wewffiffi&%effiw&w&&wwxeffiwmap.?-3 Ce sunt fizica ;i chimia?

W. e Secretele materiei

p, Y; Stirile de agregare gi transformirile materiei

'P.6 Proprietililemateriei

V:j"7 Reacgiilechimice

p. ?A Transformirile energiei

W" 9, Electricitatea

p.ft& Gravita,tia

W. H3-36" Testul imbatabililor-p^"19 Forla luiArhimede

p. '86 Alte tipuri de forlep.nV Mecanismele

,p. L€t Echilibrul gi migcarea

p" 3g Presiunea

W"A& Sunetul

p"Zfr Lumina

p" 22 Momente importante din istoria fizicii 9i a chimiei

i ; Fizica gi chima joacd un rolesenlial in viata noastrd de zi cu zi,chiar daci nu ne dim intotdeaunaseama de asta.

ij Toate gesturile 5i activitdtilenoastre cotidiene se supun legilor

fizicii: mersul pe jos, plutitul intr-opiscind, ascultatul diferitelorsunete, biutul cu paiul gi chiarjocul cu mingea...

;,* Fizica este implicatd infenomenele naturale: v6ntul,

curcubeul, formarea norilor,culorile aripilor fl uturilor, albastrulcerului, verdele plantelor, toatesunt fenomene fizice,

,:., Chimia este implicatd infabricarea unui numdr foarte

.-) {-l r-)YVYQ Focul este,de fapt, o reaclie chimici,ce implicd trei elemente esen!iale:oxigenul, cdldura gi _.,combustibilul (substantainfl amabili). Dacd oricarbdintre acestea lipse5te,focul nu se mai produce.

I

:{A giti este chimie puril

Prdjitul unei fripturi saual unui pui ori realizatulunui tort constiiuie rezultatu I

unor reactii chimice.

O Un chibritse aprinde atunci cand estefrecat de partea speciali acutiei, datoriti uneisubstanle situate la unuldintre capete: fosforul.Frecarea incilzegte fosforul,iar acesta se aprinde,-. :;ain contact cuaerul.

Vantulreprezintddeplasareaaerului care ia

na5tere inatmosfer; intremase de aercu presiuni gi de temperaturi diferite.

Combustibil: materie sau substanld care se

aprinde repede (lemn, hertie...).

Spontan: in mod natural.Esen!e vegetale: substante li(hide, extrasedin plante.

Presiune: for!; care apasd pe o suprafatd.AerodinamicA: studiul 5tiin1ifi c al deplasdriiunor corpuri solide in aer.

Propulsie/propulsare: a face sd avanseze.

Rufele ude se usucipe mdsuri ce apa se evapord din ele,sub efectul vdntului gial cildurii.

mare de obiecte ti materiale:vopselurile, coloran!ii, toateobiectele din plastic, produsele decurdlenie, pasta de din!i...,1 La 16ndul lor, plantele suntadevdrate uzine chimice,

produc6nd oxigenul atdt denecesar majoritdtii vie!uitoarelorde pe Terra.

Cele mai multe fenomene dinjurul nostru sunt rezultatul atat al

fizicii, c6t qi al chimiei.

j.:::

.':,: Astdzi, fizica 5i chimia suntfolosite in slujba unor scopurinobile: sd diminuim poluareamediului, sd imbunatd!imcomunicarea, sd inlelegemUniversul...

.

O Apa se ridici in mod spontan la flori,datoriti numeroaselor tuburi foarte finecare alcdtuiesc tulpina, sub actiunea unuifenomen fizic numit capilaritate.

J Gra_tie electricitilii carealimenteaz; locuinlele, putemastdzi s; aprindem lumina in

orice camerd, sd ne incdlzimsau sd facem si funclioneze

diferite aparateelectrocasnice.

Fiinlele suntadev;rate uzinechimice,

Gralie unuifenomennumit reflexie,

ne putem vedea imagineain oglindS.

6zic fiind denumit dupdmarele savant grec care l-adescoperit.

EIe sunt capabilesd se deplaseze,si g6ndeasci,sd respire,intr-un cuvant,sd triiasci! .

A mergesau a alerga pesol este posibildatorit; gravita!ieiterestre, forlei defrecare 5i energieifurnizate demugchii din corpulnostru, care nepropulseazd.

@cniri" Qri'i.e \_,, Frzrca tr cntmte

ri Tot ceea ce ne inconjoarS,tot ceea ce vedem, atingem saugustdm (obiecte, vie.tuitoare,Univers, aer...) inseamnd materie.

,'r'r Materia este alcdtuiti dinmolecule care, la 16ndul lor,

sunt compuse din atomi legaliintre ei. Atomii reprezintdstructurile elementare alemateriei.

. :, I Atomii din care este alcdtuitdo materie sunt diferili de cei din

<are este formati o altd materie.De asemenea, pot fi organizalidiferit.i : Din aceastd cauzi, un scaun,de exemplu, nu seamdni cu ogdrgdri!d.

I

Pielea este materie, compusidin miliarde de celule. Doarvieluitoarele sunt alcituite din(elule. Un cristal, de exemplu, nueste alcdtuit din celule.

Celulele sunt formate, la 16ndul lor,din miliarde de molecule. Pentruvieluitoare, de exemplu, este deosebitde importanti molecula de apd.

(elule: elementul constitutiv de

bazd al organismelor vii.Mole(uli: structuri rezultat; dinlegarea mai multor atomi.Atom: elementul de bazi din care

este alc;tuitd materia.Texturi: aspectul li felulin care

este resimliti la atingere o materie.

Moleculele suntalc;tuite din atomi,legali unul de celSlalt.Deci pielea esteformati din miliarde gi

miliarde de atomi!

Pir

Tipulatomilor gi maniera in careaceltia se leag; unul de celilaltdiferi in funclie de moleculelepe care le formeazi, deci celuleleli tipurile de materie sunt foartediferite. A5adar, materia din careeste alcdtuit firul de pir nu arenicio legiturd cu cea din careeste format; pielea sau oasele:textura, culoarea... toate difer;l

Fibr; textil6

VeSmintele noastre din fibreartifi ciale (sintetice) suntalc6tuite din molecule 9idin atomi, dar nu din celule.Hainele din bumbac insd,pentru ci bumbacul esteo plant;, deci o vietate,are in structura sa celule.

Celule

I

'>Y<\

@>:<l/

Atom

De relinut [J@ Materia se gdsegte in naturiin trei forme, numite stdri deagregare: solidd, lichidi gi

gazoasd.

@ Starea materiei depinde dedistanla dintre atomii din care

este constituiti $i de viteza cu careacegtia se deplaseazd.

f,l Materia poate trece dintr-ostare de agregare in alta, inanumite condilii de temperaturd $i

de presiune,

@ La presiune atmosfericinormali gi la o temperaturd de0 'C, apa este solid; (ghea!d).Daca temperatura cregte, devinelichidS. La 100 'C apa fierbe gi se

transformS in gaz (vapori de api).

rLz

-O.Materia existd in naturi sub trei forme, numite stdri de agregare: solidi, lichidi ;i gazoasi. / I \

in stare lichidi,materia ia formavasului care ocon!ine. Atomii

- -,-r, Starea solidi este

tlt:ru:f:ia'atomii sunt pulinmobili ti apropiali.

inainte si se transforme in 1u11uri, apaeste lichidi 5i se scurge de pe acoperi5.ln contact cu aerul rece, ea se solidificd5i devine gheali.

in stare gazoasi, materia nuare formi proprie 5i umple oricefel de recipient. Atomii suntfoarte depirtali unii de ceilalli5i se deplaseazi haotic, in toatedirecliile, cu viteze mari.

Cend este foarte frig, un fel de,,abur"albne iese din gurd c6nd expirdm. Vaporiide api care se gisesc in pl;menii nostricondenseazi in contact cu aerul rece

din exterior. Se formeazi picaturiminuscule de ap; lichidi, care

aratd precum ceata.

\Puse in api, cuburile de gheali se

incdlzesc, iar sticla absoarbe o partedin cildurd. Ele se topesc pu.tin cateputin, pend cend se transformS, de tot,in lichid. Trecerea unei substanle dinstare solidi in stare lichidd se nume5tetopire. Este, de asemenea, posibils; fie topiu chiar 5i ghealacomprimat; foarte puternic.

Lichidele, cum este, de exemplu, apa, se transformdin gaze, procesulfiind cunoscut sub numele deevaporarea. Viteza cu care se evapord lichideledepinde de temperatura mediului ambiant, de vent $i

de suprafala de contact dintre lichid 5iaer. De exemplu:. un pahar intors cu gura in jos rimane umed la

interior, pentru cd aerul nu circulS, in timp ce un paharldsat cu gura in sus in cele din urmi se usuc6;r un foehn usucd foarte rapid pdrul, pentru ci elproduce, in acelagi timp, c6ldura 5i curentul de aernecesare.

presiunea este nuli, un solidse poate transforma direct ingaz, fird sd mai treaci prinstarea lichidS. De exemplu, uncub de ghea!; lisat in spatiuse transforml direct in vaporide api. Acest fenomen poarUnumele de sublimare.

Materie: tot ceea ce neinconjoard(aerul, obiectele, vieluitoarele,Pdmantul, Soarele, stelele...).

Stabil (aiGi): care nu suferd

modificeri.Atom: elementul de bazd din care

este constituit; materia.A se solidifca: a devenisolid.Ambient: care se raporteazi la un

loc aila ceea ce este in jur.

A condensa: a trece din stare

gazoasd in stare lichidd.

De retinut \tO Obiectele din jurul nostru suntalcituite din materie, dar fiecareare o structurd precisi: plastic,metal, lemn... Fiecare are aspectulsiu caracteristic: cald sau rece, dursau moale...

@in funclie de aceste caracteristici,proprietSlile materiei sunt diferite.

@O serie de proprietili alemateriei pot fi misurate, cum arfi densitatea, vdscozitatea sauelasticitatea.

@ Altele, precum mirosul, suntmai greu de misurat. Cunoattereaacestor proprietSli ne ajutd sdclasificim tipurile de materie.Un obiect poate fi descris dupiculoare, formi sau densitate,,.

Materia existi sub numeroase forme, (u aspecte $i proprietiti diferite.De exem-plu, diamantul !i mina de creion suntcompuse, ambele, din atomi de carbon, dar nu au nici acela$i aspect, nici aceleagiproprietdli. Diamantul este transparent ti dur, in timp ce mina de creion este opac; 5i foarte fragili.

@!HUn corp plutette sau nu,in fun<1ie de densitatea sa,Cu cit este mai mic 9i mai greu,cu atat este mai dens.Densitatea apei, care arevaloarea 1, este considerati dereferinli.

Lichidele 9i solidele mai densedecdt apa, se scufund6(de exemplu,5urubul sau piatra).

Corpurile cu o densitate mai micidec6t cea a apei plutesc (precumdopul de pluti sau cubul de ghea15).

tvFttt;F rf,Un lichid curge mai repede sau maiincet, in funclie de vascozitatea sa.Cu cet este mai vascos, cu atat curgemaiincet. Este, de exemplu, cazulmierii de albine, mult maiv6scoasi decdt uleiul,am6ndoui maiv6scoasedec6t apa.

Visrozitatea depinde detemperature: uleiul incdlzit este maipu.tin vascos decat uleiul rece.

EEST@Metalele sunt bune conducitoarede eledricitate $i de <ilduri:adice transportd (transferd) foarteulor curentul electric gi cildura.De aceea carnea se g;tegte mai bineintro tigaie metalic5.

Nu este insd cazul plasticului sau allemnului, care nu conduc electricitatea sicdldura. De aceea sunt considerate budeizolatoare de <ilduri ti electricitate.lati de ce manerul din lemn altigeii nupermite ca bucitarul si se ardd la m6nd.

@Daci sufli intr-un balon de cauciuc,acesta se umfld. Dac; lafiaerulsd iasd,balonulse dezumflS 5i revine la formasa inilial;: aceasta este elasticitatea.

Daci introduci balonulin azot lichid,foarte rece, el nu mai revine la formainiliald. Se intdreite Si devine casant.

Din contrd, exist; fi anumite tipuride materie care, odatd ce au fostdeformate, nu mai revin la formainitiald: ele sunt corpuri plastice.Este, de exemplu, cazul plastilinei,

Azot: gazcare intrd,in propo4ie de 75olo incompozi!ia atmosferei terestre.