Competenţa se bazează mai

icircnticirci pe ansamblul de resurse integrate care reprezintă un volum de cunoștinţe și care vor fi utilizate de elev la rezolvarea unor situaţii semnificative

bull Caracter finalizat resursele sicircnt mobilizate pentru crearea unui pro-dus efectuarea unei acţiuni rezolvarea unei probleme etc

bull Apartenenţa unui ansamblu de situaţii-problemă mobilizarea are loc icircn cadrul unui ansamblu de situaţii bine determinate

bull Caracter disciplinar interdisciplinar și transdisciplinar capacităţile au un caracter transversal pe cicircnd competenţele au un caracter disci-plinar interdisciplinar și transdisciplinar

bull Caracter evaluabil competenţa poate fi măsurată cu claritatea rezol-vării unei situaţii semnificative și cu calitatea rezultatului

Necesitatea de a proiecta forma și dezvolta competenţe icircn cadrul procesului educaţional este astăzi unanim acceptată și privită ca imperioasă icircn majoritatea sis-temelor de icircnvăţămicircnt Specialiștii Uniunii Europene din Comisia pentru Educaţie au formulat următoarele obiective specifice icircnvăţămicircntului secundar-general

bull ameliorarea nivelului de competenţă a personalului didacticbull dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe-cheiebull deschiderea icircnvăţămicircntului către social și funcţionalbull creșterea atractivităţii educaţiei [13]

Icircn acest context Comisia Europeană enunţă finalităţile educaţiei care trebuie asigurate pe parcursul școlarizării prezentate icircntr-un sistem de opt domenii de competenţe-cheie

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternăbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

10 Fizică Astronomie

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionalebull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe interpersonale interculturale și civicebull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorilebull Competenţa antreprenorială

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternă ndash Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gicircnduri sentimente și fapte pe cale orală și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) și de a interacţiona icircntr-un mod adecvat icircn cadrul icircntregii game a contextelor sociale și culturale

bull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină ndash Se bazează pe abilitatea de a icircnţelege de a exprima și de a interpreta gicircnduri sentimente și fapte aticirct pe cale orală cicirct și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) icircntr-o gamă potri-vită de contexte sociale conform nevoilor sale individuale Comunicarea icircntr-o limbă străină apelează și la abilităţile de mediere și icircnţelegere culturală

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologii ndash Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna scădea icircmulţi și icircmpărţi mental sau icircn scris pentru a rezolva o gamă de probleme icircn situaţii de viaţă Alfabetizarea știinţifică se referă la abilitatea și dorinţa de a utiliza cunoștinţele și metodolo-gia menită să explice lumea naturală Competenţa icircn tehnologie este văzută ca icircnţelegere și aplicare a acelor cunoștinţe și metode icircn stare să modifice cadrul natural ca răspuns la nevoile și doleanţele elevilor

bull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionale ndash Competenţa digi-tală implică utilizarea mijloacelor electronice icircn funcție de nevoile personale Aceste competenţe implică gicircndirea logică și critică abilităţi de management al informaţiei și abilităţi dezvoltatate de comunicare

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţi ndash bdquo A icircnvăţa să icircnveţirdquo cuprinde disponibili-tatea de a organiza și de a reglementa propria icircnvăţare aticirct individual cicirct și icircn grup abilitatea de a organiza eficient timpul de a rezolva probleme de a achi-ziţiona a procesa a evalua și a asimila noi cunoștinţe de aplicare a acestora icircntr-o varietate de contexte

bull Competenţe interpersonale interculturale și civice ndash Competenţele de relaţio-nare interpersonale cuprind toate formele comportamentale care pot fi stăpicircnite de un individ ca să fie capabil să participe eficient și constructiv la viaţa socială să rezolve conflictele Abilităţile interpersonale sicircnt necesare pentru interacţiu-nea efectivă icircn mod individual și icircn grup utilizate icircn domenii diferite

bull Competenţa antreprenorială ndash Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă care cuprinde aticirct capacitatea de a introduce schimbări cicirct și abilitatea de a le primi sprijini și adapta la inovaţia adusă de factorii externi

11G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Antreprenoriatul implică asumarea responsabilităţile pentru acţiunile cuiva pozitive și negative dezvoltarea unei viziuni strategice stabilirea obiectivelor și realizarea lor precum și motivaţia de a reuși

bull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorile ndash Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei exprimării creative a ideilor expe-rienţelor și emoţiilor prin intermediul diferitelor medii incluzicircnd muzica ex-presia corporală literatura și artele plastice

Aceste competenţe au fost luate ca bază pentru icircnvăţămicircntul secundar-gene-ral din R Moldova Astfel sistemul de competenţe transversale-cheie stabilit este următorul

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţa de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe acţional-strategicebull Competenţe de autocunoașptere și autorealizarebull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-

municaţionale (TIC)bull Competenţe interpersonale civice și moralebull Competenţe culturale interculturale (de a recepta și a crea valori)bull Competenţe antreprenoriale

Competenţele transdisciplinare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt sicircnt des-cifrate astfel

1) Competenţe de icircnvăţarede a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe de a stăpicircni metodologia de integrare a cunoștinţelor de

bază despre natură om și societate icircn scopul satisfacerii nevoilor și acţionării pentru icircmbunătăţirea calităţii vieţii personale și sociale

2) Competenţe de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţe de a comunica argumentat icircn limba maternălimba de

stat icircn situaţii reale ale vieţiibull Competenţe de a comunica icircntr-un limbaj știinţific argumentatbull Competenţe de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-

ţii reale ale vieţii3) Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

bull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-ţii reale ale vieţii

12 Fizică Astronomie

4) Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiebull Competenţe de a organiza activitatea personală icircn condiţiile tehno-

logiilor aflate icircn permanentă schimbarebull Competenţe de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din

domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile sale

bull Competenţe de a propune idei noi icircn domeniul știinţific5) Competenţe acţional-strategice

bull Competenţe de a-și proiecta activitatea de a vedea rezultatul final de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii

bull Competenţe de a acţiona autonom și creativ icircn diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului

6) Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-municaţionale (TIC)bull Competenţe de a utiliza icircn situaţii reale instrumentele cu acţiune

digitalăbull Competenţe de a crea documente icircn domeniul comunicativ și infor-

maţional și a utiliza serviciile electronice inclusiv reţeaua Internet icircn situaţii reale

7) Competenţe interpersonale civice moralebull Competenţe de a colabora icircn grupechipă a preveni situaţii de con-

flict și a respecta opiniile semenilor săibull Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică solidaritate și coe-

ziune socială pentru o societate non-discriminatoriebull Competenţe de a acţiona icircn diferite situaţii de viaţă icircn baza normelor

și valorilor moral-spirituale8) Competenţe de autocunoaștere și autorealizare

bull Competenţe de gicircndire critică asupra activităţii sale icircn scopul auto-dezvoltării continue și autorealizării personale

bull Competenţe de a-și asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă

bull Competenţe de a se adapta la condiţii și situaţii noi9) Competenţe culturale interculturale (de a recepta și de a crea valori)

bull Competenţe de a se orienta icircn valorile culturii naţionale și a culturi-lor altor etnii icircn scopul aplicării lor creative și autorealizării perso-nale

bull Competenţe de toleranţă icircn receptarea valorilor interculturale

13G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

10) Competenţe antreprenorialebull Competenţe de a stăpicircni cunoștinţe și abilităţi de antreprenoriat icircn

condiţiile economiei de piaţă icircn scopul autorealizării icircn domeniul antreprenorial

bull Competenţa de a-și alege conștient viitoarea arie de activitate profe-sională

La nivelul unităţii școlare tipologia competenţelor rezidă icircnbull competenţe generalebull competenţe intertransdisciplinarebull competenţe specificebull subcompetenţe

Competenţele generale sicircnt specifice icircntregii școlarităţi și vizează finalităţile proceselui educaţional stipulate icircn Standardele educaţionale

Competenţe intertransdisciplinare (transversale) sicircnt specifice pentru cicircteva domenii de studiu șisau unei arii curriculare de exemplu fizica biologia chi-mia

Competenţele specifice sicircnt caracteristice unei discipline școlareSubcompetenţele sicircnt componentele competenţelor specifice care se formează

icircn cadrul unei disciplineAșadar pentru proiectarea curriculumului disciplinar de fizică din pers-

pectiva competenţelor școlare este necesar de defint două tipuri de competenţe a) competenţa generală b) sistemul de competenţe specifice

Competenţa generală are au un grad icircnalt de generalitate și complexitate și se formează pe toată durata școlarizării la bdquoȘtiinţerdquo bdquoFizicărdquo bdquoBiologierdquo bdquoChimierdquo etc

Competenţele specifice disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţa generală ele se formează pe durata fiecărui an de icircnvăţămicircnt reprezenticircnd etape de forma-re a competenţei generale

Competenţa generală prezentată icircn curriculum de Fizică este Competenţa de cunoaștere știinţifică care reprezintă bdquoun ansamblu integrat de resurse interne ale elevului comune disciplinelor școlare bdquoBiologiardquo bdquoFizicardquo bdquoChimiardquo axate pe interacţiuni ale raţionamentului dialectic gicircndirii epistemologice utilizării adec-vate a limbajului știinţific și realizate prin comportamente adecvate icircn vederea rezolvării unor situaţii semnificative modelate pedagogic

Competenţa de cunoaștere știinţifică este constituită din patru componentebull Competenţa intelectualăbull Competenţa metodologică

14 Fizică Astronomie

bull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa atitudinalăcomportamentală

bull Competenţa intelectuală Vizează formarea unui sistem de cunoștinţe fun-damentale de origine teoretică și practică specifice activităţii de cunoaștere a elevului care asigură dezvoltarea capacităţilor superioare ale gicircndirii

bull Competenţa metodologică Cuprinde un sistem de metode de cunoaștere em-pirică și teoretică de cercetare experimentală a unor procese fenomene legi prin tehnologii didactice activeparticipative icircn scopul formării-dezvoltării intelectuale a elevilor

bull Competenţa de comunicare știinţifică Se referă la stăpicircnirea unui limbaj știinţific scris și oral icircn procesul dezvoltării capacităţilor superioare ale gicircndi-rii Limbajul știinţific este o formă de exprimare a ideilor iar formarea lui este determinată de dezvoltarea abilităţilor cognitive

bull Competenţa atitudinalăcomportamentală Reprezintă aticirct procesul de for-mare ndash ca activitate didactice de cunoaștere cicirct și produsul ndash ca sistem de cunoștinţe fundamentale și metodologice ce contribuie la formarea anumitor atitudini și comportamente care se manifestă la elevi icircn rezolvarea a diverse situaţii semnificative

Aceste patru competenţe transversale reprezintă finalităţile generale ale disci-plinelor școlare de la aria bdquoMatematică și Știinţerdquo Competenţele interdisciplinare stabilite și caracterizate mai sus pentru aria curriculară bdquoMatematică și Știinţerdquo servesc drept suport pentru determinarea competenţelor specifice disciplinelor școlare Aceste competenţe se coraportează direct cu conţinuturile știinţifice spe-cifice unui anumit domeniu

Competenţele specifice disciplinei Fizica sicircntbull Competenţa de achiziţii intelectualebull Competenţa de investigaţie știinţificăbull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa de achiziţii pragmaticebull Competenţa de protecţie a mediului ambiant

1 Competenţa de achiziţii intelectuale specifice fizicii constă icircn asimilarea de către elevi a unui bagaj informaţional știinţific specific fizicii care va contri-bui la dezvoltarea capacităţilor de cunoaștere Dobicircndirea instrumentelor și a tehnicilor intelectuale va asigura formarea unei autonomii cognitive a celui educat cu ajutorul căreia acesta va putea opera icircn diferite situaţii de viaţă

Indicatoriibull posedarea unui sistem de cunoștinţe fundamentale

15G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull manifestarea unui raţionament axat pe principiile cunoașterii știinţifice

bull rezolvarea unor probleme cu conţinut specific fiziciibull exersarea cunoștinţelor fundamentale icircn diverse situaţii reale respective

2 Competenţa investigaţională Realizarea activităţilor investigaţionale de către elevi contribuie la stimularea interesului faţă de cunoașterea știinţifică a dis-ciplinei bdquoFizicărdquo Cercetarea experimentală a unor procese fenomene legi va conduce la formarea anumitor atitudini exteriorizate prin comportamente

Indicatoriibull manifestarea unui spirit știinţific de observarebull planificarea unei cercetări (experimentale și teoretice)bull efectuarea unei cercetări experimentale și a unui experiment imagina-

tivbull soluţionarea unor situaţii-problemă și situaţii semnificative

3 Competenţa de comunicare icircn limbaj știinţific al fizicii Limbajul articulat este singurul sistem de transmitere a unei informaţii esenţializate rezultată din cunoaștere și creativitate Gicircndirea este indisolubil legată de limbaj ea nu poate fi dezvoltată icircn afara limbajului Prin limbaj gicircndul se formează se for-mulează și se dezvoltă continuu

Indicatoriibull angajarea icircn discuţii constructive asupra unor probleme din natură

utilizicircnd terminologia știinţificăbull expunerea liberă și coerentă a informaţiei știinţifice icircn scris și oralbull argumentarea știinţifică a rezultatelor obţinute experimentalbull realizarea unei comunicări știinţifice

4 Competenţa de protecţie a mediului ambiant La momentul actual educaţia are un rol primordial icircn restabilirea raporturilor armonioase dintre om și na-tură Educaţia oferă perspective de icircmbunătăţire a calităţii mediului ambiant prin formarea la liceeni a spiritului ecologic Astfel cunoașterea de către elevi a regulilor și normelor de comportament icircn natură valorificarea naturii for-marea de atitudini și comportamente faţă de aceasta va contribui la protecţia resurselor naturale și a mediului ambiant

Indicatoriibull identificarea problemelor de mediu din localitate regiune ţară pe pă-

micircnt apărute icircn rezultatul proceselor tehnologicebull respectarea normelor unui comportament civilizat de protecţie a me-

diului ambiant

16 Fizică Astronomie

bull angajarea conștientă icircn activităţi de protecţie a mediului ambiant la nivel local

bull valorificarea consecinţelor degradării mediului ambiant pentru natu-ră societate și sănătatea personală

Subcompetenţele disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţele specifice fiind niște componente ale acestora care se formează pe parcursul claselor liceale de icircnvăţămicircnt Subcompetenţele sicircnt racordate conţinutului știinţific din fiecare capitol icircn concordanţă cu rolul și aplicaţiile practice icircn viaţa cotidiană Icircn baza lor profesorul formulează obiectivele operaţionale la lecţiile respective selecticircnd și particularizicircnd (diversificicircnd) după caz sarcinile de icircnvăţare asociate conţinutu-rilor icircn scopul asigurării progresului școlar al tuturor elevilor

Prezentăm icircn continuare componentele structurale ale curriculumului școlar de fizică elaborat icircn baza competenţelor

PreliminariiI Concepţia didactică a disciplineiII Competenţe-cheietransversaleIII Competenţe-cheietransversale și competenţe transdisciplinare

pe trepte de icircnvăţămicircntIV Competenţe specifice ale disciplineiV Repartizarea temelor pe clase și unităţi de timpVI Subcompetenţe conţinuturi activităţi de icircnvăţare și evaluare pe clase

Clasa

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de icircnvăţare și evaluare (recomandate)

VII Strategii didactice orientări generaleVIII Strategii de evaluare (1-2 pag)

Recomandări bibliografice

17G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe com- petenţe și dezvoltarea personalităţii elevului

Dezvoltarea curriculumului școlar din perspectiva competenţelor impune noi finalităţi educaţionale care au ca punct de plecare profilul de formare a absolven-tului din icircnvăţămicircntul secundar-general

Profilul de formare a absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Cur-riculumului naţional și descrie așteptările faţă de absolvenţii icircnvăţămicircntului se-cundar-general la finele școlarităţii

Profilul absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-general presupune caracte-risticile următoare [13]

bull posedă atitudine binevoitoare faţă de ceilalţi oameni respectarea liber-tăţii și demnităţii lor

bull manifestă abilităţi de colaborare constructivăbull se implică icircn dezvoltarea unei societăţi democraticebull respectă legile obligaţiunile și responsabilităţile sale civicebull se percepe ca parte componentă a poporului său cetăţean percepe le-

găturile sale cu Europa și cu icircntreaga comunitate umanăbull respectă cultura poporului său deţine idei și reprezentări despre cul-

tura altor popoare manifestă atitudine respectuoasă fără prejudecăţibull manifestă atitudine responsabilă faţă de mediu și resursele naturale icircn

activitatea sa și viaţa cotidianăbull manifestă icircncredere icircn forţele proprii demnitate și spirit autocriticbull demonstrează responsabilitate pentru propria formarebull se orientează la valorile etice fundamentale icircn activitate și viaţa coti-

diană sacralitatea fiinţei umane refuz la violenţă libertate dreptate onestitate responsabilitate

bull demonstrează receptivitate față de valorile estetice icircși cultivă senti-mentul sublimului

bull valorifică modul sănătos de viaţă icircși dezvoltă corpul și spiritulbull demonstrează gicircndire sistemică creativă și critică deţine capacităţi de

autodezvoltarebull tinde să conceapă esenţa să descopere cauzele fenomenelor legăturile

dintre ele manifestă abilităţi și motive de icircnvăţarebull este capabil să-și găsească locul său icircntr-o lume icircn schimbare este

conștient de necesitatea de a munci pentru dezvoltarea sa și a societă-ţii este gata să-și caute un loc de muncă potrivit

18 Fizică Astronomie

Profilul absolventului se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate icircn legi și icircn alte documente de politică educaţională precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor de aceea considerăm necesar și oportun cunoașterea de către fiecare cadru didactic a particularităţilor de vicircrstă specifice elevilor de la treapta liceală

Adolescenţa este perioada conturării definitive a personalităţii stabilizării prin-cipalelor ei structuri psihice și de constituire a liniilor de perspectivă ale vieţii

Evoluţia intelectuală a adolescentului este determinată calitativ prin modali-tatea de rezolvare a sarcinilor iar cantitativ ndash prin viteza acesteia Este o perioadă de expansiune a operaţiilor psihice cu potenţial formativ al memoriei logice La această etapă de vicircrstă se dezvoltă imaginaţia reproductivă și creativă pe fundalul spiritului de observaţie [23] Dorinţa de a se afirma social sporește motivaţia in-trinsecă imaginaţia fiind o premisă a gicircndirii logice Se dezvoltă intens gicircndirea logico-abstractă divergentă și convergentă

Una dintre necesităţile adolescentului este bdquonevoia de cunoaștererdquo care poate fi satisfăcută datorită faptului că la această etapă inteligenţa generală a copilului se apropie de icircncheiere [21] Se consolidează structurile gicircndirii logico-formale capacitatea de interpretare și evaluare de planificare de anticipare spiritul critic și autocritic Se dezvoltă caracterul de sistem al gicircndirii dar și unele instrumente ale activităţii intelectuale capacitatea de argumentare și contraargumentare ca-pacitatea de demonstrare capacitatea de elaborare a unor ipoteze

Adolescenţii sicircnt capabili de a prelucra eficient informaţia graţie bdquointelectuali-zării memorieirdquo [4 p 8-10] Astfel icircn această perioada are loc o acumulare activă de cunoștinţe iar datorită intelectualizării memoriei informaţia se reţine și se reproduce utilizicircndu-se pe larg gicircndirea

M Crăciun stabilește patru caracteristici ale gicircndirii adolescentuluindash gicircndirea critică ndash ideile celorlalţi sicircnt puse icircn discuţie și sicircnt luate icircn

calcul ideile alternative De asemenea elevii pot să prevadă consecinţe-le alegerii unei alternative

ndash gicircndirea abstractă ndash reprezintă capacitatea de a raţiona logic asupra unor probleme abstracte și deschide calea spre operare asupra unor probleme de ordin social sau ideologic

ndash multidimensionalitatea ndash este capacitatea de a analiza problemele din mai multe unghiuri de vedere

ndash relativismul ndash se pun la icircndoială afirmaţiile celorlalţi și nu se acceptă faptele sau adevărurile absolute [9 p21]

Gicircndirea știinţifică se deosebește de cea obișnuită prin mecanismul de orga-nizare Astfel la adolescenţi sicircnt prezente toate premisele de vicircrstă necesare dez-voltării gicircndirii știinţifice care va conduce la formarea competenţei de cunoaștere știinţifică cheie a disciplinei școlare bdquoFizicărdquo Iar creaţia știinţifică este bdquorezultatul

19G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

instinctului nostru al tendinţei de a satisface necesitatea nativă de a cunoaște a clarifica a face ordine icircn haosul necunoașterii care ne icircnconjoarărdquo [29 p 80] Cunoștinţele adolescentului ideile și noţiunile elaborate pe baza judecăţilor legi-lor știinţifice pe care le-a asimilat bdquose icircncheagă icircntr-un sistem unitar de vederirdquo faţă de realitatea icircnconjurătoare [3] Formarea concepţiei știinţifice este condiţio-nată de activitatea cadrului didactic care trebuie să valorifice conţinutul obiec-tivelor de icircnvăţămicircnt icircn sensul formării unui sistem unitar de idei generale cu referire la fenomenele naturii

Operaţiile gicircndirii sicircnt transformări mentale ale obiectelor și fenomenelor care nu pot fi prelucrate decicirct prin intermediul limbajului

ndash analiza (desfacerea icircntregului icircn părţi componente)ndash sinteza (refacerea icircntregului necesitatea utilizării limbajului)ndash comparaţia (relevarea asemănărilor și a deosebirilor dintre obiectele

gicircndirii pe baza unui criteriu)ndash abstractizarea (reţinerea unor icircnsușiri prin renunţarea la altele)ndash generalizarea (formarea claselor pe obiecte și forme presupune inter-

venţia limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semni-ficaţiilor corespunzătoare)

ndash concretizarea (determinarea caracteristicilor) [26]Rezolvarea de probleme care include procesele de mobilizare a resurselor psi-

ho-nervoase pentru depășirea obstacolului cognitiv este regimul icircn care func-ţionează de regulă gicircndirea ndash imposibilă icircn lipsa verbalizări și prezentă pe tot parcursul activităţiilor educaţionale realizate de adolescent punerea de probleme emiterea ipotezelor icircntocmirea planului mental

Ca factor cognitiv intelectual al icircnvăţării și al reușitei școlare memoria este importantă din unghiul de vedere al tuturor proceselor implicate [24 p 365] Me-moria ca proces psihic de cunoaștere prezintă caracteristici și proprietăţi aparte Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psi-hice ceea ce influenţează dezvoltarea funcţiilor psihice de cunoaștere De cele mai dese ori elevii la vicircrsta adolescenţei continuă să icircnveţe ei sicircnt nevoiţi să re-nunţe la icircnvăţarea pe de rost a materiei cu ajutorul repetărilor continue Odată cu complicarea proceselor de icircnvăţare și dezvoltarea capacităţilor intelectuale elevii icircncep să transforme textul sau materia studiată simplificicircnd memorizarea și re-producerea acesteia icircnsușind astfel diverse modalităţi mnemice Reproducicircnd materia de studiu majoritatea adolescenţilor redau sensul ei

Icircn adolescenţă se dezvoltă activ memoria logică voluntară și intermediară Pe fonul memoriei logice icircncetinește dezvoltarea memoriei mecanice fapt care se soldează cu un șir de efecte negative de exemplu la icircnsușirea obiectelor noi de studiu se majorează și volumul de informaţie care necesită a fi asimilat mecanic Astfel icircn legătură cu această tendinţă de dezvoltare mulţi adolescenţi se plicircng de

20 Fizică Astronomie

o insuficienţă a memorie iar frecvenţa acestor plicircngeri este chiar mai icircnaltă decicirct la școlarul mic

Odată cu vicircrsta se schimbă și coraportul dintre gicircndire și memorie Studiul proceselor mnemice la adolescenţi a stabilit că gicircndirea determină particularită-ţile de memorizare

Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psihice ceea ce influenţează activităţile psihice de cunoaștere Astfel icircn preado-lescenţă și adolescenţă valoarea productivităţii memorizării involuntare scade mărindu-se procentual memoria voluntară

Pe baza cercetărilor teoretico-practice s-a constatat că activitatea intelectuală interesul pentru conţinutul știinţific și procesul de cunoaștereicircnvăţăre sicircnt in-dispensabile dezvoltării intelectuale și reușitei școlare La unii elevi cu nereușită școlară se evidenţiază un nivel intelectual icircnalt dar o motivaţie negativă care nu le permite realizarea posibilităţilor intelectuale [17]

Unii profesori interpretează motivaţia ca pe un fenomen complex și greu de icircnţeles și dacă acesta este icircnţeles oricum este greu de motivat elevii bdquoAș vrea să știu ce conduce elevul spre performanţă Acel ceva l-aș da elevilor mei și mie icircn-sumirdquo [25]

Pe baza celor expuse mai sus putem deduce că evoluţia cognitivă icircn perioada adolescenţei include

bull prelucrarea eficientă a informaţiei știinţifice datorită unei dezvoltări mai avansate a proceselor psihice și anumendash dezvoltarea gicircndirii logico-abstracte divergente și convergentendash sporirea dezvoltării memoriei logice faţă de memoria mecanicăndash dezvoltarea mai avansată a imaginaţiei pe fundalul dezvoltării spiri-

tului de observaţiendash consolidarea structurilor gicircndirii logico-formale a capacităţilor de

interpretare și evaluare de planificare de anticipare a spiritului cri-tic și autocritic

ndash formarea caracterului de sistem al gicircndiriibull prezenţa tuturor premiselor necesare dezvoltării gicircndirii știinţificebull necesitatea integralităţii icircn cunoaștere și realizarea activităţilor de

cunoaștere prin acţiuni activebull mobilizarea gicircndirii este condiţionată de obstacolul cognitiv

Icircn baza studiului analitic privind dezvoltarea cognitivă a elevilor de vicircrstă adolescentă s-a determinat existenţa obiectivă a caracterului de sistem al gicircn-dirii al raţionamentului logico-abstract care necesită realizarea activităţilor de cunoaștere prin acţiuni active și interactive Astfel putem concluziona că la elevii de vicircrstă liceală sicircnt prezente toate premisele care favorizează formarea de compe-

21G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tenţe școlare icircn general și icircn special formarea competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo competenţa de achiziţii intelectuale competenţa de investigaţie știinţifică competenţa de comunicare știinţifică competenţa de achiziţii pragmatice compe-tenţa de protecţie a mediului ambiant

Capacităţile atitudinile competenţelor și valorilor vizate de profilul de forma-re a absolventului au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele icircnvăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum

Trecerea de la un curriculum centrat pe obiective pedagogice la un curriculum bazat pe competenţe școlare solicită proiectarea unui model pedagogic Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe poate fi reprezentat schematic astfel [13]

Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe

22 Fizică Astronomie

Așadar demersul de dezvoltare a curriculumului școlar icircn termeni de com-petenţe solicită următoarea construcţie a finalităţilor icircn icircnvăţămicircntul secundar-general

1) Elevul cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii2) Profilul de formare a absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-gene-

ral conceput icircn raport cu idealul educaţional și cu nevoile sale de for-mare

3) Sistemul de principii și de valori ale educaţiei angajate icircn acest scop4) Sistemul de competenţe-cheie transversaletransdisciplinare stabilite

pe trepte de icircnvăţămicircnt care să se regăsească icircn profilul de formare5) Sistemul de competenţe generalepe arii curriculare care derivă din

competenţele-cheie stabilite ca standarde educaţionale6) Sistemul de competenţe specificepe discipline școlare [13]

Acest model a determinat finalităţile proiectate icircn termeni de competenţe care vor asigura articularea tuturor componentelor curriculare angajate icircn acţiunea integrată de predare-icircnvăţare-evaluare a propriei paradigme curriculare

Icircn scopul argumentării necesităţii trecerii de la un curriculum axat pe obiecti-ve pedagogice la un curriculum centrat pe elev pe formarea-evaluarea de compe-tenţe vom utiliza următorul raţionament logic

a Misiunea școlii este să formeze cetăţeni productivib Pentru a fi un cetăţean productiv individul trebuie să fie icircnzestrat pe

parcursul școlarităţii cu un ansamblu de competenţe-cheie care să-i permită să icircndeplinească sarcini semnificative din viaţa reală

c Din aceste considerente școala trebuie să formeze elevilor competenţe necesare icircn viaţa reală adică să-i icircnveţe să icircndeplinească eficient anu-mite sarcini pe care le vor realiza și icircn afara școlii

d Pentru a determina reușita elevilor icircn viaţă școala trebuie să-i pună icircn condiţii de instruire și evaluare autentică și să verifice icircn permanenţă gradul de formare al competenţelor

Avantajele curriculumului bazat pe competenţendash furnizează procesului de icircnvăţămicircnt direcţii mai clare de formare-dez-

voltare a personalităţii elevuluindash sugerează o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a

competenţelor școlarendash se racordează la nevoile de formare ale elevului și la cerinţele vieţii so-

cialendash schimbă misiunea școlii icircn condiţiile societăţii bazate pe cunoaștere

23G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash icircnzestrează elevii pe parcursul școlarităţii cu un ansamblu de compe-tenţe funcţionale care le va permite icircndeplinirea unor sarcini semnifi-cative din viaţa reală

ndash focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevuluindash ca punct de plecare este profilul de formare al absolventului din icircnvă-

ţămicircntul secundar generalndash sprijină valorile promovate de școala contemporanăndash are deschidere spre conţinuturi pluri- inter- și transdisciplinarendash raportează achiziţiile dobicircndite de către elev icircn contexte concretendash sporește libertatea profesoruluindash evaluarea devine formativă la fiecare etapă a icircnvăţăriindash oferă elevului libertate icircn manifestarea și valorificarea propriului in-

telectndash reflecta așteptările sociale referitoare la ceea ce va ști va ști să facă și

cum va fi elevul la o anumită treaptă de icircnvăţămicircnt icircntr-un anumit do-meniu de studii

Icircn acest context G Văideanu menţionează bdquonimeni nu mai consideră astăzi satisfăcătoare soluţia icircmprospătării programelor prin reduceri și adăugări de teme icircn care vor trebui selecţionate și organizate valorile știinţifice pentru a fi puse icircn lucru icircn vederea formării unei gicircndiri caracterizate prin receptivitate flexibilita-te creativitaterdquo [22 p11] Acest adevăr pedagogic ghidează practica educaţională spre necesitatea de formare a competenţelor școlare

13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo

Perfecţionarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe prevede cen-trarea acestuia pe următoarele cerinţe

ndash pe achiziţiile finale ale icircnvăţăriindash pe dimensiunile funcţionaleacţionale icircn formarea personalităţii

elevuluindash pe definirea clară a ofertei școlii icircn raport cu interesele aptitudinile

elevului și așteptările societăţiiFormarea competenţei școlare include patru etape [6 7 11]

bull cunoștinţe fundamentalebull cunoștinţe funcţionalebull cunoștinţe interiorizatebull cunoștinţe exteriorizate (adică competenţe)

24 Fizică Astronomie

Etapa cunoștinţelor fundamentale Această primă etapă se asociază verbului bdquoa știrdquo Potrivit acestei etape cel ce icircnvaţă trebuie să primească mai icircnticirci o sumă de in-formaţii care se transformă icircn cunoștinţe proprii elevului or acestea vor constitui sursa pentru achiziţia procedurilor ori a strategiilor de rezolvare a problemelor

Etapa cunoștinţelor funcţionale Pentru elev nu este suficient să posede anu-mite cunoștinţe știinţifice el trebuie și să le poată aplica icircn anumite situaţii Etapa a doua de formare a competenţei se asociază prin activităţi de tipul bdquoa ști să facirdquo care transformă cunoștinţele fundamentale icircn cunoștinţe funcţionale

Etapa cunoștinţelor interiorizate La cea de-a treia etapă cunoștinţele func-ţionale sicircnt interiorizate și devin abilităţi deprinderi comportamente rezultate Această etapă caracterizată prin activităţi de tipul bdquoa ști să fiirdquo exprimă ceea ce este icircn esenţa sa individul cu toate componentele sale icircn integralitatea sa și vizea-ză modalitatea de a cunoaște și de a icircnţelege situaţiile din viaţă de a reacţiona și a acţiona de a se comporta icircn situaţii necunoscute conform propriului fel de a fi

Etapa cunoștinţelor exteriorizate Rezolvarea oricărei situaţii semnificative implică transferul celor trei tipuri de activităţi de cunoaștere icircn activitatea bdquoa ști să deviirdquo La această etapă elevul operează cu cunoștinţele interiorizate persona-lizate conștientizate interrelaţionate ierarhizate și propune strategii proprii de acţiune aplicicircndu-le icircn practică elaborează și pune icircn practică un proiect de lucru evaluează și ajustează propriile activităţi Activitatea bdquoa ști să deviirdquo este o activita-te de sinteză a procesului de cunoaștere icircn care resursele interne ale elevului se ex-teriorizează prin anumite acţiuni concrete realizate icircntr-o situaţie semnificativă

Așadar pentru ca un elev să-și formeze o anumită competenţă specifică disci-plinei bdquoFizicărdquo este nevoie ca el

bull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de problema care va trebui rezolvată icircn final

bull să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștinţele icircn situaţii concrete pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea lor

bull să rezolve diverse situaţii-problemă conștientizicircnd icircn așa fel cunoștinţele funcţionale icircn viziunea proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care prezintă anu-mite probleme complexe din viaţa cotidiană manifesticircnd comporta-menteatitudini conform achiziţiilor finale așteptate adică competenţe

Aceste cerinţe pot fi prezentate printr-o schemă ca etape succesibile și progre-sive de parcurgere icircn formarea competenţei și anume [13 11]

Cunoștinţe rarr Funcţionalitate rarr Conștientizare rarr Acţiune rarr ComportamentAtitudine

25G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina bdquoFizicardquo perfec-ţionat icircn termeni de competenţe școlare reprezintă organizarea procesului educa-ţional raportat la centrarea pe achiziţii finale concrete adică pe competenţe

Metodologiei formării competenţelor școlare icirci revine misiunea de a pune ba-zele unei icircnvăţări conștiente raţionale inteligente realizate la nivel superior de activitate intelectuală Relizarea și formarea intelectuală urmărește implicarea in-tensă profundă și deplină a celui educat iar o lecţie o anumită activitate didacti-că este dinamică numai atunci cicircnd are la bază un demers euristic de stimulare a interesului curiozităţii dorinţei de a afla și acţiona icircntr-o manieră proprie

Deci metodologia de formare a competenţelor școlare specifice fizicii pune ac-cent pe instruirea interactivă

Instruirea interactivă pune accentul pe construirea cunoștinţelor individuale astfel icircncicirct elevii devin subiecţi activi ai unei practici educaţionale ghidate de ne-cesităţile personale Această activitate le permite să-și formeze propria cunoaștere știinţifică și să-și modeleze propria personalitate

Literatura de specialitate evidenţiază următoarele caracteristici ale instruirii interactive [1]

ndash Participarea activă a elevilor la construirea propriei cunoașterindash Construirea cunoașterii icircn baza cunoștinţelor și deprinderilor avutendash Aplicarea autoevaluării și lucrului icircn colaborarendash Monitorizarea propriului demers de icircnvăţare icircn scopul dezvoltării unei

strategii propriindash Autenticitatea icircnvăţării și evaluăriindash Icircnvăţarea icircn ritm propriu

Cercetările psihologice pedagogice sociale antropologice recente schimbă viziunea asupra elevului și rolul lui icircn propria dezvoltare Astfel icircn prezent elevul este tratat ca subiect ceea ce presupune participarea lui activă icircn procesul de for-mare a propriei personalităţi din momentul nașterii

Teoreticieni precum J Dewey L Vicircgotski J Piaget E Erickson D B Elco-nin au contribuit prin teoriile lor asupra dezvoltării copilului la conturarea unei concepţii icircn care copilul este autorul propriei icircnvăţări [19] Sursa cunoașterii o constituie diversitatea experienţelor cognitive sociale emoţionale fizice pe care copilul le trăiește

Viziunea modernă asupra dezvoltării icircn ontogeneză a solicitat o restructurare a concepţiei asupra rolului educaţiei din perspectiva asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea integrală a elevului icircn funcţie de potenţialul de care dispune Această nouă viziune a generat ideea centrării educaţiei pe copil devenită popu-lară icircn mai multe ţări inclusiv icircn Republica Moldova

26 Fizică Astronomie

Centrarea educaţiei pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor na-turale proprii copilului pe care cadrul didactic trebuie să le urmeze să le stimule-ze și să le valorifice icircn construirea contextelor și situaţiilor icircn care elevul icircnvaţă

Centrarea educaţiei pe copil are la bază teoria constructivistă a icircnvăţăriiIdeea centrală a constructivismului rezidă icircn faptul că cunoașterea umană se

construiește printr-un proces creator și activ iar cei ce icircnvaţă icircși construiec o nouă cunoaștere pe temeliile icircnvăţării anterioare

Constructivismul este o teorie a cum se cunoaște realitatea dar a devenit și o teorie a cum se icircnvaţă punicircndu-se accentul pe proceduri strategii cognitive in-dividuale și colaborative

Rădăcinile constructivismului le găsim icircn antichitatea clasică și anume icircn dia-logurile lui Socrate icircn cadrul cărora prin icircntrebări directe profesorul stimula ele-vul să sesizeze propriile greșeli icircn procesul gicircndirii Mai ticircrziu aceste idei au fost dezvoltate de către J Piaget J Dewey L Vicircgotski J Bruner Ausubel [19 p 99]

E Joiţa enumeră avantajele consrtuctivismului și anumendash Icircnvăţarea se referă la construirea de noi cunoștinţe și nu achiziţia lor

prin transmitere-receptare-icircnsușirendash Se bazerază pe reflecţie experienţă anterioarăndash Icircnvăţarea este un proces de interiorizare a modului de cunoașterendash Este o icircnvăţare activă elevii cauticircnd singuri răspunsuri și soluţii la di-

verse problemendash Icircncurajează autonomia cognitivă și acţionalăndash Urmărește dezvolatrea de capacităţi formarea de competenţe abilităţindash Icircnvăţarea este verificată intern apoi mediată de către elev și verbalizată

pentru a finalzată cu discuţii icircn grup recăutări reconstrucţii alterna-tive

ndash Icircnvăţarea este transferabilă icircn noi contextendash Se bazează pe experienţele de icircnvăţare ale elevilor pentru a genera noi

experienţe de icircnvăţarendash Presupune construirea și reconstruirea realităţii de către fiecare elev icircn

baza propriei experienţendash Icircnvăţarea pornește de la descoperire și construcţie personală și conti-

nuă cu dezbateri [14]

C L Oprea enumeră beneficiile constructivismului care sicircnt exprimate prinbull Elevii icircnvaţă mai activ atunci cicircnd participă la construirea cunoașterii

proprii decicirct atunci cicircnd sicircnt simpli auditoribull Educaţia poate fi realizată mai eficient dacă activitatea este concentra-

tă pe activitatea gicircndirii icircnţelegerea și cunoașterea activă

27G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Cunoștinţele icircnsușite sicircnt transferabile și aplicabile icircn diverse contextebull Prin icircnvăţarea de tip constructiv elevul devine conștient de propriile

achiziţii pe care le interiorizează ca urmare a descoperirilor investiga-ţiilor realizate chiar de el

bull Constructivismul promovează icircnvăţarea din viaţa reală și pentru viaţa reală stimulicircnd curiozitatea și interesul elevului

bull Teoria constructivistă a icircnvăţării are ca finalitate formarea de compe-tenţe prin strategii didactice interactive [19]

Este foarte important ca informaţiile asimilate să fie integrate icircn cunoștinţe iar cunoștinţele să fie integrate și relaţionate icircn scheme cognitive care dau sens cunoașterii Anume aceste integrări succesive constituie ansamblul de procese care permit a evita acumulările neconstructiviste de informaţii știinţifice inutile pentru elev

Instruirea interactivă pune la bază demersurile euristice bazate pe problema-tizare și descoperire

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

După cum se menţionează icircn [12] există următoarele tipuri de descoperiribull Descoperire inductivă ndash pornește de la premise particulare și stabilește

pe bază de raţionamente concluzii generalebull Descoperirea deductivă ndash pornește de la noţiuni idei legi și principii

generale prin care se ajunge la judecăţi particularebull Descoperirea transductivă ndash are la bază raţionamente transductive aso-

ciate cu gicircndirea artisticăbull Descoperirea prin analogie ndash are la bază raţionamentul analogic stabi-

lindu-se relaţii logice icircntre dateProblematizarea și descoperirea sicircnt integrate și integrabile icircn cadrul demer-

sului euristic Activitatea de cunoaștere a elevului finalizată cu actul descoperirii are sens numai icircn cazul cicircnd acesta este declanșat prin punerea unei probleme

28 Fizică Astronomie

Această deducţie explică legătura stricircnsă dintre problematizare și descoperire Astfel desoperirea este dependentă de existenţa situaţiei-problemă deoarece se realizează icircntr-un cadru problematizat iar rezolvarea unei probleme implică o descoperire

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

Problematizarea după M Bocoș bdquopresupune un ansamblu de procedee și realităţi operaţionale care impulsionează cunoaștereardquo [1 p 23] V Bunescu definește problematizarea ca fiind bdquoo cale de rezolvare a contradicţiilor icircn proce-sul cunoașteriirdquo [12 p 79]

Obiectivul principal al problematizării ca metodă de predare este formarea la elevi a capacităţilor de a sesiza de a pune și de a formula probleme și a le rezolva iar predarea problematizată icircși propune ca scop să-l icircnveţe pe elev să gicircndească [1 p 12-13]

Problematizarea plasează elevii icircn situaţia de a reflecta a icircntreba și a se icircntre-ba a căuta soluţii și a le verifica experimental și logic reprezenticircnd pentru disci-plina bdquoFizicărdquo o modalitate de cunoaștere a realităţii la un nivel cicirct mai avansat al cunoașterii știinţifice

Esenţa problematizării o constituie bdquoproblemardquo conceperea construirea și re-zolvarea acesteia Etimologia termenului bdquoproblemărdquo provine din grecescul bdquopro-blemardquo care semnifică ceva ce există icircn faţa sinelui și icircmpiedică avansarea sau ceva care este pus icircn discuţie și care devine obiect de dezbatere Astfel se conturea-ză cele două dimensiuni ale problemei enigma și controversa Definirea problemei are la bază existenţa unui conflict cognitiv generat de raportul dintre cunoscut și necunoscut acest conflict dezvăluie sau generează contradicţii dificultăţii incer-titudini care vor fi icircnlăturate grație efortului de gicircndire și acţiune pe care elevul icircl va depune pe parcursul rezolvării problemei

Icircn cazul cicircnd problema are o soluţie cunoscută icircncă icircnainte ca problema să fie pusă ea se transformă icircntr-un exerciţiu Problema ca exerciţiu-problemă repre-zintă un mijloc pentru dobicircndirea sau dezvoltarea cunoștinţelor icircntr-un anumit domeniu Desigur că pentru cel care icircnvaţă soluţia nu este cunoscută

Problema ca situaţie problematizată reprezintă un ansamblu de elemente cu-noscute și necunoscute aflate icircntr-o anumită conexiune avicircnd ca element princi-pal bdquoicircntrebarea-problemărdquo Icircntrebările-problemă sicircnt stimulente pentru avansarea cunoașterii Icircntrebarea-problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restricircnsă ca dificultate sau complexitate care abordează doar o singră temă dar care nu permite răspunsuri reproductive Icircntrebările problemă ca forme producti-ve ale gicircndirii reprezintă un stimulent pentru avansarea cunoașterii Prin funcţia

29G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

lor euristică icircntrebările stimulează curiozitatea și dorinţa cunoașterii antrenează efortul icircn depășirea dificultăţilor oferă șansa trăirii satisfacţiei cunoașterii

Situaţia-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu conflictual ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi experienţa anterioară și elementul de nou-tate și surpriză necunoscutul cu care se confruntă elevul Acest conflict incită la căutare descoperire la intuirea unor soluţii noi

Situaţiile-problemă pot fi clasificate icircnbull Situaţia surprizei apare la cunoașterea de către elevi a fenomenelor

faptelor care provoacă nedumeriri și par paradoxale la prima vederebull Situaţia conflictului se utilizează de obicei la studierea teoriei fizice și a

experienţelor fundamentalebull Situaţia presupunerii constă icircn admiterea altei legităţi sau altui feno-

menbull Situaţia discordanţei apare icircn cazul icircn care experienţa empirică intră icircn

contradicţie cu datele știinţificebull Situaţia nedeterminării apare atunci cicircnd problema formulată nu dis-

pune de date suficiente pentru soluţionarebull Situaţia dezminţirii apare icircn cazul icircn care elevii demonstrează nete-

meinicia unei idei sau unui proiect [28]Icircn opinia lui T V Kudreavţev există mai multe tipuri de situaţii problematice

care se creează atunci cicircndndash apare un dezacord icircntre vechile cunoștinţe ale elevului și cerinţele im-

puse de rezolvarea unei noi problemendash elevul trebuie să aleagă dintr-un lanţ sau sistem de cunoștinţe uneori

incomplet numai pe acelea care icirci vor fi necesare icircn rezolvarea situa-ţiei urmicircnd să completeze datele ce lipsesc

ndash elevul este pus icircn faţa unei contradicţii icircntre modul de rezolvare posi-bil din punct de vedere teoretic și dificultatea de transpunerea a teo-riei icircn practică

ndash elevului i se cere să aplice icircn condiţii noi cunoștinţele anterior asimi-late [12]

La baza situaţiei-problemă se află contradicţia dintre cunoscut și necunoscut astfel se pot enumera trei tipuri de contradicţi

bull Contradicţia dintre cunoștinţele empirice formate la elevi din experi-enţa de viaţă și cunoștinţele știinţifice care trebuie formate icircn procesul educaţional

bull Contradicţia dintre cunoștinţele tradiţionale ale elevilor și cele modernebull Contradicţiile existenţei obiective a realităţii

30 Fizică Astronomie

Ansamblul de situaţii-problemă dintr-un anumit domeniu constituie o bdquositua-ţie semnificativărdquo

Situaţiile-problemă și situaţia semnificativă reprezintă condiţiile necesare sus-ţinerii efortului de gicircndire care condiţionează avansarea spre competenţe Fiecare din componentele sale icircntrebarea-problemă exerciţiul-problemă situaţia-proble-mă situaţia semnificativă icircși are un loc al său la orice etapă de icircnvăţămicircnt și la orice etapă de formare a competenţei școlare

Așadar metodologia de formare a competenţelor specifice fizicii axate pe in-struirea interactivă include

ndash pentru etapa I Formarea cunoștinţelor fundamentale ndash problemandash pentru etapa II Formarea cunoștinţelor funcţionale - exerciţiul-pro-

blemăndash pentru etapa III Formarea cunoștinţelor interiorizate ndash situaţia-pro-

blemăndash pentru etapa IV Formarea cunoștinţelor exteriorizate ndash situaţia sem-

nificativăProblematizarea și descoperirea permit folosirea icircn procesul educaţional a

strategiilor mentale și a activităţilor care stimulează operaţiile gicircndirii analiza sinteza comparaţia abstractizarea etc judecăţile și raţionamentele elevilor ofe-rindu-le posibilitatea de a dobicircndi cunoștinţe icircn mod independent

Actul de predare-icircnvăţare presupune activarea unor procese psihice transpu-se icircn pași didactici pași prin care elevul icircnvaţă să icircnveţe să știe să facă și să fie El parcurge pași psihici ai cunoașterii prin intermediul unor tehnici proactive de icircnvăţare

Diversitatea metodelor și procedeelor utilizate icircn activitatea didactică repre-zintă gradul de pregătire metodică a profesorului competenţa sa profesională prin care dezvoltă interesul creativitatea și motivaţia pentru icircnvăţare a elevilor Valoarea formativă a acestor metode este condiţionată de

ndash dezvoltarea și consolidarea structurilor cognitivendash stimularea spiritului de cunoașterendash stilul activ de muncăndash cultivarea autonomiei și curajului icircn susţinerea propriei poziţiindash formarea competenţelor școlare

Teoriile moderne ale invăţării fundamentează actul didactic icircn jurul activităţii de icircnvăţare Pentru ca icircnvăţarea școlară să fie interactivă constructivă cogniti-vă și metacognitivă cadrul didactic trebuie să monitorizeze continuu activitatea elevilor

Pentru proiectarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal exis-tă experienţa proiectării didactice centrate pe obiective de referinţă și obiective

31G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

operaţionale Obiectivele de referinţă icircn curriculumul perfecţionat sicircnt formulate icircn termeni de subcompetenţe care urmăresc anumite abilităţi deprinderi tehnici de investigare a fenomenelor proceselor protecţia mediului ambiant etc icircntr-un mod mai precis decicirct icircn cazul obiectivelor și sicircnt coordonate icircn mod direct cu unităţile de conţinut standardizate

Elementul de noutate icircn proiectarea procesului educaţional la fizică pentru treapta liceală icircl constituie icircnlocuirea obiectivelor de referinţă prin subcompe-tenţe iar a obiectivelor generale ndash prin cele cinci competenţe specifice ale disci-plinei menţionate icircn bdquoConcepţia didacticărdquo Deci aticirct planificarea anuală cicirct și planificarea unităţilor de conţinut (tematicepe capitole) trebuie să fie centrată pe o asumare respectivă și treptată de competenţe specifice care urmează a fi atin-se pe parcursul celor trei ani de studiu icircn liceu Fiind dezvoltate permanent ele vor conduce la formarea celor cinci competenţe specifice considerate ca achiziţii finale ale treptei liceale Acestea din urmă la ricircndul lor constituie icircn ansamblu competenţa de cunoaștere știinţifică care caracterizează potenţialul formativ al disciplinei școlare bdquoFizicardquo

Competenţele specifice se exercită icircn diferite situaţii de icircnvăţare cu un anumit grad de operaţionalitate și sicircnt icircn funcție directă de cunoștinţele formate la fiecare unitate de conţinut (capitol tematic)

Pedagogia competenţelor vizează formarea la elevi a unui sistem de competen-ţe-cheie necesare acestora icircn viaţa cotidiană avicircnd menirea să asigure o inserţie socială mai bună Acţiunile de reformare a icircnvăţămicircntului au ca ţintă asigurarea calităţii icircn educaţie la toate nivelele Astfel competenţa școlară poate fi considerată un indice al calităţii icircn educaţie

32 Fizică Astronomie

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare- evaluare

21 Tipologia și specificul tehnologiilor didacticeStrategia didactică poate fi abordată din mai multe perspective Privită sub

aspectul capacităţii de integrare a unor metode procedee și mijloace de instrui-re strategia didactică reprezintă un mod de eficientizare a procesului de pre-dare-icircnvăţare-evaluare Din această perspectivă strategia didactică este definită ca bdquoun grup de două sau mai multe metode și procedee integrate icircntr-o structură operaţională angajată la nivelul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale specifice și concrete ale acestuiardquo [10 p 358]

Strategia didactică se deosebește de metoda didactică prin timpul alocat pro-iectării și realizării activităţilor de instrire Dacă metoda didactică reprezintă o acţiune care asigură eficientizarea icircnvăţării prin obţinerea unor rezultate ime-diate atunci strategia didacticăreprezintă un model de acţiune angajat pe termen lung mediu și scurt

Strategia didactică preia de regulă denumirea metodei de bază De exemplu soluţionarea unei situaţii-problemă solicită strategia problematizării iar soluţio-narea unei probleme experimentale solicită strategia investigaţiei experimentale

Alegerea metodelor icircn cadrul unei strategii nu este aliatoare Urmărind scopul optimizării procesului de predare-icircnvăţare-evaluare se pot evidenţia următoarele criterii necesare metodelor pentru a dobicircndi statutul de strategie didactică

bull comunicarea activăbull cunoașterea euristică a fenomenelor studiatebull creativitatea profesorului

Metodele pot fi combinate și corelate icircntr-o strategie didactică icircn funcţie de1 Modul de prezentare al cunoștinţelor (icircntr-o manieră algoritmică sau

euristică)2 Modul de dirijare al icircnvăţării care se poate baza pe soluţionarea de

probleme sau soluţionarea de situaţii-probleme3 Modul de activizare diferenţiată a icircnvăţării care poate fi organizată

frontal pe grupuri sau individualExistă diferite clasificări ale strategiilor didactice care au la bază diferite cri-

teriiDupă criteriul obiectivului pedagogic prioritar strategiile didactice pot fi repar-

tizate icircn următoarele clase

33G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

1 Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi (strategia conversaţiei euristice strategia prelegerii problematizate strategia demonstraţiei strategia cercetării experimentale strategia algoritmizării etc)

2 Strategii care au ca obiectiv prioritar transferul funcţional al cunoștin-ţelor și capacităţilor dobicircndite (strategia problematizării strategia mo-delării etc)

3 Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului (strategia jocului didactic strategia lucrărilor practice strategia asal-tului de idei strategia dezbaterii problematizate etc)

După criteriul acţiunii predominante icircn cadrul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare strategiile didactice pot fi repartizate icircn următoarele clase

1 Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare2 Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare3 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practică4 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

bull Repere și modalităţi de proiectare a strategiilor didacticeElaborarea strategiilor didactice presupune două tipuri de acţiuni

a) acţiunea teoretică care se reduce la integrarea mai multor metode și procedee metodice pentru asigurarea eficientizării activităţii de preda-re-icircnvăţare-evaluare

b) acţiunea practică care presupune valorificarea resurselor inclusiv a stilului pedagogic al profesorului (permisiv democratic sau autoritar) care să asigure optimizarea structurii create

Proiectarea strategiei didactice presupune parcurgerea mai multor etape (fig 1)

Fig 1 bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoarerdquo

34 Fizică Astronomie

Un exemplu de strategie didactică elaborată icircn conformitate cu acest algoritm poate servi strategia investigaţiei experimentale utilizate la formarea subcompe-tenţei curriculare bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare rdquo clasa a X-a compartimentul bdquoCinematicardquo

bull Diversificarea și combinarea metodelor și tehnicilor de icircnvăţare icircn raport cu diferite criterii competenţe conţinuturi clasă vicircrsta elevilor măiestria pedagogică a profesorului etc

Selectarea strategiilor didactice adecvate este una din cele mai discutate pro-bleme Icircn funcţie de competenţele formate se recomandă următoarele strategii (ta-belul nr 1)

Tabelul nr 1 Selectarea strategiilor didactice icircn funcţie de competenţa formată

Tipul competenţei Strategiile didactice recomandate

Competenţa de achiziţii intelectuale Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi

Competenţa de investigaţie știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare

Competenţa de comunicare știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare

Competenţa de achiziţii pragmatice Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practicăStrategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

Competenţa de protecţie a mediului ambiant

Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului

bull Diversificarea formelor de icircnvăţare Icircnvăţarea autonomăCurriculumul liceal la Fizică orientează proiectarea organizarea și desfășurarea

demersului educaţional icircn contextul unei pedagogii axate pe competenţe O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la fizică și astronomie icircn vederea formării unor competenţe la elevi care contribuie la integrarea elevilor la condiţiile reale mereu icircn schimbare ale vieţii

Formarea unei competenţe nu este o sumă a componentelor savoir savoir-faire și savoir-vivre ci reprezintă rezultanta acestora Icircn procesul de icircnvăţămicircnt com-ponentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare și prin adapta-rea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică formativă motivantărefexivă și continuă

35G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Componenta savoircunoștinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-cată Icircn acest caz sicircnt implicate anumite procese psihice (percepţia memoria și unele operaţii elementare de gicircndire) Pentru asimilareainteriorizarea conștientă a informaţiei se utilizează metode de informaredocumentare SINELG interviul pe trei trepte lectura ghidată gicircndește-perechi-prezintă etc

Componenta savoir-fairepriceperi și deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-ximum capacităţile psihomotorii ale elevilor Icircn acest caz cele mai recomandate strategii la lecţiile de fizică sicircnt strategiile icircn care predomină acţiunea de investi-gaţie a realităţii observaţia experimentul modelarea demonstraţia și strategiile icircn care se pune accentul pe acţiunea practică exerciţiul lucrarea practică jocul didactic tehnica cubului etc Aceste strategii au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţional practice

Componenta savoir-vivreatitudini urmărește să formeze la elevi atitudini și un anume comportament icircn contextul condiţiilor sociale bine determinate Icircn acest context se vor aplica strategii ce formează la elevi valori și atitudini personale astfel de strategii sicircnt studiul de caz interviul jocul de rol dezbaterea asaltul de idei etc

Aceste strategii metode și tehnici utilizate icircn procesul de formare a compe-tenţei se realizează icircn cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice cum ar fi activităţi frontale activităţi icircn grup și activităţi individuale Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative activitatea icircn grup contribuie la formarea competenţei de comunicare știinţifică dezvolticircnd și abilităţi de parte-neriat cooperare colaborare luare de decizii etc iar activitatea individuală dez-voltă abilităţi de acţiune independentă autoinstruire autoresponsabilitate etc

Icircn continuare vom descrie mai detaliat cicircteva din aceste tehnici [8]SINELG (Sistem Interactiv pentru Eficientizarea Lecturii și Gicircndirii) ndash este

o tehnică de lectură interogativăanalitică a unui text lectură care se operează la etapa realizarea sensului după ce icircn cadrul evocării s-au actualizat unele infor-maţii SINELG este un mijloc de monitorizare a icircnţelegerii textului și o modalitate de a face ca lectura textului știinţific să devină funcţională Această tehnică se utilizează avicircnd la dispoziţie următoarele resurse

bull Texte știinţifice nestudiate cicircte un exemplar pentru persoană Foi de poster markere

bull O clasă de elevibull 20-30 de minute

Pregătindu-și elevii pentru SINELG profesorul va ghida discuţia prin interven-ţii și formulare de icircntrebări care vor scoate icircn evidenţă informaţii adiacente celor din text Informaţiile actualizate icircn acest fel se icircnscriu laconic la rubrica bdquoVrdquo

După etapa evocării profesorul dă instrucţiunile pentru SINELG care se reduc la1 Citirea atentă a textului

36 Fizică Astronomie

2 Punerea unui bdquoVrdquo pe margine dacă informaţia citită confirmă ceea ce știau elevii sau credeau că știu

3 Punerea unui bdquondashrdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o con-trazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu

4 Punerea unui bdquo+rdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o este nouă pentru ei

5 Punerea unui bdquordquo pe margine dacă informaţia pare confuză și reclamă o documentare suplimentară

a) Icircn procesul lecturii elevii aplică semnele SINELG-ului pe marginea textuluib) După ce se icircncheie lectura textul citit se va analiza din perspectiva semnelor

aplicate pe margini Firește se va insista asupra semnelor bdquo-rdquo și bdquordquoc) Pentru monitorizare se va completa un tabel

V + ndash

d) Urmează o discuţie despre presupunericunoștinţe anterioare și confirmăricontestări Este important ca ea să fie calmă agreabilă iar atmosfera ndash propice icircnvăţării

e) Este important să se ia icircn consideraţie următoarele momentebull Completarea tabelului SINELG este individuală și reflectă nivelul de

instruire al fiecărui elevbull Informaţiile cunoscute dar neactualizate icircn cadrul evocării se pot

adăuga la rubrica bdquoVrdquobull Privit ca realizare a sensului SINELG se poate realiza și pe capitole de

manual completarea tabelului SINELG fiind o temă pentru acasă Icircn acest caz la ore se vor discuta cele icircnscrise icircn rubricile cu semne bdquo-rdquo și bdquordquo Informaţia din rubrica cu semnul bdquo-rdquo poate servi drept sumă pen-tru formularea de noi icircntrebări

Exemplu de utilizare a tehnicii SINELG la orele de fizicăSarcina de lucru (comună) să citească textul bdquoRegulile de protecţie contra ra-

diaţieirdquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi următoarele lucruri Pe măsură ce citiţi

faceţi niște semne pe marginea textului Semnele vor fi precum urmează bdquoVrdquo bdquo+rdquo bdquondashrdquo bdquordquo

Sursele radioactive naturale creează organismului uman o doză de radiaţie de asymp 0002 Gyan iar icircmpreună cu cele utilizate icircn activitatea umană picircnă la 00035

37G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Gyan Icircn conformitate cu normativele actuale elaborate de instituţiile abilitate doza anuală admisibilă de radiaţie ionizată Roumlntgen sau gama care nu afectea-ză vădit organismul uman este de 005 Gyan Această doză admisibilă limitează iradierea inclusiv a categoriilor de lucrători care activează icircn domenii legate de utilizarea substanţelor radioactivie (005 Gy) sau altor surse de radiaţii ionizante Dozele prea mari de radiaţie deja prezintă pericol de exemplu o doză de cicircţiva Gy absorbită icircntr-un timp scurt este mortală Icircn cazuri de accidente la icircntreprinderi nucleare explozii nucleare sau de apariţie a altor focare de radiaţie care depășește esenţial fondul radioactiv natural trebuie să acţionăm foarte operativ și competent icircn conformitate cu anumite reguli generale recomandate

1) Cea mai bună variantă de protejare este de a părăsi rapid zona con-taminată sau să ne icircndepărtăm la o distanţă cicirct mai mare de focar deoarece intensitatea (intensitatea radiaţiilor este egală cu energia trasportată de acestea icircntr-o unitate de timp printr-o suprafaţă de arie unitară) radiaţiilor descrește odată cu mărirea distanţei de la sursă

2) Icircn cazul cicircnd evacuarea este imposibilă folosiţi adăposturile cu pereţi cicirct mai groși și construiţi din materiale care absorb eficient radiaţiile micșoricircndu-le intensitatea

3) Dacă evacuarea nu este posibilă și lipsesc adăposturile speciale pot fi utilizate temporar picircnă la intervenţia serviciilor de salvare orice ascunzișuri sau obstacole care diminuează influienţa radiaţiilor nu-cleare

4) Protejaţi-vă respiraţia utilizicircnd filtre umezite din ţesături dacă nu dispuneţi de alte mijloace speciale care ar opri particulele de praf cu eventuale depuneri de substanţe radioactive

După ce citiţi textul discutaţi-l icircn grup revenind la ideile notate pe tablă icircn urma evocării anterioare Revedeţi ideile asupra cărora s-a căzut de acord

Tehnica Gicircndește-perechi-prezintă (GPP)

Scopul utilizării GPP este o tehnică de participare la discuţii și de formulare icircn pereche a unei atitudini Ea se combină cu alte tehnici de icircnvăţare și prezentare a soluţiilor cu brainstorming-ul icircn perechi Se aplică la etapele evocare sau reflecţie Utilizarea acestei tehnici necesită următoarele resurse

bull Hicircrtie și instrumente de scrisbull Orice număr par de elevibull 10-20 de minute inclusiv 3-5 minute pentru formularea și icircnscrierea

opiniei individuale 3-5 minute pentru discuţie icircn perechi și cicircte 1-2 minute pentru prezentări din partea fiecărei perechi

38 Fizică Astronomie

Mai icircnticirci elevii sicircnt icircmpărţiţi icircn perechi apoi sicircnt rugaţi să se gicircndească 3-5 minute asupra unei probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie individual o experienţă Textul fiind elaborat partenerii icircși prezin-tă reciproc informaţia Fiecare pereche discută ambele păreriexperienţetexte și icircn consecinţă formulează o alocuţiune comună pe care o prezintă Discutarea opinilor ar putea să se producă la icircncheierea tuturor prezentărilor Se vor lua icircn consideraţie următoarele momente

bull Activitatea individuală (de examinare a problemei și de scriere) este obligatorie

bull O pereche poate face o singură prezentare elaborată de comun acord Icircn cazul cicircnd perechea nu a putut conveni pentru o prezentare comu-nă profesorul are tot dreptul să nu-i dea cuvicircntul nici unuia dintre elevi

bull Dacă numărul de elevi este prea mare GPP poate să nu se soldeze cu prezentarea icircn faţa icircntregii asistenţe ci să continuie cu prezentarea icircn grupuri de 4-8 persoane2-4 perechi Icircn acest caz prezentarea icircn plen se va face din partea grupului care va alege o variantă din cele asculta-te sau va elabora una optimă

bull Dacă elevii au viteză diferită de muncă profesorul poate forma pe-rechi la pasul al doilea elevul care a scris se ridică și face pereche cu următorul care și-a terminat tema icircn acest mod cei care lucrează mai icircncet nu sicircnt grăbiţi de partenerii lor iar cei care lucrează repede au mai mult timp pentru discuţie și cercetare Icircn acest caz nu vom limita timpul pentru scriere individuală la 3 minute ci vom lăsa ca grupul să se autoregleze icircn realizarea activităţii

bull O variantă a tehnicii apare cu numele de formulaţi-comunicaţi-ascul-taţi-creaţi activitate icircn care partenerii formulează răspunsuri indivi-duale apoi le comunică partenerului icircl ascultă pa acesta și icircn final creează icircmpreună cu partenerul ca urmare a discuţiilor un răspuns sau o perspectivă nouă

Exemplu de utilizare a tehnicii GPP la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode participanţii sicircnt rugaţi să se gicircndească asupra unei

probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie o experien-ţă apoi s-o prezinte colegului cu care lucrează icircn pereche Icircn demersul didactic GPP este o tehnică oportună pentru evocare la orice subiect și la orice materie Uneori ea se utilizează și la reflecţie

De exemplu profesorul cere să se numească acele particule care pot provoca reacţia de fisiune Elevul motivează de ce neutronul lent poate produce fisiunea controlată a nucleului de uraniu Profesorul cere să se urmărească modelarea ti-

39G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

purilor de reacţii de fisiune Apoi prezintă și pe folie aceleași reacţii Elevii prezin-tă comentariul la aceste imagini comparicircnd mecanismul exploziei și al reacţiei controlate Profesorul cere să se găsească utilizările energiei nucleare recoman-dicircnd sursele bibliografice Elevii descoperă alte utilizări pentru energia nucleară icircn scopul icircmbunătăţirii aprovizionării cu resurse energetice

Tehnica Cubului este una de examinare a subiectului de organizare a cunoștinţelor privind un subiect Este recomandată pentru exersare dar odată asimilată se pretează și comunicării orale atunci cicircnd intenţionăm să examinăm exhaustiv o problemă

Se aplică preponderent pentru realizarea sensului dacă subiectul luat icircn dis-cuţie este nou sau parţial cunoscut Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie ca algoritm de actualizare a informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate icircntr-o altă tehnică

Icircn linii mari această tehnică se pretează pentru dezbaterea oricărui subiect știinţific descrierea unei experienţe sau a rezultatelor unei cercetări formularea opiniei faţă de un fenomen Este foarte utilă la recapitularea materiei studiate Pentru utilizarea acestei tehnici avem nevoie de următoarele resurse

bull Un cub cu feţele conţinicircnd inscripţiile necesarebull 20-30 de minute inclusiv 10-15 minute pentru scriere sau pregătirea

prezentării orale și 10-15 minute pentru lectură și discuţieProfesurul prezintă subiectul și explică pașii aplicării tehniciiCubul are 6 feţe pe care sicircnt scrise sarcinile propuse elevilor

1 Răspunde la icircntrebare2 Dă exemple3 Explică fenomenul4 Rezolvă problema5 Demonstrează experimentul6 Apreciază precizia măsurărilor

Notă sicircnt posibile și alte varianteProfesorul anunţă subiectul și invită elevii să-și aleagă sarcina prin aruncarea

cubului Elevii icircndeplinesc independent sarcina solicitată Pentru aplicarea teh-nicii trebuie să se parcurgă toate sarcinile din consecutivitatea dată Nici unul dintre tipurile de sarcini nu poate fi omis

Tehnica poate fi utilizată la o lecţie de recapitulare a materiei unui comparti-ment sau a unei unităţi de icircnvăţare Se formează grupuri a cicircte 2-4 elevi icircn grup aleși după criteriul eterogenităţii Cicircte un elev din fiecare grup aruncă cubul se-lecticircnd astfel sarcina pentru grup Profesorul va invita pe ricircnd elevii să dea răs-puns la icircntrebări exemple să explice fenomenele studiate icircn acest compartiment

40 Fizică Astronomie

ca mai apoi să se demonstreze experimente ce confirmă unele informaţii studiate și să se rezolve probleme la compartimentul respectiv

Brainstorming (asalt de idei) valorifică procedeul evaluării amicircnate Cuvicircntul (brain ndash creier și storm ndash furtună) icircn traducere fidelă din engleză icircnseamnă fur-tună icircn creier

Este o metodă colectivă de căutare a ideilor și condiţiilor nu a cunoștinţelor icircntr-un mod cicirct mai rapid și cicirct mai puţin critic posibil Brainstorming-ul se poate aplica la orice subiect care se pretează discuţiei și admite mai mult decicirct o soluţie

Se aplică la etapa evocării pentru lansarea nesticircnjenită a ideilor acumularea lor separarea intenţionată a actului imaginaţiei de etapa gicircndirii critice

Brainstorming-ul se utilizează ca prim pas pentru cercetarea unei probleme pentru acumularea ideilor icircntr-o discuţie Utilizarea acestei metode necesită ur-mătoarele resurse

bull grupuri a cicircte 5-16 elevibull 20-30 de minute Icircn funţie de problemă și de profunzimea examinării

ei pentru lansarea ideilor trebuie acordate 10-20 de minute Pe licircngă aceasta se va rezerva timp (15-20 min) pentru analiza sistematizarea ordonarea ideilor

bull Tablă și cretă sau foi de poster și markereȘedinţa de brainstorming trebuie să aibă un moderator (conducător instruc-

tor animator facilitator) și un secretar (pot fi și doi secretari care vor icircnscrie pe ricircnd ideile lansate) Așezarea icircn sală se va face icircn cerc sau icircn jurul unor mese astfel icircncicirct toţi participaţii să se perceapă vizual

Etapa Ia) Se enunţă problema care va fi pusă icircn discuţie și se purcede la analiza

ei descompunerea icircn aticirctea părţi aspecte sau faţete cicircte pot identifica pentru moment elevii

b) Moderatorul poate participa la această analiză

Etapa IIa) Se purcede la căutarea colectivă de idei sugericircndu-se soluţii pentru

rezolvarea problemeib) Secretarii notează toate intervenţiile (nu neapărat mot-agrave-mot dar evi-

ticircnd reformulările principale și redactările) chiar și repetările soluţiile care li se par inutile absurde Icircnregistrarea nu trebuie să omită nimic din ideile enuţate Nimeni nu comentează

c) Intervenţiile verbale se vor formula icircn enunţuri scurte demonstrarea și detalierea se vor face ulterior

d) Moderatorul are grijă dacă nimeni nu mai sugerează ceva să scoată grupul din impas prin unul din procedee

41G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Plasează o idee propriebull Dă cuvicircntul celor care au tăcutbull Oferă cicircteva minute de concentrare individuală etc

e) Dacă se crează impresia că toate ideile s-au epuizat se poate recurge la brainstorming-ul fragmentat moderatorul schimbă subiectul de dis-cuţie face o pauză sau organizează un joc După această pauză energi-zantă asaltul de idei continuă

Etapa IIIa) Moderatorul dirijează categorisirea clasificarea ordonarea ideilorb) Se recurge la trierea și calificarea ideilor posibilităţi de aplicare ter-

men de realizare compatibilitate etcc) Ideile se pot rescrie icircn funcţie de prioritatea soluţionării lor sau așa

cum sicircnt scrise li se poate atribui un indice corespunzător (literă cifră) ori se vor bifa cu diferite culori Se vor lua icircn consideraţie urmă-toarele momentebull Fiecare participant are dreptul la un număr nelimitat de idei și in-

tervenţiibull La etapa a II-a aprecierile critice sicircnt interzise Nimeni nu are voie

să facă observaţii negative sau negativiste să consteste să pună la icircndoială ideea lansată sau valabilitatea sugestiei

bull Imaginaţia trebuie lăsată icircn voia ei Pentru moment orice idee tre-buie acceptată chiar dacă pare extravagantă Este mai ușor să se re-vină ulterior la o idee deja lansată pentru a o perfecţiona decicirct să se găsească o idee originală

bull Stabilim un interval de timp pentru lansarea ideilor La icircnceput apar cele mai banale și neoriginale idei cele mai uzuale răspunsuri la icircn-trebările puse Trebuie să perseverăm căuticircnd și sugestii neobișnuite proaspete

bull Se icircncurajează ideile derivate combinările și asociaţiile neobișnuite cele care vin să completeze o idee anterioară

bull Nu se notează numele participanţilor care au lansat ideilebull Intervenţiile verbale care produc blocaje sicircnt sancţionate de către fa-

cilitator

Răspunsul sau ideea unuia poate sugera o ideesoluţie ingenioasă altuia de aceea trebuie stimulată inspirarea din ideile deja lansate Se va solicita participan-ţilor să combine două-trei idei pentru a obţine una nouă

bull Pentru brainstorming-ul icircn perechi nu va fi nevoie de secretar și mo-derator

bull La fiecare etapă se poate schimba moderatorul

42 Fizică Astronomie

Exemplu de utilizare a brainstorming-ului la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode rezolvarea unei teme are loc datorită generării a cicirct

mai multor idei soluţii (contează cantitatea acestora și nu calitatea) ca mai apoi ele să fie analizate cercetate și selectate Brainstorming-ul se utilizează atunci cicircnd este nevoie de o soluţie originală a unei probleme complexe

Etapele de desfășurare1 Anunţarea problemei2 Emiterea ideilor soluţiilor etc3 Icircncheierea lansării ideilor4 Evaluarea soluţiilor

De exemplu la studiul temei bdquoGenerarea tensiunii electromotoare alternative prin inducţie electromagneticărdquo se poate organiza un asalt de idei la subiectul bdquoSo-luţionarea problemelor energetice icircn Republica Moldovardquo Elevii pot sugera mai multe idei privitor la utilizarea surselor de energie renovabile

Icircn acest exemplu rolul de analizator icirci aparţine profesorului El icircncurajează generarea ideilor și apoi le evaluează valoric (cu sau fără participarea clasei)

Studiul de cazReprezintă o metodă didactică ce elaborează acţiunea didactică prin interme-

diul unor situaţii reale Acestea pot servi drept premise pentru realizarea unor concluzii reguli legi

Etape de realizare1 Sesizarea cauzei fenomenului studiat2 Deschiderea perspectivelor de analiză a fenomenului3 Selectarea mijloacelor de interpretare critică a fenomenului4 Prelucrarea formativă a concluziilor emise

Drept exemplu de utilizare a studiului de caz la orele de fizică ar putea servi cercetarea cazului Catastrofa de la Cernobicircl icircn cadrul temei bdquoReactorul nuclearrdquo Profesorul poate iniţia elevii prin intermediul vizionării unui film documentar

Aplicarea unei astfel de metodologii icircn procesul educaţional la fizică și astro-nomie presupune diversitate și creativitate icircn educaţie aspect important ce des-chide noi perspective icircn formarea personalităţii elevului

bull Realizarea interdisciplinarităţiiIcircn cadrul predării-icircnvăţării fizicii e necesar să creăm condiţii favorabile pri-

vind transferul achiziţiilor icircn diverse domenii inclusiv icircn domeniul determinat de aria curriculară Astfel se va lua icircn consideraţie

ndash potenţialul manualelor școlare privind realizarea conexiunilor inter-disciplinare

43G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash posibilităţile materialelor didactice cu conţinut integrativ orelor in-tegrative realizate de profesori de la diferite disciplini comune ariei curriculare bdquoMatematică și Știinţerdquo

Prin urmare evaluările realizate la fizică vor include și itemi cu conţinut in-terdisciplinar

bull Centrarea pe elevUnul din principiile care stă la baza curriculum-ului de fizică este centrarea

pe elev Respectarea acestui principiu presupune participarea activă a elevior icircn pocesul de icircnvăţămicircnt inclusiv prin formularea obiectivelor proprii și alegerea modului de lucru colaborarea cu colgii și cu profesorul icircn vederea atingerii sco-pului propus autoevaluarea progresului propriu Centrarea pe elev prsupune o motivaţie intrinsecă a acestora Are loc o plasare de accent și-n activitatea pro-fesorului care ajută elevii să depășească dificultăţile icircnticirclnite nu prin punerea la dispoziţie a soluţiei ci prin formularea de icircntrebări care să-l orienteze pe elev spre soluţia corectă

bull Utilizarea tehnologiilor informaţionale și comunicaţionale (TIC)Un rol important revine strategiilor icircn care predomină icircn mod special acţiu-

nea programată a instruirii cum ar fi fizica astronomia asistată de calculator Din acest punct de vedere elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea prelucrarea și prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile proceselor și fenomenelor fizice

După cum a fost menţionat și icircn curriculumul modernizat un imperativ al tim-pului reprezintă utilizarea TIC icircn procesul educaţional Icircn prezent conștientizăm cu toţii (inclusiv profesorii și elevii) că utilizarea resurselor WEB ridică considera-bil calitatea instruirii fiind folosite la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră la modelarea unor experimente fizice greu de realizat icircn condiţiile de laborator din școală sau care prezintă risc pentru sănătate Experimentele vir-tuale constituie resurse alternative sau complementare la studierea fenomenelor fizice Totodată TIC nu substituie experimentele reale Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un șir de avantaje

ndash plasează icircnvăţămicircntul centrat pe profesor la cel centrat pe elevndash permit diversificarea strategiilor didacticendash facilitează accesul elevilor la informaţie stimulează interesul lor faţă

de cele mai proaspete descoperiri tehnologii motivează icircnvăţareandash permit efectuarea lucrărilor icircn timp real strict individual și icircn cores-

pundere cu caracteristicile psihofiziologice propriindash dezvoltă comunicarea lucrul icircn echipă realizarea proiectelor indivi-

duale și icircn grup atitudinea faţă de problemele majore din viaţa coti-diană

44 Fizică Astronomie

ndash permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor și progreselor obţinute de elevi

ndash contribuie la creșterea eficienţei activităţilor de icircnvăţareConform concluziilor experţilor utilizarea TIC icircn procesul de instruire ridică

eficacitatea lecţiilor la disciplinele reale cu 30 Utilizarea programelor de cal-culator la lecţiile de fizică contribuie la dezvoltarea interesului elevilor față de obiectul de studiu ridică eficacitatea activităţii lor independente și a procesului instructiv icircn ansamblu permit rezolvarea problemelor individualizării și diferen-ţierii procesului de icircnvăţare

Icircn cadrul lecției calculatorul joacă un rol foarte important deoarece amplifică gradul de intuitivitate al acesteia lărgește posibilităţile de activizare a elevilor

TIC pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei (predarea temei noi consolidarea materiei noi evaluarea cunoștinţelor elevilor)

Utilizarea calculatorului icircn cadrul predării temei noi influenţează cu succes captarea atenţiei elevilor intensifică gradul de memorare a noţiunilor studiate (se realizează concomitent memorarea vizuală și auditivă) Icircn asemenea situaţii gra-dul de memorare se ridica picircna la 75 La explicarea temei noi pot fi folosite pre-zentări bdquoPower Pointrdquo pot fi modelate unele experimente greu de realizat icircn lipsa utilajului icircn laboratorul școlar pot fi folosite resursele Internet cele mai noi șa

Testarea computerizată permite de a realiza o diferenţiere largă a sarcinilor de evaluare icircn corespundere cu nivelul de cunoaștere al elevilor de asemenea permite de a utiliza teste individualizate personalizate Prezentarea baremului de evaluare a testului icircn varianta de calculator va permite realizarea autoevaluării independente a rezultatelor testării ce va contribui la economisirea timpului icircn cadrul lecţiei va mări gradul de credibilitate a elevului privind aprecierea cunoștinţelor acestuia

22 Strategii de evaluarebull Evaluarea axată pe competenţe

Rolul evaluării icircn procesul de formare a competenţelor constă icircn asigurarea unui feed-back permanent care să ofere actorilor procesului educaţional informaţii veridice despre ceea ce s-a realizat și mai ales despre ceea ce mai este de realizat

bull Tipuri de evaluareIcircn procesul educaţional la disciplina bdquoFizică Astronomierdquo profesorul va aplica

1 Evaluarea iniţială care va oferi informaţii despre situaţia la icircnceputul predării-icircnvăţării

2 Evaluarea curentă (formativă) care va susţine procesul de formare a competenţelor prin oferire de feed-back constructiv pozitiv și prospectiv

3 Evaluarea finală (sumativă) care va constata nivelul atins

45G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluările finale la finele anului de icircnvăţămicircnt vor demonstra icircn ce măsură au fost formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competenţele specifice disciplinei bdquoFizi-că Astrnomierdquo și dacă sicircnt atinse standardele de competenţă ale disciplinii

bull Metode și tehnici de evaluareEvaluarea va implica icircn ansamblu utilizarea diverselor forme metode și teh-

nici Icircn contextual evaluării competenţelor se va da prioritate investigaţiei lucră-rilor practice proiectelor referatelor testărilor

bull Forme de evaluare curentăEvaluarea curentă (formativă) este dominantă icircn procesul de formare a com-

petenţelor Ea va fi prezentă la fiecare activitate din cadrul lecţiei Astfel se va evalua nivelul atingerii obiectivelor lecţiei Există următoarele forme de evaluare formativă la fizică

ndash observarea sistematică a comportamentului elevilorndash autoevaluareandash investigaţiandash portofoliul

Icircn continuare vom aduce exemple de utilizare a acestor forme icircn procesul de evaluare la fizică și astronomie

Observarea sistematică a comportamentului elevilor este o tehnică de evaluare alternativă care pune la dispoziţia profesorului informaţii relevante despre per-formanţele elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune a competenţelor și abilităţilor de care dispun aceștia Pentru a atinge acest scop profesorul are la dispoziţie trei modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor

bull fișa de evaluarebull scara de clasificarebull lista de verificare

Fișa de evaluare este individuală și cuprinde numai date despre comportamen-tul elevului icircn anumite situaţii Observaţiile icircnregistrate conduc la concluzii ce se vor menţiona icircntr-o fișă

Scara de clasificare este un instrument utilizat icircn observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de icircnvăţare sau o sarcină de lucru individuală sau de grup

Exemplu Fie că elevilor li s-a propus să discute icircn grup un subiect Urmărind comportamentul elevului profesorul răspunde la un set de icircntrebări alegicircnd răs-punsul dintr-o listă icircntocmită anterior

46 Fizică Astronomie

Icircn ce măsură elevul a participat la discuţii

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Icircn ce măsură comentariile sale au fost icircn legătură cu tema discuţiei

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Lista de verificare icircnregistrează doar prezenţa sau absenţa unei acţiuni sau a unui comportament la un singur elev icircntr-o anumită situaţie

Exemplu La efectuarea lucrării de laborator profesorul icircnregistrază acţiunile elevului prin răspunsul la un șir de icircntrebări icircncercuind Da sau NU

A urmat instrucţiunile DA NU

A cerut ajutor atunci cicircnd a avut nevoie DA NU

A cooperat cu ceilalţi elevi DA NU

A așteptat să-i vină ricircndul pentru a utiliza materialele DA NU

A icircmpărţit materialele cu ceilalti colegi DA NU

A icircncercat activităţi noi DA NU

A dus activitatea picircnă la capăt DA NU

A pus echipamentele la locul lor după utilizare DA NU

A făcut curat la locul de muncă DA NU

Aceste modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor pot fi utilizate aticirct pentru evaluarea procesului cicirct și a produselor realizate de către elevi exprimate icircn com-portamente din domeniul cognitiv afectiv și psihomotor

Autoevaluarea este o tehnică de evaluare alternativă care furnizează infor-maţii ce permit icircntregirea imaginii elevului prin perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profetorul Icircn așa mod notarea realizată de profesor este icircnlocui-tă prin notarea efectuată icircn colaborare cu colegii Icircntr-un proces de icircnvăţămicircnt centrat pe elev este foarte binevenită formarea și exersarea la elevi a capacităţii de autoevaluare Autoevaluarea are implicaţii icircn plan motivaţional și atitudinal

47G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircnţelegerea de catre elevi a aprecierilor profesorului este favorizată de icircnţelegerea criteriilor de apreciere Cunoasterea și aprecierea acestor criterii icirci ajută pe elevi să icircnţeleagă semnificaţia calificativelor acordate de profesor

Procedeele prin care este realizată autoevaluarea sicircnt variate Unul dintre aces-tea este autonotarea care prevede propunerea de către elevul examinat a notei pe care o merită decizia finală fiind luată de examinator eventual cu consultarea celorlalţi elevi Un alt procedeu notarea reciprcă poate fi propus la corectarea lu-crărilor colegilor aprecierea fiind făcută sub icircndrumarea profesorului de un grup de elevi Delimitarea răspunsurilor corecte de cele nesatisfăcătoare oferă elevilor repere pentru aprecierea performanţelor obţinute și pentru conștiientizarea căii necesare de parcurs picircnă la nivelul așteptat

Investigaţia reprezintă o tehnică de evaluare alternativă care oferă elevului po-sibilitatea de a aplica icircn mod creativ cunoștinţele icircnsușite anterior icircn alt context Este limitată la un timp rezonabil și solicită elevului sau unui grup de elevi icircn-deplinirea unei sarcini de lucru precise care necesită aplicarea icircn practică a unui icircntreg complex de cunoștinţe și de capaciticircţi De exemplu la studiul circuitelor electrice se poate propune elevilor să investigheze schema electrică a reţelei ce ali-mentează cu energie electrică locuinţa lor Această tehnică dezvoltă unele abilităţi de lucru icircn grup formicircnd concomitent și atitudini la elevii implicaţi icircn rezolvarea sarcinii Lucricircnd icircn grup se formează și deprinderi de comunicare

Portofoliul este o metodă complementară de evaluare care include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode și tehnici de evaluare probele orale scrise și practice observarea sistematică a comportamentelor elevului precum și sarcini specifice disciplinei bdquoFizica Astronomiardquo Portofoliul urmărește progresul elevu-lui de la un semestru la altul de la un an școlar la altul Din acest motiv instru-mentul dat poate fi considerat bdquocartea de vizitărdquo a elevului Structura portofoliului este stabilită de către profesor Elevul are icircnsă libertatea să pună icircn portofoliu materialele pe care le consideră necesare și care icircl reprezintă cel mai bine Astfel un portofoliu ar putea cuprinde lucrări scrise teste eseuri pe teme date crea-ţii literare proprii cu conţinuturi ce ţin de fizică sau astronomie postere colaje machete desene scheme rapoarte ale lucrărilor de laborator rezolvări de proble-me fișe ale unor activităţi experimentale soft-uri la tematica fizicii contribuţii la reviste școlare jurnalul personal al elevului etc Portofoliul oferă profesorului posibilitatea de a evalua un ansamblu de rezultate urmărind evoluţia elevului El preia din sarcinile evaluării continue eliminicircnd tensiunile induse de metodele tradiţionale de verificare Sintetizicircnd activitatea elevului pe o perioadă mai mare de timp portofoliul poate servi și ca evaluare sumativă Acesta stimulează creati-vitatea ingeniozitatea și implicarea personală a elevului icircn activitatea de icircnvăţare dezvolticircnd motivaţia intrinsecă a acestuia

48 Fizică Astronomie

bull Evaluarea centrată pe succesPentru a realiza cu succes evaluarea procesului și produsului de formare a

achiziţiilor fnale este important să se aplice strategii moderne de evaluare ca de exemplu evaluarea autentică

Caracteristicile de bază ale evaluării autentice icircn cadrul disciplinei Fizică sicircnt următoarele

bull Relevanţa sarcinilor de evaluare a performanţelor elevilor și punerea lor icircn situaţii asemănătoare celor din viaţa reală observări investiga-ţii experimente soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor reflecţii asupra a ceea ce icircnvaţă și posibilitatea de a-și exprima in-teresele opiniile și atitudinile proprii și comportamentele

bull Asigurarea unităţii cunoașterii conform premisei bdquoicircntregul este mai important decicirct particularulrdquo

bull Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a achiziţiilor finale

Strategiile moderne de evaluare se icircntemeiază pe evaluarea autentică ce se referă direct la evaluarea achiziţiilor finale formulate icircn termeni de competenţe

Evaluarea autentică oferă elevilor sufciente și variate posibilităţi care vizează procesul de formare a competenţelor școlare Astfel icircn procesul de evaluare elevii demonstrează

bull Ceea ce știu ndash ca ansamblu de cunoștinţe fundamentalebull Ceea ce pot să facă ndash ca ansamblu de cunoștinţe funcţionale priceperi

deprinderi abilităţi de a face ceva cu cunoștinţele fundamentalebull Ceea ce pot să fie ndash se referă la conștientizarea cunoștinţelor funcţio-

nale prin rezolvarea unor situaţii-problemăbull Cum pot să acţioneze icircn viaţă ndash reprezintă manifestarea competenţelor

formate ca achiziţii fnaleEvaluarea succeselor elevilor icircn această ordine de idei poate fi realizată de

asemenea și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare observarea sistematică a activităţilor și comportamentului elevilor icircn plin proces și icircn final (investigaţia portofoliul referatul autoevaluarea etc)

Metodele alternative evaluării autentice proiectul portofoliul investigaţia sicircnt icircn același timp și metode de predarendashicircnvăţare și metode de evaluare Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului să evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultateproduse finale materializate icircn competenţe

Utilizarea metodelor alternative de evaluare icircncurajează elevii icircn construirea cunoștinţelor și creează un climat favorabil icircnvăţării Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor ob-ţinute și pentru a găsi modalităţile proprii de progres

49G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Materiale didactice suport pentru evauarea competenţelorIcircn continuare vom prezenta exemple de teste de evaluare iniţială autoevaluare

și evaluare sumativă icircn funcţie de competenţele specifice fizicii

Fișă de evaluare iniţială propusă la icircnceputul lecţiei bdquoMișcarea rectilinie uniformă și determinarea poziţiei corpului ce efectuează o astfel de mișcarerdquo

I Completaţi propoziţia pentru a obţine o afirmaţie corectă1 Traiectoria corpului ce se mișcă rectiliniu și uniform este o linie 2 Icircn intervale egale de timp asest corp parcurge distanţe

II Avem la dispoziţie un cărucior ce se mișcă rectiliniu și uniform o pan-glică milimetrică un cronometru Planul determinării poziţiei căru-ciorului icircn momentul de timp t este

III Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timp icircn conformi-tate cu datele din tabelul de mai jos Care va fi coordonata corpului icircn momentul de timp t = 5 s

t s 0 1 2 3

d m 0 05 1 15

Test de autoevaluare propus la studiul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acum pot să demonstrez următoarele competențe1 Competenţa de achiziţii intelectuale să explic fenomenul mișcării rectilinii

uniforme Exemplu Completaţi frazele astfel icircncicirct aceste afirmaţii să fie corecte

a) Un corp ce se mișcă rectiliniu uniform parcurge egale icircn intervale egale

b) Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este

2 Competenţa de achiziţii pragmatice să soluţionez unele probleme icircn baza achi-ziţiilor dobicircndite studiind mișcarea rectilinie uniformă

Exemplul nr 1 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Comratrdquo icircn conformitate cu

orarul din tabelul de mai jos

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Comrat 93 10-00 12-20

50 Fizică Astronomie

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 15 min la Cimișlia situată la 62 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora plecării microbusului din Cimișliac) timpul icircn care microbusul parcurge 34 din distanţa totală

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpExemplul nr 2 Un avion zboară cu viteza de 720 kmh faţă de aer Viteza vicircn-

tului care bate de la est spre vest este de 20 ms Avionul se deplasează spre nord Determinaţi

a) modulul vitezei avionului icircn raport cu pămicircntulb) unghiul format de sensul vitezei avionului faţă de aer și sensul spre

nord

3 Competenţa de comunicare știinţifică să expun liber informaţia despre relati-vitatea mișcăriiExemplu Scrie un eseu la tema bdquoRelativitatea mișcăriirdquo icircn care

a) să se menţioneze relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii vitezelor

4 Competenţa de investigare știinţifică să elaborez planul unui experiment fi-zicExemplu Elaborează planul unui experiment care să ilustreze mișcarea recti-

linie uniformă

Test de evaluare sumativă propus la sficircrșitul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acest test se propune pentru verificarea nivelului de performanţă pe care l-ați atins la studiul mișcării rectilinii uniformeI Icircn itemii 1-2 prezentați răspunsul succint

1 Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este 2 Viteza mișcării rectilinii uniforme este mărimea fizică egală cu rapor-

tul dintre și II Icircn itemii 3-4 prezentaţi soluţia completă a problemelor

3 Un biciclist se mișcă cu viteza de 5 ms icircn raport cu pămicircntul Vicircntul suflă cu viteza de 2 ms icircn același sistem de referinţă Determinați vi-teza biciclistului icircn raport cu vicircntul dacăa) vicircnul bate din faţăb) vicircntul bate din spatec) vicircntul bate perpendicular pe traiectoria mișcării biciclistului

4 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Bălţirdquo icircn conformitate cu ora-rul din tabelul de mai jos

51G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Bălţi 135 9-40 12-45

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 10 min la autogara Orhei si-tuată la 48 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora sosirii microbusului la Orheic) distanţa parcursă de microbus icircn primele 90 min ale călătoriei

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpIII Icircn itemii 5-6 prezentați răspunsul icircn formă liberă

5 Scrieți un eseu la tema bdquoRelativitatea deplasăriirdquo icircn carea) să se descrie un exemplu ce ilustrează relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii deplasărilor

6 Elaborați planul unui experiment care să ilustreze relativitatea mișcării și a repausului

Teza semestrială cl a X-a (Model orientativ)(Profil real Conţinuturi bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo bdquoEle-

mente de staticărdquo bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo)

Nr Itemi Sco-rul

I Icircn itemii 1-3 răspundeți scurt la icircntrebări conform cerințelor icircnaintate

1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel icircncicirct ele să fie adevăratea) Impulsul punctului material se conservă dacă rezultanta forţelor aplicate lui este b) Forţele al căror lucru mecanic nu depinde de forma traiectoriei parcurse de corp ci doar de

poziţia iniţială și cea finală a corpului se numesc forţe c) Oscilaţiile care au loc după legea sinusului (sau cosinusului) se numesc oscilaţii

L0123

L0123

2 Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice și unităţile ce le exprimă Energia mecanică m Elongaţie J Impulsul forţei ms N s

L0123

L0123

3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii marcicircnd A dacă afirmaţia este adevărată și F dacă afirmaţia este falsăa) Amplitudinile mărimilor care oscilează armonic se compun algebric A Fb) Momentul forţei este o mărime fizică scalară A Fc) Energia mecanică a sistemului izolat de corpuri icircn care acţionează

numai forţe conservative rămicircne constantă icircn timp A F

L0123

L0123

52 Fizică Astronomie

II Icircn itemii 4-8 răspundeți la icircntrebări sau rezolvați-le scriind argumentările icircn spațiile rezervate

4 Legea de variaţie a proiecţiei vitezei unui corp care oscilează are forma υx = 0314 sin 10πt (ms) Determinaţia) frecvenţa oscilaţiilorb) valoarea maximă a elongaţieiRezolvare

a)L01234b)L0123

a)L01234b)L0123

5 Să se afle forţa F sub acţiunea căreia bara imponderabilă AB se află icircn echilibru dacă masa cor-pului plasat la capătul A este m = 5 kgAO = 05 OB α = 300Rezolvare

L012345

L012345

6 Itemul 6 este alcătuit din două afirmaţii legate icircntre ele prin conjuncţia bdquodeoarecerdquo Stabiliţi dacă afirmaţiile sicircnt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă icircntre ele există o relaţie bdquocauză ndashefectrdquo (scriind bdquo dardquo sau bdquonurdquo)Variaţia energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forţe-lor care acţionează asupra acestuia deoarece energia mecanică a oscilatorului armonic variază icircn timpRĂSPUNS I afirmaţie a II afirmaţie relaţie bdquocauză - efectrdquo

L0123

L0123

7 Icircn figura alăturată este reprezentat graficul dependenţeide timp a proiecţiei impulsului unui corp cu masa de 1 kga) Să se determine proiecţia forţei rezultante pe fiecareporţiunie a graficuluib) Trasaţi graficul dependenţei proiecţiei acceleraţiei detimp аx (t)c) Calculaţi energia cinetică a corpului icircn momentul de timp t = 2sRezolvare

a)L01234b)L0123c)L01234

a)L01234b)L0123c)L01234

53G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

8 Scrie un eseu la tema bdquoCiocnirile corpurilorrdquo icircn carea) Să se definească tipurile de ciocnirib) Să se scrie legile conservării impulsului și conservării energiei pentru fiecare cazc) Să se aducă cicircte un exemplu de ciocnire pentru fiecare tip din viaţa cotidianăRezolvare

a)L012b)L01234c)12

a)L012b)L01234c)12

III Icircn itemii 9-10 scrieți rezolvarea completă a situațiilor de problemă propuse

9 Sub acţiunea unei forţe constante un corp se mișcă rectiliniu și uniform pe o suprafaţă orizontală timp de 10 s apoi forţa icircși icircntrerupe acţiunea După icircncetarea acţiunii forţei corpul parcurge picircnă la oprire o distanţă de 1 m Coeficientul de frecare la alunecare se va lua egal cu02 Să se aflea) lucrul mecanic efectuat de către forţa de greutateb) lucrul mecanic efectuat de către forţa de tracţiune dacă forţa de frecare a efectuat un lucru

egal cu ndash 22 Jc) ce putere a dezvoltat forţa de tracţiune Rezolvare

a)L012345678910b)L012c)L012

a)L012345678910b)L012c)L012

10 Avicircnd un fir inextensibil lung (80 cm le L le100cm) o bilă mică și grea cu cicircrlig sau gaură un cronometru un suport pentru fir trebuie să determinaţi lungimea firului dacăg = 981 ms2a) Descrieţi cum veţi procedab) Deduceţi formula de calcul

a)L012b)L01234

a)L012b)L01234

54 Fizică Astronomie

Anexe

55G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice

31 Proiectarea didactică de lungă duratăImplementarea Curriculumului de fizică bazat pe competenţe implică anumi-

te modificări și icircn procesul de proiectareAstfel la proiectarea de lungă durată se va atrage atenţie asupra corelării com-

petenţelor specifice subcompetenţelor conţinuturilorProfesorul va ţine cont de următoarele cerinţe

1) Pentru fiecare capitol profesorul determină subcompetențele și le fi-xează icircn prima rubrică

2) Subcompetențele vor fi realizate prin conținuturi specifice fiecărui ca-pitol și repartizate sub formă de lecţii indicate icircn rubrica a doua

3) La fiecare capitol se va realiza 1-2 lecţii de recapitulare generalizare și sistematizare ţinicircnd cont și de cunoștinţele achiziţionate anterior

4) Icircn proiectul de lungă durată se vor indica lecţiile de evaluare sumativă la capitol semestru și anuală

5) Icircn proiectul de lungă durată aprobat de către administraţia instituţiei ca document de lucru profesorul are dreptul să efectueze modificări nominalizate icircn rubrica bdquoObservațiirdquo (icircn funcție de clasa de elevi)

Proiectul de lungă durată propus icircn continuare este recomandat icircn calitate de model orientativ La elaborarea proiectului de lungă durată profesorii vor lua icircn consideraţie resursele umane materiale procedurale pe care le are la dispoziţia sa

A Profilul realClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAI Capitolul bdquoCinematicardquo 22

bull Utilizarea conceptelor punct material mobil solid rigid corp de referinţă sistem de coordonate sistem de re-ferinţă vector de poziţie traiectorie deplasare distanţă parcursă viteză acceleraţie perioadă frecvenţă viteză unghiulară acceleraţie centripetă icircn studiul mișcărilor corpurilor

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă

12 Operaţii cu vectori13 Rezolvarea problemelor14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza15 Rezolvarea problemelor

1

111

1

56 Fizică Astronomie

bull Argumentarea și descrierea relativităţii mișcării mecanice

bull Identificarea particularităţilor mișcăriirectilinii uniforme și a mișcării rectili-nii uniform variate

bull Interpretarea analitică și grafică a legi-lor mișcărilor mecanice studiate

(x = f1(t) υx = f2(t) ax = f3(t))

bull Utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii con-crete

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor pe traiectorii para-bolice

16 Relativitatea mișcării17 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Accelera-ţia

18 Rezolvarea problemelor19 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experi-

mentală a uneia din formulele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea corpurilor pe verticală112 Rezolvarea problemelor113 Rezolvarea problemelor114 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară uni-

formă Acceleraţia centripetă115 Rezolvarea problemelor116 Rezolvarea problemelor117 Mișcarea corpurilor pe traiectorii parabolice118 Rezolvarea problemelor119 Lecţie de generalizare și sistematizare120 Evaluare sumativă121 Evaluare sumativă122 Rezervă

11

11

1111

11111111

II Capitolul bdquoDinamicardquo 24

bull Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale icircn formularea principii-lor dinamicii

bull Aplicarea principiilor (legilor) meca-nicii newtoniene a legii lui Hooke a legilor frecării icircn situaţii concrete

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

bull Conștientizarea faptului că toate cor-purile din Univers se atrag icircntre ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele

bull Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifestată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a cicircmpului gravitaţional

21 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

22 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

23 Rezolvarea problemelor24 Principiul acţiunii și reacţiunii25 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică26 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor27 Rezolvarea problemelor28 Mișcarea corpurilor cerești Sateliţi artificiali29 Rezolvarea problemelor210 Forţa elastică Legea lui Hooke211 Rezolvarea problemelor212 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui Hooke și determinarea

constantei elastice a unui resortrdquo213 Forţa de frecare214 Rezolvarea problemelor215 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării și de-

terminarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo216 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai

multor forţe pe o suprafaţă orizontală

1

1

1111

111111

111

1

57G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Investigarea experimentală a depen-denţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alu-necare

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

217 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe un plan icircnclinat

218 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe o traiectorie circulară

219 Studiul mișcării corpurilor supuse la legături220 Rezolvarea problemelor221 Lecţie de generalizare și sistematizare222 Evaluare sumativă223 Evaluare sumativă224 Rezervă

1

1

111111

III Capitolul bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo

20

bull Descrierea calitativă și cantitativă a conceptelor lucru mecanic energie cinetică energie potenţială lucrul for-ţelor de greutate de elasticitate de fre-care impuls mecanic moment cinetic legea conservării (a energiei a impul-sului mecanic și momentului cinetic)

bull Identificarea condiţiilor icircn care ener-gia impulsul momentul cinetic se conservă

bull Utilizarea formulelor mărimilor fizice lucru mecanic putere și energie meca-nică impuls mecanic moment cinetic utilizarea teoremei variaţiei impulsului și a legii conservării impulsului a teo-remei variaţiei energiei cinetice și a legii conservării energiei mecanice la rezolvarea problemelor

bull Explicarea mișcării reactive icircn baza legii conservării impulsului

bull Investigarea experimentală a fenome-nelor la studierea cărora se aplică legile de conservare a energiei mecanice a impulsului și momentului cinetic

31 Lucrul mecanic Puterea32 Rezolvarea problemelor33 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională36 Rezolvarea problemelor37 Lucrul forţei elastice Energia potenţială

elastică38 Rezolvarea problemelor39 Lucrul forţei de frecare310 Rezolvarea problemelor311 Legea conservării și transformării energiei

mecanice312 Rezolvarea problemelor313 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impul-

sului mecanic al unui punct material314 Rezolvarea problemelor315 Legea conservării impulsului mecanic

Mișcarea reactivă Ciocniri316 Rezolvarea problemelor317 Momentul cinetic al punctului material Legea

conservării momentului cinetic318 Lecţie de generalizare și sistematizare319 Evaluare sumativă320 Evaluare sumativă

111

11

11

1111

11

11

11

111

IV Capitolul bdquoElemente de staticărdquo 8

bull Identificarea condiţiilor icircn care corpul efectuează o translaţie sau o rotaţie

bull Stabilirea condiţiilor icircn care corpul se află icircn echilibru de translaţie sau icircn echilibru de rotaţie

41 Echilibrul de translaţie al rigidului42 Rezolvarea problemelor43 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al

rigidului44 Rezolvarea problemelor

111

1

58 Fizică Astronomie

bull Aplicarea condiţiilor de echilibru icircn situaţii concrete

bull Determinarea poziţiei centrului de greu-tate al corpurilor icircn situaţii concrete

bull Explicarea legăturii dintre energia po-tenţială și starea de echilibru mecanic icircn cicircmp gravitaţional

45 Centrul de greutate al sistemului de puncte materiale

46 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional47 Lecţie de generalizare și sistematizare48 Evaluare sumativă

1

111

V Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Analiza fenomenelor oscilatorii uti-lizicircnd mărimile caracteristice ale mișcării oscilatorii

bull Descrierea cantitativă a oscilaţiilor pendulelor elastice și gravitaţionale

bull Investigarea experimentală a oscilaţii-lor mecanice

bull Analiza din punct de vedere energetic a oscilaţiilor amortizate și a oscilaţiilor forţate

bull Aplicarea mărimilor caracteristice ale mișcării oscilatorii la rezolvarea pro-blemelor

bull Estimarea consecinţelor rezonanţeibull Descrierea mărimilor caracteristice

mișcării ondulatoriibull Aplicarea legilor reflexiei și refracţiei

undelor mecanicebull Analiza calitativă și cantitativă a feno-

menului de interferenţă și calitativă a difracţiei undelor mecanice cu precizarea condiţiilor de producere ale acestor fenomene

bull Explicarea producerii și efectelor unui seism (nivel calitativ)

bull Planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor

51 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul liniar armo-nic

52 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional Legea conservării energiei mecanice icircn mișcarea oscilatorie

53 Rezolvarea problemelor54 Compunerea oscilaţiilor Oscilaţii amortizate

și oscilaţii forţate Rezonanţa55 Rezolvarea problemelor56 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elas-

tic și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

57 Unde mecanice Unde transversale și unde longitudinale Caracteristicile undelor

58 Principiul lui Huygens Reflexia și refracţia undelor

59 Rezolvarea problemelor510 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice511 Rezolvarea problemelor512 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice513 Lecţie de generalizare și sistematizare514 Evaluare sumativă

1

1

11

11

1

1

11

11

11

Lucrări practice 12

1 Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de unghiul de lansare

2 Compararea lucrului forţei de elasticitate cu variaţia energiei cinetice a corpului

3 Determinarea coeficientului de frecare de alu-necare pe baza legii conservării și transformării energiei

4 Studierea oscilaţiilor unui pendul cu arc5 Determinarea acceleraţiei căderii libere a unui

corp cu ajutorul unui disc rotativ

2

2

2

22

59G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

6 Cercetarea dependenţei forţei de elasticitate de deformarea corpului

(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumi-na 1985)

2

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoFIZICA MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICArdquo

46

bull Definirea conceptelor sistem termo-dinamic starea sistemului termodina-mic parametri de stare (T p V)

bull Explicarea fenomenelor legate de struc-tura discretă a substanţei

bull Descrierea modelului de gaz ideal

bull Utilizarea mărimilor legate de structu-ra discretă a substanţei a formulei fun-damentale a teoriei cinetico-moleculare a gazului ideal a ecuaţiei de stare a gazului ideal la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformărilor simple icircn gaze

bull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului ideal

bull Explicarea principiului icircnticirci al termo-dinamicii ca lege de conservare

bull Utilizarea ecuaţiei calorice de stare a gazului ideal a ecuaţiei calorimetrice a principiului I al termodinamicii pentru transformările izotermă izocoră izo-bară adiabatică la rezolvarea proble-melor

a) FIZICA MOLECULARĂ11 Principiile fundamentale ale teoriei cinetico-

moleculare Structura discretă a substanţei12 Rezolvarea problemelor13 Forţe de interacţiune a moleculelor Modele

cinetico-moleculare ale stărilor de agregare Modelul gazului ideal

14 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal15 Rezolvarea problemelor16 Temperatura Ecuaţia de stare a gazului ideal17 Rezolvarea problemelor18 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)19 Rezolvarea problemelor110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo113 Structura și proprietăţile generale ale solidelor

și lichidelor114 Deformarea corpurilor solide Legea lui Hooke115 Rezolvarea problemelor116 Fenomene superficiale Fenomene capilare117 Rezolvarea problemelor118 Lucrare de laborator bdquoStudiul unui fenomen

superficialrdquo119 Dilatarea solidelor și a lichidelor120 Rezolvarea problemelor121 Vaporizarea și condensarea Umiditatea

aerului

261

11

11111

1111

1

11111

111

60 Fizică Astronomie

bull Descrierea principiului de funcţionare a motoarelor termice și mașinilor frigo-rifice

bull Identificarea și analiza problemelor ecologice cauzate de utilizarea mașinilor termice

122 Rezolvarea problemelor123 Topirea și solidificarea Sublimarea și desubli-

marea124 Lecţie de generalizare și sistematizare125 Evaluare sumativă (fizica moleculară)126 Evaluare sumativă (fizica moleculară)

11

111

bull Descrierea substanţelor cristaline și amorfe a fenomenelor superficiale a transformărilor de fază

bull Utilizarea mărimilor coeficientul de tensiune superficială tensiunea meca-nică modulul lui Young coeficientul de dilatare termică la rezolvarea pro-blemelor

bull Măsurarea umidităţii aerului

bull Utilizarea icircn viaţa cotidiană a fenome-nelor capilare

bull Argumentarea cinetico-moleculară a deformării mecanice și a dilatării ter-mice a solidelor

bull Investigarea experimentală a unui fe-nomen superficial

bull Estimarea dilatării termice icircn situaţii concrete

b) BAZELE TERMODINAMICII11 Noţiuni termodinamice de bază Sistem ter-

modinamic Parametri de stare12 Energia internă13 Rezolvarea problemelor14 Lucrul icircn procesele termodinamice15 Rezolvarea problemelor16 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici17 Rezolvarea problemelor18 Rezolvarea problemelor19 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Transformarea adiabatică Principiul al doilea

al termodinamicii113 Rezolvarea problemelor114 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice Randament115 Rezolvarea problemelor116 Mașini frigorifice Poluarea mediului117 Rezolvarea problemelor118 Lecţie de generalizare și sistematizare119 Evaluare sumativă (termodinamica)120 Rezervă

201

11111111

111

11

111111

ELECTRODINAMICA 44

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Explicarea comportării conductorilor și dielectricilor icircn cicircmp electric

bull Aplicarea mărimilor caracteristice cicircmpului electric a legii lui Coulomb și a principiului superpoziţiei cicircmpurilor icircn situaţii concrete

bull Argumentarea caracterului conservativ al cicircmpului electrostatic

21 Sarcinile electrice Legea conservării sarcinii electrice Legea lui Coulomb Permitivitatea mediului

22 Rezolvarea problemelor23 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu24 Rezolvarea problemelor25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme Energia potenţială icircn cicircmpul electrostatic omogen

1

11

111

61G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Aplicarea formulelor capacităţii con-densatorului plan capacităţilor echiva-lente ale grupărilor condensatoarelor la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a condensa-toarelor

bull Relatarea despre unele aplicaţii ale conductorilor dielectricilor și conden-satoarelor icircn viaţa cotidiană

27 Rezolvarea problemelor28 Potenţialul electric Diferenţa de potenţial

Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Gruparea condensatoarelor Energia cicircmpului

electric214 Rezolvarea problemelor215 Mișcarea particulelor icircncărcate icircn cicircmp elec-

tric216 Rezolvarea problemelor217 Lecţie de generalizare și sistematizare218 Evaluare sumativă

11

111

11

11

111

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

26

bull Aplicarea legilor lui Ohm pentru o porţiune de circuit și pentru circuitul icircntreg (simplu) a legii lui Joule a for-mulelor lucrului a puterii curentului electric și randamentului la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a unei surse de curent electric

bull Enunţarea aplicaţiilor efectelor curen-tului electric și descrierea principiilor de funcţionare a aparatelor electrocas-nice

bull Analiza dependenţei rezistivităţii de temperatură a diferitor substanţe și a fenomenului supraconductibilitate

bull Explicarea conducţiei electrice semi-conductoare (calitativ)

bull Descrierea principiului de funcţionare a diodei semiconductoare și a tranzis-torului

bull Explicarea conducţiei electrice icircn me-tale semiconductoare electroliţi gaze și icircn tuburi cu raze catodice

bull Identificarea aplicaţiilor curentului electric icircn diferite medii icircn viaţa coti-diană

31 Curent electric și circuite de curent continuu Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Tensiunea electromotoare

32 Rezolvarea problemelor33 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit

fără generator de curent Gruparea conductoa-relor

34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul și puterea curentului electric36 Rezolvarea problemelor37 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg38 Rezolvarea problemelor39-310 Lucrări de laborator bdquoDeterminarea rezistenţei interioare și a TEM

a unei surse de curentrdquo bdquoDeterminarea rezistivităţii unui conductorrdquo311 Curentul electric icircn metale Supraconductibi-

litatea312 Rezolvarea problemelor313 Curentul electric icircn semiconductoare Aplica-

ţii ale semiconductoarelor314 Curentul electric icircn electroliţi Legile electroli-

zei Aplicaţii practice ale electrolizei315 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii316 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii317 Lecţie de generalizare și sistematizare318 Evaluare sumativă

1

11

11111

1

11

11

1

11

11

62 Fizică Astronomie

Lucrări practice 10

1 Verificarea ecuaţiei de stare a gazului ideal2 Determinarea umidităţii relative a aerului3 Determinarea căldurii latente de topire a gheţii4 Determinarea capacităţii electrice a unui con-

densator5 Mărirea limitei de măsurare a voltmetrului(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina 1985)

2222

2

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

a

Obs

erva

ţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 16

bull Investigarea experimentală a acţiunii cicircmpului magnetic asupra curentului electric

bull Descrierea mișcării purtătorilor de sarcină electrică icircn cicircmp magnetic (și electric)

bull Explicarea calitativă a principiului de funcţionare a acceleratoarelor de parti-cule elementare

bull Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică și autoinducţie

bull Aplicarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz a mărimilor inductanţă energia cicircmpului magnetic icircn situaţii concrete

bull Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice proprietăţilor magnetice ale substanţe-lor și inducţiei electromagnetice

bull Explicarea principiului de funcţionare a aparatelor de măsurat electrice

11 Interacţiunea magnetică Cicircmpul magnetic al curentului electric Inducţia magnetică

12 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conduc-toarelor parcurse de curent electric Forţa electromagnetică

13 Rezolvarea problemelor14 Lucrare de laborator bdquoStudiul acţiunii cicircmpu-

lui magnetic asupra curentuluirdquo15 Mișcarea purtătorilor de sarcină electrică icircn

cicircmp magnetic omogen Forţa Lorentz16 Rezolvarea problemelor17 Permeabilitatea magnetică a mediului Para-

magnetici și diamagnetici Aplicaţii18 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electro-magnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)

19 Rezolvarea problemelor110 Aplicaţii practice ale inducţiei electromagnetice111 Fenomenul de autoinducţie Inductanţa cir-

cuitului electric112 Energia cicircmpului magnetic113 Rezolvarea problemelor114 Lecţie de generalizare și sistematizare115 Evaluare sumativă116 Evaluare sumativă

1

1

11

1

11

1

111

11111

63G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 16

bull Descrierea modalităţilor de generare a t e m alternative

bull Rezolvarea problemelor cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitatea curentului și tensiunea instantanee frecvenţa perioada pulsaţia faza defazajul va-loarea efectivă a tensiunii și intensităţii curentului rezistenţa activă reactanţa inductivă reactanţa capacitivă impe-danţa puterea activă puterea reactivă factorul de putere

bull Investigarea experimentală a rezonan-ţei tensiunilor

bull Explicarea principiului de funcţionare a transformatorului

bull Analiza problemelor transportului energiei electrice la distanţe mari

21 Curentul electric alternativ Mărimi caracte-ristice

22 Rezolvarea problemelor23 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu rezistor24 Rezolvarea problemelor25 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu bobină și condensator (RLC) legate icircn serie

26 Rezolvarea problemelor27 Rezolvarea problemelor28 Puterea curentului electric alternativ29 Rezolvarea problemelor210 Producerea energiei electrice Generatorul de

curent electric alternativ211 Transformatorul Transportul energiei electri-

ce la distanţe mari212 Rezolvarea problemelor213 Rezolvarea problemelor214 Lecţie de generalizare și sistematizare215-216 Evaluare sumativă

1

11

11

11111

1

1112

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 20

bull Descrierea din punct de vedere ener-getic a oscilaţiilor libere icircn circuitul oscilant

bull Stabilirea analogiei dintre oscilaţiile electromagnetice și oscilaţiile mecanice

bull Descrierea calitativă a producerii cicircm-pului electromagnetic și propagării undei electromagnetice

bull Utilizarea relaţiilor dintre mărimile caracteristice undei electromagnetice la rezolvarea unor probleme simple

bull Identificarea unor domenii de aplicaţii știinţifice și tehnice ale undelor elec-tromagnetice

bull Explicarea calitativă a principiilor de funcţionare a unor aparate și dispoziti-ve de uz cotidian (radioul televizorul cuptorul cu microunde etc)

bull Estimarea acţiunii biologice a undelor electromagnetice și aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului și a pro-priei persoane

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Rezolvarea problemelor33 Analogia dintre oscilaţiile electromagnetice și

oscilaţiile mecanice34 Rezolvarea problemelor35 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-

tică Producerea propagarea și recepţionarea undelor electromagnetice

36 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii Proprietăţile undelor electromag-netice

37 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia Telecomunicaţia Noţiuni despre televiziune

38 Acţiunea biologică a undelor electromagneti-ce Măsuri de protecţie

39 Prezentare de comunicări310 Unde electromagnetice optice Interferenţa

luminii Dispozitivul Yung Inelele lui New-ton Interferometru

311 Rezolvarea problemelor312 Difracţia luminii Reţeaua de difracţie313 Rezolvarea problemelor

1

11

11

1

1

1

11

111

64 Fizică Astronomie

bull Utilizarea conceptelor ce caracterizea-ză interferenţa difracţia și polarizarea luminii

bull Investigarea experimentală a luminii cu ajutorul reţelelor de difracţie

bull Descrierea fenomenelor de interferenţă difracţie și polarizare a luminii icircnticirclnite icircn natură și tehnică

314 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo315 Icircmprăștierea luminii Polarizarea luminii316 Noţiuni din fotometrie317 Rezolvarea problemelor318 Lecţie de generalizare și sistematizare319-320 Evaluare sumativă

1

11112

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de teorie a relativităţii restricircnserdquo 6

bull Enunţarea postulatelor lui Einsteinbull Identificarea caracterului absolut al

timpului și spaţiului la formularea legi-lor mecanicii newtoniene

bull Interpretarea formulelor pentru inter-valele de timp și lungime și explicarea relativităţii acestor mărimi

bull Descrierea unor mișcări cu utilizarea elementelor de cinematică și dinamică relativistă

bull Aplicarea dependenţei masei de viteză și a legăturii dintre masă și energie la rezolvarea problemelor

41 Postulatele lui Einstein și argumentarea lor experimentală

42 Rezolvarea problemelor43 Elemente de cinematică și dinamică relati-

vistăndash Compunerea vitezelorndash Principiul fundamental al dinamiciindash Relaţia dintre masă și energie

44 Rezolvarea problemelor45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1

11

111

V Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 10

bull Explicarea efectului fotoelectric extern a esenţei ipotezei lui Planck despre cuanta de energie a esenţei ipotezei lui de Broglie

bull Aplicarea formulelor energiei masei și impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric a ecuaţiei lui Einstein pen-tru fotoefect la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare a efectului fotoelectric

bull Modelarea difracţiei electronilor pe cristale (calitativ) descrierea principiu-lui funcţionării microscopului electro-nic (aspecte generale)

51 Efectul fotoelectric extern52 Cuantă de energie Fotonul53 Rezolvarea problemelor54 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Presiunea luminii55 Rezolvarea problemelor56 Proprietăţile ondulatorii ale materiei Ipoteza

lui de Broglie Difracţia electronilor Micros-copul

57 Dualismul undă-corpuscul Fenomenul tune-lării și unele manifestări icircn natură

58 Rezolvarea problemelor59 Lecţie de generalizare și sistematizare510 Evaluare sumativă

1111

11

1

111

65G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

VI Capitolul bdquoElemente de fizică a atomuluirdquo 6

bull Analiza fenomenelor icircn care se mani-festă structura compusă a atomului și argumentarea viabilităţii modelului planetar al atomului

bull Interpretarea icircn cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului

bull Investigarea experimentală a unor spectre de emisieabsorbţie (spectre continuie de bandă de linii)

bull Descrierea fenomenului de tranziţie cuantică a efectului LASER și iden-tificarea unor domenii de utilizare a laserului

bull Protecţia personală și colectivă icircn di-verse activităţi cu utilizarea laserului

61 Fenomene și experimente icircn care se manifestă structura compusă a atomului Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului

62 Postulatele lui Bohr Modelul cuantic al ato-mului de hidrogen

63 Rezolvarea problemelor64 Tipuri de spectre65 Emisia spontană și indusă Efectul LASER și

aplicaţii icircn diverse domenii66 Evaluare sumativă

1

1

111

1

VII Capitolul bdquoElemente de fizică a nucleului atomic Particule elementarerdquo 12

bull Caracterizarea diferitor nuclee atomi-ce utilizicircnd proprietăţile generale ale acestora structură dimensiuni masă sarcină electrică

bull Calcularea energiei de legătură și deter-minarea stabilităţii unor nuclee atomice

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legii dezintegrării radioactive la rezolvarea problemelor

bull Descrierea principiului de funcţionare a reactorului nuclear și estimarea posi-bilelor efecte ale accidentelor nucleare

bull Identificarea efectelor biologice ale radiaţiilor ionizante a unor dispozitive utilizate pentru detecţia și măsurarea radiaţiilor și cunoașterea regulilor de protecţie

bull Caracterizarea unor particule elemen-tare (electronul etc) utilizicircnd proprie-tăţile acestora (masa de repaus timpul mediu de viaţă sarcina electrică etc)

71 Modelul modern al nucleului atomic Fenome-ne și interacţiuni nucleare Energia de legătu-ră

72 Rezolvarea problemelor73 Radioactivitatea Dezintegrarea radioactivă

Legea dezintegrării radioactive74 Rezolvarea problemelor75 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare Fisiunea și fuziunea nucleelor Reac-torul nuclear

76 Rezolvarea problemelor77 Detectori de radiaţii ionizante Protecţia con-

tra radiaţiilor efectele biologice ale radiaţiilor ionizante

78 Elemente de fizică a particulelor elementare Acceleratoare de particule elementare

79 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

710 Lucrare de laborator bdquoStudiul urmelor particu-lelor elementare icircncărcaterdquo

711 Lecţie de generalizare și sistematizare712 Evaluare sumativă

1

11

11

11

1

1

1

11

66 Fizică Astronomie

VIII Capitolul bdquoElemente de astronomierdquo 20

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cerbull Determinarea cauzelor și caracterului

mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii a eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediubull Clasificarea corpurilor sistemului solarbull Descrierea proprietăţilor fizice ale

Pămicircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea concepţiilor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Aplicarea legilor lui Kepler la descrie-rea mișcării corpurilor din sistemul solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și a etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor galaxiei noa-

stre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

81 Astronomia icircn contextul altor știinţe Obiecti-vele de studiu ale astronomiei Particularităţi-le observărilor astronomice

82 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

83 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

84 Activitate practică85-86 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

87 Timpul și măsurarea lui Calendare88 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Cicircmpul magnetic al Pămicircntului89 Planetele gigante Planetele din grupul terestru810 Corpurile mici asteroizii cometele Meteori și

meteoriţi811 Elemente de mecanică cerească Sistemul he-

liocentric Legile lui Kepler Mareele812 Rezolvarea problemelor813-814 Soarele Caracteristici generale Structu-

ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

815 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

816 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

817-818 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

819 Lecţie de generalizare și sistematizare820 Evaluare sumativă

1

1

1

12

11

11

1

12

1

1

2

11

IX Capitolul bdquoTabloul știinţific al lumii și con-tribuţia fizicii la dezvoltarea societăţiirdquo Recapitulare 20

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii și astronomiei

91 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

92 Concepţii contemporane despre structura și evoluţia Universului

1

1

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea concepţiilor contemporane despre tabloul materialist al Universu-lui

bull Argumentarea poziţiilor proprii despre tabloul știinţific al lumii

bull Reprezentarea tabloului știinţific al lumii icircn formă de schemă sau tabel

93 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

94 Contribuţia fizicii la dezvoltarea tehnologiilor (TIC)

95 Recapitulare bdquoCinematicardquo96 Recapitulare Dinamicardquo97 Recapitulare bdquoStaticardquo98 Recapitulare bdquoImpulsul Lucrul mecanic

Energia mecanicărdquo99 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo910 Recapitulare bdquoTCMrdquo911 Recapitulare bdquoTermodinamicardquo912 Recapitulare bdquoElectrostaticardquo913 Recapitulare bdquoCurentul electric staţionarrdquo914 Recapitulare bdquoCicircmpul magnetic Inducţia

electromagneticărdquo915 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde electromag-

neticerdquo916 Recapitulare bdquoElemente de teorie a relativită-

ţii restricircnse Elemente de fizică cuanticărdquo917 Rezolvarea testelor918 Rezolvarea testelor919 Rezolvarea testelor920 Rezolvarea testelor

1

1

1111

111111

1

1

1111

Lucrări practice 10

1 Determinarea acceleraţiei căderii libere2 Studierea construcţiei și funcţionării transfor-

matorului3 Mărirea limitei de măsurare a ampermetrului4 Determinarea inductanţei bobinei5 Determinarea inductanţei unei bobine icircntr-un

circuit de curent alternativ (Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina

1985)

22

222

Rezervă 2

68 Fizică Astronomie

B Profilul umanistClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAIV Capitolul bdquoCinematicardquo 16

bull Utilizarea conceptelor specifice ci-nematicii punct material sistem de referinţă traiectorie distanţă parcursă deplasare viteză și acceleraţie icircn stu-diul mișcărilor corpurilor

bull Descrierea relativităţii mișcării meca-nice

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate

bull Aplicarea legilor mișcărilor mecanice studiate la rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp

12 Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă13 Operaţii cu vectori14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza Rezolvarea proble-melor

15 Relativitatea mișcării16 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Acceleraţia17 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experimentală a uneia din formu-

lele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

18 Rezolvarea problemelor19 Mișcarea corpurilor pe verticală110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară unifor-

mă Viteza unghiulară Acceleraţia centripetă112 Rezolvarea problemelor113 Lecţie de generalizare și sistematizare114 Evaluare sumativă115 Rezervă

1

111

11

1

1111

11

1-22-1

II Dinamica 18

bull Utilizarea principiilor mecanicii new-toniene a legii lui Hooke a legilor frecării la rezolvarea problemelor

11 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

12 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

13 Rezolvarea problemelor14 Principiul acţiunii și reacţiunii15 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică16 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor17 Rezolvarea problemelor

1

1

1111

1

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea calitativă a diverselor tipuri de forţe (de frecare elastică de greuta-te) identificate icircn natură și tehnică

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

18 Forţa elastică Legea lui Hooke19 Rezolvarea problemelor110 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui

Hooke și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

111 Forţa de frecare112 Rezolvarea problemelor113 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării

și determinarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo

114 Rezolvarea problemelor115 Lecţie de generalizare și sistematizare116 Evaluare sumativă117 Rezervă

111

111

11

1-22-1

II Lucrul și energia mecanică Impulsul mecanic Echilibrul mecanic

18

bull Explicarea conceptelor energia cineti-că energia potenţială lucrul forţelor de greutate elastice și de frecare impulsul mecanic și legea conservării energiei

bull Descrierea unor fenomene fizice utili-zicircnd conceptele lucrul mecanic pute-rea energia mecanică impuls mecanic

bull Utilizarea legilor conservării energiei și conservării impulsului la rezolvarea problemelor

bull Stabilirea condiţiilor de echilibru me-canic icircn diferite situaţii

31 Lucrul mecanic Puterea32 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice33 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională34 Lucrul forţei elastice Energia potenţială elas-

tică35 Lucrul forţei de frecare36 Legea conservării și transformării energiei

mecanice37 Rezolvarea problemelor38 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impulsu-

lui mecanic al unui punct material39 Rezolvarea problemelor310 Legea conservării impulsului mecanic311 Rezolvarea problemelor312 Echilibrul mecanic Echilibrul de translaţie al

rigidului313 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al rigi-

dului314 Rezolvarea problemelor315 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional316 Lecţie de generalizare și sistematizare317 Evaluare sumativă318 Rezervă

11

1

1

11

11

1111

1

111

1-21-0

70 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Recunoașterea unor fenomene oscilato-rii icircn natură și tehnică

bull Descrierea calitativă icircn baza princi-piului bdquocauză-efectrdquo a unor fenomene oscilatorii identificate icircn natură și teh-nică

bull Utilizarea mărimilor caracteristice mișcării oscilatorii la rezolvarea unor probleme

bull Investigarea experimentală a unor pro-cese oscilatorii utilizicircnd mărimi fizice caracteristice mișcării oscilatorii

bull Identificarea condiţiilor icircn care se pro-duc și se propagă undele mecanice

bull Soluţionarea unor probleme de protec-ţie fonică din viaţa cotidiană

41 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul armonic42 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional43 Energia oscilatorului armonic Legea conser-

vării energiei mecanice icircn mișcarea oscilato-rie

44 Rezolvarea problemelor45 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elasticrdquo46 Unde mecanice Unde transversale și unde

longitudinale Caracteristicile undelor47 Reflexia și refracţia undelor48 Rezolvarea problemelor49 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice410 Rezolvarea problemelor411 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice412 Lecţie de generalizare și sistematizare413 Evaluare sumativă414 Rezervă

111

111

111

11

11-21-0

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe ConținuturiN

r or

eD

ata

Obs

erva

ţiiIII TERMODINAMICA ȘI FIZICA

MOLECULARĂ30

bull Descrierea fenomenelor termice icircn baza mărimilor fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

bull Utilizarea noţiunii de bdquogaz idealrdquo a parametrilor de stare și a scărilor de temperatură icircn diferite contexte

bull Aplicarea mărimilor fizice referitoare la structura discretă a substanţei for-mulei fundamentale a TCM ecuaţiei de stare a gazului ideal ecuaţiilor transformărilor simple la rezolvarea problemelor

31 Structura discretă a substanţei Mărimi fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

32 Rezolvarea problemelor33 Sistemul termodinamic Starea sistemului

termodinamic Parametri de stare Modelul gazului ideal

34 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal35 Rezolvarea problemelor36 Temperatura Scări de temperatură37 Ecuaţia de stare a gazului ideal38 Rezolvarea problemelor39 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)

1

11

111113

71G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Reprezentarea grafică a transformări-lor simple ale gazului ideal icircn sistemele de coordonate pV VT și pT

bull Investigarea experimentală a transfor-mărilor simple ale gazelor ideale

bull Enunţarea principiului icircnticirci al termodi-namicii

bull Aplicarea conceptelor sistem termo-dinamic lucrul mecanic cantitatea de căldură energia internă principiul I al termodinamicii la rezolvarea proble-melor

bull Descrierea calitativă a principiului de funcţionare al motoarelor termice

bull Identificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de utilizarea mașinilor termice

310 Rezolvarea problemelor311 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo312 Energia internă313 Rezolvarea problemelor314 Lucrul icircn procesele termodinamice315 Rezolvarea problemelor316 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici

Rezolvarea problemelor317 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese318 Rezolvarea problemelor319 Rezolvarea problemelor320 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice321 Rezolvarea problemelor322 Poluarea mediului323 Lecţie de generalizare și sistematizare324 Evaluare sumativă325 Rezervă

21

11111

1

111

11221

ELECTRODINAMICA 36

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Formularea legii lui Coulombbull Definirea mărimilor caracteristice

ale cicircmpului electrostatic intensitatea cicircmpului electric tensiunea electrică permitivitatea mediului

bull Aplicarea conceptelor caracteristice ale cicircmpului electrostatic a expresiilor particulare ale acestor mărimi a legii lui Coulomb a principiului superpozi-ţiei cicircmpurilor a capacităţii electrice a formulei capacităţii condensatorului plan la rezolvarea problemelor

21 Recapitulare (Sarcinile electrice Legea con-servării sarcinii electrice Legea lui Coulomb)

22 Permitivitatea mediului23 Rezolvarea problemelor24 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme27 Rezolvarea problemelor28 Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Energia cicircmpului electrostatic214 Rezolvarea problemelor215 Lecţie de generalizare și sistematizare216-217 Evaluare sumativă118 Rezervă

1

111

11

11111

111121

72 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

18

bull Aplicarea legilor curentului electric icircn diferite contexte

bull Descrierea calitativă a conducţiei elec-trice icircn metale icircn semiconductoare icircn electroliţi icircn gaze icircn vid și a aplicaţii-lor acestora icircn viaţa cotidiană

bull Explicarea principiului de funcţionare a unor dispozitive cu semiconductoare

31 Recapitulare Curentul electric staţionar In-tensitatea curentului electric Tensiunea elec-trică Tensiunea electromotoare

32 Recapitulare Legea lui Ohm pentru o porţiu-ne de circuit fără generator de curent Rezol-varea problemelor

33 Gruparea conductoarelor Rezolvarea proble-melor

34 Lucrul și puterea curentului electric35 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg36 Rezolvarea problemelor37 Medii conductoare de curent electric Curen-

tul electric icircn metale38 Curentul electric icircn semiconductoare Joncţiu-

nea p-n39 Aplicaţii ale semiconductoarelor310 Curentul electric icircn electroliţi Aplicaţii prac-

tice ale electrolizei311 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii312 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii313-314 Lecţii de generalizare și sistematizare315-16 Evaluare sumativă317-18 Rezervă

1

1

1

1111

1

11

11

222

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 10

bull Aplicarea noţiunilor inducţia mag-netică forţa electromagnetică forţa Lorentz

1 Cicircmpul magnetic al curentului electric Induc-ţia magnetică

2 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conductoa-relor parcurse de curent electric Forţa electro-magnetică

3 Rezolvarea problemelor4 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra purtătorilor

de sarcină electrică icircn mișcare Forţa Lorentz

1

1

11

73G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Explicarea fenomenului inducţiei elec-tromagnetice

bull Utilizarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz la rezolvarea problemelor

5 Rezolvarea problemelor6 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electromagnetică Legea inducţiei electromagnetice Regula lui Lenz)

7 Rezolvarea problemelor8 Lecţie de generalizare și sistematizare9 Evaluare sumativă10 Rezervă

11

1111

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 6

bull Explicarea principiului de generare a t e m alternative și a principiului de funcţionare a transformatorului

bull Utilizarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitate ten-siune și a formulei coeficientului de transformare la rezolvarea problemelor

bull Analiza problemelor producerii și transportului energiei electrice la distanţe mari și a impactului asupra organismelor vii

21 Curentul electric alternativ Generarea tem alternative

22 Valorile efective ale intensităţii curentului și tensiunii alternative

23 Producerea energiei electrice Generatorul de curent electric alternativ

24 Transformatorul Transportul energiei electri-ce la distanţe mari

25 Lecţie de generalizare și sistematizare Proble-mele energetice icircn R Moldova

26 Evaluare sumativă

1

1

1

1

1

1

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 10

bull Explicarea procesului de oscilaţie icircn circuitul oscilant a procesului de pro-pagare a undelor electromagnetice și a principiului de funcţionare a transfor-matorului

bull Analiza problemelor impactului unde-lor electromagnetice asupra organisme-lor vii

bull Descrierea concepţiilor știinţifice des-pre natura luminii a proceselor de propagare a luminii interferenţei și difracţiei luminii

bull Enumerarea tipurilor de radiaţii

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-tică Propagarea undelor electromagnetice

33 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii

34 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia35 Unde optice Evoluţia concepţiilor despre

natura luminii Natura electromagnetică a luminiii

36 Interferenţa luminii Difracţia luminii Reţeaua de difracţie

37 Rezolvarea problemelor38 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo39 Lecţie de generalizare și sistematizare310 Evaluare sumativă

1

1

1

11

1

11

11

74 Fizică Astronomie

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 6

bull Descrierea efectului fotoelectric externbull Aplicarea formulelor energiei masei și

impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric la rezolvarea problemelor

bull Explicarea principiului de funcţionare a celulei fotoelectrice

41 Efectul fotoelectric extern42 Cuantă de energie Fotonul43 Rezolvarea problemelor44 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Celule fotoelectrice45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1111

11

V Capitolul bdquoElemente de fizică a atomului și a nucleului atomicrdquo

8

bull Descrierea experienţei lui Rutherford și argumentarea modelului planetar al atomului

bull Clasificarea spectrelorbull Enunţarea postulatelor lui Bohr și a

caracteristicilor generale ale nucleului atomic

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legilor de conservare la rezol-varea problemelor

bull Descrierea efectelor biologice ale radia-ţiilor ionizante

51 Modele de atomi Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului Tipuri de spec-tre

52 Postulatele lui Bohr53 Modelul nucleului atomic Constituienţii nu-

cleului atomic Izotopi54 Radioactivitatea55 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare56 Fisiunea și fuziunea nucleelor Reactorul nu-

clear57 Lecţie de generalizare și sistematizare58 Evaluare sumativă

1

11

11

1

11

VI Elemente de astronomie 18

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cer

bull Determinarea cauzelor și caracterului mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediu

bull Clasificarea corpurilor sistemului solar

61 Astronomia icircn contextul fizicii Obiectivele destudiu ale astronomiei Particularităţile obser-vărilor astronomice

62 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

63 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

64 Activitate practică65-66 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

67 Timpul și măsurarea lui68 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Maree Cicircmpul magnetic al Pămicircntului

69 Planetele gigante Planetele din grupul terestru

1

1

1

12

11

1

75G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea proprietăţilor fizice ale Pă-micircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea conceptelor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor Galaxiei noas-

tre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

610 Corpurile mici Asteroizii cometele Meteori și meteoriţi

611-612 Soarele Caracteristici generale Structu-ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

613 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

614 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

615 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

617 Lecţie de generalizare și sistematizare619 Evaluare sumativă

1

2

1

1

1

12

VII Tabloul știinţific al lumii Recapitulare 10

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii ca știinţă

bull Argumentarea rolului fizicii icircn progre-sul tehnico-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

71 Tabloul contemporan știinţific al lumii72 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-

co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii73-74 Recapitulare bdquoMecanicărdquo75 Recapitulare bdquoTermodinamică și fizică mole-

cularărdquo76-77 Recapitulare bdquoElectrodinamicărdquo78 Recapitulare bdquoOpticărdquo bdquoOscilaţii și unde elec-

tromagneticerdquo bdquoElemente de fizică cuanticărdquo79 Rezolvarea testelor710 Rezolvarea testelor

11

21

21

11

NotăModelele planificării tematice de lungă durată expuse mai sus sicircnt o viziune a

autorilor acestui ghid și au un rol orientativProfesorii au libertatea de a stabili ordinea studierii compartimentelor de a re-

partiza orele alocate prin planul de icircnvăţămicircnt după viziunea proprie respecticircnd condiţia parcurgerii integrale a conţinutului și realizarea competenţelor stabilite icircn curriculum

32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare

Deoarece formarea competenţelor necesită un inteval de timp mai lung decicirct 1-2 ore academice apare necesitatea proiectării unor unităţi de icircnvăţare cu o du-rată mai mare (6-10 ore)

76 Fizică Astronomie

Unitatea de icircnvăţarebull este coerentă icircn raport cu competenţelebull are caracter unitar tematicbull are desfășurare continuă pe o perioadă de timpbull operează prin intermediul unor modele de icircnvăţarepredarebull subordonează lecţia ca element operaţionalbull este finalizată prin evaluare sumativă

Unitatea de icircnvăţare mai poate fi definită ca timpul de icircnvăţare dintre două evaluări sumative care nu se finisează neapărat cu notarea Astfel se produc unele schimbări icircn sistemul de proiectare a procesului de icircnvăţămicircnt

Proiectarea de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată se va face icircn fiecare clasă icircn baza corelă-

rii competenţei specifice a subcompetenţei a unităţii de conţinut și a activităţii de icircnvăţare și evaluare Profesorul dispune de libertate deplină icircn corelarea unităţilor de conţinut ordinea abordării temelor și a regimului orar (numărul de ore alocat fiecărei unităţi de icircnvăţare)

Profesorul are libertatea să grupeze icircn diverse moduri elementele de conţinut icircn unităţi de icircnvăţare cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor fizice

Pasul 1 Lectura personalizată a curriculumului de fizică pentru liceuSe stabilește

bull Ordinea de parcurgere a temelorconţinuturilorbull Alocările de timpbull Activităţile de icircnvăţare și de evaluare

Pasul 2 Identificarea unităţilor de icircnvăţare

Pasul 3 Elaborarea proiectului de lungă duratăbull Se icircntocmește la icircnceputul semestruluianului școlarbull Oferă un cadru care să permită adecvarea demersului didactic la situa-

ţia din clasăStructura alternativă a proiectului de lungă durată este reprezentată icircn tabelul

nr 1

Tabelul nr 1 Structura alternativă a proiectului de lungă durată

Unitatea de icircnvăţare

Competenţe specifice Subcompetenţe Conţinuturi Nr de ore

alocate Săptămicircna Observaţii

77G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

La elaborarea proiectului de lungă durată vom parcurge următoarele etapebull Identificăm teme majore ale curriculumuluibull Identificăm conţinuturi din curriculum care pot fi asociate unei anu-

mite temebull Particularizăm competenţele specificesubcompetenţele la conţinutu-

rile asociate temeibull Detaliem conţinuturile după criteriul relevanţei icircn raport cu subcom-

petenţele vizatebull Verificăm icircn ce măsură ansamblul competenţe-conţinuturi permite o

evaluare pertinentă Eventual renunţăm la unele conţinuturi pe care le vom avea icircn vedere pentru altăalte unităţi de icircnvăţare

Proiectarea curentăProiectarea curentă se reduce la proiectarea unei unităţi de icircnvăţare Aceasta este

echivalentă proiectării a 6-10 lecţii consecutive Profesorul va depune un efort de an-ticipare a activităţilor care conduc la formarea subcompetenţelor curriculare Spre deosebire de proiectul lecţiei care era orientat la realizarea unui obiectiv de referinţă icircntr-o oră maximum două acum profesorul trebuie să dezvolte uneori două-trei subcompetenţe la fiecare oră Evident că formarea icircn ansamblu a acestor subcompe-tenţe nu se poate produce pe parcursul unei ore academice De aceea și apare necesi-tatea anticipării unei secvenţe mai consistente a procesului de icircnvăţămicircnt

La studiul unei unităţi de icircnvăţare se vor parcurge următoarele etape1 Familiarizarea2 Structurarea3 Aplicarea

1 Familiarizare rarr Evocare ExplorareProfesorul

ndash Stabilește nivelul de cunoaștere de către elevi a unor noţiunindash Oferă pretexte-problemă creează conflicte cognitive recurge la situa-

ţii-problemă

3 Structurare rarr Explicare EsenţializareProfesorul

ndash Ajută elevii să exprime ceea ce au observat să formuleze concluziindash Ajută elevii să identifice metode de lucru sau să dezvolte rezultate teo-

retice

3 Aplicare rarr Exersare ExtindereProfesorul

ndash Propune activităţi pentru aprofundarea subiectuluindash Face conexiuni cu alte discipline

78 Fizică Astronomie

Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare este reprzentată icircn tabelul nr 2

Tabelul nr 2 Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare

Data Detaliere de conţinut

Subcompetenţe vizate

Activtăţi de icircnvăţare

Resurse materia-le procedurale

de timp

Evaluare (obective

instrumente)Observaţii

NotăElementele de structură ale proiectului de lungă durată și ale proiectului uni-

tăţii de icircnvăţare ar putea fi prezentate icircntr-o altă ordine important e cum gicircndește profesorul icircn procesul proiectării anticipicircnd secvenţe mici sau secvenţe mai mari ale procesului de icircnvăţămicircnt

La citirea curriculumului disciplinar se va atrage atenţia mai icircnticirci la concep-ţia disciplinei la specificul icircnvăţămicircntului axat pe competenţe definiţia compe-tenţei Analizicircnd competenţele specifice disciplinei bdquoFizică Astronomierdquo este im-portant să ne convingem că acestea au fost deduse din competenţele transdiscipli-nare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt De exemplu competenţa de comunicare știinţifică a fost dedusă din competenţa de a comunica argumentat icircn limba mater-nălimba de stat icircn situaţii reale ale vieţii iar competenţa de investigaţie știinţifică ndash din competenţa de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile proprii

Următorul pas va fi stabilirea corelaţiei dintre competenţele specifice și sub-competenţe Fiecare subcompetenţă se referă la una din competenţele specifice De exemplu subcompetenţa utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii concrete se referă la com-petenţa de achiziţii pragmatice specifice fizicii astronomiei iar subcompetenţa in-vestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alunecare ndash la competenţa de investigaţie știinţifică icircn domeniul fizicii și astronomiei

La citirea unității de icircnvăţare se va atrage atenţia la activităţile propuse pentru a forma subcompetenţele curriculare avicircnd la dispoziţie unităţile de conţinut res-pective Pentru realizarea acestora avem nevoie de analiza resurselor (materiale procedurale de timp) Un moment important este modul cum se vor evalua rezul-tatele activităţilor Pentru aceasta vom formula obiectivele evaluării vom selecta procedeele și instrumentele necesare

79G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircn curriculumul disciplinar se propun unităţi de conţinut care vor servi la for-marea subcompetenţelor activităţi de icircnvăţare și evaluare strategii didactice și strategii de evaluare

Corelarea competenţelor subcompetenţelor conţinuturilor și tipurilor de acti-vităţi are loc pe două dimensiuni

bull dimensiunea verticalăbull dimensiunea orizontală

Corelicircnd aceste componente pe verticlă profesorul pornește de la curriculu-mul disciplinar analizicircnd prevederile acestuia prezente icircn concepte competenţe conţinuturi strategii didactice și strategii de evaluare Apoi elaborează proiec-tul de lungă durată (Tabelul nr 1) La elaborarea proiectului de lungă durată se precizează unităţile de icircnvăţare competenţele și subcompetenţele vizate durata realizării Icircn baza acestui proiect profesorul proiectează unităţile de icircnvăţare Co-relarea componentelor acestui proiect este prezentată prin următoarea schemă

Analiza prevederilor curriculumului disciplinar

Elaborarea proiectului de lungă durată

Elaborarea proiectului unității de icircnvățare

Fig 4 Corelarea componentelor pe verticală

33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe

Lecţia este unitatea de bază a desfășurării procesului instructiv-educativ Ca formă de organizare a procesului de icircnvăţămicircnt lecţia este constituită dintr-o succesiune de etape sau secvenţe ce se desfășoară icircntr-o unitate de timp icircn care se asigură o coordonare icircntre activitatea de predare și cea de icircnvăţare icircn vederea realizării finalităţilor procesului de icircnvăţămicircnt Procesul educativ este un proces complex icircn care trebuie sa ţinem seama de toţi factorii implicaţi Atunci cicircnd un profesor se afla icircn fata clasei trebuie sa știe ce tip de lecţie se potrivește cel mai bine momentului astfel icircncicirct scopul lecţiei sa fie atins Literatura de specialitate consemnează tipurile de lecţii conform criteriilor

80 Fizică Astronomie

A Sarcina majoră care se realizează la lecţie1 lecţia mixtă sau combinată (atunci cicircnd realizăm mai multe sarcini)2 lecţia de icircnsușire a materiei noi3 lecţia de formare de priceperi și deprinderi4 lecţia de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei studiate

anterior5 lecţia de evaluare a rezultatelor școlare

B Metode care predomină la lecţiea lecţia prelegereb lecţia dezbaterec lecţie joc de rol etc

Cicirct privește seminarul conferinţa excursia lucrarea de laborator lucrarea practică etc acestea sicircnt forme de organizare a activităţii didactice alternative lecţiei care au fost permise după 1958 cicircnd a apărut legea despre bdquolegătura cu viaţardquo

bull Lecţie mixtă

Lecţia mixtă este cea mai frecventă formă de organizare a activităţii didactice icircn icircnvăţămicircntul preuniversitar Ea urmărește atingerea mai multor scopuri sau sarcini didactice distincte transferul de noi cunoștinţe sistematizarea și consoli-darea achiziţiilor și verificarea sau evaluarea performanţei școlare

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a XII-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul magnetic Induc-

ţia electromagnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)Tipul lecţiei mixtăDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică2 Aplicarea legii inducţiei electromagnetice și a regulii lui Lenz icircn situa-

ţii concrete3 Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a inducţiei electromag-

netice

81G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii trebuie să fie capabiliO1 ndash să definească corect și complet fenomenul de inducţie electromagnetică

mărimea fizică flux magneticO2 ndash să indice cicirct mai multe procedee de variaţie a fluxului magnetic verifi-

cicircndu-le experimentalO3 ndash să sesizeze icircn urma analizei rezultatelor experimentale dependenţa

dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului elec-tric indus și dintre viteza de variaţie a fluxului și mărimea intensităţii curentului electric indus TEM de inducţie

O4 ndash să aplice expresia pentru fluxul magnetic regula lui Lenz legea induc-ţiei electromagnetice icircn situaţii concrete

O5 ndash să formuleze legea inducţiei electromagnetice și regula lui Lentz pentru determinarea sensului curentului electric indus

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă fișe de activitate experimentală

culegere de probleme manual alternatoare bobine miliampermetre alimentatoare didactice fire conductoare magneţi bară miez de fier U miez de fier I bobine cadru inele de aluminiu stative cleme

VI Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia demonstraţia activitatea ex-

perimentală problematizarea descoperirea dirijată și independentă experimentul cu caracter de cercetare icircnvăţarea prin descoperire ob-servaţia

bull Forme de activitate cu eleviindash Icircn grup la efectuarea experimentelor la rezolvarea problemelorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Stiinţa Chișinău 20082 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu și al Culegere de probleme clasele 10-

12 ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

82 Fizică Astronomie

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

5 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultatele problemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obiec-tivelor

2 min ndash icircntreabă elevii care sicircnt rezultatele experimentului lui Oersted

ndash trezește interesul elevilor pornind de la ideea dacă ar fi posibil efectul invers și anume să se obţină curent electric cu ajutorul cicircmpului magnetic

ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash răspund la icircntrebare (icircn jurul conductoarelor parcurse de curent electric apare cicircmp magnetic)

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

37 min

10 min

5 min

8 min

O1O2O3

O1

O4O5

a) ndash repartizează elevii icircn grupurindash prezintă aparatele și materialele ne-

cesare pentru experimentndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevi și notează pe tablă concluziile generale

ndash definește fenomenul de inducţie electromagnetică noţiunea de curent indus

ndash repartizează fișa nr 2ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevindash prezintă un scurt istoric al fenome-

nului formulează concluziile lui Fa-raday

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu materialele

prezentate de profesorndash conform indicaţiilor din

fișe realizează experimentulicircncercicircnd să formuleze con-cluziile pentru fiecare etapă aexperimentului

ndash fac o sinteză a celor obser-vate și notează icircn caiete constatările făcute după fieca-re operaţie

ndash desenează și notează conclu-ziile și definiţiile icircn caiete

ndash pun icircntrebări profesorului

83G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Conţi-nutul noii icircn-văţări

5 min O1O4O5

b) ndash explică elevilor că cantitatea de cicircmp magnetic ce străbate un circuit (o suprafaţă) este determinată de mă-rimea fizică numită flux magnetic

ndash propune elevilor să analizeze fig 619 din manual (1 pag 197)

ndash definește fluxul magnetic și unitatea lui de măsură

ndash pune accentul pe faptul că unghiul α reprezintă unghiul dintre normala la suprafaţă și liniile de cicircmp

c) ndash prezintă un scurt istoric al feno-menului formulează concluziile lui Lentz

ndash demonstreză elevilor experimentul pentru constatarea fenomenului și explicarea regulei

ndash discută cu elevii rezultatele observări-lor (fig 621-1 pag 199)

ndash formulează regula lui Lentz

d) ndash propune elevilor următoarea icircntre-bare de care mărimi depinde valoa-rea intensităţii curentului de inducţie deci și valoarea TEM de inducţie

ndash icircn baza constatărilor făcute definește legea inducţiei electromagnetile (le-gea lui Faraday)

ndash scrie pe tablă expresia matematică a legii inducţiei electromagnetice

ndash explică sensul semnului minus din formulă

b) ndash ascultă și eventual pun icircn-trebări

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

c) ndash ascultă urmăresc experi-mentul și eventual pun icircn-trebări

ndash formulează concluzii și icircncear-că să stabilească dependenţa dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului electric indus

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui și regula lui Lentz icircn caiete

d) ndash formulează răspunsul la icircntrebare fac constatări ex-plică fenomenele observate icircn timpul experimentului

ndash ascultă și eventual pun icircntre-bări

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

5 Realiza-rea sens-uluiRezol-vare de probleme

9 min O1O4 O5

ndash propune elevilor fișa 3 cu problemespre rezolvare

ndash ascultă prezentările elevilor corectează pune accentul

ndash rezolva situaţiile-problemă din fișă

ndash un elev din grup prezintă soluţiile obţinute

ndash ascultă și eventual pun icircntrebări

ndash notează indicaţiile profeso-rului icircn caiete

6 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4 O5

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebările 123 și 4 din manual pag 201

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

84 Fizică Astronomie

7 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) para-graful 65 din manual b) să rezolve problemele nr 1511 1528 1532 din culegerea de probleme

ndash notează icircn catalog intervenţiile la oră ale elevilor

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 11 Montaţi circuitul conform desenului prezentat mai jos (fig 1)2 Deplasaţi magnetul pe direcţia axei bobinei icircn ambele sensuri Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului3 Repetaţi indicaţiile din punctul 2 modificicircnd viteza de deplasare a

magnetului și inversaţi polaritatea magnetului4 Puneţi magnetul icircntr-o mișcare oscilatorie (fig 2) Urmăriţi indicaţiile

miliampermetrului5 Formulaţi concluziile respective

Fig 1 Fig 2

Fișa 21 Montaţi circuitul conform desenu-

lui prezentat mai jos (fig 3)2 Icircnchideţi icircntrerupătorul Urmăriţi

indicaţiile miliampermetrului3 Deschideţi icircntrerupătorul Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului4 Formulaţi concluziile respective

85G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Probleme propuse spre rezolvare1 (Gr 1) Icircntr-o bobină conectată la un miliamperme-

tru se introduce o bară magnetizată suspendată de un resort elastic Se trage ușor de magnet icircn jos și apoi se lasă liber Descrieţi comportarea magnetului și a miliampermetrului după eliberarea magnetului

2 (Gr 2 3 4 5) Să se stabilească sensul curentului indus icircntr-o bobină icircn următoarele situaţii Fig 3

ndash Gr 2 ndash magnetul se apropie cu polul nord de bobinăndash Gr 3 ndash magnetul se depărtează cu polul nord de bobinăndash Gr 4 ndash magnetul se apropie cu polul sud de bobinăndash Gr 5 ndash magnetul se depărtează cu polul sud de bobină

3 (Gr 6) Un cadru cu aria de 200 cm2 este situat perpendicular pe liniile unui cicircmp magnetic omogen Inducţia cicircmpului magnetic este egală cu 025 T Să se determine variaţia fluxului magnetic a) la dispariţia cicircm-pului magnetic b) la inversarea sensului liniilor de cicircmp

4 (Gr 7) O spiră conductoatre din aluminiu ce are lungimea egală cu 30 cm și aria secţiunii transversale ndash cu 2 mm2 este situată icircntr-un cicircmp magnetic al cărui flux variază cu viteza de 04 Wbs Determinaţi lu-crul efectuat de curentul indus icircn spiră timp de 1 min

bull Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizareO astfel de lecţie asigură consolidarea cunoștinţelor icircnsușite și aprofundarea

lor pe nivele superioare de icircnţelegere și aplicare prin recapitulare Lecţia de recapi-tulare presupune desfășurarea unei activităţi intelectuale susţinute pe baza căreia elevul valorifică conţinuturile achiziţionate icircntr-o etapă de pregătire (studiul unui capitol al fizicii al unei discipline etc) Gicircndirea elevului poate fi disciplinată icircn baza unui algoritm pe care icircl stabilesc de comun acord profesorul și colectivul de elevi Accentul cade pe icircnţelegere analiză și sinteză Sicircnt icircntărite priceperile de a argumenta și demonstra teorii știinţifice dar și acelea de a formula judecăţi de valoare cu privire la aplicabilitatea unor ipoteze de lucru Deci obiectivul funda-mental urmărit este fixarea și consolidarea cunoștinţelor prin stabilirea de noi co-relaţii icircntre cunoștinţe prin elaborarea unor generalizări mai largi prin relevarea unor structuri logice icircntre diverse cunoștinţe toate acestea stimulicircnd mecanismul transferului cu cele două forme ale sale specific și nespecific

86 Fizică Astronomie

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Recapitularea și sistematizarea cunoștinţelor la capitolul bdquoDina-

micardquoTipul lecţiei Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei stu-

diate anteriorDurata 45 min

II Subcompetenţe1 Aplicarea principiilor dinamicii a legii lui Hooke și a legilor frecării icircn

situaţii concrete2 Conștientizarea faptului că toate corpurile din Univers se atrag icircntre

ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele3 Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifes-

tată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensi-tate a cicircmpului gravitaţional

4 Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să enunţe principiile mecanicii newtonieneO2 ndash să definească principalele tipuri de forţe (scriind relaţiile matematice de

calcul al modulelor acestora precizicircnd semnificaţia mărimilor care in-tervin)

O3 ndash să reprezinte grafic forţele care acţionează icircntr-o situaţie concretăO4 ndash să rezolve probleme aplicicircnd principiile mecanicii

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă culegere de probleme manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia algoritmizarea problematiza-

reabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn grup la rezolvarea problemelor din fișa 1ndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

87G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Metode de evaluarendash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 10-a

ed Știinţa Chișinău 20072 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Culegere de probleme clasele 10-12

ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organiz-atoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor ndash prezintă caietele și rezultatele

problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obi-ectivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-suluiRecapi-tularea-sistema-tizarea noţiuni-lor icircnvă-ţate la studierea capitolu-lui bdquoDi-namicardquo

38 min

15 min

23 min

O1O2O3O4

a) ndash repartizează elevii icircn grupuri după niveluri

ndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să rezolve probleme-

le și să dea răspuns la icircntrebările din fișă

b) ndash cere elevilor să prezinte soluţiile (un elev din grup prezintă posterul) să formuleze concluziile respective

ndash face o sinteză a concluziilor formulate de elevi

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu fișa prezen-

tată de profesorndash lucrează icircn grup conform in-

dicaţiilor din fișă și formuleză concluziile

ndash notează concluziile icircn caietendash pun icircntrebări profesoruluib) ndash elevii din celelalte grupuri

ascultă și eventual pun icircntre-bări elevilor din grupul care prezintă

ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profesoru-

lui icircn caiete

88 Fizică Astronomie

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebări

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) rezol-varea testului la cap bdquoDinamicardquo din culegerea de teste pentru cl a X-a autor Gh Ţurcan

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 1

I grup1 Găsiţi corespondenţa icircntre mărimile fizice și unităţile lor de măsura

a) v I) cms2

b) F II) Nm c) a III) ms d) S IV) N e) m V) s

f) k VI) m

VI) kg2 Determinaţi dacă afirmaţia dată este adevărată sau falsă noticircnd răs-

punsul prin A sau Fa) Valoarea forţei cu carea aţionează un resort deformat asupra corpu-

lui suspendat de el este invers proporţională cu alungirea absolută a resortului

b) Forţa de frecare este forţa care apare la suprafaţa de contact dintre două corpuri și se opune alunecării unui corp pe suprafaţa celuilalt

3 Continuaţi (icircn caiet) propoziţiile cu o variantă ce ar avea sens fizica) Un punct material se află icircn echilibru dacă rezultanta forţelor ce

acţionează asupra lui b) Dacă un corp acţionează cu o forţă F12 asupra altui corp atunci al

doilea corp acţionează asupra primului cu o forţă F21 care

c) Forța elastică este de natură

89G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II grupRezolvaţi problemele

1 Asupra unui corp cu masa de 15 kg ce se află pe o suprafaţă orizon-tală netedă acţionează o forţă egală cu 6000 mN orientată paralel cu suprafaţa de alunecare Determinaţi acceleraţia comunicată corpului

2 Un corp cu volumul de 60 cm3 din aluminiu (ρ= 2700 kgm3) este suspendat de un resort cu constanta elastică de 100 Nm Determinaţi alungirea absolută a resortului

III grupRezolvaţi problemele

1 Viteza de rotazie a Lunii icircn jurul Pămicircntului este aproximativ de 1 kms Distanţa medie Lună-Pămicircnt este de 384 105 km Determinaţi masa Pămicircntului

2 Asupra unui corp cu masa de 40 kg ce urcă uniform pe un plan icircn-clinat (α = 300) acţionează o forţă paralelă cu planul de 200 N Deter-minaţi coeficientul de frecare la alunecare Cu ce acceleraţie va luneca corpul pe acest plan

IV grupRezolvaţi problemaDeterminaţi acceleraţiile corpurilor cu masele

m1 = 25 kg și m2 = 3 kg icircn sistemul de corpuri din figura alăturată Firul și scripetele sicircnt ideale Un-ghiul de frecare este egal cu 30 de grade iar secţiu-nea planului icircnclinat reprezintă un triunghi dreptunghic isoscel

bull Lecţie dezbatere

Acest tip de lecţie constă icircn concentrarea activităţii didactice icircn direcţia do-bicircndirii de către elev a unor cunoștinţe și dezvoltări pe această bază a proceselor și icircnsușirilor psihice a capacităţilor instrumentale și operaţionale Momentul co-municării deţine ponderea hotăricirctoare rezervicircndu-i-se cea mai mare parte din lecţie De cele mai multe ori acest eveniment este divizat icircntr-o serie de secvenţe pregătirea elevilor icircn vederea asimilării noilor cunoștinţe anunţarea subiectului și obiectivelor ce urmează a fi realizate

Dezbaterea este un concurs de argumentare formală icircntre cele două echipe sau persoane fizice este un instrument esenţial pentru dezvoltarea și menţinerea democraţiei și societăţilor deschise Dezbaterea icircntruchipează idealurile de argu-mentul motivat toleranţă faţă de punctele de vedere divergente și riguroase de auto-examinare Dezbaterea este mai presus de toate o modalitate pentru cei care deţin opinii opuse pentru a discuta problemele controversate

90 Fizică Astronomie

Exemplu de proiec de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil umanist)Obiectul FizicăTema lecţiei Poluarea mediuluiTipul lecţiei Lecţie dezbatereDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Idetificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termice

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să caracterizeze problemele de poluare a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termiceO2 ndash să explice consecinţele poluării mediului terestru și problemele globale

de rezolvare

IV Resursebull Umane profesor elevibull Materiale (didactice) tablă cretă manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia dezbatereabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn echipă icircn timpul dezbaterilorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea concluzii-

lor formulatebull Metode de evaluare

ndash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliografie1 I Botgros V Bocancea Manual de fizică pentru cl X-XII profil uma-

nist Editura Cartier Chișinău 2009

91G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Enunţa-rea obiec-tivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

38 min1 min

34 min

3 min

O1O2

a) ndash prezintă echipele arbitrul (de obicei profesorul) și responsabilul de crono-metrarea timpului

b) ndash cere elevilor (publicului care poate avea drept de vot icircn unele cazuri) să-și facă notiţii și să respecte disciplina icircn sală

ndash dă startul dezbaterii care se desfășoară conform regulilor bdquoK Popperrdquo

c) ndash decide echipa icircnvingătoare discută cu publicul

a) ndash se grupează icircn echipendash fac cunoștinţă cu planul

dezbateriindash pun icircntrebări profesorului

b) ndash elevii din echipe participă la dezbatere publicul ascultă și face notiţe

c) ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profeso-

rului

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back-ului

3 min2 min

O1 O2

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei

ndash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă rezolva-rea testului de evaluare sumativă

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

92 Fizică Astronomie

Formatul de dezbateri Karl Popper ndash Principii generale

Formatul de dezbateri Karl Popper (KP) este o formă structurată de dezba-tere educațională care are la bază dialogul dintre două echipe numite icircn mod formal Afirmatori și Negatori Fiecare dintre cele două echipe este compusă din 3 membri și are la dispoziție o cantitate egală de timp pentru a argumenta icircn favoarea sau icircmpotriva unei teme Aceasta din urmă poartă numele de moțiune și este cel mai adesea o afirmație care permite aticirct susținere cicirct și contrazicere Participanții icircntr-o rundă de dezbateri trebuie să comunice argumente icircn baza unor raționamente logice și a unor dovezi palpabile nu icircn funcție de opiniile per-sonale cu privire la tema discutată Adeseori vorbitorii cu experiență icircn dezbateri se văd nevoiți să susțină idei total opuse convingerilor lor Un meci de dezbateri KP se desfășoară icircn fața unui arbitru care trebuie sa urmăreasca argumentele vorbitorilor și să decidă o echipă cicircștigătoare icircn funcție de principiul bdquoCare echipă a fost mai convingătoare icircn dezbatererdquo fără ca decizia să fie afectată de convin-geri personale sau lucruri care nu s-au spus icircn dezbatere Luarea acestei decizii se face aticirct prin judecarea argumentelor făcute cicirct și prin evaluarea acelor chestiuni care pot fi definite ca elemente de prezentare a discursului

Structura unei runde (timpul a fost repartizat reieșind din planificarea lecţiei)

A1 Prima pledoarie constructivă afirmatoare (4 minute)

CX1 N3 pune icircntrebări lui A1 (2 minute)

N1 Pledoaria constructivă negatoare (4 minute)

CX2 A3 pune icircntrebări lui N1 (2 minute)

A2 Pledoaria afirmatoare de reconstrucție (3 minute)

CX3 N1 pune icircntrebări lui A2 (1 minut)

N2 Pledoaria negatoare de reconstrucție (3 minute)

CX4 A1 pune icircntrebări lui N2 (1 minut)

A3 Pledoaria finală a echipei afirmatoare (4 minute)

N3 Pledoaria finală a echipei negatoare (4 minute)

Icircn afara timpului de discurs fiecare echipă are la dispoziție un timp de gicircndire de 3 minute pe care icircl poate distribui dupa cum crede de cuviință icircntre două dis-cursuri sau icircntre un discurs și o rundă de icircntrebări

Moţiunea bdquoLumea ar trebui să refuze la folosirea motoarelor termicerdquo

93G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Pro Contra

Scop Un viitor sănătos pentru omenire

Scop Soluţionarea problemelor reale ale populaţiei

A-1 Gicircndește global acţionează localbull Politica statului ndash prioritară icircn stoparea

utilizării motoarelor termice (educaţie investiţii programe naţionale)

bull Interzicerea utilizării mașinilor termice necorespunzătoare unor norme ecologice icircnregistrate

bull Fiecare cetăţean ar trebui să se implice activ icircn realizarea unor proiecte naţiona-le (bdquoZiua ecologieirdquo)

A-2 Controlul icircndeaproapemonitorizarea strictă din partea funcţionarilor de stat pentru a nu permite fraude

A-3 Necesitatea unor investiţii mari si de durată din partea guvernului

bull Sicircnt necesare mai multe acţiuni o zi fără automobil promovarea unui mod sănătos de viaţă icircncurajarea cetăţenilor de a mer-ge cu bicicleta limitarea tăierii pădurilor

A-4 Realizarea proiectelor comune regio-nale

bull Oamenii de știinţă au ajuns la un con-sens poluarea mediului se datorează icircn principal activităţilor desfășurate de om

N-1 Cetăţeanul ar trebui să aibă condiţii de dezvoltare

bull Ridicare culturii omului prin conșteintizarea esenţei lui

bull Dezvoltarea economiei va determina re-curgerea la tehnologii nepoluante punicircn-duse accent pe un stil de viaţă sănătos

bull Consolidarea responsabilităţii personale

N-2 Icircn jurul problemelor ecologice ndash spăla-rea de bani la nivel mondial

bull Problemele ecologice sicircnt inventate de guvernele marilor puteri pentru a distra-ge atenţia cetăţenilor de la problemele lor (salarii condiţii de muncă etc)

N-3 Icircn Univers au loc transformări care duc la schimbările de climă și ele nu sicircnt icircn puterea omului (perioada glaciară)

N-4 O problemă nu poate fi soluţionată dacă nu vor fi soluţionate și alte pro-bleme globale (sărăcia corupţia tero-rismul etc)

bull Oamenii sicircnt orientaţi spre obţinere de profit dar soluţionarea problemei ecolo-gice cere icircn primul ricircnd consum

bull Lecţie lucrare de laboratorProfesorData _______________Clasa XI-a (profil real)Obiectul FizicăSubiectul lecţiei Studierea unei transformări simple a gazului idealTipul lecţiei Lucrare de laboratorDurata 45 min

Subcompetenţebull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului idealbull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformă-

rilor simple icircn gaze

94 Fizică Astronomie

Obiectivele operaţionaleO1 ndash să definească transformarea izotermăO2 ndash să formuleze legea transformării izotermeO3 ndash să recunoască transformarea izotermă icircn situaţii concrete (inclusiv icircn

reprezentări grafice mai ample)O4 ndash să reprezinte prin formule și grafic legea transformării izotermeO5 ndash să traseze limita de aplicabilitateO6 ndash să aplice transformarea izotermă la descrierea unor situaţii concrete din

viaţă și tehnicăO7 ndash să expună metode proprii de cercetare experimentală a transformării

izotermeO8 ndash să măsoare corect mărimile fizice necesare (presiune lungimehellip)O9 ndash să manifeste lucricircnd icircn grup disciplină toleranţă empatie

ResurseUmane profesor elevi laborantMateriale didactice manual tablă cretă fișe tabele (vezi anexa) utilajul ne-

cesar pentru experimente (balon tub de sticlă icircnchis la un capăt cu lungimea de 60-70 cm și diametrul 10 mm vas de sticlă cu icircnălţimea de 40-60 cm barometru)

Metodendash observaţia conversaţia euristicăndash experiment problematizat asaltul de ideindash descoperirea dirijată și independentă cercetarea experimentală

Forme de activitate cu elevii icircn grup frontală

Bibliografie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Știinţa Chișinău 2008

Desfășurarea lecţiei

Eveni-mentuldidactic

Obiec-tive

Metode de predare-icircnvățare

Activitatea profesorului Activitatea elevilorObser-vațiinote

Moment organi-zatoric

O9 ndash Salută și organizează clasandash Repartizează elevii icircn grupuri

(două-trei grupuri obișnuite grupul bdquoexperțilorrdquo și grupul bdquode creaţierdquo)

ndash Salută profesorulndash Se pregătesc pentru lecţiendash Se grupează și se aranjează

la mese

95G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Cap-tarea atențieiMotiva-rea icircn-vățării

O1 Observa-ţia

Expe-riment problema-tizat

Asaltul de idei

ndash Demonstrează experimentulUn balon obișnuit umflat și bine legat cu ață este brusc comprimat cu micircinile Icircn rezultat balonul pocneștendash Provoacă asaltul de ideiDe ce pocnește balonulndash Ghidează emiterea ipotezei

ndash Enunţă și argumentează denu-mirea transformării observate (transformare izotermă)

ndash Enunţă icircmpreună cu elevii ob-iectivele lecţiei ţinicircnd cont de ipoteza expusă

ndash Scrie tema lecţiei pe tablă

ndash Emit idei unele devenind relevante

Comprimicircnd brusc balonul se micșorează volumul aeru-lui din el

Balonul pocnește deoarece crește brusc presiunea icircn interiorul lui

Pe parcursul evenimentului nu variază nici masa aerului din balon nici temperatura lui

ndash Reieșind din asaltul de idei formulează ipoteza depen-denţei invers proporţionale a presiunii de volum

ndash Notează icircn caiete Definesc transformarea izotermă

ndash Participă la enunţarea obiec-tivelor lecţiei expunicircndu-și doleanţele notează icircn caiete

Lucrare de labo-ratorCer-cetare experi-men-tală

O2

O3

O4

O5

O6

O8

O9

O7

Desco-perirea dirijată (grupurile 1-3) și inde-pendentă (grupul 4)

Cercetare experi-mentală

ndash Icircn scopul verificării ipotezei ex-puse propune grupurilor de elevi (1-4) diferite aspecte de cercetare experimentală (conform fișelor distribuite setul I)

ndash Urmărește procesul de cercetare face indicaţii dacă e necesar

ndash Ascultă completează dările de seamă ale elevilor din grupurile 1-3

ndash Dirijează trasarea concluziilorndash Propune elevilor să exprime prin

formule concluziile obţinute urmărește realizarea icircnsărcinării face rectificări dacă e necesar

ndash Distribuie elevilor din grupurile 1-3 setul al II-lea și al III-lea de fișe

ndash Verifică corectitudinea icircndepli-nirii icircnsărcinărilor afișează și analizează rezultatele obţinute

ndash Ascultă darea de seamă a grupu-lui bdquode creaţierdquo

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișele 1-5

ndash Expun succint dările de seamă

ndash Formulează concluzii

ndash Scriu sub formă de formule concluziile obţinute

(m=const T=const pV=const p1V1=p2V2

p1p2= V1V2)

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișe participă la analizarezultatelor obţinute fac notiţe

ndash Icircmpreună cu profesorul ascultă darea de seamă fac notiţe pun icircntrebări sugerează noi idei

96 Fizică Astronomie

Fini-sarea lecţiei realiza-rea feed -backu-lui

O3

O1

O2

O4

O5

O6

Conversa-ţia euris-tică

ndash Propune elevilor să recunoască transformările izoterme din multidudinea de transformări reprezentate icircn tabela nr 1 (a b c)

ndash Trece icircn revistă momentele-cheie ale lecţiei

ndash Analizează icircmpreună cu elevii realizarea obiectivelor trasează obiecitve noi pentru lecţiile vii-toare

ndash Analizează tabela nr 1 numind transformările izo-terme

ndash Definesc transformarea stu-diată formulează verbal icircn formule și grafic legea trans-formării izoterme trasează limitele de aplicabilitate aduc exemple de utilizare icircn viaţă și icircn tehnică

ndash Analizează realizarea obiec-tivelor propuse

ndash Completează tabela nr 2

Tema pentru acasă

ndash Propune tema pentru acasăa) să studieze paragraful 15a

din manualb) să rezolve problema 19 pag

29c) să propună alte metode proprii

de verificare a transformăriiizoterme (la dorinţă)

ndash Notează icircn caiet tema pen-tru acasă

ndash Pun icircntrebări

NotăLecţia lucrare de laborator este propusă pentru icircnsușirea materiei prin desco-

perire și cercetare experimentală

AnexeTabelul nr 1

97G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Tabelul nr 2

Ce am știut

Ce am aflat nou

Ce aș vrea să mai aflu

Fișe setul IFișa nr 1

Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10 mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm o panglică de mă-surat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi lungimea tubului L Volumul iniţial V0 al aerului din tub este V0 =Lπd24

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă h ce intră icircn tub Volumul aerului comprimat va fi V= (L ndash h) πd24

3 Calculaţi raportul V0 V = L(L ndash h)Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţi-le consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 2Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10

mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm barometru o pan-glică de măsurat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi cu barometru presiunea iniţială a aerului din tub adică pre-siunea atmosferică p0

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă ce intră icircn tub h și icircnălţimea apei din vas H Presiunea aerului din tub va fi p = p0 + ρg(H ndash h) ρ ndash densi-tatea apei

3 Calculaţi raportul pp0Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţile consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 3(pentru grupul bdquode experţirdquo)

1 Studiaţi atent icircnsărcinările de pe fișele 1 și 22 Verificaţi activitatea grupurilor 1 și 2 oferiţ-le consultaţii icircn caz de

necesitate

98 Fizică Astronomie

3 Colectaţi de la grupurile 1 și 2 datele calculelor afișicircndu-le conform tabelei

V0 V pp0

4 Comparaţi rezultatele obţinute generalizaţi trageți concluzii impli-cicircnd și elevii din celelalte grupuri

Fișa nr 4(pentru grupul bdquode creativitaterdquo)

1 Propuneţi o metodă inedită de cercetare experimentală a dependenţei presiunii gazului de volum la temperatură constantă (folosind utilajul existent icircn laborator)

2 Realizaţi metoda propusă cericircnd laborantului utilajul necesar3 Expuneţi icircn faţa colegilor metoda propusă și rezultatele obţinute

Fișe setul II

Fișe setul III (identice pentru toate grupurile)1 Enumeraţi cicirct mai multe aplicaţii din viaţă și tehnică ale transformării

izoterme2 Determinaţi limitele de aplicabilitate ale transformării izoterme (icircn caz

de necesitate utilizaţi manualul)

99G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

34 Recomandări metodice de utilizare a echipa- mentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică

Pentru proiectarea și realizarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal profesorul va selecta echipamentul (utilajul) necesar realizării experimente-lor fizice reieșind din posibilităţile laboratorului de fizică din instituţie a manua-lelor și a altor materiale didactice Toate mijloacele didactice selectate vor fi utiliza-te pentru realizarea obiectivelor operaţionale din cadrul lecţiilor de fizică la treapta liceală care vor contribui la formarea achiziţiilor finale ndash competenţelor specifice

Icircn acest scop pot fi recomandate pentru utilizare toate manualele de fizică existente icircn bibliotecile școlare

Pentru clasa a X-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2001 și 2007

Manuale complementare2 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic Chișinău

20084 I Botgros V Bocancea N Constantinov V Gamurari Fizica cl a X-

a Profil umanist Cartier Chișinău 20025 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică

BucureștiSurse didactice auxiliare1 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-

ra Univers Pedagogic Chișinău 20062 A Hristev Probleme rezolvate din manualul de fizică cl a IX Editura

Cimișlia bdquoTipCimrdquo SA3 A P Ricircmchevici Probleme de fizică cl a IX-XI Editura Lumina

Chișinău4 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic

Chișinău 2006

Pentru clasa a XI-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2009

100 Fizică Astronomie

Manuale complementare1 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 20042 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20044 D Borșan șa Fizică cl a X-a Editura Didactică și Pedagogică

București

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-ra Univers Pedagogic Chișinău 2006

3 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a XI-a Editura Univers Pedagogic Chișinău 2005

Pentru clasa a XII-a1 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20092 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Editura Cartier Chișinău 20043 I Botgros șa Fizica cl a XII-a Profil umanist Cartier Chișinău

20044 M Marinciuc SRusu Fizică cl a XII-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 20065 V A Voronţov-Veliaminov Astronomia cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău

Manuale complementare1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Editura Univers Pedagogic Chișinău 20052 G Enescu N Gherbanovschi șa Fizică cl a XI-a Editura Didactică și

Pedagogică București3 D Ciobotaru șa Fizică cl a XII-a Editura Didactică și Pedagogică

București4 G I Miakișev BB Buhovţev Fizică cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău5 M Colpajiu Gh Ţurcanu S Cicircrlig Astronomie Manual pentru clasa

a XII-a Chișinău 2009

101G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editura Univers Pedagogic Chișinău 2006

Icircn icircnvăţămicircntul liceal implementarea curriculumului modernizat (ediţia 2010) se va realiza icircn trei etape

I icircn clasa a X-a (profilurile real și umanist) icircncepicircnd cu 1 septembrie 2010

II icircn clasele X-XI icircncepicircnd cu 1 septembrie 2011III integral icircn clasele X-XII icircncepicircnd cu 1 septembrie 2012

Modificările care au parvenit icircn curriculum școlar la solicitarea profesorilor preuniversitari și universitari și ai membrilor Societăţii Fizicienilor din Moldova necesită unele precizări

De exemplu icircn clasa a X-a (profil real) pentru realizarea prevederilor cur-riculumului modernizat tema bdquoMomentul cinetic al punctului material Legea conservării momentului cineticrdquo (cap III) se va studia la nivel de noţiuni Pentru studiu poate fi recomandat manualul lui A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994

Pentru studierea cap IV bdquoElemente de staticărdquo poate fi recomandat manualul M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic 2008 sau cel al lui M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2001

Pot apărea dificulăţi și la predarea cap V bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo deoa-rece acest capitol anterior a fost studiat icircn cl XI-XII Autorii curriculumului mo-dernizat consideră că studierea acestor teme poate fi realizată cu succes și icircn clasa a X folosind sursele de literatură existente icircn care explicarea materiei de studiu se realizează fără a utiliza derivatele (M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2004 și 2008 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2004

Tema bdquoUnde seismicerdquo se va realiza mai mult icircn plan informativ elevii fami-liarizicircndu-se cu modul de producere și efectele unui seism și planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor (inclusiv simularea unor activităţi practice) Studierea temei poate fi realizată icircn coordonare cu acti-vităţile prevăzute icircn acest scop de programa cursului bdquoProtecţia civilă și apărarea icircmpotriva incendiilorrdquo pentru cl a X-a Pentru selectarea literaturii la tema dată

102 Fizică Astronomie

pot fi folosite surse WEB cicirct și paragrafe din manual (M Marinciuc S Rusu Fi-zică cl a XI-a Profil real Profil umanist Știinţa Chișinău 2004)

Pentru realizarea lucrărilor practice icircn afară de recomandările propuse icircn Proiectarea de lungă durată din prezentul ghid (Practicum la fizică icircn școala me-die Editura Lumina Chișinău 1985) se vor lua icircn consideraţie recomandările metodice propuse icircn Gidul de implementare a curriculumului de fizică moder-nizat 2006 Recomandări metodice detaliate cu privire la realizarea lucrărilor practice la fizică sicircnt publicate recent icircn ziarul Făclia icircncepicircnd cu numerele din 26 august 4 septembrie 2010 (autori M Colpajiu Ș Grăjdieru T Ștubei Liceul Teoretic al AȘM)

Pentru profilul umanist poate fi utilizat cu succes la toate clasele manualul autorilor I Botgros V Bocancea V Donici șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist Cartier Chișinău 2009

Pe parcursul anului de studii 2010-2011 Ministerul Educaţiei icircn cadrul proiec-tului bdquoEducaţie de calitate icircn mediul rural din Moldovardquo preconizează editarea prin concurs a manualului Fizică Astronomie cl a XII-a

La momentul actual pentru realizarea prevederilor curriculare profesorii pot folosi și alte surse didactice inclusiv conspecte de reper surse WEB

103G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

B i b l i o g r a fi e

1 M Bocoș Instruirea interactivă Repere pentru reflecţie și raţiune Presa Universitară Clujeană Cluj-Napoca 2002

2 M Bocoș F Ciomoș Didactica chimiei Colecţia Didactica pentru toţi Editura Euro-didact Cluj-Napoca 2002

3 T Bogdan Psihologia copilului și psihologia pedagogică București 19704 A Bolboceanu Particularităţile psihologice de vicircrstă și elaborarea obiectivelor icircnvăţă-

micircntului Icircn Obiective și finalităţi ale icircnvăţămicircntului preuniversitar Chișinău 19925 I Botgros Curriculum școlar proiectare implementare și dezvoltare Editura CEP

USM Chișinău 20076 I Botgros L Franțuzan Epistemologia conceptului de competenţă școlară Revista

Univers Pedagogic 2006 nr 2(10) p 3-77 I Botgros L Franțuzan Pedagogia interactivă ndash condiţie de bază icircn formarea compe-

tenţelor de cunoaștere știinţifică la liceeni Revista Univers Pedagogic 2006 nr 4 (12) p 36-39

8 Charles Temple Jeannie L Steele S Kurtism Meredith Aplicarea tehnicilor de dez-voltare a gicircndirii critice Ghidul IV Supliment al revistei Didactica Pro nr 2 (8) 2003

9 M Crăciun Psihologia educaţiei Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 200410 S Cristea Dicţionar de pedagogie Editura Litera Chișinău 200011 Curriculum școlar la Fizică Astronomie pentru clasele X-XII Știinţa Chișinău 201012 GHID metodologic de aplicare a programelor școlare pentru disciplinele opţionale Edu-

caţia pentru sănătate cl a XII Charmides Bistriţa 200513 M Hadicircrcă I Botgros Strategia de modernizare a curriculumului școlar Revista Uni-

vers Pedagogic nr 1 2010 pag 9-1614 E Joiţa Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii Iași 200715 S Marcus (coord) Competenţa didactică perspectiva psihopedagogică Editura ALL

Educaţional București 199916 M Minder Didactica funcţională Cartier Chișinău 200317 N Neacșu Teoria psihogenezei cunoștinţelor și operaţiilor intelectuale Editura Știin-

ţifică București 199218 A Neculau Reprezentările sociale ndash o nouă carieră Icircn Analele Știinţifice ale Universi-

tăţii Al I Cuza Iași Seria psihologie-pedagogie 2002 nr 119 C L Oprea Strategii didactice interactive Repere teoretice și practice Editura Didac-

tică și Pedagogică RA București 200820 D Sălăvăstru Psihologia educaţiei Editura Polirom Iași 200421 T Șutei A Ionescu Dezbateri educative cu elevii Editura Didactică și Pedagogică

București 199422 G Văideanu Educaţia la frontiera dintre milenii Editura Politică București 1988

104 Fizică Astronomie

23 U Șchiopu E Verza Psihologia vicircrstelor Ciclurile vieţii Editura Didactică și Pedago-gică București 1997

24 M Zlate Fundamentele psihologiei Partea a doua Editura Hyperion București 1991

25 M Zlate Introducere icircn psihologie Casa de Editură și Presă bdquoȘansardquo SRL București 1994

26 E Zoumlrgo Icircnvăţarea socială Editura Militară București 199427 Методика преподования физики Обшые вопросы Просвешение Москва 198128 Р И Малофеев Проблемное обучение физике в средней школе Просвещение

Москва 199329 В А Энгелгард Познание явлений жизни Москва 1984

6 Fizică Astronomie

1 Repere conceptuale ale modernizării curriculumului de fizică icircn contextul formării competențelor școlare

11 Conceptul de competenţă școlară Sistemul de competenţe educaţionale pentru icircnvăţămicircntul secundar-general

Centrarea proiectării curriculare pe obiective educaţionale a devenit nesatisfă-cătoare icircn raport cu scopurile și finalităţile pe care le pune societatea contempora-nă icircn faţa școlii dar și cu tendinţele manifestate la nivel european

Din aceste considerente tendinţele actuale de modernizare sugerează anumite direcţii și anume

ndash comutarea accentului dinspre finalităţi bazate pe obiective educaţiona-le spre finalităţi bazate pe competenţe școlare

ndash comutarea dinspre un curriculum fragmentat și divizat spre un curri-culum integralizat

Astfel icircn anul 2010 are loc modernizarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe

Ca model pedagogic curriculumul modernizat este centrat pebull achiziţiile finale ale icircnvăţării ndash competenţe specifice disciplinei

școlarebull dimensiunile acţionale ale activităţii de formare a personalităţii

elevuluibull cerinţele școlii icircn raport cu interesele aptitudinile elevului și cu

așteptările socialePentru un sistem de icircnvăţămicircnt deschis aflat icircn proces de dezvoltare și apro-

fundare a reformelor cum este sistemul de icircnvăţămicircnt din R Moldova conceptul de competenţă oferă o cale sigură de dezvoltare și modernizare a curriculei școlare deoarece acestea integrează icircn structuri superioare domeniile cognitiv psihomo-tor și atitudinal combină obiectivele pedagogice cu cele sociale și culturale vizicircnd pregătirea elevilor pentru viaţa socială

Icircn educaţie termenul de competenţă a migrat dinspre domeniul profesional-tehnic iar orientarea icircn icircnvăţămicircnt spre formarea de competenţe școlare s-a pro-dus icircn aniirsquo 70 ai secolului al XX-lea icircn SUA icircn procesul studierii experienţei de lucru a profesorilor Acest concept a fost introdus de Noam Chomsky icircn anul 1965 și definit ca aptitudinea de a produce și icircnţelege un număr infinit de enunţuri

7G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

reguli principii acţiuni moduri sau modele practice de a se comporta strategii preferenţiale sau stiluri productive icircn profesie [15]

Icircn R Moldova conceptul de competenţă se utilizează din 1996 odată cu refor-ma icircnvăţămicircntului secundar-general care prevedea elaborarea Curriculumului Naţional la nivel de cunoștinţe capacităţicompetenţe și atitudini Termenul de capacitate a intrat icircn scurt timp icircn uz deţinicircnd primul loc icircn toate activităţile de proiectare și realizare a procesului educaţional care avea ca finalitate o evaluare de tipul examen de capacitate

Definiţiile conceptului de competenţă școlară icircn literatura de specialitate sicircnt foarte diverse astfel icircncicirct există și o unitate de păreri dar și abordări mai specifice ale acestui concept

Pentru orice domeniu de activitate bdquocompetenţa reprezintă condiţia care asi-gură eficienţa activităţii umane iar exersarea eficace a activităţii are loc icircn baza comportamentului care este o funcţie de o serie de icircnsușiri caracteristice icircntregii structuri de interiorizare a individuluirdquo [15]

Icircn continuare vom prezenta cicircteva definiţii comparative ale conceptului de competenţă școlară

ndash Competenţa școlară reprezintă un ansamblu de capacităţi organizate pentru o acţiune sau o serie de acţiuni observabile și măsurabile care rezolvă o situaţie concretă din viaţa cotidiană (UNESCO 2002)

ndash Competenţa este mobilizarea unui ansamblu de resurse icircn vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii-problemă (X Roegiers) [16]

ndash Competenţa școlară este un ansamblusistem integrat de cunoștinţe capacităţi deprinderi și atitudini dobicircndite de elev prin icircnvăţare și mobilizate icircn contexte specifice de realizare adaptate vicircrstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia icircn vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta icircn viaţa reală [11]

Analizicircnd conceptul de competenţă elaborat de către cercetătorul belgian X Roegiers s-a evidenţiat că el este constituit din două noţiuni de bază resursele interne și situaţia semnificativă

Resursele interne ale elevului sicircnt determinate dendash abilităţi cognitive - disponibilităţile intelectuale ale individuluindash abilităţi practice - deprinderile de a realiza activităţi de ordin practicndash valori - suma calităţilor deosebite ale elevuluindash motivaţii - factorii ce determină elevul să acţioneze și să urmărească

anumite scopuriResursele interne includ cunoștinţe capacităţi priceperi deprinderi și atitu-

dini dobicircndite de elev icircn cadrul procesului educaţional

8 Fizică Astronomie

Cunoștinţele reprezintă produsele cunoașterii elevului obţinute icircn cadrul pro-cesul educaţional

Capacităţile sicircnt dezvoltate icircn procesul formării sistemului de cunoștinţe și reprezintă starea de potenţialitate intelectuală a elevului

Deprinderile reprezintă obișnuinţe caracterizate prin execuţii rapide care conduc la optimizrea activităţilor

Priceperea icircn aspect pedagogic este definită ca o capacitate simplă situată la limita deprinderilor Priceperea se dobicircndește pe baza achiziţionării mai multor deprinderi dar spre deosebire de deprinderi priceperile pot fi mai puţin riguroa-se și mai puţin stringent organizate ele fiind flexibile pentru aplicare icircn diverse situaţii

Atitudinea demonstrează modul icircn care se raportează cineva faţă de obiectele și valorile mediului icircnconjurător

Icircn procesul cunoașterii știinţifice elevii icircși dezvoltă capacităţile intelectuale iar ca rezultat icircși formează un ansamblu de cunoștinţe atitudini și deprinderi la diferite discipline de studiu Toate icircmpreună reprezintă resursele interne achiziţio-nate de elevi icircn cadrul procesului educaţional (natural și social)

Situaţia semnificativă este constituită dintr-o serie de situaţii-problemă icircn care se mobilizează un ansamblu de resurse interne și externe pentru rezolvarea ei icircntr-o durată icircndelungată de timp

Icircn mediul educaţional situaţia semnificativă este modelată de profesor și simi-lară realităţii Icircn mediul social situaţia semnificativă există real

O situaţie semnificativă poate fi caracterizată prin [6]bull antrenarea elevului icircn utilizarea unor cunoștinţe care cer a fi exersate

prin experienţa propriebull utilizarea diverselor cunoștinţe dintr-un anumit domeniu icircn contexte

noibull explorarea cunoștinţelor din domenii diferitebull structurarea cunoștinţelor icircn baza unei gicircndiri epistemologicebull stabilirea relaţiilor dintre teorie și practicăbull evidenţierea aportului diverselor cunoștinţe disciplinare icircn rezolvarea

unor probleme complexebull identificarea raportului icircntre ceea ce cunoaște și ceea ce va trebui să

mai icircnveţePh Perrenoud menţionează că o bdquocompetenţă nu rezidă icircn resurse ci icircn mobi-

lizarea acestor resurse Competenţa mobilizează anumite savoir-dire savoir-faire și savoir-ecirctrerdquo

Mobilizarea unui ansamblu de resurse se realizează icircn cadrul unei anumite situaţii semnificative

9G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Deci pentru ca un elev să-și formeze o competenţă este necesar ca elbull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de

sarcina propusă spre rezolvare la finalbull să-și dezvolte deprinderi și abilităţi de a utiliza cunoștinţele icircn anumi-

te situaţii simple pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea cunoștinţelor obţinute

bull să rezolve diferite situaţii-problemă conștientizicircnd cunoștinţele func-ţionale icircn viziune proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care reprezintă anumite probleme din viaţa cotidiană manifesticircnd comportamente și atitudini adică demonstricircnd competenţa

O competenţă școlară are următoarele caracteristici [16]bull Mobilizarea unui ansamblu de resurse Competenţa se bazează mai

icircnticirci pe ansamblul de resurse integrate care reprezintă un volum de cunoștinţe și care vor fi utilizate de elev la rezolvarea unor situaţii semnificative

bull Caracter finalizat resursele sicircnt mobilizate pentru crearea unui pro-dus efectuarea unei acţiuni rezolvarea unei probleme etc

bull Apartenenţa unui ansamblu de situaţii-problemă mobilizarea are loc icircn cadrul unui ansamblu de situaţii bine determinate

bull Caracter disciplinar interdisciplinar și transdisciplinar capacităţile au un caracter transversal pe cicircnd competenţele au un caracter disci-plinar interdisciplinar și transdisciplinar

bull Caracter evaluabil competenţa poate fi măsurată cu claritatea rezol-vării unei situaţii semnificative și cu calitatea rezultatului

Necesitatea de a proiecta forma și dezvolta competenţe icircn cadrul procesului educaţional este astăzi unanim acceptată și privită ca imperioasă icircn majoritatea sis-temelor de icircnvăţămicircnt Specialiștii Uniunii Europene din Comisia pentru Educaţie au formulat următoarele obiective specifice icircnvăţămicircntului secundar-general

bull ameliorarea nivelului de competenţă a personalului didacticbull dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe-cheiebull deschiderea icircnvăţămicircntului către social și funcţionalbull creșterea atractivităţii educaţiei [13]

Icircn acest context Comisia Europeană enunţă finalităţile educaţiei care trebuie asigurate pe parcursul școlarizării prezentate icircntr-un sistem de opt domenii de competenţe-cheie

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternăbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

10 Fizică Astronomie

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionalebull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe interpersonale interculturale și civicebull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorilebull Competenţa antreprenorială

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternă ndash Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gicircnduri sentimente și fapte pe cale orală și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) și de a interacţiona icircntr-un mod adecvat icircn cadrul icircntregii game a contextelor sociale și culturale

bull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină ndash Se bazează pe abilitatea de a icircnţelege de a exprima și de a interpreta gicircnduri sentimente și fapte aticirct pe cale orală cicirct și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) icircntr-o gamă potri-vită de contexte sociale conform nevoilor sale individuale Comunicarea icircntr-o limbă străină apelează și la abilităţile de mediere și icircnţelegere culturală

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologii ndash Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna scădea icircmulţi și icircmpărţi mental sau icircn scris pentru a rezolva o gamă de probleme icircn situaţii de viaţă Alfabetizarea știinţifică se referă la abilitatea și dorinţa de a utiliza cunoștinţele și metodolo-gia menită să explice lumea naturală Competenţa icircn tehnologie este văzută ca icircnţelegere și aplicare a acelor cunoștinţe și metode icircn stare să modifice cadrul natural ca răspuns la nevoile și doleanţele elevilor

bull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionale ndash Competenţa digi-tală implică utilizarea mijloacelor electronice icircn funcție de nevoile personale Aceste competenţe implică gicircndirea logică și critică abilităţi de management al informaţiei și abilităţi dezvoltatate de comunicare

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţi ndash bdquo A icircnvăţa să icircnveţirdquo cuprinde disponibili-tatea de a organiza și de a reglementa propria icircnvăţare aticirct individual cicirct și icircn grup abilitatea de a organiza eficient timpul de a rezolva probleme de a achi-ziţiona a procesa a evalua și a asimila noi cunoștinţe de aplicare a acestora icircntr-o varietate de contexte

bull Competenţe interpersonale interculturale și civice ndash Competenţele de relaţio-nare interpersonale cuprind toate formele comportamentale care pot fi stăpicircnite de un individ ca să fie capabil să participe eficient și constructiv la viaţa socială să rezolve conflictele Abilităţile interpersonale sicircnt necesare pentru interacţiu-nea efectivă icircn mod individual și icircn grup utilizate icircn domenii diferite

bull Competenţa antreprenorială ndash Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă care cuprinde aticirct capacitatea de a introduce schimbări cicirct și abilitatea de a le primi sprijini și adapta la inovaţia adusă de factorii externi

11G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Antreprenoriatul implică asumarea responsabilităţile pentru acţiunile cuiva pozitive și negative dezvoltarea unei viziuni strategice stabilirea obiectivelor și realizarea lor precum și motivaţia de a reuși

bull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorile ndash Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei exprimării creative a ideilor expe-rienţelor și emoţiilor prin intermediul diferitelor medii incluzicircnd muzica ex-presia corporală literatura și artele plastice

Aceste competenţe au fost luate ca bază pentru icircnvăţămicircntul secundar-gene-ral din R Moldova Astfel sistemul de competenţe transversale-cheie stabilit este următorul

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţa de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe acţional-strategicebull Competenţe de autocunoașptere și autorealizarebull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-

municaţionale (TIC)bull Competenţe interpersonale civice și moralebull Competenţe culturale interculturale (de a recepta și a crea valori)bull Competenţe antreprenoriale

Competenţele transdisciplinare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt sicircnt des-cifrate astfel

1) Competenţe de icircnvăţarede a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe de a stăpicircni metodologia de integrare a cunoștinţelor de

bază despre natură om și societate icircn scopul satisfacerii nevoilor și acţionării pentru icircmbunătăţirea calităţii vieţii personale și sociale

2) Competenţe de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţe de a comunica argumentat icircn limba maternălimba de

stat icircn situaţii reale ale vieţiibull Competenţe de a comunica icircntr-un limbaj știinţific argumentatbull Competenţe de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-

ţii reale ale vieţii3) Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

bull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-ţii reale ale vieţii

12 Fizică Astronomie

4) Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiebull Competenţe de a organiza activitatea personală icircn condiţiile tehno-

logiilor aflate icircn permanentă schimbarebull Competenţe de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din

domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile sale

bull Competenţe de a propune idei noi icircn domeniul știinţific5) Competenţe acţional-strategice

bull Competenţe de a-și proiecta activitatea de a vedea rezultatul final de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii

bull Competenţe de a acţiona autonom și creativ icircn diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului

6) Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-municaţionale (TIC)bull Competenţe de a utiliza icircn situaţii reale instrumentele cu acţiune

digitalăbull Competenţe de a crea documente icircn domeniul comunicativ și infor-

maţional și a utiliza serviciile electronice inclusiv reţeaua Internet icircn situaţii reale

7) Competenţe interpersonale civice moralebull Competenţe de a colabora icircn grupechipă a preveni situaţii de con-

flict și a respecta opiniile semenilor săibull Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică solidaritate și coe-

ziune socială pentru o societate non-discriminatoriebull Competenţe de a acţiona icircn diferite situaţii de viaţă icircn baza normelor

și valorilor moral-spirituale8) Competenţe de autocunoaștere și autorealizare

bull Competenţe de gicircndire critică asupra activităţii sale icircn scopul auto-dezvoltării continue și autorealizării personale

bull Competenţe de a-și asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă

bull Competenţe de a se adapta la condiţii și situaţii noi9) Competenţe culturale interculturale (de a recepta și de a crea valori)

bull Competenţe de a se orienta icircn valorile culturii naţionale și a culturi-lor altor etnii icircn scopul aplicării lor creative și autorealizării perso-nale

bull Competenţe de toleranţă icircn receptarea valorilor interculturale

13G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

10) Competenţe antreprenorialebull Competenţe de a stăpicircni cunoștinţe și abilităţi de antreprenoriat icircn

condiţiile economiei de piaţă icircn scopul autorealizării icircn domeniul antreprenorial

bull Competenţa de a-și alege conștient viitoarea arie de activitate profe-sională

La nivelul unităţii școlare tipologia competenţelor rezidă icircnbull competenţe generalebull competenţe intertransdisciplinarebull competenţe specificebull subcompetenţe

Competenţele generale sicircnt specifice icircntregii școlarităţi și vizează finalităţile proceselui educaţional stipulate icircn Standardele educaţionale

Competenţe intertransdisciplinare (transversale) sicircnt specifice pentru cicircteva domenii de studiu șisau unei arii curriculare de exemplu fizica biologia chi-mia

Competenţele specifice sicircnt caracteristice unei discipline școlareSubcompetenţele sicircnt componentele competenţelor specifice care se formează

icircn cadrul unei disciplineAșadar pentru proiectarea curriculumului disciplinar de fizică din pers-

pectiva competenţelor școlare este necesar de defint două tipuri de competenţe a) competenţa generală b) sistemul de competenţe specifice

Competenţa generală are au un grad icircnalt de generalitate și complexitate și se formează pe toată durata școlarizării la bdquoȘtiinţerdquo bdquoFizicărdquo bdquoBiologierdquo bdquoChimierdquo etc

Competenţele specifice disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţa generală ele se formează pe durata fiecărui an de icircnvăţămicircnt reprezenticircnd etape de forma-re a competenţei generale

Competenţa generală prezentată icircn curriculum de Fizică este Competenţa de cunoaștere știinţifică care reprezintă bdquoun ansamblu integrat de resurse interne ale elevului comune disciplinelor școlare bdquoBiologiardquo bdquoFizicardquo bdquoChimiardquo axate pe interacţiuni ale raţionamentului dialectic gicircndirii epistemologice utilizării adec-vate a limbajului știinţific și realizate prin comportamente adecvate icircn vederea rezolvării unor situaţii semnificative modelate pedagogic

Competenţa de cunoaștere știinţifică este constituită din patru componentebull Competenţa intelectualăbull Competenţa metodologică

14 Fizică Astronomie

bull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa atitudinalăcomportamentală

bull Competenţa intelectuală Vizează formarea unui sistem de cunoștinţe fun-damentale de origine teoretică și practică specifice activităţii de cunoaștere a elevului care asigură dezvoltarea capacităţilor superioare ale gicircndirii

bull Competenţa metodologică Cuprinde un sistem de metode de cunoaștere em-pirică și teoretică de cercetare experimentală a unor procese fenomene legi prin tehnologii didactice activeparticipative icircn scopul formării-dezvoltării intelectuale a elevilor

bull Competenţa de comunicare știinţifică Se referă la stăpicircnirea unui limbaj știinţific scris și oral icircn procesul dezvoltării capacităţilor superioare ale gicircndi-rii Limbajul știinţific este o formă de exprimare a ideilor iar formarea lui este determinată de dezvoltarea abilităţilor cognitive

bull Competenţa atitudinalăcomportamentală Reprezintă aticirct procesul de for-mare ndash ca activitate didactice de cunoaștere cicirct și produsul ndash ca sistem de cunoștinţe fundamentale și metodologice ce contribuie la formarea anumitor atitudini și comportamente care se manifestă la elevi icircn rezolvarea a diverse situaţii semnificative

Aceste patru competenţe transversale reprezintă finalităţile generale ale disci-plinelor școlare de la aria bdquoMatematică și Știinţerdquo Competenţele interdisciplinare stabilite și caracterizate mai sus pentru aria curriculară bdquoMatematică și Știinţerdquo servesc drept suport pentru determinarea competenţelor specifice disciplinelor școlare Aceste competenţe se coraportează direct cu conţinuturile știinţifice spe-cifice unui anumit domeniu

Competenţele specifice disciplinei Fizica sicircntbull Competenţa de achiziţii intelectualebull Competenţa de investigaţie știinţificăbull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa de achiziţii pragmaticebull Competenţa de protecţie a mediului ambiant

1 Competenţa de achiziţii intelectuale specifice fizicii constă icircn asimilarea de către elevi a unui bagaj informaţional știinţific specific fizicii care va contri-bui la dezvoltarea capacităţilor de cunoaștere Dobicircndirea instrumentelor și a tehnicilor intelectuale va asigura formarea unei autonomii cognitive a celui educat cu ajutorul căreia acesta va putea opera icircn diferite situaţii de viaţă

Indicatoriibull posedarea unui sistem de cunoștinţe fundamentale

15G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull manifestarea unui raţionament axat pe principiile cunoașterii știinţifice

bull rezolvarea unor probleme cu conţinut specific fiziciibull exersarea cunoștinţelor fundamentale icircn diverse situaţii reale respective

2 Competenţa investigaţională Realizarea activităţilor investigaţionale de către elevi contribuie la stimularea interesului faţă de cunoașterea știinţifică a dis-ciplinei bdquoFizicărdquo Cercetarea experimentală a unor procese fenomene legi va conduce la formarea anumitor atitudini exteriorizate prin comportamente

Indicatoriibull manifestarea unui spirit știinţific de observarebull planificarea unei cercetări (experimentale și teoretice)bull efectuarea unei cercetări experimentale și a unui experiment imagina-

tivbull soluţionarea unor situaţii-problemă și situaţii semnificative

3 Competenţa de comunicare icircn limbaj știinţific al fizicii Limbajul articulat este singurul sistem de transmitere a unei informaţii esenţializate rezultată din cunoaștere și creativitate Gicircndirea este indisolubil legată de limbaj ea nu poate fi dezvoltată icircn afara limbajului Prin limbaj gicircndul se formează se for-mulează și se dezvoltă continuu

Indicatoriibull angajarea icircn discuţii constructive asupra unor probleme din natură

utilizicircnd terminologia știinţificăbull expunerea liberă și coerentă a informaţiei știinţifice icircn scris și oralbull argumentarea știinţifică a rezultatelor obţinute experimentalbull realizarea unei comunicări știinţifice

4 Competenţa de protecţie a mediului ambiant La momentul actual educaţia are un rol primordial icircn restabilirea raporturilor armonioase dintre om și na-tură Educaţia oferă perspective de icircmbunătăţire a calităţii mediului ambiant prin formarea la liceeni a spiritului ecologic Astfel cunoașterea de către elevi a regulilor și normelor de comportament icircn natură valorificarea naturii for-marea de atitudini și comportamente faţă de aceasta va contribui la protecţia resurselor naturale și a mediului ambiant

Indicatoriibull identificarea problemelor de mediu din localitate regiune ţară pe pă-

micircnt apărute icircn rezultatul proceselor tehnologicebull respectarea normelor unui comportament civilizat de protecţie a me-

diului ambiant

16 Fizică Astronomie

bull angajarea conștientă icircn activităţi de protecţie a mediului ambiant la nivel local

bull valorificarea consecinţelor degradării mediului ambiant pentru natu-ră societate și sănătatea personală

Subcompetenţele disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţele specifice fiind niște componente ale acestora care se formează pe parcursul claselor liceale de icircnvăţămicircnt Subcompetenţele sicircnt racordate conţinutului știinţific din fiecare capitol icircn concordanţă cu rolul și aplicaţiile practice icircn viaţa cotidiană Icircn baza lor profesorul formulează obiectivele operaţionale la lecţiile respective selecticircnd și particularizicircnd (diversificicircnd) după caz sarcinile de icircnvăţare asociate conţinutu-rilor icircn scopul asigurării progresului școlar al tuturor elevilor

Prezentăm icircn continuare componentele structurale ale curriculumului școlar de fizică elaborat icircn baza competenţelor

PreliminariiI Concepţia didactică a disciplineiII Competenţe-cheietransversaleIII Competenţe-cheietransversale și competenţe transdisciplinare

pe trepte de icircnvăţămicircntIV Competenţe specifice ale disciplineiV Repartizarea temelor pe clase și unităţi de timpVI Subcompetenţe conţinuturi activităţi de icircnvăţare și evaluare pe clase

Clasa

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de icircnvăţare și evaluare (recomandate)

VII Strategii didactice orientări generaleVIII Strategii de evaluare (1-2 pag)

Recomandări bibliografice

17G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe com- petenţe și dezvoltarea personalităţii elevului

Dezvoltarea curriculumului școlar din perspectiva competenţelor impune noi finalităţi educaţionale care au ca punct de plecare profilul de formare a absolven-tului din icircnvăţămicircntul secundar-general

Profilul de formare a absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Cur-riculumului naţional și descrie așteptările faţă de absolvenţii icircnvăţămicircntului se-cundar-general la finele școlarităţii

Profilul absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-general presupune caracte-risticile următoare [13]

bull posedă atitudine binevoitoare faţă de ceilalţi oameni respectarea liber-tăţii și demnităţii lor

bull manifestă abilităţi de colaborare constructivăbull se implică icircn dezvoltarea unei societăţi democraticebull respectă legile obligaţiunile și responsabilităţile sale civicebull se percepe ca parte componentă a poporului său cetăţean percepe le-

găturile sale cu Europa și cu icircntreaga comunitate umanăbull respectă cultura poporului său deţine idei și reprezentări despre cul-

tura altor popoare manifestă atitudine respectuoasă fără prejudecăţibull manifestă atitudine responsabilă faţă de mediu și resursele naturale icircn

activitatea sa și viaţa cotidianăbull manifestă icircncredere icircn forţele proprii demnitate și spirit autocriticbull demonstrează responsabilitate pentru propria formarebull se orientează la valorile etice fundamentale icircn activitate și viaţa coti-

diană sacralitatea fiinţei umane refuz la violenţă libertate dreptate onestitate responsabilitate

bull demonstrează receptivitate față de valorile estetice icircși cultivă senti-mentul sublimului

bull valorifică modul sănătos de viaţă icircși dezvoltă corpul și spiritulbull demonstrează gicircndire sistemică creativă și critică deţine capacităţi de

autodezvoltarebull tinde să conceapă esenţa să descopere cauzele fenomenelor legăturile

dintre ele manifestă abilităţi și motive de icircnvăţarebull este capabil să-și găsească locul său icircntr-o lume icircn schimbare este

conștient de necesitatea de a munci pentru dezvoltarea sa și a societă-ţii este gata să-și caute un loc de muncă potrivit

18 Fizică Astronomie

Profilul absolventului se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate icircn legi și icircn alte documente de politică educaţională precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor de aceea considerăm necesar și oportun cunoașterea de către fiecare cadru didactic a particularităţilor de vicircrstă specifice elevilor de la treapta liceală

Adolescenţa este perioada conturării definitive a personalităţii stabilizării prin-cipalelor ei structuri psihice și de constituire a liniilor de perspectivă ale vieţii

Evoluţia intelectuală a adolescentului este determinată calitativ prin modali-tatea de rezolvare a sarcinilor iar cantitativ ndash prin viteza acesteia Este o perioadă de expansiune a operaţiilor psihice cu potenţial formativ al memoriei logice La această etapă de vicircrstă se dezvoltă imaginaţia reproductivă și creativă pe fundalul spiritului de observaţie [23] Dorinţa de a se afirma social sporește motivaţia in-trinsecă imaginaţia fiind o premisă a gicircndirii logice Se dezvoltă intens gicircndirea logico-abstractă divergentă și convergentă

Una dintre necesităţile adolescentului este bdquonevoia de cunoaștererdquo care poate fi satisfăcută datorită faptului că la această etapă inteligenţa generală a copilului se apropie de icircncheiere [21] Se consolidează structurile gicircndirii logico-formale capacitatea de interpretare și evaluare de planificare de anticipare spiritul critic și autocritic Se dezvoltă caracterul de sistem al gicircndirii dar și unele instrumente ale activităţii intelectuale capacitatea de argumentare și contraargumentare ca-pacitatea de demonstrare capacitatea de elaborare a unor ipoteze

Adolescenţii sicircnt capabili de a prelucra eficient informaţia graţie bdquointelectuali-zării memorieirdquo [4 p 8-10] Astfel icircn această perioada are loc o acumulare activă de cunoștinţe iar datorită intelectualizării memoriei informaţia se reţine și se reproduce utilizicircndu-se pe larg gicircndirea

M Crăciun stabilește patru caracteristici ale gicircndirii adolescentuluindash gicircndirea critică ndash ideile celorlalţi sicircnt puse icircn discuţie și sicircnt luate icircn

calcul ideile alternative De asemenea elevii pot să prevadă consecinţe-le alegerii unei alternative

ndash gicircndirea abstractă ndash reprezintă capacitatea de a raţiona logic asupra unor probleme abstracte și deschide calea spre operare asupra unor probleme de ordin social sau ideologic

ndash multidimensionalitatea ndash este capacitatea de a analiza problemele din mai multe unghiuri de vedere

ndash relativismul ndash se pun la icircndoială afirmaţiile celorlalţi și nu se acceptă faptele sau adevărurile absolute [9 p21]

Gicircndirea știinţifică se deosebește de cea obișnuită prin mecanismul de orga-nizare Astfel la adolescenţi sicircnt prezente toate premisele de vicircrstă necesare dez-voltării gicircndirii știinţifice care va conduce la formarea competenţei de cunoaștere știinţifică cheie a disciplinei școlare bdquoFizicărdquo Iar creaţia știinţifică este bdquorezultatul

19G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

instinctului nostru al tendinţei de a satisface necesitatea nativă de a cunoaște a clarifica a face ordine icircn haosul necunoașterii care ne icircnconjoarărdquo [29 p 80] Cunoștinţele adolescentului ideile și noţiunile elaborate pe baza judecăţilor legi-lor știinţifice pe care le-a asimilat bdquose icircncheagă icircntr-un sistem unitar de vederirdquo faţă de realitatea icircnconjurătoare [3] Formarea concepţiei știinţifice este condiţio-nată de activitatea cadrului didactic care trebuie să valorifice conţinutul obiec-tivelor de icircnvăţămicircnt icircn sensul formării unui sistem unitar de idei generale cu referire la fenomenele naturii

Operaţiile gicircndirii sicircnt transformări mentale ale obiectelor și fenomenelor care nu pot fi prelucrate decicirct prin intermediul limbajului

ndash analiza (desfacerea icircntregului icircn părţi componente)ndash sinteza (refacerea icircntregului necesitatea utilizării limbajului)ndash comparaţia (relevarea asemănărilor și a deosebirilor dintre obiectele

gicircndirii pe baza unui criteriu)ndash abstractizarea (reţinerea unor icircnsușiri prin renunţarea la altele)ndash generalizarea (formarea claselor pe obiecte și forme presupune inter-

venţia limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semni-ficaţiilor corespunzătoare)

ndash concretizarea (determinarea caracteristicilor) [26]Rezolvarea de probleme care include procesele de mobilizare a resurselor psi-

ho-nervoase pentru depășirea obstacolului cognitiv este regimul icircn care func-ţionează de regulă gicircndirea ndash imposibilă icircn lipsa verbalizări și prezentă pe tot parcursul activităţiilor educaţionale realizate de adolescent punerea de probleme emiterea ipotezelor icircntocmirea planului mental

Ca factor cognitiv intelectual al icircnvăţării și al reușitei școlare memoria este importantă din unghiul de vedere al tuturor proceselor implicate [24 p 365] Me-moria ca proces psihic de cunoaștere prezintă caracteristici și proprietăţi aparte Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psi-hice ceea ce influenţează dezvoltarea funcţiilor psihice de cunoaștere De cele mai dese ori elevii la vicircrsta adolescenţei continuă să icircnveţe ei sicircnt nevoiţi să re-nunţe la icircnvăţarea pe de rost a materiei cu ajutorul repetărilor continue Odată cu complicarea proceselor de icircnvăţare și dezvoltarea capacităţilor intelectuale elevii icircncep să transforme textul sau materia studiată simplificicircnd memorizarea și re-producerea acesteia icircnsușind astfel diverse modalităţi mnemice Reproducicircnd materia de studiu majoritatea adolescenţilor redau sensul ei

Icircn adolescenţă se dezvoltă activ memoria logică voluntară și intermediară Pe fonul memoriei logice icircncetinește dezvoltarea memoriei mecanice fapt care se soldează cu un șir de efecte negative de exemplu la icircnsușirea obiectelor noi de studiu se majorează și volumul de informaţie care necesită a fi asimilat mecanic Astfel icircn legătură cu această tendinţă de dezvoltare mulţi adolescenţi se plicircng de

20 Fizică Astronomie

o insuficienţă a memorie iar frecvenţa acestor plicircngeri este chiar mai icircnaltă decicirct la școlarul mic

Odată cu vicircrsta se schimbă și coraportul dintre gicircndire și memorie Studiul proceselor mnemice la adolescenţi a stabilit că gicircndirea determină particularită-ţile de memorizare

Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psihice ceea ce influenţează activităţile psihice de cunoaștere Astfel icircn preado-lescenţă și adolescenţă valoarea productivităţii memorizării involuntare scade mărindu-se procentual memoria voluntară

Pe baza cercetărilor teoretico-practice s-a constatat că activitatea intelectuală interesul pentru conţinutul știinţific și procesul de cunoaștereicircnvăţăre sicircnt in-dispensabile dezvoltării intelectuale și reușitei școlare La unii elevi cu nereușită școlară se evidenţiază un nivel intelectual icircnalt dar o motivaţie negativă care nu le permite realizarea posibilităţilor intelectuale [17]

Unii profesori interpretează motivaţia ca pe un fenomen complex și greu de icircnţeles și dacă acesta este icircnţeles oricum este greu de motivat elevii bdquoAș vrea să știu ce conduce elevul spre performanţă Acel ceva l-aș da elevilor mei și mie icircn-sumirdquo [25]

Pe baza celor expuse mai sus putem deduce că evoluţia cognitivă icircn perioada adolescenţei include

bull prelucrarea eficientă a informaţiei știinţifice datorită unei dezvoltări mai avansate a proceselor psihice și anumendash dezvoltarea gicircndirii logico-abstracte divergente și convergentendash sporirea dezvoltării memoriei logice faţă de memoria mecanicăndash dezvoltarea mai avansată a imaginaţiei pe fundalul dezvoltării spiri-

tului de observaţiendash consolidarea structurilor gicircndirii logico-formale a capacităţilor de

interpretare și evaluare de planificare de anticipare a spiritului cri-tic și autocritic

ndash formarea caracterului de sistem al gicircndiriibull prezenţa tuturor premiselor necesare dezvoltării gicircndirii știinţificebull necesitatea integralităţii icircn cunoaștere și realizarea activităţilor de

cunoaștere prin acţiuni activebull mobilizarea gicircndirii este condiţionată de obstacolul cognitiv

Icircn baza studiului analitic privind dezvoltarea cognitivă a elevilor de vicircrstă adolescentă s-a determinat existenţa obiectivă a caracterului de sistem al gicircn-dirii al raţionamentului logico-abstract care necesită realizarea activităţilor de cunoaștere prin acţiuni active și interactive Astfel putem concluziona că la elevii de vicircrstă liceală sicircnt prezente toate premisele care favorizează formarea de compe-

21G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tenţe școlare icircn general și icircn special formarea competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo competenţa de achiziţii intelectuale competenţa de investigaţie știinţifică competenţa de comunicare știinţifică competenţa de achiziţii pragmatice compe-tenţa de protecţie a mediului ambiant

Capacităţile atitudinile competenţelor și valorilor vizate de profilul de forma-re a absolventului au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele icircnvăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum

Trecerea de la un curriculum centrat pe obiective pedagogice la un curriculum bazat pe competenţe școlare solicită proiectarea unui model pedagogic Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe poate fi reprezentat schematic astfel [13]

Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe

22 Fizică Astronomie

Așadar demersul de dezvoltare a curriculumului școlar icircn termeni de com-petenţe solicită următoarea construcţie a finalităţilor icircn icircnvăţămicircntul secundar-general

1) Elevul cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii2) Profilul de formare a absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-gene-

ral conceput icircn raport cu idealul educaţional și cu nevoile sale de for-mare

3) Sistemul de principii și de valori ale educaţiei angajate icircn acest scop4) Sistemul de competenţe-cheie transversaletransdisciplinare stabilite

pe trepte de icircnvăţămicircnt care să se regăsească icircn profilul de formare5) Sistemul de competenţe generalepe arii curriculare care derivă din

competenţele-cheie stabilite ca standarde educaţionale6) Sistemul de competenţe specificepe discipline școlare [13]

Acest model a determinat finalităţile proiectate icircn termeni de competenţe care vor asigura articularea tuturor componentelor curriculare angajate icircn acţiunea integrată de predare-icircnvăţare-evaluare a propriei paradigme curriculare

Icircn scopul argumentării necesităţii trecerii de la un curriculum axat pe obiecti-ve pedagogice la un curriculum centrat pe elev pe formarea-evaluarea de compe-tenţe vom utiliza următorul raţionament logic

a Misiunea școlii este să formeze cetăţeni productivib Pentru a fi un cetăţean productiv individul trebuie să fie icircnzestrat pe

parcursul școlarităţii cu un ansamblu de competenţe-cheie care să-i permită să icircndeplinească sarcini semnificative din viaţa reală

c Din aceste considerente școala trebuie să formeze elevilor competenţe necesare icircn viaţa reală adică să-i icircnveţe să icircndeplinească eficient anu-mite sarcini pe care le vor realiza și icircn afara școlii

d Pentru a determina reușita elevilor icircn viaţă școala trebuie să-i pună icircn condiţii de instruire și evaluare autentică și să verifice icircn permanenţă gradul de formare al competenţelor

Avantajele curriculumului bazat pe competenţendash furnizează procesului de icircnvăţămicircnt direcţii mai clare de formare-dez-

voltare a personalităţii elevuluindash sugerează o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a

competenţelor școlarendash se racordează la nevoile de formare ale elevului și la cerinţele vieţii so-

cialendash schimbă misiunea școlii icircn condiţiile societăţii bazate pe cunoaștere

23G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash icircnzestrează elevii pe parcursul școlarităţii cu un ansamblu de compe-tenţe funcţionale care le va permite icircndeplinirea unor sarcini semnifi-cative din viaţa reală

ndash focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevuluindash ca punct de plecare este profilul de formare al absolventului din icircnvă-

ţămicircntul secundar generalndash sprijină valorile promovate de școala contemporanăndash are deschidere spre conţinuturi pluri- inter- și transdisciplinarendash raportează achiziţiile dobicircndite de către elev icircn contexte concretendash sporește libertatea profesoruluindash evaluarea devine formativă la fiecare etapă a icircnvăţăriindash oferă elevului libertate icircn manifestarea și valorificarea propriului in-

telectndash reflecta așteptările sociale referitoare la ceea ce va ști va ști să facă și

cum va fi elevul la o anumită treaptă de icircnvăţămicircnt icircntr-un anumit do-meniu de studii

Icircn acest context G Văideanu menţionează bdquonimeni nu mai consideră astăzi satisfăcătoare soluţia icircmprospătării programelor prin reduceri și adăugări de teme icircn care vor trebui selecţionate și organizate valorile știinţifice pentru a fi puse icircn lucru icircn vederea formării unei gicircndiri caracterizate prin receptivitate flexibilita-te creativitaterdquo [22 p11] Acest adevăr pedagogic ghidează practica educaţională spre necesitatea de formare a competenţelor școlare

13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo

Perfecţionarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe prevede cen-trarea acestuia pe următoarele cerinţe

ndash pe achiziţiile finale ale icircnvăţăriindash pe dimensiunile funcţionaleacţionale icircn formarea personalităţii

elevuluindash pe definirea clară a ofertei școlii icircn raport cu interesele aptitudinile

elevului și așteptările societăţiiFormarea competenţei școlare include patru etape [6 7 11]

bull cunoștinţe fundamentalebull cunoștinţe funcţionalebull cunoștinţe interiorizatebull cunoștinţe exteriorizate (adică competenţe)

24 Fizică Astronomie

Etapa cunoștinţelor fundamentale Această primă etapă se asociază verbului bdquoa știrdquo Potrivit acestei etape cel ce icircnvaţă trebuie să primească mai icircnticirci o sumă de in-formaţii care se transformă icircn cunoștinţe proprii elevului or acestea vor constitui sursa pentru achiziţia procedurilor ori a strategiilor de rezolvare a problemelor

Etapa cunoștinţelor funcţionale Pentru elev nu este suficient să posede anu-mite cunoștinţe știinţifice el trebuie și să le poată aplica icircn anumite situaţii Etapa a doua de formare a competenţei se asociază prin activităţi de tipul bdquoa ști să facirdquo care transformă cunoștinţele fundamentale icircn cunoștinţe funcţionale

Etapa cunoștinţelor interiorizate La cea de-a treia etapă cunoștinţele func-ţionale sicircnt interiorizate și devin abilităţi deprinderi comportamente rezultate Această etapă caracterizată prin activităţi de tipul bdquoa ști să fiirdquo exprimă ceea ce este icircn esenţa sa individul cu toate componentele sale icircn integralitatea sa și vizea-ză modalitatea de a cunoaște și de a icircnţelege situaţiile din viaţă de a reacţiona și a acţiona de a se comporta icircn situaţii necunoscute conform propriului fel de a fi

Etapa cunoștinţelor exteriorizate Rezolvarea oricărei situaţii semnificative implică transferul celor trei tipuri de activităţi de cunoaștere icircn activitatea bdquoa ști să deviirdquo La această etapă elevul operează cu cunoștinţele interiorizate persona-lizate conștientizate interrelaţionate ierarhizate și propune strategii proprii de acţiune aplicicircndu-le icircn practică elaborează și pune icircn practică un proiect de lucru evaluează și ajustează propriile activităţi Activitatea bdquoa ști să deviirdquo este o activita-te de sinteză a procesului de cunoaștere icircn care resursele interne ale elevului se ex-teriorizează prin anumite acţiuni concrete realizate icircntr-o situaţie semnificativă

Așadar pentru ca un elev să-și formeze o anumită competenţă specifică disci-plinei bdquoFizicărdquo este nevoie ca el

bull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de problema care va trebui rezolvată icircn final

bull să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștinţele icircn situaţii concrete pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea lor

bull să rezolve diverse situaţii-problemă conștientizicircnd icircn așa fel cunoștinţele funcţionale icircn viziunea proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care prezintă anu-mite probleme complexe din viaţa cotidiană manifesticircnd comporta-menteatitudini conform achiziţiilor finale așteptate adică competenţe

Aceste cerinţe pot fi prezentate printr-o schemă ca etape succesibile și progre-sive de parcurgere icircn formarea competenţei și anume [13 11]

Cunoștinţe rarr Funcţionalitate rarr Conștientizare rarr Acţiune rarr ComportamentAtitudine

25G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina bdquoFizicardquo perfec-ţionat icircn termeni de competenţe școlare reprezintă organizarea procesului educa-ţional raportat la centrarea pe achiziţii finale concrete adică pe competenţe

Metodologiei formării competenţelor școlare icirci revine misiunea de a pune ba-zele unei icircnvăţări conștiente raţionale inteligente realizate la nivel superior de activitate intelectuală Relizarea și formarea intelectuală urmărește implicarea in-tensă profundă și deplină a celui educat iar o lecţie o anumită activitate didacti-că este dinamică numai atunci cicircnd are la bază un demers euristic de stimulare a interesului curiozităţii dorinţei de a afla și acţiona icircntr-o manieră proprie

Deci metodologia de formare a competenţelor școlare specifice fizicii pune ac-cent pe instruirea interactivă

Instruirea interactivă pune accentul pe construirea cunoștinţelor individuale astfel icircncicirct elevii devin subiecţi activi ai unei practici educaţionale ghidate de ne-cesităţile personale Această activitate le permite să-și formeze propria cunoaștere știinţifică și să-și modeleze propria personalitate

Literatura de specialitate evidenţiază următoarele caracteristici ale instruirii interactive [1]

ndash Participarea activă a elevilor la construirea propriei cunoașterindash Construirea cunoașterii icircn baza cunoștinţelor și deprinderilor avutendash Aplicarea autoevaluării și lucrului icircn colaborarendash Monitorizarea propriului demers de icircnvăţare icircn scopul dezvoltării unei

strategii propriindash Autenticitatea icircnvăţării și evaluăriindash Icircnvăţarea icircn ritm propriu

Cercetările psihologice pedagogice sociale antropologice recente schimbă viziunea asupra elevului și rolul lui icircn propria dezvoltare Astfel icircn prezent elevul este tratat ca subiect ceea ce presupune participarea lui activă icircn procesul de for-mare a propriei personalităţi din momentul nașterii

Teoreticieni precum J Dewey L Vicircgotski J Piaget E Erickson D B Elco-nin au contribuit prin teoriile lor asupra dezvoltării copilului la conturarea unei concepţii icircn care copilul este autorul propriei icircnvăţări [19] Sursa cunoașterii o constituie diversitatea experienţelor cognitive sociale emoţionale fizice pe care copilul le trăiește

Viziunea modernă asupra dezvoltării icircn ontogeneză a solicitat o restructurare a concepţiei asupra rolului educaţiei din perspectiva asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea integrală a elevului icircn funcţie de potenţialul de care dispune Această nouă viziune a generat ideea centrării educaţiei pe copil devenită popu-lară icircn mai multe ţări inclusiv icircn Republica Moldova

26 Fizică Astronomie

Centrarea educaţiei pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor na-turale proprii copilului pe care cadrul didactic trebuie să le urmeze să le stimule-ze și să le valorifice icircn construirea contextelor și situaţiilor icircn care elevul icircnvaţă

Centrarea educaţiei pe copil are la bază teoria constructivistă a icircnvăţăriiIdeea centrală a constructivismului rezidă icircn faptul că cunoașterea umană se

construiește printr-un proces creator și activ iar cei ce icircnvaţă icircși construiec o nouă cunoaștere pe temeliile icircnvăţării anterioare

Constructivismul este o teorie a cum se cunoaște realitatea dar a devenit și o teorie a cum se icircnvaţă punicircndu-se accentul pe proceduri strategii cognitive in-dividuale și colaborative

Rădăcinile constructivismului le găsim icircn antichitatea clasică și anume icircn dia-logurile lui Socrate icircn cadrul cărora prin icircntrebări directe profesorul stimula ele-vul să sesizeze propriile greșeli icircn procesul gicircndirii Mai ticircrziu aceste idei au fost dezvoltate de către J Piaget J Dewey L Vicircgotski J Bruner Ausubel [19 p 99]

E Joiţa enumeră avantajele consrtuctivismului și anumendash Icircnvăţarea se referă la construirea de noi cunoștinţe și nu achiziţia lor

prin transmitere-receptare-icircnsușirendash Se bazerază pe reflecţie experienţă anterioarăndash Icircnvăţarea este un proces de interiorizare a modului de cunoașterendash Este o icircnvăţare activă elevii cauticircnd singuri răspunsuri și soluţii la di-

verse problemendash Icircncurajează autonomia cognitivă și acţionalăndash Urmărește dezvolatrea de capacităţi formarea de competenţe abilităţindash Icircnvăţarea este verificată intern apoi mediată de către elev și verbalizată

pentru a finalzată cu discuţii icircn grup recăutări reconstrucţii alterna-tive

ndash Icircnvăţarea este transferabilă icircn noi contextendash Se bazează pe experienţele de icircnvăţare ale elevilor pentru a genera noi

experienţe de icircnvăţarendash Presupune construirea și reconstruirea realităţii de către fiecare elev icircn

baza propriei experienţendash Icircnvăţarea pornește de la descoperire și construcţie personală și conti-

nuă cu dezbateri [14]

C L Oprea enumeră beneficiile constructivismului care sicircnt exprimate prinbull Elevii icircnvaţă mai activ atunci cicircnd participă la construirea cunoașterii

proprii decicirct atunci cicircnd sicircnt simpli auditoribull Educaţia poate fi realizată mai eficient dacă activitatea este concentra-

tă pe activitatea gicircndirii icircnţelegerea și cunoașterea activă

27G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Cunoștinţele icircnsușite sicircnt transferabile și aplicabile icircn diverse contextebull Prin icircnvăţarea de tip constructiv elevul devine conștient de propriile

achiziţii pe care le interiorizează ca urmare a descoperirilor investiga-ţiilor realizate chiar de el

bull Constructivismul promovează icircnvăţarea din viaţa reală și pentru viaţa reală stimulicircnd curiozitatea și interesul elevului

bull Teoria constructivistă a icircnvăţării are ca finalitate formarea de compe-tenţe prin strategii didactice interactive [19]

Este foarte important ca informaţiile asimilate să fie integrate icircn cunoștinţe iar cunoștinţele să fie integrate și relaţionate icircn scheme cognitive care dau sens cunoașterii Anume aceste integrări succesive constituie ansamblul de procese care permit a evita acumulările neconstructiviste de informaţii știinţifice inutile pentru elev

Instruirea interactivă pune la bază demersurile euristice bazate pe problema-tizare și descoperire

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

După cum se menţionează icircn [12] există următoarele tipuri de descoperiribull Descoperire inductivă ndash pornește de la premise particulare și stabilește

pe bază de raţionamente concluzii generalebull Descoperirea deductivă ndash pornește de la noţiuni idei legi și principii

generale prin care se ajunge la judecăţi particularebull Descoperirea transductivă ndash are la bază raţionamente transductive aso-

ciate cu gicircndirea artisticăbull Descoperirea prin analogie ndash are la bază raţionamentul analogic stabi-

lindu-se relaţii logice icircntre dateProblematizarea și descoperirea sicircnt integrate și integrabile icircn cadrul demer-

sului euristic Activitatea de cunoaștere a elevului finalizată cu actul descoperirii are sens numai icircn cazul cicircnd acesta este declanșat prin punerea unei probleme

28 Fizică Astronomie

Această deducţie explică legătura stricircnsă dintre problematizare și descoperire Astfel desoperirea este dependentă de existenţa situaţiei-problemă deoarece se realizează icircntr-un cadru problematizat iar rezolvarea unei probleme implică o descoperire

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

Problematizarea după M Bocoș bdquopresupune un ansamblu de procedee și realităţi operaţionale care impulsionează cunoaștereardquo [1 p 23] V Bunescu definește problematizarea ca fiind bdquoo cale de rezolvare a contradicţiilor icircn proce-sul cunoașteriirdquo [12 p 79]

Obiectivul principal al problematizării ca metodă de predare este formarea la elevi a capacităţilor de a sesiza de a pune și de a formula probleme și a le rezolva iar predarea problematizată icircși propune ca scop să-l icircnveţe pe elev să gicircndească [1 p 12-13]

Problematizarea plasează elevii icircn situaţia de a reflecta a icircntreba și a se icircntre-ba a căuta soluţii și a le verifica experimental și logic reprezenticircnd pentru disci-plina bdquoFizicărdquo o modalitate de cunoaștere a realităţii la un nivel cicirct mai avansat al cunoașterii știinţifice

Esenţa problematizării o constituie bdquoproblemardquo conceperea construirea și re-zolvarea acesteia Etimologia termenului bdquoproblemărdquo provine din grecescul bdquopro-blemardquo care semnifică ceva ce există icircn faţa sinelui și icircmpiedică avansarea sau ceva care este pus icircn discuţie și care devine obiect de dezbatere Astfel se conturea-ză cele două dimensiuni ale problemei enigma și controversa Definirea problemei are la bază existenţa unui conflict cognitiv generat de raportul dintre cunoscut și necunoscut acest conflict dezvăluie sau generează contradicţii dificultăţii incer-titudini care vor fi icircnlăturate grație efortului de gicircndire și acţiune pe care elevul icircl va depune pe parcursul rezolvării problemei

Icircn cazul cicircnd problema are o soluţie cunoscută icircncă icircnainte ca problema să fie pusă ea se transformă icircntr-un exerciţiu Problema ca exerciţiu-problemă repre-zintă un mijloc pentru dobicircndirea sau dezvoltarea cunoștinţelor icircntr-un anumit domeniu Desigur că pentru cel care icircnvaţă soluţia nu este cunoscută

Problema ca situaţie problematizată reprezintă un ansamblu de elemente cu-noscute și necunoscute aflate icircntr-o anumită conexiune avicircnd ca element princi-pal bdquoicircntrebarea-problemărdquo Icircntrebările-problemă sicircnt stimulente pentru avansarea cunoașterii Icircntrebarea-problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restricircnsă ca dificultate sau complexitate care abordează doar o singră temă dar care nu permite răspunsuri reproductive Icircntrebările problemă ca forme producti-ve ale gicircndirii reprezintă un stimulent pentru avansarea cunoașterii Prin funcţia

29G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

lor euristică icircntrebările stimulează curiozitatea și dorinţa cunoașterii antrenează efortul icircn depășirea dificultăţilor oferă șansa trăirii satisfacţiei cunoașterii

Situaţia-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu conflictual ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi experienţa anterioară și elementul de nou-tate și surpriză necunoscutul cu care se confruntă elevul Acest conflict incită la căutare descoperire la intuirea unor soluţii noi

Situaţiile-problemă pot fi clasificate icircnbull Situaţia surprizei apare la cunoașterea de către elevi a fenomenelor

faptelor care provoacă nedumeriri și par paradoxale la prima vederebull Situaţia conflictului se utilizează de obicei la studierea teoriei fizice și a

experienţelor fundamentalebull Situaţia presupunerii constă icircn admiterea altei legităţi sau altui feno-

menbull Situaţia discordanţei apare icircn cazul icircn care experienţa empirică intră icircn

contradicţie cu datele știinţificebull Situaţia nedeterminării apare atunci cicircnd problema formulată nu dis-

pune de date suficiente pentru soluţionarebull Situaţia dezminţirii apare icircn cazul icircn care elevii demonstrează nete-

meinicia unei idei sau unui proiect [28]Icircn opinia lui T V Kudreavţev există mai multe tipuri de situaţii problematice

care se creează atunci cicircndndash apare un dezacord icircntre vechile cunoștinţe ale elevului și cerinţele im-

puse de rezolvarea unei noi problemendash elevul trebuie să aleagă dintr-un lanţ sau sistem de cunoștinţe uneori

incomplet numai pe acelea care icirci vor fi necesare icircn rezolvarea situa-ţiei urmicircnd să completeze datele ce lipsesc

ndash elevul este pus icircn faţa unei contradicţii icircntre modul de rezolvare posi-bil din punct de vedere teoretic și dificultatea de transpunerea a teo-riei icircn practică

ndash elevului i se cere să aplice icircn condiţii noi cunoștinţele anterior asimi-late [12]

La baza situaţiei-problemă se află contradicţia dintre cunoscut și necunoscut astfel se pot enumera trei tipuri de contradicţi

bull Contradicţia dintre cunoștinţele empirice formate la elevi din experi-enţa de viaţă și cunoștinţele știinţifice care trebuie formate icircn procesul educaţional

bull Contradicţia dintre cunoștinţele tradiţionale ale elevilor și cele modernebull Contradicţiile existenţei obiective a realităţii

30 Fizică Astronomie

Ansamblul de situaţii-problemă dintr-un anumit domeniu constituie o bdquositua-ţie semnificativărdquo

Situaţiile-problemă și situaţia semnificativă reprezintă condiţiile necesare sus-ţinerii efortului de gicircndire care condiţionează avansarea spre competenţe Fiecare din componentele sale icircntrebarea-problemă exerciţiul-problemă situaţia-proble-mă situaţia semnificativă icircși are un loc al său la orice etapă de icircnvăţămicircnt și la orice etapă de formare a competenţei școlare

Așadar metodologia de formare a competenţelor specifice fizicii axate pe in-struirea interactivă include

ndash pentru etapa I Formarea cunoștinţelor fundamentale ndash problemandash pentru etapa II Formarea cunoștinţelor funcţionale - exerciţiul-pro-

blemăndash pentru etapa III Formarea cunoștinţelor interiorizate ndash situaţia-pro-

blemăndash pentru etapa IV Formarea cunoștinţelor exteriorizate ndash situaţia sem-

nificativăProblematizarea și descoperirea permit folosirea icircn procesul educaţional a

strategiilor mentale și a activităţilor care stimulează operaţiile gicircndirii analiza sinteza comparaţia abstractizarea etc judecăţile și raţionamentele elevilor ofe-rindu-le posibilitatea de a dobicircndi cunoștinţe icircn mod independent

Actul de predare-icircnvăţare presupune activarea unor procese psihice transpu-se icircn pași didactici pași prin care elevul icircnvaţă să icircnveţe să știe să facă și să fie El parcurge pași psihici ai cunoașterii prin intermediul unor tehnici proactive de icircnvăţare

Diversitatea metodelor și procedeelor utilizate icircn activitatea didactică repre-zintă gradul de pregătire metodică a profesorului competenţa sa profesională prin care dezvoltă interesul creativitatea și motivaţia pentru icircnvăţare a elevilor Valoarea formativă a acestor metode este condiţionată de

ndash dezvoltarea și consolidarea structurilor cognitivendash stimularea spiritului de cunoașterendash stilul activ de muncăndash cultivarea autonomiei și curajului icircn susţinerea propriei poziţiindash formarea competenţelor școlare

Teoriile moderne ale invăţării fundamentează actul didactic icircn jurul activităţii de icircnvăţare Pentru ca icircnvăţarea școlară să fie interactivă constructivă cogniti-vă și metacognitivă cadrul didactic trebuie să monitorizeze continuu activitatea elevilor

Pentru proiectarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal exis-tă experienţa proiectării didactice centrate pe obiective de referinţă și obiective

31G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

operaţionale Obiectivele de referinţă icircn curriculumul perfecţionat sicircnt formulate icircn termeni de subcompetenţe care urmăresc anumite abilităţi deprinderi tehnici de investigare a fenomenelor proceselor protecţia mediului ambiant etc icircntr-un mod mai precis decicirct icircn cazul obiectivelor și sicircnt coordonate icircn mod direct cu unităţile de conţinut standardizate

Elementul de noutate icircn proiectarea procesului educaţional la fizică pentru treapta liceală icircl constituie icircnlocuirea obiectivelor de referinţă prin subcompe-tenţe iar a obiectivelor generale ndash prin cele cinci competenţe specifice ale disci-plinei menţionate icircn bdquoConcepţia didacticărdquo Deci aticirct planificarea anuală cicirct și planificarea unităţilor de conţinut (tematicepe capitole) trebuie să fie centrată pe o asumare respectivă și treptată de competenţe specifice care urmează a fi atin-se pe parcursul celor trei ani de studiu icircn liceu Fiind dezvoltate permanent ele vor conduce la formarea celor cinci competenţe specifice considerate ca achiziţii finale ale treptei liceale Acestea din urmă la ricircndul lor constituie icircn ansamblu competenţa de cunoaștere știinţifică care caracterizează potenţialul formativ al disciplinei școlare bdquoFizicardquo

Competenţele specifice se exercită icircn diferite situaţii de icircnvăţare cu un anumit grad de operaţionalitate și sicircnt icircn funcție directă de cunoștinţele formate la fiecare unitate de conţinut (capitol tematic)

Pedagogia competenţelor vizează formarea la elevi a unui sistem de competen-ţe-cheie necesare acestora icircn viaţa cotidiană avicircnd menirea să asigure o inserţie socială mai bună Acţiunile de reformare a icircnvăţămicircntului au ca ţintă asigurarea calităţii icircn educaţie la toate nivelele Astfel competenţa școlară poate fi considerată un indice al calităţii icircn educaţie

32 Fizică Astronomie

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare- evaluare

21 Tipologia și specificul tehnologiilor didacticeStrategia didactică poate fi abordată din mai multe perspective Privită sub

aspectul capacităţii de integrare a unor metode procedee și mijloace de instrui-re strategia didactică reprezintă un mod de eficientizare a procesului de pre-dare-icircnvăţare-evaluare Din această perspectivă strategia didactică este definită ca bdquoun grup de două sau mai multe metode și procedee integrate icircntr-o structură operaţională angajată la nivelul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale specifice și concrete ale acestuiardquo [10 p 358]

Strategia didactică se deosebește de metoda didactică prin timpul alocat pro-iectării și realizării activităţilor de instrire Dacă metoda didactică reprezintă o acţiune care asigură eficientizarea icircnvăţării prin obţinerea unor rezultate ime-diate atunci strategia didacticăreprezintă un model de acţiune angajat pe termen lung mediu și scurt

Strategia didactică preia de regulă denumirea metodei de bază De exemplu soluţionarea unei situaţii-problemă solicită strategia problematizării iar soluţio-narea unei probleme experimentale solicită strategia investigaţiei experimentale

Alegerea metodelor icircn cadrul unei strategii nu este aliatoare Urmărind scopul optimizării procesului de predare-icircnvăţare-evaluare se pot evidenţia următoarele criterii necesare metodelor pentru a dobicircndi statutul de strategie didactică

bull comunicarea activăbull cunoașterea euristică a fenomenelor studiatebull creativitatea profesorului

Metodele pot fi combinate și corelate icircntr-o strategie didactică icircn funcţie de1 Modul de prezentare al cunoștinţelor (icircntr-o manieră algoritmică sau

euristică)2 Modul de dirijare al icircnvăţării care se poate baza pe soluţionarea de

probleme sau soluţionarea de situaţii-probleme3 Modul de activizare diferenţiată a icircnvăţării care poate fi organizată

frontal pe grupuri sau individualExistă diferite clasificări ale strategiilor didactice care au la bază diferite cri-

teriiDupă criteriul obiectivului pedagogic prioritar strategiile didactice pot fi repar-

tizate icircn următoarele clase

33G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

1 Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi (strategia conversaţiei euristice strategia prelegerii problematizate strategia demonstraţiei strategia cercetării experimentale strategia algoritmizării etc)

2 Strategii care au ca obiectiv prioritar transferul funcţional al cunoștin-ţelor și capacităţilor dobicircndite (strategia problematizării strategia mo-delării etc)

3 Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului (strategia jocului didactic strategia lucrărilor practice strategia asal-tului de idei strategia dezbaterii problematizate etc)

După criteriul acţiunii predominante icircn cadrul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare strategiile didactice pot fi repartizate icircn următoarele clase

1 Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare2 Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare3 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practică4 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

bull Repere și modalităţi de proiectare a strategiilor didacticeElaborarea strategiilor didactice presupune două tipuri de acţiuni

a) acţiunea teoretică care se reduce la integrarea mai multor metode și procedee metodice pentru asigurarea eficientizării activităţii de preda-re-icircnvăţare-evaluare

b) acţiunea practică care presupune valorificarea resurselor inclusiv a stilului pedagogic al profesorului (permisiv democratic sau autoritar) care să asigure optimizarea structurii create

Proiectarea strategiei didactice presupune parcurgerea mai multor etape (fig 1)

Fig 1 bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoarerdquo

34 Fizică Astronomie

Un exemplu de strategie didactică elaborată icircn conformitate cu acest algoritm poate servi strategia investigaţiei experimentale utilizate la formarea subcompe-tenţei curriculare bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare rdquo clasa a X-a compartimentul bdquoCinematicardquo

bull Diversificarea și combinarea metodelor și tehnicilor de icircnvăţare icircn raport cu diferite criterii competenţe conţinuturi clasă vicircrsta elevilor măiestria pedagogică a profesorului etc

Selectarea strategiilor didactice adecvate este una din cele mai discutate pro-bleme Icircn funcţie de competenţele formate se recomandă următoarele strategii (ta-belul nr 1)

Tabelul nr 1 Selectarea strategiilor didactice icircn funcţie de competenţa formată

Tipul competenţei Strategiile didactice recomandate

Competenţa de achiziţii intelectuale Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi

Competenţa de investigaţie știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare

Competenţa de comunicare știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare

Competenţa de achiziţii pragmatice Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practicăStrategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

Competenţa de protecţie a mediului ambiant

Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului

bull Diversificarea formelor de icircnvăţare Icircnvăţarea autonomăCurriculumul liceal la Fizică orientează proiectarea organizarea și desfășurarea

demersului educaţional icircn contextul unei pedagogii axate pe competenţe O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la fizică și astronomie icircn vederea formării unor competenţe la elevi care contribuie la integrarea elevilor la condiţiile reale mereu icircn schimbare ale vieţii

Formarea unei competenţe nu este o sumă a componentelor savoir savoir-faire și savoir-vivre ci reprezintă rezultanta acestora Icircn procesul de icircnvăţămicircnt com-ponentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare și prin adapta-rea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică formativă motivantărefexivă și continuă

35G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Componenta savoircunoștinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-cată Icircn acest caz sicircnt implicate anumite procese psihice (percepţia memoria și unele operaţii elementare de gicircndire) Pentru asimilareainteriorizarea conștientă a informaţiei se utilizează metode de informaredocumentare SINELG interviul pe trei trepte lectura ghidată gicircndește-perechi-prezintă etc

Componenta savoir-fairepriceperi și deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-ximum capacităţile psihomotorii ale elevilor Icircn acest caz cele mai recomandate strategii la lecţiile de fizică sicircnt strategiile icircn care predomină acţiunea de investi-gaţie a realităţii observaţia experimentul modelarea demonstraţia și strategiile icircn care se pune accentul pe acţiunea practică exerciţiul lucrarea practică jocul didactic tehnica cubului etc Aceste strategii au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţional practice

Componenta savoir-vivreatitudini urmărește să formeze la elevi atitudini și un anume comportament icircn contextul condiţiilor sociale bine determinate Icircn acest context se vor aplica strategii ce formează la elevi valori și atitudini personale astfel de strategii sicircnt studiul de caz interviul jocul de rol dezbaterea asaltul de idei etc

Aceste strategii metode și tehnici utilizate icircn procesul de formare a compe-tenţei se realizează icircn cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice cum ar fi activităţi frontale activităţi icircn grup și activităţi individuale Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative activitatea icircn grup contribuie la formarea competenţei de comunicare știinţifică dezvolticircnd și abilităţi de parte-neriat cooperare colaborare luare de decizii etc iar activitatea individuală dez-voltă abilităţi de acţiune independentă autoinstruire autoresponsabilitate etc

Icircn continuare vom descrie mai detaliat cicircteva din aceste tehnici [8]SINELG (Sistem Interactiv pentru Eficientizarea Lecturii și Gicircndirii) ndash este

o tehnică de lectură interogativăanalitică a unui text lectură care se operează la etapa realizarea sensului după ce icircn cadrul evocării s-au actualizat unele infor-maţii SINELG este un mijloc de monitorizare a icircnţelegerii textului și o modalitate de a face ca lectura textului știinţific să devină funcţională Această tehnică se utilizează avicircnd la dispoziţie următoarele resurse

bull Texte știinţifice nestudiate cicircte un exemplar pentru persoană Foi de poster markere

bull O clasă de elevibull 20-30 de minute

Pregătindu-și elevii pentru SINELG profesorul va ghida discuţia prin interven-ţii și formulare de icircntrebări care vor scoate icircn evidenţă informaţii adiacente celor din text Informaţiile actualizate icircn acest fel se icircnscriu laconic la rubrica bdquoVrdquo

După etapa evocării profesorul dă instrucţiunile pentru SINELG care se reduc la1 Citirea atentă a textului

36 Fizică Astronomie

2 Punerea unui bdquoVrdquo pe margine dacă informaţia citită confirmă ceea ce știau elevii sau credeau că știu

3 Punerea unui bdquondashrdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o con-trazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu

4 Punerea unui bdquo+rdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o este nouă pentru ei

5 Punerea unui bdquordquo pe margine dacă informaţia pare confuză și reclamă o documentare suplimentară

a) Icircn procesul lecturii elevii aplică semnele SINELG-ului pe marginea textuluib) După ce se icircncheie lectura textul citit se va analiza din perspectiva semnelor

aplicate pe margini Firește se va insista asupra semnelor bdquo-rdquo și bdquordquoc) Pentru monitorizare se va completa un tabel

V + ndash

d) Urmează o discuţie despre presupunericunoștinţe anterioare și confirmăricontestări Este important ca ea să fie calmă agreabilă iar atmosfera ndash propice icircnvăţării

e) Este important să se ia icircn consideraţie următoarele momentebull Completarea tabelului SINELG este individuală și reflectă nivelul de

instruire al fiecărui elevbull Informaţiile cunoscute dar neactualizate icircn cadrul evocării se pot

adăuga la rubrica bdquoVrdquobull Privit ca realizare a sensului SINELG se poate realiza și pe capitole de

manual completarea tabelului SINELG fiind o temă pentru acasă Icircn acest caz la ore se vor discuta cele icircnscrise icircn rubricile cu semne bdquo-rdquo și bdquordquo Informaţia din rubrica cu semnul bdquo-rdquo poate servi drept sumă pen-tru formularea de noi icircntrebări

Exemplu de utilizare a tehnicii SINELG la orele de fizicăSarcina de lucru (comună) să citească textul bdquoRegulile de protecţie contra ra-

diaţieirdquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi următoarele lucruri Pe măsură ce citiţi

faceţi niște semne pe marginea textului Semnele vor fi precum urmează bdquoVrdquo bdquo+rdquo bdquondashrdquo bdquordquo

Sursele radioactive naturale creează organismului uman o doză de radiaţie de asymp 0002 Gyan iar icircmpreună cu cele utilizate icircn activitatea umană picircnă la 00035

37G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Gyan Icircn conformitate cu normativele actuale elaborate de instituţiile abilitate doza anuală admisibilă de radiaţie ionizată Roumlntgen sau gama care nu afectea-ză vădit organismul uman este de 005 Gyan Această doză admisibilă limitează iradierea inclusiv a categoriilor de lucrători care activează icircn domenii legate de utilizarea substanţelor radioactivie (005 Gy) sau altor surse de radiaţii ionizante Dozele prea mari de radiaţie deja prezintă pericol de exemplu o doză de cicircţiva Gy absorbită icircntr-un timp scurt este mortală Icircn cazuri de accidente la icircntreprinderi nucleare explozii nucleare sau de apariţie a altor focare de radiaţie care depășește esenţial fondul radioactiv natural trebuie să acţionăm foarte operativ și competent icircn conformitate cu anumite reguli generale recomandate

1) Cea mai bună variantă de protejare este de a părăsi rapid zona con-taminată sau să ne icircndepărtăm la o distanţă cicirct mai mare de focar deoarece intensitatea (intensitatea radiaţiilor este egală cu energia trasportată de acestea icircntr-o unitate de timp printr-o suprafaţă de arie unitară) radiaţiilor descrește odată cu mărirea distanţei de la sursă

2) Icircn cazul cicircnd evacuarea este imposibilă folosiţi adăposturile cu pereţi cicirct mai groși și construiţi din materiale care absorb eficient radiaţiile micșoricircndu-le intensitatea

3) Dacă evacuarea nu este posibilă și lipsesc adăposturile speciale pot fi utilizate temporar picircnă la intervenţia serviciilor de salvare orice ascunzișuri sau obstacole care diminuează influienţa radiaţiilor nu-cleare

4) Protejaţi-vă respiraţia utilizicircnd filtre umezite din ţesături dacă nu dispuneţi de alte mijloace speciale care ar opri particulele de praf cu eventuale depuneri de substanţe radioactive

După ce citiţi textul discutaţi-l icircn grup revenind la ideile notate pe tablă icircn urma evocării anterioare Revedeţi ideile asupra cărora s-a căzut de acord

Tehnica Gicircndește-perechi-prezintă (GPP)

Scopul utilizării GPP este o tehnică de participare la discuţii și de formulare icircn pereche a unei atitudini Ea se combină cu alte tehnici de icircnvăţare și prezentare a soluţiilor cu brainstorming-ul icircn perechi Se aplică la etapele evocare sau reflecţie Utilizarea acestei tehnici necesită următoarele resurse

bull Hicircrtie și instrumente de scrisbull Orice număr par de elevibull 10-20 de minute inclusiv 3-5 minute pentru formularea și icircnscrierea

opiniei individuale 3-5 minute pentru discuţie icircn perechi și cicircte 1-2 minute pentru prezentări din partea fiecărei perechi

38 Fizică Astronomie

Mai icircnticirci elevii sicircnt icircmpărţiţi icircn perechi apoi sicircnt rugaţi să se gicircndească 3-5 minute asupra unei probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie individual o experienţă Textul fiind elaborat partenerii icircși prezin-tă reciproc informaţia Fiecare pereche discută ambele păreriexperienţetexte și icircn consecinţă formulează o alocuţiune comună pe care o prezintă Discutarea opinilor ar putea să se producă la icircncheierea tuturor prezentărilor Se vor lua icircn consideraţie următoarele momente

bull Activitatea individuală (de examinare a problemei și de scriere) este obligatorie

bull O pereche poate face o singură prezentare elaborată de comun acord Icircn cazul cicircnd perechea nu a putut conveni pentru o prezentare comu-nă profesorul are tot dreptul să nu-i dea cuvicircntul nici unuia dintre elevi

bull Dacă numărul de elevi este prea mare GPP poate să nu se soldeze cu prezentarea icircn faţa icircntregii asistenţe ci să continuie cu prezentarea icircn grupuri de 4-8 persoane2-4 perechi Icircn acest caz prezentarea icircn plen se va face din partea grupului care va alege o variantă din cele asculta-te sau va elabora una optimă

bull Dacă elevii au viteză diferită de muncă profesorul poate forma pe-rechi la pasul al doilea elevul care a scris se ridică și face pereche cu următorul care și-a terminat tema icircn acest mod cei care lucrează mai icircncet nu sicircnt grăbiţi de partenerii lor iar cei care lucrează repede au mai mult timp pentru discuţie și cercetare Icircn acest caz nu vom limita timpul pentru scriere individuală la 3 minute ci vom lăsa ca grupul să se autoregleze icircn realizarea activităţii

bull O variantă a tehnicii apare cu numele de formulaţi-comunicaţi-ascul-taţi-creaţi activitate icircn care partenerii formulează răspunsuri indivi-duale apoi le comunică partenerului icircl ascultă pa acesta și icircn final creează icircmpreună cu partenerul ca urmare a discuţiilor un răspuns sau o perspectivă nouă

Exemplu de utilizare a tehnicii GPP la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode participanţii sicircnt rugaţi să se gicircndească asupra unei

probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie o experien-ţă apoi s-o prezinte colegului cu care lucrează icircn pereche Icircn demersul didactic GPP este o tehnică oportună pentru evocare la orice subiect și la orice materie Uneori ea se utilizează și la reflecţie

De exemplu profesorul cere să se numească acele particule care pot provoca reacţia de fisiune Elevul motivează de ce neutronul lent poate produce fisiunea controlată a nucleului de uraniu Profesorul cere să se urmărească modelarea ti-

39G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

purilor de reacţii de fisiune Apoi prezintă și pe folie aceleași reacţii Elevii prezin-tă comentariul la aceste imagini comparicircnd mecanismul exploziei și al reacţiei controlate Profesorul cere să se găsească utilizările energiei nucleare recoman-dicircnd sursele bibliografice Elevii descoperă alte utilizări pentru energia nucleară icircn scopul icircmbunătăţirii aprovizionării cu resurse energetice

Tehnica Cubului este una de examinare a subiectului de organizare a cunoștinţelor privind un subiect Este recomandată pentru exersare dar odată asimilată se pretează și comunicării orale atunci cicircnd intenţionăm să examinăm exhaustiv o problemă

Se aplică preponderent pentru realizarea sensului dacă subiectul luat icircn dis-cuţie este nou sau parţial cunoscut Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie ca algoritm de actualizare a informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate icircntr-o altă tehnică

Icircn linii mari această tehnică se pretează pentru dezbaterea oricărui subiect știinţific descrierea unei experienţe sau a rezultatelor unei cercetări formularea opiniei faţă de un fenomen Este foarte utilă la recapitularea materiei studiate Pentru utilizarea acestei tehnici avem nevoie de următoarele resurse

bull Un cub cu feţele conţinicircnd inscripţiile necesarebull 20-30 de minute inclusiv 10-15 minute pentru scriere sau pregătirea

prezentării orale și 10-15 minute pentru lectură și discuţieProfesurul prezintă subiectul și explică pașii aplicării tehniciiCubul are 6 feţe pe care sicircnt scrise sarcinile propuse elevilor

1 Răspunde la icircntrebare2 Dă exemple3 Explică fenomenul4 Rezolvă problema5 Demonstrează experimentul6 Apreciază precizia măsurărilor

Notă sicircnt posibile și alte varianteProfesorul anunţă subiectul și invită elevii să-și aleagă sarcina prin aruncarea

cubului Elevii icircndeplinesc independent sarcina solicitată Pentru aplicarea teh-nicii trebuie să se parcurgă toate sarcinile din consecutivitatea dată Nici unul dintre tipurile de sarcini nu poate fi omis

Tehnica poate fi utilizată la o lecţie de recapitulare a materiei unui comparti-ment sau a unei unităţi de icircnvăţare Se formează grupuri a cicircte 2-4 elevi icircn grup aleși după criteriul eterogenităţii Cicircte un elev din fiecare grup aruncă cubul se-lecticircnd astfel sarcina pentru grup Profesorul va invita pe ricircnd elevii să dea răs-puns la icircntrebări exemple să explice fenomenele studiate icircn acest compartiment

40 Fizică Astronomie

ca mai apoi să se demonstreze experimente ce confirmă unele informaţii studiate și să se rezolve probleme la compartimentul respectiv

Brainstorming (asalt de idei) valorifică procedeul evaluării amicircnate Cuvicircntul (brain ndash creier și storm ndash furtună) icircn traducere fidelă din engleză icircnseamnă fur-tună icircn creier

Este o metodă colectivă de căutare a ideilor și condiţiilor nu a cunoștinţelor icircntr-un mod cicirct mai rapid și cicirct mai puţin critic posibil Brainstorming-ul se poate aplica la orice subiect care se pretează discuţiei și admite mai mult decicirct o soluţie

Se aplică la etapa evocării pentru lansarea nesticircnjenită a ideilor acumularea lor separarea intenţionată a actului imaginaţiei de etapa gicircndirii critice

Brainstorming-ul se utilizează ca prim pas pentru cercetarea unei probleme pentru acumularea ideilor icircntr-o discuţie Utilizarea acestei metode necesită ur-mătoarele resurse

bull grupuri a cicircte 5-16 elevibull 20-30 de minute Icircn funţie de problemă și de profunzimea examinării

ei pentru lansarea ideilor trebuie acordate 10-20 de minute Pe licircngă aceasta se va rezerva timp (15-20 min) pentru analiza sistematizarea ordonarea ideilor

bull Tablă și cretă sau foi de poster și markereȘedinţa de brainstorming trebuie să aibă un moderator (conducător instruc-

tor animator facilitator) și un secretar (pot fi și doi secretari care vor icircnscrie pe ricircnd ideile lansate) Așezarea icircn sală se va face icircn cerc sau icircn jurul unor mese astfel icircncicirct toţi participaţii să se perceapă vizual

Etapa Ia) Se enunţă problema care va fi pusă icircn discuţie și se purcede la analiza

ei descompunerea icircn aticirctea părţi aspecte sau faţete cicircte pot identifica pentru moment elevii

b) Moderatorul poate participa la această analiză

Etapa IIa) Se purcede la căutarea colectivă de idei sugericircndu-se soluţii pentru

rezolvarea problemeib) Secretarii notează toate intervenţiile (nu neapărat mot-agrave-mot dar evi-

ticircnd reformulările principale și redactările) chiar și repetările soluţiile care li se par inutile absurde Icircnregistrarea nu trebuie să omită nimic din ideile enuţate Nimeni nu comentează

c) Intervenţiile verbale se vor formula icircn enunţuri scurte demonstrarea și detalierea se vor face ulterior

d) Moderatorul are grijă dacă nimeni nu mai sugerează ceva să scoată grupul din impas prin unul din procedee

41G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Plasează o idee propriebull Dă cuvicircntul celor care au tăcutbull Oferă cicircteva minute de concentrare individuală etc

e) Dacă se crează impresia că toate ideile s-au epuizat se poate recurge la brainstorming-ul fragmentat moderatorul schimbă subiectul de dis-cuţie face o pauză sau organizează un joc După această pauză energi-zantă asaltul de idei continuă

Etapa IIIa) Moderatorul dirijează categorisirea clasificarea ordonarea ideilorb) Se recurge la trierea și calificarea ideilor posibilităţi de aplicare ter-

men de realizare compatibilitate etcc) Ideile se pot rescrie icircn funcţie de prioritatea soluţionării lor sau așa

cum sicircnt scrise li se poate atribui un indice corespunzător (literă cifră) ori se vor bifa cu diferite culori Se vor lua icircn consideraţie urmă-toarele momentebull Fiecare participant are dreptul la un număr nelimitat de idei și in-

tervenţiibull La etapa a II-a aprecierile critice sicircnt interzise Nimeni nu are voie

să facă observaţii negative sau negativiste să consteste să pună la icircndoială ideea lansată sau valabilitatea sugestiei

bull Imaginaţia trebuie lăsată icircn voia ei Pentru moment orice idee tre-buie acceptată chiar dacă pare extravagantă Este mai ușor să se re-vină ulterior la o idee deja lansată pentru a o perfecţiona decicirct să se găsească o idee originală

bull Stabilim un interval de timp pentru lansarea ideilor La icircnceput apar cele mai banale și neoriginale idei cele mai uzuale răspunsuri la icircn-trebările puse Trebuie să perseverăm căuticircnd și sugestii neobișnuite proaspete

bull Se icircncurajează ideile derivate combinările și asociaţiile neobișnuite cele care vin să completeze o idee anterioară

bull Nu se notează numele participanţilor care au lansat ideilebull Intervenţiile verbale care produc blocaje sicircnt sancţionate de către fa-

cilitator

Răspunsul sau ideea unuia poate sugera o ideesoluţie ingenioasă altuia de aceea trebuie stimulată inspirarea din ideile deja lansate Se va solicita participan-ţilor să combine două-trei idei pentru a obţine una nouă

bull Pentru brainstorming-ul icircn perechi nu va fi nevoie de secretar și mo-derator

bull La fiecare etapă se poate schimba moderatorul

42 Fizică Astronomie

Exemplu de utilizare a brainstorming-ului la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode rezolvarea unei teme are loc datorită generării a cicirct

mai multor idei soluţii (contează cantitatea acestora și nu calitatea) ca mai apoi ele să fie analizate cercetate și selectate Brainstorming-ul se utilizează atunci cicircnd este nevoie de o soluţie originală a unei probleme complexe

Etapele de desfășurare1 Anunţarea problemei2 Emiterea ideilor soluţiilor etc3 Icircncheierea lansării ideilor4 Evaluarea soluţiilor

De exemplu la studiul temei bdquoGenerarea tensiunii electromotoare alternative prin inducţie electromagneticărdquo se poate organiza un asalt de idei la subiectul bdquoSo-luţionarea problemelor energetice icircn Republica Moldovardquo Elevii pot sugera mai multe idei privitor la utilizarea surselor de energie renovabile

Icircn acest exemplu rolul de analizator icirci aparţine profesorului El icircncurajează generarea ideilor și apoi le evaluează valoric (cu sau fără participarea clasei)

Studiul de cazReprezintă o metodă didactică ce elaborează acţiunea didactică prin interme-

diul unor situaţii reale Acestea pot servi drept premise pentru realizarea unor concluzii reguli legi

Etape de realizare1 Sesizarea cauzei fenomenului studiat2 Deschiderea perspectivelor de analiză a fenomenului3 Selectarea mijloacelor de interpretare critică a fenomenului4 Prelucrarea formativă a concluziilor emise

Drept exemplu de utilizare a studiului de caz la orele de fizică ar putea servi cercetarea cazului Catastrofa de la Cernobicircl icircn cadrul temei bdquoReactorul nuclearrdquo Profesorul poate iniţia elevii prin intermediul vizionării unui film documentar

Aplicarea unei astfel de metodologii icircn procesul educaţional la fizică și astro-nomie presupune diversitate și creativitate icircn educaţie aspect important ce des-chide noi perspective icircn formarea personalităţii elevului

bull Realizarea interdisciplinarităţiiIcircn cadrul predării-icircnvăţării fizicii e necesar să creăm condiţii favorabile pri-

vind transferul achiziţiilor icircn diverse domenii inclusiv icircn domeniul determinat de aria curriculară Astfel se va lua icircn consideraţie

ndash potenţialul manualelor școlare privind realizarea conexiunilor inter-disciplinare

43G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash posibilităţile materialelor didactice cu conţinut integrativ orelor in-tegrative realizate de profesori de la diferite disciplini comune ariei curriculare bdquoMatematică și Știinţerdquo

Prin urmare evaluările realizate la fizică vor include și itemi cu conţinut in-terdisciplinar

bull Centrarea pe elevUnul din principiile care stă la baza curriculum-ului de fizică este centrarea

pe elev Respectarea acestui principiu presupune participarea activă a elevior icircn pocesul de icircnvăţămicircnt inclusiv prin formularea obiectivelor proprii și alegerea modului de lucru colaborarea cu colgii și cu profesorul icircn vederea atingerii sco-pului propus autoevaluarea progresului propriu Centrarea pe elev prsupune o motivaţie intrinsecă a acestora Are loc o plasare de accent și-n activitatea pro-fesorului care ajută elevii să depășească dificultăţile icircnticirclnite nu prin punerea la dispoziţie a soluţiei ci prin formularea de icircntrebări care să-l orienteze pe elev spre soluţia corectă

bull Utilizarea tehnologiilor informaţionale și comunicaţionale (TIC)Un rol important revine strategiilor icircn care predomină icircn mod special acţiu-

nea programată a instruirii cum ar fi fizica astronomia asistată de calculator Din acest punct de vedere elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea prelucrarea și prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile proceselor și fenomenelor fizice

După cum a fost menţionat și icircn curriculumul modernizat un imperativ al tim-pului reprezintă utilizarea TIC icircn procesul educaţional Icircn prezent conștientizăm cu toţii (inclusiv profesorii și elevii) că utilizarea resurselor WEB ridică considera-bil calitatea instruirii fiind folosite la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră la modelarea unor experimente fizice greu de realizat icircn condiţiile de laborator din școală sau care prezintă risc pentru sănătate Experimentele vir-tuale constituie resurse alternative sau complementare la studierea fenomenelor fizice Totodată TIC nu substituie experimentele reale Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un șir de avantaje

ndash plasează icircnvăţămicircntul centrat pe profesor la cel centrat pe elevndash permit diversificarea strategiilor didacticendash facilitează accesul elevilor la informaţie stimulează interesul lor faţă

de cele mai proaspete descoperiri tehnologii motivează icircnvăţareandash permit efectuarea lucrărilor icircn timp real strict individual și icircn cores-

pundere cu caracteristicile psihofiziologice propriindash dezvoltă comunicarea lucrul icircn echipă realizarea proiectelor indivi-

duale și icircn grup atitudinea faţă de problemele majore din viaţa coti-diană

44 Fizică Astronomie

ndash permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor și progreselor obţinute de elevi

ndash contribuie la creșterea eficienţei activităţilor de icircnvăţareConform concluziilor experţilor utilizarea TIC icircn procesul de instruire ridică

eficacitatea lecţiilor la disciplinele reale cu 30 Utilizarea programelor de cal-culator la lecţiile de fizică contribuie la dezvoltarea interesului elevilor față de obiectul de studiu ridică eficacitatea activităţii lor independente și a procesului instructiv icircn ansamblu permit rezolvarea problemelor individualizării și diferen-ţierii procesului de icircnvăţare

Icircn cadrul lecției calculatorul joacă un rol foarte important deoarece amplifică gradul de intuitivitate al acesteia lărgește posibilităţile de activizare a elevilor

TIC pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei (predarea temei noi consolidarea materiei noi evaluarea cunoștinţelor elevilor)

Utilizarea calculatorului icircn cadrul predării temei noi influenţează cu succes captarea atenţiei elevilor intensifică gradul de memorare a noţiunilor studiate (se realizează concomitent memorarea vizuală și auditivă) Icircn asemenea situaţii gra-dul de memorare se ridica picircna la 75 La explicarea temei noi pot fi folosite pre-zentări bdquoPower Pointrdquo pot fi modelate unele experimente greu de realizat icircn lipsa utilajului icircn laboratorul școlar pot fi folosite resursele Internet cele mai noi șa

Testarea computerizată permite de a realiza o diferenţiere largă a sarcinilor de evaluare icircn corespundere cu nivelul de cunoaștere al elevilor de asemenea permite de a utiliza teste individualizate personalizate Prezentarea baremului de evaluare a testului icircn varianta de calculator va permite realizarea autoevaluării independente a rezultatelor testării ce va contribui la economisirea timpului icircn cadrul lecţiei va mări gradul de credibilitate a elevului privind aprecierea cunoștinţelor acestuia

22 Strategii de evaluarebull Evaluarea axată pe competenţe

Rolul evaluării icircn procesul de formare a competenţelor constă icircn asigurarea unui feed-back permanent care să ofere actorilor procesului educaţional informaţii veridice despre ceea ce s-a realizat și mai ales despre ceea ce mai este de realizat

bull Tipuri de evaluareIcircn procesul educaţional la disciplina bdquoFizică Astronomierdquo profesorul va aplica

1 Evaluarea iniţială care va oferi informaţii despre situaţia la icircnceputul predării-icircnvăţării

2 Evaluarea curentă (formativă) care va susţine procesul de formare a competenţelor prin oferire de feed-back constructiv pozitiv și prospectiv

3 Evaluarea finală (sumativă) care va constata nivelul atins

45G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluările finale la finele anului de icircnvăţămicircnt vor demonstra icircn ce măsură au fost formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competenţele specifice disciplinei bdquoFizi-că Astrnomierdquo și dacă sicircnt atinse standardele de competenţă ale disciplinii

bull Metode și tehnici de evaluareEvaluarea va implica icircn ansamblu utilizarea diverselor forme metode și teh-

nici Icircn contextual evaluării competenţelor se va da prioritate investigaţiei lucră-rilor practice proiectelor referatelor testărilor

bull Forme de evaluare curentăEvaluarea curentă (formativă) este dominantă icircn procesul de formare a com-

petenţelor Ea va fi prezentă la fiecare activitate din cadrul lecţiei Astfel se va evalua nivelul atingerii obiectivelor lecţiei Există următoarele forme de evaluare formativă la fizică

ndash observarea sistematică a comportamentului elevilorndash autoevaluareandash investigaţiandash portofoliul

Icircn continuare vom aduce exemple de utilizare a acestor forme icircn procesul de evaluare la fizică și astronomie

Observarea sistematică a comportamentului elevilor este o tehnică de evaluare alternativă care pune la dispoziţia profesorului informaţii relevante despre per-formanţele elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune a competenţelor și abilităţilor de care dispun aceștia Pentru a atinge acest scop profesorul are la dispoziţie trei modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor

bull fișa de evaluarebull scara de clasificarebull lista de verificare

Fișa de evaluare este individuală și cuprinde numai date despre comportamen-tul elevului icircn anumite situaţii Observaţiile icircnregistrate conduc la concluzii ce se vor menţiona icircntr-o fișă

Scara de clasificare este un instrument utilizat icircn observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de icircnvăţare sau o sarcină de lucru individuală sau de grup

Exemplu Fie că elevilor li s-a propus să discute icircn grup un subiect Urmărind comportamentul elevului profesorul răspunde la un set de icircntrebări alegicircnd răs-punsul dintr-o listă icircntocmită anterior

46 Fizică Astronomie

Icircn ce măsură elevul a participat la discuţii

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Icircn ce măsură comentariile sale au fost icircn legătură cu tema discuţiei

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Lista de verificare icircnregistrează doar prezenţa sau absenţa unei acţiuni sau a unui comportament la un singur elev icircntr-o anumită situaţie

Exemplu La efectuarea lucrării de laborator profesorul icircnregistrază acţiunile elevului prin răspunsul la un șir de icircntrebări icircncercuind Da sau NU

A urmat instrucţiunile DA NU

A cerut ajutor atunci cicircnd a avut nevoie DA NU

A cooperat cu ceilalţi elevi DA NU

A așteptat să-i vină ricircndul pentru a utiliza materialele DA NU

A icircmpărţit materialele cu ceilalti colegi DA NU

A icircncercat activităţi noi DA NU

A dus activitatea picircnă la capăt DA NU

A pus echipamentele la locul lor după utilizare DA NU

A făcut curat la locul de muncă DA NU

Aceste modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor pot fi utilizate aticirct pentru evaluarea procesului cicirct și a produselor realizate de către elevi exprimate icircn com-portamente din domeniul cognitiv afectiv și psihomotor

Autoevaluarea este o tehnică de evaluare alternativă care furnizează infor-maţii ce permit icircntregirea imaginii elevului prin perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profetorul Icircn așa mod notarea realizată de profesor este icircnlocui-tă prin notarea efectuată icircn colaborare cu colegii Icircntr-un proces de icircnvăţămicircnt centrat pe elev este foarte binevenită formarea și exersarea la elevi a capacităţii de autoevaluare Autoevaluarea are implicaţii icircn plan motivaţional și atitudinal

47G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircnţelegerea de catre elevi a aprecierilor profesorului este favorizată de icircnţelegerea criteriilor de apreciere Cunoasterea și aprecierea acestor criterii icirci ajută pe elevi să icircnţeleagă semnificaţia calificativelor acordate de profesor

Procedeele prin care este realizată autoevaluarea sicircnt variate Unul dintre aces-tea este autonotarea care prevede propunerea de către elevul examinat a notei pe care o merită decizia finală fiind luată de examinator eventual cu consultarea celorlalţi elevi Un alt procedeu notarea reciprcă poate fi propus la corectarea lu-crărilor colegilor aprecierea fiind făcută sub icircndrumarea profesorului de un grup de elevi Delimitarea răspunsurilor corecte de cele nesatisfăcătoare oferă elevilor repere pentru aprecierea performanţelor obţinute și pentru conștiientizarea căii necesare de parcurs picircnă la nivelul așteptat

Investigaţia reprezintă o tehnică de evaluare alternativă care oferă elevului po-sibilitatea de a aplica icircn mod creativ cunoștinţele icircnsușite anterior icircn alt context Este limitată la un timp rezonabil și solicită elevului sau unui grup de elevi icircn-deplinirea unei sarcini de lucru precise care necesită aplicarea icircn practică a unui icircntreg complex de cunoștinţe și de capaciticircţi De exemplu la studiul circuitelor electrice se poate propune elevilor să investigheze schema electrică a reţelei ce ali-mentează cu energie electrică locuinţa lor Această tehnică dezvoltă unele abilităţi de lucru icircn grup formicircnd concomitent și atitudini la elevii implicaţi icircn rezolvarea sarcinii Lucricircnd icircn grup se formează și deprinderi de comunicare

Portofoliul este o metodă complementară de evaluare care include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode și tehnici de evaluare probele orale scrise și practice observarea sistematică a comportamentelor elevului precum și sarcini specifice disciplinei bdquoFizica Astronomiardquo Portofoliul urmărește progresul elevu-lui de la un semestru la altul de la un an școlar la altul Din acest motiv instru-mentul dat poate fi considerat bdquocartea de vizitărdquo a elevului Structura portofoliului este stabilită de către profesor Elevul are icircnsă libertatea să pună icircn portofoliu materialele pe care le consideră necesare și care icircl reprezintă cel mai bine Astfel un portofoliu ar putea cuprinde lucrări scrise teste eseuri pe teme date crea-ţii literare proprii cu conţinuturi ce ţin de fizică sau astronomie postere colaje machete desene scheme rapoarte ale lucrărilor de laborator rezolvări de proble-me fișe ale unor activităţi experimentale soft-uri la tematica fizicii contribuţii la reviste școlare jurnalul personal al elevului etc Portofoliul oferă profesorului posibilitatea de a evalua un ansamblu de rezultate urmărind evoluţia elevului El preia din sarcinile evaluării continue eliminicircnd tensiunile induse de metodele tradiţionale de verificare Sintetizicircnd activitatea elevului pe o perioadă mai mare de timp portofoliul poate servi și ca evaluare sumativă Acesta stimulează creati-vitatea ingeniozitatea și implicarea personală a elevului icircn activitatea de icircnvăţare dezvolticircnd motivaţia intrinsecă a acestuia

48 Fizică Astronomie

bull Evaluarea centrată pe succesPentru a realiza cu succes evaluarea procesului și produsului de formare a

achiziţiilor fnale este important să se aplice strategii moderne de evaluare ca de exemplu evaluarea autentică

Caracteristicile de bază ale evaluării autentice icircn cadrul disciplinei Fizică sicircnt următoarele

bull Relevanţa sarcinilor de evaluare a performanţelor elevilor și punerea lor icircn situaţii asemănătoare celor din viaţa reală observări investiga-ţii experimente soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor reflecţii asupra a ceea ce icircnvaţă și posibilitatea de a-și exprima in-teresele opiniile și atitudinile proprii și comportamentele

bull Asigurarea unităţii cunoașterii conform premisei bdquoicircntregul este mai important decicirct particularulrdquo

bull Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a achiziţiilor finale

Strategiile moderne de evaluare se icircntemeiază pe evaluarea autentică ce se referă direct la evaluarea achiziţiilor finale formulate icircn termeni de competenţe

Evaluarea autentică oferă elevilor sufciente și variate posibilităţi care vizează procesul de formare a competenţelor școlare Astfel icircn procesul de evaluare elevii demonstrează

bull Ceea ce știu ndash ca ansamblu de cunoștinţe fundamentalebull Ceea ce pot să facă ndash ca ansamblu de cunoștinţe funcţionale priceperi

deprinderi abilităţi de a face ceva cu cunoștinţele fundamentalebull Ceea ce pot să fie ndash se referă la conștientizarea cunoștinţelor funcţio-

nale prin rezolvarea unor situaţii-problemăbull Cum pot să acţioneze icircn viaţă ndash reprezintă manifestarea competenţelor

formate ca achiziţii fnaleEvaluarea succeselor elevilor icircn această ordine de idei poate fi realizată de

asemenea și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare observarea sistematică a activităţilor și comportamentului elevilor icircn plin proces și icircn final (investigaţia portofoliul referatul autoevaluarea etc)

Metodele alternative evaluării autentice proiectul portofoliul investigaţia sicircnt icircn același timp și metode de predarendashicircnvăţare și metode de evaluare Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului să evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultateproduse finale materializate icircn competenţe

Utilizarea metodelor alternative de evaluare icircncurajează elevii icircn construirea cunoștinţelor și creează un climat favorabil icircnvăţării Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor ob-ţinute și pentru a găsi modalităţile proprii de progres

49G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Materiale didactice suport pentru evauarea competenţelorIcircn continuare vom prezenta exemple de teste de evaluare iniţială autoevaluare

și evaluare sumativă icircn funcţie de competenţele specifice fizicii

Fișă de evaluare iniţială propusă la icircnceputul lecţiei bdquoMișcarea rectilinie uniformă și determinarea poziţiei corpului ce efectuează o astfel de mișcarerdquo

I Completaţi propoziţia pentru a obţine o afirmaţie corectă1 Traiectoria corpului ce se mișcă rectiliniu și uniform este o linie 2 Icircn intervale egale de timp asest corp parcurge distanţe

II Avem la dispoziţie un cărucior ce se mișcă rectiliniu și uniform o pan-glică milimetrică un cronometru Planul determinării poziţiei căru-ciorului icircn momentul de timp t este

III Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timp icircn conformi-tate cu datele din tabelul de mai jos Care va fi coordonata corpului icircn momentul de timp t = 5 s

t s 0 1 2 3

d m 0 05 1 15

Test de autoevaluare propus la studiul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acum pot să demonstrez următoarele competențe1 Competenţa de achiziţii intelectuale să explic fenomenul mișcării rectilinii

uniforme Exemplu Completaţi frazele astfel icircncicirct aceste afirmaţii să fie corecte

a) Un corp ce se mișcă rectiliniu uniform parcurge egale icircn intervale egale

b) Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este

2 Competenţa de achiziţii pragmatice să soluţionez unele probleme icircn baza achi-ziţiilor dobicircndite studiind mișcarea rectilinie uniformă

Exemplul nr 1 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Comratrdquo icircn conformitate cu

orarul din tabelul de mai jos

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Comrat 93 10-00 12-20

50 Fizică Astronomie

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 15 min la Cimișlia situată la 62 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora plecării microbusului din Cimișliac) timpul icircn care microbusul parcurge 34 din distanţa totală

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpExemplul nr 2 Un avion zboară cu viteza de 720 kmh faţă de aer Viteza vicircn-

tului care bate de la est spre vest este de 20 ms Avionul se deplasează spre nord Determinaţi

a) modulul vitezei avionului icircn raport cu pămicircntulb) unghiul format de sensul vitezei avionului faţă de aer și sensul spre

nord

3 Competenţa de comunicare știinţifică să expun liber informaţia despre relati-vitatea mișcăriiExemplu Scrie un eseu la tema bdquoRelativitatea mișcăriirdquo icircn care

a) să se menţioneze relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii vitezelor

4 Competenţa de investigare știinţifică să elaborez planul unui experiment fi-zicExemplu Elaborează planul unui experiment care să ilustreze mișcarea recti-

linie uniformă

Test de evaluare sumativă propus la sficircrșitul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acest test se propune pentru verificarea nivelului de performanţă pe care l-ați atins la studiul mișcării rectilinii uniformeI Icircn itemii 1-2 prezentați răspunsul succint

1 Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este 2 Viteza mișcării rectilinii uniforme este mărimea fizică egală cu rapor-

tul dintre și II Icircn itemii 3-4 prezentaţi soluţia completă a problemelor

3 Un biciclist se mișcă cu viteza de 5 ms icircn raport cu pămicircntul Vicircntul suflă cu viteza de 2 ms icircn același sistem de referinţă Determinați vi-teza biciclistului icircn raport cu vicircntul dacăa) vicircnul bate din faţăb) vicircntul bate din spatec) vicircntul bate perpendicular pe traiectoria mișcării biciclistului

4 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Bălţirdquo icircn conformitate cu ora-rul din tabelul de mai jos

51G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Bălţi 135 9-40 12-45

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 10 min la autogara Orhei si-tuată la 48 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora sosirii microbusului la Orheic) distanţa parcursă de microbus icircn primele 90 min ale călătoriei

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpIII Icircn itemii 5-6 prezentați răspunsul icircn formă liberă

5 Scrieți un eseu la tema bdquoRelativitatea deplasăriirdquo icircn carea) să se descrie un exemplu ce ilustrează relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii deplasărilor

6 Elaborați planul unui experiment care să ilustreze relativitatea mișcării și a repausului

Teza semestrială cl a X-a (Model orientativ)(Profil real Conţinuturi bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo bdquoEle-

mente de staticărdquo bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo)

Nr Itemi Sco-rul

I Icircn itemii 1-3 răspundeți scurt la icircntrebări conform cerințelor icircnaintate

1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel icircncicirct ele să fie adevăratea) Impulsul punctului material se conservă dacă rezultanta forţelor aplicate lui este b) Forţele al căror lucru mecanic nu depinde de forma traiectoriei parcurse de corp ci doar de

poziţia iniţială și cea finală a corpului se numesc forţe c) Oscilaţiile care au loc după legea sinusului (sau cosinusului) se numesc oscilaţii

L0123

L0123

2 Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice și unităţile ce le exprimă Energia mecanică m Elongaţie J Impulsul forţei ms N s

L0123

L0123

3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii marcicircnd A dacă afirmaţia este adevărată și F dacă afirmaţia este falsăa) Amplitudinile mărimilor care oscilează armonic se compun algebric A Fb) Momentul forţei este o mărime fizică scalară A Fc) Energia mecanică a sistemului izolat de corpuri icircn care acţionează

numai forţe conservative rămicircne constantă icircn timp A F

L0123

L0123

52 Fizică Astronomie

II Icircn itemii 4-8 răspundeți la icircntrebări sau rezolvați-le scriind argumentările icircn spațiile rezervate

4 Legea de variaţie a proiecţiei vitezei unui corp care oscilează are forma υx = 0314 sin 10πt (ms) Determinaţia) frecvenţa oscilaţiilorb) valoarea maximă a elongaţieiRezolvare

a)L01234b)L0123

a)L01234b)L0123

5 Să se afle forţa F sub acţiunea căreia bara imponderabilă AB se află icircn echilibru dacă masa cor-pului plasat la capătul A este m = 5 kgAO = 05 OB α = 300Rezolvare

L012345

L012345

6 Itemul 6 este alcătuit din două afirmaţii legate icircntre ele prin conjuncţia bdquodeoarecerdquo Stabiliţi dacă afirmaţiile sicircnt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă icircntre ele există o relaţie bdquocauză ndashefectrdquo (scriind bdquo dardquo sau bdquonurdquo)Variaţia energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forţe-lor care acţionează asupra acestuia deoarece energia mecanică a oscilatorului armonic variază icircn timpRĂSPUNS I afirmaţie a II afirmaţie relaţie bdquocauză - efectrdquo

L0123

L0123

7 Icircn figura alăturată este reprezentat graficul dependenţeide timp a proiecţiei impulsului unui corp cu masa de 1 kga) Să se determine proiecţia forţei rezultante pe fiecareporţiunie a graficuluib) Trasaţi graficul dependenţei proiecţiei acceleraţiei detimp аx (t)c) Calculaţi energia cinetică a corpului icircn momentul de timp t = 2sRezolvare

a)L01234b)L0123c)L01234

a)L01234b)L0123c)L01234

53G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

8 Scrie un eseu la tema bdquoCiocnirile corpurilorrdquo icircn carea) Să se definească tipurile de ciocnirib) Să se scrie legile conservării impulsului și conservării energiei pentru fiecare cazc) Să se aducă cicircte un exemplu de ciocnire pentru fiecare tip din viaţa cotidianăRezolvare

a)L012b)L01234c)12

a)L012b)L01234c)12

III Icircn itemii 9-10 scrieți rezolvarea completă a situațiilor de problemă propuse

9 Sub acţiunea unei forţe constante un corp se mișcă rectiliniu și uniform pe o suprafaţă orizontală timp de 10 s apoi forţa icircși icircntrerupe acţiunea După icircncetarea acţiunii forţei corpul parcurge picircnă la oprire o distanţă de 1 m Coeficientul de frecare la alunecare se va lua egal cu02 Să se aflea) lucrul mecanic efectuat de către forţa de greutateb) lucrul mecanic efectuat de către forţa de tracţiune dacă forţa de frecare a efectuat un lucru

egal cu ndash 22 Jc) ce putere a dezvoltat forţa de tracţiune Rezolvare

a)L012345678910b)L012c)L012

a)L012345678910b)L012c)L012

10 Avicircnd un fir inextensibil lung (80 cm le L le100cm) o bilă mică și grea cu cicircrlig sau gaură un cronometru un suport pentru fir trebuie să determinaţi lungimea firului dacăg = 981 ms2a) Descrieţi cum veţi procedab) Deduceţi formula de calcul

a)L012b)L01234

a)L012b)L01234

54 Fizică Astronomie

Anexe

55G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice

31 Proiectarea didactică de lungă duratăImplementarea Curriculumului de fizică bazat pe competenţe implică anumi-

te modificări și icircn procesul de proiectareAstfel la proiectarea de lungă durată se va atrage atenţie asupra corelării com-

petenţelor specifice subcompetenţelor conţinuturilorProfesorul va ţine cont de următoarele cerinţe

1) Pentru fiecare capitol profesorul determină subcompetențele și le fi-xează icircn prima rubrică

2) Subcompetențele vor fi realizate prin conținuturi specifice fiecărui ca-pitol și repartizate sub formă de lecţii indicate icircn rubrica a doua

3) La fiecare capitol se va realiza 1-2 lecţii de recapitulare generalizare și sistematizare ţinicircnd cont și de cunoștinţele achiziţionate anterior

4) Icircn proiectul de lungă durată se vor indica lecţiile de evaluare sumativă la capitol semestru și anuală

5) Icircn proiectul de lungă durată aprobat de către administraţia instituţiei ca document de lucru profesorul are dreptul să efectueze modificări nominalizate icircn rubrica bdquoObservațiirdquo (icircn funcție de clasa de elevi)

Proiectul de lungă durată propus icircn continuare este recomandat icircn calitate de model orientativ La elaborarea proiectului de lungă durată profesorii vor lua icircn consideraţie resursele umane materiale procedurale pe care le are la dispoziţia sa

A Profilul realClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAI Capitolul bdquoCinematicardquo 22

bull Utilizarea conceptelor punct material mobil solid rigid corp de referinţă sistem de coordonate sistem de re-ferinţă vector de poziţie traiectorie deplasare distanţă parcursă viteză acceleraţie perioadă frecvenţă viteză unghiulară acceleraţie centripetă icircn studiul mișcărilor corpurilor

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă

12 Operaţii cu vectori13 Rezolvarea problemelor14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza15 Rezolvarea problemelor

1

111

1

56 Fizică Astronomie

bull Argumentarea și descrierea relativităţii mișcării mecanice

bull Identificarea particularităţilor mișcăriirectilinii uniforme și a mișcării rectili-nii uniform variate

bull Interpretarea analitică și grafică a legi-lor mișcărilor mecanice studiate

(x = f1(t) υx = f2(t) ax = f3(t))

bull Utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii con-crete

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor pe traiectorii para-bolice

16 Relativitatea mișcării17 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Accelera-ţia

18 Rezolvarea problemelor19 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experi-

mentală a uneia din formulele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea corpurilor pe verticală112 Rezolvarea problemelor113 Rezolvarea problemelor114 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară uni-

formă Acceleraţia centripetă115 Rezolvarea problemelor116 Rezolvarea problemelor117 Mișcarea corpurilor pe traiectorii parabolice118 Rezolvarea problemelor119 Lecţie de generalizare și sistematizare120 Evaluare sumativă121 Evaluare sumativă122 Rezervă

11

11

1111

11111111

II Capitolul bdquoDinamicardquo 24

bull Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale icircn formularea principii-lor dinamicii

bull Aplicarea principiilor (legilor) meca-nicii newtoniene a legii lui Hooke a legilor frecării icircn situaţii concrete

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

bull Conștientizarea faptului că toate cor-purile din Univers se atrag icircntre ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele

bull Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifestată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a cicircmpului gravitaţional

21 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

22 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

23 Rezolvarea problemelor24 Principiul acţiunii și reacţiunii25 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică26 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor27 Rezolvarea problemelor28 Mișcarea corpurilor cerești Sateliţi artificiali29 Rezolvarea problemelor210 Forţa elastică Legea lui Hooke211 Rezolvarea problemelor212 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui Hooke și determinarea

constantei elastice a unui resortrdquo213 Forţa de frecare214 Rezolvarea problemelor215 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării și de-

terminarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo216 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai

multor forţe pe o suprafaţă orizontală

1

1

1111

111111

111

1

57G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Investigarea experimentală a depen-denţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alu-necare

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

217 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe un plan icircnclinat

218 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe o traiectorie circulară

219 Studiul mișcării corpurilor supuse la legături220 Rezolvarea problemelor221 Lecţie de generalizare și sistematizare222 Evaluare sumativă223 Evaluare sumativă224 Rezervă

1

1

111111

III Capitolul bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo

20

bull Descrierea calitativă și cantitativă a conceptelor lucru mecanic energie cinetică energie potenţială lucrul for-ţelor de greutate de elasticitate de fre-care impuls mecanic moment cinetic legea conservării (a energiei a impul-sului mecanic și momentului cinetic)

bull Identificarea condiţiilor icircn care ener-gia impulsul momentul cinetic se conservă

bull Utilizarea formulelor mărimilor fizice lucru mecanic putere și energie meca-nică impuls mecanic moment cinetic utilizarea teoremei variaţiei impulsului și a legii conservării impulsului a teo-remei variaţiei energiei cinetice și a legii conservării energiei mecanice la rezolvarea problemelor

bull Explicarea mișcării reactive icircn baza legii conservării impulsului

bull Investigarea experimentală a fenome-nelor la studierea cărora se aplică legile de conservare a energiei mecanice a impulsului și momentului cinetic

31 Lucrul mecanic Puterea32 Rezolvarea problemelor33 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională36 Rezolvarea problemelor37 Lucrul forţei elastice Energia potenţială

elastică38 Rezolvarea problemelor39 Lucrul forţei de frecare310 Rezolvarea problemelor311 Legea conservării și transformării energiei

mecanice312 Rezolvarea problemelor313 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impul-

sului mecanic al unui punct material314 Rezolvarea problemelor315 Legea conservării impulsului mecanic

Mișcarea reactivă Ciocniri316 Rezolvarea problemelor317 Momentul cinetic al punctului material Legea

conservării momentului cinetic318 Lecţie de generalizare și sistematizare319 Evaluare sumativă320 Evaluare sumativă

111

11

11

1111

11

11

11

111

IV Capitolul bdquoElemente de staticărdquo 8

bull Identificarea condiţiilor icircn care corpul efectuează o translaţie sau o rotaţie

bull Stabilirea condiţiilor icircn care corpul se află icircn echilibru de translaţie sau icircn echilibru de rotaţie

41 Echilibrul de translaţie al rigidului42 Rezolvarea problemelor43 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al

rigidului44 Rezolvarea problemelor

111

1

58 Fizică Astronomie

bull Aplicarea condiţiilor de echilibru icircn situaţii concrete

bull Determinarea poziţiei centrului de greu-tate al corpurilor icircn situaţii concrete

bull Explicarea legăturii dintre energia po-tenţială și starea de echilibru mecanic icircn cicircmp gravitaţional

45 Centrul de greutate al sistemului de puncte materiale

46 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional47 Lecţie de generalizare și sistematizare48 Evaluare sumativă

1

111

V Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Analiza fenomenelor oscilatorii uti-lizicircnd mărimile caracteristice ale mișcării oscilatorii

bull Descrierea cantitativă a oscilaţiilor pendulelor elastice și gravitaţionale

bull Investigarea experimentală a oscilaţii-lor mecanice

bull Analiza din punct de vedere energetic a oscilaţiilor amortizate și a oscilaţiilor forţate

bull Aplicarea mărimilor caracteristice ale mișcării oscilatorii la rezolvarea pro-blemelor

bull Estimarea consecinţelor rezonanţeibull Descrierea mărimilor caracteristice

mișcării ondulatoriibull Aplicarea legilor reflexiei și refracţiei

undelor mecanicebull Analiza calitativă și cantitativă a feno-

menului de interferenţă și calitativă a difracţiei undelor mecanice cu precizarea condiţiilor de producere ale acestor fenomene

bull Explicarea producerii și efectelor unui seism (nivel calitativ)

bull Planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor

51 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul liniar armo-nic

52 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional Legea conservării energiei mecanice icircn mișcarea oscilatorie

53 Rezolvarea problemelor54 Compunerea oscilaţiilor Oscilaţii amortizate

și oscilaţii forţate Rezonanţa55 Rezolvarea problemelor56 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elas-

tic și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

57 Unde mecanice Unde transversale și unde longitudinale Caracteristicile undelor

58 Principiul lui Huygens Reflexia și refracţia undelor

59 Rezolvarea problemelor510 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice511 Rezolvarea problemelor512 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice513 Lecţie de generalizare și sistematizare514 Evaluare sumativă

1

1

11

11

1

1

11

11

11

Lucrări practice 12

1 Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de unghiul de lansare

2 Compararea lucrului forţei de elasticitate cu variaţia energiei cinetice a corpului

3 Determinarea coeficientului de frecare de alu-necare pe baza legii conservării și transformării energiei

4 Studierea oscilaţiilor unui pendul cu arc5 Determinarea acceleraţiei căderii libere a unui

corp cu ajutorul unui disc rotativ

2

2

2

22

59G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

6 Cercetarea dependenţei forţei de elasticitate de deformarea corpului

(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumi-na 1985)

2

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoFIZICA MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICArdquo

46

bull Definirea conceptelor sistem termo-dinamic starea sistemului termodina-mic parametri de stare (T p V)

bull Explicarea fenomenelor legate de struc-tura discretă a substanţei

bull Descrierea modelului de gaz ideal

bull Utilizarea mărimilor legate de structu-ra discretă a substanţei a formulei fun-damentale a teoriei cinetico-moleculare a gazului ideal a ecuaţiei de stare a gazului ideal la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformărilor simple icircn gaze

bull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului ideal

bull Explicarea principiului icircnticirci al termo-dinamicii ca lege de conservare

bull Utilizarea ecuaţiei calorice de stare a gazului ideal a ecuaţiei calorimetrice a principiului I al termodinamicii pentru transformările izotermă izocoră izo-bară adiabatică la rezolvarea proble-melor

a) FIZICA MOLECULARĂ11 Principiile fundamentale ale teoriei cinetico-

moleculare Structura discretă a substanţei12 Rezolvarea problemelor13 Forţe de interacţiune a moleculelor Modele

cinetico-moleculare ale stărilor de agregare Modelul gazului ideal

14 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal15 Rezolvarea problemelor16 Temperatura Ecuaţia de stare a gazului ideal17 Rezolvarea problemelor18 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)19 Rezolvarea problemelor110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo113 Structura și proprietăţile generale ale solidelor

și lichidelor114 Deformarea corpurilor solide Legea lui Hooke115 Rezolvarea problemelor116 Fenomene superficiale Fenomene capilare117 Rezolvarea problemelor118 Lucrare de laborator bdquoStudiul unui fenomen

superficialrdquo119 Dilatarea solidelor și a lichidelor120 Rezolvarea problemelor121 Vaporizarea și condensarea Umiditatea

aerului

261

11

11111

1111

1

11111

111

60 Fizică Astronomie

bull Descrierea principiului de funcţionare a motoarelor termice și mașinilor frigo-rifice

bull Identificarea și analiza problemelor ecologice cauzate de utilizarea mașinilor termice

122 Rezolvarea problemelor123 Topirea și solidificarea Sublimarea și desubli-

marea124 Lecţie de generalizare și sistematizare125 Evaluare sumativă (fizica moleculară)126 Evaluare sumativă (fizica moleculară)

11

111

bull Descrierea substanţelor cristaline și amorfe a fenomenelor superficiale a transformărilor de fază

bull Utilizarea mărimilor coeficientul de tensiune superficială tensiunea meca-nică modulul lui Young coeficientul de dilatare termică la rezolvarea pro-blemelor

bull Măsurarea umidităţii aerului

bull Utilizarea icircn viaţa cotidiană a fenome-nelor capilare

bull Argumentarea cinetico-moleculară a deformării mecanice și a dilatării ter-mice a solidelor

bull Investigarea experimentală a unui fe-nomen superficial

bull Estimarea dilatării termice icircn situaţii concrete

b) BAZELE TERMODINAMICII11 Noţiuni termodinamice de bază Sistem ter-

modinamic Parametri de stare12 Energia internă13 Rezolvarea problemelor14 Lucrul icircn procesele termodinamice15 Rezolvarea problemelor16 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici17 Rezolvarea problemelor18 Rezolvarea problemelor19 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Transformarea adiabatică Principiul al doilea

al termodinamicii113 Rezolvarea problemelor114 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice Randament115 Rezolvarea problemelor116 Mașini frigorifice Poluarea mediului117 Rezolvarea problemelor118 Lecţie de generalizare și sistematizare119 Evaluare sumativă (termodinamica)120 Rezervă

201

11111111

111

11

111111

ELECTRODINAMICA 44

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Explicarea comportării conductorilor și dielectricilor icircn cicircmp electric

bull Aplicarea mărimilor caracteristice cicircmpului electric a legii lui Coulomb și a principiului superpoziţiei cicircmpurilor icircn situaţii concrete

bull Argumentarea caracterului conservativ al cicircmpului electrostatic

21 Sarcinile electrice Legea conservării sarcinii electrice Legea lui Coulomb Permitivitatea mediului

22 Rezolvarea problemelor23 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu24 Rezolvarea problemelor25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme Energia potenţială icircn cicircmpul electrostatic omogen

1

11

111

61G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Aplicarea formulelor capacităţii con-densatorului plan capacităţilor echiva-lente ale grupărilor condensatoarelor la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a condensa-toarelor

bull Relatarea despre unele aplicaţii ale conductorilor dielectricilor și conden-satoarelor icircn viaţa cotidiană

27 Rezolvarea problemelor28 Potenţialul electric Diferenţa de potenţial

Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Gruparea condensatoarelor Energia cicircmpului

electric214 Rezolvarea problemelor215 Mișcarea particulelor icircncărcate icircn cicircmp elec-

tric216 Rezolvarea problemelor217 Lecţie de generalizare și sistematizare218 Evaluare sumativă

11

111

11

11

111

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

26

bull Aplicarea legilor lui Ohm pentru o porţiune de circuit și pentru circuitul icircntreg (simplu) a legii lui Joule a for-mulelor lucrului a puterii curentului electric și randamentului la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a unei surse de curent electric

bull Enunţarea aplicaţiilor efectelor curen-tului electric și descrierea principiilor de funcţionare a aparatelor electrocas-nice

bull Analiza dependenţei rezistivităţii de temperatură a diferitor substanţe și a fenomenului supraconductibilitate

bull Explicarea conducţiei electrice semi-conductoare (calitativ)

bull Descrierea principiului de funcţionare a diodei semiconductoare și a tranzis-torului

bull Explicarea conducţiei electrice icircn me-tale semiconductoare electroliţi gaze și icircn tuburi cu raze catodice

bull Identificarea aplicaţiilor curentului electric icircn diferite medii icircn viaţa coti-diană

31 Curent electric și circuite de curent continuu Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Tensiunea electromotoare

32 Rezolvarea problemelor33 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit

fără generator de curent Gruparea conductoa-relor

34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul și puterea curentului electric36 Rezolvarea problemelor37 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg38 Rezolvarea problemelor39-310 Lucrări de laborator bdquoDeterminarea rezistenţei interioare și a TEM

a unei surse de curentrdquo bdquoDeterminarea rezistivităţii unui conductorrdquo311 Curentul electric icircn metale Supraconductibi-

litatea312 Rezolvarea problemelor313 Curentul electric icircn semiconductoare Aplica-

ţii ale semiconductoarelor314 Curentul electric icircn electroliţi Legile electroli-

zei Aplicaţii practice ale electrolizei315 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii316 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii317 Lecţie de generalizare și sistematizare318 Evaluare sumativă

1

11

11111

1

11

11

1

11

11

62 Fizică Astronomie

Lucrări practice 10

1 Verificarea ecuaţiei de stare a gazului ideal2 Determinarea umidităţii relative a aerului3 Determinarea căldurii latente de topire a gheţii4 Determinarea capacităţii electrice a unui con-

densator5 Mărirea limitei de măsurare a voltmetrului(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina 1985)

2222

2

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

a

Obs

erva

ţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 16

bull Investigarea experimentală a acţiunii cicircmpului magnetic asupra curentului electric

bull Descrierea mișcării purtătorilor de sarcină electrică icircn cicircmp magnetic (și electric)

bull Explicarea calitativă a principiului de funcţionare a acceleratoarelor de parti-cule elementare

bull Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică și autoinducţie

bull Aplicarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz a mărimilor inductanţă energia cicircmpului magnetic icircn situaţii concrete

bull Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice proprietăţilor magnetice ale substanţe-lor și inducţiei electromagnetice

bull Explicarea principiului de funcţionare a aparatelor de măsurat electrice

11 Interacţiunea magnetică Cicircmpul magnetic al curentului electric Inducţia magnetică

12 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conduc-toarelor parcurse de curent electric Forţa electromagnetică

13 Rezolvarea problemelor14 Lucrare de laborator bdquoStudiul acţiunii cicircmpu-

lui magnetic asupra curentuluirdquo15 Mișcarea purtătorilor de sarcină electrică icircn

cicircmp magnetic omogen Forţa Lorentz16 Rezolvarea problemelor17 Permeabilitatea magnetică a mediului Para-

magnetici și diamagnetici Aplicaţii18 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electro-magnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)

19 Rezolvarea problemelor110 Aplicaţii practice ale inducţiei electromagnetice111 Fenomenul de autoinducţie Inductanţa cir-

cuitului electric112 Energia cicircmpului magnetic113 Rezolvarea problemelor114 Lecţie de generalizare și sistematizare115 Evaluare sumativă116 Evaluare sumativă

1

1

11

1

11

1

111

11111

63G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 16

bull Descrierea modalităţilor de generare a t e m alternative

bull Rezolvarea problemelor cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitatea curentului și tensiunea instantanee frecvenţa perioada pulsaţia faza defazajul va-loarea efectivă a tensiunii și intensităţii curentului rezistenţa activă reactanţa inductivă reactanţa capacitivă impe-danţa puterea activă puterea reactivă factorul de putere

bull Investigarea experimentală a rezonan-ţei tensiunilor

bull Explicarea principiului de funcţionare a transformatorului

bull Analiza problemelor transportului energiei electrice la distanţe mari

21 Curentul electric alternativ Mărimi caracte-ristice

22 Rezolvarea problemelor23 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu rezistor24 Rezolvarea problemelor25 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu bobină și condensator (RLC) legate icircn serie

26 Rezolvarea problemelor27 Rezolvarea problemelor28 Puterea curentului electric alternativ29 Rezolvarea problemelor210 Producerea energiei electrice Generatorul de

curent electric alternativ211 Transformatorul Transportul energiei electri-

ce la distanţe mari212 Rezolvarea problemelor213 Rezolvarea problemelor214 Lecţie de generalizare și sistematizare215-216 Evaluare sumativă

1

11

11

11111

1

1112

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 20

bull Descrierea din punct de vedere ener-getic a oscilaţiilor libere icircn circuitul oscilant

bull Stabilirea analogiei dintre oscilaţiile electromagnetice și oscilaţiile mecanice

bull Descrierea calitativă a producerii cicircm-pului electromagnetic și propagării undei electromagnetice

bull Utilizarea relaţiilor dintre mărimile caracteristice undei electromagnetice la rezolvarea unor probleme simple

bull Identificarea unor domenii de aplicaţii știinţifice și tehnice ale undelor elec-tromagnetice

bull Explicarea calitativă a principiilor de funcţionare a unor aparate și dispoziti-ve de uz cotidian (radioul televizorul cuptorul cu microunde etc)

bull Estimarea acţiunii biologice a undelor electromagnetice și aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului și a pro-priei persoane

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Rezolvarea problemelor33 Analogia dintre oscilaţiile electromagnetice și

oscilaţiile mecanice34 Rezolvarea problemelor35 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-

tică Producerea propagarea și recepţionarea undelor electromagnetice

36 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii Proprietăţile undelor electromag-netice

37 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia Telecomunicaţia Noţiuni despre televiziune

38 Acţiunea biologică a undelor electromagneti-ce Măsuri de protecţie

39 Prezentare de comunicări310 Unde electromagnetice optice Interferenţa

luminii Dispozitivul Yung Inelele lui New-ton Interferometru

311 Rezolvarea problemelor312 Difracţia luminii Reţeaua de difracţie313 Rezolvarea problemelor

1

11

11

1

1

1

11

111

64 Fizică Astronomie

bull Utilizarea conceptelor ce caracterizea-ză interferenţa difracţia și polarizarea luminii

bull Investigarea experimentală a luminii cu ajutorul reţelelor de difracţie

bull Descrierea fenomenelor de interferenţă difracţie și polarizare a luminii icircnticirclnite icircn natură și tehnică

314 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo315 Icircmprăștierea luminii Polarizarea luminii316 Noţiuni din fotometrie317 Rezolvarea problemelor318 Lecţie de generalizare și sistematizare319-320 Evaluare sumativă

1

11112

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de teorie a relativităţii restricircnserdquo 6

bull Enunţarea postulatelor lui Einsteinbull Identificarea caracterului absolut al

timpului și spaţiului la formularea legi-lor mecanicii newtoniene

bull Interpretarea formulelor pentru inter-valele de timp și lungime și explicarea relativităţii acestor mărimi

bull Descrierea unor mișcări cu utilizarea elementelor de cinematică și dinamică relativistă

bull Aplicarea dependenţei masei de viteză și a legăturii dintre masă și energie la rezolvarea problemelor

41 Postulatele lui Einstein și argumentarea lor experimentală

42 Rezolvarea problemelor43 Elemente de cinematică și dinamică relati-

vistăndash Compunerea vitezelorndash Principiul fundamental al dinamiciindash Relaţia dintre masă și energie

44 Rezolvarea problemelor45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1

11

111

V Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 10

bull Explicarea efectului fotoelectric extern a esenţei ipotezei lui Planck despre cuanta de energie a esenţei ipotezei lui de Broglie

bull Aplicarea formulelor energiei masei și impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric a ecuaţiei lui Einstein pen-tru fotoefect la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare a efectului fotoelectric

bull Modelarea difracţiei electronilor pe cristale (calitativ) descrierea principiu-lui funcţionării microscopului electro-nic (aspecte generale)

51 Efectul fotoelectric extern52 Cuantă de energie Fotonul53 Rezolvarea problemelor54 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Presiunea luminii55 Rezolvarea problemelor56 Proprietăţile ondulatorii ale materiei Ipoteza

lui de Broglie Difracţia electronilor Micros-copul

57 Dualismul undă-corpuscul Fenomenul tune-lării și unele manifestări icircn natură

58 Rezolvarea problemelor59 Lecţie de generalizare și sistematizare510 Evaluare sumativă

1111

11

1

111

65G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

VI Capitolul bdquoElemente de fizică a atomuluirdquo 6

bull Analiza fenomenelor icircn care se mani-festă structura compusă a atomului și argumentarea viabilităţii modelului planetar al atomului

bull Interpretarea icircn cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului

bull Investigarea experimentală a unor spectre de emisieabsorbţie (spectre continuie de bandă de linii)

bull Descrierea fenomenului de tranziţie cuantică a efectului LASER și iden-tificarea unor domenii de utilizare a laserului

bull Protecţia personală și colectivă icircn di-verse activităţi cu utilizarea laserului

61 Fenomene și experimente icircn care se manifestă structura compusă a atomului Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului

62 Postulatele lui Bohr Modelul cuantic al ato-mului de hidrogen

63 Rezolvarea problemelor64 Tipuri de spectre65 Emisia spontană și indusă Efectul LASER și

aplicaţii icircn diverse domenii66 Evaluare sumativă

1

1

111

1

VII Capitolul bdquoElemente de fizică a nucleului atomic Particule elementarerdquo 12

bull Caracterizarea diferitor nuclee atomi-ce utilizicircnd proprietăţile generale ale acestora structură dimensiuni masă sarcină electrică

bull Calcularea energiei de legătură și deter-minarea stabilităţii unor nuclee atomice

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legii dezintegrării radioactive la rezolvarea problemelor

bull Descrierea principiului de funcţionare a reactorului nuclear și estimarea posi-bilelor efecte ale accidentelor nucleare

bull Identificarea efectelor biologice ale radiaţiilor ionizante a unor dispozitive utilizate pentru detecţia și măsurarea radiaţiilor și cunoașterea regulilor de protecţie

bull Caracterizarea unor particule elemen-tare (electronul etc) utilizicircnd proprie-tăţile acestora (masa de repaus timpul mediu de viaţă sarcina electrică etc)

71 Modelul modern al nucleului atomic Fenome-ne și interacţiuni nucleare Energia de legătu-ră

72 Rezolvarea problemelor73 Radioactivitatea Dezintegrarea radioactivă

Legea dezintegrării radioactive74 Rezolvarea problemelor75 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare Fisiunea și fuziunea nucleelor Reac-torul nuclear

76 Rezolvarea problemelor77 Detectori de radiaţii ionizante Protecţia con-

tra radiaţiilor efectele biologice ale radiaţiilor ionizante

78 Elemente de fizică a particulelor elementare Acceleratoare de particule elementare

79 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

710 Lucrare de laborator bdquoStudiul urmelor particu-lelor elementare icircncărcaterdquo

711 Lecţie de generalizare și sistematizare712 Evaluare sumativă

1

11

11

11

1

1

1

11

66 Fizică Astronomie

VIII Capitolul bdquoElemente de astronomierdquo 20

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cerbull Determinarea cauzelor și caracterului

mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii a eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediubull Clasificarea corpurilor sistemului solarbull Descrierea proprietăţilor fizice ale

Pămicircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea concepţiilor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Aplicarea legilor lui Kepler la descrie-rea mișcării corpurilor din sistemul solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și a etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor galaxiei noa-

stre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

81 Astronomia icircn contextul altor știinţe Obiecti-vele de studiu ale astronomiei Particularităţi-le observărilor astronomice

82 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

83 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

84 Activitate practică85-86 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

87 Timpul și măsurarea lui Calendare88 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Cicircmpul magnetic al Pămicircntului89 Planetele gigante Planetele din grupul terestru810 Corpurile mici asteroizii cometele Meteori și

meteoriţi811 Elemente de mecanică cerească Sistemul he-

liocentric Legile lui Kepler Mareele812 Rezolvarea problemelor813-814 Soarele Caracteristici generale Structu-

ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

815 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

816 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

817-818 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

819 Lecţie de generalizare și sistematizare820 Evaluare sumativă

1

1

1

12

11

11

1

12

1

1

2

11

IX Capitolul bdquoTabloul știinţific al lumii și con-tribuţia fizicii la dezvoltarea societăţiirdquo Recapitulare 20

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii și astronomiei

91 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

92 Concepţii contemporane despre structura și evoluţia Universului

1

1

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea concepţiilor contemporane despre tabloul materialist al Universu-lui

bull Argumentarea poziţiilor proprii despre tabloul știinţific al lumii

bull Reprezentarea tabloului știinţific al lumii icircn formă de schemă sau tabel

93 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

94 Contribuţia fizicii la dezvoltarea tehnologiilor (TIC)

95 Recapitulare bdquoCinematicardquo96 Recapitulare Dinamicardquo97 Recapitulare bdquoStaticardquo98 Recapitulare bdquoImpulsul Lucrul mecanic

Energia mecanicărdquo99 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo910 Recapitulare bdquoTCMrdquo911 Recapitulare bdquoTermodinamicardquo912 Recapitulare bdquoElectrostaticardquo913 Recapitulare bdquoCurentul electric staţionarrdquo914 Recapitulare bdquoCicircmpul magnetic Inducţia

electromagneticărdquo915 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde electromag-

neticerdquo916 Recapitulare bdquoElemente de teorie a relativită-

ţii restricircnse Elemente de fizică cuanticărdquo917 Rezolvarea testelor918 Rezolvarea testelor919 Rezolvarea testelor920 Rezolvarea testelor

1

1

1111

111111

1

1

1111

Lucrări practice 10

1 Determinarea acceleraţiei căderii libere2 Studierea construcţiei și funcţionării transfor-

matorului3 Mărirea limitei de măsurare a ampermetrului4 Determinarea inductanţei bobinei5 Determinarea inductanţei unei bobine icircntr-un

circuit de curent alternativ (Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina

1985)

22

222

Rezervă 2

68 Fizică Astronomie

B Profilul umanistClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAIV Capitolul bdquoCinematicardquo 16

bull Utilizarea conceptelor specifice ci-nematicii punct material sistem de referinţă traiectorie distanţă parcursă deplasare viteză și acceleraţie icircn stu-diul mișcărilor corpurilor

bull Descrierea relativităţii mișcării meca-nice

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate

bull Aplicarea legilor mișcărilor mecanice studiate la rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp

12 Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă13 Operaţii cu vectori14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza Rezolvarea proble-melor

15 Relativitatea mișcării16 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Acceleraţia17 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experimentală a uneia din formu-

lele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

18 Rezolvarea problemelor19 Mișcarea corpurilor pe verticală110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară unifor-

mă Viteza unghiulară Acceleraţia centripetă112 Rezolvarea problemelor113 Lecţie de generalizare și sistematizare114 Evaluare sumativă115 Rezervă

1

111

11

1

1111

11

1-22-1

II Dinamica 18

bull Utilizarea principiilor mecanicii new-toniene a legii lui Hooke a legilor frecării la rezolvarea problemelor

11 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

12 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

13 Rezolvarea problemelor14 Principiul acţiunii și reacţiunii15 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică16 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor17 Rezolvarea problemelor

1

1

1111

1

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea calitativă a diverselor tipuri de forţe (de frecare elastică de greuta-te) identificate icircn natură și tehnică

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

18 Forţa elastică Legea lui Hooke19 Rezolvarea problemelor110 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui

Hooke și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

111 Forţa de frecare112 Rezolvarea problemelor113 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării

și determinarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo

114 Rezolvarea problemelor115 Lecţie de generalizare și sistematizare116 Evaluare sumativă117 Rezervă

111

111

11

1-22-1

II Lucrul și energia mecanică Impulsul mecanic Echilibrul mecanic

18

bull Explicarea conceptelor energia cineti-că energia potenţială lucrul forţelor de greutate elastice și de frecare impulsul mecanic și legea conservării energiei

bull Descrierea unor fenomene fizice utili-zicircnd conceptele lucrul mecanic pute-rea energia mecanică impuls mecanic

bull Utilizarea legilor conservării energiei și conservării impulsului la rezolvarea problemelor

bull Stabilirea condiţiilor de echilibru me-canic icircn diferite situaţii

31 Lucrul mecanic Puterea32 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice33 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională34 Lucrul forţei elastice Energia potenţială elas-

tică35 Lucrul forţei de frecare36 Legea conservării și transformării energiei

mecanice37 Rezolvarea problemelor38 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impulsu-

lui mecanic al unui punct material39 Rezolvarea problemelor310 Legea conservării impulsului mecanic311 Rezolvarea problemelor312 Echilibrul mecanic Echilibrul de translaţie al

rigidului313 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al rigi-

dului314 Rezolvarea problemelor315 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional316 Lecţie de generalizare și sistematizare317 Evaluare sumativă318 Rezervă

11

1

1

11

11

1111

1

111

1-21-0

70 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Recunoașterea unor fenomene oscilato-rii icircn natură și tehnică

bull Descrierea calitativă icircn baza princi-piului bdquocauză-efectrdquo a unor fenomene oscilatorii identificate icircn natură și teh-nică

bull Utilizarea mărimilor caracteristice mișcării oscilatorii la rezolvarea unor probleme

bull Investigarea experimentală a unor pro-cese oscilatorii utilizicircnd mărimi fizice caracteristice mișcării oscilatorii

bull Identificarea condiţiilor icircn care se pro-duc și se propagă undele mecanice

bull Soluţionarea unor probleme de protec-ţie fonică din viaţa cotidiană

41 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul armonic42 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional43 Energia oscilatorului armonic Legea conser-

vării energiei mecanice icircn mișcarea oscilato-rie

44 Rezolvarea problemelor45 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elasticrdquo46 Unde mecanice Unde transversale și unde

longitudinale Caracteristicile undelor47 Reflexia și refracţia undelor48 Rezolvarea problemelor49 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice410 Rezolvarea problemelor411 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice412 Lecţie de generalizare și sistematizare413 Evaluare sumativă414 Rezervă

111

111

111

11

11-21-0

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe ConținuturiN

r or

eD

ata

Obs

erva

ţiiIII TERMODINAMICA ȘI FIZICA

MOLECULARĂ30

bull Descrierea fenomenelor termice icircn baza mărimilor fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

bull Utilizarea noţiunii de bdquogaz idealrdquo a parametrilor de stare și a scărilor de temperatură icircn diferite contexte

bull Aplicarea mărimilor fizice referitoare la structura discretă a substanţei for-mulei fundamentale a TCM ecuaţiei de stare a gazului ideal ecuaţiilor transformărilor simple la rezolvarea problemelor

31 Structura discretă a substanţei Mărimi fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

32 Rezolvarea problemelor33 Sistemul termodinamic Starea sistemului

termodinamic Parametri de stare Modelul gazului ideal

34 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal35 Rezolvarea problemelor36 Temperatura Scări de temperatură37 Ecuaţia de stare a gazului ideal38 Rezolvarea problemelor39 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)

1

11

111113

71G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Reprezentarea grafică a transformări-lor simple ale gazului ideal icircn sistemele de coordonate pV VT și pT

bull Investigarea experimentală a transfor-mărilor simple ale gazelor ideale

bull Enunţarea principiului icircnticirci al termodi-namicii

bull Aplicarea conceptelor sistem termo-dinamic lucrul mecanic cantitatea de căldură energia internă principiul I al termodinamicii la rezolvarea proble-melor

bull Descrierea calitativă a principiului de funcţionare al motoarelor termice

bull Identificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de utilizarea mașinilor termice

310 Rezolvarea problemelor311 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo312 Energia internă313 Rezolvarea problemelor314 Lucrul icircn procesele termodinamice315 Rezolvarea problemelor316 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici

Rezolvarea problemelor317 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese318 Rezolvarea problemelor319 Rezolvarea problemelor320 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice321 Rezolvarea problemelor322 Poluarea mediului323 Lecţie de generalizare și sistematizare324 Evaluare sumativă325 Rezervă

21

11111

1

111

11221

ELECTRODINAMICA 36

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Formularea legii lui Coulombbull Definirea mărimilor caracteristice

ale cicircmpului electrostatic intensitatea cicircmpului electric tensiunea electrică permitivitatea mediului

bull Aplicarea conceptelor caracteristice ale cicircmpului electrostatic a expresiilor particulare ale acestor mărimi a legii lui Coulomb a principiului superpozi-ţiei cicircmpurilor a capacităţii electrice a formulei capacităţii condensatorului plan la rezolvarea problemelor

21 Recapitulare (Sarcinile electrice Legea con-servării sarcinii electrice Legea lui Coulomb)

22 Permitivitatea mediului23 Rezolvarea problemelor24 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme27 Rezolvarea problemelor28 Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Energia cicircmpului electrostatic214 Rezolvarea problemelor215 Lecţie de generalizare și sistematizare216-217 Evaluare sumativă118 Rezervă

1

111

11

11111

111121

72 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

18

bull Aplicarea legilor curentului electric icircn diferite contexte

bull Descrierea calitativă a conducţiei elec-trice icircn metale icircn semiconductoare icircn electroliţi icircn gaze icircn vid și a aplicaţii-lor acestora icircn viaţa cotidiană

bull Explicarea principiului de funcţionare a unor dispozitive cu semiconductoare

31 Recapitulare Curentul electric staţionar In-tensitatea curentului electric Tensiunea elec-trică Tensiunea electromotoare

32 Recapitulare Legea lui Ohm pentru o porţiu-ne de circuit fără generator de curent Rezol-varea problemelor

33 Gruparea conductoarelor Rezolvarea proble-melor

34 Lucrul și puterea curentului electric35 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg36 Rezolvarea problemelor37 Medii conductoare de curent electric Curen-

tul electric icircn metale38 Curentul electric icircn semiconductoare Joncţiu-

nea p-n39 Aplicaţii ale semiconductoarelor310 Curentul electric icircn electroliţi Aplicaţii prac-

tice ale electrolizei311 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii312 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii313-314 Lecţii de generalizare și sistematizare315-16 Evaluare sumativă317-18 Rezervă

1

1

1

1111

1

11

11

222

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 10

bull Aplicarea noţiunilor inducţia mag-netică forţa electromagnetică forţa Lorentz

1 Cicircmpul magnetic al curentului electric Induc-ţia magnetică

2 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conductoa-relor parcurse de curent electric Forţa electro-magnetică

3 Rezolvarea problemelor4 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra purtătorilor

de sarcină electrică icircn mișcare Forţa Lorentz

1

1

11

73G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Explicarea fenomenului inducţiei elec-tromagnetice

bull Utilizarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz la rezolvarea problemelor

5 Rezolvarea problemelor6 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electromagnetică Legea inducţiei electromagnetice Regula lui Lenz)

7 Rezolvarea problemelor8 Lecţie de generalizare și sistematizare9 Evaluare sumativă10 Rezervă

11

1111

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 6

bull Explicarea principiului de generare a t e m alternative și a principiului de funcţionare a transformatorului

bull Utilizarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitate ten-siune și a formulei coeficientului de transformare la rezolvarea problemelor

bull Analiza problemelor producerii și transportului energiei electrice la distanţe mari și a impactului asupra organismelor vii

21 Curentul electric alternativ Generarea tem alternative

22 Valorile efective ale intensităţii curentului și tensiunii alternative

23 Producerea energiei electrice Generatorul de curent electric alternativ

24 Transformatorul Transportul energiei electri-ce la distanţe mari

25 Lecţie de generalizare și sistematizare Proble-mele energetice icircn R Moldova

26 Evaluare sumativă

1

1

1

1

1

1

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 10

bull Explicarea procesului de oscilaţie icircn circuitul oscilant a procesului de pro-pagare a undelor electromagnetice și a principiului de funcţionare a transfor-matorului

bull Analiza problemelor impactului unde-lor electromagnetice asupra organisme-lor vii

bull Descrierea concepţiilor știinţifice des-pre natura luminii a proceselor de propagare a luminii interferenţei și difracţiei luminii

bull Enumerarea tipurilor de radiaţii

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-tică Propagarea undelor electromagnetice

33 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii

34 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia35 Unde optice Evoluţia concepţiilor despre

natura luminii Natura electromagnetică a luminiii

36 Interferenţa luminii Difracţia luminii Reţeaua de difracţie

37 Rezolvarea problemelor38 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo39 Lecţie de generalizare și sistematizare310 Evaluare sumativă

1

1

1

11

1

11

11

74 Fizică Astronomie

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 6

bull Descrierea efectului fotoelectric externbull Aplicarea formulelor energiei masei și

impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric la rezolvarea problemelor

bull Explicarea principiului de funcţionare a celulei fotoelectrice

41 Efectul fotoelectric extern42 Cuantă de energie Fotonul43 Rezolvarea problemelor44 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Celule fotoelectrice45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1111

11

V Capitolul bdquoElemente de fizică a atomului și a nucleului atomicrdquo

8

bull Descrierea experienţei lui Rutherford și argumentarea modelului planetar al atomului

bull Clasificarea spectrelorbull Enunţarea postulatelor lui Bohr și a

caracteristicilor generale ale nucleului atomic

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legilor de conservare la rezol-varea problemelor

bull Descrierea efectelor biologice ale radia-ţiilor ionizante

51 Modele de atomi Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului Tipuri de spec-tre

52 Postulatele lui Bohr53 Modelul nucleului atomic Constituienţii nu-

cleului atomic Izotopi54 Radioactivitatea55 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare56 Fisiunea și fuziunea nucleelor Reactorul nu-

clear57 Lecţie de generalizare și sistematizare58 Evaluare sumativă

1

11

11

1

11

VI Elemente de astronomie 18

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cer

bull Determinarea cauzelor și caracterului mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediu

bull Clasificarea corpurilor sistemului solar

61 Astronomia icircn contextul fizicii Obiectivele destudiu ale astronomiei Particularităţile obser-vărilor astronomice

62 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

63 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

64 Activitate practică65-66 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

67 Timpul și măsurarea lui68 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Maree Cicircmpul magnetic al Pămicircntului

69 Planetele gigante Planetele din grupul terestru

1

1

1

12

11

1

75G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea proprietăţilor fizice ale Pă-micircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea conceptelor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor Galaxiei noas-

tre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

610 Corpurile mici Asteroizii cometele Meteori și meteoriţi

611-612 Soarele Caracteristici generale Structu-ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

613 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

614 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

615 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

617 Lecţie de generalizare și sistematizare619 Evaluare sumativă

1

2

1

1

1

12

VII Tabloul știinţific al lumii Recapitulare 10

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii ca știinţă

bull Argumentarea rolului fizicii icircn progre-sul tehnico-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

71 Tabloul contemporan știinţific al lumii72 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-

co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii73-74 Recapitulare bdquoMecanicărdquo75 Recapitulare bdquoTermodinamică și fizică mole-

cularărdquo76-77 Recapitulare bdquoElectrodinamicărdquo78 Recapitulare bdquoOpticărdquo bdquoOscilaţii și unde elec-

tromagneticerdquo bdquoElemente de fizică cuanticărdquo79 Rezolvarea testelor710 Rezolvarea testelor

11

21

21

11

NotăModelele planificării tematice de lungă durată expuse mai sus sicircnt o viziune a

autorilor acestui ghid și au un rol orientativProfesorii au libertatea de a stabili ordinea studierii compartimentelor de a re-

partiza orele alocate prin planul de icircnvăţămicircnt după viziunea proprie respecticircnd condiţia parcurgerii integrale a conţinutului și realizarea competenţelor stabilite icircn curriculum

32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare

Deoarece formarea competenţelor necesită un inteval de timp mai lung decicirct 1-2 ore academice apare necesitatea proiectării unor unităţi de icircnvăţare cu o du-rată mai mare (6-10 ore)

76 Fizică Astronomie

Unitatea de icircnvăţarebull este coerentă icircn raport cu competenţelebull are caracter unitar tematicbull are desfășurare continuă pe o perioadă de timpbull operează prin intermediul unor modele de icircnvăţarepredarebull subordonează lecţia ca element operaţionalbull este finalizată prin evaluare sumativă

Unitatea de icircnvăţare mai poate fi definită ca timpul de icircnvăţare dintre două evaluări sumative care nu se finisează neapărat cu notarea Astfel se produc unele schimbări icircn sistemul de proiectare a procesului de icircnvăţămicircnt

Proiectarea de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată se va face icircn fiecare clasă icircn baza corelă-

rii competenţei specifice a subcompetenţei a unităţii de conţinut și a activităţii de icircnvăţare și evaluare Profesorul dispune de libertate deplină icircn corelarea unităţilor de conţinut ordinea abordării temelor și a regimului orar (numărul de ore alocat fiecărei unităţi de icircnvăţare)

Profesorul are libertatea să grupeze icircn diverse moduri elementele de conţinut icircn unităţi de icircnvăţare cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor fizice

Pasul 1 Lectura personalizată a curriculumului de fizică pentru liceuSe stabilește

bull Ordinea de parcurgere a temelorconţinuturilorbull Alocările de timpbull Activităţile de icircnvăţare și de evaluare

Pasul 2 Identificarea unităţilor de icircnvăţare

Pasul 3 Elaborarea proiectului de lungă duratăbull Se icircntocmește la icircnceputul semestruluianului școlarbull Oferă un cadru care să permită adecvarea demersului didactic la situa-

ţia din clasăStructura alternativă a proiectului de lungă durată este reprezentată icircn tabelul

nr 1

Tabelul nr 1 Structura alternativă a proiectului de lungă durată

Unitatea de icircnvăţare

Competenţe specifice Subcompetenţe Conţinuturi Nr de ore

alocate Săptămicircna Observaţii

77G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

La elaborarea proiectului de lungă durată vom parcurge următoarele etapebull Identificăm teme majore ale curriculumuluibull Identificăm conţinuturi din curriculum care pot fi asociate unei anu-

mite temebull Particularizăm competenţele specificesubcompetenţele la conţinutu-

rile asociate temeibull Detaliem conţinuturile după criteriul relevanţei icircn raport cu subcom-

petenţele vizatebull Verificăm icircn ce măsură ansamblul competenţe-conţinuturi permite o

evaluare pertinentă Eventual renunţăm la unele conţinuturi pe care le vom avea icircn vedere pentru altăalte unităţi de icircnvăţare

Proiectarea curentăProiectarea curentă se reduce la proiectarea unei unităţi de icircnvăţare Aceasta este

echivalentă proiectării a 6-10 lecţii consecutive Profesorul va depune un efort de an-ticipare a activităţilor care conduc la formarea subcompetenţelor curriculare Spre deosebire de proiectul lecţiei care era orientat la realizarea unui obiectiv de referinţă icircntr-o oră maximum două acum profesorul trebuie să dezvolte uneori două-trei subcompetenţe la fiecare oră Evident că formarea icircn ansamblu a acestor subcompe-tenţe nu se poate produce pe parcursul unei ore academice De aceea și apare necesi-tatea anticipării unei secvenţe mai consistente a procesului de icircnvăţămicircnt

La studiul unei unităţi de icircnvăţare se vor parcurge următoarele etape1 Familiarizarea2 Structurarea3 Aplicarea

1 Familiarizare rarr Evocare ExplorareProfesorul

ndash Stabilește nivelul de cunoaștere de către elevi a unor noţiunindash Oferă pretexte-problemă creează conflicte cognitive recurge la situa-

ţii-problemă

3 Structurare rarr Explicare EsenţializareProfesorul

ndash Ajută elevii să exprime ceea ce au observat să formuleze concluziindash Ajută elevii să identifice metode de lucru sau să dezvolte rezultate teo-

retice

3 Aplicare rarr Exersare ExtindereProfesorul

ndash Propune activităţi pentru aprofundarea subiectuluindash Face conexiuni cu alte discipline

78 Fizică Astronomie

Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare este reprzentată icircn tabelul nr 2

Tabelul nr 2 Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare

Data Detaliere de conţinut

Subcompetenţe vizate

Activtăţi de icircnvăţare

Resurse materia-le procedurale

de timp

Evaluare (obective

instrumente)Observaţii

NotăElementele de structură ale proiectului de lungă durată și ale proiectului uni-

tăţii de icircnvăţare ar putea fi prezentate icircntr-o altă ordine important e cum gicircndește profesorul icircn procesul proiectării anticipicircnd secvenţe mici sau secvenţe mai mari ale procesului de icircnvăţămicircnt

La citirea curriculumului disciplinar se va atrage atenţia mai icircnticirci la concep-ţia disciplinei la specificul icircnvăţămicircntului axat pe competenţe definiţia compe-tenţei Analizicircnd competenţele specifice disciplinei bdquoFizică Astronomierdquo este im-portant să ne convingem că acestea au fost deduse din competenţele transdiscipli-nare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt De exemplu competenţa de comunicare știinţifică a fost dedusă din competenţa de a comunica argumentat icircn limba mater-nălimba de stat icircn situaţii reale ale vieţii iar competenţa de investigaţie știinţifică ndash din competenţa de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile proprii

Următorul pas va fi stabilirea corelaţiei dintre competenţele specifice și sub-competenţe Fiecare subcompetenţă se referă la una din competenţele specifice De exemplu subcompetenţa utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii concrete se referă la com-petenţa de achiziţii pragmatice specifice fizicii astronomiei iar subcompetenţa in-vestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alunecare ndash la competenţa de investigaţie știinţifică icircn domeniul fizicii și astronomiei

La citirea unității de icircnvăţare se va atrage atenţia la activităţile propuse pentru a forma subcompetenţele curriculare avicircnd la dispoziţie unităţile de conţinut res-pective Pentru realizarea acestora avem nevoie de analiza resurselor (materiale procedurale de timp) Un moment important este modul cum se vor evalua rezul-tatele activităţilor Pentru aceasta vom formula obiectivele evaluării vom selecta procedeele și instrumentele necesare

79G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircn curriculumul disciplinar se propun unităţi de conţinut care vor servi la for-marea subcompetenţelor activităţi de icircnvăţare și evaluare strategii didactice și strategii de evaluare

Corelarea competenţelor subcompetenţelor conţinuturilor și tipurilor de acti-vităţi are loc pe două dimensiuni

bull dimensiunea verticalăbull dimensiunea orizontală

Corelicircnd aceste componente pe verticlă profesorul pornește de la curriculu-mul disciplinar analizicircnd prevederile acestuia prezente icircn concepte competenţe conţinuturi strategii didactice și strategii de evaluare Apoi elaborează proiec-tul de lungă durată (Tabelul nr 1) La elaborarea proiectului de lungă durată se precizează unităţile de icircnvăţare competenţele și subcompetenţele vizate durata realizării Icircn baza acestui proiect profesorul proiectează unităţile de icircnvăţare Co-relarea componentelor acestui proiect este prezentată prin următoarea schemă

Analiza prevederilor curriculumului disciplinar

Elaborarea proiectului de lungă durată

Elaborarea proiectului unității de icircnvățare

Fig 4 Corelarea componentelor pe verticală

33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe

Lecţia este unitatea de bază a desfășurării procesului instructiv-educativ Ca formă de organizare a procesului de icircnvăţămicircnt lecţia este constituită dintr-o succesiune de etape sau secvenţe ce se desfășoară icircntr-o unitate de timp icircn care se asigură o coordonare icircntre activitatea de predare și cea de icircnvăţare icircn vederea realizării finalităţilor procesului de icircnvăţămicircnt Procesul educativ este un proces complex icircn care trebuie sa ţinem seama de toţi factorii implicaţi Atunci cicircnd un profesor se afla icircn fata clasei trebuie sa știe ce tip de lecţie se potrivește cel mai bine momentului astfel icircncicirct scopul lecţiei sa fie atins Literatura de specialitate consemnează tipurile de lecţii conform criteriilor

80 Fizică Astronomie

A Sarcina majoră care se realizează la lecţie1 lecţia mixtă sau combinată (atunci cicircnd realizăm mai multe sarcini)2 lecţia de icircnsușire a materiei noi3 lecţia de formare de priceperi și deprinderi4 lecţia de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei studiate

anterior5 lecţia de evaluare a rezultatelor școlare

B Metode care predomină la lecţiea lecţia prelegereb lecţia dezbaterec lecţie joc de rol etc

Cicirct privește seminarul conferinţa excursia lucrarea de laborator lucrarea practică etc acestea sicircnt forme de organizare a activităţii didactice alternative lecţiei care au fost permise după 1958 cicircnd a apărut legea despre bdquolegătura cu viaţardquo

bull Lecţie mixtă

Lecţia mixtă este cea mai frecventă formă de organizare a activităţii didactice icircn icircnvăţămicircntul preuniversitar Ea urmărește atingerea mai multor scopuri sau sarcini didactice distincte transferul de noi cunoștinţe sistematizarea și consoli-darea achiziţiilor și verificarea sau evaluarea performanţei școlare

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a XII-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul magnetic Induc-

ţia electromagnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)Tipul lecţiei mixtăDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică2 Aplicarea legii inducţiei electromagnetice și a regulii lui Lenz icircn situa-

ţii concrete3 Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a inducţiei electromag-

netice

81G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii trebuie să fie capabiliO1 ndash să definească corect și complet fenomenul de inducţie electromagnetică

mărimea fizică flux magneticO2 ndash să indice cicirct mai multe procedee de variaţie a fluxului magnetic verifi-

cicircndu-le experimentalO3 ndash să sesizeze icircn urma analizei rezultatelor experimentale dependenţa

dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului elec-tric indus și dintre viteza de variaţie a fluxului și mărimea intensităţii curentului electric indus TEM de inducţie

O4 ndash să aplice expresia pentru fluxul magnetic regula lui Lenz legea induc-ţiei electromagnetice icircn situaţii concrete

O5 ndash să formuleze legea inducţiei electromagnetice și regula lui Lentz pentru determinarea sensului curentului electric indus

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă fișe de activitate experimentală

culegere de probleme manual alternatoare bobine miliampermetre alimentatoare didactice fire conductoare magneţi bară miez de fier U miez de fier I bobine cadru inele de aluminiu stative cleme

VI Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia demonstraţia activitatea ex-

perimentală problematizarea descoperirea dirijată și independentă experimentul cu caracter de cercetare icircnvăţarea prin descoperire ob-servaţia

bull Forme de activitate cu eleviindash Icircn grup la efectuarea experimentelor la rezolvarea problemelorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Stiinţa Chișinău 20082 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu și al Culegere de probleme clasele 10-

12 ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

82 Fizică Astronomie

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

5 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultatele problemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obiec-tivelor

2 min ndash icircntreabă elevii care sicircnt rezultatele experimentului lui Oersted

ndash trezește interesul elevilor pornind de la ideea dacă ar fi posibil efectul invers și anume să se obţină curent electric cu ajutorul cicircmpului magnetic

ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash răspund la icircntrebare (icircn jurul conductoarelor parcurse de curent electric apare cicircmp magnetic)

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

37 min

10 min

5 min

8 min

O1O2O3

O1

O4O5

a) ndash repartizează elevii icircn grupurindash prezintă aparatele și materialele ne-

cesare pentru experimentndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevi și notează pe tablă concluziile generale

ndash definește fenomenul de inducţie electromagnetică noţiunea de curent indus

ndash repartizează fișa nr 2ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevindash prezintă un scurt istoric al fenome-

nului formulează concluziile lui Fa-raday

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu materialele

prezentate de profesorndash conform indicaţiilor din

fișe realizează experimentulicircncercicircnd să formuleze con-cluziile pentru fiecare etapă aexperimentului

ndash fac o sinteză a celor obser-vate și notează icircn caiete constatările făcute după fieca-re operaţie

ndash desenează și notează conclu-ziile și definiţiile icircn caiete

ndash pun icircntrebări profesorului

83G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Conţi-nutul noii icircn-văţări

5 min O1O4O5

b) ndash explică elevilor că cantitatea de cicircmp magnetic ce străbate un circuit (o suprafaţă) este determinată de mă-rimea fizică numită flux magnetic

ndash propune elevilor să analizeze fig 619 din manual (1 pag 197)

ndash definește fluxul magnetic și unitatea lui de măsură

ndash pune accentul pe faptul că unghiul α reprezintă unghiul dintre normala la suprafaţă și liniile de cicircmp

c) ndash prezintă un scurt istoric al feno-menului formulează concluziile lui Lentz

ndash demonstreză elevilor experimentul pentru constatarea fenomenului și explicarea regulei

ndash discută cu elevii rezultatele observări-lor (fig 621-1 pag 199)

ndash formulează regula lui Lentz

d) ndash propune elevilor următoarea icircntre-bare de care mărimi depinde valoa-rea intensităţii curentului de inducţie deci și valoarea TEM de inducţie

ndash icircn baza constatărilor făcute definește legea inducţiei electromagnetile (le-gea lui Faraday)

ndash scrie pe tablă expresia matematică a legii inducţiei electromagnetice

ndash explică sensul semnului minus din formulă

b) ndash ascultă și eventual pun icircn-trebări

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

c) ndash ascultă urmăresc experi-mentul și eventual pun icircn-trebări

ndash formulează concluzii și icircncear-că să stabilească dependenţa dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului electric indus

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui și regula lui Lentz icircn caiete

d) ndash formulează răspunsul la icircntrebare fac constatări ex-plică fenomenele observate icircn timpul experimentului

ndash ascultă și eventual pun icircntre-bări

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

5 Realiza-rea sens-uluiRezol-vare de probleme

9 min O1O4 O5

ndash propune elevilor fișa 3 cu problemespre rezolvare

ndash ascultă prezentările elevilor corectează pune accentul

ndash rezolva situaţiile-problemă din fișă

ndash un elev din grup prezintă soluţiile obţinute

ndash ascultă și eventual pun icircntrebări

ndash notează indicaţiile profeso-rului icircn caiete

6 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4 O5

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebările 123 și 4 din manual pag 201

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

84 Fizică Astronomie

7 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) para-graful 65 din manual b) să rezolve problemele nr 1511 1528 1532 din culegerea de probleme

ndash notează icircn catalog intervenţiile la oră ale elevilor

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 11 Montaţi circuitul conform desenului prezentat mai jos (fig 1)2 Deplasaţi magnetul pe direcţia axei bobinei icircn ambele sensuri Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului3 Repetaţi indicaţiile din punctul 2 modificicircnd viteza de deplasare a

magnetului și inversaţi polaritatea magnetului4 Puneţi magnetul icircntr-o mișcare oscilatorie (fig 2) Urmăriţi indicaţiile

miliampermetrului5 Formulaţi concluziile respective

Fig 1 Fig 2

Fișa 21 Montaţi circuitul conform desenu-

lui prezentat mai jos (fig 3)2 Icircnchideţi icircntrerupătorul Urmăriţi

indicaţiile miliampermetrului3 Deschideţi icircntrerupătorul Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului4 Formulaţi concluziile respective

85G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Probleme propuse spre rezolvare1 (Gr 1) Icircntr-o bobină conectată la un miliamperme-

tru se introduce o bară magnetizată suspendată de un resort elastic Se trage ușor de magnet icircn jos și apoi se lasă liber Descrieţi comportarea magnetului și a miliampermetrului după eliberarea magnetului

2 (Gr 2 3 4 5) Să se stabilească sensul curentului indus icircntr-o bobină icircn următoarele situaţii Fig 3

ndash Gr 2 ndash magnetul se apropie cu polul nord de bobinăndash Gr 3 ndash magnetul se depărtează cu polul nord de bobinăndash Gr 4 ndash magnetul se apropie cu polul sud de bobinăndash Gr 5 ndash magnetul se depărtează cu polul sud de bobină

3 (Gr 6) Un cadru cu aria de 200 cm2 este situat perpendicular pe liniile unui cicircmp magnetic omogen Inducţia cicircmpului magnetic este egală cu 025 T Să se determine variaţia fluxului magnetic a) la dispariţia cicircm-pului magnetic b) la inversarea sensului liniilor de cicircmp

4 (Gr 7) O spiră conductoatre din aluminiu ce are lungimea egală cu 30 cm și aria secţiunii transversale ndash cu 2 mm2 este situată icircntr-un cicircmp magnetic al cărui flux variază cu viteza de 04 Wbs Determinaţi lu-crul efectuat de curentul indus icircn spiră timp de 1 min

bull Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizareO astfel de lecţie asigură consolidarea cunoștinţelor icircnsușite și aprofundarea

lor pe nivele superioare de icircnţelegere și aplicare prin recapitulare Lecţia de recapi-tulare presupune desfășurarea unei activităţi intelectuale susţinute pe baza căreia elevul valorifică conţinuturile achiziţionate icircntr-o etapă de pregătire (studiul unui capitol al fizicii al unei discipline etc) Gicircndirea elevului poate fi disciplinată icircn baza unui algoritm pe care icircl stabilesc de comun acord profesorul și colectivul de elevi Accentul cade pe icircnţelegere analiză și sinteză Sicircnt icircntărite priceperile de a argumenta și demonstra teorii știinţifice dar și acelea de a formula judecăţi de valoare cu privire la aplicabilitatea unor ipoteze de lucru Deci obiectivul funda-mental urmărit este fixarea și consolidarea cunoștinţelor prin stabilirea de noi co-relaţii icircntre cunoștinţe prin elaborarea unor generalizări mai largi prin relevarea unor structuri logice icircntre diverse cunoștinţe toate acestea stimulicircnd mecanismul transferului cu cele două forme ale sale specific și nespecific

86 Fizică Astronomie

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Recapitularea și sistematizarea cunoștinţelor la capitolul bdquoDina-

micardquoTipul lecţiei Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei stu-

diate anteriorDurata 45 min

II Subcompetenţe1 Aplicarea principiilor dinamicii a legii lui Hooke și a legilor frecării icircn

situaţii concrete2 Conștientizarea faptului că toate corpurile din Univers se atrag icircntre

ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele3 Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifes-

tată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensi-tate a cicircmpului gravitaţional

4 Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să enunţe principiile mecanicii newtonieneO2 ndash să definească principalele tipuri de forţe (scriind relaţiile matematice de

calcul al modulelor acestora precizicircnd semnificaţia mărimilor care in-tervin)

O3 ndash să reprezinte grafic forţele care acţionează icircntr-o situaţie concretăO4 ndash să rezolve probleme aplicicircnd principiile mecanicii

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă culegere de probleme manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia algoritmizarea problematiza-

reabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn grup la rezolvarea problemelor din fișa 1ndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

87G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Metode de evaluarendash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 10-a

ed Știinţa Chișinău 20072 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Culegere de probleme clasele 10-12

ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organiz-atoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor ndash prezintă caietele și rezultatele

problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obi-ectivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-suluiRecapi-tularea-sistema-tizarea noţiuni-lor icircnvă-ţate la studierea capitolu-lui bdquoDi-namicardquo

38 min

15 min

23 min

O1O2O3O4

a) ndash repartizează elevii icircn grupuri după niveluri

ndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să rezolve probleme-

le și să dea răspuns la icircntrebările din fișă

b) ndash cere elevilor să prezinte soluţiile (un elev din grup prezintă posterul) să formuleze concluziile respective

ndash face o sinteză a concluziilor formulate de elevi

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu fișa prezen-

tată de profesorndash lucrează icircn grup conform in-

dicaţiilor din fișă și formuleză concluziile

ndash notează concluziile icircn caietendash pun icircntrebări profesoruluib) ndash elevii din celelalte grupuri

ascultă și eventual pun icircntre-bări elevilor din grupul care prezintă

ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profesoru-

lui icircn caiete

88 Fizică Astronomie

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebări

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) rezol-varea testului la cap bdquoDinamicardquo din culegerea de teste pentru cl a X-a autor Gh Ţurcan

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 1

I grup1 Găsiţi corespondenţa icircntre mărimile fizice și unităţile lor de măsura

a) v I) cms2

b) F II) Nm c) a III) ms d) S IV) N e) m V) s

f) k VI) m

VI) kg2 Determinaţi dacă afirmaţia dată este adevărată sau falsă noticircnd răs-

punsul prin A sau Fa) Valoarea forţei cu carea aţionează un resort deformat asupra corpu-

lui suspendat de el este invers proporţională cu alungirea absolută a resortului

b) Forţa de frecare este forţa care apare la suprafaţa de contact dintre două corpuri și se opune alunecării unui corp pe suprafaţa celuilalt

3 Continuaţi (icircn caiet) propoziţiile cu o variantă ce ar avea sens fizica) Un punct material se află icircn echilibru dacă rezultanta forţelor ce

acţionează asupra lui b) Dacă un corp acţionează cu o forţă F12 asupra altui corp atunci al

doilea corp acţionează asupra primului cu o forţă F21 care

c) Forța elastică este de natură

89G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II grupRezolvaţi problemele

1 Asupra unui corp cu masa de 15 kg ce se află pe o suprafaţă orizon-tală netedă acţionează o forţă egală cu 6000 mN orientată paralel cu suprafaţa de alunecare Determinaţi acceleraţia comunicată corpului

2 Un corp cu volumul de 60 cm3 din aluminiu (ρ= 2700 kgm3) este suspendat de un resort cu constanta elastică de 100 Nm Determinaţi alungirea absolută a resortului

III grupRezolvaţi problemele

1 Viteza de rotazie a Lunii icircn jurul Pămicircntului este aproximativ de 1 kms Distanţa medie Lună-Pămicircnt este de 384 105 km Determinaţi masa Pămicircntului

2 Asupra unui corp cu masa de 40 kg ce urcă uniform pe un plan icircn-clinat (α = 300) acţionează o forţă paralelă cu planul de 200 N Deter-minaţi coeficientul de frecare la alunecare Cu ce acceleraţie va luneca corpul pe acest plan

IV grupRezolvaţi problemaDeterminaţi acceleraţiile corpurilor cu masele

m1 = 25 kg și m2 = 3 kg icircn sistemul de corpuri din figura alăturată Firul și scripetele sicircnt ideale Un-ghiul de frecare este egal cu 30 de grade iar secţiu-nea planului icircnclinat reprezintă un triunghi dreptunghic isoscel

bull Lecţie dezbatere

Acest tip de lecţie constă icircn concentrarea activităţii didactice icircn direcţia do-bicircndirii de către elev a unor cunoștinţe și dezvoltări pe această bază a proceselor și icircnsușirilor psihice a capacităţilor instrumentale și operaţionale Momentul co-municării deţine ponderea hotăricirctoare rezervicircndu-i-se cea mai mare parte din lecţie De cele mai multe ori acest eveniment este divizat icircntr-o serie de secvenţe pregătirea elevilor icircn vederea asimilării noilor cunoștinţe anunţarea subiectului și obiectivelor ce urmează a fi realizate

Dezbaterea este un concurs de argumentare formală icircntre cele două echipe sau persoane fizice este un instrument esenţial pentru dezvoltarea și menţinerea democraţiei și societăţilor deschise Dezbaterea icircntruchipează idealurile de argu-mentul motivat toleranţă faţă de punctele de vedere divergente și riguroase de auto-examinare Dezbaterea este mai presus de toate o modalitate pentru cei care deţin opinii opuse pentru a discuta problemele controversate

90 Fizică Astronomie

Exemplu de proiec de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil umanist)Obiectul FizicăTema lecţiei Poluarea mediuluiTipul lecţiei Lecţie dezbatereDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Idetificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termice

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să caracterizeze problemele de poluare a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termiceO2 ndash să explice consecinţele poluării mediului terestru și problemele globale

de rezolvare

IV Resursebull Umane profesor elevibull Materiale (didactice) tablă cretă manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia dezbatereabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn echipă icircn timpul dezbaterilorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea concluzii-

lor formulatebull Metode de evaluare

ndash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliografie1 I Botgros V Bocancea Manual de fizică pentru cl X-XII profil uma-

nist Editura Cartier Chișinău 2009

91G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Enunţa-rea obiec-tivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

38 min1 min

34 min

3 min

O1O2

a) ndash prezintă echipele arbitrul (de obicei profesorul) și responsabilul de crono-metrarea timpului

b) ndash cere elevilor (publicului care poate avea drept de vot icircn unele cazuri) să-și facă notiţii și să respecte disciplina icircn sală

ndash dă startul dezbaterii care se desfășoară conform regulilor bdquoK Popperrdquo

c) ndash decide echipa icircnvingătoare discută cu publicul

a) ndash se grupează icircn echipendash fac cunoștinţă cu planul

dezbateriindash pun icircntrebări profesorului

b) ndash elevii din echipe participă la dezbatere publicul ascultă și face notiţe

c) ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profeso-

rului

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back-ului

3 min2 min

O1 O2

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei

ndash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă rezolva-rea testului de evaluare sumativă

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

92 Fizică Astronomie

Formatul de dezbateri Karl Popper ndash Principii generale

Formatul de dezbateri Karl Popper (KP) este o formă structurată de dezba-tere educațională care are la bază dialogul dintre două echipe numite icircn mod formal Afirmatori și Negatori Fiecare dintre cele două echipe este compusă din 3 membri și are la dispoziție o cantitate egală de timp pentru a argumenta icircn favoarea sau icircmpotriva unei teme Aceasta din urmă poartă numele de moțiune și este cel mai adesea o afirmație care permite aticirct susținere cicirct și contrazicere Participanții icircntr-o rundă de dezbateri trebuie să comunice argumente icircn baza unor raționamente logice și a unor dovezi palpabile nu icircn funcție de opiniile per-sonale cu privire la tema discutată Adeseori vorbitorii cu experiență icircn dezbateri se văd nevoiți să susțină idei total opuse convingerilor lor Un meci de dezbateri KP se desfășoară icircn fața unui arbitru care trebuie sa urmăreasca argumentele vorbitorilor și să decidă o echipă cicircștigătoare icircn funcție de principiul bdquoCare echipă a fost mai convingătoare icircn dezbatererdquo fără ca decizia să fie afectată de convin-geri personale sau lucruri care nu s-au spus icircn dezbatere Luarea acestei decizii se face aticirct prin judecarea argumentelor făcute cicirct și prin evaluarea acelor chestiuni care pot fi definite ca elemente de prezentare a discursului

Structura unei runde (timpul a fost repartizat reieșind din planificarea lecţiei)

A1 Prima pledoarie constructivă afirmatoare (4 minute)

CX1 N3 pune icircntrebări lui A1 (2 minute)

N1 Pledoaria constructivă negatoare (4 minute)

CX2 A3 pune icircntrebări lui N1 (2 minute)

A2 Pledoaria afirmatoare de reconstrucție (3 minute)

CX3 N1 pune icircntrebări lui A2 (1 minut)

N2 Pledoaria negatoare de reconstrucție (3 minute)

CX4 A1 pune icircntrebări lui N2 (1 minut)

A3 Pledoaria finală a echipei afirmatoare (4 minute)

N3 Pledoaria finală a echipei negatoare (4 minute)

Icircn afara timpului de discurs fiecare echipă are la dispoziție un timp de gicircndire de 3 minute pe care icircl poate distribui dupa cum crede de cuviință icircntre două dis-cursuri sau icircntre un discurs și o rundă de icircntrebări

Moţiunea bdquoLumea ar trebui să refuze la folosirea motoarelor termicerdquo

93G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Pro Contra

Scop Un viitor sănătos pentru omenire

Scop Soluţionarea problemelor reale ale populaţiei

A-1 Gicircndește global acţionează localbull Politica statului ndash prioritară icircn stoparea

utilizării motoarelor termice (educaţie investiţii programe naţionale)

bull Interzicerea utilizării mașinilor termice necorespunzătoare unor norme ecologice icircnregistrate

bull Fiecare cetăţean ar trebui să se implice activ icircn realizarea unor proiecte naţiona-le (bdquoZiua ecologieirdquo)

A-2 Controlul icircndeaproapemonitorizarea strictă din partea funcţionarilor de stat pentru a nu permite fraude

A-3 Necesitatea unor investiţii mari si de durată din partea guvernului

bull Sicircnt necesare mai multe acţiuni o zi fără automobil promovarea unui mod sănătos de viaţă icircncurajarea cetăţenilor de a mer-ge cu bicicleta limitarea tăierii pădurilor

A-4 Realizarea proiectelor comune regio-nale

bull Oamenii de știinţă au ajuns la un con-sens poluarea mediului se datorează icircn principal activităţilor desfășurate de om

N-1 Cetăţeanul ar trebui să aibă condiţii de dezvoltare

bull Ridicare culturii omului prin conșteintizarea esenţei lui

bull Dezvoltarea economiei va determina re-curgerea la tehnologii nepoluante punicircn-duse accent pe un stil de viaţă sănătos

bull Consolidarea responsabilităţii personale

N-2 Icircn jurul problemelor ecologice ndash spăla-rea de bani la nivel mondial

bull Problemele ecologice sicircnt inventate de guvernele marilor puteri pentru a distra-ge atenţia cetăţenilor de la problemele lor (salarii condiţii de muncă etc)

N-3 Icircn Univers au loc transformări care duc la schimbările de climă și ele nu sicircnt icircn puterea omului (perioada glaciară)

N-4 O problemă nu poate fi soluţionată dacă nu vor fi soluţionate și alte pro-bleme globale (sărăcia corupţia tero-rismul etc)

bull Oamenii sicircnt orientaţi spre obţinere de profit dar soluţionarea problemei ecolo-gice cere icircn primul ricircnd consum

bull Lecţie lucrare de laboratorProfesorData _______________Clasa XI-a (profil real)Obiectul FizicăSubiectul lecţiei Studierea unei transformări simple a gazului idealTipul lecţiei Lucrare de laboratorDurata 45 min

Subcompetenţebull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului idealbull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformă-

rilor simple icircn gaze

94 Fizică Astronomie

Obiectivele operaţionaleO1 ndash să definească transformarea izotermăO2 ndash să formuleze legea transformării izotermeO3 ndash să recunoască transformarea izotermă icircn situaţii concrete (inclusiv icircn

reprezentări grafice mai ample)O4 ndash să reprezinte prin formule și grafic legea transformării izotermeO5 ndash să traseze limita de aplicabilitateO6 ndash să aplice transformarea izotermă la descrierea unor situaţii concrete din

viaţă și tehnicăO7 ndash să expună metode proprii de cercetare experimentală a transformării

izotermeO8 ndash să măsoare corect mărimile fizice necesare (presiune lungimehellip)O9 ndash să manifeste lucricircnd icircn grup disciplină toleranţă empatie

ResurseUmane profesor elevi laborantMateriale didactice manual tablă cretă fișe tabele (vezi anexa) utilajul ne-

cesar pentru experimente (balon tub de sticlă icircnchis la un capăt cu lungimea de 60-70 cm și diametrul 10 mm vas de sticlă cu icircnălţimea de 40-60 cm barometru)

Metodendash observaţia conversaţia euristicăndash experiment problematizat asaltul de ideindash descoperirea dirijată și independentă cercetarea experimentală

Forme de activitate cu elevii icircn grup frontală

Bibliografie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Știinţa Chișinău 2008

Desfășurarea lecţiei

Eveni-mentuldidactic

Obiec-tive

Metode de predare-icircnvățare

Activitatea profesorului Activitatea elevilorObser-vațiinote

Moment organi-zatoric

O9 ndash Salută și organizează clasandash Repartizează elevii icircn grupuri

(două-trei grupuri obișnuite grupul bdquoexperțilorrdquo și grupul bdquode creaţierdquo)

ndash Salută profesorulndash Se pregătesc pentru lecţiendash Se grupează și se aranjează

la mese

95G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Cap-tarea atențieiMotiva-rea icircn-vățării

O1 Observa-ţia

Expe-riment problema-tizat

Asaltul de idei

ndash Demonstrează experimentulUn balon obișnuit umflat și bine legat cu ață este brusc comprimat cu micircinile Icircn rezultat balonul pocneștendash Provoacă asaltul de ideiDe ce pocnește balonulndash Ghidează emiterea ipotezei

ndash Enunţă și argumentează denu-mirea transformării observate (transformare izotermă)

ndash Enunţă icircmpreună cu elevii ob-iectivele lecţiei ţinicircnd cont de ipoteza expusă

ndash Scrie tema lecţiei pe tablă

ndash Emit idei unele devenind relevante

Comprimicircnd brusc balonul se micșorează volumul aeru-lui din el

Balonul pocnește deoarece crește brusc presiunea icircn interiorul lui

Pe parcursul evenimentului nu variază nici masa aerului din balon nici temperatura lui

ndash Reieșind din asaltul de idei formulează ipoteza depen-denţei invers proporţionale a presiunii de volum

ndash Notează icircn caiete Definesc transformarea izotermă

ndash Participă la enunţarea obiec-tivelor lecţiei expunicircndu-și doleanţele notează icircn caiete

Lucrare de labo-ratorCer-cetare experi-men-tală

O2

O3

O4

O5

O6

O8

O9

O7

Desco-perirea dirijată (grupurile 1-3) și inde-pendentă (grupul 4)

Cercetare experi-mentală

ndash Icircn scopul verificării ipotezei ex-puse propune grupurilor de elevi (1-4) diferite aspecte de cercetare experimentală (conform fișelor distribuite setul I)

ndash Urmărește procesul de cercetare face indicaţii dacă e necesar

ndash Ascultă completează dările de seamă ale elevilor din grupurile 1-3

ndash Dirijează trasarea concluziilorndash Propune elevilor să exprime prin

formule concluziile obţinute urmărește realizarea icircnsărcinării face rectificări dacă e necesar

ndash Distribuie elevilor din grupurile 1-3 setul al II-lea și al III-lea de fișe

ndash Verifică corectitudinea icircndepli-nirii icircnsărcinărilor afișează și analizează rezultatele obţinute

ndash Ascultă darea de seamă a grupu-lui bdquode creaţierdquo

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișele 1-5

ndash Expun succint dările de seamă

ndash Formulează concluzii

ndash Scriu sub formă de formule concluziile obţinute

(m=const T=const pV=const p1V1=p2V2

p1p2= V1V2)

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișe participă la analizarezultatelor obţinute fac notiţe

ndash Icircmpreună cu profesorul ascultă darea de seamă fac notiţe pun icircntrebări sugerează noi idei

96 Fizică Astronomie

Fini-sarea lecţiei realiza-rea feed -backu-lui

O3

O1

O2

O4

O5

O6

Conversa-ţia euris-tică

ndash Propune elevilor să recunoască transformările izoterme din multidudinea de transformări reprezentate icircn tabela nr 1 (a b c)

ndash Trece icircn revistă momentele-cheie ale lecţiei

ndash Analizează icircmpreună cu elevii realizarea obiectivelor trasează obiecitve noi pentru lecţiile vii-toare

ndash Analizează tabela nr 1 numind transformările izo-terme

ndash Definesc transformarea stu-diată formulează verbal icircn formule și grafic legea trans-formării izoterme trasează limitele de aplicabilitate aduc exemple de utilizare icircn viaţă și icircn tehnică

ndash Analizează realizarea obiec-tivelor propuse

ndash Completează tabela nr 2

Tema pentru acasă

ndash Propune tema pentru acasăa) să studieze paragraful 15a

din manualb) să rezolve problema 19 pag

29c) să propună alte metode proprii

de verificare a transformăriiizoterme (la dorinţă)

ndash Notează icircn caiet tema pen-tru acasă

ndash Pun icircntrebări

NotăLecţia lucrare de laborator este propusă pentru icircnsușirea materiei prin desco-

perire și cercetare experimentală

AnexeTabelul nr 1

97G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Tabelul nr 2

Ce am știut

Ce am aflat nou

Ce aș vrea să mai aflu

Fișe setul IFișa nr 1

Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10 mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm o panglică de mă-surat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi lungimea tubului L Volumul iniţial V0 al aerului din tub este V0 =Lπd24

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă h ce intră icircn tub Volumul aerului comprimat va fi V= (L ndash h) πd24

3 Calculaţi raportul V0 V = L(L ndash h)Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţi-le consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 2Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10

mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm barometru o pan-glică de măsurat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi cu barometru presiunea iniţială a aerului din tub adică pre-siunea atmosferică p0

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă ce intră icircn tub h și icircnălţimea apei din vas H Presiunea aerului din tub va fi p = p0 + ρg(H ndash h) ρ ndash densi-tatea apei

3 Calculaţi raportul pp0Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţile consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 3(pentru grupul bdquode experţirdquo)

1 Studiaţi atent icircnsărcinările de pe fișele 1 și 22 Verificaţi activitatea grupurilor 1 și 2 oferiţ-le consultaţii icircn caz de

necesitate

98 Fizică Astronomie

3 Colectaţi de la grupurile 1 și 2 datele calculelor afișicircndu-le conform tabelei

V0 V pp0

4 Comparaţi rezultatele obţinute generalizaţi trageți concluzii impli-cicircnd și elevii din celelalte grupuri

Fișa nr 4(pentru grupul bdquode creativitaterdquo)

1 Propuneţi o metodă inedită de cercetare experimentală a dependenţei presiunii gazului de volum la temperatură constantă (folosind utilajul existent icircn laborator)

2 Realizaţi metoda propusă cericircnd laborantului utilajul necesar3 Expuneţi icircn faţa colegilor metoda propusă și rezultatele obţinute

Fișe setul II

Fișe setul III (identice pentru toate grupurile)1 Enumeraţi cicirct mai multe aplicaţii din viaţă și tehnică ale transformării

izoterme2 Determinaţi limitele de aplicabilitate ale transformării izoterme (icircn caz

de necesitate utilizaţi manualul)

99G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

34 Recomandări metodice de utilizare a echipa- mentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică

Pentru proiectarea și realizarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal profesorul va selecta echipamentul (utilajul) necesar realizării experimente-lor fizice reieșind din posibilităţile laboratorului de fizică din instituţie a manua-lelor și a altor materiale didactice Toate mijloacele didactice selectate vor fi utiliza-te pentru realizarea obiectivelor operaţionale din cadrul lecţiilor de fizică la treapta liceală care vor contribui la formarea achiziţiilor finale ndash competenţelor specifice

Icircn acest scop pot fi recomandate pentru utilizare toate manualele de fizică existente icircn bibliotecile școlare

Pentru clasa a X-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2001 și 2007

Manuale complementare2 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic Chișinău

20084 I Botgros V Bocancea N Constantinov V Gamurari Fizica cl a X-

a Profil umanist Cartier Chișinău 20025 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică

BucureștiSurse didactice auxiliare1 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-

ra Univers Pedagogic Chișinău 20062 A Hristev Probleme rezolvate din manualul de fizică cl a IX Editura

Cimișlia bdquoTipCimrdquo SA3 A P Ricircmchevici Probleme de fizică cl a IX-XI Editura Lumina

Chișinău4 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic

Chișinău 2006

Pentru clasa a XI-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2009

100 Fizică Astronomie

Manuale complementare1 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 20042 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20044 D Borșan șa Fizică cl a X-a Editura Didactică și Pedagogică

București

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-ra Univers Pedagogic Chișinău 2006

3 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a XI-a Editura Univers Pedagogic Chișinău 2005

Pentru clasa a XII-a1 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20092 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Editura Cartier Chișinău 20043 I Botgros șa Fizica cl a XII-a Profil umanist Cartier Chișinău

20044 M Marinciuc SRusu Fizică cl a XII-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 20065 V A Voronţov-Veliaminov Astronomia cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău

Manuale complementare1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Editura Univers Pedagogic Chișinău 20052 G Enescu N Gherbanovschi șa Fizică cl a XI-a Editura Didactică și

Pedagogică București3 D Ciobotaru șa Fizică cl a XII-a Editura Didactică și Pedagogică

București4 G I Miakișev BB Buhovţev Fizică cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău5 M Colpajiu Gh Ţurcanu S Cicircrlig Astronomie Manual pentru clasa

a XII-a Chișinău 2009

101G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editura Univers Pedagogic Chișinău 2006

Icircn icircnvăţămicircntul liceal implementarea curriculumului modernizat (ediţia 2010) se va realiza icircn trei etape

I icircn clasa a X-a (profilurile real și umanist) icircncepicircnd cu 1 septembrie 2010

II icircn clasele X-XI icircncepicircnd cu 1 septembrie 2011III integral icircn clasele X-XII icircncepicircnd cu 1 septembrie 2012

Modificările care au parvenit icircn curriculum școlar la solicitarea profesorilor preuniversitari și universitari și ai membrilor Societăţii Fizicienilor din Moldova necesită unele precizări

De exemplu icircn clasa a X-a (profil real) pentru realizarea prevederilor cur-riculumului modernizat tema bdquoMomentul cinetic al punctului material Legea conservării momentului cineticrdquo (cap III) se va studia la nivel de noţiuni Pentru studiu poate fi recomandat manualul lui A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994

Pentru studierea cap IV bdquoElemente de staticărdquo poate fi recomandat manualul M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic 2008 sau cel al lui M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2001

Pot apărea dificulăţi și la predarea cap V bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo deoa-rece acest capitol anterior a fost studiat icircn cl XI-XII Autorii curriculumului mo-dernizat consideră că studierea acestor teme poate fi realizată cu succes și icircn clasa a X folosind sursele de literatură existente icircn care explicarea materiei de studiu se realizează fără a utiliza derivatele (M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2004 și 2008 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2004

Tema bdquoUnde seismicerdquo se va realiza mai mult icircn plan informativ elevii fami-liarizicircndu-se cu modul de producere și efectele unui seism și planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor (inclusiv simularea unor activităţi practice) Studierea temei poate fi realizată icircn coordonare cu acti-vităţile prevăzute icircn acest scop de programa cursului bdquoProtecţia civilă și apărarea icircmpotriva incendiilorrdquo pentru cl a X-a Pentru selectarea literaturii la tema dată

102 Fizică Astronomie

pot fi folosite surse WEB cicirct și paragrafe din manual (M Marinciuc S Rusu Fi-zică cl a XI-a Profil real Profil umanist Știinţa Chișinău 2004)

Pentru realizarea lucrărilor practice icircn afară de recomandările propuse icircn Proiectarea de lungă durată din prezentul ghid (Practicum la fizică icircn școala me-die Editura Lumina Chișinău 1985) se vor lua icircn consideraţie recomandările metodice propuse icircn Gidul de implementare a curriculumului de fizică moder-nizat 2006 Recomandări metodice detaliate cu privire la realizarea lucrărilor practice la fizică sicircnt publicate recent icircn ziarul Făclia icircncepicircnd cu numerele din 26 august 4 septembrie 2010 (autori M Colpajiu Ș Grăjdieru T Ștubei Liceul Teoretic al AȘM)

Pentru profilul umanist poate fi utilizat cu succes la toate clasele manualul autorilor I Botgros V Bocancea V Donici șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist Cartier Chișinău 2009

Pe parcursul anului de studii 2010-2011 Ministerul Educaţiei icircn cadrul proiec-tului bdquoEducaţie de calitate icircn mediul rural din Moldovardquo preconizează editarea prin concurs a manualului Fizică Astronomie cl a XII-a

La momentul actual pentru realizarea prevederilor curriculare profesorii pot folosi și alte surse didactice inclusiv conspecte de reper surse WEB

103G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

B i b l i o g r a fi e

1 M Bocoș Instruirea interactivă Repere pentru reflecţie și raţiune Presa Universitară Clujeană Cluj-Napoca 2002

2 M Bocoș F Ciomoș Didactica chimiei Colecţia Didactica pentru toţi Editura Euro-didact Cluj-Napoca 2002

3 T Bogdan Psihologia copilului și psihologia pedagogică București 19704 A Bolboceanu Particularităţile psihologice de vicircrstă și elaborarea obiectivelor icircnvăţă-

micircntului Icircn Obiective și finalităţi ale icircnvăţămicircntului preuniversitar Chișinău 19925 I Botgros Curriculum școlar proiectare implementare și dezvoltare Editura CEP

USM Chișinău 20076 I Botgros L Franțuzan Epistemologia conceptului de competenţă școlară Revista

Univers Pedagogic 2006 nr 2(10) p 3-77 I Botgros L Franțuzan Pedagogia interactivă ndash condiţie de bază icircn formarea compe-

tenţelor de cunoaștere știinţifică la liceeni Revista Univers Pedagogic 2006 nr 4 (12) p 36-39

8 Charles Temple Jeannie L Steele S Kurtism Meredith Aplicarea tehnicilor de dez-voltare a gicircndirii critice Ghidul IV Supliment al revistei Didactica Pro nr 2 (8) 2003

9 M Crăciun Psihologia educaţiei Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 200410 S Cristea Dicţionar de pedagogie Editura Litera Chișinău 200011 Curriculum școlar la Fizică Astronomie pentru clasele X-XII Știinţa Chișinău 201012 GHID metodologic de aplicare a programelor școlare pentru disciplinele opţionale Edu-

caţia pentru sănătate cl a XII Charmides Bistriţa 200513 M Hadicircrcă I Botgros Strategia de modernizare a curriculumului școlar Revista Uni-

vers Pedagogic nr 1 2010 pag 9-1614 E Joiţa Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii Iași 200715 S Marcus (coord) Competenţa didactică perspectiva psihopedagogică Editura ALL

Educaţional București 199916 M Minder Didactica funcţională Cartier Chișinău 200317 N Neacșu Teoria psihogenezei cunoștinţelor și operaţiilor intelectuale Editura Știin-

ţifică București 199218 A Neculau Reprezentările sociale ndash o nouă carieră Icircn Analele Știinţifice ale Universi-

tăţii Al I Cuza Iași Seria psihologie-pedagogie 2002 nr 119 C L Oprea Strategii didactice interactive Repere teoretice și practice Editura Didac-

tică și Pedagogică RA București 200820 D Sălăvăstru Psihologia educaţiei Editura Polirom Iași 200421 T Șutei A Ionescu Dezbateri educative cu elevii Editura Didactică și Pedagogică

București 199422 G Văideanu Educaţia la frontiera dintre milenii Editura Politică București 1988

104 Fizică Astronomie

23 U Șchiopu E Verza Psihologia vicircrstelor Ciclurile vieţii Editura Didactică și Pedago-gică București 1997

24 M Zlate Fundamentele psihologiei Partea a doua Editura Hyperion București 1991

25 M Zlate Introducere icircn psihologie Casa de Editură și Presă bdquoȘansardquo SRL București 1994

26 E Zoumlrgo Icircnvăţarea socială Editura Militară București 199427 Методика преподования физики Обшые вопросы Просвешение Москва 198128 Р И Малофеев Проблемное обучение физике в средней школе Просвещение

Москва 199329 В А Энгелгард Познание явлений жизни Москва 1984

7G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

reguli principii acţiuni moduri sau modele practice de a se comporta strategii preferenţiale sau stiluri productive icircn profesie [15]

Icircn R Moldova conceptul de competenţă se utilizează din 1996 odată cu refor-ma icircnvăţămicircntului secundar-general care prevedea elaborarea Curriculumului Naţional la nivel de cunoștinţe capacităţicompetenţe și atitudini Termenul de capacitate a intrat icircn scurt timp icircn uz deţinicircnd primul loc icircn toate activităţile de proiectare și realizare a procesului educaţional care avea ca finalitate o evaluare de tipul examen de capacitate

Definiţiile conceptului de competenţă școlară icircn literatura de specialitate sicircnt foarte diverse astfel icircncicirct există și o unitate de păreri dar și abordări mai specifice ale acestui concept

Pentru orice domeniu de activitate bdquocompetenţa reprezintă condiţia care asi-gură eficienţa activităţii umane iar exersarea eficace a activităţii are loc icircn baza comportamentului care este o funcţie de o serie de icircnsușiri caracteristice icircntregii structuri de interiorizare a individuluirdquo [15]

Icircn continuare vom prezenta cicircteva definiţii comparative ale conceptului de competenţă școlară

ndash Competenţa școlară reprezintă un ansamblu de capacităţi organizate pentru o acţiune sau o serie de acţiuni observabile și măsurabile care rezolvă o situaţie concretă din viaţa cotidiană (UNESCO 2002)

ndash Competenţa este mobilizarea unui ansamblu de resurse icircn vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii-problemă (X Roegiers) [16]

ndash Competenţa școlară este un ansamblusistem integrat de cunoștinţe capacităţi deprinderi și atitudini dobicircndite de elev prin icircnvăţare și mobilizate icircn contexte specifice de realizare adaptate vicircrstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia icircn vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta icircn viaţa reală [11]

Analizicircnd conceptul de competenţă elaborat de către cercetătorul belgian X Roegiers s-a evidenţiat că el este constituit din două noţiuni de bază resursele interne și situaţia semnificativă

Resursele interne ale elevului sicircnt determinate dendash abilităţi cognitive - disponibilităţile intelectuale ale individuluindash abilităţi practice - deprinderile de a realiza activităţi de ordin practicndash valori - suma calităţilor deosebite ale elevuluindash motivaţii - factorii ce determină elevul să acţioneze și să urmărească

anumite scopuriResursele interne includ cunoștinţe capacităţi priceperi deprinderi și atitu-

dini dobicircndite de elev icircn cadrul procesului educaţional

8 Fizică Astronomie

Cunoștinţele reprezintă produsele cunoașterii elevului obţinute icircn cadrul pro-cesul educaţional

Capacităţile sicircnt dezvoltate icircn procesul formării sistemului de cunoștinţe și reprezintă starea de potenţialitate intelectuală a elevului

Deprinderile reprezintă obișnuinţe caracterizate prin execuţii rapide care conduc la optimizrea activităţilor

Priceperea icircn aspect pedagogic este definită ca o capacitate simplă situată la limita deprinderilor Priceperea se dobicircndește pe baza achiziţionării mai multor deprinderi dar spre deosebire de deprinderi priceperile pot fi mai puţin riguroa-se și mai puţin stringent organizate ele fiind flexibile pentru aplicare icircn diverse situaţii

Atitudinea demonstrează modul icircn care se raportează cineva faţă de obiectele și valorile mediului icircnconjurător

Icircn procesul cunoașterii știinţifice elevii icircși dezvoltă capacităţile intelectuale iar ca rezultat icircși formează un ansamblu de cunoștinţe atitudini și deprinderi la diferite discipline de studiu Toate icircmpreună reprezintă resursele interne achiziţio-nate de elevi icircn cadrul procesului educaţional (natural și social)

Situaţia semnificativă este constituită dintr-o serie de situaţii-problemă icircn care se mobilizează un ansamblu de resurse interne și externe pentru rezolvarea ei icircntr-o durată icircndelungată de timp

Icircn mediul educaţional situaţia semnificativă este modelată de profesor și simi-lară realităţii Icircn mediul social situaţia semnificativă există real

O situaţie semnificativă poate fi caracterizată prin [6]bull antrenarea elevului icircn utilizarea unor cunoștinţe care cer a fi exersate

prin experienţa propriebull utilizarea diverselor cunoștinţe dintr-un anumit domeniu icircn contexte

noibull explorarea cunoștinţelor din domenii diferitebull structurarea cunoștinţelor icircn baza unei gicircndiri epistemologicebull stabilirea relaţiilor dintre teorie și practicăbull evidenţierea aportului diverselor cunoștinţe disciplinare icircn rezolvarea

unor probleme complexebull identificarea raportului icircntre ceea ce cunoaște și ceea ce va trebui să

mai icircnveţePh Perrenoud menţionează că o bdquocompetenţă nu rezidă icircn resurse ci icircn mobi-

lizarea acestor resurse Competenţa mobilizează anumite savoir-dire savoir-faire și savoir-ecirctrerdquo

Mobilizarea unui ansamblu de resurse se realizează icircn cadrul unei anumite situaţii semnificative

9G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Deci pentru ca un elev să-și formeze o competenţă este necesar ca elbull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de

sarcina propusă spre rezolvare la finalbull să-și dezvolte deprinderi și abilităţi de a utiliza cunoștinţele icircn anumi-

te situaţii simple pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea cunoștinţelor obţinute

bull să rezolve diferite situaţii-problemă conștientizicircnd cunoștinţele func-ţionale icircn viziune proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care reprezintă anumite probleme din viaţa cotidiană manifesticircnd comportamente și atitudini adică demonstricircnd competenţa

O competenţă școlară are următoarele caracteristici [16]bull Mobilizarea unui ansamblu de resurse Competenţa se bazează mai

icircnticirci pe ansamblul de resurse integrate care reprezintă un volum de cunoștinţe și care vor fi utilizate de elev la rezolvarea unor situaţii semnificative

bull Caracter finalizat resursele sicircnt mobilizate pentru crearea unui pro-dus efectuarea unei acţiuni rezolvarea unei probleme etc

bull Apartenenţa unui ansamblu de situaţii-problemă mobilizarea are loc icircn cadrul unui ansamblu de situaţii bine determinate

bull Caracter disciplinar interdisciplinar și transdisciplinar capacităţile au un caracter transversal pe cicircnd competenţele au un caracter disci-plinar interdisciplinar și transdisciplinar

bull Caracter evaluabil competenţa poate fi măsurată cu claritatea rezol-vării unei situaţii semnificative și cu calitatea rezultatului

Necesitatea de a proiecta forma și dezvolta competenţe icircn cadrul procesului educaţional este astăzi unanim acceptată și privită ca imperioasă icircn majoritatea sis-temelor de icircnvăţămicircnt Specialiștii Uniunii Europene din Comisia pentru Educaţie au formulat următoarele obiective specifice icircnvăţămicircntului secundar-general

bull ameliorarea nivelului de competenţă a personalului didacticbull dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe-cheiebull deschiderea icircnvăţămicircntului către social și funcţionalbull creșterea atractivităţii educaţiei [13]

Icircn acest context Comisia Europeană enunţă finalităţile educaţiei care trebuie asigurate pe parcursul școlarizării prezentate icircntr-un sistem de opt domenii de competenţe-cheie

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternăbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

10 Fizică Astronomie

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionalebull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe interpersonale interculturale și civicebull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorilebull Competenţa antreprenorială

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternă ndash Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gicircnduri sentimente și fapte pe cale orală și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) și de a interacţiona icircntr-un mod adecvat icircn cadrul icircntregii game a contextelor sociale și culturale

bull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină ndash Se bazează pe abilitatea de a icircnţelege de a exprima și de a interpreta gicircnduri sentimente și fapte aticirct pe cale orală cicirct și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) icircntr-o gamă potri-vită de contexte sociale conform nevoilor sale individuale Comunicarea icircntr-o limbă străină apelează și la abilităţile de mediere și icircnţelegere culturală

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologii ndash Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna scădea icircmulţi și icircmpărţi mental sau icircn scris pentru a rezolva o gamă de probleme icircn situaţii de viaţă Alfabetizarea știinţifică se referă la abilitatea și dorinţa de a utiliza cunoștinţele și metodolo-gia menită să explice lumea naturală Competenţa icircn tehnologie este văzută ca icircnţelegere și aplicare a acelor cunoștinţe și metode icircn stare să modifice cadrul natural ca răspuns la nevoile și doleanţele elevilor

bull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionale ndash Competenţa digi-tală implică utilizarea mijloacelor electronice icircn funcție de nevoile personale Aceste competenţe implică gicircndirea logică și critică abilităţi de management al informaţiei și abilităţi dezvoltatate de comunicare

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţi ndash bdquo A icircnvăţa să icircnveţirdquo cuprinde disponibili-tatea de a organiza și de a reglementa propria icircnvăţare aticirct individual cicirct și icircn grup abilitatea de a organiza eficient timpul de a rezolva probleme de a achi-ziţiona a procesa a evalua și a asimila noi cunoștinţe de aplicare a acestora icircntr-o varietate de contexte

bull Competenţe interpersonale interculturale și civice ndash Competenţele de relaţio-nare interpersonale cuprind toate formele comportamentale care pot fi stăpicircnite de un individ ca să fie capabil să participe eficient și constructiv la viaţa socială să rezolve conflictele Abilităţile interpersonale sicircnt necesare pentru interacţiu-nea efectivă icircn mod individual și icircn grup utilizate icircn domenii diferite

bull Competenţa antreprenorială ndash Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă care cuprinde aticirct capacitatea de a introduce schimbări cicirct și abilitatea de a le primi sprijini și adapta la inovaţia adusă de factorii externi

11G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Antreprenoriatul implică asumarea responsabilităţile pentru acţiunile cuiva pozitive și negative dezvoltarea unei viziuni strategice stabilirea obiectivelor și realizarea lor precum și motivaţia de a reuși

bull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorile ndash Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei exprimării creative a ideilor expe-rienţelor și emoţiilor prin intermediul diferitelor medii incluzicircnd muzica ex-presia corporală literatura și artele plastice

Aceste competenţe au fost luate ca bază pentru icircnvăţămicircntul secundar-gene-ral din R Moldova Astfel sistemul de competenţe transversale-cheie stabilit este următorul

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţa de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe acţional-strategicebull Competenţe de autocunoașptere și autorealizarebull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-

municaţionale (TIC)bull Competenţe interpersonale civice și moralebull Competenţe culturale interculturale (de a recepta și a crea valori)bull Competenţe antreprenoriale

Competenţele transdisciplinare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt sicircnt des-cifrate astfel

1) Competenţe de icircnvăţarede a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe de a stăpicircni metodologia de integrare a cunoștinţelor de

bază despre natură om și societate icircn scopul satisfacerii nevoilor și acţionării pentru icircmbunătăţirea calităţii vieţii personale și sociale

2) Competenţe de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţe de a comunica argumentat icircn limba maternălimba de

stat icircn situaţii reale ale vieţiibull Competenţe de a comunica icircntr-un limbaj știinţific argumentatbull Competenţe de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-

ţii reale ale vieţii3) Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

bull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-ţii reale ale vieţii

12 Fizică Astronomie

4) Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiebull Competenţe de a organiza activitatea personală icircn condiţiile tehno-

logiilor aflate icircn permanentă schimbarebull Competenţe de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din

domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile sale

bull Competenţe de a propune idei noi icircn domeniul știinţific5) Competenţe acţional-strategice

bull Competenţe de a-și proiecta activitatea de a vedea rezultatul final de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii

bull Competenţe de a acţiona autonom și creativ icircn diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului

6) Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-municaţionale (TIC)bull Competenţe de a utiliza icircn situaţii reale instrumentele cu acţiune

digitalăbull Competenţe de a crea documente icircn domeniul comunicativ și infor-

maţional și a utiliza serviciile electronice inclusiv reţeaua Internet icircn situaţii reale

7) Competenţe interpersonale civice moralebull Competenţe de a colabora icircn grupechipă a preveni situaţii de con-

flict și a respecta opiniile semenilor săibull Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică solidaritate și coe-

ziune socială pentru o societate non-discriminatoriebull Competenţe de a acţiona icircn diferite situaţii de viaţă icircn baza normelor

și valorilor moral-spirituale8) Competenţe de autocunoaștere și autorealizare

bull Competenţe de gicircndire critică asupra activităţii sale icircn scopul auto-dezvoltării continue și autorealizării personale

bull Competenţe de a-și asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă

bull Competenţe de a se adapta la condiţii și situaţii noi9) Competenţe culturale interculturale (de a recepta și de a crea valori)

bull Competenţe de a se orienta icircn valorile culturii naţionale și a culturi-lor altor etnii icircn scopul aplicării lor creative și autorealizării perso-nale

bull Competenţe de toleranţă icircn receptarea valorilor interculturale

13G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

10) Competenţe antreprenorialebull Competenţe de a stăpicircni cunoștinţe și abilităţi de antreprenoriat icircn

condiţiile economiei de piaţă icircn scopul autorealizării icircn domeniul antreprenorial

bull Competenţa de a-și alege conștient viitoarea arie de activitate profe-sională

La nivelul unităţii școlare tipologia competenţelor rezidă icircnbull competenţe generalebull competenţe intertransdisciplinarebull competenţe specificebull subcompetenţe

Competenţele generale sicircnt specifice icircntregii școlarităţi și vizează finalităţile proceselui educaţional stipulate icircn Standardele educaţionale

Competenţe intertransdisciplinare (transversale) sicircnt specifice pentru cicircteva domenii de studiu șisau unei arii curriculare de exemplu fizica biologia chi-mia

Competenţele specifice sicircnt caracteristice unei discipline școlareSubcompetenţele sicircnt componentele competenţelor specifice care se formează

icircn cadrul unei disciplineAșadar pentru proiectarea curriculumului disciplinar de fizică din pers-

pectiva competenţelor școlare este necesar de defint două tipuri de competenţe a) competenţa generală b) sistemul de competenţe specifice

Competenţa generală are au un grad icircnalt de generalitate și complexitate și se formează pe toată durata școlarizării la bdquoȘtiinţerdquo bdquoFizicărdquo bdquoBiologierdquo bdquoChimierdquo etc

Competenţele specifice disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţa generală ele se formează pe durata fiecărui an de icircnvăţămicircnt reprezenticircnd etape de forma-re a competenţei generale

Competenţa generală prezentată icircn curriculum de Fizică este Competenţa de cunoaștere știinţifică care reprezintă bdquoun ansamblu integrat de resurse interne ale elevului comune disciplinelor școlare bdquoBiologiardquo bdquoFizicardquo bdquoChimiardquo axate pe interacţiuni ale raţionamentului dialectic gicircndirii epistemologice utilizării adec-vate a limbajului știinţific și realizate prin comportamente adecvate icircn vederea rezolvării unor situaţii semnificative modelate pedagogic

Competenţa de cunoaștere știinţifică este constituită din patru componentebull Competenţa intelectualăbull Competenţa metodologică

14 Fizică Astronomie

bull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa atitudinalăcomportamentală

bull Competenţa intelectuală Vizează formarea unui sistem de cunoștinţe fun-damentale de origine teoretică și practică specifice activităţii de cunoaștere a elevului care asigură dezvoltarea capacităţilor superioare ale gicircndirii

bull Competenţa metodologică Cuprinde un sistem de metode de cunoaștere em-pirică și teoretică de cercetare experimentală a unor procese fenomene legi prin tehnologii didactice activeparticipative icircn scopul formării-dezvoltării intelectuale a elevilor

bull Competenţa de comunicare știinţifică Se referă la stăpicircnirea unui limbaj știinţific scris și oral icircn procesul dezvoltării capacităţilor superioare ale gicircndi-rii Limbajul știinţific este o formă de exprimare a ideilor iar formarea lui este determinată de dezvoltarea abilităţilor cognitive

bull Competenţa atitudinalăcomportamentală Reprezintă aticirct procesul de for-mare ndash ca activitate didactice de cunoaștere cicirct și produsul ndash ca sistem de cunoștinţe fundamentale și metodologice ce contribuie la formarea anumitor atitudini și comportamente care se manifestă la elevi icircn rezolvarea a diverse situaţii semnificative

Aceste patru competenţe transversale reprezintă finalităţile generale ale disci-plinelor școlare de la aria bdquoMatematică și Știinţerdquo Competenţele interdisciplinare stabilite și caracterizate mai sus pentru aria curriculară bdquoMatematică și Știinţerdquo servesc drept suport pentru determinarea competenţelor specifice disciplinelor școlare Aceste competenţe se coraportează direct cu conţinuturile știinţifice spe-cifice unui anumit domeniu

Competenţele specifice disciplinei Fizica sicircntbull Competenţa de achiziţii intelectualebull Competenţa de investigaţie știinţificăbull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa de achiziţii pragmaticebull Competenţa de protecţie a mediului ambiant

1 Competenţa de achiziţii intelectuale specifice fizicii constă icircn asimilarea de către elevi a unui bagaj informaţional știinţific specific fizicii care va contri-bui la dezvoltarea capacităţilor de cunoaștere Dobicircndirea instrumentelor și a tehnicilor intelectuale va asigura formarea unei autonomii cognitive a celui educat cu ajutorul căreia acesta va putea opera icircn diferite situaţii de viaţă

Indicatoriibull posedarea unui sistem de cunoștinţe fundamentale

15G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull manifestarea unui raţionament axat pe principiile cunoașterii știinţifice

bull rezolvarea unor probleme cu conţinut specific fiziciibull exersarea cunoștinţelor fundamentale icircn diverse situaţii reale respective

2 Competenţa investigaţională Realizarea activităţilor investigaţionale de către elevi contribuie la stimularea interesului faţă de cunoașterea știinţifică a dis-ciplinei bdquoFizicărdquo Cercetarea experimentală a unor procese fenomene legi va conduce la formarea anumitor atitudini exteriorizate prin comportamente

Indicatoriibull manifestarea unui spirit știinţific de observarebull planificarea unei cercetări (experimentale și teoretice)bull efectuarea unei cercetări experimentale și a unui experiment imagina-

tivbull soluţionarea unor situaţii-problemă și situaţii semnificative

3 Competenţa de comunicare icircn limbaj știinţific al fizicii Limbajul articulat este singurul sistem de transmitere a unei informaţii esenţializate rezultată din cunoaștere și creativitate Gicircndirea este indisolubil legată de limbaj ea nu poate fi dezvoltată icircn afara limbajului Prin limbaj gicircndul se formează se for-mulează și se dezvoltă continuu

Indicatoriibull angajarea icircn discuţii constructive asupra unor probleme din natură

utilizicircnd terminologia știinţificăbull expunerea liberă și coerentă a informaţiei știinţifice icircn scris și oralbull argumentarea știinţifică a rezultatelor obţinute experimentalbull realizarea unei comunicări știinţifice

4 Competenţa de protecţie a mediului ambiant La momentul actual educaţia are un rol primordial icircn restabilirea raporturilor armonioase dintre om și na-tură Educaţia oferă perspective de icircmbunătăţire a calităţii mediului ambiant prin formarea la liceeni a spiritului ecologic Astfel cunoașterea de către elevi a regulilor și normelor de comportament icircn natură valorificarea naturii for-marea de atitudini și comportamente faţă de aceasta va contribui la protecţia resurselor naturale și a mediului ambiant

Indicatoriibull identificarea problemelor de mediu din localitate regiune ţară pe pă-

micircnt apărute icircn rezultatul proceselor tehnologicebull respectarea normelor unui comportament civilizat de protecţie a me-

diului ambiant

16 Fizică Astronomie

bull angajarea conștientă icircn activităţi de protecţie a mediului ambiant la nivel local

bull valorificarea consecinţelor degradării mediului ambiant pentru natu-ră societate și sănătatea personală

Subcompetenţele disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţele specifice fiind niște componente ale acestora care se formează pe parcursul claselor liceale de icircnvăţămicircnt Subcompetenţele sicircnt racordate conţinutului știinţific din fiecare capitol icircn concordanţă cu rolul și aplicaţiile practice icircn viaţa cotidiană Icircn baza lor profesorul formulează obiectivele operaţionale la lecţiile respective selecticircnd și particularizicircnd (diversificicircnd) după caz sarcinile de icircnvăţare asociate conţinutu-rilor icircn scopul asigurării progresului școlar al tuturor elevilor

Prezentăm icircn continuare componentele structurale ale curriculumului școlar de fizică elaborat icircn baza competenţelor

PreliminariiI Concepţia didactică a disciplineiII Competenţe-cheietransversaleIII Competenţe-cheietransversale și competenţe transdisciplinare

pe trepte de icircnvăţămicircntIV Competenţe specifice ale disciplineiV Repartizarea temelor pe clase și unităţi de timpVI Subcompetenţe conţinuturi activităţi de icircnvăţare și evaluare pe clase

Clasa

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de icircnvăţare și evaluare (recomandate)

VII Strategii didactice orientări generaleVIII Strategii de evaluare (1-2 pag)

Recomandări bibliografice

17G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe com- petenţe și dezvoltarea personalităţii elevului

Dezvoltarea curriculumului școlar din perspectiva competenţelor impune noi finalităţi educaţionale care au ca punct de plecare profilul de formare a absolven-tului din icircnvăţămicircntul secundar-general

Profilul de formare a absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Cur-riculumului naţional și descrie așteptările faţă de absolvenţii icircnvăţămicircntului se-cundar-general la finele școlarităţii

Profilul absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-general presupune caracte-risticile următoare [13]

bull posedă atitudine binevoitoare faţă de ceilalţi oameni respectarea liber-tăţii și demnităţii lor

bull manifestă abilităţi de colaborare constructivăbull se implică icircn dezvoltarea unei societăţi democraticebull respectă legile obligaţiunile și responsabilităţile sale civicebull se percepe ca parte componentă a poporului său cetăţean percepe le-

găturile sale cu Europa și cu icircntreaga comunitate umanăbull respectă cultura poporului său deţine idei și reprezentări despre cul-

tura altor popoare manifestă atitudine respectuoasă fără prejudecăţibull manifestă atitudine responsabilă faţă de mediu și resursele naturale icircn

activitatea sa și viaţa cotidianăbull manifestă icircncredere icircn forţele proprii demnitate și spirit autocriticbull demonstrează responsabilitate pentru propria formarebull se orientează la valorile etice fundamentale icircn activitate și viaţa coti-

diană sacralitatea fiinţei umane refuz la violenţă libertate dreptate onestitate responsabilitate

bull demonstrează receptivitate față de valorile estetice icircși cultivă senti-mentul sublimului

bull valorifică modul sănătos de viaţă icircși dezvoltă corpul și spiritulbull demonstrează gicircndire sistemică creativă și critică deţine capacităţi de

autodezvoltarebull tinde să conceapă esenţa să descopere cauzele fenomenelor legăturile

dintre ele manifestă abilităţi și motive de icircnvăţarebull este capabil să-și găsească locul său icircntr-o lume icircn schimbare este

conștient de necesitatea de a munci pentru dezvoltarea sa și a societă-ţii este gata să-și caute un loc de muncă potrivit

18 Fizică Astronomie

Profilul absolventului se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate icircn legi și icircn alte documente de politică educaţională precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor de aceea considerăm necesar și oportun cunoașterea de către fiecare cadru didactic a particularităţilor de vicircrstă specifice elevilor de la treapta liceală

Adolescenţa este perioada conturării definitive a personalităţii stabilizării prin-cipalelor ei structuri psihice și de constituire a liniilor de perspectivă ale vieţii

Evoluţia intelectuală a adolescentului este determinată calitativ prin modali-tatea de rezolvare a sarcinilor iar cantitativ ndash prin viteza acesteia Este o perioadă de expansiune a operaţiilor psihice cu potenţial formativ al memoriei logice La această etapă de vicircrstă se dezvoltă imaginaţia reproductivă și creativă pe fundalul spiritului de observaţie [23] Dorinţa de a se afirma social sporește motivaţia in-trinsecă imaginaţia fiind o premisă a gicircndirii logice Se dezvoltă intens gicircndirea logico-abstractă divergentă și convergentă

Una dintre necesităţile adolescentului este bdquonevoia de cunoaștererdquo care poate fi satisfăcută datorită faptului că la această etapă inteligenţa generală a copilului se apropie de icircncheiere [21] Se consolidează structurile gicircndirii logico-formale capacitatea de interpretare și evaluare de planificare de anticipare spiritul critic și autocritic Se dezvoltă caracterul de sistem al gicircndirii dar și unele instrumente ale activităţii intelectuale capacitatea de argumentare și contraargumentare ca-pacitatea de demonstrare capacitatea de elaborare a unor ipoteze

Adolescenţii sicircnt capabili de a prelucra eficient informaţia graţie bdquointelectuali-zării memorieirdquo [4 p 8-10] Astfel icircn această perioada are loc o acumulare activă de cunoștinţe iar datorită intelectualizării memoriei informaţia se reţine și se reproduce utilizicircndu-se pe larg gicircndirea

M Crăciun stabilește patru caracteristici ale gicircndirii adolescentuluindash gicircndirea critică ndash ideile celorlalţi sicircnt puse icircn discuţie și sicircnt luate icircn

calcul ideile alternative De asemenea elevii pot să prevadă consecinţe-le alegerii unei alternative

ndash gicircndirea abstractă ndash reprezintă capacitatea de a raţiona logic asupra unor probleme abstracte și deschide calea spre operare asupra unor probleme de ordin social sau ideologic

ndash multidimensionalitatea ndash este capacitatea de a analiza problemele din mai multe unghiuri de vedere

ndash relativismul ndash se pun la icircndoială afirmaţiile celorlalţi și nu se acceptă faptele sau adevărurile absolute [9 p21]

Gicircndirea știinţifică se deosebește de cea obișnuită prin mecanismul de orga-nizare Astfel la adolescenţi sicircnt prezente toate premisele de vicircrstă necesare dez-voltării gicircndirii știinţifice care va conduce la formarea competenţei de cunoaștere știinţifică cheie a disciplinei școlare bdquoFizicărdquo Iar creaţia știinţifică este bdquorezultatul

19G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

instinctului nostru al tendinţei de a satisface necesitatea nativă de a cunoaște a clarifica a face ordine icircn haosul necunoașterii care ne icircnconjoarărdquo [29 p 80] Cunoștinţele adolescentului ideile și noţiunile elaborate pe baza judecăţilor legi-lor știinţifice pe care le-a asimilat bdquose icircncheagă icircntr-un sistem unitar de vederirdquo faţă de realitatea icircnconjurătoare [3] Formarea concepţiei știinţifice este condiţio-nată de activitatea cadrului didactic care trebuie să valorifice conţinutul obiec-tivelor de icircnvăţămicircnt icircn sensul formării unui sistem unitar de idei generale cu referire la fenomenele naturii

Operaţiile gicircndirii sicircnt transformări mentale ale obiectelor și fenomenelor care nu pot fi prelucrate decicirct prin intermediul limbajului

ndash analiza (desfacerea icircntregului icircn părţi componente)ndash sinteza (refacerea icircntregului necesitatea utilizării limbajului)ndash comparaţia (relevarea asemănărilor și a deosebirilor dintre obiectele

gicircndirii pe baza unui criteriu)ndash abstractizarea (reţinerea unor icircnsușiri prin renunţarea la altele)ndash generalizarea (formarea claselor pe obiecte și forme presupune inter-

venţia limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semni-ficaţiilor corespunzătoare)

ndash concretizarea (determinarea caracteristicilor) [26]Rezolvarea de probleme care include procesele de mobilizare a resurselor psi-

ho-nervoase pentru depășirea obstacolului cognitiv este regimul icircn care func-ţionează de regulă gicircndirea ndash imposibilă icircn lipsa verbalizări și prezentă pe tot parcursul activităţiilor educaţionale realizate de adolescent punerea de probleme emiterea ipotezelor icircntocmirea planului mental

Ca factor cognitiv intelectual al icircnvăţării și al reușitei școlare memoria este importantă din unghiul de vedere al tuturor proceselor implicate [24 p 365] Me-moria ca proces psihic de cunoaștere prezintă caracteristici și proprietăţi aparte Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psi-hice ceea ce influenţează dezvoltarea funcţiilor psihice de cunoaștere De cele mai dese ori elevii la vicircrsta adolescenţei continuă să icircnveţe ei sicircnt nevoiţi să re-nunţe la icircnvăţarea pe de rost a materiei cu ajutorul repetărilor continue Odată cu complicarea proceselor de icircnvăţare și dezvoltarea capacităţilor intelectuale elevii icircncep să transforme textul sau materia studiată simplificicircnd memorizarea și re-producerea acesteia icircnsușind astfel diverse modalităţi mnemice Reproducicircnd materia de studiu majoritatea adolescenţilor redau sensul ei

Icircn adolescenţă se dezvoltă activ memoria logică voluntară și intermediară Pe fonul memoriei logice icircncetinește dezvoltarea memoriei mecanice fapt care se soldează cu un șir de efecte negative de exemplu la icircnsușirea obiectelor noi de studiu se majorează și volumul de informaţie care necesită a fi asimilat mecanic Astfel icircn legătură cu această tendinţă de dezvoltare mulţi adolescenţi se plicircng de

20 Fizică Astronomie

o insuficienţă a memorie iar frecvenţa acestor plicircngeri este chiar mai icircnaltă decicirct la școlarul mic

Odată cu vicircrsta se schimbă și coraportul dintre gicircndire și memorie Studiul proceselor mnemice la adolescenţi a stabilit că gicircndirea determină particularită-ţile de memorizare

Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psihice ceea ce influenţează activităţile psihice de cunoaștere Astfel icircn preado-lescenţă și adolescenţă valoarea productivităţii memorizării involuntare scade mărindu-se procentual memoria voluntară

Pe baza cercetărilor teoretico-practice s-a constatat că activitatea intelectuală interesul pentru conţinutul știinţific și procesul de cunoaștereicircnvăţăre sicircnt in-dispensabile dezvoltării intelectuale și reușitei școlare La unii elevi cu nereușită școlară se evidenţiază un nivel intelectual icircnalt dar o motivaţie negativă care nu le permite realizarea posibilităţilor intelectuale [17]

Unii profesori interpretează motivaţia ca pe un fenomen complex și greu de icircnţeles și dacă acesta este icircnţeles oricum este greu de motivat elevii bdquoAș vrea să știu ce conduce elevul spre performanţă Acel ceva l-aș da elevilor mei și mie icircn-sumirdquo [25]

Pe baza celor expuse mai sus putem deduce că evoluţia cognitivă icircn perioada adolescenţei include

bull prelucrarea eficientă a informaţiei știinţifice datorită unei dezvoltări mai avansate a proceselor psihice și anumendash dezvoltarea gicircndirii logico-abstracte divergente și convergentendash sporirea dezvoltării memoriei logice faţă de memoria mecanicăndash dezvoltarea mai avansată a imaginaţiei pe fundalul dezvoltării spiri-

tului de observaţiendash consolidarea structurilor gicircndirii logico-formale a capacităţilor de

interpretare și evaluare de planificare de anticipare a spiritului cri-tic și autocritic

ndash formarea caracterului de sistem al gicircndiriibull prezenţa tuturor premiselor necesare dezvoltării gicircndirii știinţificebull necesitatea integralităţii icircn cunoaștere și realizarea activităţilor de

cunoaștere prin acţiuni activebull mobilizarea gicircndirii este condiţionată de obstacolul cognitiv

Icircn baza studiului analitic privind dezvoltarea cognitivă a elevilor de vicircrstă adolescentă s-a determinat existenţa obiectivă a caracterului de sistem al gicircn-dirii al raţionamentului logico-abstract care necesită realizarea activităţilor de cunoaștere prin acţiuni active și interactive Astfel putem concluziona că la elevii de vicircrstă liceală sicircnt prezente toate premisele care favorizează formarea de compe-

21G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tenţe școlare icircn general și icircn special formarea competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo competenţa de achiziţii intelectuale competenţa de investigaţie știinţifică competenţa de comunicare știinţifică competenţa de achiziţii pragmatice compe-tenţa de protecţie a mediului ambiant

Capacităţile atitudinile competenţelor și valorilor vizate de profilul de forma-re a absolventului au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele icircnvăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum

Trecerea de la un curriculum centrat pe obiective pedagogice la un curriculum bazat pe competenţe școlare solicită proiectarea unui model pedagogic Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe poate fi reprezentat schematic astfel [13]

Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe

22 Fizică Astronomie

Așadar demersul de dezvoltare a curriculumului școlar icircn termeni de com-petenţe solicită următoarea construcţie a finalităţilor icircn icircnvăţămicircntul secundar-general

1) Elevul cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii2) Profilul de formare a absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-gene-

ral conceput icircn raport cu idealul educaţional și cu nevoile sale de for-mare

3) Sistemul de principii și de valori ale educaţiei angajate icircn acest scop4) Sistemul de competenţe-cheie transversaletransdisciplinare stabilite

pe trepte de icircnvăţămicircnt care să se regăsească icircn profilul de formare5) Sistemul de competenţe generalepe arii curriculare care derivă din

competenţele-cheie stabilite ca standarde educaţionale6) Sistemul de competenţe specificepe discipline școlare [13]

Acest model a determinat finalităţile proiectate icircn termeni de competenţe care vor asigura articularea tuturor componentelor curriculare angajate icircn acţiunea integrată de predare-icircnvăţare-evaluare a propriei paradigme curriculare

Icircn scopul argumentării necesităţii trecerii de la un curriculum axat pe obiecti-ve pedagogice la un curriculum centrat pe elev pe formarea-evaluarea de compe-tenţe vom utiliza următorul raţionament logic

a Misiunea școlii este să formeze cetăţeni productivib Pentru a fi un cetăţean productiv individul trebuie să fie icircnzestrat pe

parcursul școlarităţii cu un ansamblu de competenţe-cheie care să-i permită să icircndeplinească sarcini semnificative din viaţa reală

c Din aceste considerente școala trebuie să formeze elevilor competenţe necesare icircn viaţa reală adică să-i icircnveţe să icircndeplinească eficient anu-mite sarcini pe care le vor realiza și icircn afara școlii

d Pentru a determina reușita elevilor icircn viaţă școala trebuie să-i pună icircn condiţii de instruire și evaluare autentică și să verifice icircn permanenţă gradul de formare al competenţelor

Avantajele curriculumului bazat pe competenţendash furnizează procesului de icircnvăţămicircnt direcţii mai clare de formare-dez-

voltare a personalităţii elevuluindash sugerează o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a

competenţelor școlarendash se racordează la nevoile de formare ale elevului și la cerinţele vieţii so-

cialendash schimbă misiunea școlii icircn condiţiile societăţii bazate pe cunoaștere

23G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash icircnzestrează elevii pe parcursul școlarităţii cu un ansamblu de compe-tenţe funcţionale care le va permite icircndeplinirea unor sarcini semnifi-cative din viaţa reală

ndash focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevuluindash ca punct de plecare este profilul de formare al absolventului din icircnvă-

ţămicircntul secundar generalndash sprijină valorile promovate de școala contemporanăndash are deschidere spre conţinuturi pluri- inter- și transdisciplinarendash raportează achiziţiile dobicircndite de către elev icircn contexte concretendash sporește libertatea profesoruluindash evaluarea devine formativă la fiecare etapă a icircnvăţăriindash oferă elevului libertate icircn manifestarea și valorificarea propriului in-

telectndash reflecta așteptările sociale referitoare la ceea ce va ști va ști să facă și

cum va fi elevul la o anumită treaptă de icircnvăţămicircnt icircntr-un anumit do-meniu de studii

Icircn acest context G Văideanu menţionează bdquonimeni nu mai consideră astăzi satisfăcătoare soluţia icircmprospătării programelor prin reduceri și adăugări de teme icircn care vor trebui selecţionate și organizate valorile știinţifice pentru a fi puse icircn lucru icircn vederea formării unei gicircndiri caracterizate prin receptivitate flexibilita-te creativitaterdquo [22 p11] Acest adevăr pedagogic ghidează practica educaţională spre necesitatea de formare a competenţelor școlare

13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo

Perfecţionarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe prevede cen-trarea acestuia pe următoarele cerinţe

ndash pe achiziţiile finale ale icircnvăţăriindash pe dimensiunile funcţionaleacţionale icircn formarea personalităţii

elevuluindash pe definirea clară a ofertei școlii icircn raport cu interesele aptitudinile

elevului și așteptările societăţiiFormarea competenţei școlare include patru etape [6 7 11]

bull cunoștinţe fundamentalebull cunoștinţe funcţionalebull cunoștinţe interiorizatebull cunoștinţe exteriorizate (adică competenţe)

24 Fizică Astronomie

Etapa cunoștinţelor fundamentale Această primă etapă se asociază verbului bdquoa știrdquo Potrivit acestei etape cel ce icircnvaţă trebuie să primească mai icircnticirci o sumă de in-formaţii care se transformă icircn cunoștinţe proprii elevului or acestea vor constitui sursa pentru achiziţia procedurilor ori a strategiilor de rezolvare a problemelor

Etapa cunoștinţelor funcţionale Pentru elev nu este suficient să posede anu-mite cunoștinţe știinţifice el trebuie și să le poată aplica icircn anumite situaţii Etapa a doua de formare a competenţei se asociază prin activităţi de tipul bdquoa ști să facirdquo care transformă cunoștinţele fundamentale icircn cunoștinţe funcţionale

Etapa cunoștinţelor interiorizate La cea de-a treia etapă cunoștinţele func-ţionale sicircnt interiorizate și devin abilităţi deprinderi comportamente rezultate Această etapă caracterizată prin activităţi de tipul bdquoa ști să fiirdquo exprimă ceea ce este icircn esenţa sa individul cu toate componentele sale icircn integralitatea sa și vizea-ză modalitatea de a cunoaște și de a icircnţelege situaţiile din viaţă de a reacţiona și a acţiona de a se comporta icircn situaţii necunoscute conform propriului fel de a fi

Etapa cunoștinţelor exteriorizate Rezolvarea oricărei situaţii semnificative implică transferul celor trei tipuri de activităţi de cunoaștere icircn activitatea bdquoa ști să deviirdquo La această etapă elevul operează cu cunoștinţele interiorizate persona-lizate conștientizate interrelaţionate ierarhizate și propune strategii proprii de acţiune aplicicircndu-le icircn practică elaborează și pune icircn practică un proiect de lucru evaluează și ajustează propriile activităţi Activitatea bdquoa ști să deviirdquo este o activita-te de sinteză a procesului de cunoaștere icircn care resursele interne ale elevului se ex-teriorizează prin anumite acţiuni concrete realizate icircntr-o situaţie semnificativă

Așadar pentru ca un elev să-și formeze o anumită competenţă specifică disci-plinei bdquoFizicărdquo este nevoie ca el

bull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de problema care va trebui rezolvată icircn final

bull să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștinţele icircn situaţii concrete pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea lor

bull să rezolve diverse situaţii-problemă conștientizicircnd icircn așa fel cunoștinţele funcţionale icircn viziunea proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care prezintă anu-mite probleme complexe din viaţa cotidiană manifesticircnd comporta-menteatitudini conform achiziţiilor finale așteptate adică competenţe

Aceste cerinţe pot fi prezentate printr-o schemă ca etape succesibile și progre-sive de parcurgere icircn formarea competenţei și anume [13 11]

Cunoștinţe rarr Funcţionalitate rarr Conștientizare rarr Acţiune rarr ComportamentAtitudine

25G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina bdquoFizicardquo perfec-ţionat icircn termeni de competenţe școlare reprezintă organizarea procesului educa-ţional raportat la centrarea pe achiziţii finale concrete adică pe competenţe

Metodologiei formării competenţelor școlare icirci revine misiunea de a pune ba-zele unei icircnvăţări conștiente raţionale inteligente realizate la nivel superior de activitate intelectuală Relizarea și formarea intelectuală urmărește implicarea in-tensă profundă și deplină a celui educat iar o lecţie o anumită activitate didacti-că este dinamică numai atunci cicircnd are la bază un demers euristic de stimulare a interesului curiozităţii dorinţei de a afla și acţiona icircntr-o manieră proprie

Deci metodologia de formare a competenţelor școlare specifice fizicii pune ac-cent pe instruirea interactivă

Instruirea interactivă pune accentul pe construirea cunoștinţelor individuale astfel icircncicirct elevii devin subiecţi activi ai unei practici educaţionale ghidate de ne-cesităţile personale Această activitate le permite să-și formeze propria cunoaștere știinţifică și să-și modeleze propria personalitate

Literatura de specialitate evidenţiază următoarele caracteristici ale instruirii interactive [1]

ndash Participarea activă a elevilor la construirea propriei cunoașterindash Construirea cunoașterii icircn baza cunoștinţelor și deprinderilor avutendash Aplicarea autoevaluării și lucrului icircn colaborarendash Monitorizarea propriului demers de icircnvăţare icircn scopul dezvoltării unei

strategii propriindash Autenticitatea icircnvăţării și evaluăriindash Icircnvăţarea icircn ritm propriu

Cercetările psihologice pedagogice sociale antropologice recente schimbă viziunea asupra elevului și rolul lui icircn propria dezvoltare Astfel icircn prezent elevul este tratat ca subiect ceea ce presupune participarea lui activă icircn procesul de for-mare a propriei personalităţi din momentul nașterii

Teoreticieni precum J Dewey L Vicircgotski J Piaget E Erickson D B Elco-nin au contribuit prin teoriile lor asupra dezvoltării copilului la conturarea unei concepţii icircn care copilul este autorul propriei icircnvăţări [19] Sursa cunoașterii o constituie diversitatea experienţelor cognitive sociale emoţionale fizice pe care copilul le trăiește

Viziunea modernă asupra dezvoltării icircn ontogeneză a solicitat o restructurare a concepţiei asupra rolului educaţiei din perspectiva asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea integrală a elevului icircn funcţie de potenţialul de care dispune Această nouă viziune a generat ideea centrării educaţiei pe copil devenită popu-lară icircn mai multe ţări inclusiv icircn Republica Moldova

26 Fizică Astronomie

Centrarea educaţiei pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor na-turale proprii copilului pe care cadrul didactic trebuie să le urmeze să le stimule-ze și să le valorifice icircn construirea contextelor și situaţiilor icircn care elevul icircnvaţă

Centrarea educaţiei pe copil are la bază teoria constructivistă a icircnvăţăriiIdeea centrală a constructivismului rezidă icircn faptul că cunoașterea umană se

construiește printr-un proces creator și activ iar cei ce icircnvaţă icircși construiec o nouă cunoaștere pe temeliile icircnvăţării anterioare

Constructivismul este o teorie a cum se cunoaște realitatea dar a devenit și o teorie a cum se icircnvaţă punicircndu-se accentul pe proceduri strategii cognitive in-dividuale și colaborative

Rădăcinile constructivismului le găsim icircn antichitatea clasică și anume icircn dia-logurile lui Socrate icircn cadrul cărora prin icircntrebări directe profesorul stimula ele-vul să sesizeze propriile greșeli icircn procesul gicircndirii Mai ticircrziu aceste idei au fost dezvoltate de către J Piaget J Dewey L Vicircgotski J Bruner Ausubel [19 p 99]

E Joiţa enumeră avantajele consrtuctivismului și anumendash Icircnvăţarea se referă la construirea de noi cunoștinţe și nu achiziţia lor

prin transmitere-receptare-icircnsușirendash Se bazerază pe reflecţie experienţă anterioarăndash Icircnvăţarea este un proces de interiorizare a modului de cunoașterendash Este o icircnvăţare activă elevii cauticircnd singuri răspunsuri și soluţii la di-

verse problemendash Icircncurajează autonomia cognitivă și acţionalăndash Urmărește dezvolatrea de capacităţi formarea de competenţe abilităţindash Icircnvăţarea este verificată intern apoi mediată de către elev și verbalizată

pentru a finalzată cu discuţii icircn grup recăutări reconstrucţii alterna-tive

ndash Icircnvăţarea este transferabilă icircn noi contextendash Se bazează pe experienţele de icircnvăţare ale elevilor pentru a genera noi

experienţe de icircnvăţarendash Presupune construirea și reconstruirea realităţii de către fiecare elev icircn

baza propriei experienţendash Icircnvăţarea pornește de la descoperire și construcţie personală și conti-

nuă cu dezbateri [14]

C L Oprea enumeră beneficiile constructivismului care sicircnt exprimate prinbull Elevii icircnvaţă mai activ atunci cicircnd participă la construirea cunoașterii

proprii decicirct atunci cicircnd sicircnt simpli auditoribull Educaţia poate fi realizată mai eficient dacă activitatea este concentra-

tă pe activitatea gicircndirii icircnţelegerea și cunoașterea activă

27G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Cunoștinţele icircnsușite sicircnt transferabile și aplicabile icircn diverse contextebull Prin icircnvăţarea de tip constructiv elevul devine conștient de propriile

achiziţii pe care le interiorizează ca urmare a descoperirilor investiga-ţiilor realizate chiar de el

bull Constructivismul promovează icircnvăţarea din viaţa reală și pentru viaţa reală stimulicircnd curiozitatea și interesul elevului

bull Teoria constructivistă a icircnvăţării are ca finalitate formarea de compe-tenţe prin strategii didactice interactive [19]

Este foarte important ca informaţiile asimilate să fie integrate icircn cunoștinţe iar cunoștinţele să fie integrate și relaţionate icircn scheme cognitive care dau sens cunoașterii Anume aceste integrări succesive constituie ansamblul de procese care permit a evita acumulările neconstructiviste de informaţii știinţifice inutile pentru elev

Instruirea interactivă pune la bază demersurile euristice bazate pe problema-tizare și descoperire

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

După cum se menţionează icircn [12] există următoarele tipuri de descoperiribull Descoperire inductivă ndash pornește de la premise particulare și stabilește

pe bază de raţionamente concluzii generalebull Descoperirea deductivă ndash pornește de la noţiuni idei legi și principii

generale prin care se ajunge la judecăţi particularebull Descoperirea transductivă ndash are la bază raţionamente transductive aso-

ciate cu gicircndirea artisticăbull Descoperirea prin analogie ndash are la bază raţionamentul analogic stabi-

lindu-se relaţii logice icircntre dateProblematizarea și descoperirea sicircnt integrate și integrabile icircn cadrul demer-

sului euristic Activitatea de cunoaștere a elevului finalizată cu actul descoperirii are sens numai icircn cazul cicircnd acesta este declanșat prin punerea unei probleme

28 Fizică Astronomie

Această deducţie explică legătura stricircnsă dintre problematizare și descoperire Astfel desoperirea este dependentă de existenţa situaţiei-problemă deoarece se realizează icircntr-un cadru problematizat iar rezolvarea unei probleme implică o descoperire

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

Problematizarea după M Bocoș bdquopresupune un ansamblu de procedee și realităţi operaţionale care impulsionează cunoaștereardquo [1 p 23] V Bunescu definește problematizarea ca fiind bdquoo cale de rezolvare a contradicţiilor icircn proce-sul cunoașteriirdquo [12 p 79]

Obiectivul principal al problematizării ca metodă de predare este formarea la elevi a capacităţilor de a sesiza de a pune și de a formula probleme și a le rezolva iar predarea problematizată icircși propune ca scop să-l icircnveţe pe elev să gicircndească [1 p 12-13]

Problematizarea plasează elevii icircn situaţia de a reflecta a icircntreba și a se icircntre-ba a căuta soluţii și a le verifica experimental și logic reprezenticircnd pentru disci-plina bdquoFizicărdquo o modalitate de cunoaștere a realităţii la un nivel cicirct mai avansat al cunoașterii știinţifice

Esenţa problematizării o constituie bdquoproblemardquo conceperea construirea și re-zolvarea acesteia Etimologia termenului bdquoproblemărdquo provine din grecescul bdquopro-blemardquo care semnifică ceva ce există icircn faţa sinelui și icircmpiedică avansarea sau ceva care este pus icircn discuţie și care devine obiect de dezbatere Astfel se conturea-ză cele două dimensiuni ale problemei enigma și controversa Definirea problemei are la bază existenţa unui conflict cognitiv generat de raportul dintre cunoscut și necunoscut acest conflict dezvăluie sau generează contradicţii dificultăţii incer-titudini care vor fi icircnlăturate grație efortului de gicircndire și acţiune pe care elevul icircl va depune pe parcursul rezolvării problemei

Icircn cazul cicircnd problema are o soluţie cunoscută icircncă icircnainte ca problema să fie pusă ea se transformă icircntr-un exerciţiu Problema ca exerciţiu-problemă repre-zintă un mijloc pentru dobicircndirea sau dezvoltarea cunoștinţelor icircntr-un anumit domeniu Desigur că pentru cel care icircnvaţă soluţia nu este cunoscută

Problema ca situaţie problematizată reprezintă un ansamblu de elemente cu-noscute și necunoscute aflate icircntr-o anumită conexiune avicircnd ca element princi-pal bdquoicircntrebarea-problemărdquo Icircntrebările-problemă sicircnt stimulente pentru avansarea cunoașterii Icircntrebarea-problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restricircnsă ca dificultate sau complexitate care abordează doar o singră temă dar care nu permite răspunsuri reproductive Icircntrebările problemă ca forme producti-ve ale gicircndirii reprezintă un stimulent pentru avansarea cunoașterii Prin funcţia

29G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

lor euristică icircntrebările stimulează curiozitatea și dorinţa cunoașterii antrenează efortul icircn depășirea dificultăţilor oferă șansa trăirii satisfacţiei cunoașterii

Situaţia-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu conflictual ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi experienţa anterioară și elementul de nou-tate și surpriză necunoscutul cu care se confruntă elevul Acest conflict incită la căutare descoperire la intuirea unor soluţii noi

Situaţiile-problemă pot fi clasificate icircnbull Situaţia surprizei apare la cunoașterea de către elevi a fenomenelor

faptelor care provoacă nedumeriri și par paradoxale la prima vederebull Situaţia conflictului se utilizează de obicei la studierea teoriei fizice și a

experienţelor fundamentalebull Situaţia presupunerii constă icircn admiterea altei legităţi sau altui feno-

menbull Situaţia discordanţei apare icircn cazul icircn care experienţa empirică intră icircn

contradicţie cu datele știinţificebull Situaţia nedeterminării apare atunci cicircnd problema formulată nu dis-

pune de date suficiente pentru soluţionarebull Situaţia dezminţirii apare icircn cazul icircn care elevii demonstrează nete-

meinicia unei idei sau unui proiect [28]Icircn opinia lui T V Kudreavţev există mai multe tipuri de situaţii problematice

care se creează atunci cicircndndash apare un dezacord icircntre vechile cunoștinţe ale elevului și cerinţele im-

puse de rezolvarea unei noi problemendash elevul trebuie să aleagă dintr-un lanţ sau sistem de cunoștinţe uneori

incomplet numai pe acelea care icirci vor fi necesare icircn rezolvarea situa-ţiei urmicircnd să completeze datele ce lipsesc

ndash elevul este pus icircn faţa unei contradicţii icircntre modul de rezolvare posi-bil din punct de vedere teoretic și dificultatea de transpunerea a teo-riei icircn practică

ndash elevului i se cere să aplice icircn condiţii noi cunoștinţele anterior asimi-late [12]

La baza situaţiei-problemă se află contradicţia dintre cunoscut și necunoscut astfel se pot enumera trei tipuri de contradicţi

bull Contradicţia dintre cunoștinţele empirice formate la elevi din experi-enţa de viaţă și cunoștinţele știinţifice care trebuie formate icircn procesul educaţional

bull Contradicţia dintre cunoștinţele tradiţionale ale elevilor și cele modernebull Contradicţiile existenţei obiective a realităţii

30 Fizică Astronomie

Ansamblul de situaţii-problemă dintr-un anumit domeniu constituie o bdquositua-ţie semnificativărdquo

Situaţiile-problemă și situaţia semnificativă reprezintă condiţiile necesare sus-ţinerii efortului de gicircndire care condiţionează avansarea spre competenţe Fiecare din componentele sale icircntrebarea-problemă exerciţiul-problemă situaţia-proble-mă situaţia semnificativă icircși are un loc al său la orice etapă de icircnvăţămicircnt și la orice etapă de formare a competenţei școlare

Așadar metodologia de formare a competenţelor specifice fizicii axate pe in-struirea interactivă include

ndash pentru etapa I Formarea cunoștinţelor fundamentale ndash problemandash pentru etapa II Formarea cunoștinţelor funcţionale - exerciţiul-pro-

blemăndash pentru etapa III Formarea cunoștinţelor interiorizate ndash situaţia-pro-

blemăndash pentru etapa IV Formarea cunoștinţelor exteriorizate ndash situaţia sem-

nificativăProblematizarea și descoperirea permit folosirea icircn procesul educaţional a

strategiilor mentale și a activităţilor care stimulează operaţiile gicircndirii analiza sinteza comparaţia abstractizarea etc judecăţile și raţionamentele elevilor ofe-rindu-le posibilitatea de a dobicircndi cunoștinţe icircn mod independent

Actul de predare-icircnvăţare presupune activarea unor procese psihice transpu-se icircn pași didactici pași prin care elevul icircnvaţă să icircnveţe să știe să facă și să fie El parcurge pași psihici ai cunoașterii prin intermediul unor tehnici proactive de icircnvăţare

Diversitatea metodelor și procedeelor utilizate icircn activitatea didactică repre-zintă gradul de pregătire metodică a profesorului competenţa sa profesională prin care dezvoltă interesul creativitatea și motivaţia pentru icircnvăţare a elevilor Valoarea formativă a acestor metode este condiţionată de

ndash dezvoltarea și consolidarea structurilor cognitivendash stimularea spiritului de cunoașterendash stilul activ de muncăndash cultivarea autonomiei și curajului icircn susţinerea propriei poziţiindash formarea competenţelor școlare

Teoriile moderne ale invăţării fundamentează actul didactic icircn jurul activităţii de icircnvăţare Pentru ca icircnvăţarea școlară să fie interactivă constructivă cogniti-vă și metacognitivă cadrul didactic trebuie să monitorizeze continuu activitatea elevilor

Pentru proiectarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal exis-tă experienţa proiectării didactice centrate pe obiective de referinţă și obiective

31G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

operaţionale Obiectivele de referinţă icircn curriculumul perfecţionat sicircnt formulate icircn termeni de subcompetenţe care urmăresc anumite abilităţi deprinderi tehnici de investigare a fenomenelor proceselor protecţia mediului ambiant etc icircntr-un mod mai precis decicirct icircn cazul obiectivelor și sicircnt coordonate icircn mod direct cu unităţile de conţinut standardizate

Elementul de noutate icircn proiectarea procesului educaţional la fizică pentru treapta liceală icircl constituie icircnlocuirea obiectivelor de referinţă prin subcompe-tenţe iar a obiectivelor generale ndash prin cele cinci competenţe specifice ale disci-plinei menţionate icircn bdquoConcepţia didacticărdquo Deci aticirct planificarea anuală cicirct și planificarea unităţilor de conţinut (tematicepe capitole) trebuie să fie centrată pe o asumare respectivă și treptată de competenţe specifice care urmează a fi atin-se pe parcursul celor trei ani de studiu icircn liceu Fiind dezvoltate permanent ele vor conduce la formarea celor cinci competenţe specifice considerate ca achiziţii finale ale treptei liceale Acestea din urmă la ricircndul lor constituie icircn ansamblu competenţa de cunoaștere știinţifică care caracterizează potenţialul formativ al disciplinei școlare bdquoFizicardquo

Competenţele specifice se exercită icircn diferite situaţii de icircnvăţare cu un anumit grad de operaţionalitate și sicircnt icircn funcție directă de cunoștinţele formate la fiecare unitate de conţinut (capitol tematic)

Pedagogia competenţelor vizează formarea la elevi a unui sistem de competen-ţe-cheie necesare acestora icircn viaţa cotidiană avicircnd menirea să asigure o inserţie socială mai bună Acţiunile de reformare a icircnvăţămicircntului au ca ţintă asigurarea calităţii icircn educaţie la toate nivelele Astfel competenţa școlară poate fi considerată un indice al calităţii icircn educaţie

32 Fizică Astronomie

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare- evaluare

21 Tipologia și specificul tehnologiilor didacticeStrategia didactică poate fi abordată din mai multe perspective Privită sub

aspectul capacităţii de integrare a unor metode procedee și mijloace de instrui-re strategia didactică reprezintă un mod de eficientizare a procesului de pre-dare-icircnvăţare-evaluare Din această perspectivă strategia didactică este definită ca bdquoun grup de două sau mai multe metode și procedee integrate icircntr-o structură operaţională angajată la nivelul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale specifice și concrete ale acestuiardquo [10 p 358]

Strategia didactică se deosebește de metoda didactică prin timpul alocat pro-iectării și realizării activităţilor de instrire Dacă metoda didactică reprezintă o acţiune care asigură eficientizarea icircnvăţării prin obţinerea unor rezultate ime-diate atunci strategia didacticăreprezintă un model de acţiune angajat pe termen lung mediu și scurt

Strategia didactică preia de regulă denumirea metodei de bază De exemplu soluţionarea unei situaţii-problemă solicită strategia problematizării iar soluţio-narea unei probleme experimentale solicită strategia investigaţiei experimentale

Alegerea metodelor icircn cadrul unei strategii nu este aliatoare Urmărind scopul optimizării procesului de predare-icircnvăţare-evaluare se pot evidenţia următoarele criterii necesare metodelor pentru a dobicircndi statutul de strategie didactică

bull comunicarea activăbull cunoașterea euristică a fenomenelor studiatebull creativitatea profesorului

Metodele pot fi combinate și corelate icircntr-o strategie didactică icircn funcţie de1 Modul de prezentare al cunoștinţelor (icircntr-o manieră algoritmică sau

euristică)2 Modul de dirijare al icircnvăţării care se poate baza pe soluţionarea de

probleme sau soluţionarea de situaţii-probleme3 Modul de activizare diferenţiată a icircnvăţării care poate fi organizată

frontal pe grupuri sau individualExistă diferite clasificări ale strategiilor didactice care au la bază diferite cri-

teriiDupă criteriul obiectivului pedagogic prioritar strategiile didactice pot fi repar-

tizate icircn următoarele clase

33G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

1 Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi (strategia conversaţiei euristice strategia prelegerii problematizate strategia demonstraţiei strategia cercetării experimentale strategia algoritmizării etc)

2 Strategii care au ca obiectiv prioritar transferul funcţional al cunoștin-ţelor și capacităţilor dobicircndite (strategia problematizării strategia mo-delării etc)

3 Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului (strategia jocului didactic strategia lucrărilor practice strategia asal-tului de idei strategia dezbaterii problematizate etc)

După criteriul acţiunii predominante icircn cadrul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare strategiile didactice pot fi repartizate icircn următoarele clase

1 Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare2 Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare3 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practică4 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

bull Repere și modalităţi de proiectare a strategiilor didacticeElaborarea strategiilor didactice presupune două tipuri de acţiuni

a) acţiunea teoretică care se reduce la integrarea mai multor metode și procedee metodice pentru asigurarea eficientizării activităţii de preda-re-icircnvăţare-evaluare

b) acţiunea practică care presupune valorificarea resurselor inclusiv a stilului pedagogic al profesorului (permisiv democratic sau autoritar) care să asigure optimizarea structurii create

Proiectarea strategiei didactice presupune parcurgerea mai multor etape (fig 1)

Fig 1 bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoarerdquo

34 Fizică Astronomie

Un exemplu de strategie didactică elaborată icircn conformitate cu acest algoritm poate servi strategia investigaţiei experimentale utilizate la formarea subcompe-tenţei curriculare bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare rdquo clasa a X-a compartimentul bdquoCinematicardquo

bull Diversificarea și combinarea metodelor și tehnicilor de icircnvăţare icircn raport cu diferite criterii competenţe conţinuturi clasă vicircrsta elevilor măiestria pedagogică a profesorului etc

Selectarea strategiilor didactice adecvate este una din cele mai discutate pro-bleme Icircn funcţie de competenţele formate se recomandă următoarele strategii (ta-belul nr 1)

Tabelul nr 1 Selectarea strategiilor didactice icircn funcţie de competenţa formată

Tipul competenţei Strategiile didactice recomandate

Competenţa de achiziţii intelectuale Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi

Competenţa de investigaţie știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare

Competenţa de comunicare știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare

Competenţa de achiziţii pragmatice Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practicăStrategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

Competenţa de protecţie a mediului ambiant

Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului

bull Diversificarea formelor de icircnvăţare Icircnvăţarea autonomăCurriculumul liceal la Fizică orientează proiectarea organizarea și desfășurarea

demersului educaţional icircn contextul unei pedagogii axate pe competenţe O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la fizică și astronomie icircn vederea formării unor competenţe la elevi care contribuie la integrarea elevilor la condiţiile reale mereu icircn schimbare ale vieţii

Formarea unei competenţe nu este o sumă a componentelor savoir savoir-faire și savoir-vivre ci reprezintă rezultanta acestora Icircn procesul de icircnvăţămicircnt com-ponentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare și prin adapta-rea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică formativă motivantărefexivă și continuă

35G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Componenta savoircunoștinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-cată Icircn acest caz sicircnt implicate anumite procese psihice (percepţia memoria și unele operaţii elementare de gicircndire) Pentru asimilareainteriorizarea conștientă a informaţiei se utilizează metode de informaredocumentare SINELG interviul pe trei trepte lectura ghidată gicircndește-perechi-prezintă etc

Componenta savoir-fairepriceperi și deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-ximum capacităţile psihomotorii ale elevilor Icircn acest caz cele mai recomandate strategii la lecţiile de fizică sicircnt strategiile icircn care predomină acţiunea de investi-gaţie a realităţii observaţia experimentul modelarea demonstraţia și strategiile icircn care se pune accentul pe acţiunea practică exerciţiul lucrarea practică jocul didactic tehnica cubului etc Aceste strategii au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţional practice

Componenta savoir-vivreatitudini urmărește să formeze la elevi atitudini și un anume comportament icircn contextul condiţiilor sociale bine determinate Icircn acest context se vor aplica strategii ce formează la elevi valori și atitudini personale astfel de strategii sicircnt studiul de caz interviul jocul de rol dezbaterea asaltul de idei etc

Aceste strategii metode și tehnici utilizate icircn procesul de formare a compe-tenţei se realizează icircn cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice cum ar fi activităţi frontale activităţi icircn grup și activităţi individuale Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative activitatea icircn grup contribuie la formarea competenţei de comunicare știinţifică dezvolticircnd și abilităţi de parte-neriat cooperare colaborare luare de decizii etc iar activitatea individuală dez-voltă abilităţi de acţiune independentă autoinstruire autoresponsabilitate etc

Icircn continuare vom descrie mai detaliat cicircteva din aceste tehnici [8]SINELG (Sistem Interactiv pentru Eficientizarea Lecturii și Gicircndirii) ndash este

o tehnică de lectură interogativăanalitică a unui text lectură care se operează la etapa realizarea sensului după ce icircn cadrul evocării s-au actualizat unele infor-maţii SINELG este un mijloc de monitorizare a icircnţelegerii textului și o modalitate de a face ca lectura textului știinţific să devină funcţională Această tehnică se utilizează avicircnd la dispoziţie următoarele resurse

bull Texte știinţifice nestudiate cicircte un exemplar pentru persoană Foi de poster markere

bull O clasă de elevibull 20-30 de minute

Pregătindu-și elevii pentru SINELG profesorul va ghida discuţia prin interven-ţii și formulare de icircntrebări care vor scoate icircn evidenţă informaţii adiacente celor din text Informaţiile actualizate icircn acest fel se icircnscriu laconic la rubrica bdquoVrdquo

După etapa evocării profesorul dă instrucţiunile pentru SINELG care se reduc la1 Citirea atentă a textului

36 Fizică Astronomie

2 Punerea unui bdquoVrdquo pe margine dacă informaţia citită confirmă ceea ce știau elevii sau credeau că știu

3 Punerea unui bdquondashrdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o con-trazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu

4 Punerea unui bdquo+rdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o este nouă pentru ei

5 Punerea unui bdquordquo pe margine dacă informaţia pare confuză și reclamă o documentare suplimentară

a) Icircn procesul lecturii elevii aplică semnele SINELG-ului pe marginea textuluib) După ce se icircncheie lectura textul citit se va analiza din perspectiva semnelor

aplicate pe margini Firește se va insista asupra semnelor bdquo-rdquo și bdquordquoc) Pentru monitorizare se va completa un tabel

V + ndash

d) Urmează o discuţie despre presupunericunoștinţe anterioare și confirmăricontestări Este important ca ea să fie calmă agreabilă iar atmosfera ndash propice icircnvăţării

e) Este important să se ia icircn consideraţie următoarele momentebull Completarea tabelului SINELG este individuală și reflectă nivelul de

instruire al fiecărui elevbull Informaţiile cunoscute dar neactualizate icircn cadrul evocării se pot

adăuga la rubrica bdquoVrdquobull Privit ca realizare a sensului SINELG se poate realiza și pe capitole de

manual completarea tabelului SINELG fiind o temă pentru acasă Icircn acest caz la ore se vor discuta cele icircnscrise icircn rubricile cu semne bdquo-rdquo și bdquordquo Informaţia din rubrica cu semnul bdquo-rdquo poate servi drept sumă pen-tru formularea de noi icircntrebări

Exemplu de utilizare a tehnicii SINELG la orele de fizicăSarcina de lucru (comună) să citească textul bdquoRegulile de protecţie contra ra-

diaţieirdquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi următoarele lucruri Pe măsură ce citiţi

faceţi niște semne pe marginea textului Semnele vor fi precum urmează bdquoVrdquo bdquo+rdquo bdquondashrdquo bdquordquo

Sursele radioactive naturale creează organismului uman o doză de radiaţie de asymp 0002 Gyan iar icircmpreună cu cele utilizate icircn activitatea umană picircnă la 00035

37G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Gyan Icircn conformitate cu normativele actuale elaborate de instituţiile abilitate doza anuală admisibilă de radiaţie ionizată Roumlntgen sau gama care nu afectea-ză vădit organismul uman este de 005 Gyan Această doză admisibilă limitează iradierea inclusiv a categoriilor de lucrători care activează icircn domenii legate de utilizarea substanţelor radioactivie (005 Gy) sau altor surse de radiaţii ionizante Dozele prea mari de radiaţie deja prezintă pericol de exemplu o doză de cicircţiva Gy absorbită icircntr-un timp scurt este mortală Icircn cazuri de accidente la icircntreprinderi nucleare explozii nucleare sau de apariţie a altor focare de radiaţie care depășește esenţial fondul radioactiv natural trebuie să acţionăm foarte operativ și competent icircn conformitate cu anumite reguli generale recomandate

1) Cea mai bună variantă de protejare este de a părăsi rapid zona con-taminată sau să ne icircndepărtăm la o distanţă cicirct mai mare de focar deoarece intensitatea (intensitatea radiaţiilor este egală cu energia trasportată de acestea icircntr-o unitate de timp printr-o suprafaţă de arie unitară) radiaţiilor descrește odată cu mărirea distanţei de la sursă

2) Icircn cazul cicircnd evacuarea este imposibilă folosiţi adăposturile cu pereţi cicirct mai groși și construiţi din materiale care absorb eficient radiaţiile micșoricircndu-le intensitatea

3) Dacă evacuarea nu este posibilă și lipsesc adăposturile speciale pot fi utilizate temporar picircnă la intervenţia serviciilor de salvare orice ascunzișuri sau obstacole care diminuează influienţa radiaţiilor nu-cleare

4) Protejaţi-vă respiraţia utilizicircnd filtre umezite din ţesături dacă nu dispuneţi de alte mijloace speciale care ar opri particulele de praf cu eventuale depuneri de substanţe radioactive

După ce citiţi textul discutaţi-l icircn grup revenind la ideile notate pe tablă icircn urma evocării anterioare Revedeţi ideile asupra cărora s-a căzut de acord

Tehnica Gicircndește-perechi-prezintă (GPP)

Scopul utilizării GPP este o tehnică de participare la discuţii și de formulare icircn pereche a unei atitudini Ea se combină cu alte tehnici de icircnvăţare și prezentare a soluţiilor cu brainstorming-ul icircn perechi Se aplică la etapele evocare sau reflecţie Utilizarea acestei tehnici necesită următoarele resurse

bull Hicircrtie și instrumente de scrisbull Orice număr par de elevibull 10-20 de minute inclusiv 3-5 minute pentru formularea și icircnscrierea

opiniei individuale 3-5 minute pentru discuţie icircn perechi și cicircte 1-2 minute pentru prezentări din partea fiecărei perechi

38 Fizică Astronomie

Mai icircnticirci elevii sicircnt icircmpărţiţi icircn perechi apoi sicircnt rugaţi să se gicircndească 3-5 minute asupra unei probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie individual o experienţă Textul fiind elaborat partenerii icircși prezin-tă reciproc informaţia Fiecare pereche discută ambele păreriexperienţetexte și icircn consecinţă formulează o alocuţiune comună pe care o prezintă Discutarea opinilor ar putea să se producă la icircncheierea tuturor prezentărilor Se vor lua icircn consideraţie următoarele momente

bull Activitatea individuală (de examinare a problemei și de scriere) este obligatorie

bull O pereche poate face o singură prezentare elaborată de comun acord Icircn cazul cicircnd perechea nu a putut conveni pentru o prezentare comu-nă profesorul are tot dreptul să nu-i dea cuvicircntul nici unuia dintre elevi

bull Dacă numărul de elevi este prea mare GPP poate să nu se soldeze cu prezentarea icircn faţa icircntregii asistenţe ci să continuie cu prezentarea icircn grupuri de 4-8 persoane2-4 perechi Icircn acest caz prezentarea icircn plen se va face din partea grupului care va alege o variantă din cele asculta-te sau va elabora una optimă

bull Dacă elevii au viteză diferită de muncă profesorul poate forma pe-rechi la pasul al doilea elevul care a scris se ridică și face pereche cu următorul care și-a terminat tema icircn acest mod cei care lucrează mai icircncet nu sicircnt grăbiţi de partenerii lor iar cei care lucrează repede au mai mult timp pentru discuţie și cercetare Icircn acest caz nu vom limita timpul pentru scriere individuală la 3 minute ci vom lăsa ca grupul să se autoregleze icircn realizarea activităţii

bull O variantă a tehnicii apare cu numele de formulaţi-comunicaţi-ascul-taţi-creaţi activitate icircn care partenerii formulează răspunsuri indivi-duale apoi le comunică partenerului icircl ascultă pa acesta și icircn final creează icircmpreună cu partenerul ca urmare a discuţiilor un răspuns sau o perspectivă nouă

Exemplu de utilizare a tehnicii GPP la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode participanţii sicircnt rugaţi să se gicircndească asupra unei

probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie o experien-ţă apoi s-o prezinte colegului cu care lucrează icircn pereche Icircn demersul didactic GPP este o tehnică oportună pentru evocare la orice subiect și la orice materie Uneori ea se utilizează și la reflecţie

De exemplu profesorul cere să se numească acele particule care pot provoca reacţia de fisiune Elevul motivează de ce neutronul lent poate produce fisiunea controlată a nucleului de uraniu Profesorul cere să se urmărească modelarea ti-

39G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

purilor de reacţii de fisiune Apoi prezintă și pe folie aceleași reacţii Elevii prezin-tă comentariul la aceste imagini comparicircnd mecanismul exploziei și al reacţiei controlate Profesorul cere să se găsească utilizările energiei nucleare recoman-dicircnd sursele bibliografice Elevii descoperă alte utilizări pentru energia nucleară icircn scopul icircmbunătăţirii aprovizionării cu resurse energetice

Tehnica Cubului este una de examinare a subiectului de organizare a cunoștinţelor privind un subiect Este recomandată pentru exersare dar odată asimilată se pretează și comunicării orale atunci cicircnd intenţionăm să examinăm exhaustiv o problemă

Se aplică preponderent pentru realizarea sensului dacă subiectul luat icircn dis-cuţie este nou sau parţial cunoscut Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie ca algoritm de actualizare a informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate icircntr-o altă tehnică

Icircn linii mari această tehnică se pretează pentru dezbaterea oricărui subiect știinţific descrierea unei experienţe sau a rezultatelor unei cercetări formularea opiniei faţă de un fenomen Este foarte utilă la recapitularea materiei studiate Pentru utilizarea acestei tehnici avem nevoie de următoarele resurse

bull Un cub cu feţele conţinicircnd inscripţiile necesarebull 20-30 de minute inclusiv 10-15 minute pentru scriere sau pregătirea

prezentării orale și 10-15 minute pentru lectură și discuţieProfesurul prezintă subiectul și explică pașii aplicării tehniciiCubul are 6 feţe pe care sicircnt scrise sarcinile propuse elevilor

1 Răspunde la icircntrebare2 Dă exemple3 Explică fenomenul4 Rezolvă problema5 Demonstrează experimentul6 Apreciază precizia măsurărilor

Notă sicircnt posibile și alte varianteProfesorul anunţă subiectul și invită elevii să-și aleagă sarcina prin aruncarea

cubului Elevii icircndeplinesc independent sarcina solicitată Pentru aplicarea teh-nicii trebuie să se parcurgă toate sarcinile din consecutivitatea dată Nici unul dintre tipurile de sarcini nu poate fi omis

Tehnica poate fi utilizată la o lecţie de recapitulare a materiei unui comparti-ment sau a unei unităţi de icircnvăţare Se formează grupuri a cicircte 2-4 elevi icircn grup aleși după criteriul eterogenităţii Cicircte un elev din fiecare grup aruncă cubul se-lecticircnd astfel sarcina pentru grup Profesorul va invita pe ricircnd elevii să dea răs-puns la icircntrebări exemple să explice fenomenele studiate icircn acest compartiment

40 Fizică Astronomie

ca mai apoi să se demonstreze experimente ce confirmă unele informaţii studiate și să se rezolve probleme la compartimentul respectiv

Brainstorming (asalt de idei) valorifică procedeul evaluării amicircnate Cuvicircntul (brain ndash creier și storm ndash furtună) icircn traducere fidelă din engleză icircnseamnă fur-tună icircn creier

Este o metodă colectivă de căutare a ideilor și condiţiilor nu a cunoștinţelor icircntr-un mod cicirct mai rapid și cicirct mai puţin critic posibil Brainstorming-ul se poate aplica la orice subiect care se pretează discuţiei și admite mai mult decicirct o soluţie

Se aplică la etapa evocării pentru lansarea nesticircnjenită a ideilor acumularea lor separarea intenţionată a actului imaginaţiei de etapa gicircndirii critice

Brainstorming-ul se utilizează ca prim pas pentru cercetarea unei probleme pentru acumularea ideilor icircntr-o discuţie Utilizarea acestei metode necesită ur-mătoarele resurse

bull grupuri a cicircte 5-16 elevibull 20-30 de minute Icircn funţie de problemă și de profunzimea examinării

ei pentru lansarea ideilor trebuie acordate 10-20 de minute Pe licircngă aceasta se va rezerva timp (15-20 min) pentru analiza sistematizarea ordonarea ideilor

bull Tablă și cretă sau foi de poster și markereȘedinţa de brainstorming trebuie să aibă un moderator (conducător instruc-

tor animator facilitator) și un secretar (pot fi și doi secretari care vor icircnscrie pe ricircnd ideile lansate) Așezarea icircn sală se va face icircn cerc sau icircn jurul unor mese astfel icircncicirct toţi participaţii să se perceapă vizual

Etapa Ia) Se enunţă problema care va fi pusă icircn discuţie și se purcede la analiza

ei descompunerea icircn aticirctea părţi aspecte sau faţete cicircte pot identifica pentru moment elevii

b) Moderatorul poate participa la această analiză

Etapa IIa) Se purcede la căutarea colectivă de idei sugericircndu-se soluţii pentru

rezolvarea problemeib) Secretarii notează toate intervenţiile (nu neapărat mot-agrave-mot dar evi-

ticircnd reformulările principale și redactările) chiar și repetările soluţiile care li se par inutile absurde Icircnregistrarea nu trebuie să omită nimic din ideile enuţate Nimeni nu comentează

c) Intervenţiile verbale se vor formula icircn enunţuri scurte demonstrarea și detalierea se vor face ulterior

d) Moderatorul are grijă dacă nimeni nu mai sugerează ceva să scoată grupul din impas prin unul din procedee

41G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Plasează o idee propriebull Dă cuvicircntul celor care au tăcutbull Oferă cicircteva minute de concentrare individuală etc

e) Dacă se crează impresia că toate ideile s-au epuizat se poate recurge la brainstorming-ul fragmentat moderatorul schimbă subiectul de dis-cuţie face o pauză sau organizează un joc După această pauză energi-zantă asaltul de idei continuă

Etapa IIIa) Moderatorul dirijează categorisirea clasificarea ordonarea ideilorb) Se recurge la trierea și calificarea ideilor posibilităţi de aplicare ter-

men de realizare compatibilitate etcc) Ideile se pot rescrie icircn funcţie de prioritatea soluţionării lor sau așa

cum sicircnt scrise li se poate atribui un indice corespunzător (literă cifră) ori se vor bifa cu diferite culori Se vor lua icircn consideraţie urmă-toarele momentebull Fiecare participant are dreptul la un număr nelimitat de idei și in-

tervenţiibull La etapa a II-a aprecierile critice sicircnt interzise Nimeni nu are voie

să facă observaţii negative sau negativiste să consteste să pună la icircndoială ideea lansată sau valabilitatea sugestiei

bull Imaginaţia trebuie lăsată icircn voia ei Pentru moment orice idee tre-buie acceptată chiar dacă pare extravagantă Este mai ușor să se re-vină ulterior la o idee deja lansată pentru a o perfecţiona decicirct să se găsească o idee originală

bull Stabilim un interval de timp pentru lansarea ideilor La icircnceput apar cele mai banale și neoriginale idei cele mai uzuale răspunsuri la icircn-trebările puse Trebuie să perseverăm căuticircnd și sugestii neobișnuite proaspete

bull Se icircncurajează ideile derivate combinările și asociaţiile neobișnuite cele care vin să completeze o idee anterioară

bull Nu se notează numele participanţilor care au lansat ideilebull Intervenţiile verbale care produc blocaje sicircnt sancţionate de către fa-

cilitator

Răspunsul sau ideea unuia poate sugera o ideesoluţie ingenioasă altuia de aceea trebuie stimulată inspirarea din ideile deja lansate Se va solicita participan-ţilor să combine două-trei idei pentru a obţine una nouă

bull Pentru brainstorming-ul icircn perechi nu va fi nevoie de secretar și mo-derator

bull La fiecare etapă se poate schimba moderatorul

42 Fizică Astronomie

Exemplu de utilizare a brainstorming-ului la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode rezolvarea unei teme are loc datorită generării a cicirct

mai multor idei soluţii (contează cantitatea acestora și nu calitatea) ca mai apoi ele să fie analizate cercetate și selectate Brainstorming-ul se utilizează atunci cicircnd este nevoie de o soluţie originală a unei probleme complexe

Etapele de desfășurare1 Anunţarea problemei2 Emiterea ideilor soluţiilor etc3 Icircncheierea lansării ideilor4 Evaluarea soluţiilor

De exemplu la studiul temei bdquoGenerarea tensiunii electromotoare alternative prin inducţie electromagneticărdquo se poate organiza un asalt de idei la subiectul bdquoSo-luţionarea problemelor energetice icircn Republica Moldovardquo Elevii pot sugera mai multe idei privitor la utilizarea surselor de energie renovabile

Icircn acest exemplu rolul de analizator icirci aparţine profesorului El icircncurajează generarea ideilor și apoi le evaluează valoric (cu sau fără participarea clasei)

Studiul de cazReprezintă o metodă didactică ce elaborează acţiunea didactică prin interme-

diul unor situaţii reale Acestea pot servi drept premise pentru realizarea unor concluzii reguli legi

Etape de realizare1 Sesizarea cauzei fenomenului studiat2 Deschiderea perspectivelor de analiză a fenomenului3 Selectarea mijloacelor de interpretare critică a fenomenului4 Prelucrarea formativă a concluziilor emise

Drept exemplu de utilizare a studiului de caz la orele de fizică ar putea servi cercetarea cazului Catastrofa de la Cernobicircl icircn cadrul temei bdquoReactorul nuclearrdquo Profesorul poate iniţia elevii prin intermediul vizionării unui film documentar

Aplicarea unei astfel de metodologii icircn procesul educaţional la fizică și astro-nomie presupune diversitate și creativitate icircn educaţie aspect important ce des-chide noi perspective icircn formarea personalităţii elevului

bull Realizarea interdisciplinarităţiiIcircn cadrul predării-icircnvăţării fizicii e necesar să creăm condiţii favorabile pri-

vind transferul achiziţiilor icircn diverse domenii inclusiv icircn domeniul determinat de aria curriculară Astfel se va lua icircn consideraţie

ndash potenţialul manualelor școlare privind realizarea conexiunilor inter-disciplinare

43G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash posibilităţile materialelor didactice cu conţinut integrativ orelor in-tegrative realizate de profesori de la diferite disciplini comune ariei curriculare bdquoMatematică și Știinţerdquo

Prin urmare evaluările realizate la fizică vor include și itemi cu conţinut in-terdisciplinar

bull Centrarea pe elevUnul din principiile care stă la baza curriculum-ului de fizică este centrarea

pe elev Respectarea acestui principiu presupune participarea activă a elevior icircn pocesul de icircnvăţămicircnt inclusiv prin formularea obiectivelor proprii și alegerea modului de lucru colaborarea cu colgii și cu profesorul icircn vederea atingerii sco-pului propus autoevaluarea progresului propriu Centrarea pe elev prsupune o motivaţie intrinsecă a acestora Are loc o plasare de accent și-n activitatea pro-fesorului care ajută elevii să depășească dificultăţile icircnticirclnite nu prin punerea la dispoziţie a soluţiei ci prin formularea de icircntrebări care să-l orienteze pe elev spre soluţia corectă

bull Utilizarea tehnologiilor informaţionale și comunicaţionale (TIC)Un rol important revine strategiilor icircn care predomină icircn mod special acţiu-

nea programată a instruirii cum ar fi fizica astronomia asistată de calculator Din acest punct de vedere elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea prelucrarea și prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile proceselor și fenomenelor fizice

După cum a fost menţionat și icircn curriculumul modernizat un imperativ al tim-pului reprezintă utilizarea TIC icircn procesul educaţional Icircn prezent conștientizăm cu toţii (inclusiv profesorii și elevii) că utilizarea resurselor WEB ridică considera-bil calitatea instruirii fiind folosite la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră la modelarea unor experimente fizice greu de realizat icircn condiţiile de laborator din școală sau care prezintă risc pentru sănătate Experimentele vir-tuale constituie resurse alternative sau complementare la studierea fenomenelor fizice Totodată TIC nu substituie experimentele reale Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un șir de avantaje

ndash plasează icircnvăţămicircntul centrat pe profesor la cel centrat pe elevndash permit diversificarea strategiilor didacticendash facilitează accesul elevilor la informaţie stimulează interesul lor faţă

de cele mai proaspete descoperiri tehnologii motivează icircnvăţareandash permit efectuarea lucrărilor icircn timp real strict individual și icircn cores-

pundere cu caracteristicile psihofiziologice propriindash dezvoltă comunicarea lucrul icircn echipă realizarea proiectelor indivi-

duale și icircn grup atitudinea faţă de problemele majore din viaţa coti-diană

44 Fizică Astronomie

ndash permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor și progreselor obţinute de elevi

ndash contribuie la creșterea eficienţei activităţilor de icircnvăţareConform concluziilor experţilor utilizarea TIC icircn procesul de instruire ridică

eficacitatea lecţiilor la disciplinele reale cu 30 Utilizarea programelor de cal-culator la lecţiile de fizică contribuie la dezvoltarea interesului elevilor față de obiectul de studiu ridică eficacitatea activităţii lor independente și a procesului instructiv icircn ansamblu permit rezolvarea problemelor individualizării și diferen-ţierii procesului de icircnvăţare

Icircn cadrul lecției calculatorul joacă un rol foarte important deoarece amplifică gradul de intuitivitate al acesteia lărgește posibilităţile de activizare a elevilor

TIC pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei (predarea temei noi consolidarea materiei noi evaluarea cunoștinţelor elevilor)

Utilizarea calculatorului icircn cadrul predării temei noi influenţează cu succes captarea atenţiei elevilor intensifică gradul de memorare a noţiunilor studiate (se realizează concomitent memorarea vizuală și auditivă) Icircn asemenea situaţii gra-dul de memorare se ridica picircna la 75 La explicarea temei noi pot fi folosite pre-zentări bdquoPower Pointrdquo pot fi modelate unele experimente greu de realizat icircn lipsa utilajului icircn laboratorul școlar pot fi folosite resursele Internet cele mai noi șa

Testarea computerizată permite de a realiza o diferenţiere largă a sarcinilor de evaluare icircn corespundere cu nivelul de cunoaștere al elevilor de asemenea permite de a utiliza teste individualizate personalizate Prezentarea baremului de evaluare a testului icircn varianta de calculator va permite realizarea autoevaluării independente a rezultatelor testării ce va contribui la economisirea timpului icircn cadrul lecţiei va mări gradul de credibilitate a elevului privind aprecierea cunoștinţelor acestuia

22 Strategii de evaluarebull Evaluarea axată pe competenţe

Rolul evaluării icircn procesul de formare a competenţelor constă icircn asigurarea unui feed-back permanent care să ofere actorilor procesului educaţional informaţii veridice despre ceea ce s-a realizat și mai ales despre ceea ce mai este de realizat

bull Tipuri de evaluareIcircn procesul educaţional la disciplina bdquoFizică Astronomierdquo profesorul va aplica

1 Evaluarea iniţială care va oferi informaţii despre situaţia la icircnceputul predării-icircnvăţării

2 Evaluarea curentă (formativă) care va susţine procesul de formare a competenţelor prin oferire de feed-back constructiv pozitiv și prospectiv

3 Evaluarea finală (sumativă) care va constata nivelul atins

45G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluările finale la finele anului de icircnvăţămicircnt vor demonstra icircn ce măsură au fost formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competenţele specifice disciplinei bdquoFizi-că Astrnomierdquo și dacă sicircnt atinse standardele de competenţă ale disciplinii

bull Metode și tehnici de evaluareEvaluarea va implica icircn ansamblu utilizarea diverselor forme metode și teh-

nici Icircn contextual evaluării competenţelor se va da prioritate investigaţiei lucră-rilor practice proiectelor referatelor testărilor

bull Forme de evaluare curentăEvaluarea curentă (formativă) este dominantă icircn procesul de formare a com-

petenţelor Ea va fi prezentă la fiecare activitate din cadrul lecţiei Astfel se va evalua nivelul atingerii obiectivelor lecţiei Există următoarele forme de evaluare formativă la fizică

ndash observarea sistematică a comportamentului elevilorndash autoevaluareandash investigaţiandash portofoliul

Icircn continuare vom aduce exemple de utilizare a acestor forme icircn procesul de evaluare la fizică și astronomie

Observarea sistematică a comportamentului elevilor este o tehnică de evaluare alternativă care pune la dispoziţia profesorului informaţii relevante despre per-formanţele elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune a competenţelor și abilităţilor de care dispun aceștia Pentru a atinge acest scop profesorul are la dispoziţie trei modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor

bull fișa de evaluarebull scara de clasificarebull lista de verificare

Fișa de evaluare este individuală și cuprinde numai date despre comportamen-tul elevului icircn anumite situaţii Observaţiile icircnregistrate conduc la concluzii ce se vor menţiona icircntr-o fișă

Scara de clasificare este un instrument utilizat icircn observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de icircnvăţare sau o sarcină de lucru individuală sau de grup

Exemplu Fie că elevilor li s-a propus să discute icircn grup un subiect Urmărind comportamentul elevului profesorul răspunde la un set de icircntrebări alegicircnd răs-punsul dintr-o listă icircntocmită anterior

46 Fizică Astronomie

Icircn ce măsură elevul a participat la discuţii

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Icircn ce măsură comentariile sale au fost icircn legătură cu tema discuţiei

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Lista de verificare icircnregistrează doar prezenţa sau absenţa unei acţiuni sau a unui comportament la un singur elev icircntr-o anumită situaţie

Exemplu La efectuarea lucrării de laborator profesorul icircnregistrază acţiunile elevului prin răspunsul la un șir de icircntrebări icircncercuind Da sau NU

A urmat instrucţiunile DA NU

A cerut ajutor atunci cicircnd a avut nevoie DA NU

A cooperat cu ceilalţi elevi DA NU

A așteptat să-i vină ricircndul pentru a utiliza materialele DA NU

A icircmpărţit materialele cu ceilalti colegi DA NU

A icircncercat activităţi noi DA NU

A dus activitatea picircnă la capăt DA NU

A pus echipamentele la locul lor după utilizare DA NU

A făcut curat la locul de muncă DA NU

Aceste modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor pot fi utilizate aticirct pentru evaluarea procesului cicirct și a produselor realizate de către elevi exprimate icircn com-portamente din domeniul cognitiv afectiv și psihomotor

Autoevaluarea este o tehnică de evaluare alternativă care furnizează infor-maţii ce permit icircntregirea imaginii elevului prin perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profetorul Icircn așa mod notarea realizată de profesor este icircnlocui-tă prin notarea efectuată icircn colaborare cu colegii Icircntr-un proces de icircnvăţămicircnt centrat pe elev este foarte binevenită formarea și exersarea la elevi a capacităţii de autoevaluare Autoevaluarea are implicaţii icircn plan motivaţional și atitudinal

47G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircnţelegerea de catre elevi a aprecierilor profesorului este favorizată de icircnţelegerea criteriilor de apreciere Cunoasterea și aprecierea acestor criterii icirci ajută pe elevi să icircnţeleagă semnificaţia calificativelor acordate de profesor

Procedeele prin care este realizată autoevaluarea sicircnt variate Unul dintre aces-tea este autonotarea care prevede propunerea de către elevul examinat a notei pe care o merită decizia finală fiind luată de examinator eventual cu consultarea celorlalţi elevi Un alt procedeu notarea reciprcă poate fi propus la corectarea lu-crărilor colegilor aprecierea fiind făcută sub icircndrumarea profesorului de un grup de elevi Delimitarea răspunsurilor corecte de cele nesatisfăcătoare oferă elevilor repere pentru aprecierea performanţelor obţinute și pentru conștiientizarea căii necesare de parcurs picircnă la nivelul așteptat

Investigaţia reprezintă o tehnică de evaluare alternativă care oferă elevului po-sibilitatea de a aplica icircn mod creativ cunoștinţele icircnsușite anterior icircn alt context Este limitată la un timp rezonabil și solicită elevului sau unui grup de elevi icircn-deplinirea unei sarcini de lucru precise care necesită aplicarea icircn practică a unui icircntreg complex de cunoștinţe și de capaciticircţi De exemplu la studiul circuitelor electrice se poate propune elevilor să investigheze schema electrică a reţelei ce ali-mentează cu energie electrică locuinţa lor Această tehnică dezvoltă unele abilităţi de lucru icircn grup formicircnd concomitent și atitudini la elevii implicaţi icircn rezolvarea sarcinii Lucricircnd icircn grup se formează și deprinderi de comunicare

Portofoliul este o metodă complementară de evaluare care include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode și tehnici de evaluare probele orale scrise și practice observarea sistematică a comportamentelor elevului precum și sarcini specifice disciplinei bdquoFizica Astronomiardquo Portofoliul urmărește progresul elevu-lui de la un semestru la altul de la un an școlar la altul Din acest motiv instru-mentul dat poate fi considerat bdquocartea de vizitărdquo a elevului Structura portofoliului este stabilită de către profesor Elevul are icircnsă libertatea să pună icircn portofoliu materialele pe care le consideră necesare și care icircl reprezintă cel mai bine Astfel un portofoliu ar putea cuprinde lucrări scrise teste eseuri pe teme date crea-ţii literare proprii cu conţinuturi ce ţin de fizică sau astronomie postere colaje machete desene scheme rapoarte ale lucrărilor de laborator rezolvări de proble-me fișe ale unor activităţi experimentale soft-uri la tematica fizicii contribuţii la reviste școlare jurnalul personal al elevului etc Portofoliul oferă profesorului posibilitatea de a evalua un ansamblu de rezultate urmărind evoluţia elevului El preia din sarcinile evaluării continue eliminicircnd tensiunile induse de metodele tradiţionale de verificare Sintetizicircnd activitatea elevului pe o perioadă mai mare de timp portofoliul poate servi și ca evaluare sumativă Acesta stimulează creati-vitatea ingeniozitatea și implicarea personală a elevului icircn activitatea de icircnvăţare dezvolticircnd motivaţia intrinsecă a acestuia

48 Fizică Astronomie

bull Evaluarea centrată pe succesPentru a realiza cu succes evaluarea procesului și produsului de formare a

achiziţiilor fnale este important să se aplice strategii moderne de evaluare ca de exemplu evaluarea autentică

Caracteristicile de bază ale evaluării autentice icircn cadrul disciplinei Fizică sicircnt următoarele

bull Relevanţa sarcinilor de evaluare a performanţelor elevilor și punerea lor icircn situaţii asemănătoare celor din viaţa reală observări investiga-ţii experimente soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor reflecţii asupra a ceea ce icircnvaţă și posibilitatea de a-și exprima in-teresele opiniile și atitudinile proprii și comportamentele

bull Asigurarea unităţii cunoașterii conform premisei bdquoicircntregul este mai important decicirct particularulrdquo

bull Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a achiziţiilor finale

Strategiile moderne de evaluare se icircntemeiază pe evaluarea autentică ce se referă direct la evaluarea achiziţiilor finale formulate icircn termeni de competenţe

Evaluarea autentică oferă elevilor sufciente și variate posibilităţi care vizează procesul de formare a competenţelor școlare Astfel icircn procesul de evaluare elevii demonstrează

bull Ceea ce știu ndash ca ansamblu de cunoștinţe fundamentalebull Ceea ce pot să facă ndash ca ansamblu de cunoștinţe funcţionale priceperi

deprinderi abilităţi de a face ceva cu cunoștinţele fundamentalebull Ceea ce pot să fie ndash se referă la conștientizarea cunoștinţelor funcţio-

nale prin rezolvarea unor situaţii-problemăbull Cum pot să acţioneze icircn viaţă ndash reprezintă manifestarea competenţelor

formate ca achiziţii fnaleEvaluarea succeselor elevilor icircn această ordine de idei poate fi realizată de

asemenea și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare observarea sistematică a activităţilor și comportamentului elevilor icircn plin proces și icircn final (investigaţia portofoliul referatul autoevaluarea etc)

Metodele alternative evaluării autentice proiectul portofoliul investigaţia sicircnt icircn același timp și metode de predarendashicircnvăţare și metode de evaluare Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului să evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultateproduse finale materializate icircn competenţe

Utilizarea metodelor alternative de evaluare icircncurajează elevii icircn construirea cunoștinţelor și creează un climat favorabil icircnvăţării Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor ob-ţinute și pentru a găsi modalităţile proprii de progres

49G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Materiale didactice suport pentru evauarea competenţelorIcircn continuare vom prezenta exemple de teste de evaluare iniţială autoevaluare

și evaluare sumativă icircn funcţie de competenţele specifice fizicii

Fișă de evaluare iniţială propusă la icircnceputul lecţiei bdquoMișcarea rectilinie uniformă și determinarea poziţiei corpului ce efectuează o astfel de mișcarerdquo

I Completaţi propoziţia pentru a obţine o afirmaţie corectă1 Traiectoria corpului ce se mișcă rectiliniu și uniform este o linie 2 Icircn intervale egale de timp asest corp parcurge distanţe

II Avem la dispoziţie un cărucior ce se mișcă rectiliniu și uniform o pan-glică milimetrică un cronometru Planul determinării poziţiei căru-ciorului icircn momentul de timp t este

III Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timp icircn conformi-tate cu datele din tabelul de mai jos Care va fi coordonata corpului icircn momentul de timp t = 5 s

t s 0 1 2 3

d m 0 05 1 15

Test de autoevaluare propus la studiul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acum pot să demonstrez următoarele competențe1 Competenţa de achiziţii intelectuale să explic fenomenul mișcării rectilinii

uniforme Exemplu Completaţi frazele astfel icircncicirct aceste afirmaţii să fie corecte

a) Un corp ce se mișcă rectiliniu uniform parcurge egale icircn intervale egale

b) Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este

2 Competenţa de achiziţii pragmatice să soluţionez unele probleme icircn baza achi-ziţiilor dobicircndite studiind mișcarea rectilinie uniformă

Exemplul nr 1 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Comratrdquo icircn conformitate cu

orarul din tabelul de mai jos

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Comrat 93 10-00 12-20

50 Fizică Astronomie

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 15 min la Cimișlia situată la 62 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora plecării microbusului din Cimișliac) timpul icircn care microbusul parcurge 34 din distanţa totală

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpExemplul nr 2 Un avion zboară cu viteza de 720 kmh faţă de aer Viteza vicircn-

tului care bate de la est spre vest este de 20 ms Avionul se deplasează spre nord Determinaţi

a) modulul vitezei avionului icircn raport cu pămicircntulb) unghiul format de sensul vitezei avionului faţă de aer și sensul spre

nord

3 Competenţa de comunicare știinţifică să expun liber informaţia despre relati-vitatea mișcăriiExemplu Scrie un eseu la tema bdquoRelativitatea mișcăriirdquo icircn care

a) să se menţioneze relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii vitezelor

4 Competenţa de investigare știinţifică să elaborez planul unui experiment fi-zicExemplu Elaborează planul unui experiment care să ilustreze mișcarea recti-

linie uniformă

Test de evaluare sumativă propus la sficircrșitul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acest test se propune pentru verificarea nivelului de performanţă pe care l-ați atins la studiul mișcării rectilinii uniformeI Icircn itemii 1-2 prezentați răspunsul succint

1 Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este 2 Viteza mișcării rectilinii uniforme este mărimea fizică egală cu rapor-

tul dintre și II Icircn itemii 3-4 prezentaţi soluţia completă a problemelor

3 Un biciclist se mișcă cu viteza de 5 ms icircn raport cu pămicircntul Vicircntul suflă cu viteza de 2 ms icircn același sistem de referinţă Determinați vi-teza biciclistului icircn raport cu vicircntul dacăa) vicircnul bate din faţăb) vicircntul bate din spatec) vicircntul bate perpendicular pe traiectoria mișcării biciclistului

4 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Bălţirdquo icircn conformitate cu ora-rul din tabelul de mai jos

51G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Bălţi 135 9-40 12-45

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 10 min la autogara Orhei si-tuată la 48 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora sosirii microbusului la Orheic) distanţa parcursă de microbus icircn primele 90 min ale călătoriei

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpIII Icircn itemii 5-6 prezentați răspunsul icircn formă liberă

5 Scrieți un eseu la tema bdquoRelativitatea deplasăriirdquo icircn carea) să se descrie un exemplu ce ilustrează relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii deplasărilor

6 Elaborați planul unui experiment care să ilustreze relativitatea mișcării și a repausului

Teza semestrială cl a X-a (Model orientativ)(Profil real Conţinuturi bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo bdquoEle-

mente de staticărdquo bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo)

Nr Itemi Sco-rul

I Icircn itemii 1-3 răspundeți scurt la icircntrebări conform cerințelor icircnaintate

1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel icircncicirct ele să fie adevăratea) Impulsul punctului material se conservă dacă rezultanta forţelor aplicate lui este b) Forţele al căror lucru mecanic nu depinde de forma traiectoriei parcurse de corp ci doar de

poziţia iniţială și cea finală a corpului se numesc forţe c) Oscilaţiile care au loc după legea sinusului (sau cosinusului) se numesc oscilaţii

L0123

L0123

2 Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice și unităţile ce le exprimă Energia mecanică m Elongaţie J Impulsul forţei ms N s

L0123

L0123

3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii marcicircnd A dacă afirmaţia este adevărată și F dacă afirmaţia este falsăa) Amplitudinile mărimilor care oscilează armonic se compun algebric A Fb) Momentul forţei este o mărime fizică scalară A Fc) Energia mecanică a sistemului izolat de corpuri icircn care acţionează

numai forţe conservative rămicircne constantă icircn timp A F

L0123

L0123

52 Fizică Astronomie

II Icircn itemii 4-8 răspundeți la icircntrebări sau rezolvați-le scriind argumentările icircn spațiile rezervate

4 Legea de variaţie a proiecţiei vitezei unui corp care oscilează are forma υx = 0314 sin 10πt (ms) Determinaţia) frecvenţa oscilaţiilorb) valoarea maximă a elongaţieiRezolvare

a)L01234b)L0123

a)L01234b)L0123

5 Să se afle forţa F sub acţiunea căreia bara imponderabilă AB se află icircn echilibru dacă masa cor-pului plasat la capătul A este m = 5 kgAO = 05 OB α = 300Rezolvare

L012345

L012345

6 Itemul 6 este alcătuit din două afirmaţii legate icircntre ele prin conjuncţia bdquodeoarecerdquo Stabiliţi dacă afirmaţiile sicircnt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă icircntre ele există o relaţie bdquocauză ndashefectrdquo (scriind bdquo dardquo sau bdquonurdquo)Variaţia energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forţe-lor care acţionează asupra acestuia deoarece energia mecanică a oscilatorului armonic variază icircn timpRĂSPUNS I afirmaţie a II afirmaţie relaţie bdquocauză - efectrdquo

L0123

L0123

7 Icircn figura alăturată este reprezentat graficul dependenţeide timp a proiecţiei impulsului unui corp cu masa de 1 kga) Să se determine proiecţia forţei rezultante pe fiecareporţiunie a graficuluib) Trasaţi graficul dependenţei proiecţiei acceleraţiei detimp аx (t)c) Calculaţi energia cinetică a corpului icircn momentul de timp t = 2sRezolvare

a)L01234b)L0123c)L01234

a)L01234b)L0123c)L01234

53G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

8 Scrie un eseu la tema bdquoCiocnirile corpurilorrdquo icircn carea) Să se definească tipurile de ciocnirib) Să se scrie legile conservării impulsului și conservării energiei pentru fiecare cazc) Să se aducă cicircte un exemplu de ciocnire pentru fiecare tip din viaţa cotidianăRezolvare

a)L012b)L01234c)12

a)L012b)L01234c)12

III Icircn itemii 9-10 scrieți rezolvarea completă a situațiilor de problemă propuse

9 Sub acţiunea unei forţe constante un corp se mișcă rectiliniu și uniform pe o suprafaţă orizontală timp de 10 s apoi forţa icircși icircntrerupe acţiunea După icircncetarea acţiunii forţei corpul parcurge picircnă la oprire o distanţă de 1 m Coeficientul de frecare la alunecare se va lua egal cu02 Să se aflea) lucrul mecanic efectuat de către forţa de greutateb) lucrul mecanic efectuat de către forţa de tracţiune dacă forţa de frecare a efectuat un lucru

egal cu ndash 22 Jc) ce putere a dezvoltat forţa de tracţiune Rezolvare

a)L012345678910b)L012c)L012

a)L012345678910b)L012c)L012

10 Avicircnd un fir inextensibil lung (80 cm le L le100cm) o bilă mică și grea cu cicircrlig sau gaură un cronometru un suport pentru fir trebuie să determinaţi lungimea firului dacăg = 981 ms2a) Descrieţi cum veţi procedab) Deduceţi formula de calcul

a)L012b)L01234

a)L012b)L01234

54 Fizică Astronomie

Anexe

55G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice

31 Proiectarea didactică de lungă duratăImplementarea Curriculumului de fizică bazat pe competenţe implică anumi-

te modificări și icircn procesul de proiectareAstfel la proiectarea de lungă durată se va atrage atenţie asupra corelării com-

petenţelor specifice subcompetenţelor conţinuturilorProfesorul va ţine cont de următoarele cerinţe

1) Pentru fiecare capitol profesorul determină subcompetențele și le fi-xează icircn prima rubrică

2) Subcompetențele vor fi realizate prin conținuturi specifice fiecărui ca-pitol și repartizate sub formă de lecţii indicate icircn rubrica a doua

3) La fiecare capitol se va realiza 1-2 lecţii de recapitulare generalizare și sistematizare ţinicircnd cont și de cunoștinţele achiziţionate anterior

4) Icircn proiectul de lungă durată se vor indica lecţiile de evaluare sumativă la capitol semestru și anuală

5) Icircn proiectul de lungă durată aprobat de către administraţia instituţiei ca document de lucru profesorul are dreptul să efectueze modificări nominalizate icircn rubrica bdquoObservațiirdquo (icircn funcție de clasa de elevi)

Proiectul de lungă durată propus icircn continuare este recomandat icircn calitate de model orientativ La elaborarea proiectului de lungă durată profesorii vor lua icircn consideraţie resursele umane materiale procedurale pe care le are la dispoziţia sa

A Profilul realClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAI Capitolul bdquoCinematicardquo 22

bull Utilizarea conceptelor punct material mobil solid rigid corp de referinţă sistem de coordonate sistem de re-ferinţă vector de poziţie traiectorie deplasare distanţă parcursă viteză acceleraţie perioadă frecvenţă viteză unghiulară acceleraţie centripetă icircn studiul mișcărilor corpurilor

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă

12 Operaţii cu vectori13 Rezolvarea problemelor14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza15 Rezolvarea problemelor

1

111

1

56 Fizică Astronomie

bull Argumentarea și descrierea relativităţii mișcării mecanice

bull Identificarea particularităţilor mișcăriirectilinii uniforme și a mișcării rectili-nii uniform variate

bull Interpretarea analitică și grafică a legi-lor mișcărilor mecanice studiate

(x = f1(t) υx = f2(t) ax = f3(t))

bull Utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii con-crete

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor pe traiectorii para-bolice

16 Relativitatea mișcării17 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Accelera-ţia

18 Rezolvarea problemelor19 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experi-

mentală a uneia din formulele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea corpurilor pe verticală112 Rezolvarea problemelor113 Rezolvarea problemelor114 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară uni-

formă Acceleraţia centripetă115 Rezolvarea problemelor116 Rezolvarea problemelor117 Mișcarea corpurilor pe traiectorii parabolice118 Rezolvarea problemelor119 Lecţie de generalizare și sistematizare120 Evaluare sumativă121 Evaluare sumativă122 Rezervă

11

11

1111

11111111

II Capitolul bdquoDinamicardquo 24

bull Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale icircn formularea principii-lor dinamicii

bull Aplicarea principiilor (legilor) meca-nicii newtoniene a legii lui Hooke a legilor frecării icircn situaţii concrete

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

bull Conștientizarea faptului că toate cor-purile din Univers se atrag icircntre ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele

bull Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifestată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a cicircmpului gravitaţional

21 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

22 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

23 Rezolvarea problemelor24 Principiul acţiunii și reacţiunii25 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică26 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor27 Rezolvarea problemelor28 Mișcarea corpurilor cerești Sateliţi artificiali29 Rezolvarea problemelor210 Forţa elastică Legea lui Hooke211 Rezolvarea problemelor212 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui Hooke și determinarea

constantei elastice a unui resortrdquo213 Forţa de frecare214 Rezolvarea problemelor215 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării și de-

terminarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo216 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai

multor forţe pe o suprafaţă orizontală

1

1

1111

111111

111

1

57G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Investigarea experimentală a depen-denţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alu-necare

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

217 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe un plan icircnclinat

218 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe o traiectorie circulară

219 Studiul mișcării corpurilor supuse la legături220 Rezolvarea problemelor221 Lecţie de generalizare și sistematizare222 Evaluare sumativă223 Evaluare sumativă224 Rezervă

1

1

111111

III Capitolul bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo

20

bull Descrierea calitativă și cantitativă a conceptelor lucru mecanic energie cinetică energie potenţială lucrul for-ţelor de greutate de elasticitate de fre-care impuls mecanic moment cinetic legea conservării (a energiei a impul-sului mecanic și momentului cinetic)

bull Identificarea condiţiilor icircn care ener-gia impulsul momentul cinetic se conservă

bull Utilizarea formulelor mărimilor fizice lucru mecanic putere și energie meca-nică impuls mecanic moment cinetic utilizarea teoremei variaţiei impulsului și a legii conservării impulsului a teo-remei variaţiei energiei cinetice și a legii conservării energiei mecanice la rezolvarea problemelor

bull Explicarea mișcării reactive icircn baza legii conservării impulsului

bull Investigarea experimentală a fenome-nelor la studierea cărora se aplică legile de conservare a energiei mecanice a impulsului și momentului cinetic

31 Lucrul mecanic Puterea32 Rezolvarea problemelor33 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională36 Rezolvarea problemelor37 Lucrul forţei elastice Energia potenţială

elastică38 Rezolvarea problemelor39 Lucrul forţei de frecare310 Rezolvarea problemelor311 Legea conservării și transformării energiei

mecanice312 Rezolvarea problemelor313 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impul-

sului mecanic al unui punct material314 Rezolvarea problemelor315 Legea conservării impulsului mecanic

Mișcarea reactivă Ciocniri316 Rezolvarea problemelor317 Momentul cinetic al punctului material Legea

conservării momentului cinetic318 Lecţie de generalizare și sistematizare319 Evaluare sumativă320 Evaluare sumativă

111

11

11

1111

11

11

11

111

IV Capitolul bdquoElemente de staticărdquo 8

bull Identificarea condiţiilor icircn care corpul efectuează o translaţie sau o rotaţie

bull Stabilirea condiţiilor icircn care corpul se află icircn echilibru de translaţie sau icircn echilibru de rotaţie

41 Echilibrul de translaţie al rigidului42 Rezolvarea problemelor43 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al

rigidului44 Rezolvarea problemelor

111

1

58 Fizică Astronomie

bull Aplicarea condiţiilor de echilibru icircn situaţii concrete

bull Determinarea poziţiei centrului de greu-tate al corpurilor icircn situaţii concrete

bull Explicarea legăturii dintre energia po-tenţială și starea de echilibru mecanic icircn cicircmp gravitaţional

45 Centrul de greutate al sistemului de puncte materiale

46 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional47 Lecţie de generalizare și sistematizare48 Evaluare sumativă

1

111

V Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Analiza fenomenelor oscilatorii uti-lizicircnd mărimile caracteristice ale mișcării oscilatorii

bull Descrierea cantitativă a oscilaţiilor pendulelor elastice și gravitaţionale

bull Investigarea experimentală a oscilaţii-lor mecanice

bull Analiza din punct de vedere energetic a oscilaţiilor amortizate și a oscilaţiilor forţate

bull Aplicarea mărimilor caracteristice ale mișcării oscilatorii la rezolvarea pro-blemelor

bull Estimarea consecinţelor rezonanţeibull Descrierea mărimilor caracteristice

mișcării ondulatoriibull Aplicarea legilor reflexiei și refracţiei

undelor mecanicebull Analiza calitativă și cantitativă a feno-

menului de interferenţă și calitativă a difracţiei undelor mecanice cu precizarea condiţiilor de producere ale acestor fenomene

bull Explicarea producerii și efectelor unui seism (nivel calitativ)

bull Planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor

51 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul liniar armo-nic

52 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional Legea conservării energiei mecanice icircn mișcarea oscilatorie

53 Rezolvarea problemelor54 Compunerea oscilaţiilor Oscilaţii amortizate

și oscilaţii forţate Rezonanţa55 Rezolvarea problemelor56 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elas-

tic și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

57 Unde mecanice Unde transversale și unde longitudinale Caracteristicile undelor

58 Principiul lui Huygens Reflexia și refracţia undelor

59 Rezolvarea problemelor510 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice511 Rezolvarea problemelor512 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice513 Lecţie de generalizare și sistematizare514 Evaluare sumativă

1

1

11

11

1

1

11

11

11

Lucrări practice 12

1 Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de unghiul de lansare

2 Compararea lucrului forţei de elasticitate cu variaţia energiei cinetice a corpului

3 Determinarea coeficientului de frecare de alu-necare pe baza legii conservării și transformării energiei

4 Studierea oscilaţiilor unui pendul cu arc5 Determinarea acceleraţiei căderii libere a unui

corp cu ajutorul unui disc rotativ

2

2

2

22

59G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

6 Cercetarea dependenţei forţei de elasticitate de deformarea corpului

(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumi-na 1985)

2

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoFIZICA MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICArdquo

46

bull Definirea conceptelor sistem termo-dinamic starea sistemului termodina-mic parametri de stare (T p V)

bull Explicarea fenomenelor legate de struc-tura discretă a substanţei

bull Descrierea modelului de gaz ideal

bull Utilizarea mărimilor legate de structu-ra discretă a substanţei a formulei fun-damentale a teoriei cinetico-moleculare a gazului ideal a ecuaţiei de stare a gazului ideal la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformărilor simple icircn gaze

bull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului ideal

bull Explicarea principiului icircnticirci al termo-dinamicii ca lege de conservare

bull Utilizarea ecuaţiei calorice de stare a gazului ideal a ecuaţiei calorimetrice a principiului I al termodinamicii pentru transformările izotermă izocoră izo-bară adiabatică la rezolvarea proble-melor

a) FIZICA MOLECULARĂ11 Principiile fundamentale ale teoriei cinetico-

moleculare Structura discretă a substanţei12 Rezolvarea problemelor13 Forţe de interacţiune a moleculelor Modele

cinetico-moleculare ale stărilor de agregare Modelul gazului ideal

14 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal15 Rezolvarea problemelor16 Temperatura Ecuaţia de stare a gazului ideal17 Rezolvarea problemelor18 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)19 Rezolvarea problemelor110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo113 Structura și proprietăţile generale ale solidelor

și lichidelor114 Deformarea corpurilor solide Legea lui Hooke115 Rezolvarea problemelor116 Fenomene superficiale Fenomene capilare117 Rezolvarea problemelor118 Lucrare de laborator bdquoStudiul unui fenomen

superficialrdquo119 Dilatarea solidelor și a lichidelor120 Rezolvarea problemelor121 Vaporizarea și condensarea Umiditatea

aerului

261

11

11111

1111

1

11111

111

60 Fizică Astronomie

bull Descrierea principiului de funcţionare a motoarelor termice și mașinilor frigo-rifice

bull Identificarea și analiza problemelor ecologice cauzate de utilizarea mașinilor termice

122 Rezolvarea problemelor123 Topirea și solidificarea Sublimarea și desubli-

marea124 Lecţie de generalizare și sistematizare125 Evaluare sumativă (fizica moleculară)126 Evaluare sumativă (fizica moleculară)

11

111

bull Descrierea substanţelor cristaline și amorfe a fenomenelor superficiale a transformărilor de fază

bull Utilizarea mărimilor coeficientul de tensiune superficială tensiunea meca-nică modulul lui Young coeficientul de dilatare termică la rezolvarea pro-blemelor

bull Măsurarea umidităţii aerului

bull Utilizarea icircn viaţa cotidiană a fenome-nelor capilare

bull Argumentarea cinetico-moleculară a deformării mecanice și a dilatării ter-mice a solidelor

bull Investigarea experimentală a unui fe-nomen superficial

bull Estimarea dilatării termice icircn situaţii concrete

b) BAZELE TERMODINAMICII11 Noţiuni termodinamice de bază Sistem ter-

modinamic Parametri de stare12 Energia internă13 Rezolvarea problemelor14 Lucrul icircn procesele termodinamice15 Rezolvarea problemelor16 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici17 Rezolvarea problemelor18 Rezolvarea problemelor19 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Transformarea adiabatică Principiul al doilea

al termodinamicii113 Rezolvarea problemelor114 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice Randament115 Rezolvarea problemelor116 Mașini frigorifice Poluarea mediului117 Rezolvarea problemelor118 Lecţie de generalizare și sistematizare119 Evaluare sumativă (termodinamica)120 Rezervă

201

11111111

111

11

111111

ELECTRODINAMICA 44

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Explicarea comportării conductorilor și dielectricilor icircn cicircmp electric

bull Aplicarea mărimilor caracteristice cicircmpului electric a legii lui Coulomb și a principiului superpoziţiei cicircmpurilor icircn situaţii concrete

bull Argumentarea caracterului conservativ al cicircmpului electrostatic

21 Sarcinile electrice Legea conservării sarcinii electrice Legea lui Coulomb Permitivitatea mediului

22 Rezolvarea problemelor23 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu24 Rezolvarea problemelor25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme Energia potenţială icircn cicircmpul electrostatic omogen

1

11

111

61G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Aplicarea formulelor capacităţii con-densatorului plan capacităţilor echiva-lente ale grupărilor condensatoarelor la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a condensa-toarelor

bull Relatarea despre unele aplicaţii ale conductorilor dielectricilor și conden-satoarelor icircn viaţa cotidiană

27 Rezolvarea problemelor28 Potenţialul electric Diferenţa de potenţial

Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Gruparea condensatoarelor Energia cicircmpului

electric214 Rezolvarea problemelor215 Mișcarea particulelor icircncărcate icircn cicircmp elec-

tric216 Rezolvarea problemelor217 Lecţie de generalizare și sistematizare218 Evaluare sumativă

11

111

11

11

111

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

26

bull Aplicarea legilor lui Ohm pentru o porţiune de circuit și pentru circuitul icircntreg (simplu) a legii lui Joule a for-mulelor lucrului a puterii curentului electric și randamentului la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a unei surse de curent electric

bull Enunţarea aplicaţiilor efectelor curen-tului electric și descrierea principiilor de funcţionare a aparatelor electrocas-nice

bull Analiza dependenţei rezistivităţii de temperatură a diferitor substanţe și a fenomenului supraconductibilitate

bull Explicarea conducţiei electrice semi-conductoare (calitativ)

bull Descrierea principiului de funcţionare a diodei semiconductoare și a tranzis-torului

bull Explicarea conducţiei electrice icircn me-tale semiconductoare electroliţi gaze și icircn tuburi cu raze catodice

bull Identificarea aplicaţiilor curentului electric icircn diferite medii icircn viaţa coti-diană

31 Curent electric și circuite de curent continuu Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Tensiunea electromotoare

32 Rezolvarea problemelor33 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit

fără generator de curent Gruparea conductoa-relor

34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul și puterea curentului electric36 Rezolvarea problemelor37 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg38 Rezolvarea problemelor39-310 Lucrări de laborator bdquoDeterminarea rezistenţei interioare și a TEM

a unei surse de curentrdquo bdquoDeterminarea rezistivităţii unui conductorrdquo311 Curentul electric icircn metale Supraconductibi-

litatea312 Rezolvarea problemelor313 Curentul electric icircn semiconductoare Aplica-

ţii ale semiconductoarelor314 Curentul electric icircn electroliţi Legile electroli-

zei Aplicaţii practice ale electrolizei315 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii316 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii317 Lecţie de generalizare și sistematizare318 Evaluare sumativă

1

11

11111

1

11

11

1

11

11

62 Fizică Astronomie

Lucrări practice 10

1 Verificarea ecuaţiei de stare a gazului ideal2 Determinarea umidităţii relative a aerului3 Determinarea căldurii latente de topire a gheţii4 Determinarea capacităţii electrice a unui con-

densator5 Mărirea limitei de măsurare a voltmetrului(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina 1985)

2222

2

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

a

Obs

erva

ţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 16

bull Investigarea experimentală a acţiunii cicircmpului magnetic asupra curentului electric

bull Descrierea mișcării purtătorilor de sarcină electrică icircn cicircmp magnetic (și electric)

bull Explicarea calitativă a principiului de funcţionare a acceleratoarelor de parti-cule elementare

bull Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică și autoinducţie

bull Aplicarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz a mărimilor inductanţă energia cicircmpului magnetic icircn situaţii concrete

bull Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice proprietăţilor magnetice ale substanţe-lor și inducţiei electromagnetice

bull Explicarea principiului de funcţionare a aparatelor de măsurat electrice

11 Interacţiunea magnetică Cicircmpul magnetic al curentului electric Inducţia magnetică

12 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conduc-toarelor parcurse de curent electric Forţa electromagnetică

13 Rezolvarea problemelor14 Lucrare de laborator bdquoStudiul acţiunii cicircmpu-

lui magnetic asupra curentuluirdquo15 Mișcarea purtătorilor de sarcină electrică icircn

cicircmp magnetic omogen Forţa Lorentz16 Rezolvarea problemelor17 Permeabilitatea magnetică a mediului Para-

magnetici și diamagnetici Aplicaţii18 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electro-magnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)

19 Rezolvarea problemelor110 Aplicaţii practice ale inducţiei electromagnetice111 Fenomenul de autoinducţie Inductanţa cir-

cuitului electric112 Energia cicircmpului magnetic113 Rezolvarea problemelor114 Lecţie de generalizare și sistematizare115 Evaluare sumativă116 Evaluare sumativă

1

1

11

1

11

1

111

11111

63G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 16

bull Descrierea modalităţilor de generare a t e m alternative

bull Rezolvarea problemelor cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitatea curentului și tensiunea instantanee frecvenţa perioada pulsaţia faza defazajul va-loarea efectivă a tensiunii și intensităţii curentului rezistenţa activă reactanţa inductivă reactanţa capacitivă impe-danţa puterea activă puterea reactivă factorul de putere

bull Investigarea experimentală a rezonan-ţei tensiunilor

bull Explicarea principiului de funcţionare a transformatorului

bull Analiza problemelor transportului energiei electrice la distanţe mari

21 Curentul electric alternativ Mărimi caracte-ristice

22 Rezolvarea problemelor23 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu rezistor24 Rezolvarea problemelor25 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu bobină și condensator (RLC) legate icircn serie

26 Rezolvarea problemelor27 Rezolvarea problemelor28 Puterea curentului electric alternativ29 Rezolvarea problemelor210 Producerea energiei electrice Generatorul de

curent electric alternativ211 Transformatorul Transportul energiei electri-

ce la distanţe mari212 Rezolvarea problemelor213 Rezolvarea problemelor214 Lecţie de generalizare și sistematizare215-216 Evaluare sumativă

1

11

11

11111

1

1112

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 20

bull Descrierea din punct de vedere ener-getic a oscilaţiilor libere icircn circuitul oscilant

bull Stabilirea analogiei dintre oscilaţiile electromagnetice și oscilaţiile mecanice

bull Descrierea calitativă a producerii cicircm-pului electromagnetic și propagării undei electromagnetice

bull Utilizarea relaţiilor dintre mărimile caracteristice undei electromagnetice la rezolvarea unor probleme simple

bull Identificarea unor domenii de aplicaţii știinţifice și tehnice ale undelor elec-tromagnetice

bull Explicarea calitativă a principiilor de funcţionare a unor aparate și dispoziti-ve de uz cotidian (radioul televizorul cuptorul cu microunde etc)

bull Estimarea acţiunii biologice a undelor electromagnetice și aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului și a pro-priei persoane

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Rezolvarea problemelor33 Analogia dintre oscilaţiile electromagnetice și

oscilaţiile mecanice34 Rezolvarea problemelor35 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-

tică Producerea propagarea și recepţionarea undelor electromagnetice

36 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii Proprietăţile undelor electromag-netice

37 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia Telecomunicaţia Noţiuni despre televiziune

38 Acţiunea biologică a undelor electromagneti-ce Măsuri de protecţie

39 Prezentare de comunicări310 Unde electromagnetice optice Interferenţa

luminii Dispozitivul Yung Inelele lui New-ton Interferometru

311 Rezolvarea problemelor312 Difracţia luminii Reţeaua de difracţie313 Rezolvarea problemelor

1

11

11

1

1

1

11

111

64 Fizică Astronomie

bull Utilizarea conceptelor ce caracterizea-ză interferenţa difracţia și polarizarea luminii

bull Investigarea experimentală a luminii cu ajutorul reţelelor de difracţie

bull Descrierea fenomenelor de interferenţă difracţie și polarizare a luminii icircnticirclnite icircn natură și tehnică

314 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo315 Icircmprăștierea luminii Polarizarea luminii316 Noţiuni din fotometrie317 Rezolvarea problemelor318 Lecţie de generalizare și sistematizare319-320 Evaluare sumativă

1

11112

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de teorie a relativităţii restricircnserdquo 6

bull Enunţarea postulatelor lui Einsteinbull Identificarea caracterului absolut al

timpului și spaţiului la formularea legi-lor mecanicii newtoniene

bull Interpretarea formulelor pentru inter-valele de timp și lungime și explicarea relativităţii acestor mărimi

bull Descrierea unor mișcări cu utilizarea elementelor de cinematică și dinamică relativistă

bull Aplicarea dependenţei masei de viteză și a legăturii dintre masă și energie la rezolvarea problemelor

41 Postulatele lui Einstein și argumentarea lor experimentală

42 Rezolvarea problemelor43 Elemente de cinematică și dinamică relati-

vistăndash Compunerea vitezelorndash Principiul fundamental al dinamiciindash Relaţia dintre masă și energie

44 Rezolvarea problemelor45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1

11

111

V Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 10

bull Explicarea efectului fotoelectric extern a esenţei ipotezei lui Planck despre cuanta de energie a esenţei ipotezei lui de Broglie

bull Aplicarea formulelor energiei masei și impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric a ecuaţiei lui Einstein pen-tru fotoefect la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare a efectului fotoelectric

bull Modelarea difracţiei electronilor pe cristale (calitativ) descrierea principiu-lui funcţionării microscopului electro-nic (aspecte generale)

51 Efectul fotoelectric extern52 Cuantă de energie Fotonul53 Rezolvarea problemelor54 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Presiunea luminii55 Rezolvarea problemelor56 Proprietăţile ondulatorii ale materiei Ipoteza

lui de Broglie Difracţia electronilor Micros-copul

57 Dualismul undă-corpuscul Fenomenul tune-lării și unele manifestări icircn natură

58 Rezolvarea problemelor59 Lecţie de generalizare și sistematizare510 Evaluare sumativă

1111

11

1

111

65G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

VI Capitolul bdquoElemente de fizică a atomuluirdquo 6

bull Analiza fenomenelor icircn care se mani-festă structura compusă a atomului și argumentarea viabilităţii modelului planetar al atomului

bull Interpretarea icircn cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului

bull Investigarea experimentală a unor spectre de emisieabsorbţie (spectre continuie de bandă de linii)

bull Descrierea fenomenului de tranziţie cuantică a efectului LASER și iden-tificarea unor domenii de utilizare a laserului

bull Protecţia personală și colectivă icircn di-verse activităţi cu utilizarea laserului

61 Fenomene și experimente icircn care se manifestă structura compusă a atomului Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului

62 Postulatele lui Bohr Modelul cuantic al ato-mului de hidrogen

63 Rezolvarea problemelor64 Tipuri de spectre65 Emisia spontană și indusă Efectul LASER și

aplicaţii icircn diverse domenii66 Evaluare sumativă

1

1

111

1

VII Capitolul bdquoElemente de fizică a nucleului atomic Particule elementarerdquo 12

bull Caracterizarea diferitor nuclee atomi-ce utilizicircnd proprietăţile generale ale acestora structură dimensiuni masă sarcină electrică

bull Calcularea energiei de legătură și deter-minarea stabilităţii unor nuclee atomice

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legii dezintegrării radioactive la rezolvarea problemelor

bull Descrierea principiului de funcţionare a reactorului nuclear și estimarea posi-bilelor efecte ale accidentelor nucleare

bull Identificarea efectelor biologice ale radiaţiilor ionizante a unor dispozitive utilizate pentru detecţia și măsurarea radiaţiilor și cunoașterea regulilor de protecţie

bull Caracterizarea unor particule elemen-tare (electronul etc) utilizicircnd proprie-tăţile acestora (masa de repaus timpul mediu de viaţă sarcina electrică etc)

71 Modelul modern al nucleului atomic Fenome-ne și interacţiuni nucleare Energia de legătu-ră

72 Rezolvarea problemelor73 Radioactivitatea Dezintegrarea radioactivă

Legea dezintegrării radioactive74 Rezolvarea problemelor75 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare Fisiunea și fuziunea nucleelor Reac-torul nuclear

76 Rezolvarea problemelor77 Detectori de radiaţii ionizante Protecţia con-

tra radiaţiilor efectele biologice ale radiaţiilor ionizante

78 Elemente de fizică a particulelor elementare Acceleratoare de particule elementare

79 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

710 Lucrare de laborator bdquoStudiul urmelor particu-lelor elementare icircncărcaterdquo

711 Lecţie de generalizare și sistematizare712 Evaluare sumativă

1

11

11

11

1

1

1

11

66 Fizică Astronomie

VIII Capitolul bdquoElemente de astronomierdquo 20

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cerbull Determinarea cauzelor și caracterului

mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii a eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediubull Clasificarea corpurilor sistemului solarbull Descrierea proprietăţilor fizice ale

Pămicircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea concepţiilor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Aplicarea legilor lui Kepler la descrie-rea mișcării corpurilor din sistemul solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și a etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor galaxiei noa-

stre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

81 Astronomia icircn contextul altor știinţe Obiecti-vele de studiu ale astronomiei Particularităţi-le observărilor astronomice

82 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

83 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

84 Activitate practică85-86 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

87 Timpul și măsurarea lui Calendare88 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Cicircmpul magnetic al Pămicircntului89 Planetele gigante Planetele din grupul terestru810 Corpurile mici asteroizii cometele Meteori și

meteoriţi811 Elemente de mecanică cerească Sistemul he-

liocentric Legile lui Kepler Mareele812 Rezolvarea problemelor813-814 Soarele Caracteristici generale Structu-

ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

815 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

816 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

817-818 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

819 Lecţie de generalizare și sistematizare820 Evaluare sumativă

1

1

1

12

11

11

1

12

1

1

2

11

IX Capitolul bdquoTabloul știinţific al lumii și con-tribuţia fizicii la dezvoltarea societăţiirdquo Recapitulare 20

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii și astronomiei

91 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

92 Concepţii contemporane despre structura și evoluţia Universului

1

1

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea concepţiilor contemporane despre tabloul materialist al Universu-lui

bull Argumentarea poziţiilor proprii despre tabloul știinţific al lumii

bull Reprezentarea tabloului știinţific al lumii icircn formă de schemă sau tabel

93 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

94 Contribuţia fizicii la dezvoltarea tehnologiilor (TIC)

95 Recapitulare bdquoCinematicardquo96 Recapitulare Dinamicardquo97 Recapitulare bdquoStaticardquo98 Recapitulare bdquoImpulsul Lucrul mecanic

Energia mecanicărdquo99 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo910 Recapitulare bdquoTCMrdquo911 Recapitulare bdquoTermodinamicardquo912 Recapitulare bdquoElectrostaticardquo913 Recapitulare bdquoCurentul electric staţionarrdquo914 Recapitulare bdquoCicircmpul magnetic Inducţia

electromagneticărdquo915 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde electromag-

neticerdquo916 Recapitulare bdquoElemente de teorie a relativită-

ţii restricircnse Elemente de fizică cuanticărdquo917 Rezolvarea testelor918 Rezolvarea testelor919 Rezolvarea testelor920 Rezolvarea testelor

1

1

1111

111111

1

1

1111

Lucrări practice 10

1 Determinarea acceleraţiei căderii libere2 Studierea construcţiei și funcţionării transfor-

matorului3 Mărirea limitei de măsurare a ampermetrului4 Determinarea inductanţei bobinei5 Determinarea inductanţei unei bobine icircntr-un

circuit de curent alternativ (Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina

1985)

22

222

Rezervă 2

68 Fizică Astronomie

B Profilul umanistClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAIV Capitolul bdquoCinematicardquo 16

bull Utilizarea conceptelor specifice ci-nematicii punct material sistem de referinţă traiectorie distanţă parcursă deplasare viteză și acceleraţie icircn stu-diul mișcărilor corpurilor

bull Descrierea relativităţii mișcării meca-nice

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate

bull Aplicarea legilor mișcărilor mecanice studiate la rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp

12 Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă13 Operaţii cu vectori14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza Rezolvarea proble-melor

15 Relativitatea mișcării16 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Acceleraţia17 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experimentală a uneia din formu-

lele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

18 Rezolvarea problemelor19 Mișcarea corpurilor pe verticală110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară unifor-

mă Viteza unghiulară Acceleraţia centripetă112 Rezolvarea problemelor113 Lecţie de generalizare și sistematizare114 Evaluare sumativă115 Rezervă

1

111

11

1

1111

11

1-22-1

II Dinamica 18

bull Utilizarea principiilor mecanicii new-toniene a legii lui Hooke a legilor frecării la rezolvarea problemelor

11 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

12 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

13 Rezolvarea problemelor14 Principiul acţiunii și reacţiunii15 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică16 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor17 Rezolvarea problemelor

1

1

1111

1

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea calitativă a diverselor tipuri de forţe (de frecare elastică de greuta-te) identificate icircn natură și tehnică

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

18 Forţa elastică Legea lui Hooke19 Rezolvarea problemelor110 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui

Hooke și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

111 Forţa de frecare112 Rezolvarea problemelor113 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării

și determinarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo

114 Rezolvarea problemelor115 Lecţie de generalizare și sistematizare116 Evaluare sumativă117 Rezervă

111

111

11

1-22-1

II Lucrul și energia mecanică Impulsul mecanic Echilibrul mecanic

18

bull Explicarea conceptelor energia cineti-că energia potenţială lucrul forţelor de greutate elastice și de frecare impulsul mecanic și legea conservării energiei

bull Descrierea unor fenomene fizice utili-zicircnd conceptele lucrul mecanic pute-rea energia mecanică impuls mecanic

bull Utilizarea legilor conservării energiei și conservării impulsului la rezolvarea problemelor

bull Stabilirea condiţiilor de echilibru me-canic icircn diferite situaţii

31 Lucrul mecanic Puterea32 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice33 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională34 Lucrul forţei elastice Energia potenţială elas-

tică35 Lucrul forţei de frecare36 Legea conservării și transformării energiei

mecanice37 Rezolvarea problemelor38 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impulsu-

lui mecanic al unui punct material39 Rezolvarea problemelor310 Legea conservării impulsului mecanic311 Rezolvarea problemelor312 Echilibrul mecanic Echilibrul de translaţie al

rigidului313 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al rigi-

dului314 Rezolvarea problemelor315 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional316 Lecţie de generalizare și sistematizare317 Evaluare sumativă318 Rezervă

11

1

1

11

11

1111

1

111

1-21-0

70 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Recunoașterea unor fenomene oscilato-rii icircn natură și tehnică

bull Descrierea calitativă icircn baza princi-piului bdquocauză-efectrdquo a unor fenomene oscilatorii identificate icircn natură și teh-nică

bull Utilizarea mărimilor caracteristice mișcării oscilatorii la rezolvarea unor probleme

bull Investigarea experimentală a unor pro-cese oscilatorii utilizicircnd mărimi fizice caracteristice mișcării oscilatorii

bull Identificarea condiţiilor icircn care se pro-duc și se propagă undele mecanice

bull Soluţionarea unor probleme de protec-ţie fonică din viaţa cotidiană

41 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul armonic42 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional43 Energia oscilatorului armonic Legea conser-

vării energiei mecanice icircn mișcarea oscilato-rie

44 Rezolvarea problemelor45 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elasticrdquo46 Unde mecanice Unde transversale și unde

longitudinale Caracteristicile undelor47 Reflexia și refracţia undelor48 Rezolvarea problemelor49 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice410 Rezolvarea problemelor411 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice412 Lecţie de generalizare și sistematizare413 Evaluare sumativă414 Rezervă

111

111

111

11

11-21-0

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe ConținuturiN

r or

eD

ata

Obs

erva

ţiiIII TERMODINAMICA ȘI FIZICA

MOLECULARĂ30

bull Descrierea fenomenelor termice icircn baza mărimilor fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

bull Utilizarea noţiunii de bdquogaz idealrdquo a parametrilor de stare și a scărilor de temperatură icircn diferite contexte

bull Aplicarea mărimilor fizice referitoare la structura discretă a substanţei for-mulei fundamentale a TCM ecuaţiei de stare a gazului ideal ecuaţiilor transformărilor simple la rezolvarea problemelor

31 Structura discretă a substanţei Mărimi fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

32 Rezolvarea problemelor33 Sistemul termodinamic Starea sistemului

termodinamic Parametri de stare Modelul gazului ideal

34 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal35 Rezolvarea problemelor36 Temperatura Scări de temperatură37 Ecuaţia de stare a gazului ideal38 Rezolvarea problemelor39 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)

1

11

111113

71G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Reprezentarea grafică a transformări-lor simple ale gazului ideal icircn sistemele de coordonate pV VT și pT

bull Investigarea experimentală a transfor-mărilor simple ale gazelor ideale

bull Enunţarea principiului icircnticirci al termodi-namicii

bull Aplicarea conceptelor sistem termo-dinamic lucrul mecanic cantitatea de căldură energia internă principiul I al termodinamicii la rezolvarea proble-melor

bull Descrierea calitativă a principiului de funcţionare al motoarelor termice

bull Identificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de utilizarea mașinilor termice

310 Rezolvarea problemelor311 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo312 Energia internă313 Rezolvarea problemelor314 Lucrul icircn procesele termodinamice315 Rezolvarea problemelor316 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici

Rezolvarea problemelor317 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese318 Rezolvarea problemelor319 Rezolvarea problemelor320 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice321 Rezolvarea problemelor322 Poluarea mediului323 Lecţie de generalizare și sistematizare324 Evaluare sumativă325 Rezervă

21

11111

1

111

11221

ELECTRODINAMICA 36

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Formularea legii lui Coulombbull Definirea mărimilor caracteristice

ale cicircmpului electrostatic intensitatea cicircmpului electric tensiunea electrică permitivitatea mediului

bull Aplicarea conceptelor caracteristice ale cicircmpului electrostatic a expresiilor particulare ale acestor mărimi a legii lui Coulomb a principiului superpozi-ţiei cicircmpurilor a capacităţii electrice a formulei capacităţii condensatorului plan la rezolvarea problemelor

21 Recapitulare (Sarcinile electrice Legea con-servării sarcinii electrice Legea lui Coulomb)

22 Permitivitatea mediului23 Rezolvarea problemelor24 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme27 Rezolvarea problemelor28 Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Energia cicircmpului electrostatic214 Rezolvarea problemelor215 Lecţie de generalizare și sistematizare216-217 Evaluare sumativă118 Rezervă

1

111

11

11111

111121

72 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

18

bull Aplicarea legilor curentului electric icircn diferite contexte

bull Descrierea calitativă a conducţiei elec-trice icircn metale icircn semiconductoare icircn electroliţi icircn gaze icircn vid și a aplicaţii-lor acestora icircn viaţa cotidiană

bull Explicarea principiului de funcţionare a unor dispozitive cu semiconductoare

31 Recapitulare Curentul electric staţionar In-tensitatea curentului electric Tensiunea elec-trică Tensiunea electromotoare

32 Recapitulare Legea lui Ohm pentru o porţiu-ne de circuit fără generator de curent Rezol-varea problemelor

33 Gruparea conductoarelor Rezolvarea proble-melor

34 Lucrul și puterea curentului electric35 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg36 Rezolvarea problemelor37 Medii conductoare de curent electric Curen-

tul electric icircn metale38 Curentul electric icircn semiconductoare Joncţiu-

nea p-n39 Aplicaţii ale semiconductoarelor310 Curentul electric icircn electroliţi Aplicaţii prac-

tice ale electrolizei311 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii312 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii313-314 Lecţii de generalizare și sistematizare315-16 Evaluare sumativă317-18 Rezervă

1

1

1

1111

1

11

11

222

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 10

bull Aplicarea noţiunilor inducţia mag-netică forţa electromagnetică forţa Lorentz

1 Cicircmpul magnetic al curentului electric Induc-ţia magnetică

2 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conductoa-relor parcurse de curent electric Forţa electro-magnetică

3 Rezolvarea problemelor4 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra purtătorilor

de sarcină electrică icircn mișcare Forţa Lorentz

1

1

11

73G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Explicarea fenomenului inducţiei elec-tromagnetice

bull Utilizarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz la rezolvarea problemelor

5 Rezolvarea problemelor6 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electromagnetică Legea inducţiei electromagnetice Regula lui Lenz)

7 Rezolvarea problemelor8 Lecţie de generalizare și sistematizare9 Evaluare sumativă10 Rezervă

11

1111

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 6

bull Explicarea principiului de generare a t e m alternative și a principiului de funcţionare a transformatorului

bull Utilizarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitate ten-siune și a formulei coeficientului de transformare la rezolvarea problemelor

bull Analiza problemelor producerii și transportului energiei electrice la distanţe mari și a impactului asupra organismelor vii

21 Curentul electric alternativ Generarea tem alternative

22 Valorile efective ale intensităţii curentului și tensiunii alternative

23 Producerea energiei electrice Generatorul de curent electric alternativ

24 Transformatorul Transportul energiei electri-ce la distanţe mari

25 Lecţie de generalizare și sistematizare Proble-mele energetice icircn R Moldova

26 Evaluare sumativă

1

1

1

1

1

1

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 10

bull Explicarea procesului de oscilaţie icircn circuitul oscilant a procesului de pro-pagare a undelor electromagnetice și a principiului de funcţionare a transfor-matorului

bull Analiza problemelor impactului unde-lor electromagnetice asupra organisme-lor vii

bull Descrierea concepţiilor știinţifice des-pre natura luminii a proceselor de propagare a luminii interferenţei și difracţiei luminii

bull Enumerarea tipurilor de radiaţii

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-tică Propagarea undelor electromagnetice

33 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii

34 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia35 Unde optice Evoluţia concepţiilor despre

natura luminii Natura electromagnetică a luminiii

36 Interferenţa luminii Difracţia luminii Reţeaua de difracţie

37 Rezolvarea problemelor38 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo39 Lecţie de generalizare și sistematizare310 Evaluare sumativă

1

1

1

11

1

11

11

74 Fizică Astronomie

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 6

bull Descrierea efectului fotoelectric externbull Aplicarea formulelor energiei masei și

impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric la rezolvarea problemelor

bull Explicarea principiului de funcţionare a celulei fotoelectrice

41 Efectul fotoelectric extern42 Cuantă de energie Fotonul43 Rezolvarea problemelor44 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Celule fotoelectrice45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1111

11

V Capitolul bdquoElemente de fizică a atomului și a nucleului atomicrdquo

8

bull Descrierea experienţei lui Rutherford și argumentarea modelului planetar al atomului

bull Clasificarea spectrelorbull Enunţarea postulatelor lui Bohr și a

caracteristicilor generale ale nucleului atomic

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legilor de conservare la rezol-varea problemelor

bull Descrierea efectelor biologice ale radia-ţiilor ionizante

51 Modele de atomi Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului Tipuri de spec-tre

52 Postulatele lui Bohr53 Modelul nucleului atomic Constituienţii nu-

cleului atomic Izotopi54 Radioactivitatea55 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare56 Fisiunea și fuziunea nucleelor Reactorul nu-

clear57 Lecţie de generalizare și sistematizare58 Evaluare sumativă

1

11

11

1

11

VI Elemente de astronomie 18

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cer

bull Determinarea cauzelor și caracterului mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediu

bull Clasificarea corpurilor sistemului solar

61 Astronomia icircn contextul fizicii Obiectivele destudiu ale astronomiei Particularităţile obser-vărilor astronomice

62 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

63 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

64 Activitate practică65-66 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

67 Timpul și măsurarea lui68 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Maree Cicircmpul magnetic al Pămicircntului

69 Planetele gigante Planetele din grupul terestru

1

1

1

12

11

1

75G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea proprietăţilor fizice ale Pă-micircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea conceptelor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor Galaxiei noas-

tre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

610 Corpurile mici Asteroizii cometele Meteori și meteoriţi

611-612 Soarele Caracteristici generale Structu-ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

613 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

614 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

615 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

617 Lecţie de generalizare și sistematizare619 Evaluare sumativă

1

2

1

1

1

12

VII Tabloul știinţific al lumii Recapitulare 10

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii ca știinţă

bull Argumentarea rolului fizicii icircn progre-sul tehnico-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

71 Tabloul contemporan știinţific al lumii72 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-

co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii73-74 Recapitulare bdquoMecanicărdquo75 Recapitulare bdquoTermodinamică și fizică mole-

cularărdquo76-77 Recapitulare bdquoElectrodinamicărdquo78 Recapitulare bdquoOpticărdquo bdquoOscilaţii și unde elec-

tromagneticerdquo bdquoElemente de fizică cuanticărdquo79 Rezolvarea testelor710 Rezolvarea testelor

11

21

21

11

NotăModelele planificării tematice de lungă durată expuse mai sus sicircnt o viziune a

autorilor acestui ghid și au un rol orientativProfesorii au libertatea de a stabili ordinea studierii compartimentelor de a re-

partiza orele alocate prin planul de icircnvăţămicircnt după viziunea proprie respecticircnd condiţia parcurgerii integrale a conţinutului și realizarea competenţelor stabilite icircn curriculum

32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare

Deoarece formarea competenţelor necesită un inteval de timp mai lung decicirct 1-2 ore academice apare necesitatea proiectării unor unităţi de icircnvăţare cu o du-rată mai mare (6-10 ore)

76 Fizică Astronomie

Unitatea de icircnvăţarebull este coerentă icircn raport cu competenţelebull are caracter unitar tematicbull are desfășurare continuă pe o perioadă de timpbull operează prin intermediul unor modele de icircnvăţarepredarebull subordonează lecţia ca element operaţionalbull este finalizată prin evaluare sumativă

Unitatea de icircnvăţare mai poate fi definită ca timpul de icircnvăţare dintre două evaluări sumative care nu se finisează neapărat cu notarea Astfel se produc unele schimbări icircn sistemul de proiectare a procesului de icircnvăţămicircnt

Proiectarea de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată se va face icircn fiecare clasă icircn baza corelă-

rii competenţei specifice a subcompetenţei a unităţii de conţinut și a activităţii de icircnvăţare și evaluare Profesorul dispune de libertate deplină icircn corelarea unităţilor de conţinut ordinea abordării temelor și a regimului orar (numărul de ore alocat fiecărei unităţi de icircnvăţare)

Profesorul are libertatea să grupeze icircn diverse moduri elementele de conţinut icircn unităţi de icircnvăţare cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor fizice

Pasul 1 Lectura personalizată a curriculumului de fizică pentru liceuSe stabilește

bull Ordinea de parcurgere a temelorconţinuturilorbull Alocările de timpbull Activităţile de icircnvăţare și de evaluare

Pasul 2 Identificarea unităţilor de icircnvăţare

Pasul 3 Elaborarea proiectului de lungă duratăbull Se icircntocmește la icircnceputul semestruluianului școlarbull Oferă un cadru care să permită adecvarea demersului didactic la situa-

ţia din clasăStructura alternativă a proiectului de lungă durată este reprezentată icircn tabelul

nr 1

Tabelul nr 1 Structura alternativă a proiectului de lungă durată

Unitatea de icircnvăţare

Competenţe specifice Subcompetenţe Conţinuturi Nr de ore

alocate Săptămicircna Observaţii

77G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

La elaborarea proiectului de lungă durată vom parcurge următoarele etapebull Identificăm teme majore ale curriculumuluibull Identificăm conţinuturi din curriculum care pot fi asociate unei anu-

mite temebull Particularizăm competenţele specificesubcompetenţele la conţinutu-

rile asociate temeibull Detaliem conţinuturile după criteriul relevanţei icircn raport cu subcom-

petenţele vizatebull Verificăm icircn ce măsură ansamblul competenţe-conţinuturi permite o

evaluare pertinentă Eventual renunţăm la unele conţinuturi pe care le vom avea icircn vedere pentru altăalte unităţi de icircnvăţare

Proiectarea curentăProiectarea curentă se reduce la proiectarea unei unităţi de icircnvăţare Aceasta este

echivalentă proiectării a 6-10 lecţii consecutive Profesorul va depune un efort de an-ticipare a activităţilor care conduc la formarea subcompetenţelor curriculare Spre deosebire de proiectul lecţiei care era orientat la realizarea unui obiectiv de referinţă icircntr-o oră maximum două acum profesorul trebuie să dezvolte uneori două-trei subcompetenţe la fiecare oră Evident că formarea icircn ansamblu a acestor subcompe-tenţe nu se poate produce pe parcursul unei ore academice De aceea și apare necesi-tatea anticipării unei secvenţe mai consistente a procesului de icircnvăţămicircnt

La studiul unei unităţi de icircnvăţare se vor parcurge următoarele etape1 Familiarizarea2 Structurarea3 Aplicarea

1 Familiarizare rarr Evocare ExplorareProfesorul

ndash Stabilește nivelul de cunoaștere de către elevi a unor noţiunindash Oferă pretexte-problemă creează conflicte cognitive recurge la situa-

ţii-problemă

3 Structurare rarr Explicare EsenţializareProfesorul

ndash Ajută elevii să exprime ceea ce au observat să formuleze concluziindash Ajută elevii să identifice metode de lucru sau să dezvolte rezultate teo-

retice

3 Aplicare rarr Exersare ExtindereProfesorul

ndash Propune activităţi pentru aprofundarea subiectuluindash Face conexiuni cu alte discipline

78 Fizică Astronomie

Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare este reprzentată icircn tabelul nr 2

Tabelul nr 2 Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare

Data Detaliere de conţinut

Subcompetenţe vizate

Activtăţi de icircnvăţare

Resurse materia-le procedurale

de timp

Evaluare (obective

instrumente)Observaţii

NotăElementele de structură ale proiectului de lungă durată și ale proiectului uni-

tăţii de icircnvăţare ar putea fi prezentate icircntr-o altă ordine important e cum gicircndește profesorul icircn procesul proiectării anticipicircnd secvenţe mici sau secvenţe mai mari ale procesului de icircnvăţămicircnt

La citirea curriculumului disciplinar se va atrage atenţia mai icircnticirci la concep-ţia disciplinei la specificul icircnvăţămicircntului axat pe competenţe definiţia compe-tenţei Analizicircnd competenţele specifice disciplinei bdquoFizică Astronomierdquo este im-portant să ne convingem că acestea au fost deduse din competenţele transdiscipli-nare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt De exemplu competenţa de comunicare știinţifică a fost dedusă din competenţa de a comunica argumentat icircn limba mater-nălimba de stat icircn situaţii reale ale vieţii iar competenţa de investigaţie știinţifică ndash din competenţa de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile proprii

Următorul pas va fi stabilirea corelaţiei dintre competenţele specifice și sub-competenţe Fiecare subcompetenţă se referă la una din competenţele specifice De exemplu subcompetenţa utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii concrete se referă la com-petenţa de achiziţii pragmatice specifice fizicii astronomiei iar subcompetenţa in-vestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alunecare ndash la competenţa de investigaţie știinţifică icircn domeniul fizicii și astronomiei

La citirea unității de icircnvăţare se va atrage atenţia la activităţile propuse pentru a forma subcompetenţele curriculare avicircnd la dispoziţie unităţile de conţinut res-pective Pentru realizarea acestora avem nevoie de analiza resurselor (materiale procedurale de timp) Un moment important este modul cum se vor evalua rezul-tatele activităţilor Pentru aceasta vom formula obiectivele evaluării vom selecta procedeele și instrumentele necesare

79G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircn curriculumul disciplinar se propun unităţi de conţinut care vor servi la for-marea subcompetenţelor activităţi de icircnvăţare și evaluare strategii didactice și strategii de evaluare

Corelarea competenţelor subcompetenţelor conţinuturilor și tipurilor de acti-vităţi are loc pe două dimensiuni

bull dimensiunea verticalăbull dimensiunea orizontală

Corelicircnd aceste componente pe verticlă profesorul pornește de la curriculu-mul disciplinar analizicircnd prevederile acestuia prezente icircn concepte competenţe conţinuturi strategii didactice și strategii de evaluare Apoi elaborează proiec-tul de lungă durată (Tabelul nr 1) La elaborarea proiectului de lungă durată se precizează unităţile de icircnvăţare competenţele și subcompetenţele vizate durata realizării Icircn baza acestui proiect profesorul proiectează unităţile de icircnvăţare Co-relarea componentelor acestui proiect este prezentată prin următoarea schemă

Analiza prevederilor curriculumului disciplinar

Elaborarea proiectului de lungă durată

Elaborarea proiectului unității de icircnvățare

Fig 4 Corelarea componentelor pe verticală

33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe

Lecţia este unitatea de bază a desfășurării procesului instructiv-educativ Ca formă de organizare a procesului de icircnvăţămicircnt lecţia este constituită dintr-o succesiune de etape sau secvenţe ce se desfășoară icircntr-o unitate de timp icircn care se asigură o coordonare icircntre activitatea de predare și cea de icircnvăţare icircn vederea realizării finalităţilor procesului de icircnvăţămicircnt Procesul educativ este un proces complex icircn care trebuie sa ţinem seama de toţi factorii implicaţi Atunci cicircnd un profesor se afla icircn fata clasei trebuie sa știe ce tip de lecţie se potrivește cel mai bine momentului astfel icircncicirct scopul lecţiei sa fie atins Literatura de specialitate consemnează tipurile de lecţii conform criteriilor

80 Fizică Astronomie

A Sarcina majoră care se realizează la lecţie1 lecţia mixtă sau combinată (atunci cicircnd realizăm mai multe sarcini)2 lecţia de icircnsușire a materiei noi3 lecţia de formare de priceperi și deprinderi4 lecţia de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei studiate

anterior5 lecţia de evaluare a rezultatelor școlare

B Metode care predomină la lecţiea lecţia prelegereb lecţia dezbaterec lecţie joc de rol etc

Cicirct privește seminarul conferinţa excursia lucrarea de laborator lucrarea practică etc acestea sicircnt forme de organizare a activităţii didactice alternative lecţiei care au fost permise după 1958 cicircnd a apărut legea despre bdquolegătura cu viaţardquo

bull Lecţie mixtă

Lecţia mixtă este cea mai frecventă formă de organizare a activităţii didactice icircn icircnvăţămicircntul preuniversitar Ea urmărește atingerea mai multor scopuri sau sarcini didactice distincte transferul de noi cunoștinţe sistematizarea și consoli-darea achiziţiilor și verificarea sau evaluarea performanţei școlare

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a XII-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul magnetic Induc-

ţia electromagnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)Tipul lecţiei mixtăDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică2 Aplicarea legii inducţiei electromagnetice și a regulii lui Lenz icircn situa-

ţii concrete3 Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a inducţiei electromag-

netice

81G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii trebuie să fie capabiliO1 ndash să definească corect și complet fenomenul de inducţie electromagnetică

mărimea fizică flux magneticO2 ndash să indice cicirct mai multe procedee de variaţie a fluxului magnetic verifi-

cicircndu-le experimentalO3 ndash să sesizeze icircn urma analizei rezultatelor experimentale dependenţa

dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului elec-tric indus și dintre viteza de variaţie a fluxului și mărimea intensităţii curentului electric indus TEM de inducţie

O4 ndash să aplice expresia pentru fluxul magnetic regula lui Lenz legea induc-ţiei electromagnetice icircn situaţii concrete

O5 ndash să formuleze legea inducţiei electromagnetice și regula lui Lentz pentru determinarea sensului curentului electric indus

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă fișe de activitate experimentală

culegere de probleme manual alternatoare bobine miliampermetre alimentatoare didactice fire conductoare magneţi bară miez de fier U miez de fier I bobine cadru inele de aluminiu stative cleme

VI Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia demonstraţia activitatea ex-

perimentală problematizarea descoperirea dirijată și independentă experimentul cu caracter de cercetare icircnvăţarea prin descoperire ob-servaţia

bull Forme de activitate cu eleviindash Icircn grup la efectuarea experimentelor la rezolvarea problemelorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Stiinţa Chișinău 20082 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu și al Culegere de probleme clasele 10-

12 ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

82 Fizică Astronomie

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

5 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultatele problemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obiec-tivelor

2 min ndash icircntreabă elevii care sicircnt rezultatele experimentului lui Oersted

ndash trezește interesul elevilor pornind de la ideea dacă ar fi posibil efectul invers și anume să se obţină curent electric cu ajutorul cicircmpului magnetic

ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash răspund la icircntrebare (icircn jurul conductoarelor parcurse de curent electric apare cicircmp magnetic)

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

37 min

10 min

5 min

8 min

O1O2O3

O1

O4O5

a) ndash repartizează elevii icircn grupurindash prezintă aparatele și materialele ne-

cesare pentru experimentndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevi și notează pe tablă concluziile generale

ndash definește fenomenul de inducţie electromagnetică noţiunea de curent indus

ndash repartizează fișa nr 2ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevindash prezintă un scurt istoric al fenome-

nului formulează concluziile lui Fa-raday

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu materialele

prezentate de profesorndash conform indicaţiilor din

fișe realizează experimentulicircncercicircnd să formuleze con-cluziile pentru fiecare etapă aexperimentului

ndash fac o sinteză a celor obser-vate și notează icircn caiete constatările făcute după fieca-re operaţie

ndash desenează și notează conclu-ziile și definiţiile icircn caiete

ndash pun icircntrebări profesorului

83G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Conţi-nutul noii icircn-văţări

5 min O1O4O5

b) ndash explică elevilor că cantitatea de cicircmp magnetic ce străbate un circuit (o suprafaţă) este determinată de mă-rimea fizică numită flux magnetic

ndash propune elevilor să analizeze fig 619 din manual (1 pag 197)

ndash definește fluxul magnetic și unitatea lui de măsură

ndash pune accentul pe faptul că unghiul α reprezintă unghiul dintre normala la suprafaţă și liniile de cicircmp

c) ndash prezintă un scurt istoric al feno-menului formulează concluziile lui Lentz

ndash demonstreză elevilor experimentul pentru constatarea fenomenului și explicarea regulei

ndash discută cu elevii rezultatele observări-lor (fig 621-1 pag 199)

ndash formulează regula lui Lentz

d) ndash propune elevilor următoarea icircntre-bare de care mărimi depinde valoa-rea intensităţii curentului de inducţie deci și valoarea TEM de inducţie

ndash icircn baza constatărilor făcute definește legea inducţiei electromagnetile (le-gea lui Faraday)

ndash scrie pe tablă expresia matematică a legii inducţiei electromagnetice

ndash explică sensul semnului minus din formulă

b) ndash ascultă și eventual pun icircn-trebări

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

c) ndash ascultă urmăresc experi-mentul și eventual pun icircn-trebări

ndash formulează concluzii și icircncear-că să stabilească dependenţa dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului electric indus

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui și regula lui Lentz icircn caiete

d) ndash formulează răspunsul la icircntrebare fac constatări ex-plică fenomenele observate icircn timpul experimentului

ndash ascultă și eventual pun icircntre-bări

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

5 Realiza-rea sens-uluiRezol-vare de probleme

9 min O1O4 O5

ndash propune elevilor fișa 3 cu problemespre rezolvare

ndash ascultă prezentările elevilor corectează pune accentul

ndash rezolva situaţiile-problemă din fișă

ndash un elev din grup prezintă soluţiile obţinute

ndash ascultă și eventual pun icircntrebări

ndash notează indicaţiile profeso-rului icircn caiete

6 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4 O5

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebările 123 și 4 din manual pag 201

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

84 Fizică Astronomie

7 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) para-graful 65 din manual b) să rezolve problemele nr 1511 1528 1532 din culegerea de probleme

ndash notează icircn catalog intervenţiile la oră ale elevilor

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 11 Montaţi circuitul conform desenului prezentat mai jos (fig 1)2 Deplasaţi magnetul pe direcţia axei bobinei icircn ambele sensuri Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului3 Repetaţi indicaţiile din punctul 2 modificicircnd viteza de deplasare a

magnetului și inversaţi polaritatea magnetului4 Puneţi magnetul icircntr-o mișcare oscilatorie (fig 2) Urmăriţi indicaţiile

miliampermetrului5 Formulaţi concluziile respective

Fig 1 Fig 2

Fișa 21 Montaţi circuitul conform desenu-

lui prezentat mai jos (fig 3)2 Icircnchideţi icircntrerupătorul Urmăriţi

indicaţiile miliampermetrului3 Deschideţi icircntrerupătorul Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului4 Formulaţi concluziile respective

85G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Probleme propuse spre rezolvare1 (Gr 1) Icircntr-o bobină conectată la un miliamperme-

tru se introduce o bară magnetizată suspendată de un resort elastic Se trage ușor de magnet icircn jos și apoi se lasă liber Descrieţi comportarea magnetului și a miliampermetrului după eliberarea magnetului

2 (Gr 2 3 4 5) Să se stabilească sensul curentului indus icircntr-o bobină icircn următoarele situaţii Fig 3

ndash Gr 2 ndash magnetul se apropie cu polul nord de bobinăndash Gr 3 ndash magnetul se depărtează cu polul nord de bobinăndash Gr 4 ndash magnetul se apropie cu polul sud de bobinăndash Gr 5 ndash magnetul se depărtează cu polul sud de bobină

3 (Gr 6) Un cadru cu aria de 200 cm2 este situat perpendicular pe liniile unui cicircmp magnetic omogen Inducţia cicircmpului magnetic este egală cu 025 T Să se determine variaţia fluxului magnetic a) la dispariţia cicircm-pului magnetic b) la inversarea sensului liniilor de cicircmp

4 (Gr 7) O spiră conductoatre din aluminiu ce are lungimea egală cu 30 cm și aria secţiunii transversale ndash cu 2 mm2 este situată icircntr-un cicircmp magnetic al cărui flux variază cu viteza de 04 Wbs Determinaţi lu-crul efectuat de curentul indus icircn spiră timp de 1 min

bull Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizareO astfel de lecţie asigură consolidarea cunoștinţelor icircnsușite și aprofundarea

lor pe nivele superioare de icircnţelegere și aplicare prin recapitulare Lecţia de recapi-tulare presupune desfășurarea unei activităţi intelectuale susţinute pe baza căreia elevul valorifică conţinuturile achiziţionate icircntr-o etapă de pregătire (studiul unui capitol al fizicii al unei discipline etc) Gicircndirea elevului poate fi disciplinată icircn baza unui algoritm pe care icircl stabilesc de comun acord profesorul și colectivul de elevi Accentul cade pe icircnţelegere analiză și sinteză Sicircnt icircntărite priceperile de a argumenta și demonstra teorii știinţifice dar și acelea de a formula judecăţi de valoare cu privire la aplicabilitatea unor ipoteze de lucru Deci obiectivul funda-mental urmărit este fixarea și consolidarea cunoștinţelor prin stabilirea de noi co-relaţii icircntre cunoștinţe prin elaborarea unor generalizări mai largi prin relevarea unor structuri logice icircntre diverse cunoștinţe toate acestea stimulicircnd mecanismul transferului cu cele două forme ale sale specific și nespecific

86 Fizică Astronomie

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Recapitularea și sistematizarea cunoștinţelor la capitolul bdquoDina-

micardquoTipul lecţiei Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei stu-

diate anteriorDurata 45 min

II Subcompetenţe1 Aplicarea principiilor dinamicii a legii lui Hooke și a legilor frecării icircn

situaţii concrete2 Conștientizarea faptului că toate corpurile din Univers se atrag icircntre

ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele3 Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifes-

tată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensi-tate a cicircmpului gravitaţional

4 Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să enunţe principiile mecanicii newtonieneO2 ndash să definească principalele tipuri de forţe (scriind relaţiile matematice de

calcul al modulelor acestora precizicircnd semnificaţia mărimilor care in-tervin)

O3 ndash să reprezinte grafic forţele care acţionează icircntr-o situaţie concretăO4 ndash să rezolve probleme aplicicircnd principiile mecanicii

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă culegere de probleme manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia algoritmizarea problematiza-

reabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn grup la rezolvarea problemelor din fișa 1ndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

87G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Metode de evaluarendash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 10-a

ed Știinţa Chișinău 20072 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Culegere de probleme clasele 10-12

ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organiz-atoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor ndash prezintă caietele și rezultatele

problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obi-ectivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-suluiRecapi-tularea-sistema-tizarea noţiuni-lor icircnvă-ţate la studierea capitolu-lui bdquoDi-namicardquo

38 min

15 min

23 min

O1O2O3O4

a) ndash repartizează elevii icircn grupuri după niveluri

ndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să rezolve probleme-

le și să dea răspuns la icircntrebările din fișă

b) ndash cere elevilor să prezinte soluţiile (un elev din grup prezintă posterul) să formuleze concluziile respective

ndash face o sinteză a concluziilor formulate de elevi

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu fișa prezen-

tată de profesorndash lucrează icircn grup conform in-

dicaţiilor din fișă și formuleză concluziile

ndash notează concluziile icircn caietendash pun icircntrebări profesoruluib) ndash elevii din celelalte grupuri

ascultă și eventual pun icircntre-bări elevilor din grupul care prezintă

ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profesoru-

lui icircn caiete

88 Fizică Astronomie

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebări

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) rezol-varea testului la cap bdquoDinamicardquo din culegerea de teste pentru cl a X-a autor Gh Ţurcan

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 1

I grup1 Găsiţi corespondenţa icircntre mărimile fizice și unităţile lor de măsura

a) v I) cms2

b) F II) Nm c) a III) ms d) S IV) N e) m V) s

f) k VI) m

VI) kg2 Determinaţi dacă afirmaţia dată este adevărată sau falsă noticircnd răs-

punsul prin A sau Fa) Valoarea forţei cu carea aţionează un resort deformat asupra corpu-

lui suspendat de el este invers proporţională cu alungirea absolută a resortului

b) Forţa de frecare este forţa care apare la suprafaţa de contact dintre două corpuri și se opune alunecării unui corp pe suprafaţa celuilalt

3 Continuaţi (icircn caiet) propoziţiile cu o variantă ce ar avea sens fizica) Un punct material se află icircn echilibru dacă rezultanta forţelor ce

acţionează asupra lui b) Dacă un corp acţionează cu o forţă F12 asupra altui corp atunci al

doilea corp acţionează asupra primului cu o forţă F21 care

c) Forța elastică este de natură

89G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II grupRezolvaţi problemele

1 Asupra unui corp cu masa de 15 kg ce se află pe o suprafaţă orizon-tală netedă acţionează o forţă egală cu 6000 mN orientată paralel cu suprafaţa de alunecare Determinaţi acceleraţia comunicată corpului

2 Un corp cu volumul de 60 cm3 din aluminiu (ρ= 2700 kgm3) este suspendat de un resort cu constanta elastică de 100 Nm Determinaţi alungirea absolută a resortului

III grupRezolvaţi problemele

1 Viteza de rotazie a Lunii icircn jurul Pămicircntului este aproximativ de 1 kms Distanţa medie Lună-Pămicircnt este de 384 105 km Determinaţi masa Pămicircntului

2 Asupra unui corp cu masa de 40 kg ce urcă uniform pe un plan icircn-clinat (α = 300) acţionează o forţă paralelă cu planul de 200 N Deter-minaţi coeficientul de frecare la alunecare Cu ce acceleraţie va luneca corpul pe acest plan

IV grupRezolvaţi problemaDeterminaţi acceleraţiile corpurilor cu masele

m1 = 25 kg și m2 = 3 kg icircn sistemul de corpuri din figura alăturată Firul și scripetele sicircnt ideale Un-ghiul de frecare este egal cu 30 de grade iar secţiu-nea planului icircnclinat reprezintă un triunghi dreptunghic isoscel

bull Lecţie dezbatere

Acest tip de lecţie constă icircn concentrarea activităţii didactice icircn direcţia do-bicircndirii de către elev a unor cunoștinţe și dezvoltări pe această bază a proceselor și icircnsușirilor psihice a capacităţilor instrumentale și operaţionale Momentul co-municării deţine ponderea hotăricirctoare rezervicircndu-i-se cea mai mare parte din lecţie De cele mai multe ori acest eveniment este divizat icircntr-o serie de secvenţe pregătirea elevilor icircn vederea asimilării noilor cunoștinţe anunţarea subiectului și obiectivelor ce urmează a fi realizate

Dezbaterea este un concurs de argumentare formală icircntre cele două echipe sau persoane fizice este un instrument esenţial pentru dezvoltarea și menţinerea democraţiei și societăţilor deschise Dezbaterea icircntruchipează idealurile de argu-mentul motivat toleranţă faţă de punctele de vedere divergente și riguroase de auto-examinare Dezbaterea este mai presus de toate o modalitate pentru cei care deţin opinii opuse pentru a discuta problemele controversate

90 Fizică Astronomie

Exemplu de proiec de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil umanist)Obiectul FizicăTema lecţiei Poluarea mediuluiTipul lecţiei Lecţie dezbatereDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Idetificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termice

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să caracterizeze problemele de poluare a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termiceO2 ndash să explice consecinţele poluării mediului terestru și problemele globale

de rezolvare

IV Resursebull Umane profesor elevibull Materiale (didactice) tablă cretă manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia dezbatereabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn echipă icircn timpul dezbaterilorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea concluzii-

lor formulatebull Metode de evaluare

ndash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliografie1 I Botgros V Bocancea Manual de fizică pentru cl X-XII profil uma-

nist Editura Cartier Chișinău 2009

91G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Enunţa-rea obiec-tivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

38 min1 min

34 min

3 min

O1O2

a) ndash prezintă echipele arbitrul (de obicei profesorul) și responsabilul de crono-metrarea timpului

b) ndash cere elevilor (publicului care poate avea drept de vot icircn unele cazuri) să-și facă notiţii și să respecte disciplina icircn sală

ndash dă startul dezbaterii care se desfășoară conform regulilor bdquoK Popperrdquo

c) ndash decide echipa icircnvingătoare discută cu publicul

a) ndash se grupează icircn echipendash fac cunoștinţă cu planul

dezbateriindash pun icircntrebări profesorului

b) ndash elevii din echipe participă la dezbatere publicul ascultă și face notiţe

c) ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profeso-

rului

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back-ului

3 min2 min

O1 O2

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei

ndash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă rezolva-rea testului de evaluare sumativă

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

92 Fizică Astronomie

Formatul de dezbateri Karl Popper ndash Principii generale

Formatul de dezbateri Karl Popper (KP) este o formă structurată de dezba-tere educațională care are la bază dialogul dintre două echipe numite icircn mod formal Afirmatori și Negatori Fiecare dintre cele două echipe este compusă din 3 membri și are la dispoziție o cantitate egală de timp pentru a argumenta icircn favoarea sau icircmpotriva unei teme Aceasta din urmă poartă numele de moțiune și este cel mai adesea o afirmație care permite aticirct susținere cicirct și contrazicere Participanții icircntr-o rundă de dezbateri trebuie să comunice argumente icircn baza unor raționamente logice și a unor dovezi palpabile nu icircn funcție de opiniile per-sonale cu privire la tema discutată Adeseori vorbitorii cu experiență icircn dezbateri se văd nevoiți să susțină idei total opuse convingerilor lor Un meci de dezbateri KP se desfășoară icircn fața unui arbitru care trebuie sa urmăreasca argumentele vorbitorilor și să decidă o echipă cicircștigătoare icircn funcție de principiul bdquoCare echipă a fost mai convingătoare icircn dezbatererdquo fără ca decizia să fie afectată de convin-geri personale sau lucruri care nu s-au spus icircn dezbatere Luarea acestei decizii se face aticirct prin judecarea argumentelor făcute cicirct și prin evaluarea acelor chestiuni care pot fi definite ca elemente de prezentare a discursului

Structura unei runde (timpul a fost repartizat reieșind din planificarea lecţiei)

A1 Prima pledoarie constructivă afirmatoare (4 minute)

CX1 N3 pune icircntrebări lui A1 (2 minute)

N1 Pledoaria constructivă negatoare (4 minute)

CX2 A3 pune icircntrebări lui N1 (2 minute)

A2 Pledoaria afirmatoare de reconstrucție (3 minute)

CX3 N1 pune icircntrebări lui A2 (1 minut)

N2 Pledoaria negatoare de reconstrucție (3 minute)

CX4 A1 pune icircntrebări lui N2 (1 minut)

A3 Pledoaria finală a echipei afirmatoare (4 minute)

N3 Pledoaria finală a echipei negatoare (4 minute)

Icircn afara timpului de discurs fiecare echipă are la dispoziție un timp de gicircndire de 3 minute pe care icircl poate distribui dupa cum crede de cuviință icircntre două dis-cursuri sau icircntre un discurs și o rundă de icircntrebări

Moţiunea bdquoLumea ar trebui să refuze la folosirea motoarelor termicerdquo

93G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Pro Contra

Scop Un viitor sănătos pentru omenire

Scop Soluţionarea problemelor reale ale populaţiei

A-1 Gicircndește global acţionează localbull Politica statului ndash prioritară icircn stoparea

utilizării motoarelor termice (educaţie investiţii programe naţionale)

bull Interzicerea utilizării mașinilor termice necorespunzătoare unor norme ecologice icircnregistrate

bull Fiecare cetăţean ar trebui să se implice activ icircn realizarea unor proiecte naţiona-le (bdquoZiua ecologieirdquo)

A-2 Controlul icircndeaproapemonitorizarea strictă din partea funcţionarilor de stat pentru a nu permite fraude

A-3 Necesitatea unor investiţii mari si de durată din partea guvernului

bull Sicircnt necesare mai multe acţiuni o zi fără automobil promovarea unui mod sănătos de viaţă icircncurajarea cetăţenilor de a mer-ge cu bicicleta limitarea tăierii pădurilor

A-4 Realizarea proiectelor comune regio-nale

bull Oamenii de știinţă au ajuns la un con-sens poluarea mediului se datorează icircn principal activităţilor desfășurate de om

N-1 Cetăţeanul ar trebui să aibă condiţii de dezvoltare

bull Ridicare culturii omului prin conșteintizarea esenţei lui

bull Dezvoltarea economiei va determina re-curgerea la tehnologii nepoluante punicircn-duse accent pe un stil de viaţă sănătos

bull Consolidarea responsabilităţii personale

N-2 Icircn jurul problemelor ecologice ndash spăla-rea de bani la nivel mondial

bull Problemele ecologice sicircnt inventate de guvernele marilor puteri pentru a distra-ge atenţia cetăţenilor de la problemele lor (salarii condiţii de muncă etc)

N-3 Icircn Univers au loc transformări care duc la schimbările de climă și ele nu sicircnt icircn puterea omului (perioada glaciară)

N-4 O problemă nu poate fi soluţionată dacă nu vor fi soluţionate și alte pro-bleme globale (sărăcia corupţia tero-rismul etc)

bull Oamenii sicircnt orientaţi spre obţinere de profit dar soluţionarea problemei ecolo-gice cere icircn primul ricircnd consum

bull Lecţie lucrare de laboratorProfesorData _______________Clasa XI-a (profil real)Obiectul FizicăSubiectul lecţiei Studierea unei transformări simple a gazului idealTipul lecţiei Lucrare de laboratorDurata 45 min

Subcompetenţebull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului idealbull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformă-

rilor simple icircn gaze

94 Fizică Astronomie

Obiectivele operaţionaleO1 ndash să definească transformarea izotermăO2 ndash să formuleze legea transformării izotermeO3 ndash să recunoască transformarea izotermă icircn situaţii concrete (inclusiv icircn

reprezentări grafice mai ample)O4 ndash să reprezinte prin formule și grafic legea transformării izotermeO5 ndash să traseze limita de aplicabilitateO6 ndash să aplice transformarea izotermă la descrierea unor situaţii concrete din

viaţă și tehnicăO7 ndash să expună metode proprii de cercetare experimentală a transformării

izotermeO8 ndash să măsoare corect mărimile fizice necesare (presiune lungimehellip)O9 ndash să manifeste lucricircnd icircn grup disciplină toleranţă empatie

ResurseUmane profesor elevi laborantMateriale didactice manual tablă cretă fișe tabele (vezi anexa) utilajul ne-

cesar pentru experimente (balon tub de sticlă icircnchis la un capăt cu lungimea de 60-70 cm și diametrul 10 mm vas de sticlă cu icircnălţimea de 40-60 cm barometru)

Metodendash observaţia conversaţia euristicăndash experiment problematizat asaltul de ideindash descoperirea dirijată și independentă cercetarea experimentală

Forme de activitate cu elevii icircn grup frontală

Bibliografie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Știinţa Chișinău 2008

Desfășurarea lecţiei

Eveni-mentuldidactic

Obiec-tive

Metode de predare-icircnvățare

Activitatea profesorului Activitatea elevilorObser-vațiinote

Moment organi-zatoric

O9 ndash Salută și organizează clasandash Repartizează elevii icircn grupuri

(două-trei grupuri obișnuite grupul bdquoexperțilorrdquo și grupul bdquode creaţierdquo)

ndash Salută profesorulndash Se pregătesc pentru lecţiendash Se grupează și se aranjează

la mese

95G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Cap-tarea atențieiMotiva-rea icircn-vățării

O1 Observa-ţia

Expe-riment problema-tizat

Asaltul de idei

ndash Demonstrează experimentulUn balon obișnuit umflat și bine legat cu ață este brusc comprimat cu micircinile Icircn rezultat balonul pocneștendash Provoacă asaltul de ideiDe ce pocnește balonulndash Ghidează emiterea ipotezei

ndash Enunţă și argumentează denu-mirea transformării observate (transformare izotermă)

ndash Enunţă icircmpreună cu elevii ob-iectivele lecţiei ţinicircnd cont de ipoteza expusă

ndash Scrie tema lecţiei pe tablă

ndash Emit idei unele devenind relevante

Comprimicircnd brusc balonul se micșorează volumul aeru-lui din el

Balonul pocnește deoarece crește brusc presiunea icircn interiorul lui

Pe parcursul evenimentului nu variază nici masa aerului din balon nici temperatura lui

ndash Reieșind din asaltul de idei formulează ipoteza depen-denţei invers proporţionale a presiunii de volum

ndash Notează icircn caiete Definesc transformarea izotermă

ndash Participă la enunţarea obiec-tivelor lecţiei expunicircndu-și doleanţele notează icircn caiete

Lucrare de labo-ratorCer-cetare experi-men-tală

O2

O3

O4

O5

O6

O8

O9

O7

Desco-perirea dirijată (grupurile 1-3) și inde-pendentă (grupul 4)

Cercetare experi-mentală

ndash Icircn scopul verificării ipotezei ex-puse propune grupurilor de elevi (1-4) diferite aspecte de cercetare experimentală (conform fișelor distribuite setul I)

ndash Urmărește procesul de cercetare face indicaţii dacă e necesar

ndash Ascultă completează dările de seamă ale elevilor din grupurile 1-3

ndash Dirijează trasarea concluziilorndash Propune elevilor să exprime prin

formule concluziile obţinute urmărește realizarea icircnsărcinării face rectificări dacă e necesar

ndash Distribuie elevilor din grupurile 1-3 setul al II-lea și al III-lea de fișe

ndash Verifică corectitudinea icircndepli-nirii icircnsărcinărilor afișează și analizează rezultatele obţinute

ndash Ascultă darea de seamă a grupu-lui bdquode creaţierdquo

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișele 1-5

ndash Expun succint dările de seamă

ndash Formulează concluzii

ndash Scriu sub formă de formule concluziile obţinute

(m=const T=const pV=const p1V1=p2V2

p1p2= V1V2)

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișe participă la analizarezultatelor obţinute fac notiţe

ndash Icircmpreună cu profesorul ascultă darea de seamă fac notiţe pun icircntrebări sugerează noi idei

96 Fizică Astronomie

Fini-sarea lecţiei realiza-rea feed -backu-lui

O3

O1

O2

O4

O5

O6

Conversa-ţia euris-tică

ndash Propune elevilor să recunoască transformările izoterme din multidudinea de transformări reprezentate icircn tabela nr 1 (a b c)

ndash Trece icircn revistă momentele-cheie ale lecţiei

ndash Analizează icircmpreună cu elevii realizarea obiectivelor trasează obiecitve noi pentru lecţiile vii-toare

ndash Analizează tabela nr 1 numind transformările izo-terme

ndash Definesc transformarea stu-diată formulează verbal icircn formule și grafic legea trans-formării izoterme trasează limitele de aplicabilitate aduc exemple de utilizare icircn viaţă și icircn tehnică

ndash Analizează realizarea obiec-tivelor propuse

ndash Completează tabela nr 2

Tema pentru acasă

ndash Propune tema pentru acasăa) să studieze paragraful 15a

din manualb) să rezolve problema 19 pag

29c) să propună alte metode proprii

de verificare a transformăriiizoterme (la dorinţă)

ndash Notează icircn caiet tema pen-tru acasă

ndash Pun icircntrebări

NotăLecţia lucrare de laborator este propusă pentru icircnsușirea materiei prin desco-

perire și cercetare experimentală

AnexeTabelul nr 1

97G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Tabelul nr 2

Ce am știut

Ce am aflat nou

Ce aș vrea să mai aflu

Fișe setul IFișa nr 1

Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10 mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm o panglică de mă-surat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi lungimea tubului L Volumul iniţial V0 al aerului din tub este V0 =Lπd24

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă h ce intră icircn tub Volumul aerului comprimat va fi V= (L ndash h) πd24

3 Calculaţi raportul V0 V = L(L ndash h)Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţi-le consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 2Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10

mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm barometru o pan-glică de măsurat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi cu barometru presiunea iniţială a aerului din tub adică pre-siunea atmosferică p0

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă ce intră icircn tub h și icircnălţimea apei din vas H Presiunea aerului din tub va fi p = p0 + ρg(H ndash h) ρ ndash densi-tatea apei

3 Calculaţi raportul pp0Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţile consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 3(pentru grupul bdquode experţirdquo)

1 Studiaţi atent icircnsărcinările de pe fișele 1 și 22 Verificaţi activitatea grupurilor 1 și 2 oferiţ-le consultaţii icircn caz de

necesitate

98 Fizică Astronomie

3 Colectaţi de la grupurile 1 și 2 datele calculelor afișicircndu-le conform tabelei

V0 V pp0

4 Comparaţi rezultatele obţinute generalizaţi trageți concluzii impli-cicircnd și elevii din celelalte grupuri

Fișa nr 4(pentru grupul bdquode creativitaterdquo)

1 Propuneţi o metodă inedită de cercetare experimentală a dependenţei presiunii gazului de volum la temperatură constantă (folosind utilajul existent icircn laborator)

2 Realizaţi metoda propusă cericircnd laborantului utilajul necesar3 Expuneţi icircn faţa colegilor metoda propusă și rezultatele obţinute

Fișe setul II

Fișe setul III (identice pentru toate grupurile)1 Enumeraţi cicirct mai multe aplicaţii din viaţă și tehnică ale transformării

izoterme2 Determinaţi limitele de aplicabilitate ale transformării izoterme (icircn caz

de necesitate utilizaţi manualul)

99G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

34 Recomandări metodice de utilizare a echipa- mentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică

Pentru proiectarea și realizarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal profesorul va selecta echipamentul (utilajul) necesar realizării experimente-lor fizice reieșind din posibilităţile laboratorului de fizică din instituţie a manua-lelor și a altor materiale didactice Toate mijloacele didactice selectate vor fi utiliza-te pentru realizarea obiectivelor operaţionale din cadrul lecţiilor de fizică la treapta liceală care vor contribui la formarea achiziţiilor finale ndash competenţelor specifice

Icircn acest scop pot fi recomandate pentru utilizare toate manualele de fizică existente icircn bibliotecile școlare

Pentru clasa a X-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2001 și 2007

Manuale complementare2 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic Chișinău

20084 I Botgros V Bocancea N Constantinov V Gamurari Fizica cl a X-

a Profil umanist Cartier Chișinău 20025 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică

BucureștiSurse didactice auxiliare1 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-

ra Univers Pedagogic Chișinău 20062 A Hristev Probleme rezolvate din manualul de fizică cl a IX Editura

Cimișlia bdquoTipCimrdquo SA3 A P Ricircmchevici Probleme de fizică cl a IX-XI Editura Lumina

Chișinău4 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic

Chișinău 2006

Pentru clasa a XI-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2009

100 Fizică Astronomie

Manuale complementare1 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 20042 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20044 D Borșan șa Fizică cl a X-a Editura Didactică și Pedagogică

București

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-ra Univers Pedagogic Chișinău 2006

3 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a XI-a Editura Univers Pedagogic Chișinău 2005

Pentru clasa a XII-a1 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20092 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Editura Cartier Chișinău 20043 I Botgros șa Fizica cl a XII-a Profil umanist Cartier Chișinău

20044 M Marinciuc SRusu Fizică cl a XII-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 20065 V A Voronţov-Veliaminov Astronomia cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău

Manuale complementare1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Editura Univers Pedagogic Chișinău 20052 G Enescu N Gherbanovschi șa Fizică cl a XI-a Editura Didactică și

Pedagogică București3 D Ciobotaru șa Fizică cl a XII-a Editura Didactică și Pedagogică

București4 G I Miakișev BB Buhovţev Fizică cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău5 M Colpajiu Gh Ţurcanu S Cicircrlig Astronomie Manual pentru clasa

a XII-a Chișinău 2009

101G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editura Univers Pedagogic Chișinău 2006

Icircn icircnvăţămicircntul liceal implementarea curriculumului modernizat (ediţia 2010) se va realiza icircn trei etape

I icircn clasa a X-a (profilurile real și umanist) icircncepicircnd cu 1 septembrie 2010

II icircn clasele X-XI icircncepicircnd cu 1 septembrie 2011III integral icircn clasele X-XII icircncepicircnd cu 1 septembrie 2012

Modificările care au parvenit icircn curriculum școlar la solicitarea profesorilor preuniversitari și universitari și ai membrilor Societăţii Fizicienilor din Moldova necesită unele precizări

De exemplu icircn clasa a X-a (profil real) pentru realizarea prevederilor cur-riculumului modernizat tema bdquoMomentul cinetic al punctului material Legea conservării momentului cineticrdquo (cap III) se va studia la nivel de noţiuni Pentru studiu poate fi recomandat manualul lui A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994

Pentru studierea cap IV bdquoElemente de staticărdquo poate fi recomandat manualul M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic 2008 sau cel al lui M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2001

Pot apărea dificulăţi și la predarea cap V bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo deoa-rece acest capitol anterior a fost studiat icircn cl XI-XII Autorii curriculumului mo-dernizat consideră că studierea acestor teme poate fi realizată cu succes și icircn clasa a X folosind sursele de literatură existente icircn care explicarea materiei de studiu se realizează fără a utiliza derivatele (M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2004 și 2008 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2004

Tema bdquoUnde seismicerdquo se va realiza mai mult icircn plan informativ elevii fami-liarizicircndu-se cu modul de producere și efectele unui seism și planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor (inclusiv simularea unor activităţi practice) Studierea temei poate fi realizată icircn coordonare cu acti-vităţile prevăzute icircn acest scop de programa cursului bdquoProtecţia civilă și apărarea icircmpotriva incendiilorrdquo pentru cl a X-a Pentru selectarea literaturii la tema dată

102 Fizică Astronomie

pot fi folosite surse WEB cicirct și paragrafe din manual (M Marinciuc S Rusu Fi-zică cl a XI-a Profil real Profil umanist Știinţa Chișinău 2004)

Pentru realizarea lucrărilor practice icircn afară de recomandările propuse icircn Proiectarea de lungă durată din prezentul ghid (Practicum la fizică icircn școala me-die Editura Lumina Chișinău 1985) se vor lua icircn consideraţie recomandările metodice propuse icircn Gidul de implementare a curriculumului de fizică moder-nizat 2006 Recomandări metodice detaliate cu privire la realizarea lucrărilor practice la fizică sicircnt publicate recent icircn ziarul Făclia icircncepicircnd cu numerele din 26 august 4 septembrie 2010 (autori M Colpajiu Ș Grăjdieru T Ștubei Liceul Teoretic al AȘM)

Pentru profilul umanist poate fi utilizat cu succes la toate clasele manualul autorilor I Botgros V Bocancea V Donici șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist Cartier Chișinău 2009

Pe parcursul anului de studii 2010-2011 Ministerul Educaţiei icircn cadrul proiec-tului bdquoEducaţie de calitate icircn mediul rural din Moldovardquo preconizează editarea prin concurs a manualului Fizică Astronomie cl a XII-a

La momentul actual pentru realizarea prevederilor curriculare profesorii pot folosi și alte surse didactice inclusiv conspecte de reper surse WEB

103G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

B i b l i o g r a fi e

1 M Bocoș Instruirea interactivă Repere pentru reflecţie și raţiune Presa Universitară Clujeană Cluj-Napoca 2002

2 M Bocoș F Ciomoș Didactica chimiei Colecţia Didactica pentru toţi Editura Euro-didact Cluj-Napoca 2002

3 T Bogdan Psihologia copilului și psihologia pedagogică București 19704 A Bolboceanu Particularităţile psihologice de vicircrstă și elaborarea obiectivelor icircnvăţă-

micircntului Icircn Obiective și finalităţi ale icircnvăţămicircntului preuniversitar Chișinău 19925 I Botgros Curriculum școlar proiectare implementare și dezvoltare Editura CEP

USM Chișinău 20076 I Botgros L Franțuzan Epistemologia conceptului de competenţă școlară Revista

Univers Pedagogic 2006 nr 2(10) p 3-77 I Botgros L Franțuzan Pedagogia interactivă ndash condiţie de bază icircn formarea compe-

tenţelor de cunoaștere știinţifică la liceeni Revista Univers Pedagogic 2006 nr 4 (12) p 36-39

8 Charles Temple Jeannie L Steele S Kurtism Meredith Aplicarea tehnicilor de dez-voltare a gicircndirii critice Ghidul IV Supliment al revistei Didactica Pro nr 2 (8) 2003

9 M Crăciun Psihologia educaţiei Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 200410 S Cristea Dicţionar de pedagogie Editura Litera Chișinău 200011 Curriculum școlar la Fizică Astronomie pentru clasele X-XII Știinţa Chișinău 201012 GHID metodologic de aplicare a programelor școlare pentru disciplinele opţionale Edu-

caţia pentru sănătate cl a XII Charmides Bistriţa 200513 M Hadicircrcă I Botgros Strategia de modernizare a curriculumului școlar Revista Uni-

vers Pedagogic nr 1 2010 pag 9-1614 E Joiţa Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii Iași 200715 S Marcus (coord) Competenţa didactică perspectiva psihopedagogică Editura ALL

Educaţional București 199916 M Minder Didactica funcţională Cartier Chișinău 200317 N Neacșu Teoria psihogenezei cunoștinţelor și operaţiilor intelectuale Editura Știin-

ţifică București 199218 A Neculau Reprezentările sociale ndash o nouă carieră Icircn Analele Știinţifice ale Universi-

tăţii Al I Cuza Iași Seria psihologie-pedagogie 2002 nr 119 C L Oprea Strategii didactice interactive Repere teoretice și practice Editura Didac-

tică și Pedagogică RA București 200820 D Sălăvăstru Psihologia educaţiei Editura Polirom Iași 200421 T Șutei A Ionescu Dezbateri educative cu elevii Editura Didactică și Pedagogică

București 199422 G Văideanu Educaţia la frontiera dintre milenii Editura Politică București 1988

104 Fizică Astronomie

23 U Șchiopu E Verza Psihologia vicircrstelor Ciclurile vieţii Editura Didactică și Pedago-gică București 1997

24 M Zlate Fundamentele psihologiei Partea a doua Editura Hyperion București 1991

25 M Zlate Introducere icircn psihologie Casa de Editură și Presă bdquoȘansardquo SRL București 1994

26 E Zoumlrgo Icircnvăţarea socială Editura Militară București 199427 Методика преподования физики Обшые вопросы Просвешение Москва 198128 Р И Малофеев Проблемное обучение физике в средней школе Просвещение

Москва 199329 В А Энгелгард Познание явлений жизни Москва 1984

8 Fizică Astronomie

Cunoștinţele reprezintă produsele cunoașterii elevului obţinute icircn cadrul pro-cesul educaţional

Capacităţile sicircnt dezvoltate icircn procesul formării sistemului de cunoștinţe și reprezintă starea de potenţialitate intelectuală a elevului

Deprinderile reprezintă obișnuinţe caracterizate prin execuţii rapide care conduc la optimizrea activităţilor

Priceperea icircn aspect pedagogic este definită ca o capacitate simplă situată la limita deprinderilor Priceperea se dobicircndește pe baza achiziţionării mai multor deprinderi dar spre deosebire de deprinderi priceperile pot fi mai puţin riguroa-se și mai puţin stringent organizate ele fiind flexibile pentru aplicare icircn diverse situaţii

Atitudinea demonstrează modul icircn care se raportează cineva faţă de obiectele și valorile mediului icircnconjurător

Icircn procesul cunoașterii știinţifice elevii icircși dezvoltă capacităţile intelectuale iar ca rezultat icircși formează un ansamblu de cunoștinţe atitudini și deprinderi la diferite discipline de studiu Toate icircmpreună reprezintă resursele interne achiziţio-nate de elevi icircn cadrul procesului educaţional (natural și social)

Situaţia semnificativă este constituită dintr-o serie de situaţii-problemă icircn care se mobilizează un ansamblu de resurse interne și externe pentru rezolvarea ei icircntr-o durată icircndelungată de timp

Icircn mediul educaţional situaţia semnificativă este modelată de profesor și simi-lară realităţii Icircn mediul social situaţia semnificativă există real

O situaţie semnificativă poate fi caracterizată prin [6]bull antrenarea elevului icircn utilizarea unor cunoștinţe care cer a fi exersate

prin experienţa propriebull utilizarea diverselor cunoștinţe dintr-un anumit domeniu icircn contexte

noibull explorarea cunoștinţelor din domenii diferitebull structurarea cunoștinţelor icircn baza unei gicircndiri epistemologicebull stabilirea relaţiilor dintre teorie și practicăbull evidenţierea aportului diverselor cunoștinţe disciplinare icircn rezolvarea

unor probleme complexebull identificarea raportului icircntre ceea ce cunoaște și ceea ce va trebui să

mai icircnveţePh Perrenoud menţionează că o bdquocompetenţă nu rezidă icircn resurse ci icircn mobi-

lizarea acestor resurse Competenţa mobilizează anumite savoir-dire savoir-faire și savoir-ecirctrerdquo

Mobilizarea unui ansamblu de resurse se realizează icircn cadrul unei anumite situaţii semnificative

9G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Deci pentru ca un elev să-și formeze o competenţă este necesar ca elbull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de

sarcina propusă spre rezolvare la finalbull să-și dezvolte deprinderi și abilităţi de a utiliza cunoștinţele icircn anumi-

te situaţii simple pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea cunoștinţelor obţinute

bull să rezolve diferite situaţii-problemă conștientizicircnd cunoștinţele func-ţionale icircn viziune proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care reprezintă anumite probleme din viaţa cotidiană manifesticircnd comportamente și atitudini adică demonstricircnd competenţa

O competenţă școlară are următoarele caracteristici [16]bull Mobilizarea unui ansamblu de resurse Competenţa se bazează mai

icircnticirci pe ansamblul de resurse integrate care reprezintă un volum de cunoștinţe și care vor fi utilizate de elev la rezolvarea unor situaţii semnificative

bull Caracter finalizat resursele sicircnt mobilizate pentru crearea unui pro-dus efectuarea unei acţiuni rezolvarea unei probleme etc

bull Apartenenţa unui ansamblu de situaţii-problemă mobilizarea are loc icircn cadrul unui ansamblu de situaţii bine determinate

bull Caracter disciplinar interdisciplinar și transdisciplinar capacităţile au un caracter transversal pe cicircnd competenţele au un caracter disci-plinar interdisciplinar și transdisciplinar

bull Caracter evaluabil competenţa poate fi măsurată cu claritatea rezol-vării unei situaţii semnificative și cu calitatea rezultatului

Necesitatea de a proiecta forma și dezvolta competenţe icircn cadrul procesului educaţional este astăzi unanim acceptată și privită ca imperioasă icircn majoritatea sis-temelor de icircnvăţămicircnt Specialiștii Uniunii Europene din Comisia pentru Educaţie au formulat următoarele obiective specifice icircnvăţămicircntului secundar-general

bull ameliorarea nivelului de competenţă a personalului didacticbull dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe-cheiebull deschiderea icircnvăţămicircntului către social și funcţionalbull creșterea atractivităţii educaţiei [13]

Icircn acest context Comisia Europeană enunţă finalităţile educaţiei care trebuie asigurate pe parcursul școlarizării prezentate icircntr-un sistem de opt domenii de competenţe-cheie

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternăbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

10 Fizică Astronomie

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionalebull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe interpersonale interculturale și civicebull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorilebull Competenţa antreprenorială

bull Competenţa de comunicare icircn limba maternă ndash Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gicircnduri sentimente și fapte pe cale orală și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) și de a interacţiona icircntr-un mod adecvat icircn cadrul icircntregii game a contextelor sociale și culturale

bull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină ndash Se bazează pe abilitatea de a icircnţelege de a exprima și de a interpreta gicircnduri sentimente și fapte aticirct pe cale orală cicirct și icircn scris (ascultare vorbire scriere lectură) icircntr-o gamă potri-vită de contexte sociale conform nevoilor sale individuale Comunicarea icircntr-o limbă străină apelează și la abilităţile de mediere și icircnţelegere culturală

bull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologii ndash Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna scădea icircmulţi și icircmpărţi mental sau icircn scris pentru a rezolva o gamă de probleme icircn situaţii de viaţă Alfabetizarea știinţifică se referă la abilitatea și dorinţa de a utiliza cunoștinţele și metodolo-gia menită să explice lumea naturală Competenţa icircn tehnologie este văzută ca icircnţelegere și aplicare a acelor cunoștinţe și metode icircn stare să modifice cadrul natural ca răspuns la nevoile și doleanţele elevilor

bull Competenţe icircn domeniul tehnologiilor informaţionale ndash Competenţa digi-tală implică utilizarea mijloacelor electronice icircn funcție de nevoile personale Aceste competenţe implică gicircndirea logică și critică abilităţi de management al informaţiei și abilităţi dezvoltatate de comunicare

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţi ndash bdquo A icircnvăţa să icircnveţirdquo cuprinde disponibili-tatea de a organiza și de a reglementa propria icircnvăţare aticirct individual cicirct și icircn grup abilitatea de a organiza eficient timpul de a rezolva probleme de a achi-ziţiona a procesa a evalua și a asimila noi cunoștinţe de aplicare a acestora icircntr-o varietate de contexte

bull Competenţe interpersonale interculturale și civice ndash Competenţele de relaţio-nare interpersonale cuprind toate formele comportamentale care pot fi stăpicircnite de un individ ca să fie capabil să participe eficient și constructiv la viaţa socială să rezolve conflictele Abilităţile interpersonale sicircnt necesare pentru interacţiu-nea efectivă icircn mod individual și icircn grup utilizate icircn domenii diferite

bull Competenţa antreprenorială ndash Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă care cuprinde aticirct capacitatea de a introduce schimbări cicirct și abilitatea de a le primi sprijini și adapta la inovaţia adusă de factorii externi

11G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Antreprenoriatul implică asumarea responsabilităţile pentru acţiunile cuiva pozitive și negative dezvoltarea unei viziuni strategice stabilirea obiectivelor și realizarea lor precum și motivaţia de a reuși

bull Competenţa culturală sau competenţa de a recepta valorile ndash Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei exprimării creative a ideilor expe-rienţelor și emoţiilor prin intermediul diferitelor medii incluzicircnd muzica ex-presia corporală literatura și artele plastice

Aceste competenţe au fost luate ca bază pentru icircnvăţămicircntul secundar-gene-ral din R Moldova Astfel sistemul de competenţe transversale-cheie stabilit este următorul

bull Competenţa de a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţa de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe acţional-strategicebull Competenţe de autocunoașptere și autorealizarebull Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiibull Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-

municaţionale (TIC)bull Competenţe interpersonale civice și moralebull Competenţe culturale interculturale (de a recepta și a crea valori)bull Competenţe antreprenoriale

Competenţele transdisciplinare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt sicircnt des-cifrate astfel

1) Competenţe de icircnvăţarede a icircnvăţa să icircnveţibull Competenţe de a stăpicircni metodologia de integrare a cunoștinţelor de

bază despre natură om și societate icircn scopul satisfacerii nevoilor și acţionării pentru icircmbunătăţirea calităţii vieţii personale și sociale

2) Competenţe de comunicare icircn limba maternălimba de statbull Competenţe de a comunica argumentat icircn limba maternălimba de

stat icircn situaţii reale ale vieţiibull Competenţe de a comunica icircntr-un limbaj știinţific argumentatbull Competenţe de comunicare icircntr-o limbă străinăbull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-

ţii reale ale vieţii3) Competenţa de comunicare icircntr-o limbă străină

bull Competenţe de a comunica argumentat icircntr-o limbă străină icircn situa-ţii reale ale vieţii

12 Fizică Astronomie

4) Competenţe de bază icircn matematică știinţe și tehnologiebull Competenţe de a organiza activitatea personală icircn condiţiile tehno-

logiilor aflate icircn permanentă schimbarebull Competenţe de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din

domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile sale

bull Competenţe de a propune idei noi icircn domeniul știinţific5) Competenţe acţional-strategice

bull Competenţe de a-și proiecta activitatea de a vedea rezultatul final de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii

bull Competenţe de a acţiona autonom și creativ icircn diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului

6) Competenţe digitale icircn domeniul tehnologiilor informaţionale și co-municaţionale (TIC)bull Competenţe de a utiliza icircn situaţii reale instrumentele cu acţiune

digitalăbull Competenţe de a crea documente icircn domeniul comunicativ și infor-

maţional și a utiliza serviciile electronice inclusiv reţeaua Internet icircn situaţii reale

7) Competenţe interpersonale civice moralebull Competenţe de a colabora icircn grupechipă a preveni situaţii de con-

flict și a respecta opiniile semenilor săibull Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică solidaritate și coe-

ziune socială pentru o societate non-discriminatoriebull Competenţe de a acţiona icircn diferite situaţii de viaţă icircn baza normelor

și valorilor moral-spirituale8) Competenţe de autocunoaștere și autorealizare

bull Competenţe de gicircndire critică asupra activităţii sale icircn scopul auto-dezvoltării continue și autorealizării personale

bull Competenţe de a-și asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă

bull Competenţe de a se adapta la condiţii și situaţii noi9) Competenţe culturale interculturale (de a recepta și de a crea valori)

bull Competenţe de a se orienta icircn valorile culturii naţionale și a culturi-lor altor etnii icircn scopul aplicării lor creative și autorealizării perso-nale

bull Competenţe de toleranţă icircn receptarea valorilor interculturale

13G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

10) Competenţe antreprenorialebull Competenţe de a stăpicircni cunoștinţe și abilităţi de antreprenoriat icircn

condiţiile economiei de piaţă icircn scopul autorealizării icircn domeniul antreprenorial

bull Competenţa de a-și alege conștient viitoarea arie de activitate profe-sională

La nivelul unităţii școlare tipologia competenţelor rezidă icircnbull competenţe generalebull competenţe intertransdisciplinarebull competenţe specificebull subcompetenţe

Competenţele generale sicircnt specifice icircntregii școlarităţi și vizează finalităţile proceselui educaţional stipulate icircn Standardele educaţionale

Competenţe intertransdisciplinare (transversale) sicircnt specifice pentru cicircteva domenii de studiu șisau unei arii curriculare de exemplu fizica biologia chi-mia

Competenţele specifice sicircnt caracteristice unei discipline școlareSubcompetenţele sicircnt componentele competenţelor specifice care se formează

icircn cadrul unei disciplineAșadar pentru proiectarea curriculumului disciplinar de fizică din pers-

pectiva competenţelor școlare este necesar de defint două tipuri de competenţe a) competenţa generală b) sistemul de competenţe specifice

Competenţa generală are au un grad icircnalt de generalitate și complexitate și se formează pe toată durata școlarizării la bdquoȘtiinţerdquo bdquoFizicărdquo bdquoBiologierdquo bdquoChimierdquo etc

Competenţele specifice disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţa generală ele se formează pe durata fiecărui an de icircnvăţămicircnt reprezenticircnd etape de forma-re a competenţei generale

Competenţa generală prezentată icircn curriculum de Fizică este Competenţa de cunoaștere știinţifică care reprezintă bdquoun ansamblu integrat de resurse interne ale elevului comune disciplinelor școlare bdquoBiologiardquo bdquoFizicardquo bdquoChimiardquo axate pe interacţiuni ale raţionamentului dialectic gicircndirii epistemologice utilizării adec-vate a limbajului știinţific și realizate prin comportamente adecvate icircn vederea rezolvării unor situaţii semnificative modelate pedagogic

Competenţa de cunoaștere știinţifică este constituită din patru componentebull Competenţa intelectualăbull Competenţa metodologică

14 Fizică Astronomie

bull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa atitudinalăcomportamentală

bull Competenţa intelectuală Vizează formarea unui sistem de cunoștinţe fun-damentale de origine teoretică și practică specifice activităţii de cunoaștere a elevului care asigură dezvoltarea capacităţilor superioare ale gicircndirii

bull Competenţa metodologică Cuprinde un sistem de metode de cunoaștere em-pirică și teoretică de cercetare experimentală a unor procese fenomene legi prin tehnologii didactice activeparticipative icircn scopul formării-dezvoltării intelectuale a elevilor

bull Competenţa de comunicare știinţifică Se referă la stăpicircnirea unui limbaj știinţific scris și oral icircn procesul dezvoltării capacităţilor superioare ale gicircndi-rii Limbajul știinţific este o formă de exprimare a ideilor iar formarea lui este determinată de dezvoltarea abilităţilor cognitive

bull Competenţa atitudinalăcomportamentală Reprezintă aticirct procesul de for-mare ndash ca activitate didactice de cunoaștere cicirct și produsul ndash ca sistem de cunoștinţe fundamentale și metodologice ce contribuie la formarea anumitor atitudini și comportamente care se manifestă la elevi icircn rezolvarea a diverse situaţii semnificative

Aceste patru competenţe transversale reprezintă finalităţile generale ale disci-plinelor școlare de la aria bdquoMatematică și Știinţerdquo Competenţele interdisciplinare stabilite și caracterizate mai sus pentru aria curriculară bdquoMatematică și Știinţerdquo servesc drept suport pentru determinarea competenţelor specifice disciplinelor școlare Aceste competenţe se coraportează direct cu conţinuturile știinţifice spe-cifice unui anumit domeniu

Competenţele specifice disciplinei Fizica sicircntbull Competenţa de achiziţii intelectualebull Competenţa de investigaţie știinţificăbull Competenţa de comunicare știinţificăbull Competenţa de achiziţii pragmaticebull Competenţa de protecţie a mediului ambiant

1 Competenţa de achiziţii intelectuale specifice fizicii constă icircn asimilarea de către elevi a unui bagaj informaţional știinţific specific fizicii care va contri-bui la dezvoltarea capacităţilor de cunoaștere Dobicircndirea instrumentelor și a tehnicilor intelectuale va asigura formarea unei autonomii cognitive a celui educat cu ajutorul căreia acesta va putea opera icircn diferite situaţii de viaţă

Indicatoriibull posedarea unui sistem de cunoștinţe fundamentale

15G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull manifestarea unui raţionament axat pe principiile cunoașterii știinţifice

bull rezolvarea unor probleme cu conţinut specific fiziciibull exersarea cunoștinţelor fundamentale icircn diverse situaţii reale respective

2 Competenţa investigaţională Realizarea activităţilor investigaţionale de către elevi contribuie la stimularea interesului faţă de cunoașterea știinţifică a dis-ciplinei bdquoFizicărdquo Cercetarea experimentală a unor procese fenomene legi va conduce la formarea anumitor atitudini exteriorizate prin comportamente

Indicatoriibull manifestarea unui spirit știinţific de observarebull planificarea unei cercetări (experimentale și teoretice)bull efectuarea unei cercetări experimentale și a unui experiment imagina-

tivbull soluţionarea unor situaţii-problemă și situaţii semnificative

3 Competenţa de comunicare icircn limbaj știinţific al fizicii Limbajul articulat este singurul sistem de transmitere a unei informaţii esenţializate rezultată din cunoaștere și creativitate Gicircndirea este indisolubil legată de limbaj ea nu poate fi dezvoltată icircn afara limbajului Prin limbaj gicircndul se formează se for-mulează și se dezvoltă continuu

Indicatoriibull angajarea icircn discuţii constructive asupra unor probleme din natură

utilizicircnd terminologia știinţificăbull expunerea liberă și coerentă a informaţiei știinţifice icircn scris și oralbull argumentarea știinţifică a rezultatelor obţinute experimentalbull realizarea unei comunicări știinţifice

4 Competenţa de protecţie a mediului ambiant La momentul actual educaţia are un rol primordial icircn restabilirea raporturilor armonioase dintre om și na-tură Educaţia oferă perspective de icircmbunătăţire a calităţii mediului ambiant prin formarea la liceeni a spiritului ecologic Astfel cunoașterea de către elevi a regulilor și normelor de comportament icircn natură valorificarea naturii for-marea de atitudini și comportamente faţă de aceasta va contribui la protecţia resurselor naturale și a mediului ambiant

Indicatoriibull identificarea problemelor de mediu din localitate regiune ţară pe pă-

micircnt apărute icircn rezultatul proceselor tehnologicebull respectarea normelor unui comportament civilizat de protecţie a me-

diului ambiant

16 Fizică Astronomie

bull angajarea conștientă icircn activităţi de protecţie a mediului ambiant la nivel local

bull valorificarea consecinţelor degradării mediului ambiant pentru natu-ră societate și sănătatea personală

Subcompetenţele disciplinei bdquoFizicărdquo se deduc din competenţele specifice fiind niște componente ale acestora care se formează pe parcursul claselor liceale de icircnvăţămicircnt Subcompetenţele sicircnt racordate conţinutului știinţific din fiecare capitol icircn concordanţă cu rolul și aplicaţiile practice icircn viaţa cotidiană Icircn baza lor profesorul formulează obiectivele operaţionale la lecţiile respective selecticircnd și particularizicircnd (diversificicircnd) după caz sarcinile de icircnvăţare asociate conţinutu-rilor icircn scopul asigurării progresului școlar al tuturor elevilor

Prezentăm icircn continuare componentele structurale ale curriculumului școlar de fizică elaborat icircn baza competenţelor

PreliminariiI Concepţia didactică a disciplineiII Competenţe-cheietransversaleIII Competenţe-cheietransversale și competenţe transdisciplinare

pe trepte de icircnvăţămicircntIV Competenţe specifice ale disciplineiV Repartizarea temelor pe clase și unităţi de timpVI Subcompetenţe conţinuturi activităţi de icircnvăţare și evaluare pe clase

Clasa

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de icircnvăţare și evaluare (recomandate)

VII Strategii didactice orientări generaleVIII Strategii de evaluare (1-2 pag)

Recomandări bibliografice

17G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

12 Curriculumul școlar de fizică centrat pe com- petenţe și dezvoltarea personalităţii elevului

Dezvoltarea curriculumului școlar din perspectiva competenţelor impune noi finalităţi educaţionale care au ca punct de plecare profilul de formare a absolven-tului din icircnvăţămicircntul secundar-general

Profilul de formare a absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Cur-riculumului naţional și descrie așteptările faţă de absolvenţii icircnvăţămicircntului se-cundar-general la finele școlarităţii

Profilul absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-general presupune caracte-risticile următoare [13]

bull posedă atitudine binevoitoare faţă de ceilalţi oameni respectarea liber-tăţii și demnităţii lor

bull manifestă abilităţi de colaborare constructivăbull se implică icircn dezvoltarea unei societăţi democraticebull respectă legile obligaţiunile și responsabilităţile sale civicebull se percepe ca parte componentă a poporului său cetăţean percepe le-

găturile sale cu Europa și cu icircntreaga comunitate umanăbull respectă cultura poporului său deţine idei și reprezentări despre cul-

tura altor popoare manifestă atitudine respectuoasă fără prejudecăţibull manifestă atitudine responsabilă faţă de mediu și resursele naturale icircn

activitatea sa și viaţa cotidianăbull manifestă icircncredere icircn forţele proprii demnitate și spirit autocriticbull demonstrează responsabilitate pentru propria formarebull se orientează la valorile etice fundamentale icircn activitate și viaţa coti-

diană sacralitatea fiinţei umane refuz la violenţă libertate dreptate onestitate responsabilitate

bull demonstrează receptivitate față de valorile estetice icircși cultivă senti-mentul sublimului

bull valorifică modul sănătos de viaţă icircși dezvoltă corpul și spiritulbull demonstrează gicircndire sistemică creativă și critică deţine capacităţi de

autodezvoltarebull tinde să conceapă esenţa să descopere cauzele fenomenelor legăturile

dintre ele manifestă abilităţi și motive de icircnvăţarebull este capabil să-și găsească locul său icircntr-o lume icircn schimbare este

conștient de necesitatea de a munci pentru dezvoltarea sa și a societă-ţii este gata să-și caute un loc de muncă potrivit

18 Fizică Astronomie

Profilul absolventului se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate icircn legi și icircn alte documente de politică educaţională precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor de aceea considerăm necesar și oportun cunoașterea de către fiecare cadru didactic a particularităţilor de vicircrstă specifice elevilor de la treapta liceală

Adolescenţa este perioada conturării definitive a personalităţii stabilizării prin-cipalelor ei structuri psihice și de constituire a liniilor de perspectivă ale vieţii

Evoluţia intelectuală a adolescentului este determinată calitativ prin modali-tatea de rezolvare a sarcinilor iar cantitativ ndash prin viteza acesteia Este o perioadă de expansiune a operaţiilor psihice cu potenţial formativ al memoriei logice La această etapă de vicircrstă se dezvoltă imaginaţia reproductivă și creativă pe fundalul spiritului de observaţie [23] Dorinţa de a se afirma social sporește motivaţia in-trinsecă imaginaţia fiind o premisă a gicircndirii logice Se dezvoltă intens gicircndirea logico-abstractă divergentă și convergentă

Una dintre necesităţile adolescentului este bdquonevoia de cunoaștererdquo care poate fi satisfăcută datorită faptului că la această etapă inteligenţa generală a copilului se apropie de icircncheiere [21] Se consolidează structurile gicircndirii logico-formale capacitatea de interpretare și evaluare de planificare de anticipare spiritul critic și autocritic Se dezvoltă caracterul de sistem al gicircndirii dar și unele instrumente ale activităţii intelectuale capacitatea de argumentare și contraargumentare ca-pacitatea de demonstrare capacitatea de elaborare a unor ipoteze

Adolescenţii sicircnt capabili de a prelucra eficient informaţia graţie bdquointelectuali-zării memorieirdquo [4 p 8-10] Astfel icircn această perioada are loc o acumulare activă de cunoștinţe iar datorită intelectualizării memoriei informaţia se reţine și se reproduce utilizicircndu-se pe larg gicircndirea

M Crăciun stabilește patru caracteristici ale gicircndirii adolescentuluindash gicircndirea critică ndash ideile celorlalţi sicircnt puse icircn discuţie și sicircnt luate icircn

calcul ideile alternative De asemenea elevii pot să prevadă consecinţe-le alegerii unei alternative

ndash gicircndirea abstractă ndash reprezintă capacitatea de a raţiona logic asupra unor probleme abstracte și deschide calea spre operare asupra unor probleme de ordin social sau ideologic

ndash multidimensionalitatea ndash este capacitatea de a analiza problemele din mai multe unghiuri de vedere

ndash relativismul ndash se pun la icircndoială afirmaţiile celorlalţi și nu se acceptă faptele sau adevărurile absolute [9 p21]

Gicircndirea știinţifică se deosebește de cea obișnuită prin mecanismul de orga-nizare Astfel la adolescenţi sicircnt prezente toate premisele de vicircrstă necesare dez-voltării gicircndirii știinţifice care va conduce la formarea competenţei de cunoaștere știinţifică cheie a disciplinei școlare bdquoFizicărdquo Iar creaţia știinţifică este bdquorezultatul

19G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

instinctului nostru al tendinţei de a satisface necesitatea nativă de a cunoaște a clarifica a face ordine icircn haosul necunoașterii care ne icircnconjoarărdquo [29 p 80] Cunoștinţele adolescentului ideile și noţiunile elaborate pe baza judecăţilor legi-lor știinţifice pe care le-a asimilat bdquose icircncheagă icircntr-un sistem unitar de vederirdquo faţă de realitatea icircnconjurătoare [3] Formarea concepţiei știinţifice este condiţio-nată de activitatea cadrului didactic care trebuie să valorifice conţinutul obiec-tivelor de icircnvăţămicircnt icircn sensul formării unui sistem unitar de idei generale cu referire la fenomenele naturii

Operaţiile gicircndirii sicircnt transformări mentale ale obiectelor și fenomenelor care nu pot fi prelucrate decicirct prin intermediul limbajului

ndash analiza (desfacerea icircntregului icircn părţi componente)ndash sinteza (refacerea icircntregului necesitatea utilizării limbajului)ndash comparaţia (relevarea asemănărilor și a deosebirilor dintre obiectele

gicircndirii pe baza unui criteriu)ndash abstractizarea (reţinerea unor icircnsușiri prin renunţarea la altele)ndash generalizarea (formarea claselor pe obiecte și forme presupune inter-

venţia limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semni-ficaţiilor corespunzătoare)

ndash concretizarea (determinarea caracteristicilor) [26]Rezolvarea de probleme care include procesele de mobilizare a resurselor psi-

ho-nervoase pentru depășirea obstacolului cognitiv este regimul icircn care func-ţionează de regulă gicircndirea ndash imposibilă icircn lipsa verbalizări și prezentă pe tot parcursul activităţiilor educaţionale realizate de adolescent punerea de probleme emiterea ipotezelor icircntocmirea planului mental

Ca factor cognitiv intelectual al icircnvăţării și al reușitei școlare memoria este importantă din unghiul de vedere al tuturor proceselor implicate [24 p 365] Me-moria ca proces psihic de cunoaștere prezintă caracteristici și proprietăţi aparte Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psi-hice ceea ce influenţează dezvoltarea funcţiilor psihice de cunoaștere De cele mai dese ori elevii la vicircrsta adolescenţei continuă să icircnveţe ei sicircnt nevoiţi să re-nunţe la icircnvăţarea pe de rost a materiei cu ajutorul repetărilor continue Odată cu complicarea proceselor de icircnvăţare și dezvoltarea capacităţilor intelectuale elevii icircncep să transforme textul sau materia studiată simplificicircnd memorizarea și re-producerea acesteia icircnsușind astfel diverse modalităţi mnemice Reproducicircnd materia de studiu majoritatea adolescenţilor redau sensul ei

Icircn adolescenţă se dezvoltă activ memoria logică voluntară și intermediară Pe fonul memoriei logice icircncetinește dezvoltarea memoriei mecanice fapt care se soldează cu un șir de efecte negative de exemplu la icircnsușirea obiectelor noi de studiu se majorează și volumul de informaţie care necesită a fi asimilat mecanic Astfel icircn legătură cu această tendinţă de dezvoltare mulţi adolescenţi se plicircng de

20 Fizică Astronomie

o insuficienţă a memorie iar frecvenţa acestor plicircngeri este chiar mai icircnaltă decicirct la școlarul mic

Odată cu vicircrsta se schimbă și coraportul dintre gicircndire și memorie Studiul proceselor mnemice la adolescenţi a stabilit că gicircndirea determină particularită-ţile de memorizare

Pe parcursul maturizării elevului are loc schimbarea caracterului activităţii psihice ceea ce influenţează activităţile psihice de cunoaștere Astfel icircn preado-lescenţă și adolescenţă valoarea productivităţii memorizării involuntare scade mărindu-se procentual memoria voluntară

Pe baza cercetărilor teoretico-practice s-a constatat că activitatea intelectuală interesul pentru conţinutul știinţific și procesul de cunoaștereicircnvăţăre sicircnt in-dispensabile dezvoltării intelectuale și reușitei școlare La unii elevi cu nereușită școlară se evidenţiază un nivel intelectual icircnalt dar o motivaţie negativă care nu le permite realizarea posibilităţilor intelectuale [17]

Unii profesori interpretează motivaţia ca pe un fenomen complex și greu de icircnţeles și dacă acesta este icircnţeles oricum este greu de motivat elevii bdquoAș vrea să știu ce conduce elevul spre performanţă Acel ceva l-aș da elevilor mei și mie icircn-sumirdquo [25]

Pe baza celor expuse mai sus putem deduce că evoluţia cognitivă icircn perioada adolescenţei include

bull prelucrarea eficientă a informaţiei știinţifice datorită unei dezvoltări mai avansate a proceselor psihice și anumendash dezvoltarea gicircndirii logico-abstracte divergente și convergentendash sporirea dezvoltării memoriei logice faţă de memoria mecanicăndash dezvoltarea mai avansată a imaginaţiei pe fundalul dezvoltării spiri-

tului de observaţiendash consolidarea structurilor gicircndirii logico-formale a capacităţilor de

interpretare și evaluare de planificare de anticipare a spiritului cri-tic și autocritic

ndash formarea caracterului de sistem al gicircndiriibull prezenţa tuturor premiselor necesare dezvoltării gicircndirii știinţificebull necesitatea integralităţii icircn cunoaștere și realizarea activităţilor de

cunoaștere prin acţiuni activebull mobilizarea gicircndirii este condiţionată de obstacolul cognitiv

Icircn baza studiului analitic privind dezvoltarea cognitivă a elevilor de vicircrstă adolescentă s-a determinat existenţa obiectivă a caracterului de sistem al gicircn-dirii al raţionamentului logico-abstract care necesită realizarea activităţilor de cunoaștere prin acţiuni active și interactive Astfel putem concluziona că la elevii de vicircrstă liceală sicircnt prezente toate premisele care favorizează formarea de compe-

21G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

tenţe școlare icircn general și icircn special formarea competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo competenţa de achiziţii intelectuale competenţa de investigaţie știinţifică competenţa de comunicare știinţifică competenţa de achiziţii pragmatice compe-tenţa de protecţie a mediului ambiant

Capacităţile atitudinile competenţelor și valorilor vizate de profilul de forma-re a absolventului au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele icircnvăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum

Trecerea de la un curriculum centrat pe obiective pedagogice la un curriculum bazat pe competenţe școlare solicită proiectarea unui model pedagogic Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe poate fi reprezentat schematic astfel [13]

Modelul pedagogic de proiectare a curriculumului școlar centrat pe competenţe

22 Fizică Astronomie

Așadar demersul de dezvoltare a curriculumului școlar icircn termeni de com-petenţe solicită următoarea construcţie a finalităţilor icircn icircnvăţămicircntul secundar-general

1) Elevul cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii2) Profilul de formare a absolventului din icircnvăţămicircntul secundar-gene-

ral conceput icircn raport cu idealul educaţional și cu nevoile sale de for-mare

3) Sistemul de principii și de valori ale educaţiei angajate icircn acest scop4) Sistemul de competenţe-cheie transversaletransdisciplinare stabilite

pe trepte de icircnvăţămicircnt care să se regăsească icircn profilul de formare5) Sistemul de competenţe generalepe arii curriculare care derivă din

competenţele-cheie stabilite ca standarde educaţionale6) Sistemul de competenţe specificepe discipline școlare [13]

Acest model a determinat finalităţile proiectate icircn termeni de competenţe care vor asigura articularea tuturor componentelor curriculare angajate icircn acţiunea integrată de predare-icircnvăţare-evaluare a propriei paradigme curriculare

Icircn scopul argumentării necesităţii trecerii de la un curriculum axat pe obiecti-ve pedagogice la un curriculum centrat pe elev pe formarea-evaluarea de compe-tenţe vom utiliza următorul raţionament logic

a Misiunea școlii este să formeze cetăţeni productivib Pentru a fi un cetăţean productiv individul trebuie să fie icircnzestrat pe

parcursul școlarităţii cu un ansamblu de competenţe-cheie care să-i permită să icircndeplinească sarcini semnificative din viaţa reală

c Din aceste considerente școala trebuie să formeze elevilor competenţe necesare icircn viaţa reală adică să-i icircnveţe să icircndeplinească eficient anu-mite sarcini pe care le vor realiza și icircn afara școlii

d Pentru a determina reușita elevilor icircn viaţă școala trebuie să-i pună icircn condiţii de instruire și evaluare autentică și să verifice icircn permanenţă gradul de formare al competenţelor

Avantajele curriculumului bazat pe competenţendash furnizează procesului de icircnvăţămicircnt direcţii mai clare de formare-dez-

voltare a personalităţii elevuluindash sugerează o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a

competenţelor școlarendash se racordează la nevoile de formare ale elevului și la cerinţele vieţii so-

cialendash schimbă misiunea școlii icircn condiţiile societăţii bazate pe cunoaștere

23G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash icircnzestrează elevii pe parcursul școlarităţii cu un ansamblu de compe-tenţe funcţionale care le va permite icircndeplinirea unor sarcini semnifi-cative din viaţa reală

ndash focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevuluindash ca punct de plecare este profilul de formare al absolventului din icircnvă-

ţămicircntul secundar generalndash sprijină valorile promovate de școala contemporanăndash are deschidere spre conţinuturi pluri- inter- și transdisciplinarendash raportează achiziţiile dobicircndite de către elev icircn contexte concretendash sporește libertatea profesoruluindash evaluarea devine formativă la fiecare etapă a icircnvăţăriindash oferă elevului libertate icircn manifestarea și valorificarea propriului in-

telectndash reflecta așteptările sociale referitoare la ceea ce va ști va ști să facă și

cum va fi elevul la o anumită treaptă de icircnvăţămicircnt icircntr-un anumit do-meniu de studii

Icircn acest context G Văideanu menţionează bdquonimeni nu mai consideră astăzi satisfăcătoare soluţia icircmprospătării programelor prin reduceri și adăugări de teme icircn care vor trebui selecţionate și organizate valorile știinţifice pentru a fi puse icircn lucru icircn vederea formării unei gicircndiri caracterizate prin receptivitate flexibilita-te creativitaterdquo [22 p11] Acest adevăr pedagogic ghidează practica educaţională spre necesitatea de formare a competenţelor școlare

13 Metodologia formării competenţelor specifice disciplinei bdquoFizicărdquo

Perfecţionarea curriculumului școlar icircn termeni de competenţe prevede cen-trarea acestuia pe următoarele cerinţe

ndash pe achiziţiile finale ale icircnvăţăriindash pe dimensiunile funcţionaleacţionale icircn formarea personalităţii

elevuluindash pe definirea clară a ofertei școlii icircn raport cu interesele aptitudinile

elevului și așteptările societăţiiFormarea competenţei școlare include patru etape [6 7 11]

bull cunoștinţe fundamentalebull cunoștinţe funcţionalebull cunoștinţe interiorizatebull cunoștinţe exteriorizate (adică competenţe)

24 Fizică Astronomie

Etapa cunoștinţelor fundamentale Această primă etapă se asociază verbului bdquoa știrdquo Potrivit acestei etape cel ce icircnvaţă trebuie să primească mai icircnticirci o sumă de in-formaţii care se transformă icircn cunoștinţe proprii elevului or acestea vor constitui sursa pentru achiziţia procedurilor ori a strategiilor de rezolvare a problemelor

Etapa cunoștinţelor funcţionale Pentru elev nu este suficient să posede anu-mite cunoștinţe știinţifice el trebuie și să le poată aplica icircn anumite situaţii Etapa a doua de formare a competenţei se asociază prin activităţi de tipul bdquoa ști să facirdquo care transformă cunoștinţele fundamentale icircn cunoștinţe funcţionale

Etapa cunoștinţelor interiorizate La cea de-a treia etapă cunoștinţele func-ţionale sicircnt interiorizate și devin abilităţi deprinderi comportamente rezultate Această etapă caracterizată prin activităţi de tipul bdquoa ști să fiirdquo exprimă ceea ce este icircn esenţa sa individul cu toate componentele sale icircn integralitatea sa și vizea-ză modalitatea de a cunoaște și de a icircnţelege situaţiile din viaţă de a reacţiona și a acţiona de a se comporta icircn situaţii necunoscute conform propriului fel de a fi

Etapa cunoștinţelor exteriorizate Rezolvarea oricărei situaţii semnificative implică transferul celor trei tipuri de activităţi de cunoaștere icircn activitatea bdquoa ști să deviirdquo La această etapă elevul operează cu cunoștinţele interiorizate persona-lizate conștientizate interrelaţionate ierarhizate și propune strategii proprii de acţiune aplicicircndu-le icircn practică elaborează și pune icircn practică un proiect de lucru evaluează și ajustează propriile activităţi Activitatea bdquoa ști să deviirdquo este o activita-te de sinteză a procesului de cunoaștere icircn care resursele interne ale elevului se ex-teriorizează prin anumite acţiuni concrete realizate icircntr-o situaţie semnificativă

Așadar pentru ca un elev să-și formeze o anumită competenţă specifică disci-plinei bdquoFizicărdquo este nevoie ca el

bull să stăpicircnească un ansamblu de cunoștinţe fundamentale icircn funcție de problema care va trebui rezolvată icircn final

bull să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștinţele icircn situaţii concrete pentru a le icircnţelege realizicircnd astfel funcţionalitatea lor

bull să rezolve diverse situaţii-problemă conștientizicircnd icircn așa fel cunoștinţele funcţionale icircn viziunea proprie

bull să rezolve situaţii semnificative icircn diverse contexte care prezintă anu-mite probleme complexe din viaţa cotidiană manifesticircnd comporta-menteatitudini conform achiziţiilor finale așteptate adică competenţe

Aceste cerinţe pot fi prezentate printr-o schemă ca etape succesibile și progre-sive de parcurgere icircn formarea competenţei și anume [13 11]

Cunoștinţe rarr Funcţionalitate rarr Conștientizare rarr Acţiune rarr ComportamentAtitudine

25G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Aspectul metodologic presupus de curriculumul la disciplina bdquoFizicardquo perfec-ţionat icircn termeni de competenţe școlare reprezintă organizarea procesului educa-ţional raportat la centrarea pe achiziţii finale concrete adică pe competenţe

Metodologiei formării competenţelor școlare icirci revine misiunea de a pune ba-zele unei icircnvăţări conștiente raţionale inteligente realizate la nivel superior de activitate intelectuală Relizarea și formarea intelectuală urmărește implicarea in-tensă profundă și deplină a celui educat iar o lecţie o anumită activitate didacti-că este dinamică numai atunci cicircnd are la bază un demers euristic de stimulare a interesului curiozităţii dorinţei de a afla și acţiona icircntr-o manieră proprie

Deci metodologia de formare a competenţelor școlare specifice fizicii pune ac-cent pe instruirea interactivă

Instruirea interactivă pune accentul pe construirea cunoștinţelor individuale astfel icircncicirct elevii devin subiecţi activi ai unei practici educaţionale ghidate de ne-cesităţile personale Această activitate le permite să-și formeze propria cunoaștere știinţifică și să-și modeleze propria personalitate

Literatura de specialitate evidenţiază următoarele caracteristici ale instruirii interactive [1]

ndash Participarea activă a elevilor la construirea propriei cunoașterindash Construirea cunoașterii icircn baza cunoștinţelor și deprinderilor avutendash Aplicarea autoevaluării și lucrului icircn colaborarendash Monitorizarea propriului demers de icircnvăţare icircn scopul dezvoltării unei

strategii propriindash Autenticitatea icircnvăţării și evaluăriindash Icircnvăţarea icircn ritm propriu

Cercetările psihologice pedagogice sociale antropologice recente schimbă viziunea asupra elevului și rolul lui icircn propria dezvoltare Astfel icircn prezent elevul este tratat ca subiect ceea ce presupune participarea lui activă icircn procesul de for-mare a propriei personalităţi din momentul nașterii

Teoreticieni precum J Dewey L Vicircgotski J Piaget E Erickson D B Elco-nin au contribuit prin teoriile lor asupra dezvoltării copilului la conturarea unei concepţii icircn care copilul este autorul propriei icircnvăţări [19] Sursa cunoașterii o constituie diversitatea experienţelor cognitive sociale emoţionale fizice pe care copilul le trăiește

Viziunea modernă asupra dezvoltării icircn ontogeneză a solicitat o restructurare a concepţiei asupra rolului educaţiei din perspectiva asigurării tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea integrală a elevului icircn funcţie de potenţialul de care dispune Această nouă viziune a generat ideea centrării educaţiei pe copil devenită popu-lară icircn mai multe ţări inclusiv icircn Republica Moldova

26 Fizică Astronomie

Centrarea educaţiei pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor na-turale proprii copilului pe care cadrul didactic trebuie să le urmeze să le stimule-ze și să le valorifice icircn construirea contextelor și situaţiilor icircn care elevul icircnvaţă

Centrarea educaţiei pe copil are la bază teoria constructivistă a icircnvăţăriiIdeea centrală a constructivismului rezidă icircn faptul că cunoașterea umană se

construiește printr-un proces creator și activ iar cei ce icircnvaţă icircși construiec o nouă cunoaștere pe temeliile icircnvăţării anterioare

Constructivismul este o teorie a cum se cunoaște realitatea dar a devenit și o teorie a cum se icircnvaţă punicircndu-se accentul pe proceduri strategii cognitive in-dividuale și colaborative

Rădăcinile constructivismului le găsim icircn antichitatea clasică și anume icircn dia-logurile lui Socrate icircn cadrul cărora prin icircntrebări directe profesorul stimula ele-vul să sesizeze propriile greșeli icircn procesul gicircndirii Mai ticircrziu aceste idei au fost dezvoltate de către J Piaget J Dewey L Vicircgotski J Bruner Ausubel [19 p 99]

E Joiţa enumeră avantajele consrtuctivismului și anumendash Icircnvăţarea se referă la construirea de noi cunoștinţe și nu achiziţia lor

prin transmitere-receptare-icircnsușirendash Se bazerază pe reflecţie experienţă anterioarăndash Icircnvăţarea este un proces de interiorizare a modului de cunoașterendash Este o icircnvăţare activă elevii cauticircnd singuri răspunsuri și soluţii la di-

verse problemendash Icircncurajează autonomia cognitivă și acţionalăndash Urmărește dezvolatrea de capacităţi formarea de competenţe abilităţindash Icircnvăţarea este verificată intern apoi mediată de către elev și verbalizată

pentru a finalzată cu discuţii icircn grup recăutări reconstrucţii alterna-tive

ndash Icircnvăţarea este transferabilă icircn noi contextendash Se bazează pe experienţele de icircnvăţare ale elevilor pentru a genera noi

experienţe de icircnvăţarendash Presupune construirea și reconstruirea realităţii de către fiecare elev icircn

baza propriei experienţendash Icircnvăţarea pornește de la descoperire și construcţie personală și conti-

nuă cu dezbateri [14]

C L Oprea enumeră beneficiile constructivismului care sicircnt exprimate prinbull Elevii icircnvaţă mai activ atunci cicircnd participă la construirea cunoașterii

proprii decicirct atunci cicircnd sicircnt simpli auditoribull Educaţia poate fi realizată mai eficient dacă activitatea este concentra-

tă pe activitatea gicircndirii icircnţelegerea și cunoașterea activă

27G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Cunoștinţele icircnsușite sicircnt transferabile și aplicabile icircn diverse contextebull Prin icircnvăţarea de tip constructiv elevul devine conștient de propriile

achiziţii pe care le interiorizează ca urmare a descoperirilor investiga-ţiilor realizate chiar de el

bull Constructivismul promovează icircnvăţarea din viaţa reală și pentru viaţa reală stimulicircnd curiozitatea și interesul elevului

bull Teoria constructivistă a icircnvăţării are ca finalitate formarea de compe-tenţe prin strategii didactice interactive [19]

Este foarte important ca informaţiile asimilate să fie integrate icircn cunoștinţe iar cunoștinţele să fie integrate și relaţionate icircn scheme cognitive care dau sens cunoașterii Anume aceste integrări succesive constituie ansamblul de procese care permit a evita acumulările neconstructiviste de informaţii știinţifice inutile pentru elev

Instruirea interactivă pune la bază demersurile euristice bazate pe problema-tizare și descoperire

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Icircnvăţarea prin descoperire necesită din partea elevilor construirea cunoașterii independente organizarea și restructurarea cunoștinţelor Abordările prin des-coperire nu sicircnt prezentate elevului icircn formă finală dar necesită reorganizarea și transformarea lor astfel icircncicirct tema respectivă devine obiect de cercetare

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

După cum se menţionează icircn [12] există următoarele tipuri de descoperiribull Descoperire inductivă ndash pornește de la premise particulare și stabilește

pe bază de raţionamente concluzii generalebull Descoperirea deductivă ndash pornește de la noţiuni idei legi și principii

generale prin care se ajunge la judecăţi particularebull Descoperirea transductivă ndash are la bază raţionamente transductive aso-

ciate cu gicircndirea artisticăbull Descoperirea prin analogie ndash are la bază raţionamentul analogic stabi-

lindu-se relaţii logice icircntre dateProblematizarea și descoperirea sicircnt integrate și integrabile icircn cadrul demer-

sului euristic Activitatea de cunoaștere a elevului finalizată cu actul descoperirii are sens numai icircn cazul cicircnd acesta este declanșat prin punerea unei probleme

28 Fizică Astronomie

Această deducţie explică legătura stricircnsă dintre problematizare și descoperire Astfel desoperirea este dependentă de existenţa situaţiei-problemă deoarece se realizează icircntr-un cadru problematizat iar rezolvarea unei probleme implică o descoperire

Descoperirea este o continuare a problematizării ea reprezenticircnd punctul fi-nal al acesteia

Icircn cadrul unui demers didactic problematizarea este considerată un punct de iniţiere iar descoperirea reprezintă punctul terminus

Problematizarea după M Bocoș bdquopresupune un ansamblu de procedee și realităţi operaţionale care impulsionează cunoaștereardquo [1 p 23] V Bunescu definește problematizarea ca fiind bdquoo cale de rezolvare a contradicţiilor icircn proce-sul cunoașteriirdquo [12 p 79]

Obiectivul principal al problematizării ca metodă de predare este formarea la elevi a capacităţilor de a sesiza de a pune și de a formula probleme și a le rezolva iar predarea problematizată icircși propune ca scop să-l icircnveţe pe elev să gicircndească [1 p 12-13]

Problematizarea plasează elevii icircn situaţia de a reflecta a icircntreba și a se icircntre-ba a căuta soluţii și a le verifica experimental și logic reprezenticircnd pentru disci-plina bdquoFizicărdquo o modalitate de cunoaștere a realităţii la un nivel cicirct mai avansat al cunoașterii știinţifice

Esenţa problematizării o constituie bdquoproblemardquo conceperea construirea și re-zolvarea acesteia Etimologia termenului bdquoproblemărdquo provine din grecescul bdquopro-blemardquo care semnifică ceva ce există icircn faţa sinelui și icircmpiedică avansarea sau ceva care este pus icircn discuţie și care devine obiect de dezbatere Astfel se conturea-ză cele două dimensiuni ale problemei enigma și controversa Definirea problemei are la bază existenţa unui conflict cognitiv generat de raportul dintre cunoscut și necunoscut acest conflict dezvăluie sau generează contradicţii dificultăţii incer-titudini care vor fi icircnlăturate grație efortului de gicircndire și acţiune pe care elevul icircl va depune pe parcursul rezolvării problemei

Icircn cazul cicircnd problema are o soluţie cunoscută icircncă icircnainte ca problema să fie pusă ea se transformă icircntr-un exerciţiu Problema ca exerciţiu-problemă repre-zintă un mijloc pentru dobicircndirea sau dezvoltarea cunoștinţelor icircntr-un anumit domeniu Desigur că pentru cel care icircnvaţă soluţia nu este cunoscută

Problema ca situaţie problematizată reprezintă un ansamblu de elemente cu-noscute și necunoscute aflate icircntr-o anumită conexiune avicircnd ca element princi-pal bdquoicircntrebarea-problemărdquo Icircntrebările-problemă sicircnt stimulente pentru avansarea cunoașterii Icircntrebarea-problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restricircnsă ca dificultate sau complexitate care abordează doar o singră temă dar care nu permite răspunsuri reproductive Icircntrebările problemă ca forme producti-ve ale gicircndirii reprezintă un stimulent pentru avansarea cunoașterii Prin funcţia

29G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

lor euristică icircntrebările stimulează curiozitatea și dorinţa cunoașterii antrenează efortul icircn depășirea dificultăţilor oferă șansa trăirii satisfacţiei cunoașterii

Situaţia-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu conflictual ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi experienţa anterioară și elementul de nou-tate și surpriză necunoscutul cu care se confruntă elevul Acest conflict incită la căutare descoperire la intuirea unor soluţii noi

Situaţiile-problemă pot fi clasificate icircnbull Situaţia surprizei apare la cunoașterea de către elevi a fenomenelor

faptelor care provoacă nedumeriri și par paradoxale la prima vederebull Situaţia conflictului se utilizează de obicei la studierea teoriei fizice și a

experienţelor fundamentalebull Situaţia presupunerii constă icircn admiterea altei legităţi sau altui feno-

menbull Situaţia discordanţei apare icircn cazul icircn care experienţa empirică intră icircn

contradicţie cu datele știinţificebull Situaţia nedeterminării apare atunci cicircnd problema formulată nu dis-

pune de date suficiente pentru soluţionarebull Situaţia dezminţirii apare icircn cazul icircn care elevii demonstrează nete-

meinicia unei idei sau unui proiect [28]Icircn opinia lui T V Kudreavţev există mai multe tipuri de situaţii problematice

care se creează atunci cicircndndash apare un dezacord icircntre vechile cunoștinţe ale elevului și cerinţele im-

puse de rezolvarea unei noi problemendash elevul trebuie să aleagă dintr-un lanţ sau sistem de cunoștinţe uneori

incomplet numai pe acelea care icirci vor fi necesare icircn rezolvarea situa-ţiei urmicircnd să completeze datele ce lipsesc

ndash elevul este pus icircn faţa unei contradicţii icircntre modul de rezolvare posi-bil din punct de vedere teoretic și dificultatea de transpunerea a teo-riei icircn practică

ndash elevului i se cere să aplice icircn condiţii noi cunoștinţele anterior asimi-late [12]

La baza situaţiei-problemă se află contradicţia dintre cunoscut și necunoscut astfel se pot enumera trei tipuri de contradicţi

bull Contradicţia dintre cunoștinţele empirice formate la elevi din experi-enţa de viaţă și cunoștinţele știinţifice care trebuie formate icircn procesul educaţional

bull Contradicţia dintre cunoștinţele tradiţionale ale elevilor și cele modernebull Contradicţiile existenţei obiective a realităţii

30 Fizică Astronomie

Ansamblul de situaţii-problemă dintr-un anumit domeniu constituie o bdquositua-ţie semnificativărdquo

Situaţiile-problemă și situaţia semnificativă reprezintă condiţiile necesare sus-ţinerii efortului de gicircndire care condiţionează avansarea spre competenţe Fiecare din componentele sale icircntrebarea-problemă exerciţiul-problemă situaţia-proble-mă situaţia semnificativă icircși are un loc al său la orice etapă de icircnvăţămicircnt și la orice etapă de formare a competenţei școlare

Așadar metodologia de formare a competenţelor specifice fizicii axate pe in-struirea interactivă include

ndash pentru etapa I Formarea cunoștinţelor fundamentale ndash problemandash pentru etapa II Formarea cunoștinţelor funcţionale - exerciţiul-pro-

blemăndash pentru etapa III Formarea cunoștinţelor interiorizate ndash situaţia-pro-

blemăndash pentru etapa IV Formarea cunoștinţelor exteriorizate ndash situaţia sem-

nificativăProblematizarea și descoperirea permit folosirea icircn procesul educaţional a

strategiilor mentale și a activităţilor care stimulează operaţiile gicircndirii analiza sinteza comparaţia abstractizarea etc judecăţile și raţionamentele elevilor ofe-rindu-le posibilitatea de a dobicircndi cunoștinţe icircn mod independent

Actul de predare-icircnvăţare presupune activarea unor procese psihice transpu-se icircn pași didactici pași prin care elevul icircnvaţă să icircnveţe să știe să facă și să fie El parcurge pași psihici ai cunoașterii prin intermediul unor tehnici proactive de icircnvăţare

Diversitatea metodelor și procedeelor utilizate icircn activitatea didactică repre-zintă gradul de pregătire metodică a profesorului competenţa sa profesională prin care dezvoltă interesul creativitatea și motivaţia pentru icircnvăţare a elevilor Valoarea formativă a acestor metode este condiţionată de

ndash dezvoltarea și consolidarea structurilor cognitivendash stimularea spiritului de cunoașterendash stilul activ de muncăndash cultivarea autonomiei și curajului icircn susţinerea propriei poziţiindash formarea competenţelor școlare

Teoriile moderne ale invăţării fundamentează actul didactic icircn jurul activităţii de icircnvăţare Pentru ca icircnvăţarea școlară să fie interactivă constructivă cogniti-vă și metacognitivă cadrul didactic trebuie să monitorizeze continuu activitatea elevilor

Pentru proiectarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal exis-tă experienţa proiectării didactice centrate pe obiective de referinţă și obiective

31G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

operaţionale Obiectivele de referinţă icircn curriculumul perfecţionat sicircnt formulate icircn termeni de subcompetenţe care urmăresc anumite abilităţi deprinderi tehnici de investigare a fenomenelor proceselor protecţia mediului ambiant etc icircntr-un mod mai precis decicirct icircn cazul obiectivelor și sicircnt coordonate icircn mod direct cu unităţile de conţinut standardizate

Elementul de noutate icircn proiectarea procesului educaţional la fizică pentru treapta liceală icircl constituie icircnlocuirea obiectivelor de referinţă prin subcompe-tenţe iar a obiectivelor generale ndash prin cele cinci competenţe specifice ale disci-plinei menţionate icircn bdquoConcepţia didacticărdquo Deci aticirct planificarea anuală cicirct și planificarea unităţilor de conţinut (tematicepe capitole) trebuie să fie centrată pe o asumare respectivă și treptată de competenţe specifice care urmează a fi atin-se pe parcursul celor trei ani de studiu icircn liceu Fiind dezvoltate permanent ele vor conduce la formarea celor cinci competenţe specifice considerate ca achiziţii finale ale treptei liceale Acestea din urmă la ricircndul lor constituie icircn ansamblu competenţa de cunoaștere știinţifică care caracterizează potenţialul formativ al disciplinei școlare bdquoFizicardquo

Competenţele specifice se exercită icircn diferite situaţii de icircnvăţare cu un anumit grad de operaţionalitate și sicircnt icircn funcție directă de cunoștinţele formate la fiecare unitate de conţinut (capitol tematic)

Pedagogia competenţelor vizează formarea la elevi a unui sistem de competen-ţe-cheie necesare acestora icircn viaţa cotidiană avicircnd menirea să asigure o inserţie socială mai bună Acţiunile de reformare a icircnvăţămicircntului au ca ţintă asigurarea calităţii icircn educaţie la toate nivelele Astfel competenţa școlară poate fi considerată un indice al calităţii icircn educaţie

32 Fizică Astronomie

2 Strategii didactice de predare-icircnvățare- evaluare

21 Tipologia și specificul tehnologiilor didacticeStrategia didactică poate fi abordată din mai multe perspective Privită sub

aspectul capacităţii de integrare a unor metode procedee și mijloace de instrui-re strategia didactică reprezintă un mod de eficientizare a procesului de pre-dare-icircnvăţare-evaluare Din această perspectivă strategia didactică este definită ca bdquoun grup de două sau mai multe metode și procedee integrate icircntr-o structură operaţională angajată la nivelul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale specifice și concrete ale acestuiardquo [10 p 358]

Strategia didactică se deosebește de metoda didactică prin timpul alocat pro-iectării și realizării activităţilor de instrire Dacă metoda didactică reprezintă o acţiune care asigură eficientizarea icircnvăţării prin obţinerea unor rezultate ime-diate atunci strategia didacticăreprezintă un model de acţiune angajat pe termen lung mediu și scurt

Strategia didactică preia de regulă denumirea metodei de bază De exemplu soluţionarea unei situaţii-problemă solicită strategia problematizării iar soluţio-narea unei probleme experimentale solicită strategia investigaţiei experimentale

Alegerea metodelor icircn cadrul unei strategii nu este aliatoare Urmărind scopul optimizării procesului de predare-icircnvăţare-evaluare se pot evidenţia următoarele criterii necesare metodelor pentru a dobicircndi statutul de strategie didactică

bull comunicarea activăbull cunoașterea euristică a fenomenelor studiatebull creativitatea profesorului

Metodele pot fi combinate și corelate icircntr-o strategie didactică icircn funcţie de1 Modul de prezentare al cunoștinţelor (icircntr-o manieră algoritmică sau

euristică)2 Modul de dirijare al icircnvăţării care se poate baza pe soluţionarea de

probleme sau soluţionarea de situaţii-probleme3 Modul de activizare diferenţiată a icircnvăţării care poate fi organizată

frontal pe grupuri sau individualExistă diferite clasificări ale strategiilor didactice care au la bază diferite cri-

teriiDupă criteriul obiectivului pedagogic prioritar strategiile didactice pot fi repar-

tizate icircn următoarele clase

33G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

1 Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi (strategia conversaţiei euristice strategia prelegerii problematizate strategia demonstraţiei strategia cercetării experimentale strategia algoritmizării etc)

2 Strategii care au ca obiectiv prioritar transferul funcţional al cunoștin-ţelor și capacităţilor dobicircndite (strategia problematizării strategia mo-delării etc)

3 Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului (strategia jocului didactic strategia lucrărilor practice strategia asal-tului de idei strategia dezbaterii problematizate etc)

După criteriul acţiunii predominante icircn cadrul activităţii de predare-icircnvăţare-evaluare strategiile didactice pot fi repartizate icircn următoarele clase

1 Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare2 Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare3 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practică4 Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

bull Repere și modalităţi de proiectare a strategiilor didacticeElaborarea strategiilor didactice presupune două tipuri de acţiuni

a) acţiunea teoretică care se reduce la integrarea mai multor metode și procedee metodice pentru asigurarea eficientizării activităţii de preda-re-icircnvăţare-evaluare

b) acţiunea practică care presupune valorificarea resurselor inclusiv a stilului pedagogic al profesorului (permisiv democratic sau autoritar) care să asigure optimizarea structurii create

Proiectarea strategiei didactice presupune parcurgerea mai multor etape (fig 1)

Fig 1 bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoarerdquo

34 Fizică Astronomie

Un exemplu de strategie didactică elaborată icircn conformitate cu acest algoritm poate servi strategia investigaţiei experimentale utilizate la formarea subcompe-tenţei curriculare bdquoInvestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare rdquo clasa a X-a compartimentul bdquoCinematicardquo

bull Diversificarea și combinarea metodelor și tehnicilor de icircnvăţare icircn raport cu diferite criterii competenţe conţinuturi clasă vicircrsta elevilor măiestria pedagogică a profesorului etc

Selectarea strategiilor didactice adecvate este una din cele mai discutate pro-bleme Icircn funcţie de competenţele formate se recomandă următoarele strategii (ta-belul nr 1)

Tabelul nr 1 Selectarea strategiilor didactice icircn funcţie de competenţa formată

Tipul competenţei Strategiile didactice recomandate

Competenţa de achiziţii intelectuale Strategii didactice care au ca obiectiv prioritar stăpicircnirea materiei icircn termeni de cunoștinţe și capacităţi

Competenţa de investigaţie știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe cercetare

Competenţa de comunicare știinţifică Strategii didactice bazate prioritar pe comunicare

Competenţa de achiziţii pragmatice Strategii didactice bazate prioritar pe acţiunea practicăStrategii didactice bazate prioritar pe acţiunea de programare specială

Competenţa de protecţie a mediului ambiant

Strategii care au ca obiectiv prioritar exprimarea personalităţii elevului

bull Diversificarea formelor de icircnvăţare Icircnvăţarea autonomăCurriculumul liceal la Fizică orientează proiectarea organizarea și desfășurarea

demersului educaţional icircn contextul unei pedagogii axate pe competenţe O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la fizică și astronomie icircn vederea formării unor competenţe la elevi care contribuie la integrarea elevilor la condiţiile reale mereu icircn schimbare ale vieţii

Formarea unei competenţe nu este o sumă a componentelor savoir savoir-faire și savoir-vivre ci reprezintă rezultanta acestora Icircn procesul de icircnvăţămicircnt com-ponentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare și prin adapta-rea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică formativă motivantărefexivă și continuă

35G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Componenta savoircunoștinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-cată Icircn acest caz sicircnt implicate anumite procese psihice (percepţia memoria și unele operaţii elementare de gicircndire) Pentru asimilareainteriorizarea conștientă a informaţiei se utilizează metode de informaredocumentare SINELG interviul pe trei trepte lectura ghidată gicircndește-perechi-prezintă etc

Componenta savoir-fairepriceperi și deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-ximum capacităţile psihomotorii ale elevilor Icircn acest caz cele mai recomandate strategii la lecţiile de fizică sicircnt strategiile icircn care predomină acţiunea de investi-gaţie a realităţii observaţia experimentul modelarea demonstraţia și strategiile icircn care se pune accentul pe acţiunea practică exerciţiul lucrarea practică jocul didactic tehnica cubului etc Aceste strategii au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţional practice

Componenta savoir-vivreatitudini urmărește să formeze la elevi atitudini și un anume comportament icircn contextul condiţiilor sociale bine determinate Icircn acest context se vor aplica strategii ce formează la elevi valori și atitudini personale astfel de strategii sicircnt studiul de caz interviul jocul de rol dezbaterea asaltul de idei etc

Aceste strategii metode și tehnici utilizate icircn procesul de formare a compe-tenţei se realizează icircn cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice cum ar fi activităţi frontale activităţi icircn grup și activităţi individuale Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative activitatea icircn grup contribuie la formarea competenţei de comunicare știinţifică dezvolticircnd și abilităţi de parte-neriat cooperare colaborare luare de decizii etc iar activitatea individuală dez-voltă abilităţi de acţiune independentă autoinstruire autoresponsabilitate etc

Icircn continuare vom descrie mai detaliat cicircteva din aceste tehnici [8]SINELG (Sistem Interactiv pentru Eficientizarea Lecturii și Gicircndirii) ndash este

o tehnică de lectură interogativăanalitică a unui text lectură care se operează la etapa realizarea sensului după ce icircn cadrul evocării s-au actualizat unele infor-maţii SINELG este un mijloc de monitorizare a icircnţelegerii textului și o modalitate de a face ca lectura textului știinţific să devină funcţională Această tehnică se utilizează avicircnd la dispoziţie următoarele resurse

bull Texte știinţifice nestudiate cicircte un exemplar pentru persoană Foi de poster markere

bull O clasă de elevibull 20-30 de minute

Pregătindu-și elevii pentru SINELG profesorul va ghida discuţia prin interven-ţii și formulare de icircntrebări care vor scoate icircn evidenţă informaţii adiacente celor din text Informaţiile actualizate icircn acest fel se icircnscriu laconic la rubrica bdquoVrdquo

După etapa evocării profesorul dă instrucţiunile pentru SINELG care se reduc la1 Citirea atentă a textului

36 Fizică Astronomie

2 Punerea unui bdquoVrdquo pe margine dacă informaţia citită confirmă ceea ce știau elevii sau credeau că știu

3 Punerea unui bdquondashrdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o con-trazice sau diferă de ceea ce știau sau credeau că știu

4 Punerea unui bdquo+rdquo pe margine dacă informaţia pe care au citit-o este nouă pentru ei

5 Punerea unui bdquordquo pe margine dacă informaţia pare confuză și reclamă o documentare suplimentară

a) Icircn procesul lecturii elevii aplică semnele SINELG-ului pe marginea textuluib) După ce se icircncheie lectura textul citit se va analiza din perspectiva semnelor

aplicate pe margini Firește se va insista asupra semnelor bdquo-rdquo și bdquordquoc) Pentru monitorizare se va completa un tabel

V + ndash

d) Urmează o discuţie despre presupunericunoștinţe anterioare și confirmăricontestări Este important ca ea să fie calmă agreabilă iar atmosfera ndash propice icircnvăţării

e) Este important să se ia icircn consideraţie următoarele momentebull Completarea tabelului SINELG este individuală și reflectă nivelul de

instruire al fiecărui elevbull Informaţiile cunoscute dar neactualizate icircn cadrul evocării se pot

adăuga la rubrica bdquoVrdquobull Privit ca realizare a sensului SINELG se poate realiza și pe capitole de

manual completarea tabelului SINELG fiind o temă pentru acasă Icircn acest caz la ore se vor discuta cele icircnscrise icircn rubricile cu semne bdquo-rdquo și bdquordquo Informaţia din rubrica cu semnul bdquo-rdquo poate servi drept sumă pen-tru formularea de noi icircntrebări

Exemplu de utilizare a tehnicii SINELG la orele de fizicăSarcina de lucru (comună) să citească textul bdquoRegulile de protecţie contra ra-

diaţieirdquoIcircn timpul lecturii va trebui să faceţi următoarele lucruri Pe măsură ce citiţi

faceţi niște semne pe marginea textului Semnele vor fi precum urmează bdquoVrdquo bdquo+rdquo bdquondashrdquo bdquordquo

Sursele radioactive naturale creează organismului uman o doză de radiaţie de asymp 0002 Gyan iar icircmpreună cu cele utilizate icircn activitatea umană picircnă la 00035

37G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Gyan Icircn conformitate cu normativele actuale elaborate de instituţiile abilitate doza anuală admisibilă de radiaţie ionizată Roumlntgen sau gama care nu afectea-ză vădit organismul uman este de 005 Gyan Această doză admisibilă limitează iradierea inclusiv a categoriilor de lucrători care activează icircn domenii legate de utilizarea substanţelor radioactivie (005 Gy) sau altor surse de radiaţii ionizante Dozele prea mari de radiaţie deja prezintă pericol de exemplu o doză de cicircţiva Gy absorbită icircntr-un timp scurt este mortală Icircn cazuri de accidente la icircntreprinderi nucleare explozii nucleare sau de apariţie a altor focare de radiaţie care depășește esenţial fondul radioactiv natural trebuie să acţionăm foarte operativ și competent icircn conformitate cu anumite reguli generale recomandate

1) Cea mai bună variantă de protejare este de a părăsi rapid zona con-taminată sau să ne icircndepărtăm la o distanţă cicirct mai mare de focar deoarece intensitatea (intensitatea radiaţiilor este egală cu energia trasportată de acestea icircntr-o unitate de timp printr-o suprafaţă de arie unitară) radiaţiilor descrește odată cu mărirea distanţei de la sursă

2) Icircn cazul cicircnd evacuarea este imposibilă folosiţi adăposturile cu pereţi cicirct mai groși și construiţi din materiale care absorb eficient radiaţiile micșoricircndu-le intensitatea

3) Dacă evacuarea nu este posibilă și lipsesc adăposturile speciale pot fi utilizate temporar picircnă la intervenţia serviciilor de salvare orice ascunzișuri sau obstacole care diminuează influienţa radiaţiilor nu-cleare

4) Protejaţi-vă respiraţia utilizicircnd filtre umezite din ţesături dacă nu dispuneţi de alte mijloace speciale care ar opri particulele de praf cu eventuale depuneri de substanţe radioactive

După ce citiţi textul discutaţi-l icircn grup revenind la ideile notate pe tablă icircn urma evocării anterioare Revedeţi ideile asupra cărora s-a căzut de acord

Tehnica Gicircndește-perechi-prezintă (GPP)

Scopul utilizării GPP este o tehnică de participare la discuţii și de formulare icircn pereche a unei atitudini Ea se combină cu alte tehnici de icircnvăţare și prezentare a soluţiilor cu brainstorming-ul icircn perechi Se aplică la etapele evocare sau reflecţie Utilizarea acestei tehnici necesită următoarele resurse

bull Hicircrtie și instrumente de scrisbull Orice număr par de elevibull 10-20 de minute inclusiv 3-5 minute pentru formularea și icircnscrierea

opiniei individuale 3-5 minute pentru discuţie icircn perechi și cicircte 1-2 minute pentru prezentări din partea fiecărei perechi

38 Fizică Astronomie

Mai icircnticirci elevii sicircnt icircmpărţiţi icircn perechi apoi sicircnt rugaţi să se gicircndească 3-5 minute asupra unei probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie individual o experienţă Textul fiind elaborat partenerii icircși prezin-tă reciproc informaţia Fiecare pereche discută ambele păreriexperienţetexte și icircn consecinţă formulează o alocuţiune comună pe care o prezintă Discutarea opinilor ar putea să se producă la icircncheierea tuturor prezentărilor Se vor lua icircn consideraţie următoarele momente

bull Activitatea individuală (de examinare a problemei și de scriere) este obligatorie

bull O pereche poate face o singură prezentare elaborată de comun acord Icircn cazul cicircnd perechea nu a putut conveni pentru o prezentare comu-nă profesorul are tot dreptul să nu-i dea cuvicircntul nici unuia dintre elevi

bull Dacă numărul de elevi este prea mare GPP poate să nu se soldeze cu prezentarea icircn faţa icircntregii asistenţe ci să continuie cu prezentarea icircn grupuri de 4-8 persoane2-4 perechi Icircn acest caz prezentarea icircn plen se va face din partea grupului care va alege o variantă din cele asculta-te sau va elabora una optimă

bull Dacă elevii au viteză diferită de muncă profesorul poate forma pe-rechi la pasul al doilea elevul care a scris se ridică și face pereche cu următorul care și-a terminat tema icircn acest mod cei care lucrează mai icircncet nu sicircnt grăbiţi de partenerii lor iar cei care lucrează repede au mai mult timp pentru discuţie și cercetare Icircn acest caz nu vom limita timpul pentru scriere individuală la 3 minute ci vom lăsa ca grupul să se autoregleze icircn realizarea activităţii

bull O variantă a tehnicii apare cu numele de formulaţi-comunicaţi-ascul-taţi-creaţi activitate icircn care partenerii formulează răspunsuri indivi-duale apoi le comunică partenerului icircl ascultă pa acesta și icircn final creează icircmpreună cu partenerul ca urmare a discuţiilor un răspuns sau o perspectivă nouă

Exemplu de utilizare a tehnicii GPP la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode participanţii sicircnt rugaţi să se gicircndească asupra unei

probleme să-și formuleze icircn scris opinia să-și amintească și să descrie o experien-ţă apoi s-o prezinte colegului cu care lucrează icircn pereche Icircn demersul didactic GPP este o tehnică oportună pentru evocare la orice subiect și la orice materie Uneori ea se utilizează și la reflecţie

De exemplu profesorul cere să se numească acele particule care pot provoca reacţia de fisiune Elevul motivează de ce neutronul lent poate produce fisiunea controlată a nucleului de uraniu Profesorul cere să se urmărească modelarea ti-

39G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

purilor de reacţii de fisiune Apoi prezintă și pe folie aceleași reacţii Elevii prezin-tă comentariul la aceste imagini comparicircnd mecanismul exploziei și al reacţiei controlate Profesorul cere să se găsească utilizările energiei nucleare recoman-dicircnd sursele bibliografice Elevii descoperă alte utilizări pentru energia nucleară icircn scopul icircmbunătăţirii aprovizionării cu resurse energetice

Tehnica Cubului este una de examinare a subiectului de organizare a cunoștinţelor privind un subiect Este recomandată pentru exersare dar odată asimilată se pretează și comunicării orale atunci cicircnd intenţionăm să examinăm exhaustiv o problemă

Se aplică preponderent pentru realizarea sensului dacă subiectul luat icircn dis-cuţie este nou sau parţial cunoscut Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie ca algoritm de actualizare a informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate icircntr-o altă tehnică

Icircn linii mari această tehnică se pretează pentru dezbaterea oricărui subiect știinţific descrierea unei experienţe sau a rezultatelor unei cercetări formularea opiniei faţă de un fenomen Este foarte utilă la recapitularea materiei studiate Pentru utilizarea acestei tehnici avem nevoie de următoarele resurse

bull Un cub cu feţele conţinicircnd inscripţiile necesarebull 20-30 de minute inclusiv 10-15 minute pentru scriere sau pregătirea

prezentării orale și 10-15 minute pentru lectură și discuţieProfesurul prezintă subiectul și explică pașii aplicării tehniciiCubul are 6 feţe pe care sicircnt scrise sarcinile propuse elevilor

1 Răspunde la icircntrebare2 Dă exemple3 Explică fenomenul4 Rezolvă problema5 Demonstrează experimentul6 Apreciază precizia măsurărilor

Notă sicircnt posibile și alte varianteProfesorul anunţă subiectul și invită elevii să-și aleagă sarcina prin aruncarea

cubului Elevii icircndeplinesc independent sarcina solicitată Pentru aplicarea teh-nicii trebuie să se parcurgă toate sarcinile din consecutivitatea dată Nici unul dintre tipurile de sarcini nu poate fi omis

Tehnica poate fi utilizată la o lecţie de recapitulare a materiei unui comparti-ment sau a unei unităţi de icircnvăţare Se formează grupuri a cicircte 2-4 elevi icircn grup aleși după criteriul eterogenităţii Cicircte un elev din fiecare grup aruncă cubul se-lecticircnd astfel sarcina pentru grup Profesorul va invita pe ricircnd elevii să dea răs-puns la icircntrebări exemple să explice fenomenele studiate icircn acest compartiment

40 Fizică Astronomie

ca mai apoi să se demonstreze experimente ce confirmă unele informaţii studiate și să se rezolve probleme la compartimentul respectiv

Brainstorming (asalt de idei) valorifică procedeul evaluării amicircnate Cuvicircntul (brain ndash creier și storm ndash furtună) icircn traducere fidelă din engleză icircnseamnă fur-tună icircn creier

Este o metodă colectivă de căutare a ideilor și condiţiilor nu a cunoștinţelor icircntr-un mod cicirct mai rapid și cicirct mai puţin critic posibil Brainstorming-ul se poate aplica la orice subiect care se pretează discuţiei și admite mai mult decicirct o soluţie

Se aplică la etapa evocării pentru lansarea nesticircnjenită a ideilor acumularea lor separarea intenţionată a actului imaginaţiei de etapa gicircndirii critice

Brainstorming-ul se utilizează ca prim pas pentru cercetarea unei probleme pentru acumularea ideilor icircntr-o discuţie Utilizarea acestei metode necesită ur-mătoarele resurse

bull grupuri a cicircte 5-16 elevibull 20-30 de minute Icircn funţie de problemă și de profunzimea examinării

ei pentru lansarea ideilor trebuie acordate 10-20 de minute Pe licircngă aceasta se va rezerva timp (15-20 min) pentru analiza sistematizarea ordonarea ideilor

bull Tablă și cretă sau foi de poster și markereȘedinţa de brainstorming trebuie să aibă un moderator (conducător instruc-

tor animator facilitator) și un secretar (pot fi și doi secretari care vor icircnscrie pe ricircnd ideile lansate) Așezarea icircn sală se va face icircn cerc sau icircn jurul unor mese astfel icircncicirct toţi participaţii să se perceapă vizual

Etapa Ia) Se enunţă problema care va fi pusă icircn discuţie și se purcede la analiza

ei descompunerea icircn aticirctea părţi aspecte sau faţete cicircte pot identifica pentru moment elevii

b) Moderatorul poate participa la această analiză

Etapa IIa) Se purcede la căutarea colectivă de idei sugericircndu-se soluţii pentru

rezolvarea problemeib) Secretarii notează toate intervenţiile (nu neapărat mot-agrave-mot dar evi-

ticircnd reformulările principale și redactările) chiar și repetările soluţiile care li se par inutile absurde Icircnregistrarea nu trebuie să omită nimic din ideile enuţate Nimeni nu comentează

c) Intervenţiile verbale se vor formula icircn enunţuri scurte demonstrarea și detalierea se vor face ulterior

d) Moderatorul are grijă dacă nimeni nu mai sugerează ceva să scoată grupul din impas prin unul din procedee

41G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Plasează o idee propriebull Dă cuvicircntul celor care au tăcutbull Oferă cicircteva minute de concentrare individuală etc

e) Dacă se crează impresia că toate ideile s-au epuizat se poate recurge la brainstorming-ul fragmentat moderatorul schimbă subiectul de dis-cuţie face o pauză sau organizează un joc După această pauză energi-zantă asaltul de idei continuă

Etapa IIIa) Moderatorul dirijează categorisirea clasificarea ordonarea ideilorb) Se recurge la trierea și calificarea ideilor posibilităţi de aplicare ter-

men de realizare compatibilitate etcc) Ideile se pot rescrie icircn funcţie de prioritatea soluţionării lor sau așa

cum sicircnt scrise li se poate atribui un indice corespunzător (literă cifră) ori se vor bifa cu diferite culori Se vor lua icircn consideraţie urmă-toarele momentebull Fiecare participant are dreptul la un număr nelimitat de idei și in-

tervenţiibull La etapa a II-a aprecierile critice sicircnt interzise Nimeni nu are voie

să facă observaţii negative sau negativiste să consteste să pună la icircndoială ideea lansată sau valabilitatea sugestiei

bull Imaginaţia trebuie lăsată icircn voia ei Pentru moment orice idee tre-buie acceptată chiar dacă pare extravagantă Este mai ușor să se re-vină ulterior la o idee deja lansată pentru a o perfecţiona decicirct să se găsească o idee originală

bull Stabilim un interval de timp pentru lansarea ideilor La icircnceput apar cele mai banale și neoriginale idei cele mai uzuale răspunsuri la icircn-trebările puse Trebuie să perseverăm căuticircnd și sugestii neobișnuite proaspete

bull Se icircncurajează ideile derivate combinările și asociaţiile neobișnuite cele care vin să completeze o idee anterioară

bull Nu se notează numele participanţilor care au lansat ideilebull Intervenţiile verbale care produc blocaje sicircnt sancţionate de către fa-

cilitator

Răspunsul sau ideea unuia poate sugera o ideesoluţie ingenioasă altuia de aceea trebuie stimulată inspirarea din ideile deja lansate Se va solicita participan-ţilor să combine două-trei idei pentru a obţine una nouă

bull Pentru brainstorming-ul icircn perechi nu va fi nevoie de secretar și mo-derator

bull La fiecare etapă se poate schimba moderatorul

42 Fizică Astronomie

Exemplu de utilizare a brainstorming-ului la orele de fizicăIcircn cadrul acestei metode rezolvarea unei teme are loc datorită generării a cicirct

mai multor idei soluţii (contează cantitatea acestora și nu calitatea) ca mai apoi ele să fie analizate cercetate și selectate Brainstorming-ul se utilizează atunci cicircnd este nevoie de o soluţie originală a unei probleme complexe

Etapele de desfășurare1 Anunţarea problemei2 Emiterea ideilor soluţiilor etc3 Icircncheierea lansării ideilor4 Evaluarea soluţiilor

De exemplu la studiul temei bdquoGenerarea tensiunii electromotoare alternative prin inducţie electromagneticărdquo se poate organiza un asalt de idei la subiectul bdquoSo-luţionarea problemelor energetice icircn Republica Moldovardquo Elevii pot sugera mai multe idei privitor la utilizarea surselor de energie renovabile

Icircn acest exemplu rolul de analizator icirci aparţine profesorului El icircncurajează generarea ideilor și apoi le evaluează valoric (cu sau fără participarea clasei)

Studiul de cazReprezintă o metodă didactică ce elaborează acţiunea didactică prin interme-

diul unor situaţii reale Acestea pot servi drept premise pentru realizarea unor concluzii reguli legi

Etape de realizare1 Sesizarea cauzei fenomenului studiat2 Deschiderea perspectivelor de analiză a fenomenului3 Selectarea mijloacelor de interpretare critică a fenomenului4 Prelucrarea formativă a concluziilor emise

Drept exemplu de utilizare a studiului de caz la orele de fizică ar putea servi cercetarea cazului Catastrofa de la Cernobicircl icircn cadrul temei bdquoReactorul nuclearrdquo Profesorul poate iniţia elevii prin intermediul vizionării unui film documentar

Aplicarea unei astfel de metodologii icircn procesul educaţional la fizică și astro-nomie presupune diversitate și creativitate icircn educaţie aspect important ce des-chide noi perspective icircn formarea personalităţii elevului

bull Realizarea interdisciplinarităţiiIcircn cadrul predării-icircnvăţării fizicii e necesar să creăm condiţii favorabile pri-

vind transferul achiziţiilor icircn diverse domenii inclusiv icircn domeniul determinat de aria curriculară Astfel se va lua icircn consideraţie

ndash potenţialul manualelor școlare privind realizarea conexiunilor inter-disciplinare

43G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

ndash posibilităţile materialelor didactice cu conţinut integrativ orelor in-tegrative realizate de profesori de la diferite disciplini comune ariei curriculare bdquoMatematică și Știinţerdquo

Prin urmare evaluările realizate la fizică vor include și itemi cu conţinut in-terdisciplinar

bull Centrarea pe elevUnul din principiile care stă la baza curriculum-ului de fizică este centrarea

pe elev Respectarea acestui principiu presupune participarea activă a elevior icircn pocesul de icircnvăţămicircnt inclusiv prin formularea obiectivelor proprii și alegerea modului de lucru colaborarea cu colgii și cu profesorul icircn vederea atingerii sco-pului propus autoevaluarea progresului propriu Centrarea pe elev prsupune o motivaţie intrinsecă a acestora Are loc o plasare de accent și-n activitatea pro-fesorului care ajută elevii să depășească dificultăţile icircnticirclnite nu prin punerea la dispoziţie a soluţiei ci prin formularea de icircntrebări care să-l orienteze pe elev spre soluţia corectă

bull Utilizarea tehnologiilor informaţionale și comunicaţionale (TIC)Un rol important revine strategiilor icircn care predomină icircn mod special acţiu-

nea programată a instruirii cum ar fi fizica astronomia asistată de calculator Din acest punct de vedere elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea prelucrarea și prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile proceselor și fenomenelor fizice

După cum a fost menţionat și icircn curriculumul modernizat un imperativ al tim-pului reprezintă utilizarea TIC icircn procesul educaţional Icircn prezent conștientizăm cu toţii (inclusiv profesorii și elevii) că utilizarea resurselor WEB ridică considera-bil calitatea instruirii fiind folosite la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră la modelarea unor experimente fizice greu de realizat icircn condiţiile de laborator din școală sau care prezintă risc pentru sănătate Experimentele vir-tuale constituie resurse alternative sau complementare la studierea fenomenelor fizice Totodată TIC nu substituie experimentele reale Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un șir de avantaje

ndash plasează icircnvăţămicircntul centrat pe profesor la cel centrat pe elevndash permit diversificarea strategiilor didacticendash facilitează accesul elevilor la informaţie stimulează interesul lor faţă

de cele mai proaspete descoperiri tehnologii motivează icircnvăţareandash permit efectuarea lucrărilor icircn timp real strict individual și icircn cores-

pundere cu caracteristicile psihofiziologice propriindash dezvoltă comunicarea lucrul icircn echipă realizarea proiectelor indivi-

duale și icircn grup atitudinea faţă de problemele majore din viaţa coti-diană

44 Fizică Astronomie

ndash permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor și progreselor obţinute de elevi

ndash contribuie la creșterea eficienţei activităţilor de icircnvăţareConform concluziilor experţilor utilizarea TIC icircn procesul de instruire ridică

eficacitatea lecţiilor la disciplinele reale cu 30 Utilizarea programelor de cal-culator la lecţiile de fizică contribuie la dezvoltarea interesului elevilor față de obiectul de studiu ridică eficacitatea activităţii lor independente și a procesului instructiv icircn ansamblu permit rezolvarea problemelor individualizării și diferen-ţierii procesului de icircnvăţare

Icircn cadrul lecției calculatorul joacă un rol foarte important deoarece amplifică gradul de intuitivitate al acesteia lărgește posibilităţile de activizare a elevilor

TIC pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei (predarea temei noi consolidarea materiei noi evaluarea cunoștinţelor elevilor)

Utilizarea calculatorului icircn cadrul predării temei noi influenţează cu succes captarea atenţiei elevilor intensifică gradul de memorare a noţiunilor studiate (se realizează concomitent memorarea vizuală și auditivă) Icircn asemenea situaţii gra-dul de memorare se ridica picircna la 75 La explicarea temei noi pot fi folosite pre-zentări bdquoPower Pointrdquo pot fi modelate unele experimente greu de realizat icircn lipsa utilajului icircn laboratorul școlar pot fi folosite resursele Internet cele mai noi șa

Testarea computerizată permite de a realiza o diferenţiere largă a sarcinilor de evaluare icircn corespundere cu nivelul de cunoaștere al elevilor de asemenea permite de a utiliza teste individualizate personalizate Prezentarea baremului de evaluare a testului icircn varianta de calculator va permite realizarea autoevaluării independente a rezultatelor testării ce va contribui la economisirea timpului icircn cadrul lecţiei va mări gradul de credibilitate a elevului privind aprecierea cunoștinţelor acestuia

22 Strategii de evaluarebull Evaluarea axată pe competenţe

Rolul evaluării icircn procesul de formare a competenţelor constă icircn asigurarea unui feed-back permanent care să ofere actorilor procesului educaţional informaţii veridice despre ceea ce s-a realizat și mai ales despre ceea ce mai este de realizat

bull Tipuri de evaluareIcircn procesul educaţional la disciplina bdquoFizică Astronomierdquo profesorul va aplica

1 Evaluarea iniţială care va oferi informaţii despre situaţia la icircnceputul predării-icircnvăţării

2 Evaluarea curentă (formativă) care va susţine procesul de formare a competenţelor prin oferire de feed-back constructiv pozitiv și prospectiv

3 Evaluarea finală (sumativă) care va constata nivelul atins

45G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Evaluările finale la finele anului de icircnvăţămicircnt vor demonstra icircn ce măsură au fost formate subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competenţele specifice disciplinei bdquoFizi-că Astrnomierdquo și dacă sicircnt atinse standardele de competenţă ale disciplinii

bull Metode și tehnici de evaluareEvaluarea va implica icircn ansamblu utilizarea diverselor forme metode și teh-

nici Icircn contextual evaluării competenţelor se va da prioritate investigaţiei lucră-rilor practice proiectelor referatelor testărilor

bull Forme de evaluare curentăEvaluarea curentă (formativă) este dominantă icircn procesul de formare a com-

petenţelor Ea va fi prezentă la fiecare activitate din cadrul lecţiei Astfel se va evalua nivelul atingerii obiectivelor lecţiei Există următoarele forme de evaluare formativă la fizică

ndash observarea sistematică a comportamentului elevilorndash autoevaluareandash investigaţiandash portofoliul

Icircn continuare vom aduce exemple de utilizare a acestor forme icircn procesul de evaluare la fizică și astronomie

Observarea sistematică a comportamentului elevilor este o tehnică de evaluare alternativă care pune la dispoziţia profesorului informaţii relevante despre per-formanţele elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune a competenţelor și abilităţilor de care dispun aceștia Pentru a atinge acest scop profesorul are la dispoziţie trei modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor

bull fișa de evaluarebull scara de clasificarebull lista de verificare

Fișa de evaluare este individuală și cuprinde numai date despre comportamen-tul elevului icircn anumite situaţii Observaţiile icircnregistrate conduc la concluzii ce se vor menţiona icircntr-o fișă

Scara de clasificare este un instrument utilizat icircn observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de icircnvăţare sau o sarcină de lucru individuală sau de grup

Exemplu Fie că elevilor li s-a propus să discute icircn grup un subiect Urmărind comportamentul elevului profesorul răspunde la un set de icircntrebări alegicircnd răs-punsul dintr-o listă icircntocmită anterior

46 Fizică Astronomie

Icircn ce măsură elevul a participat la discuţii

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Icircn ce măsură comentariile sale au fost icircn legătură cu tema discuţiei

niciodată rar ocazional frecvent icircntotdeauna

Lista de verificare icircnregistrează doar prezenţa sau absenţa unei acţiuni sau a unui comportament la un singur elev icircntr-o anumită situaţie

Exemplu La efectuarea lucrării de laborator profesorul icircnregistrază acţiunile elevului prin răspunsul la un șir de icircntrebări icircncercuind Da sau NU

A urmat instrucţiunile DA NU

A cerut ajutor atunci cicircnd a avut nevoie DA NU

A cooperat cu ceilalţi elevi DA NU

A așteptat să-i vină ricircndul pentru a utiliza materialele DA NU

A icircmpărţit materialele cu ceilalti colegi DA NU

A icircncercat activităţi noi DA NU

A dus activitatea picircnă la capăt DA NU

A pus echipamentele la locul lor după utilizare DA NU

A făcut curat la locul de muncă DA NU

Aceste modalităţi de icircnregistrare a informaţiilor pot fi utilizate aticirct pentru evaluarea procesului cicirct și a produselor realizate de către elevi exprimate icircn com-portamente din domeniul cognitiv afectiv și psihomotor

Autoevaluarea este o tehnică de evaluare alternativă care furnizează infor-maţii ce permit icircntregirea imaginii elevului prin perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profetorul Icircn așa mod notarea realizată de profesor este icircnlocui-tă prin notarea efectuată icircn colaborare cu colegii Icircntr-un proces de icircnvăţămicircnt centrat pe elev este foarte binevenită formarea și exersarea la elevi a capacităţii de autoevaluare Autoevaluarea are implicaţii icircn plan motivaţional și atitudinal

47G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircnţelegerea de catre elevi a aprecierilor profesorului este favorizată de icircnţelegerea criteriilor de apreciere Cunoasterea și aprecierea acestor criterii icirci ajută pe elevi să icircnţeleagă semnificaţia calificativelor acordate de profesor

Procedeele prin care este realizată autoevaluarea sicircnt variate Unul dintre aces-tea este autonotarea care prevede propunerea de către elevul examinat a notei pe care o merită decizia finală fiind luată de examinator eventual cu consultarea celorlalţi elevi Un alt procedeu notarea reciprcă poate fi propus la corectarea lu-crărilor colegilor aprecierea fiind făcută sub icircndrumarea profesorului de un grup de elevi Delimitarea răspunsurilor corecte de cele nesatisfăcătoare oferă elevilor repere pentru aprecierea performanţelor obţinute și pentru conștiientizarea căii necesare de parcurs picircnă la nivelul așteptat

Investigaţia reprezintă o tehnică de evaluare alternativă care oferă elevului po-sibilitatea de a aplica icircn mod creativ cunoștinţele icircnsușite anterior icircn alt context Este limitată la un timp rezonabil și solicită elevului sau unui grup de elevi icircn-deplinirea unei sarcini de lucru precise care necesită aplicarea icircn practică a unui icircntreg complex de cunoștinţe și de capaciticircţi De exemplu la studiul circuitelor electrice se poate propune elevilor să investigheze schema electrică a reţelei ce ali-mentează cu energie electrică locuinţa lor Această tehnică dezvoltă unele abilităţi de lucru icircn grup formicircnd concomitent și atitudini la elevii implicaţi icircn rezolvarea sarcinii Lucricircnd icircn grup se formează și deprinderi de comunicare

Portofoliul este o metodă complementară de evaluare care include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode și tehnici de evaluare probele orale scrise și practice observarea sistematică a comportamentelor elevului precum și sarcini specifice disciplinei bdquoFizica Astronomiardquo Portofoliul urmărește progresul elevu-lui de la un semestru la altul de la un an școlar la altul Din acest motiv instru-mentul dat poate fi considerat bdquocartea de vizitărdquo a elevului Structura portofoliului este stabilită de către profesor Elevul are icircnsă libertatea să pună icircn portofoliu materialele pe care le consideră necesare și care icircl reprezintă cel mai bine Astfel un portofoliu ar putea cuprinde lucrări scrise teste eseuri pe teme date crea-ţii literare proprii cu conţinuturi ce ţin de fizică sau astronomie postere colaje machete desene scheme rapoarte ale lucrărilor de laborator rezolvări de proble-me fișe ale unor activităţi experimentale soft-uri la tematica fizicii contribuţii la reviste școlare jurnalul personal al elevului etc Portofoliul oferă profesorului posibilitatea de a evalua un ansamblu de rezultate urmărind evoluţia elevului El preia din sarcinile evaluării continue eliminicircnd tensiunile induse de metodele tradiţionale de verificare Sintetizicircnd activitatea elevului pe o perioadă mai mare de timp portofoliul poate servi și ca evaluare sumativă Acesta stimulează creati-vitatea ingeniozitatea și implicarea personală a elevului icircn activitatea de icircnvăţare dezvolticircnd motivaţia intrinsecă a acestuia

48 Fizică Astronomie

bull Evaluarea centrată pe succesPentru a realiza cu succes evaluarea procesului și produsului de formare a

achiziţiilor fnale este important să se aplice strategii moderne de evaluare ca de exemplu evaluarea autentică

Caracteristicile de bază ale evaluării autentice icircn cadrul disciplinei Fizică sicircnt următoarele

bull Relevanţa sarcinilor de evaluare a performanţelor elevilor și punerea lor icircn situaţii asemănătoare celor din viaţa reală observări investiga-ţii experimente soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor reflecţii asupra a ceea ce icircnvaţă și posibilitatea de a-și exprima in-teresele opiniile și atitudinile proprii și comportamentele

bull Asigurarea unităţii cunoașterii conform premisei bdquoicircntregul este mai important decicirct particularulrdquo

bull Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a achiziţiilor finale

Strategiile moderne de evaluare se icircntemeiază pe evaluarea autentică ce se referă direct la evaluarea achiziţiilor finale formulate icircn termeni de competenţe

Evaluarea autentică oferă elevilor sufciente și variate posibilităţi care vizează procesul de formare a competenţelor școlare Astfel icircn procesul de evaluare elevii demonstrează

bull Ceea ce știu ndash ca ansamblu de cunoștinţe fundamentalebull Ceea ce pot să facă ndash ca ansamblu de cunoștinţe funcţionale priceperi

deprinderi abilităţi de a face ceva cu cunoștinţele fundamentalebull Ceea ce pot să fie ndash se referă la conștientizarea cunoștinţelor funcţio-

nale prin rezolvarea unor situaţii-problemăbull Cum pot să acţioneze icircn viaţă ndash reprezintă manifestarea competenţelor

formate ca achiziţii fnaleEvaluarea succeselor elevilor icircn această ordine de idei poate fi realizată de

asemenea și prin utilizarea metodelor complementare de evaluare observarea sistematică a activităţilor și comportamentului elevilor icircn plin proces și icircn final (investigaţia portofoliul referatul autoevaluarea etc)

Metodele alternative evaluării autentice proiectul portofoliul investigaţia sicircnt icircn același timp și metode de predarendashicircnvăţare și metode de evaluare Ele permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului să evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultateproduse finale materializate icircn competenţe

Utilizarea metodelor alternative de evaluare icircncurajează elevii icircn construirea cunoștinţelor și creează un climat favorabil icircnvăţării Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor ob-ţinute și pentru a găsi modalităţile proprii de progres

49G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Materiale didactice suport pentru evauarea competenţelorIcircn continuare vom prezenta exemple de teste de evaluare iniţială autoevaluare

și evaluare sumativă icircn funcţie de competenţele specifice fizicii

Fișă de evaluare iniţială propusă la icircnceputul lecţiei bdquoMișcarea rectilinie uniformă și determinarea poziţiei corpului ce efectuează o astfel de mișcarerdquo

I Completaţi propoziţia pentru a obţine o afirmaţie corectă1 Traiectoria corpului ce se mișcă rectiliniu și uniform este o linie 2 Icircn intervale egale de timp asest corp parcurge distanţe

II Avem la dispoziţie un cărucior ce se mișcă rectiliniu și uniform o pan-glică milimetrică un cronometru Planul determinării poziţiei căru-ciorului icircn momentul de timp t este

III Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timp icircn conformi-tate cu datele din tabelul de mai jos Care va fi coordonata corpului icircn momentul de timp t = 5 s

t s 0 1 2 3

d m 0 05 1 15

Test de autoevaluare propus la studiul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acum pot să demonstrez următoarele competențe1 Competenţa de achiziţii intelectuale să explic fenomenul mișcării rectilinii

uniforme Exemplu Completaţi frazele astfel icircncicirct aceste afirmaţii să fie corecte

a) Un corp ce se mișcă rectiliniu uniform parcurge egale icircn intervale egale

b) Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este

2 Competenţa de achiziţii pragmatice să soluţionez unele probleme icircn baza achi-ziţiilor dobicircndite studiind mișcarea rectilinie uniformă

Exemplul nr 1 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Comratrdquo icircn conformitate cu

orarul din tabelul de mai jos

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Comrat 93 10-00 12-20

50 Fizică Astronomie

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 15 min la Cimișlia situată la 62 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora plecării microbusului din Cimișliac) timpul icircn care microbusul parcurge 34 din distanţa totală

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpExemplul nr 2 Un avion zboară cu viteza de 720 kmh faţă de aer Viteza vicircn-

tului care bate de la est spre vest este de 20 ms Avionul se deplasează spre nord Determinaţi

a) modulul vitezei avionului icircn raport cu pămicircntulb) unghiul format de sensul vitezei avionului faţă de aer și sensul spre

nord

3 Competenţa de comunicare știinţifică să expun liber informaţia despre relati-vitatea mișcăriiExemplu Scrie un eseu la tema bdquoRelativitatea mișcăriirdquo icircn care

a) să se menţioneze relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii vitezelor

4 Competenţa de investigare știinţifică să elaborez planul unui experiment fi-zicExemplu Elaborează planul unui experiment care să ilustreze mișcarea recti-

linie uniformă

Test de evaluare sumativă propus la sficircrșitul unităţii de icircnvăţare bdquoMișcarea rectilinie uniformărdquo

Acest test se propune pentru verificarea nivelului de performanţă pe care l-ați atins la studiul mișcării rectilinii uniformeI Icircn itemii 1-2 prezentați răspunsul succint

1 Traiectoria mișcării unui corp ce se mișcă rectiliniu este 2 Viteza mișcării rectilinii uniforme este mărimea fizică egală cu rapor-

tul dintre și II Icircn itemii 3-4 prezentaţi soluţia completă a problemelor

3 Un biciclist se mișcă cu viteza de 5 ms icircn raport cu pămicircntul Vicircntul suflă cu viteza de 2 ms icircn același sistem de referinţă Determinați vi-teza biciclistului icircn raport cu vicircntul dacăa) vicircnul bate din faţăb) vicircntul bate din spatec) vicircntul bate perpendicular pe traiectoria mișcării biciclistului

4 Un microbus circulă pe ruta bdquoChișinău ndash Bălţirdquo icircn conformitate cu ora-rul din tabelul de mai jos

51G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Ruta Distanţa km Ora plecării Ora sosirii

Chișinău ndash Bălţi 135 9-40 12-45

Luicircnd icircn consideraţie că microbusul a staţionat 10 min la autogara Orhei si-tuată la 48 km de Chișinău determinaţi

a) viteza medie a mișcării microbusului pe icircntregul traseub) ora sosirii microbusului la Orheic) distanţa parcursă de microbus icircn primele 90 min ale călătoriei

Trasaţi graficul dependenţei distanţei parcurse de timpIII Icircn itemii 5-6 prezentați răspunsul icircn formă liberă

5 Scrieți un eseu la tema bdquoRelativitatea deplasăriirdquo icircn carea) să se descrie un exemplu ce ilustrează relativitatea deplasăriib) să se deducă legea compunerii deplasărilor

6 Elaborați planul unui experiment care să ilustreze relativitatea mișcării și a repausului

Teza semestrială cl a X-a (Model orientativ)(Profil real Conţinuturi bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo bdquoEle-

mente de staticărdquo bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo)

Nr Itemi Sco-rul

I Icircn itemii 1-3 răspundeți scurt la icircntrebări conform cerințelor icircnaintate

1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel icircncicirct ele să fie adevăratea) Impulsul punctului material se conservă dacă rezultanta forţelor aplicate lui este b) Forţele al căror lucru mecanic nu depinde de forma traiectoriei parcurse de corp ci doar de

poziţia iniţială și cea finală a corpului se numesc forţe c) Oscilaţiile care au loc după legea sinusului (sau cosinusului) se numesc oscilaţii

L0123

L0123

2 Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice și unităţile ce le exprimă Energia mecanică m Elongaţie J Impulsul forţei ms N s

L0123

L0123

3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii marcicircnd A dacă afirmaţia este adevărată și F dacă afirmaţia este falsăa) Amplitudinile mărimilor care oscilează armonic se compun algebric A Fb) Momentul forţei este o mărime fizică scalară A Fc) Energia mecanică a sistemului izolat de corpuri icircn care acţionează

numai forţe conservative rămicircne constantă icircn timp A F

L0123

L0123

52 Fizică Astronomie

II Icircn itemii 4-8 răspundeți la icircntrebări sau rezolvați-le scriind argumentările icircn spațiile rezervate

4 Legea de variaţie a proiecţiei vitezei unui corp care oscilează are forma υx = 0314 sin 10πt (ms) Determinaţia) frecvenţa oscilaţiilorb) valoarea maximă a elongaţieiRezolvare

a)L01234b)L0123

a)L01234b)L0123

5 Să se afle forţa F sub acţiunea căreia bara imponderabilă AB se află icircn echilibru dacă masa cor-pului plasat la capătul A este m = 5 kgAO = 05 OB α = 300Rezolvare

L012345

L012345

6 Itemul 6 este alcătuit din două afirmaţii legate icircntre ele prin conjuncţia bdquodeoarecerdquo Stabiliţi dacă afirmaţiile sicircnt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă icircntre ele există o relaţie bdquocauză ndashefectrdquo (scriind bdquo dardquo sau bdquonurdquo)Variaţia energiei cinetice a punctului material este egală cu lucrul mecanic al rezultantei forţe-lor care acţionează asupra acestuia deoarece energia mecanică a oscilatorului armonic variază icircn timpRĂSPUNS I afirmaţie a II afirmaţie relaţie bdquocauză - efectrdquo

L0123

L0123

7 Icircn figura alăturată este reprezentat graficul dependenţeide timp a proiecţiei impulsului unui corp cu masa de 1 kga) Să se determine proiecţia forţei rezultante pe fiecareporţiunie a graficuluib) Trasaţi graficul dependenţei proiecţiei acceleraţiei detimp аx (t)c) Calculaţi energia cinetică a corpului icircn momentul de timp t = 2sRezolvare

a)L01234b)L0123c)L01234

a)L01234b)L0123c)L01234

53G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

8 Scrie un eseu la tema bdquoCiocnirile corpurilorrdquo icircn carea) Să se definească tipurile de ciocnirib) Să se scrie legile conservării impulsului și conservării energiei pentru fiecare cazc) Să se aducă cicircte un exemplu de ciocnire pentru fiecare tip din viaţa cotidianăRezolvare

a)L012b)L01234c)12

a)L012b)L01234c)12

III Icircn itemii 9-10 scrieți rezolvarea completă a situațiilor de problemă propuse

9 Sub acţiunea unei forţe constante un corp se mișcă rectiliniu și uniform pe o suprafaţă orizontală timp de 10 s apoi forţa icircși icircntrerupe acţiunea După icircncetarea acţiunii forţei corpul parcurge picircnă la oprire o distanţă de 1 m Coeficientul de frecare la alunecare se va lua egal cu02 Să se aflea) lucrul mecanic efectuat de către forţa de greutateb) lucrul mecanic efectuat de către forţa de tracţiune dacă forţa de frecare a efectuat un lucru

egal cu ndash 22 Jc) ce putere a dezvoltat forţa de tracţiune Rezolvare

a)L012345678910b)L012c)L012

a)L012345678910b)L012c)L012

10 Avicircnd un fir inextensibil lung (80 cm le L le100cm) o bilă mică și grea cu cicircrlig sau gaură un cronometru un suport pentru fir trebuie să determinaţi lungimea firului dacăg = 981 ms2a) Descrieţi cum veţi procedab) Deduceţi formula de calcul

a)L012b)L01234

a)L012b)L01234

54 Fizică Astronomie

Anexe

55G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

3 Proiectarea didactică Recomandări metodice

31 Proiectarea didactică de lungă duratăImplementarea Curriculumului de fizică bazat pe competenţe implică anumi-

te modificări și icircn procesul de proiectareAstfel la proiectarea de lungă durată se va atrage atenţie asupra corelării com-

petenţelor specifice subcompetenţelor conţinuturilorProfesorul va ţine cont de următoarele cerinţe

1) Pentru fiecare capitol profesorul determină subcompetențele și le fi-xează icircn prima rubrică

2) Subcompetențele vor fi realizate prin conținuturi specifice fiecărui ca-pitol și repartizate sub formă de lecţii indicate icircn rubrica a doua

3) La fiecare capitol se va realiza 1-2 lecţii de recapitulare generalizare și sistematizare ţinicircnd cont și de cunoștinţele achiziţionate anterior

4) Icircn proiectul de lungă durată se vor indica lecţiile de evaluare sumativă la capitol semestru și anuală

5) Icircn proiectul de lungă durată aprobat de către administraţia instituţiei ca document de lucru profesorul are dreptul să efectueze modificări nominalizate icircn rubrica bdquoObservațiirdquo (icircn funcție de clasa de elevi)

Proiectul de lungă durată propus icircn continuare este recomandat icircn calitate de model orientativ La elaborarea proiectului de lungă durată profesorii vor lua icircn consideraţie resursele umane materiale procedurale pe care le are la dispoziţia sa

A Profilul realClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAI Capitolul bdquoCinematicardquo 22

bull Utilizarea conceptelor punct material mobil solid rigid corp de referinţă sistem de coordonate sistem de re-ferinţă vector de poziţie traiectorie deplasare distanţă parcursă viteză acceleraţie perioadă frecvenţă viteză unghiulară acceleraţie centripetă icircn studiul mișcărilor corpurilor

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă

12 Operaţii cu vectori13 Rezolvarea problemelor14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza15 Rezolvarea problemelor

1

111

1

56 Fizică Astronomie

bull Argumentarea și descrierea relativităţii mișcării mecanice

bull Identificarea particularităţilor mișcăriirectilinii uniforme și a mișcării rectili-nii uniform variate

bull Interpretarea analitică și grafică a legi-lor mișcărilor mecanice studiate

(x = f1(t) υx = f2(t) ax = f3(t))

bull Utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii con-crete

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor pe traiectorii para-bolice

16 Relativitatea mișcării17 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Accelera-ţia

18 Rezolvarea problemelor19 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experi-

mentală a uneia din formulele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea corpurilor pe verticală112 Rezolvarea problemelor113 Rezolvarea problemelor114 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară uni-

formă Acceleraţia centripetă115 Rezolvarea problemelor116 Rezolvarea problemelor117 Mișcarea corpurilor pe traiectorii parabolice118 Rezolvarea problemelor119 Lecţie de generalizare și sistematizare120 Evaluare sumativă121 Evaluare sumativă122 Rezervă

11

11

1111

11111111

II Capitolul bdquoDinamicardquo 24

bull Generalizarea rezultatelor observaţiilor experimentale icircn formularea principii-lor dinamicii

bull Aplicarea principiilor (legilor) meca-nicii newtoniene a legii lui Hooke a legilor frecării icircn situaţii concrete

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

bull Conștientizarea faptului că toate cor-purile din Univers se atrag icircntre ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele

bull Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifestată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a cicircmpului gravitaţional

21 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

22 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

23 Rezolvarea problemelor24 Principiul acţiunii și reacţiunii25 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică26 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor27 Rezolvarea problemelor28 Mișcarea corpurilor cerești Sateliţi artificiali29 Rezolvarea problemelor210 Forţa elastică Legea lui Hooke211 Rezolvarea problemelor212 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui Hooke și determinarea

constantei elastice a unui resortrdquo213 Forţa de frecare214 Rezolvarea problemelor215 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării și de-

terminarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo216 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai

multor forţe pe o suprafaţă orizontală

1

1

1111

111111

111

1

57G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Investigarea experimentală a depen-denţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alu-necare

bull Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

217 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe un plan icircnclinat

218 Studiul mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe o traiectorie circulară

219 Studiul mișcării corpurilor supuse la legături220 Rezolvarea problemelor221 Lecţie de generalizare și sistematizare222 Evaluare sumativă223 Evaluare sumativă224 Rezervă

1

1

111111

III Capitolul bdquoLucrul și energia mecanică Impulsul mecanicrdquo

20

bull Descrierea calitativă și cantitativă a conceptelor lucru mecanic energie cinetică energie potenţială lucrul for-ţelor de greutate de elasticitate de fre-care impuls mecanic moment cinetic legea conservării (a energiei a impul-sului mecanic și momentului cinetic)

bull Identificarea condiţiilor icircn care ener-gia impulsul momentul cinetic se conservă

bull Utilizarea formulelor mărimilor fizice lucru mecanic putere și energie meca-nică impuls mecanic moment cinetic utilizarea teoremei variaţiei impulsului și a legii conservării impulsului a teo-remei variaţiei energiei cinetice și a legii conservării energiei mecanice la rezolvarea problemelor

bull Explicarea mișcării reactive icircn baza legii conservării impulsului

bull Investigarea experimentală a fenome-nelor la studierea cărora se aplică legile de conservare a energiei mecanice a impulsului și momentului cinetic

31 Lucrul mecanic Puterea32 Rezolvarea problemelor33 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională36 Rezolvarea problemelor37 Lucrul forţei elastice Energia potenţială

elastică38 Rezolvarea problemelor39 Lucrul forţei de frecare310 Rezolvarea problemelor311 Legea conservării și transformării energiei

mecanice312 Rezolvarea problemelor313 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impul-

sului mecanic al unui punct material314 Rezolvarea problemelor315 Legea conservării impulsului mecanic

Mișcarea reactivă Ciocniri316 Rezolvarea problemelor317 Momentul cinetic al punctului material Legea

conservării momentului cinetic318 Lecţie de generalizare și sistematizare319 Evaluare sumativă320 Evaluare sumativă

111

11

11

1111

11

11

11

111

IV Capitolul bdquoElemente de staticărdquo 8

bull Identificarea condiţiilor icircn care corpul efectuează o translaţie sau o rotaţie

bull Stabilirea condiţiilor icircn care corpul se află icircn echilibru de translaţie sau icircn echilibru de rotaţie

41 Echilibrul de translaţie al rigidului42 Rezolvarea problemelor43 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al

rigidului44 Rezolvarea problemelor

111

1

58 Fizică Astronomie

bull Aplicarea condiţiilor de echilibru icircn situaţii concrete

bull Determinarea poziţiei centrului de greu-tate al corpurilor icircn situaţii concrete

bull Explicarea legăturii dintre energia po-tenţială și starea de echilibru mecanic icircn cicircmp gravitaţional

45 Centrul de greutate al sistemului de puncte materiale

46 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional47 Lecţie de generalizare și sistematizare48 Evaluare sumativă

1

111

V Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Analiza fenomenelor oscilatorii uti-lizicircnd mărimile caracteristice ale mișcării oscilatorii

bull Descrierea cantitativă a oscilaţiilor pendulelor elastice și gravitaţionale

bull Investigarea experimentală a oscilaţii-lor mecanice

bull Analiza din punct de vedere energetic a oscilaţiilor amortizate și a oscilaţiilor forţate

bull Aplicarea mărimilor caracteristice ale mișcării oscilatorii la rezolvarea pro-blemelor

bull Estimarea consecinţelor rezonanţeibull Descrierea mărimilor caracteristice

mișcării ondulatoriibull Aplicarea legilor reflexiei și refracţiei

undelor mecanicebull Analiza calitativă și cantitativă a feno-

menului de interferenţă și calitativă a difracţiei undelor mecanice cu precizarea condiţiilor de producere ale acestor fenomene

bull Explicarea producerii și efectelor unui seism (nivel calitativ)

bull Planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor

51 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul liniar armo-nic

52 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional Legea conservării energiei mecanice icircn mișcarea oscilatorie

53 Rezolvarea problemelor54 Compunerea oscilaţiilor Oscilaţii amortizate

și oscilaţii forţate Rezonanţa55 Rezolvarea problemelor56 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elas-

tic și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

57 Unde mecanice Unde transversale și unde longitudinale Caracteristicile undelor

58 Principiul lui Huygens Reflexia și refracţia undelor

59 Rezolvarea problemelor510 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice511 Rezolvarea problemelor512 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice513 Lecţie de generalizare și sistematizare514 Evaluare sumativă

1

1

11

11

1

1

11

11

11

Lucrări practice 12

1 Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de unghiul de lansare

2 Compararea lucrului forţei de elasticitate cu variaţia energiei cinetice a corpului

3 Determinarea coeficientului de frecare de alu-necare pe baza legii conservării și transformării energiei

4 Studierea oscilaţiilor unui pendul cu arc5 Determinarea acceleraţiei căderii libere a unui

corp cu ajutorul unui disc rotativ

2

2

2

22

59G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

6 Cercetarea dependenţei forţei de elasticitate de deformarea corpului

(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumi-na 1985)

2

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoFIZICA MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICArdquo

46

bull Definirea conceptelor sistem termo-dinamic starea sistemului termodina-mic parametri de stare (T p V)

bull Explicarea fenomenelor legate de struc-tura discretă a substanţei

bull Descrierea modelului de gaz ideal

bull Utilizarea mărimilor legate de structu-ra discretă a substanţei a formulei fun-damentale a teoriei cinetico-moleculare a gazului ideal a ecuaţiei de stare a gazului ideal la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformărilor simple icircn gaze

bull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului ideal

bull Explicarea principiului icircnticirci al termo-dinamicii ca lege de conservare

bull Utilizarea ecuaţiei calorice de stare a gazului ideal a ecuaţiei calorimetrice a principiului I al termodinamicii pentru transformările izotermă izocoră izo-bară adiabatică la rezolvarea proble-melor

a) FIZICA MOLECULARĂ11 Principiile fundamentale ale teoriei cinetico-

moleculare Structura discretă a substanţei12 Rezolvarea problemelor13 Forţe de interacţiune a moleculelor Modele

cinetico-moleculare ale stărilor de agregare Modelul gazului ideal

14 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal15 Rezolvarea problemelor16 Temperatura Ecuaţia de stare a gazului ideal17 Rezolvarea problemelor18 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)19 Rezolvarea problemelor110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo113 Structura și proprietăţile generale ale solidelor

și lichidelor114 Deformarea corpurilor solide Legea lui Hooke115 Rezolvarea problemelor116 Fenomene superficiale Fenomene capilare117 Rezolvarea problemelor118 Lucrare de laborator bdquoStudiul unui fenomen

superficialrdquo119 Dilatarea solidelor și a lichidelor120 Rezolvarea problemelor121 Vaporizarea și condensarea Umiditatea

aerului

261

11

11111

1111

1

11111

111

60 Fizică Astronomie

bull Descrierea principiului de funcţionare a motoarelor termice și mașinilor frigo-rifice

bull Identificarea și analiza problemelor ecologice cauzate de utilizarea mașinilor termice

122 Rezolvarea problemelor123 Topirea și solidificarea Sublimarea și desubli-

marea124 Lecţie de generalizare și sistematizare125 Evaluare sumativă (fizica moleculară)126 Evaluare sumativă (fizica moleculară)

11

111

bull Descrierea substanţelor cristaline și amorfe a fenomenelor superficiale a transformărilor de fază

bull Utilizarea mărimilor coeficientul de tensiune superficială tensiunea meca-nică modulul lui Young coeficientul de dilatare termică la rezolvarea pro-blemelor

bull Măsurarea umidităţii aerului

bull Utilizarea icircn viaţa cotidiană a fenome-nelor capilare

bull Argumentarea cinetico-moleculară a deformării mecanice și a dilatării ter-mice a solidelor

bull Investigarea experimentală a unui fe-nomen superficial

bull Estimarea dilatării termice icircn situaţii concrete

b) BAZELE TERMODINAMICII11 Noţiuni termodinamice de bază Sistem ter-

modinamic Parametri de stare12 Energia internă13 Rezolvarea problemelor14 Lucrul icircn procesele termodinamice15 Rezolvarea problemelor16 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici17 Rezolvarea problemelor18 Rezolvarea problemelor19 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese110 Rezolvarea problemelor111 Rezolvarea problemelor112 Transformarea adiabatică Principiul al doilea

al termodinamicii113 Rezolvarea problemelor114 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice Randament115 Rezolvarea problemelor116 Mașini frigorifice Poluarea mediului117 Rezolvarea problemelor118 Lecţie de generalizare și sistematizare119 Evaluare sumativă (termodinamica)120 Rezervă

201

11111111

111

11

111111

ELECTRODINAMICA 44

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Explicarea comportării conductorilor și dielectricilor icircn cicircmp electric

bull Aplicarea mărimilor caracteristice cicircmpului electric a legii lui Coulomb și a principiului superpoziţiei cicircmpurilor icircn situaţii concrete

bull Argumentarea caracterului conservativ al cicircmpului electrostatic

21 Sarcinile electrice Legea conservării sarcinii electrice Legea lui Coulomb Permitivitatea mediului

22 Rezolvarea problemelor23 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu24 Rezolvarea problemelor25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme Energia potenţială icircn cicircmpul electrostatic omogen

1

11

111

61G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Aplicarea formulelor capacităţii con-densatorului plan capacităţilor echiva-lente ale grupărilor condensatoarelor la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a condensa-toarelor

bull Relatarea despre unele aplicaţii ale conductorilor dielectricilor și conden-satoarelor icircn viaţa cotidiană

27 Rezolvarea problemelor28 Potenţialul electric Diferenţa de potenţial

Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Gruparea condensatoarelor Energia cicircmpului

electric214 Rezolvarea problemelor215 Mișcarea particulelor icircncărcate icircn cicircmp elec-

tric216 Rezolvarea problemelor217 Lecţie de generalizare și sistematizare218 Evaluare sumativă

11

111

11

11

111

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

26

bull Aplicarea legilor lui Ohm pentru o porţiune de circuit și pentru circuitul icircntreg (simplu) a legii lui Joule a for-mulelor lucrului a puterii curentului electric și randamentului la rezolvarea problemelor

bull Investigarea experimentală a unei surse de curent electric

bull Enunţarea aplicaţiilor efectelor curen-tului electric și descrierea principiilor de funcţionare a aparatelor electrocas-nice

bull Analiza dependenţei rezistivităţii de temperatură a diferitor substanţe și a fenomenului supraconductibilitate

bull Explicarea conducţiei electrice semi-conductoare (calitativ)

bull Descrierea principiului de funcţionare a diodei semiconductoare și a tranzis-torului

bull Explicarea conducţiei electrice icircn me-tale semiconductoare electroliţi gaze și icircn tuburi cu raze catodice

bull Identificarea aplicaţiilor curentului electric icircn diferite medii icircn viaţa coti-diană

31 Curent electric și circuite de curent continuu Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Tensiunea electromotoare

32 Rezolvarea problemelor33 Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit

fără generator de curent Gruparea conductoa-relor

34 Rezolvarea problemelor35 Lucrul și puterea curentului electric36 Rezolvarea problemelor37 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg38 Rezolvarea problemelor39-310 Lucrări de laborator bdquoDeterminarea rezistenţei interioare și a TEM

a unei surse de curentrdquo bdquoDeterminarea rezistivităţii unui conductorrdquo311 Curentul electric icircn metale Supraconductibi-

litatea312 Rezolvarea problemelor313 Curentul electric icircn semiconductoare Aplica-

ţii ale semiconductoarelor314 Curentul electric icircn electroliţi Legile electroli-

zei Aplicaţii practice ale electrolizei315 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii316 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii317 Lecţie de generalizare și sistematizare318 Evaluare sumativă

1

11

11111

1

11

11

1

11

11

62 Fizică Astronomie

Lucrări practice 10

1 Verificarea ecuaţiei de stare a gazului ideal2 Determinarea umidităţii relative a aerului3 Determinarea căldurii latente de topire a gheţii4 Determinarea capacităţii electrice a unui con-

densator5 Mărirea limitei de măsurare a voltmetrului(Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina 1985)

2222

2

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

a

Obs

erva

ţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 16

bull Investigarea experimentală a acţiunii cicircmpului magnetic asupra curentului electric

bull Descrierea mișcării purtătorilor de sarcină electrică icircn cicircmp magnetic (și electric)

bull Explicarea calitativă a principiului de funcţionare a acceleratoarelor de parti-cule elementare

bull Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică și autoinducţie

bull Aplicarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz a mărimilor inductanţă energia cicircmpului magnetic icircn situaţii concrete

bull Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a interacţiunilor magnetice proprietăţilor magnetice ale substanţe-lor și inducţiei electromagnetice

bull Explicarea principiului de funcţionare a aparatelor de măsurat electrice

11 Interacţiunea magnetică Cicircmpul magnetic al curentului electric Inducţia magnetică

12 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conduc-toarelor parcurse de curent electric Forţa electromagnetică

13 Rezolvarea problemelor14 Lucrare de laborator bdquoStudiul acţiunii cicircmpu-

lui magnetic asupra curentuluirdquo15 Mișcarea purtătorilor de sarcină electrică icircn

cicircmp magnetic omogen Forţa Lorentz16 Rezolvarea problemelor17 Permeabilitatea magnetică a mediului Para-

magnetici și diamagnetici Aplicaţii18 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electro-magnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)

19 Rezolvarea problemelor110 Aplicaţii practice ale inducţiei electromagnetice111 Fenomenul de autoinducţie Inductanţa cir-

cuitului electric112 Energia cicircmpului magnetic113 Rezolvarea problemelor114 Lecţie de generalizare și sistematizare115 Evaluare sumativă116 Evaluare sumativă

1

1

11

1

11

1

111

11111

63G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 16

bull Descrierea modalităţilor de generare a t e m alternative

bull Rezolvarea problemelor cu aplicarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitatea curentului și tensiunea instantanee frecvenţa perioada pulsaţia faza defazajul va-loarea efectivă a tensiunii și intensităţii curentului rezistenţa activă reactanţa inductivă reactanţa capacitivă impe-danţa puterea activă puterea reactivă factorul de putere

bull Investigarea experimentală a rezonan-ţei tensiunilor

bull Explicarea principiului de funcţionare a transformatorului

bull Analiza problemelor transportului energiei electrice la distanţe mari

21 Curentul electric alternativ Mărimi caracte-ristice

22 Rezolvarea problemelor23 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu rezistor24 Rezolvarea problemelor25 Circuite de curent electric alternativ Circuite

de curent alternativ cu bobină și condensator (RLC) legate icircn serie

26 Rezolvarea problemelor27 Rezolvarea problemelor28 Puterea curentului electric alternativ29 Rezolvarea problemelor210 Producerea energiei electrice Generatorul de

curent electric alternativ211 Transformatorul Transportul energiei electri-

ce la distanţe mari212 Rezolvarea problemelor213 Rezolvarea problemelor214 Lecţie de generalizare și sistematizare215-216 Evaluare sumativă

1

11

11

11111

1

1112

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 20

bull Descrierea din punct de vedere ener-getic a oscilaţiilor libere icircn circuitul oscilant

bull Stabilirea analogiei dintre oscilaţiile electromagnetice și oscilaţiile mecanice

bull Descrierea calitativă a producerii cicircm-pului electromagnetic și propagării undei electromagnetice

bull Utilizarea relaţiilor dintre mărimile caracteristice undei electromagnetice la rezolvarea unor probleme simple

bull Identificarea unor domenii de aplicaţii știinţifice și tehnice ale undelor elec-tromagnetice

bull Explicarea calitativă a principiilor de funcţionare a unor aparate și dispoziti-ve de uz cotidian (radioul televizorul cuptorul cu microunde etc)

bull Estimarea acţiunii biologice a undelor electromagnetice și aplicarea unor măsuri de protecţie a mediului și a pro-priei persoane

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Rezolvarea problemelor33 Analogia dintre oscilaţiile electromagnetice și

oscilaţiile mecanice34 Rezolvarea problemelor35 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-

tică Producerea propagarea și recepţionarea undelor electromagnetice

36 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii Proprietăţile undelor electromag-netice

37 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia Telecomunicaţia Noţiuni despre televiziune

38 Acţiunea biologică a undelor electromagneti-ce Măsuri de protecţie

39 Prezentare de comunicări310 Unde electromagnetice optice Interferenţa

luminii Dispozitivul Yung Inelele lui New-ton Interferometru

311 Rezolvarea problemelor312 Difracţia luminii Reţeaua de difracţie313 Rezolvarea problemelor

1

11

11

1

1

1

11

111

64 Fizică Astronomie

bull Utilizarea conceptelor ce caracterizea-ză interferenţa difracţia și polarizarea luminii

bull Investigarea experimentală a luminii cu ajutorul reţelelor de difracţie

bull Descrierea fenomenelor de interferenţă difracţie și polarizare a luminii icircnticirclnite icircn natură și tehnică

314 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo315 Icircmprăștierea luminii Polarizarea luminii316 Noţiuni din fotometrie317 Rezolvarea problemelor318 Lecţie de generalizare și sistematizare319-320 Evaluare sumativă

1

11112

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de teorie a relativităţii restricircnserdquo 6

bull Enunţarea postulatelor lui Einsteinbull Identificarea caracterului absolut al

timpului și spaţiului la formularea legi-lor mecanicii newtoniene

bull Interpretarea formulelor pentru inter-valele de timp și lungime și explicarea relativităţii acestor mărimi

bull Descrierea unor mișcări cu utilizarea elementelor de cinematică și dinamică relativistă

bull Aplicarea dependenţei masei de viteză și a legăturii dintre masă și energie la rezolvarea problemelor

41 Postulatele lui Einstein și argumentarea lor experimentală

42 Rezolvarea problemelor43 Elemente de cinematică și dinamică relati-

vistăndash Compunerea vitezelorndash Principiul fundamental al dinamiciindash Relaţia dintre masă și energie

44 Rezolvarea problemelor45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1

11

111

V Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 10

bull Explicarea efectului fotoelectric extern a esenţei ipotezei lui Planck despre cuanta de energie a esenţei ipotezei lui de Broglie

bull Aplicarea formulelor energiei masei și impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric a ecuaţiei lui Einstein pen-tru fotoefect la rezolvarea problemelor

bull Identificarea domeniilor de aplicare a efectului fotoelectric

bull Modelarea difracţiei electronilor pe cristale (calitativ) descrierea principiu-lui funcţionării microscopului electro-nic (aspecte generale)

51 Efectul fotoelectric extern52 Cuantă de energie Fotonul53 Rezolvarea problemelor54 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Presiunea luminii55 Rezolvarea problemelor56 Proprietăţile ondulatorii ale materiei Ipoteza

lui de Broglie Difracţia electronilor Micros-copul

57 Dualismul undă-corpuscul Fenomenul tune-lării și unele manifestări icircn natură

58 Rezolvarea problemelor59 Lecţie de generalizare și sistematizare510 Evaluare sumativă

1111

11

1

111

65G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

VI Capitolul bdquoElemente de fizică a atomuluirdquo 6

bull Analiza fenomenelor icircn care se mani-festă structura compusă a atomului și argumentarea viabilităţii modelului planetar al atomului

bull Interpretarea icircn cadrul modelului Bohr a spectrelor atomice ale hidrogenului

bull Investigarea experimentală a unor spectre de emisieabsorbţie (spectre continuie de bandă de linii)

bull Descrierea fenomenului de tranziţie cuantică a efectului LASER și iden-tificarea unor domenii de utilizare a laserului

bull Protecţia personală și colectivă icircn di-verse activităţi cu utilizarea laserului

61 Fenomene și experimente icircn care se manifestă structura compusă a atomului Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului

62 Postulatele lui Bohr Modelul cuantic al ato-mului de hidrogen

63 Rezolvarea problemelor64 Tipuri de spectre65 Emisia spontană și indusă Efectul LASER și

aplicaţii icircn diverse domenii66 Evaluare sumativă

1

1

111

1

VII Capitolul bdquoElemente de fizică a nucleului atomic Particule elementarerdquo 12

bull Caracterizarea diferitor nuclee atomi-ce utilizicircnd proprietăţile generale ale acestora structură dimensiuni masă sarcină electrică

bull Calcularea energiei de legătură și deter-minarea stabilităţii unor nuclee atomice

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legii dezintegrării radioactive la rezolvarea problemelor

bull Descrierea principiului de funcţionare a reactorului nuclear și estimarea posi-bilelor efecte ale accidentelor nucleare

bull Identificarea efectelor biologice ale radiaţiilor ionizante a unor dispozitive utilizate pentru detecţia și măsurarea radiaţiilor și cunoașterea regulilor de protecţie

bull Caracterizarea unor particule elemen-tare (electronul etc) utilizicircnd proprie-tăţile acestora (masa de repaus timpul mediu de viaţă sarcina electrică etc)

71 Modelul modern al nucleului atomic Fenome-ne și interacţiuni nucleare Energia de legătu-ră

72 Rezolvarea problemelor73 Radioactivitatea Dezintegrarea radioactivă

Legea dezintegrării radioactive74 Rezolvarea problemelor75 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare Fisiunea și fuziunea nucleelor Reac-torul nuclear

76 Rezolvarea problemelor77 Detectori de radiaţii ionizante Protecţia con-

tra radiaţiilor efectele biologice ale radiaţiilor ionizante

78 Elemente de fizică a particulelor elementare Acceleratoare de particule elementare

79 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

710 Lucrare de laborator bdquoStudiul urmelor particu-lelor elementare icircncărcaterdquo

711 Lecţie de generalizare și sistematizare712 Evaluare sumativă

1

11

11

11

1

1

1

11

66 Fizică Astronomie

VIII Capitolul bdquoElemente de astronomierdquo 20

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cerbull Determinarea cauzelor și caracterului

mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii a eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediubull Clasificarea corpurilor sistemului solarbull Descrierea proprietăţilor fizice ale

Pămicircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea concepţiilor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Aplicarea legilor lui Kepler la descrie-rea mișcării corpurilor din sistemul solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și a etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor galaxiei noa-

stre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

81 Astronomia icircn contextul altor știinţe Obiecti-vele de studiu ale astronomiei Particularităţi-le observărilor astronomice

82 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

83 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

84 Activitate practică85-86 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

87 Timpul și măsurarea lui Calendare88 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Cicircmpul magnetic al Pămicircntului89 Planetele gigante Planetele din grupul terestru810 Corpurile mici asteroizii cometele Meteori și

meteoriţi811 Elemente de mecanică cerească Sistemul he-

liocentric Legile lui Kepler Mareele812 Rezolvarea problemelor813-814 Soarele Caracteristici generale Structu-

ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

815 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

816 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

817-818 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

819 Lecţie de generalizare și sistematizare820 Evaluare sumativă

1

1

1

12

11

11

1

12

1

1

2

11

IX Capitolul bdquoTabloul știinţific al lumii și con-tribuţia fizicii la dezvoltarea societăţiirdquo Recapitulare 20

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii și astronomiei

91 Interacţiuni fundamentale și modelul unificat al materiei

92 Concepţii contemporane despre structura și evoluţia Universului

1

1

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea concepţiilor contemporane despre tabloul materialist al Universu-lui

bull Argumentarea poziţiilor proprii despre tabloul știinţific al lumii

bull Reprezentarea tabloului știinţific al lumii icircn formă de schemă sau tabel

93 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

94 Contribuţia fizicii la dezvoltarea tehnologiilor (TIC)

95 Recapitulare bdquoCinematicardquo96 Recapitulare Dinamicardquo97 Recapitulare bdquoStaticardquo98 Recapitulare bdquoImpulsul Lucrul mecanic

Energia mecanicărdquo99 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo910 Recapitulare bdquoTCMrdquo911 Recapitulare bdquoTermodinamicardquo912 Recapitulare bdquoElectrostaticardquo913 Recapitulare bdquoCurentul electric staţionarrdquo914 Recapitulare bdquoCicircmpul magnetic Inducţia

electromagneticărdquo915 Recapitulare bdquoOscilaţii și unde electromag-

neticerdquo916 Recapitulare bdquoElemente de teorie a relativită-

ţii restricircnse Elemente de fizică cuanticărdquo917 Rezolvarea testelor918 Rezolvarea testelor919 Rezolvarea testelor920 Rezolvarea testelor

1

1

1111

111111

1

1

1111

Lucrări practice 10

1 Determinarea acceleraţiei căderii libere2 Studierea construcţiei și funcţionării transfor-

matorului3 Mărirea limitei de măsurare a ampermetrului4 Determinarea inductanţei bobinei5 Determinarea inductanţei unei bobine icircntr-un

circuit de curent alternativ (Practicum la fizică icircn școala medie ndash ed Lumina

1985)

22

222

Rezervă 2

68 Fizică Astronomie

B Profilul umanistClasa a X-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

MECANICAIV Capitolul bdquoCinematicardquo 16

bull Utilizarea conceptelor specifice ci-nematicii punct material sistem de referinţă traiectorie distanţă parcursă deplasare viteză și acceleraţie icircn stu-diul mișcărilor corpurilor

bull Descrierea relativităţii mișcării meca-nice

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate

bull Aplicarea legilor mișcărilor mecanice studiate la rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană

bull Investigarea experimentală a mișcărilor studiate

11 Icircntroducere Punctul material și solidul rigid ndash modele utilizate icircn mecanică Sistem de refe-rinţă Spaţiu și timp

12 Traiectoria Deplasarea și distanţa parcursă13 Operaţii cu vectori14 Mișcarea rectilinie uniformă Legea mișcării

rectilinii uniforme Viteza Rezolvarea proble-melor

15 Relativitatea mișcării16 Mișcarea rectilinie uniform variată Legea

mișcării rectilinii uniform variate Acceleraţia17 Lucrare de laborator bdquoVerificarea experimentală a uneia din formu-

lele caracteristice mișcării rectilinii uniform accelerate a unui corprdquo

18 Rezolvarea problemelor19 Mișcarea corpurilor pe verticală110 Rezolvarea problemelor111 Mișcarea curbilinie Mișcarea circulară unifor-

mă Viteza unghiulară Acceleraţia centripetă112 Rezolvarea problemelor113 Lecţie de generalizare și sistematizare114 Evaluare sumativă115 Rezervă

1

111

11

1

1111

11

1-22-1

II Dinamica 18

bull Utilizarea principiilor mecanicii new-toniene a legii lui Hooke a legilor frecării la rezolvarea problemelor

11 Principiul inerţiei Sisteme de referinţă iner-ţiale

12 Masa și forţa Principiul fundamental al dina-micii

13 Rezolvarea problemelor14 Principiul acţiunii și reacţiunii15 Principiul relativităţii icircn mecanica clasică16 Forţa de atracţie gravitaţională Forţa de greu-

tate Greutatea corpurilor17 Rezolvarea problemelor

1

1

1111

1

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea calitativă a diverselor tipuri de forţe (de frecare elastică de greuta-te) identificate icircn natură și tehnică

bull Identificarea particularităţilor mișcării rectilinii uniforme și ale mișcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cauză-efect

18 Forţa elastică Legea lui Hooke19 Rezolvarea problemelor110 Lucrare de laborator bdquoVerificarea legii lui

Hooke și determinarea constantei elastice a unui resortrdquo

111 Forţa de frecare112 Rezolvarea problemelor113 Lucrare de laborator bdquoStudiul legilor frecării

și determinarea coeficientului de frecare la alunecarerdquo

114 Rezolvarea problemelor115 Lecţie de generalizare și sistematizare116 Evaluare sumativă117 Rezervă

111

111

11

1-22-1

II Lucrul și energia mecanică Impulsul mecanic Echilibrul mecanic

18

bull Explicarea conceptelor energia cineti-că energia potenţială lucrul forţelor de greutate elastice și de frecare impulsul mecanic și legea conservării energiei

bull Descrierea unor fenomene fizice utili-zicircnd conceptele lucrul mecanic pute-rea energia mecanică impuls mecanic

bull Utilizarea legilor conservării energiei și conservării impulsului la rezolvarea problemelor

bull Stabilirea condiţiilor de echilibru me-canic icircn diferite situaţii

31 Lucrul mecanic Puterea32 Energia cinetică Teorema variaţiei energiei

cinetice33 Lucrul forţei de greutate Energia potenţială

gravitaţională34 Lucrul forţei elastice Energia potenţială elas-

tică35 Lucrul forţei de frecare36 Legea conservării și transformării energiei

mecanice37 Rezolvarea problemelor38 Impulsul mecanic Teorema variaţiei impulsu-

lui mecanic al unui punct material39 Rezolvarea problemelor310 Legea conservării impulsului mecanic311 Rezolvarea problemelor312 Echilibrul mecanic Echilibrul de translaţie al

rigidului313 Momentul forţei Echilibrul de rotaţie al rigi-

dului314 Rezolvarea problemelor315 Echilibrul icircn cicircmp gravitaţional316 Lecţie de generalizare și sistematizare317 Evaluare sumativă318 Rezervă

11

1

1

11

11

1111

1

111

1-21-0

70 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo 14

bull Recunoașterea unor fenomene oscilato-rii icircn natură și tehnică

bull Descrierea calitativă icircn baza princi-piului bdquocauză-efectrdquo a unor fenomene oscilatorii identificate icircn natură și teh-nică

bull Utilizarea mărimilor caracteristice mișcării oscilatorii la rezolvarea unor probleme

bull Investigarea experimentală a unor pro-cese oscilatorii utilizicircnd mărimi fizice caracteristice mișcării oscilatorii

bull Identificarea condiţiilor icircn care se pro-duc și se propagă undele mecanice

bull Soluţionarea unor probleme de protec-ţie fonică din viaţa cotidiană

41 Mișcarea oscilatorie Oscilatorul armonic42 Pendulul elastic Pendulul gravitaţional43 Energia oscilatorului armonic Legea conser-

vării energiei mecanice icircn mișcarea oscilato-rie

44 Rezolvarea problemelor45 Lucrare de laborator bdquoStudiul pendulului elasticrdquo46 Unde mecanice Unde transversale și unde

longitudinale Caracteristicile undelor47 Reflexia și refracţia undelor48 Rezolvarea problemelor49 Interferenţa undelor mecanice Difracţia un-

delor mecanice410 Rezolvarea problemelor411 Elemente de acustică Ultrasunete Infrasune-

te Unde seismice412 Lecţie de generalizare și sistematizare413 Evaluare sumativă414 Rezervă

111

111

111

11

11-21-0

Rezervă 2

Clasa a XI-a

Subcompetențe ConținuturiN

r or

eD

ata

Obs

erva

ţiiIII TERMODINAMICA ȘI FIZICA

MOLECULARĂ30

bull Descrierea fenomenelor termice icircn baza mărimilor fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

bull Utilizarea noţiunii de bdquogaz idealrdquo a parametrilor de stare și a scărilor de temperatură icircn diferite contexte

bull Aplicarea mărimilor fizice referitoare la structura discretă a substanţei for-mulei fundamentale a TCM ecuaţiei de stare a gazului ideal ecuaţiilor transformărilor simple la rezolvarea problemelor

31 Structura discretă a substanţei Mărimi fizice ce caracterizează structura discretă a substanţei

32 Rezolvarea problemelor33 Sistemul termodinamic Starea sistemului

termodinamic Parametri de stare Modelul gazului ideal

34 Formula fundamentală a TCM a gazului ideal35 Rezolvarea problemelor36 Temperatura Scări de temperatură37 Ecuaţia de stare a gazului ideal38 Rezolvarea problemelor39 Transformări simple ale gazului ideal (izoter-

mă izobară izocoră)

1

11

111113

71G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Reprezentarea grafică a transformări-lor simple ale gazului ideal icircn sistemele de coordonate pV VT și pT

bull Investigarea experimentală a transfor-mărilor simple ale gazelor ideale

bull Enunţarea principiului icircnticirci al termodi-namicii

bull Aplicarea conceptelor sistem termo-dinamic lucrul mecanic cantitatea de căldură energia internă principiul I al termodinamicii la rezolvarea proble-melor

bull Descrierea calitativă a principiului de funcţionare al motoarelor termice

bull Identificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de utilizarea mașinilor termice

310 Rezolvarea problemelor311 Lucrare de laborator bdquoStudiul unei transfor-

mări simple a gazului idealrdquo312 Energia internă313 Rezolvarea problemelor314 Lucrul icircn procesele termodinamice315 Rezolvarea problemelor316 Cantitatea de căldură Coeficienţi calorici

Rezolvarea problemelor317 Principiul icircnticirci al termodinamicii și aplicarea

lui la diferite procese318 Rezolvarea problemelor319 Rezolvarea problemelor320 Transformarea energiei interne icircn lucru meca-

nic Motoare termice321 Rezolvarea problemelor322 Poluarea mediului323 Lecţie de generalizare și sistematizare324 Evaluare sumativă325 Rezervă

21

11111

1

111

11221

ELECTRODINAMICA 36

II Capitolul bdquoElectrostaticardquo 18

bull Formularea legii lui Coulombbull Definirea mărimilor caracteristice

ale cicircmpului electrostatic intensitatea cicircmpului electric tensiunea electrică permitivitatea mediului

bull Aplicarea conceptelor caracteristice ale cicircmpului electrostatic a expresiilor particulare ale acestor mărimi a legii lui Coulomb a principiului superpozi-ţiei cicircmpurilor a capacităţii electrice a formulei capacităţii condensatorului plan la rezolvarea problemelor

21 Recapitulare (Sarcinile electrice Legea con-servării sarcinii electrice Legea lui Coulomb)

22 Permitivitatea mediului23 Rezolvarea problemelor24 Cicircmpul electric Intensitatea cicircmpului electric

icircntr-un mediu25 Rezolvarea problemelor26 Lucrul cicircmpului electric la deplasarea unei

sarcini punctiforme27 Rezolvarea problemelor28 Tensiunea electrică29 Rezolvarea problemelor210 Conductori și dielectrici icircn cicircmp electrostatic211 Capacitatea electrică Condensatorul Capaci-

tatea electrică a condensatorului plan212 Rezolvarea problemelor213 Energia cicircmpului electrostatic214 Rezolvarea problemelor215 Lecţie de generalizare și sistematizare216-217 Evaluare sumativă118 Rezervă

1

111

11

11111

111121

72 Fizică Astronomie

III Capitolul bdquoElectrocinetică Curentul electric icircn diferite mediirdquo

18

bull Aplicarea legilor curentului electric icircn diferite contexte

bull Descrierea calitativă a conducţiei elec-trice icircn metale icircn semiconductoare icircn electroliţi icircn gaze icircn vid și a aplicaţii-lor acestora icircn viaţa cotidiană

bull Explicarea principiului de funcţionare a unor dispozitive cu semiconductoare

31 Recapitulare Curentul electric staţionar In-tensitatea curentului electric Tensiunea elec-trică Tensiunea electromotoare

32 Recapitulare Legea lui Ohm pentru o porţiu-ne de circuit fără generator de curent Rezol-varea problemelor

33 Gruparea conductoarelor Rezolvarea proble-melor

34 Lucrul și puterea curentului electric35 Legea lui Ohm pentru un circuit icircntreg36 Rezolvarea problemelor37 Medii conductoare de curent electric Curen-

tul electric icircn metale38 Curentul electric icircn semiconductoare Joncţiu-

nea p-n39 Aplicaţii ale semiconductoarelor310 Curentul electric icircn electroliţi Aplicaţii prac-

tice ale electrolizei311 Curentul electric icircn gaze Plasma Aplicaţii312 Curentul electric icircn tuburi cu raze catodice

Aplicaţii313-314 Lecţii de generalizare și sistematizare315-16 Evaluare sumativă317-18 Rezervă

1

1

1

1111

1

11

11

222

Rezervă 2

Clasa a XII-a

Subcompetențe Conținuturi

Nr

ore

Dat

aO

bser

vaţii

I Capitolul bdquoElectromagnetismrdquo 10

bull Aplicarea noţiunilor inducţia mag-netică forţa electromagnetică forţa Lorentz

1 Cicircmpul magnetic al curentului electric Induc-ţia magnetică

2 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra conductoa-relor parcurse de curent electric Forţa electro-magnetică

3 Rezolvarea problemelor4 Acţiunea cicircmpului magnetic asupra purtătorilor

de sarcină electrică icircn mișcare Forţa Lorentz

1

1

11

73G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Explicarea fenomenului inducţiei elec-tromagnetice

bull Utilizarea legii inducţiei electromag-netice și a regulii lui Lenz la rezolvarea problemelor

5 Rezolvarea problemelor6 Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul

magnetic Inducţia electromagnetică Legea inducţiei electromagnetice Regula lui Lenz)

7 Rezolvarea problemelor8 Lecţie de generalizare și sistematizare9 Evaluare sumativă10 Rezervă

11

1111

II Capitolul bdquoCurent electric alternativrdquo 6

bull Explicarea principiului de generare a t e m alternative și a principiului de funcţionare a transformatorului

bull Utilizarea mărimilor caracteristice curentului alternativ intensitate ten-siune și a formulei coeficientului de transformare la rezolvarea problemelor

bull Analiza problemelor producerii și transportului energiei electrice la distanţe mari și a impactului asupra organismelor vii

21 Curentul electric alternativ Generarea tem alternative

22 Valorile efective ale intensităţii curentului și tensiunii alternative

23 Producerea energiei electrice Generatorul de curent electric alternativ

24 Transformatorul Transportul energiei electri-ce la distanţe mari

25 Lecţie de generalizare și sistematizare Proble-mele energetice icircn R Moldova

26 Evaluare sumativă

1

1

1

1

1

1

III Capitolul bdquoOscilaţii și unde electromagneticerdquo 10

bull Explicarea procesului de oscilaţie icircn circuitul oscilant a procesului de pro-pagare a undelor electromagnetice și a principiului de funcţionare a transfor-matorului

bull Analiza problemelor impactului unde-lor electromagnetice asupra organisme-lor vii

bull Descrierea concepţiilor știinţifice des-pre natura luminii a proceselor de propagare a luminii interferenţei și difracţiei luminii

bull Enumerarea tipurilor de radiaţii

31 Oscilaţii electromagnetice libere și forţate Circuitul oscilant

32 Cicircmpul electromagnetic Unda electromagne-tică Propagarea undelor electromagnetice

33 Clasificarea undelor electromagnetice Tipuri de radiaţii

34 Principiile radiocomunicaţiei Radiolocaţia35 Unde optice Evoluţia concepţiilor despre

natura luminii Natura electromagnetică a luminiii

36 Interferenţa luminii Difracţia luminii Reţeaua de difracţie

37 Rezolvarea problemelor38 Lucrare de laborator bdquoDeterminarea lungimii de undă a luminii cu

ajutorul reţelei de difracţierdquo39 Lecţie de generalizare și sistematizare310 Evaluare sumativă

1

1

1

11

1

11

11

74 Fizică Astronomie

FIZICA MODERNĂ

IV Capitolul bdquoElemente de fizică cuanticărdquo 6

bull Descrierea efectului fotoelectric externbull Aplicarea formulelor energiei masei și

impulsului fotonului a legilor efectului fotoelectric la rezolvarea problemelor

bull Explicarea principiului de funcţionare a celulei fotoelectrice

41 Efectul fotoelectric extern42 Cuantă de energie Fotonul43 Rezolvarea problemelor44 Aplicaţii ale efectului fotoelectric extern

Celule fotoelectrice45 Lecţie de generalizare și sistematizare46 Evaluare sumativă

1111

11

V Capitolul bdquoElemente de fizică a atomului și a nucleului atomicrdquo

8

bull Descrierea experienţei lui Rutherford și argumentarea modelului planetar al atomului

bull Clasificarea spectrelorbull Enunţarea postulatelor lui Bohr și a

caracteristicilor generale ale nucleului atomic

bull Explicarea proceselor de dezintegrare α β γ

bull Aplicarea legilor de conservare la rezol-varea problemelor

bull Descrierea efectelor biologice ale radia-ţiilor ionizante

51 Modele de atomi Experienţa lui Rutherford Modelul planetar al atomului Tipuri de spec-tre

52 Postulatele lui Bohr53 Modelul nucleului atomic Constituienţii nu-

cleului atomic Izotopi54 Radioactivitatea55 Reacţii nucleare Legi de conservare icircn reacţii

nucleare56 Fisiunea și fuziunea nucleelor Reactorul nu-

clear57 Lecţie de generalizare și sistematizare58 Evaluare sumativă

1

11

11

1

11

VI Elemente de astronomie 18

bull Identificarea locului astronomiei icircn contextul fizicii

bull Observarea cerului icircnstelat cu utiliza-rea hărţilor stelare

bull Utilizarea sistemului de coordonate ecuatorial

bull Identificarea constelaţiilor pe cer

bull Determinarea cauzelor și caracterului mișcării aparente a Soarelui Lunii a stelelor pe cer

bull Explicarea fazelor Lunii eclipselor de Soare și Lună

bull Definirea timpului solar mediu

bull Clasificarea corpurilor sistemului solar

61 Astronomia icircn contextul fizicii Obiectivele destudiu ale astronomiei Particularităţile obser-vărilor astronomice

62 O primă evaluare a cerului icircnstelat Constela-ţiile Mișcarea diurnă aparentă a stelelor

63 Sfera cerească Coordonate cerești Hărţi stelare Mișcarea diurnă a aștrilor la diferite latitudini Culminaţii

64 Activitate practică65-66 Mișcarea aparentă a Soarelui și Lunii pe

sfera cerească Ecliptica Echinocţii Solstiţii Eclipsele de Soare și de Lună Mișcarea reală a Pămicircntului icircn jurul Soarelui

67 Timpul și măsurarea lui68 Originea Sistemului Solar Pămicircntul Luna

Condiţii fizice Maree Cicircmpul magnetic al Pămicircntului

69 Planetele gigante Planetele din grupul terestru

1

1

1

12

11

1

75G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Descrierea proprietăţilor fizice ale Pă-micircntului Lunii sau ale altor planete ale sistemului solar

bull Descrierea conceptelor moderne despre originea și evoluţia sistemului solar

bull Descrierea structurii și caracteristicilor Soarelui

bull Expunerea caracteristicilor principale și etapelor de viaţă ale unei stele

bull Clasificarea spectrală a stelelorbull Estimarea dimensiunilor Galaxiei noas-

tre și a distanţelor picircnă la alte galaxiibull Identificarea părţilor componente ale

galaxiei noastre și a tipurilor de galaxii

610 Corpurile mici Asteroizii cometele Meteori și meteoriţi

611-612 Soarele Caracteristici generale Structu-ra Atmosfera solară Activitatea Soarelui și consecinţe asupra Pămicircntului

613 Caracteristicile principale ale stelelor Spectre stelare Clasificarea spectrală a stelelor Evolu-ţia stelelor

614 Stele duble Stele variabile și nestaţionare Găuri Negre

615 Noţiuni de cosmologie Galaxia noastră Alte galaxii Metagalaxia

617 Lecţie de generalizare și sistematizare619 Evaluare sumativă

1

2

1

1

1

12

VII Tabloul știinţific al lumii Recapitulare 10

bull Identificarea etapelor de dezvoltare a fizicii ca știinţă

bull Argumentarea rolului fizicii icircn progre-sul tehnico-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii

71 Tabloul contemporan știinţific al lumii72 Rolul fizicii și astronomiei icircn progresul tehni-

co-știinţific și icircn dezvoltarea societăţii73-74 Recapitulare bdquoMecanicărdquo75 Recapitulare bdquoTermodinamică și fizică mole-

cularărdquo76-77 Recapitulare bdquoElectrodinamicărdquo78 Recapitulare bdquoOpticărdquo bdquoOscilaţii și unde elec-

tromagneticerdquo bdquoElemente de fizică cuanticărdquo79 Rezolvarea testelor710 Rezolvarea testelor

11

21

21

11

NotăModelele planificării tematice de lungă durată expuse mai sus sicircnt o viziune a

autorilor acestui ghid și au un rol orientativProfesorii au libertatea de a stabili ordinea studierii compartimentelor de a re-

partiza orele alocate prin planul de icircnvăţămicircnt după viziunea proprie respecticircnd condiţia parcurgerii integrale a conţinutului și realizarea competenţelor stabilite icircn curriculum

32 Recomandări privind proiectarea unităţilor de icircnvăţare

Deoarece formarea competenţelor necesită un inteval de timp mai lung decicirct 1-2 ore academice apare necesitatea proiectării unor unităţi de icircnvăţare cu o du-rată mai mare (6-10 ore)

76 Fizică Astronomie

Unitatea de icircnvăţarebull este coerentă icircn raport cu competenţelebull are caracter unitar tematicbull are desfășurare continuă pe o perioadă de timpbull operează prin intermediul unor modele de icircnvăţarepredarebull subordonează lecţia ca element operaţionalbull este finalizată prin evaluare sumativă

Unitatea de icircnvăţare mai poate fi definită ca timpul de icircnvăţare dintre două evaluări sumative care nu se finisează neapărat cu notarea Astfel se produc unele schimbări icircn sistemul de proiectare a procesului de icircnvăţămicircnt

Proiectarea de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată se va face icircn fiecare clasă icircn baza corelă-

rii competenţei specifice a subcompetenţei a unităţii de conţinut și a activităţii de icircnvăţare și evaluare Profesorul dispune de libertate deplină icircn corelarea unităţilor de conţinut ordinea abordării temelor și a regimului orar (numărul de ore alocat fiecărei unităţi de icircnvăţare)

Profesorul are libertatea să grupeze icircn diverse moduri elementele de conţinut icircn unităţi de icircnvăţare cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor fizice

Pasul 1 Lectura personalizată a curriculumului de fizică pentru liceuSe stabilește

bull Ordinea de parcurgere a temelorconţinuturilorbull Alocările de timpbull Activităţile de icircnvăţare și de evaluare

Pasul 2 Identificarea unităţilor de icircnvăţare

Pasul 3 Elaborarea proiectului de lungă duratăbull Se icircntocmește la icircnceputul semestruluianului școlarbull Oferă un cadru care să permită adecvarea demersului didactic la situa-

ţia din clasăStructura alternativă a proiectului de lungă durată este reprezentată icircn tabelul

nr 1

Tabelul nr 1 Structura alternativă a proiectului de lungă durată

Unitatea de icircnvăţare

Competenţe specifice Subcompetenţe Conţinuturi Nr de ore

alocate Săptămicircna Observaţii

77G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

La elaborarea proiectului de lungă durată vom parcurge următoarele etapebull Identificăm teme majore ale curriculumuluibull Identificăm conţinuturi din curriculum care pot fi asociate unei anu-

mite temebull Particularizăm competenţele specificesubcompetenţele la conţinutu-

rile asociate temeibull Detaliem conţinuturile după criteriul relevanţei icircn raport cu subcom-

petenţele vizatebull Verificăm icircn ce măsură ansamblul competenţe-conţinuturi permite o

evaluare pertinentă Eventual renunţăm la unele conţinuturi pe care le vom avea icircn vedere pentru altăalte unităţi de icircnvăţare

Proiectarea curentăProiectarea curentă se reduce la proiectarea unei unităţi de icircnvăţare Aceasta este

echivalentă proiectării a 6-10 lecţii consecutive Profesorul va depune un efort de an-ticipare a activităţilor care conduc la formarea subcompetenţelor curriculare Spre deosebire de proiectul lecţiei care era orientat la realizarea unui obiectiv de referinţă icircntr-o oră maximum două acum profesorul trebuie să dezvolte uneori două-trei subcompetenţe la fiecare oră Evident că formarea icircn ansamblu a acestor subcompe-tenţe nu se poate produce pe parcursul unei ore academice De aceea și apare necesi-tatea anticipării unei secvenţe mai consistente a procesului de icircnvăţămicircnt

La studiul unei unităţi de icircnvăţare se vor parcurge următoarele etape1 Familiarizarea2 Structurarea3 Aplicarea

1 Familiarizare rarr Evocare ExplorareProfesorul

ndash Stabilește nivelul de cunoaștere de către elevi a unor noţiunindash Oferă pretexte-problemă creează conflicte cognitive recurge la situa-

ţii-problemă

3 Structurare rarr Explicare EsenţializareProfesorul

ndash Ajută elevii să exprime ceea ce au observat să formuleze concluziindash Ajută elevii să identifice metode de lucru sau să dezvolte rezultate teo-

retice

3 Aplicare rarr Exersare ExtindereProfesorul

ndash Propune activităţi pentru aprofundarea subiectuluindash Face conexiuni cu alte discipline

78 Fizică Astronomie

Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare este reprzentată icircn tabelul nr 2

Tabelul nr 2 Structura proiectului unei unităţi de icircnvăţare

Data Detaliere de conţinut

Subcompetenţe vizate

Activtăţi de icircnvăţare

Resurse materia-le procedurale

de timp

Evaluare (obective

instrumente)Observaţii

NotăElementele de structură ale proiectului de lungă durată și ale proiectului uni-

tăţii de icircnvăţare ar putea fi prezentate icircntr-o altă ordine important e cum gicircndește profesorul icircn procesul proiectării anticipicircnd secvenţe mici sau secvenţe mai mari ale procesului de icircnvăţămicircnt

La citirea curriculumului disciplinar se va atrage atenţia mai icircnticirci la concep-ţia disciplinei la specificul icircnvăţămicircntului axat pe competenţe definiţia compe-tenţei Analizicircnd competenţele specifice disciplinei bdquoFizică Astronomierdquo este im-portant să ne convingem că acestea au fost deduse din competenţele transdiscipli-nare pentru treapta liceală de icircnvăţămicircnt De exemplu competenţa de comunicare știinţifică a fost dedusă din competenţa de a comunica argumentat icircn limba mater-nălimba de stat icircn situaţii reale ale vieţii iar competenţa de investigaţie știinţifică ndash din competenţa de a dobicircndi și a stăpicircni cunoștinţe fundamentale din domeniul Matematică Știinţe ale naturii și Tehnologii icircn coraport cu nevoile proprii

Următorul pas va fi stabilirea corelaţiei dintre competenţele specifice și sub-competenţe Fiecare subcompetenţă se referă la una din competenţele specifice De exemplu subcompetenţa utilizarea noţiunilor viteză acceleraţie și a legilor mișcărilor mecanice la rezolvarea problemelor icircn situaţii concrete se referă la com-petenţa de achiziţii pragmatice specifice fizicii astronomiei iar subcompetenţa in-vestigarea experimentală a dependenţei alungirii corpurilor de forţa deformatoare a legilor frecării la alunecare ndash la competenţa de investigaţie știinţifică icircn domeniul fizicii și astronomiei

La citirea unității de icircnvăţare se va atrage atenţia la activităţile propuse pentru a forma subcompetenţele curriculare avicircnd la dispoziţie unităţile de conţinut res-pective Pentru realizarea acestora avem nevoie de analiza resurselor (materiale procedurale de timp) Un moment important este modul cum se vor evalua rezul-tatele activităţilor Pentru aceasta vom formula obiectivele evaluării vom selecta procedeele și instrumentele necesare

79G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Icircn curriculumul disciplinar se propun unităţi de conţinut care vor servi la for-marea subcompetenţelor activităţi de icircnvăţare și evaluare strategii didactice și strategii de evaluare

Corelarea competenţelor subcompetenţelor conţinuturilor și tipurilor de acti-vităţi are loc pe două dimensiuni

bull dimensiunea verticalăbull dimensiunea orizontală

Corelicircnd aceste componente pe verticlă profesorul pornește de la curriculu-mul disciplinar analizicircnd prevederile acestuia prezente icircn concepte competenţe conţinuturi strategii didactice și strategii de evaluare Apoi elaborează proiec-tul de lungă durată (Tabelul nr 1) La elaborarea proiectului de lungă durată se precizează unităţile de icircnvăţare competenţele și subcompetenţele vizate durata realizării Icircn baza acestui proiect profesorul proiectează unităţile de icircnvăţare Co-relarea componentelor acestui proiect este prezentată prin următoarea schemă

Analiza prevederilor curriculumului disciplinar

Elaborarea proiectului de lungă durată

Elaborarea proiectului unității de icircnvățare

Fig 4 Corelarea componentelor pe verticală

33 Proiectarea de lecţii centrate pe formarea de competenţe

Lecţia este unitatea de bază a desfășurării procesului instructiv-educativ Ca formă de organizare a procesului de icircnvăţămicircnt lecţia este constituită dintr-o succesiune de etape sau secvenţe ce se desfășoară icircntr-o unitate de timp icircn care se asigură o coordonare icircntre activitatea de predare și cea de icircnvăţare icircn vederea realizării finalităţilor procesului de icircnvăţămicircnt Procesul educativ este un proces complex icircn care trebuie sa ţinem seama de toţi factorii implicaţi Atunci cicircnd un profesor se afla icircn fata clasei trebuie sa știe ce tip de lecţie se potrivește cel mai bine momentului astfel icircncicirct scopul lecţiei sa fie atins Literatura de specialitate consemnează tipurile de lecţii conform criteriilor

80 Fizică Astronomie

A Sarcina majoră care se realizează la lecţie1 lecţia mixtă sau combinată (atunci cicircnd realizăm mai multe sarcini)2 lecţia de icircnsușire a materiei noi3 lecţia de formare de priceperi și deprinderi4 lecţia de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei studiate

anterior5 lecţia de evaluare a rezultatelor școlare

B Metode care predomină la lecţiea lecţia prelegereb lecţia dezbaterec lecţie joc de rol etc

Cicirct privește seminarul conferinţa excursia lucrarea de laborator lucrarea practică etc acestea sicircnt forme de organizare a activităţii didactice alternative lecţiei care au fost permise după 1958 cicircnd a apărut legea despre bdquolegătura cu viaţardquo

bull Lecţie mixtă

Lecţia mixtă este cea mai frecventă formă de organizare a activităţii didactice icircn icircnvăţămicircntul preuniversitar Ea urmărește atingerea mai multor scopuri sau sarcini didactice distincte transferul de noi cunoștinţe sistematizarea și consoli-darea achiziţiilor și verificarea sau evaluarea performanţei școlare

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a XII-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Fenomenul inducţiei electromagnetice (Fluxul magnetic Induc-

ţia electromagnetică Legea lui Faraday Regula lui Lenz)Tipul lecţiei mixtăDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Descrierea fenomenului de inducţie electromagnetică2 Aplicarea legii inducţiei electromagnetice și a regulii lui Lenz icircn situa-

ţii concrete3 Identificarea domeniilor de aplicaţie practică a inducţiei electromag-

netice

81G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii trebuie să fie capabiliO1 ndash să definească corect și complet fenomenul de inducţie electromagnetică

mărimea fizică flux magneticO2 ndash să indice cicirct mai multe procedee de variaţie a fluxului magnetic verifi-

cicircndu-le experimentalO3 ndash să sesizeze icircn urma analizei rezultatelor experimentale dependenţa

dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului elec-tric indus și dintre viteza de variaţie a fluxului și mărimea intensităţii curentului electric indus TEM de inducţie

O4 ndash să aplice expresia pentru fluxul magnetic regula lui Lenz legea induc-ţiei electromagnetice icircn situaţii concrete

O5 ndash să formuleze legea inducţiei electromagnetice și regula lui Lentz pentru determinarea sensului curentului electric indus

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă fișe de activitate experimentală

culegere de probleme manual alternatoare bobine miliampermetre alimentatoare didactice fire conductoare magneţi bară miez de fier U miez de fier I bobine cadru inele de aluminiu stative cleme

VI Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia demonstraţia activitatea ex-

perimentală problematizarea descoperirea dirijată și independentă experimentul cu caracter de cercetare icircnvăţarea prin descoperire ob-servaţia

bull Forme de activitate cu eleviindash Icircn grup la efectuarea experimentelor la rezolvarea problemelorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Stiinţa Chișinău 20082 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu și al Culegere de probleme clasele 10-

12 ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

82 Fizică Astronomie

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

5 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultatele problemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obiec-tivelor

2 min ndash icircntreabă elevii care sicircnt rezultatele experimentului lui Oersted

ndash trezește interesul elevilor pornind de la ideea dacă ar fi posibil efectul invers și anume să se obţină curent electric cu ajutorul cicircmpului magnetic

ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash răspund la icircntrebare (icircn jurul conductoarelor parcurse de curent electric apare cicircmp magnetic)

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

37 min

10 min

5 min

8 min

O1O2O3

O1

O4O5

a) ndash repartizează elevii icircn grupurindash prezintă aparatele și materialele ne-

cesare pentru experimentndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevi și notează pe tablă concluziile generale

ndash definește fenomenul de inducţie electromagnetică noţiunea de curent indus

ndash repartizează fișa nr 2ndash propune elevilor să realizeze experi-

mentele conform indicaţiilor din fișăndash cere elevilor să formuleze concluziile

respective dirijicircnd discuţiandash face o sinteză a concluziilor formulate

de elevindash prezintă un scurt istoric al fenome-

nului formulează concluziile lui Fa-raday

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu materialele

prezentate de profesorndash conform indicaţiilor din

fișe realizează experimentulicircncercicircnd să formuleze con-cluziile pentru fiecare etapă aexperimentului

ndash fac o sinteză a celor obser-vate și notează icircn caiete constatările făcute după fieca-re operaţie

ndash desenează și notează conclu-ziile și definiţiile icircn caiete

ndash pun icircntrebări profesorului

83G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Conţi-nutul noii icircn-văţări

5 min O1O4O5

b) ndash explică elevilor că cantitatea de cicircmp magnetic ce străbate un circuit (o suprafaţă) este determinată de mă-rimea fizică numită flux magnetic

ndash propune elevilor să analizeze fig 619 din manual (1 pag 197)

ndash definește fluxul magnetic și unitatea lui de măsură

ndash pune accentul pe faptul că unghiul α reprezintă unghiul dintre normala la suprafaţă și liniile de cicircmp

c) ndash prezintă un scurt istoric al feno-menului formulează concluziile lui Lentz

ndash demonstreză elevilor experimentul pentru constatarea fenomenului și explicarea regulei

ndash discută cu elevii rezultatele observări-lor (fig 621-1 pag 199)

ndash formulează regula lui Lentz

d) ndash propune elevilor următoarea icircntre-bare de care mărimi depinde valoa-rea intensităţii curentului de inducţie deci și valoarea TEM de inducţie

ndash icircn baza constatărilor făcute definește legea inducţiei electromagnetile (le-gea lui Faraday)

ndash scrie pe tablă expresia matematică a legii inducţiei electromagnetice

ndash explică sensul semnului minus din formulă

b) ndash ascultă și eventual pun icircn-trebări

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

c) ndash ascultă urmăresc experi-mentul și eventual pun icircn-trebări

ndash formulează concluzii și icircncear-că să stabilească dependenţa dintre sensul de variaţie a fluxului magnetic și sensul curentului electric indus

ndash urmăresc figura din manual explicată de profesor

ndash notează indicaţiile profesoru-lui și regula lui Lentz icircn caiete

d) ndash formulează răspunsul la icircntrebare fac constatări ex-plică fenomenele observate icircn timpul experimentului

ndash ascultă și eventual pun icircntre-bări

ndash notează indicaţiile profesoru-lui icircn caiete

5 Realiza-rea sens-uluiRezol-vare de probleme

9 min O1O4 O5

ndash propune elevilor fișa 3 cu problemespre rezolvare

ndash ascultă prezentările elevilor corectează pune accentul

ndash rezolva situaţiile-problemă din fișă

ndash un elev din grup prezintă soluţiile obţinute

ndash ascultă și eventual pun icircntrebări

ndash notează indicaţiile profeso-rului icircn caiete

6 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4 O5

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebările 123 și 4 din manual pag 201

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

84 Fizică Astronomie

7 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) para-graful 65 din manual b) să rezolve problemele nr 1511 1528 1532 din culegerea de probleme

ndash notează icircn catalog intervenţiile la oră ale elevilor

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 11 Montaţi circuitul conform desenului prezentat mai jos (fig 1)2 Deplasaţi magnetul pe direcţia axei bobinei icircn ambele sensuri Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului3 Repetaţi indicaţiile din punctul 2 modificicircnd viteza de deplasare a

magnetului și inversaţi polaritatea magnetului4 Puneţi magnetul icircntr-o mișcare oscilatorie (fig 2) Urmăriţi indicaţiile

miliampermetrului5 Formulaţi concluziile respective

Fig 1 Fig 2

Fișa 21 Montaţi circuitul conform desenu-

lui prezentat mai jos (fig 3)2 Icircnchideţi icircntrerupătorul Urmăriţi

indicaţiile miliampermetrului3 Deschideţi icircntrerupătorul Urmă-

riţi indicaţiile miliampermetrului4 Formulaţi concluziile respective

85G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Probleme propuse spre rezolvare1 (Gr 1) Icircntr-o bobină conectată la un miliamperme-

tru se introduce o bară magnetizată suspendată de un resort elastic Se trage ușor de magnet icircn jos și apoi se lasă liber Descrieţi comportarea magnetului și a miliampermetrului după eliberarea magnetului

2 (Gr 2 3 4 5) Să se stabilească sensul curentului indus icircntr-o bobină icircn următoarele situaţii Fig 3

ndash Gr 2 ndash magnetul se apropie cu polul nord de bobinăndash Gr 3 ndash magnetul se depărtează cu polul nord de bobinăndash Gr 4 ndash magnetul se apropie cu polul sud de bobinăndash Gr 5 ndash magnetul se depărtează cu polul sud de bobină

3 (Gr 6) Un cadru cu aria de 200 cm2 este situat perpendicular pe liniile unui cicircmp magnetic omogen Inducţia cicircmpului magnetic este egală cu 025 T Să se determine variaţia fluxului magnetic a) la dispariţia cicircm-pului magnetic b) la inversarea sensului liniilor de cicircmp

4 (Gr 7) O spiră conductoatre din aluminiu ce are lungimea egală cu 30 cm și aria secţiunii transversale ndash cu 2 mm2 este situată icircntr-un cicircmp magnetic al cărui flux variază cu viteza de 04 Wbs Determinaţi lu-crul efectuat de curentul indus icircn spiră timp de 1 min

bull Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizareO astfel de lecţie asigură consolidarea cunoștinţelor icircnsușite și aprofundarea

lor pe nivele superioare de icircnţelegere și aplicare prin recapitulare Lecţia de recapi-tulare presupune desfășurarea unei activităţi intelectuale susţinute pe baza căreia elevul valorifică conţinuturile achiziţionate icircntr-o etapă de pregătire (studiul unui capitol al fizicii al unei discipline etc) Gicircndirea elevului poate fi disciplinată icircn baza unui algoritm pe care icircl stabilesc de comun acord profesorul și colectivul de elevi Accentul cade pe icircnţelegere analiză și sinteză Sicircnt icircntărite priceperile de a argumenta și demonstra teorii știinţifice dar și acelea de a formula judecăţi de valoare cu privire la aplicabilitatea unor ipoteze de lucru Deci obiectivul funda-mental urmărit este fixarea și consolidarea cunoștinţelor prin stabilirea de noi co-relaţii icircntre cunoștinţe prin elaborarea unor generalizări mai largi prin relevarea unor structuri logice icircntre diverse cunoștinţe toate acestea stimulicircnd mecanismul transferului cu cele două forme ale sale specific și nespecific

86 Fizică Astronomie

Exemplu de proiect de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil real)Obiectul FizicăTema lecţiei Recapitularea și sistematizarea cunoștinţelor la capitolul bdquoDina-

micardquoTipul lecţiei Lecţie de recapitulare generalizare și sistematizare a materiei stu-

diate anteriorDurata 45 min

II Subcompetenţe1 Aplicarea principiilor dinamicii a legii lui Hooke și a legilor frecării icircn

situaţii concrete2 Conștientizarea faptului că toate corpurile din Univers se atrag icircntre

ele cu forţe care depind de masele corpurilor și de distanţa dintre ele3 Interpretarea forţei de greutate ca forţă de atracţie universală manifes-

tată icircn vecinătatea Pămicircntului a acceleraţiei gravitaţionale ca intensi-tate a cicircmpului gravitaţional

4 Descrierea calitativă și cantitativă a mișcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe icircn sisteme de referinţă inerţiale

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să enunţe principiile mecanicii newtonieneO2 ndash să definească principalele tipuri de forţe (scriind relaţiile matematice de

calcul al modulelor acestora precizicircnd semnificaţia mărimilor care in-tervin)

O3 ndash să reprezinte grafic forţele care acţionează icircntr-o situaţie concretăO4 ndash să rezolve probleme aplicicircnd principiile mecanicii

IV Resursebull Umane profesor elevi laborantbull Materiale (didactice) tablă cretă culegere de probleme manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia algoritmizarea problematiza-

reabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn grup la rezolvarea problemelor din fișa 1ndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea rezultate-

lor experimentelor

87G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

bull Metode de evaluarendash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliogtrafie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 10-a

ed Știinţa Chișinău 20072 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Culegere de probleme clasele 10-12

ed Univers Pedagogic Chișinău 2007

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organiz-atoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor ndash prezintă caietele și rezultatele

problemelor rezolvate acasă

3 Captarea atenţiei enunţa-rea obi-ectivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei și scrie tema lecţiei pe tablă

ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-suluiRecapi-tularea-sistema-tizarea noţiuni-lor icircnvă-ţate la studierea capitolu-lui bdquoDi-namicardquo

38 min

15 min

23 min

O1O2O3O4

a) ndash repartizează elevii icircn grupuri după niveluri

ndash repartizează fișa nr 1ndash propune elevilor să rezolve probleme-

le și să dea răspuns la icircntrebările din fișă

b) ndash cere elevilor să prezinte soluţiile (un elev din grup prezintă posterul) să formuleze concluziile respective

ndash face o sinteză a concluziilor formulate de elevi

a) ndash se grupează la mesendash fac cunoștinţă cu fișa prezen-

tată de profesorndash lucrează icircn grup conform in-

dicaţiilor din fișă și formuleză concluziile

ndash notează concluziile icircn caietendash pun icircntrebări profesoruluib) ndash elevii din celelalte grupuri

ascultă și eventual pun icircntre-bări elevilor din grupul care prezintă

ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profesoru-

lui icircn caiete

88 Fizică Astronomie

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back- ului

3 min2 min

O1 O2 O3 O4

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei cericircnd elevilor să dea răs-punsuri clare și rapide la icircntrebări

ndash prezintă schiţat cerinţele lecţieindash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă a) rezol-varea testului la cap bdquoDinamicardquo din culegerea de teste pentru cl a X-a autor Gh Ţurcan

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

Fișa 1

I grup1 Găsiţi corespondenţa icircntre mărimile fizice și unităţile lor de măsura

a) v I) cms2

b) F II) Nm c) a III) ms d) S IV) N e) m V) s

f) k VI) m

VI) kg2 Determinaţi dacă afirmaţia dată este adevărată sau falsă noticircnd răs-

punsul prin A sau Fa) Valoarea forţei cu carea aţionează un resort deformat asupra corpu-

lui suspendat de el este invers proporţională cu alungirea absolută a resortului

b) Forţa de frecare este forţa care apare la suprafaţa de contact dintre două corpuri și se opune alunecării unui corp pe suprafaţa celuilalt

3 Continuaţi (icircn caiet) propoziţiile cu o variantă ce ar avea sens fizica) Un punct material se află icircn echilibru dacă rezultanta forţelor ce

acţionează asupra lui b) Dacă un corp acţionează cu o forţă F12 asupra altui corp atunci al

doilea corp acţionează asupra primului cu o forţă F21 care

c) Forța elastică este de natură

89G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

II grupRezolvaţi problemele

1 Asupra unui corp cu masa de 15 kg ce se află pe o suprafaţă orizon-tală netedă acţionează o forţă egală cu 6000 mN orientată paralel cu suprafaţa de alunecare Determinaţi acceleraţia comunicată corpului

2 Un corp cu volumul de 60 cm3 din aluminiu (ρ= 2700 kgm3) este suspendat de un resort cu constanta elastică de 100 Nm Determinaţi alungirea absolută a resortului

III grupRezolvaţi problemele

1 Viteza de rotazie a Lunii icircn jurul Pămicircntului este aproximativ de 1 kms Distanţa medie Lună-Pămicircnt este de 384 105 km Determinaţi masa Pămicircntului

2 Asupra unui corp cu masa de 40 kg ce urcă uniform pe un plan icircn-clinat (α = 300) acţionează o forţă paralelă cu planul de 200 N Deter-minaţi coeficientul de frecare la alunecare Cu ce acceleraţie va luneca corpul pe acest plan

IV grupRezolvaţi problemaDeterminaţi acceleraţiile corpurilor cu masele

m1 = 25 kg și m2 = 3 kg icircn sistemul de corpuri din figura alăturată Firul și scripetele sicircnt ideale Un-ghiul de frecare este egal cu 30 de grade iar secţiu-nea planului icircnclinat reprezintă un triunghi dreptunghic isoscel

bull Lecţie dezbatere

Acest tip de lecţie constă icircn concentrarea activităţii didactice icircn direcţia do-bicircndirii de către elev a unor cunoștinţe și dezvoltări pe această bază a proceselor și icircnsușirilor psihice a capacităţilor instrumentale și operaţionale Momentul co-municării deţine ponderea hotăricirctoare rezervicircndu-i-se cea mai mare parte din lecţie De cele mai multe ori acest eveniment este divizat icircntr-o serie de secvenţe pregătirea elevilor icircn vederea asimilării noilor cunoștinţe anunţarea subiectului și obiectivelor ce urmează a fi realizate

Dezbaterea este un concurs de argumentare formală icircntre cele două echipe sau persoane fizice este un instrument esenţial pentru dezvoltarea și menţinerea democraţiei și societăţilor deschise Dezbaterea icircntruchipează idealurile de argu-mentul motivat toleranţă faţă de punctele de vedere divergente și riguroase de auto-examinare Dezbaterea este mai presus de toate o modalitate pentru cei care deţin opinii opuse pentru a discuta problemele controversate

90 Fizică Astronomie

Exemplu de proiec de lecţieI Date generaleData _______________Clasa a X-a (profil umanist)Obiectul FizicăTema lecţiei Poluarea mediuluiTipul lecţiei Lecţie dezbatereDurata 45 minProfesor

II Subcompetenţe1 Idetificarea problemelor de protecţie a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termice

III Obiectivele operaţionaleLa sficircrșitul lecţiei elevii vor fi capabiliO1 ndash să caracterizeze problemele de poluare a mediului ambiant cauzate de

utilizarea mașinilor termiceO2 ndash să explice consecinţele poluării mediului terestru și problemele globale

de rezolvare

IV Resursebull Umane profesor elevibull Materiale (didactice) tablă cretă manual

V Tehnologii didacticebull Metode conversaţia euristică explicaţia dezbatereabull Forme de activitate cu elevii

ndash Icircn echipă icircn timpul dezbaterilorndash Frontală pentru reactualizarea cunoștinţelor discutarea concluzii-

lor formulatebull Metode de evaluare

ndash Verificare curentă oralăndash Observarea sistematică a elevilor

VI Bibliografie1 I Botgros V Bocancea Manual de fizică pentru cl X-XII profil uma-

nist Editura Cartier Chișinău 2009

91G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Desfășurarea lecţiei

Nr crt

Eveni-mentul didactic

Durata Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilorOb-ser-vaţii

1 EvocareaMoment organi-zatoric

4 min1 min

ndash salută clasandash verifică rapid starea de curăţenie a

clasei a tablei disciplina icircn clasăndash icircnregistrează elevii absenţi

ndash salută profesorulndash se pregătesc pentru lecţie

2 Verifica-rea temei pentru acasă

2 min ndash verifică prin sondaj tema și rezultateleproblemelor

ndash prezintă caietele și rezultatele problemelor rezolvate acasă

3 Enunţa-rea obiec-tivelor

1 min ndash enunţă obiectivele lecţiei ndash ascultă notează icircn caiete

4 Realiza-rea sen-sului

38 min1 min

34 min

3 min

O1O2

a) ndash prezintă echipele arbitrul (de obicei profesorul) și responsabilul de crono-metrarea timpului

b) ndash cere elevilor (publicului care poate avea drept de vot icircn unele cazuri) să-și facă notiţii și să respecte disciplina icircn sală

ndash dă startul dezbaterii care se desfășoară conform regulilor bdquoK Popperrdquo

c) ndash decide echipa icircnvingătoare discută cu publicul

a) ndash se grupează icircn echipendash fac cunoștinţă cu planul

dezbateriindash pun icircntrebări profesorului

b) ndash elevii din echipe participă la dezbatere publicul ascultă și face notiţe

c) ndash pun icircntrebări profesoruluindash notează indicaţiile profeso-

rului

5 Reflecţia Realiza-rea feed-back-ului

3 min2 min

O1 O2

ndash inventariază principalele momente ale lecţiei

ndash sistematizează cunoștinţele elevilor

ndash răspund icircntrebărilor adresate de profesor

6 Tema pentru acasăNotarea elevilor

1 min ndash propune tema pentru acasă rezolva-rea testului de evaluare sumativă

ndash notează icircn caiet tema pentru acasă

ndash pun icircntrebări

92 Fizică Astronomie

Formatul de dezbateri Karl Popper ndash Principii generale

Formatul de dezbateri Karl Popper (KP) este o formă structurată de dezba-tere educațională care are la bază dialogul dintre două echipe numite icircn mod formal Afirmatori și Negatori Fiecare dintre cele două echipe este compusă din 3 membri și are la dispoziție o cantitate egală de timp pentru a argumenta icircn favoarea sau icircmpotriva unei teme Aceasta din urmă poartă numele de moțiune și este cel mai adesea o afirmație care permite aticirct susținere cicirct și contrazicere Participanții icircntr-o rundă de dezbateri trebuie să comunice argumente icircn baza unor raționamente logice și a unor dovezi palpabile nu icircn funcție de opiniile per-sonale cu privire la tema discutată Adeseori vorbitorii cu experiență icircn dezbateri se văd nevoiți să susțină idei total opuse convingerilor lor Un meci de dezbateri KP se desfășoară icircn fața unui arbitru care trebuie sa urmăreasca argumentele vorbitorilor și să decidă o echipă cicircștigătoare icircn funcție de principiul bdquoCare echipă a fost mai convingătoare icircn dezbatererdquo fără ca decizia să fie afectată de convin-geri personale sau lucruri care nu s-au spus icircn dezbatere Luarea acestei decizii se face aticirct prin judecarea argumentelor făcute cicirct și prin evaluarea acelor chestiuni care pot fi definite ca elemente de prezentare a discursului

Structura unei runde (timpul a fost repartizat reieșind din planificarea lecţiei)

A1 Prima pledoarie constructivă afirmatoare (4 minute)

CX1 N3 pune icircntrebări lui A1 (2 minute)

N1 Pledoaria constructivă negatoare (4 minute)

CX2 A3 pune icircntrebări lui N1 (2 minute)

A2 Pledoaria afirmatoare de reconstrucție (3 minute)

CX3 N1 pune icircntrebări lui A2 (1 minut)

N2 Pledoaria negatoare de reconstrucție (3 minute)

CX4 A1 pune icircntrebări lui N2 (1 minut)

A3 Pledoaria finală a echipei afirmatoare (4 minute)

N3 Pledoaria finală a echipei negatoare (4 minute)

Icircn afara timpului de discurs fiecare echipă are la dispoziție un timp de gicircndire de 3 minute pe care icircl poate distribui dupa cum crede de cuviință icircntre două dis-cursuri sau icircntre un discurs și o rundă de icircntrebări

Moţiunea bdquoLumea ar trebui să refuze la folosirea motoarelor termicerdquo

93G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Pro Contra

Scop Un viitor sănătos pentru omenire

Scop Soluţionarea problemelor reale ale populaţiei

A-1 Gicircndește global acţionează localbull Politica statului ndash prioritară icircn stoparea

utilizării motoarelor termice (educaţie investiţii programe naţionale)

bull Interzicerea utilizării mașinilor termice necorespunzătoare unor norme ecologice icircnregistrate

bull Fiecare cetăţean ar trebui să se implice activ icircn realizarea unor proiecte naţiona-le (bdquoZiua ecologieirdquo)

A-2 Controlul icircndeaproapemonitorizarea strictă din partea funcţionarilor de stat pentru a nu permite fraude

A-3 Necesitatea unor investiţii mari si de durată din partea guvernului

bull Sicircnt necesare mai multe acţiuni o zi fără automobil promovarea unui mod sănătos de viaţă icircncurajarea cetăţenilor de a mer-ge cu bicicleta limitarea tăierii pădurilor

A-4 Realizarea proiectelor comune regio-nale

bull Oamenii de știinţă au ajuns la un con-sens poluarea mediului se datorează icircn principal activităţilor desfășurate de om

N-1 Cetăţeanul ar trebui să aibă condiţii de dezvoltare

bull Ridicare culturii omului prin conșteintizarea esenţei lui

bull Dezvoltarea economiei va determina re-curgerea la tehnologii nepoluante punicircn-duse accent pe un stil de viaţă sănătos

bull Consolidarea responsabilităţii personale

N-2 Icircn jurul problemelor ecologice ndash spăla-rea de bani la nivel mondial

bull Problemele ecologice sicircnt inventate de guvernele marilor puteri pentru a distra-ge atenţia cetăţenilor de la problemele lor (salarii condiţii de muncă etc)

N-3 Icircn Univers au loc transformări care duc la schimbările de climă și ele nu sicircnt icircn puterea omului (perioada glaciară)

N-4 O problemă nu poate fi soluţionată dacă nu vor fi soluţionate și alte pro-bleme globale (sărăcia corupţia tero-rismul etc)

bull Oamenii sicircnt orientaţi spre obţinere de profit dar soluţionarea problemei ecolo-gice cere icircn primul ricircnd consum

bull Lecţie lucrare de laboratorProfesorData _______________Clasa XI-a (profil real)Obiectul FizicăSubiectul lecţiei Studierea unei transformări simple a gazului idealTipul lecţiei Lucrare de laboratorDurata 45 min

Subcompetenţebull Investigarea experimentală a unei transformări simple a gazului idealbull Identificarea domeniilor de aplicare icircn viaţă și icircn tehnică a transformă-

rilor simple icircn gaze

94 Fizică Astronomie

Obiectivele operaţionaleO1 ndash să definească transformarea izotermăO2 ndash să formuleze legea transformării izotermeO3 ndash să recunoască transformarea izotermă icircn situaţii concrete (inclusiv icircn

reprezentări grafice mai ample)O4 ndash să reprezinte prin formule și grafic legea transformării izotermeO5 ndash să traseze limita de aplicabilitateO6 ndash să aplice transformarea izotermă la descrierea unor situaţii concrete din

viaţă și tehnicăO7 ndash să expună metode proprii de cercetare experimentală a transformării

izotermeO8 ndash să măsoare corect mărimile fizice necesare (presiune lungimehellip)O9 ndash să manifeste lucricircnd icircn grup disciplină toleranţă empatie

ResurseUmane profesor elevi laborantMateriale didactice manual tablă cretă fișe tabele (vezi anexa) utilajul ne-

cesar pentru experimente (balon tub de sticlă icircnchis la un capăt cu lungimea de 60-70 cm și diametrul 10 mm vas de sticlă cu icircnălţimea de 40-60 cm barometru)

Metodendash observaţia conversaţia euristicăndash experiment problematizat asaltul de ideindash descoperirea dirijată și independentă cercetarea experimentală

Forme de activitate cu elevii icircn grup frontală

Bibliografie1 Mihai Marinciuc Spiridon Rusu Fizică ndash manual pentru clasa a 11-a

ed Știinţa Chișinău 2008

Desfășurarea lecţiei

Eveni-mentuldidactic

Obiec-tive

Metode de predare-icircnvățare

Activitatea profesorului Activitatea elevilorObser-vațiinote

Moment organi-zatoric

O9 ndash Salută și organizează clasandash Repartizează elevii icircn grupuri

(două-trei grupuri obișnuite grupul bdquoexperțilorrdquo și grupul bdquode creaţierdquo)

ndash Salută profesorulndash Se pregătesc pentru lecţiendash Se grupează și se aranjează

la mese

95G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Cap-tarea atențieiMotiva-rea icircn-vățării

O1 Observa-ţia

Expe-riment problema-tizat

Asaltul de idei

ndash Demonstrează experimentulUn balon obișnuit umflat și bine legat cu ață este brusc comprimat cu micircinile Icircn rezultat balonul pocneștendash Provoacă asaltul de ideiDe ce pocnește balonulndash Ghidează emiterea ipotezei

ndash Enunţă și argumentează denu-mirea transformării observate (transformare izotermă)

ndash Enunţă icircmpreună cu elevii ob-iectivele lecţiei ţinicircnd cont de ipoteza expusă

ndash Scrie tema lecţiei pe tablă

ndash Emit idei unele devenind relevante

Comprimicircnd brusc balonul se micșorează volumul aeru-lui din el

Balonul pocnește deoarece crește brusc presiunea icircn interiorul lui

Pe parcursul evenimentului nu variază nici masa aerului din balon nici temperatura lui

ndash Reieșind din asaltul de idei formulează ipoteza depen-denţei invers proporţionale a presiunii de volum

ndash Notează icircn caiete Definesc transformarea izotermă

ndash Participă la enunţarea obiec-tivelor lecţiei expunicircndu-și doleanţele notează icircn caiete

Lucrare de labo-ratorCer-cetare experi-men-tală

O2

O3

O4

O5

O6

O8

O9

O7

Desco-perirea dirijată (grupurile 1-3) și inde-pendentă (grupul 4)

Cercetare experi-mentală

ndash Icircn scopul verificării ipotezei ex-puse propune grupurilor de elevi (1-4) diferite aspecte de cercetare experimentală (conform fișelor distribuite setul I)

ndash Urmărește procesul de cercetare face indicaţii dacă e necesar

ndash Ascultă completează dările de seamă ale elevilor din grupurile 1-3

ndash Dirijează trasarea concluziilorndash Propune elevilor să exprime prin

formule concluziile obţinute urmărește realizarea icircnsărcinării face rectificări dacă e necesar

ndash Distribuie elevilor din grupurile 1-3 setul al II-lea și al III-lea de fișe

ndash Verifică corectitudinea icircndepli-nirii icircnsărcinărilor afișează și analizează rezultatele obţinute

ndash Ascultă darea de seamă a grupu-lui bdquode creaţierdquo

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișele 1-5

ndash Expun succint dările de seamă

ndash Formulează concluzii

ndash Scriu sub formă de formule concluziile obţinute

(m=const T=const pV=const p1V1=p2V2

p1p2= V1V2)

ndash Realizează icircnsărcinările de pe fișe participă la analizarezultatelor obţinute fac notiţe

ndash Icircmpreună cu profesorul ascultă darea de seamă fac notiţe pun icircntrebări sugerează noi idei

96 Fizică Astronomie

Fini-sarea lecţiei realiza-rea feed -backu-lui

O3

O1

O2

O4

O5

O6

Conversa-ţia euris-tică

ndash Propune elevilor să recunoască transformările izoterme din multidudinea de transformări reprezentate icircn tabela nr 1 (a b c)

ndash Trece icircn revistă momentele-cheie ale lecţiei

ndash Analizează icircmpreună cu elevii realizarea obiectivelor trasează obiecitve noi pentru lecţiile vii-toare

ndash Analizează tabela nr 1 numind transformările izo-terme

ndash Definesc transformarea stu-diată formulează verbal icircn formule și grafic legea trans-formării izoterme trasează limitele de aplicabilitate aduc exemple de utilizare icircn viaţă și icircn tehnică

ndash Analizează realizarea obiec-tivelor propuse

ndash Completează tabela nr 2

Tema pentru acasă

ndash Propune tema pentru acasăa) să studieze paragraful 15a

din manualb) să rezolve problema 19 pag

29c) să propună alte metode proprii

de verificare a transformăriiizoterme (la dorinţă)

ndash Notează icircn caiet tema pen-tru acasă

ndash Pun icircntrebări

NotăLecţia lucrare de laborator este propusă pentru icircnsușirea materiei prin desco-

perire și cercetare experimentală

AnexeTabelul nr 1

97G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Tabelul nr 2

Ce am știut

Ce am aflat nou

Ce aș vrea să mai aflu

Fișe setul IFișa nr 1

Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10 mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm o panglică de mă-surat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi lungimea tubului L Volumul iniţial V0 al aerului din tub este V0 =Lπd24

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă h ce intră icircn tub Volumul aerului comprimat va fi V= (L ndash h) πd24

3 Calculaţi raportul V0 V = L(L ndash h)Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţi-le consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 2Avicircnd la dispoziție utilajul de pe bancă (un tub de sticlă cu diametrul d = 10

mm icircnchis la un capăt un vas de sticlă cu icircnălțimea de 40 cm barometru o pan-glică de măsurat) efectuaţi de cicircteva ori următoarele măsurări și calcule

1 Măsuraţi cu barometru presiunea iniţială a aerului din tub adică pre-siunea atmosferică p0

2 Introducicircnd tubul cu deschizătura icircn jos icircn vasul aproape plin cu apă măsuraţi icircnălţimea coloanei de apă ce intră icircn tub h și icircnălţimea apei din vas H Presiunea aerului din tub va fi p = p0 + ρg(H ndash h) ρ ndash densi-tatea apei

3 Calculaţi raportul pp0Prezentaţi datele și concluziile grupului de experţi (Cereţile consultaţii icircn caz

de necesitate)

Fișa nr 3(pentru grupul bdquode experţirdquo)

1 Studiaţi atent icircnsărcinările de pe fișele 1 și 22 Verificaţi activitatea grupurilor 1 și 2 oferiţ-le consultaţii icircn caz de

necesitate

98 Fizică Astronomie

3 Colectaţi de la grupurile 1 și 2 datele calculelor afișicircndu-le conform tabelei

V0 V pp0

4 Comparaţi rezultatele obţinute generalizaţi trageți concluzii impli-cicircnd și elevii din celelalte grupuri

Fișa nr 4(pentru grupul bdquode creativitaterdquo)

1 Propuneţi o metodă inedită de cercetare experimentală a dependenţei presiunii gazului de volum la temperatură constantă (folosind utilajul existent icircn laborator)

2 Realizaţi metoda propusă cericircnd laborantului utilajul necesar3 Expuneţi icircn faţa colegilor metoda propusă și rezultatele obţinute

Fișe setul II

Fișe setul III (identice pentru toate grupurile)1 Enumeraţi cicirct mai multe aplicaţii din viaţă și tehnică ale transformării

izoterme2 Determinaţi limitele de aplicabilitate ale transformării izoterme (icircn caz

de necesitate utilizaţi manualul)

99G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

34 Recomandări metodice de utilizare a echipa- mentului și a manualelor existente și noi icircn procesul de implementare a curriculumului modernizat de fizică

Pentru proiectarea și realizarea procesului de predare-icircnvăţare icircn icircnvăţămicircntul liceal profesorul va selecta echipamentul (utilajul) necesar realizării experimente-lor fizice reieșind din posibilităţile laboratorului de fizică din instituţie a manua-lelor și a altor materiale didactice Toate mijloacele didactice selectate vor fi utiliza-te pentru realizarea obiectivelor operaţionale din cadrul lecţiilor de fizică la treapta liceală care vor contribui la formarea achiziţiilor finale ndash competenţelor specifice

Icircn acest scop pot fi recomandate pentru utilizare toate manualele de fizică existente icircn bibliotecile școlare

Pentru clasa a X-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2001 și 2007

Manuale complementare2 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic Chișinău

20084 I Botgros V Bocancea N Constantinov V Gamurari Fizica cl a X-

a Profil umanist Cartier Chișinău 20025 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică

BucureștiSurse didactice auxiliare1 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-

ra Univers Pedagogic Chișinău 20062 A Hristev Probleme rezolvate din manualul de fizică cl a IX Editura

Cimișlia bdquoTipCimrdquo SA3 A P Ricircmchevici Probleme de fizică cl a IX-XI Editura Lumina

Chișinău4 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic

Chișinău 2006

Pentru clasa a XI-a1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 2009

100 Fizică Astronomie

Manuale complementare1 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 20042 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20093 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20044 D Borșan șa Fizică cl a X-a Editura Didactică și Pedagogică

București

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editu-ra Univers Pedagogic Chișinău 2006

3 G Ţurcanu șa Teste la fizică cl a XI-a Editura Univers Pedagogic Chișinău 2005

Pentru clasa a XII-a1 I Botgros șa Fizica Manual pentru cl a X-a-XII-a Profil umanist

Cartier Chișinău 20092 I Botgros V Bocancea V Donici Fizica cl a XI-a Profil umanist

Editura Cartier Chișinău 20043 I Botgros șa Fizica cl a XII-a Profil umanist Cartier Chișinău

20044 M Marinciuc SRusu Fizică cl a XII-a Profil real Profil umanist

Știinţa Chișinău 20065 V A Voronţov-Veliaminov Astronomia cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău

Manuale complementare1 M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist

Editura Univers Pedagogic Chișinău 20052 G Enescu N Gherbanovschi șa Fizică cl a XI-a Editura Didactică și

Pedagogică București3 D Ciobotaru șa Fizică cl a XII-a Editura Didactică și Pedagogică

București4 G I Miakișev BB Buhovţev Fizică cl a XI-a Editura Lumina

Chișinău5 M Colpajiu Gh Ţurcanu S Cicircrlig Astronomie Manual pentru clasa

a XII-a Chișinău 2009

101G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Surse didactice auxiliare1 G Ţurcanu L Caireac S Ţurcanu șa Fizică Colaborare la rezolva-

rea problememlor Exerciţii și probleme cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2005

2 M Marinciuc șa Fizică Culegere de probleme pentru cl X-XII Editura Univers Pedagogic Chișinău 2006

Icircn icircnvăţămicircntul liceal implementarea curriculumului modernizat (ediţia 2010) se va realiza icircn trei etape

I icircn clasa a X-a (profilurile real și umanist) icircncepicircnd cu 1 septembrie 2010

II icircn clasele X-XI icircncepicircnd cu 1 septembrie 2011III integral icircn clasele X-XII icircncepicircnd cu 1 septembrie 2012

Modificările care au parvenit icircn curriculum școlar la solicitarea profesorilor preuniversitari și universitari și ai membrilor Societăţii Fizicienilor din Moldova necesită unele precizări

De exemplu icircn clasa a X-a (profil real) pentru realizarea prevederilor cur-riculumului modernizat tema bdquoMomentul cinetic al punctului material Legea conservării momentului cineticrdquo (cap III) se va studia la nivel de noţiuni Pentru studiu poate fi recomandat manualul lui A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994

Pentru studierea cap IV bdquoElemente de staticărdquo poate fi recomandat manualul M Colpajiu șa Fizică cl a X-a Editura Univers Pedagogic 2008 sau cel al lui M Marinciuc S Rusu Fizică cl a X-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2001

Pot apărea dificulăţi și la predarea cap V bdquoOscilaţii și unde mecanicerdquo deoa-rece acest capitol anterior a fost studiat icircn cl XI-XII Autorii curriculumului mo-dernizat consideră că studierea acestor teme poate fi realizată cu succes și icircn clasa a X folosind sursele de literatură existente icircn care explicarea materiei de studiu se realizează fără a utiliza derivatele (M Marinciuc S Rusu Fizică cl a XI-a Profil real Profil umanist Editura Știinţa Chișinău 2004 și 2008 A Hristev șa Fizică cl a IX-a Editura Didactică și Pedagogică București 1990-1994 G Ţurcanu șa Fizică cl a XI-a Editura Lumina Chișinău 2004

Tema bdquoUnde seismicerdquo se va realiza mai mult icircn plan informativ elevii fami-liarizicircndu-se cu modul de producere și efectele unui seism și planificarea unor strategii de protecţie icircn raport cu posibilele efecte ale seismelor (inclusiv simularea unor activităţi practice) Studierea temei poate fi realizată icircn coordonare cu acti-vităţile prevăzute icircn acest scop de programa cursului bdquoProtecţia civilă și apărarea icircmpotriva incendiilorrdquo pentru cl a X-a Pentru selectarea literaturii la tema dată

102 Fizică Astronomie

pot fi folosite surse WEB cicirct și paragrafe din manual (M Marinciuc S Rusu Fi-zică cl a XI-a Profil real Profil umanist Știinţa Chișinău 2004)

Pentru realizarea lucrărilor practice icircn afară de recomandările propuse icircn Proiectarea de lungă durată din prezentul ghid (Practicum la fizică icircn școala me-die Editura Lumina Chișinău 1985) se vor lua icircn consideraţie recomandările metodice propuse icircn Gidul de implementare a curriculumului de fizică moder-nizat 2006 Recomandări metodice detaliate cu privire la realizarea lucrărilor practice la fizică sicircnt publicate recent icircn ziarul Făclia icircncepicircnd cu numerele din 26 august 4 septembrie 2010 (autori M Colpajiu Ș Grăjdieru T Ștubei Liceul Teoretic al AȘM)

Pentru profilul umanist poate fi utilizat cu succes la toate clasele manualul autorilor I Botgros V Bocancea V Donici șa Fizica Manual pentru cl a X-a- XII-a Profil umanist Cartier Chișinău 2009

Pe parcursul anului de studii 2010-2011 Ministerul Educaţiei icircn cadrul proiec-tului bdquoEducaţie de calitate icircn mediul rural din Moldovardquo preconizează editarea prin concurs a manualului Fizică Astronomie cl a XII-a

La momentul actual pentru realizarea prevederilor curriculare profesorii pot folosi și alte surse didactice inclusiv conspecte de reper surse WEB

103G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

B i b l i o g r a fi e

1 M Bocoș Instruirea interactivă Repere pentru reflecţie și raţiune Presa Universitară Clujeană Cluj-Napoca 2002

2 M Bocoș F Ciomoș Didactica chimiei Colecţia Didactica pentru toţi Editura Euro-didact Cluj-Napoca 2002

3 T Bogdan Psihologia copilului și psihologia pedagogică București 19704 A Bolboceanu Particularităţile psihologice de vicircrstă și elaborarea obiectivelor icircnvăţă-

micircntului Icircn Obiective și finalităţi ale icircnvăţămicircntului preuniversitar Chișinău 19925 I Botgros Curriculum școlar proiectare implementare și dezvoltare Editura CEP

USM Chișinău 20076 I Botgros L Franțuzan Epistemologia conceptului de competenţă școlară Revista

Univers Pedagogic 2006 nr 2(10) p 3-77 I Botgros L Franțuzan Pedagogia interactivă ndash condiţie de bază icircn formarea compe-

tenţelor de cunoaștere știinţifică la liceeni Revista Univers Pedagogic 2006 nr 4 (12) p 36-39

8 Charles Temple Jeannie L Steele S Kurtism Meredith Aplicarea tehnicilor de dez-voltare a gicircndirii critice Ghidul IV Supliment al revistei Didactica Pro nr 2 (8) 2003

9 M Crăciun Psihologia educaţiei Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca 200410 S Cristea Dicţionar de pedagogie Editura Litera Chișinău 200011 Curriculum școlar la Fizică Astronomie pentru clasele X-XII Știinţa Chișinău 201012 GHID metodologic de aplicare a programelor școlare pentru disciplinele opţionale Edu-

caţia pentru sănătate cl a XII Charmides Bistriţa 200513 M Hadicircrcă I Botgros Strategia de modernizare a curriculumului școlar Revista Uni-

vers Pedagogic nr 1 2010 pag 9-1614 E Joiţa Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii Iași 200715 S Marcus (coord) Competenţa didactică perspectiva psihopedagogică Editura ALL

Educaţional București 199916 M Minder Didactica funcţională Cartier Chișinău 200317 N Neacșu Teoria psihogenezei cunoștinţelor și operaţiilor intelectuale Editura Știin-

ţifică București 199218 A Neculau Reprezentările sociale ndash o nouă carieră Icircn Analele Știinţifice ale Universi-

tăţii Al I Cuza Iași Seria psihologie-pedagogie 2002 nr 119 C L Oprea Strategii didactice interactive Repere teoretice și practice Editura Didac-

tică și Pedagogică RA București 200820 D Sălăvăstru Psihologia educaţiei Editura Polirom Iași 200421 T Șutei A Ionescu Dezbateri educative cu elevii Editura Didactică și Pedagogică

București 199422 G Văideanu Educaţia la frontiera dintre milenii Editura Politică București 1988

104 Fizică Astronomie

23 U Șchiopu E Verza Psihologia vicircrstelor Ciclurile vieţii Editura Didactică și Pedago-gică București 1997

24 M Zlate Fundamentele psihologiei Partea a doua Editura Hyperion București 1991

25 M Zlate Introducere icircn psihologie Casa de Editură și Presă bdquoȘansardquo SRL București 1994

26 E Zoumlrgo Icircnvăţarea socială Editura Militară București 199427 Методика преподования физики Обшые вопросы Просвешение Москва 198128 Р И Малофеев Проблемное обучение физике в средней школе Просвещение

Москва 199329 В А Энгелгард Познание явлений жизни Москва 1984