fisa disciplinei epoca marilor clasici

FISA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei LITERATURA ROMÂNĂ. EPOCA MARILOR CLASICI

Anul de studiu I A Semestrul -II

Tipul de evaluare finală (E/V/C) E

Regimul disciplinei Ob Numărul de crediteTotal ore dinPlanul de învăţământ

28 Total ore de studiu individual

56 Total ore pe semestru 84

Titularul disciplinei prof. univ. dr. Gheorghe Manolache

Facultatea Litere şi Arte Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământCatedra Limba şi Literatura Română

Profilul Filologie Total C** S Cp PSpecializarea Limbă şi literatură română A+B 56 28 28 - -

Competenţe specifice (competenţele generale sunt menţionate în fişa specializării)1. Receptare, cunoştere şi înţelegere

/competenţe de bază/

r.c.i.1- identificarea trăsăturilor distinctive ale literaturii române din „epoca marilor clasici” în date istorice şi structuri estetice, literar-artistice relevante.r.c.i.2-identificarea lexicului criticii literare junimiste, popraniste, sămănătoriste, simboliste etc., a conceptelor de bază ale criticii şi istoriei literare junimiste şi postjunimiste, a unor procese tipice de constituire a canonului literar tradiţional şi modern. r.c.i.3.-perceperea unor relaţii /conexiuni dintre literatura română tradiţionalistă -postpaşoptistă, junimistă, sămănătoristă, popranistă, realistă, naturalistă,etc.- şi modernă -simbolistă socialistă (de factură gheristă) etc. .r.c.i.4.- utilizarea corectă, precisă şi nuanţată, în analiză şi compoziţie, a datelor esenţiale de ordin literar, estetic şi a terminologiei critice.r.c.i.5.-definirea/normalizarea de concepte şi structuri literare, revolute şi în uzul junimist şi/sau postjunimist.r.c.i.1.6 -adaptarea conceptelor şi structurilor gândirii critice junimiste şi post- la situaţii şi provocări literare inedite .r.c.i.7.-fundamentarea cunoştinţelor generale şi specifice necesare profesiunii didactice. r.c.i.8 –abilităţi de redactare, operare textuală, PC, virtuală, de formare şi promovare a produselor literare .r.c.i.9.-abilităţi de construire de proiecte, portofolii, sinteze etc.

2. Explicare, prelucrare şi

e.p.i.1.-explicarea dinamicii conceptelor şi structurilor literare junimiste şi post- în istoricitatea/diacronia/sincronia canonului literar modern.

1

interpretare

/competenţe în/de specialitate/

e.p.i.2.-particularizarea, integrarea şi realizarea de conexiuni între poetica şi poietica junimistă şi post-, cu aplicaţii pe texte reprezentative.e.p.i.3.- prelucrarea, sortarea-discriminarea şi taxonomia unor perspective literare canonice cu accent pe fizionomia şi fiziologia actului critic director junimist şi post-. e.p.i.4.-compararea unor modele literare junimiste şi post- în diacronia şi sincronia actului de recepare.e.p.i.5.-investigarea, descoperirea, explorarea şi experimentarea personalizată a textelor reprezentative junimiste şi post- în construirea canonului literar modern românesc.e.p.i.6.-restructurarea, reinterpretarea, diferenţierea categoriilor literare româneşti din epoca „marilor clasici”în perspectiva noilor orientări moderne şi postmoderne.e.p.i.7.-elaborarea de referate/portofolii/eseuri/cronici/recenzii etc.

3.Instrumentalizareşi aplicativitate

/competenţe profesionale/

i.a.1.-folosirea unor tehnici individualizate de modelare şi algoritmizare.i.a.2.-relaţionarea între diferite tipuri de construire a canonului literar modern şi de reprezentare a discursului literar junimist şi post-. i.a.3.-contragerea în scheme operaţionale /modele personalizate de lectură problematizantă, analiză şi exersare critică i.a.4.-descrierea argumentată a unor sisteme, procese, fenomene ale canonului literar modern şi decuparea modulelor junimist şi post- estetice, ideologice etc. i.a.5.-transpunerea în practică a cunoştinţelor şi a competenţelor critico-analitice dobândite.i.a.6.-consolidarea abilităţilor de apreciere critic-selectivă, de cercetare/investigare a fenomenelor literare de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea şi de abordare creativă a unor perspective tradiţionaliste, moderniste româneşti şi universale.i.a.7.-perfecţionarea tehnicilor şi procedurilor de creare şi de redactare a unor referate/portofolii axate pe cercetarea fenomenelor literare româneşti, europene şi/sau mondiale, de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea.i.a.8.-capacitatea de a concepe proiecte de cercetare canonului modern şi a formulelor estetice, literar-artistice şi critice junimiste şi post- şi de a le derula în spaţiul românesc şi cel comunitar-european.

4.Configurări atitudinale şi de

transfer

/competenţe comportamentale/

c.a.t.1.-receptarea, selecţionarea şi transferarea categoriilor literare junimiste şi post- în strategii personalizate de transpunere în comportamente productive de angajament civic şi intelectual.c.a.t.2-reacţionarea pozitivă la/în implicarea în activităţi creativ-ştiinţifice originale aflate în legătură directă cu profesarea şi exerasarea lecturii critice şi reconstructive.c.a.t.3.-acceptarea şi transferarea în reţele comportamentale a valorilor şi fenomenelor dominante din cadrul canonului literar modern, naţional şi universal.c.a.t.4.-construirea şi definirea unui sistem coerent de criterii creativ-critice proprii transpuse în capacitatea de a avea un comportament etic sincronizat celui european şi mondial.c.a.t.5.-aprecierea necondiţionată a localismului creator şi a diversităţii multiculturale.c.a.t.6.-angajarea competentă şi responsabilă în proiecte inter- şi transdisciplinare pe baza unei colaborări constructive cu specialişti din domenii tangente (estetică, filosofie, psihologie, istorie, sociologie, politologie

2

etc)

EVALUAREAPonderea în notare

[%]-I. E. 1.-examen scris (evaluare cumulativă, semestrială )

clasa comportamentalăe.1.a.-cunoaşterea [studentul defineşte modelul critic junimist şi a pe cel postjunimist, redă coordonate generale ale structurilor şi/sau a ansamblelor literare tangente; enunţă; enumeră elementele specifice şi generale ale canonului literar modern etc.]e.1.b.-recunoşterea elementelor specifice [studentul recunoaşte, selecţionează, reproduce redând elementele specifice şi izolabile din domeniul literaturii, esteticii şi cel al criticii literare junimiste şi post-etc.]e.1.c.-cunoaşterea căilor şi a mijloacelor de a trata elementele generale şi specifice [studentul utilizează constant metode de cercetare critică; algoritmi; standarde ; structuri de organizare a discursului şi a metodei critice de investigare a fenomenului cultural junimist şi post-etc.]e.1.d.-translatarea, interpretarea şi extrapolarea [studentul face uz mimetic de cele învăţate, fără a se raporta critic, inter- şi intradisciplinar ; parafrazează prelegerea universitară şi reproduce domestic bibliografia recomandată redând fidel şi precis informaţia asimilată ; rezumă şi/ sau explică un anume mesaj sprijinindu-se, extensiv, de/pe ideile generale ale cursului şi ale bibliografiei recomandate etc.]e.1.e.-aplicarea, analiza elementelor, a relaţiilor şi a principiilor de organizare [studentul foloseşte reguli, principii, formule şi modele critice comune în situaţii corect selectate, concrete, atât în de codarea explicită a mesajului şi a discursului critic, în selectarea şi descrierea elementelor componente, cu ţintă pe clarificare şi accesibilizare a mesajului literar şi a organizării interne a discursului critic] e.1.f.-sinteza, individualizarea [studentul (com)bimbină, manevrează, aranjanjează, informaţiile din domeniul literaturii junimiste şi post-.într-un rezumat; personalizează demersul analitic şi critic în idei proprii, experienţe intime de lectură critică, impresii ; structurează un plan de operaţii ; dezvoltă seturi de relaţii inter- şi transdisciplinare etc.] e.1.g.-autoevaluarea [studentul se/îşi autoapreciază performanţele în funcţie de valoarea specifică ; îşi autoevaluează poziţia în structura din care face parte social-cultural şi îşi raportează critic distanţele faţă de ţintele de precizie din cadrul limbajului şi al terminologiei de specialitate, al logicii particulare a disciplinei, a consistenţei traseului analitic şi critic prestat.etc.]

TOTAL:

50 % din cadrul notei finale

E.2.-testarea periodică prin:e.2.a.-tehnica răspunsului scurt.e.2.b.-tehnica perechilor.e.2.c.-scări pentru redactare.e.2.d.-chestionar [opinii; arii de cunoştinţe]

25% din cadrul notei finale

E.3. -referatul :

e.3.a- referatul de investigaţie ştiinţifică independentă.e.3.b.-referat bibliografic.


E.4.-portofoliul

[ în condiţiile în care studentul optează pentru alegerea traselui propriu de mobilitate inter-facultăţi]:

25% din cadrul valoric al creditelor acumulate.

3

II. E.5.colocviul seminarial.:

e.5.a.-discuţia .e.5.b.-interviul

[ în condiţiile în care studentul nu a putut participa din motive obiective la parcurgerea secvenţei de evaluare periodică e.2]


III. E.6.probele practice:

e.6.a.-lucrarea de licenţă.e.6.b.-disertaţia masterală.

[Acest indicator are în vedere secvenţa finală de pregătire şi de redactare a lucrării de licenţă sau a disetraţiei de master]

HARTA DOCIMOLOGICĂ A COMPETENŢELOR

Evaluarea randamentului

1.) –competenţe minime: nota 5,002.) –competenţe de bază: nota 5- 5,993.)-competenţe optime: nota 6-7,994.)-competenţe maxime: nota 8-9,99

1.).-în cazul examenului scris : parcurgerea clasei comportamentale e.1.a-g [cu acordarea punctajului aferent atingerii/acoperirii fiecărui item, fără a se depăşi 50% din valoarea finală a notei.]2.).-în cazul testării şi al chestionarelor: convertirea punctelor la scara de : 10/1 [fără a se depăşi 25% din valoarea finală a notei]3.)-în cazul referatului, portofoliului şi al probelor practice, conform baremului construit în funcţie de standardele academice în uz [ fără a se depăşi 25% din valoarea finală a notei] .

Obiective ; misiuni :

Misiune :-utilizarea performantă, funcţional-comunicativă a valorilor artistice şi literar-estetice regăsite în corpusul textual junimist şi postjunimist, în contexte diferite;

OBIECTIV CADRU : - cunoaşterea şi identificarea trăsăturilor distinctive ale literaturii române moderne în date istorice relevante;

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :O.1.-să distingă proiectul intelectual al curentelor/evenimentelor culturale prin care se instituie canonul literar modern ; O.2 -să ilustreze prin texte fundamentale principalele orientări/evenimente din spaţiul literar românesc şi european; O.3 -să cunoască autorii şi textele recomandaţi(e) prin bibliografie; O.4 -să stabilească legături între scriitori, opere, şcoli literare, teme şi tipologii din perioada junimistă, postjunimistă; O.5 -să redacteze eseuri, referate şi sinteze pe teme propuse din corpusul literar al „epocii marilor clasici”;

4

O.6 -să-şi definească un sistem de criterii proprii de interpretare, ierarhizare şi teoretizare a fenomenelor literare din cadrul canonului literar modern românesc.

Conţinuturi; standarde de referinţă; indicatori de performanţă :

I. TEMA : ÎNTEMEIEREA ȘI CONSOLIDAREA MODERNISMULUI ESTETIC ROMÂNESC :

1. Epoca marilor clasici ai literaturii române; „Junimea”, „Convorbiri literare”. Titu Maiorescu: (1840-1917): activitatea la „Junimea” şi la „Convorbiri literare” şi în cadrul Academiei Române. Teoria maioresciană asupra culturii; concepţia estetică; receptarea critică a literaturii; fundamentarea estetică a criticii literare româneşti; intrarea în modernitate ; consolidarea modrnismului estetic românesc.

Bibliografie selectivă

Titu Maiorescu, Opere. Vol. I – IV, Bucureşti, 1978-1988; Jurnal şi epistolar.

Referinţe critice

Al. Dobrescu, Introducere în opera lui Titu Maiorescu, Bucureşti, 1986.Mihai Drăgan, Lecturi posibile. Titu Maiorescu. G. Ibrăileanu, Iaşi, 1978.Eugen Lovinescu, Titu Maiorescu, Ediţie îngrijită de Maria Simionescu. Cuvânt înainte de Al. George, Bucureşti, 1979.Nicolae Manolescu, Contradicţia lui Maiorescu, Bucureşti, 1970.Liviu Rusu, Scrieri despre Titu Maiorescu, Bucureşti, 1979.Eugen Todoran, Maiorescu, Bucureşti, 1977.Dan Mănucă, Critica literară junimistă (1864-1865), Iaşi, 1971.Livius Ciocârlie, Mari corespondenţe, Bucureşti, 1981.Gheorghe Manolache, Anton Naum. Zborul liber al unei vesele satire, Sibiu, 2004.Gheorghe Manolache, Literatura de grad secund, Sibiu, 2005

2. MIHAI EMINESCU (1850-1889): opera, universul tematic; principalele ediţii ale textului eminescian; relaţia antume/postume.

Bibliografie selectivăMIHAI EMINESCU, Opere. Vol. I-VI, Bucureşti., E.P.L.A. (vol. I-III) şi Ed. Acad (vol. IV-VI), 1939-1963 /reeditare/+Opere. Vol. VII-XVI, Ed. critică de Perpessicius (coord.), Bucureşti, Ed. Academia Română – 1977-1989/reeditare.MIHAI EMINESCU. POEZII. Vol. I-III, Bucureşti, 1970-1972; Literatura Populară. Vol. I-II, Bucureşti, B.P.T, nr. 1000, 1979.

Referinţe critice

Amita Bhose, Eminescu şi India, Iaşi, 1978.Ioana Bot, Eminescu şi lirica românească de azi, Cluj, 1990.

5

D. Caracostea, Creativitatea eminesciană; Studii eminesciene, Bucureşti, 1975.G. Călinescu, Viaţa lui Mihai Eminescu, Bucureşti, 1983; Opera lui Mihai Eminescu, Bucureşti, 1985; Mihai Emienscu (studii şi articole) Iaşi, 1978.Matei Călinescu, Titanul şi geniul în poezia lui Mihai Eminescu, Bucureşti, 1964.Mihai Cimpoi, Căderea în sus a Luceafărului, Galaţi, 1994.Nicolae Ciobanu, Eminescu. Structurile fantasticului narativ, Iaşi, 1984.Rosa Del Conte, Eminescu sau despre absolut, Cluj, 1990.Al. Dima, Motive hegheliene în scrisul eminescian, Bucureşti, 1934/reeditare/.Mihai Dragomirescu, Mihai Eminescu, Iaşi, 1976.Mihai Drăgan, Mihai Eminescu. Interpretări. (vol. 1-2) Iaşi, 1982-1986.Ion Dumitrescu, Metafora mării în pezia luiEminescu, Bucureşti, 1972.Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Mihai Eminescu, Bucureşti, 1963; Eminescu-cultură şi creaţie, Bucureşti, 1976; Eminescu şi romantismul german, Bucureşti, 1986.Mircea Eliade, Despre Eminescu şi Hasdeu, Iaşi, 1987.Alain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, Iaşi, 1977.Garabet Ibrăileanu, Mihai Emienscu. Studii şi articole, Iaşi, 1974; Limbajul poetic eminescia, Iaşi, 1979.Gavril Istrate, Studii eminesciene, Iaşi, 1987.Alexandru Melian, Eminescu – univers deschis, Bucureşti, 1987.Dan C. Mihăilescu, Perspective eminesciene, Bucureşti, 1972.George Munteanu, Eminescu şi eminescianismul; Structuri fundamentale, Bucureşti, 1987.I. Negoiţescu, Poezia lui Eminescu, Bucureşti, 1964.Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti, Bucureşti, 1975; Pagini vechi despre Eminescu, Bucureşti, 1976.Edgar Papu, Poezia lui Eminescu. Elemente structurale, Bucureşti, 1971 (Iaşi, 1979).Aurel Petrescu, Eminescu. Metamorfozele creaţiei, Bucureşti, 1975.Ioana Em. Petrescu. Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică, Cluj, 1989.Dimitrie Popovici, Poezia lui Eminescu, Bucureşti, 1972.Eugen Simion, Proza lui Eminescu, Bucureşti, 1964.Elvira Sorohan, Ipostaze ale revoluţiei la Heliade şi Eminescu, Bucureşti, 1982.Vladimir Streinu, Studii eminesciene, Bucureşti, 1971.Eugen Todoran, Eminescu, Bucureşti, 1971; Eminescu. Epopeea română. Iaşi, 1981.D. Vatamaniuc, Eminescu, Bucureşti, 1981.Tudor Vianu, Mihai Eminescu, Iaşi, 1974.Virgil Vintilescu, Eminescu şi cultura înaintaşilor, Timişoara, 1983.

3. ION CREANGĂ ( 1839-1889): între exponenţialitate şi expresivitate .

Bilbiografie selectivă

ION CREANGĂ :Poveşti. Amintiri. Povestiri, Bucureşti, 1975, 1991; Poveşti. Amintiri, Bucureşti, 1982.

Referinţe critice

George Călinescu, Ion Creangă (viaţa şi opera), Bucureşti, 1964Ovidiu Bârlea, Povestirile lui Creangă, Bucureşti, 1967.Zoe Dumitrescu Buşulenga, Ion Creangă, Bucureşti, 1963.Constantin Ciopraga, Portrete şi reflecţii literare (Expresivitatea lui Creangă), Bucureşti, 1967.Valeriu Cristea, Despre Creangă, Bucureşti, 1994.Mircea A. Diaconu, Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, Priceps Edit, 2011, Iași

6

Dan Grădinaru, Creangă , monografie , cu un text În loc de postfaţă de Valeriu Cristea, Editura Allfa, Bucureşti, 2002Ioan Holban, Ion Creangă-Spaţiul memoriei, Iaşi, 1984.Vasile Lovinescu, Creangă şi creanga de aur, Bucureşti, 1989.George Munteanu, Introducere în opera lui Ion Creangă, Bucureşti, 1976.Irina Petraş, Ion Creangă. Povestitorul, Bucueşti, 1992.Cornel Regman, Ion Creangă. O biografie a operei, Bucureşti, 1995.Mircea Scarlat, Posteritatea lui creangă, Bucureşti, 1990.Vladimir Streinu, Ion Creangă, Bucureşti, 1971.Eugen Todoran, Mihai Eminescu. I. Creangă. Studii (Ion Creangă între umoriştii lumii, Timişoara, 1965.G. I. Tohăneanu, Stilul artistic al lui Ion Creangă, Bucureşti, 1969.Tudor Vianu, Arta prozatorilor români (Prozatorii „Junimii”, Ion Creangă), Bucureşti, 1975.Mihai Apostolescu, Creangă între marii povestitori ai lumii, Bucureşti, 1978.

4. ION LUCA CARAGIALE (1852-1912) -Dramaturgia; Năpasta; Momente şi schiţe ; Nuvele şi povestiri .


ION LUCA CARAGIALE :Opere, Vol. I-IV, Bucureşti, 1959-1964; Opere, vol. III – Nuvele, pvestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, Bucureşti, 1962.Teatru –Bucureşti, 1978, 1985.

Referinţe critice

Marin Bucur, Opera vieţii. O bibliografie a lui I.L. Caragiale, Bucureşti, 1989.Ştefan Cazimir, Caragiale – universul comic, Bucureşti, 1967; I.L. Caragiale faţă cu kitsch-ul, Bucureşti, 1988.Vera Călin, Metamorfoza măştilor comice, Bucureşti, 1966.Al. Călinescu, Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Bucureşti, 1976.Şerban Cioculescu, I.L. Caragiale, Bucureşti, 1967: Caragialiana, Bucureşti, 1967.I. Constantinescu, Caragiale şi începuturile teatrului european modern, Bucureşti, 1974.B. Elvin, Modernitatea clasicului Caragiale, Bucureşti, 1967.V. Fanache, Caragiale, Cluj, 1984.Mircea Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Cargiale, Bucureşti, 1988.Silvian Iosifescu, Momentul Caragiale, Bucureşti, 1963; Dimensiuni caragialiene, Bucureşti, 1972.Florin Manolescu, Caragiale şi Caragiale, Bucureşti, 1983/reeditare, 2002/George Munteanu, Sub semnul lui Aristarc (Structurile teatrului comic la Caragiale, Bucureşti, 1975.Ion Roman, Caragiale, Bucureşti, 1965.Mircea Tomuş, Opera lui I.L. Caragiale, Bucureşti, 1975 (reeditare 2002)Maria Vodă Căpuşan, Despre Caragiale, Cluj, 1982. Gheorghe Manolache, Regula lui Doi, Sibiu, 2004Gheorghe Manolache, Degradarea lui Proteu, Sibiu, 2oo4

5. IOAN SLAVICI ( 1848-1925) Nuvelistica -cronotopul satului transilvănean; Mara (problematica;compoziţia;observaţia, obiectivizarea etc.) Memorialistica;Ioan Slavici în contextul prozei moderne româneşti .

7

http://www.supercarti.ro/carte/creanga__monografie.html


IOAN SLAVICI : Opere. Vol. I-XIV. Prefaţă de D. Vatamaniuc, Bucureşti, 1967-1980.

Referinţe critice

Constantin Cubleşan, Ioan Slavici, Bucureşti, 1994.Pompiliu Marcea, Ioan Slavici, Bucureşti, 1965.Magdalena Popescu, Slavici, Bucureşti, 1977.

TEMA:

II. LITERATURA ROMÂNĂ LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA.

1. ALEXANDRU MACEDONSKI (1854-1920) „ Literatorul” ; Poezia ; N opţile. poema rondelurilor; Proza : între experiment şi tradiţie; precursor al simbolismului; intrarea în modernitate.


ALEXANDRU MACEDONSKI :Opere I-IV, Bucureşti, 1966-1973.

Referinţe critice

Marin Beşteliu, Alexandru Macedonski şi complexul modernităţii, Bucureşti, 1984.Daniel Dimitriu, Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, 1988.Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, 1967.Nicolae Oprea, Alexandru Macedonski înrtre romantism şi simbolism, Bucureşti, 1999.Mihai Zamfir, Introducere în opera lui Al. Macedonski, Bucureşti, 1972.

2. CONSTANTIN DOBROGEANU GHEREA (1855-1920): avatarurile sociocriticii româneşti


CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA :Opere complete, Bucueşti, Ed. Politică, 1880.

Referinţe critice

Z. Ornea, Opera lui C.D. Gherea, Bucureşti, 1983.Gheorghe Manolache, Regula lui Doi, Sibiu, 2004

3. DUILIU ZAMFIRESCU (1858-1922) -- poezia; proza .


DUILIU ZAMFIRESCU : Opere. Vol. I-VIII, Bucureşti, 1970-1985.8

Referinţe critice

Al. Săndulescu, Duiliu Zamfirescu, Bucureşti, 1969.G. C. Nicolescu, Duiliu Zamfirescu, Bucureşti, 1980.I. Adam, Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu, Bucureşti, 1979.M. Gafiţa, Faţa ascunsă a lumii, Bucureşti, 1974.Mircea Zaciu, Duiliu Zamfirescu, Bucureşti, 1969.Gheorghe Manolache, Literatura de grad secund, Sibiu, 2005

* 4. BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA (1858-1918) - Proza; Dramaturgia ( Apus de soare, Viforul, Luceafărul ).

*Bibliografie selectivă:

BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA :Opere, Vol. I-IX, Bucureşti, 1965-1975.

*Referinţe critice

Octav Botez, Scrieri, Iaşi, 1978.Constantin Cubleşan, Opera literară a lui Delavrancea, Bucureşti, 1982.Al. Husar, Întoarcerea la literatură. Printre clasici, Iaşi, 1978.Aurel Martin, Metonimii, Bucureşti, 174.Emilia Şt. Milicescu, Delavrancea, Cluj, 1975.Al. Săndulescu, Delavrancea, Bucureşti, 1985.

5. GEORGE COŞBUC (1866-1918) – Poezia: repere tematice; cronotopul satului transilvănean.


GEORGE COŞBUC : OPERE, Vol.I-II, Bucureşti, 1963; 1965; OPERE, Vol. III-IV, Bucureşti, 1977-1982.

Referinţe critice

Dumitru Micu, George Coşbuc, Bucureşti, 1966.Marin Mincu, Repere, Bucureşti, 1977.Ion Negoiţescu, Alte însemnări critice, Bucureşti, 1980.Petru Poantă, George Coşbuc. Poetul, Bucureşti, 1994.Gavril Scridon, Ecouri literare universale în poezia lui Coşbuc, Bucureşti, 1969.Vladimir Streinu, Clasicii noştri, Bucureşti, , 1973.Lucian Valea, Pe urmele lui George Coşbuc, Bucureşti, 1984.

TEMA:

III. CURENTE ŞI TENDINŢE LITERARE LA ÎNCEPUT DE SECOL XX ( naturalismul, realismul, sămănătorismul, poporanismul, începuturile mişcării moderniste)

9

*1. ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF –poezia nostalgiei

*Bibliografie selectivă

* ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF : Opere, Vol. I, Bucureşti, 1970; Poezii, Bucureşti, 1984.

*Referinţe critice

I. Roman, Şt. O. Iosif, Bucureşti, 1964.M. Vaida, Introduere în opera lui Şt. O. Iosif, Bucureşti, 1977.Liviu Grăsoiu, Şt. O. Iosif. Doinirea ca vocaţie şi destin, Bucureşti, 1985.

* 2. ŞTEFAN PETICĂ – poet modern


* ŞTEFAN PETICĂ : Scrieri, I, Bucureşti, 1970.

*Referinţe critice

Zina Molcuţ, Ştefan Petică şi vremea sa, Bucureşti, 1980. C. Trandafir, Introducere în opera lui Ştefan Petică, Bucureşti, 1984.

*3. DIMITRIE ANGHEL –tranziţia spre poezia nouă


* DIMITRIE ANGHEL : Versuri şi proză, Bucureşti, 1978 (reeditare – 1989) ; Oglinda fermecată, Bucureşti, 1983.

*Referinţe critice

I.M. Dragomirescu, D. Anghel, Bucureşti, 1988.T. Vârgolici, Dimitrie Anghel, Bucureşti, 1966.S. Cioculescu, Dimitrie Anghel. Viaţa şi opera, Bucureşti, 1945.

4. GARABET IBRĂILEANU ( 1871-1936 ) - ideolog al culturii – Spiritul critic în cultura românească ; Adela – creaţie şi analiză


GARABET IBRĂILEANU : Adela, Privind viaţa. Amintiri din copilărie şi adolescenţă, Bucureşti, 1966; 1969; Spiritul critic în cultura românească, Bucureşti, 1984 ; Creaţie şi analiză, în Studii literare, Iaşi, 1986*

Referinţe critice

Mihai Drăgan, Lecturi posibile. Titu Maiorescu. Garabet Ibrăileanu, Iaşi, 1978.,

10

Mihai Drăgan, Garabet Ibrăileanu, Iaşi, 1971.Mihai Dinu Gheorghiu, Ibrăileanu. Romanul criticului, Iaşi, 1981.Ioan Holban, Proza criticilor, Iaşi, 1983.Al. Piru, Garabet Ibrăileanu, Bucureşti, 1967.Gheorghe Manolache, Literatura de grad secund, Sibiu, 2005Gheorghe Manolache, Resurecţia localismului creator, Sibiu, 2006

5. OCTAVIAN GOGA ( 1881-1938 ) - satul: cronotop al „lumii transilvănene ”;


OCTAVIAN GOGA : Opere, (Ed. II) Vol. I-II, Bucureşti, 1978.

Referinţe critice

Ion Dodu Bălan, Octavian Goga, Bucureşti, 1975.Ilie Guţan, Octavian Goga- argumentul operei, Bucureşti, 1987; Octavian Goga (2002)Mircea Popa, Octavian Goga între colectivitate şi solitudine, Cluj, 1981.Ion Pop, Lecturi fragmentare, Bucueşti, 1983.Mircea Zaciu, Vitaticum, Bucureşti, 1983.

*5.CALISTRAT HOGAŞ (1849-1918 ): - homeric şi baroc în textul hogaşian


* CALISTRAT HOGAŞ : Opere, Bucureşti, 1984: Proză, vol. III, Bucureşti, 1967/1969.

*Referinţe critice

C. Ciopraga, Calistrat Hogaş, Bucureşti, 1960.Vladimir Streinu, Calistrat Hogaş, Bucureşti, 1968.Gheorghe Manolache, Degradarea lui Proteu, Sibiu, 2005Gheorghe Manolache, Literatura de grad secund, Sibiu, 2005

*6.GALA GALACTION (1879-1961): - nuvelistica; romanul; fantasticul , problema pasională .


GALA GALACTION : Opere, I, Bucureşti, 1944; Nuvele şi povestiri, Bucureşti, 1986.

*Referinţe critice

T. Vârgolici, Gala Galaction, Bucureşti, 1967.Adriana Niculin, Gala Galaction, omul şi scriitorul, Bucureşti, 1971.Gh. Cunescu, Gala Galaction, Bucureşti, 1989.

11

*7. ION AGÂRBICEANU (1882-1963): - cronotopul satului transilvănean; între etic şi estetic.


* ION AGÂRBICEANU : Nuvele: povestiri, Vol. I-II, Bucureşti, 1982; ARHANGHELII, în Opere, vol. VI, Bucureşti, 1972.

Referinţe critice

M. Zaciu, Ion Agârbicenau, Bucureşti, 1972D. Vatamaniuc, Ion Agârbicenau, Bucureşti, 1970.C. Regman, Agârbicenau şi demonii, Bucureşti, 1972.M. Popa, Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, Bucureşti, 1982.

NOTĂ: autorii menţionaţi cu * se vor studia alternativ, în regimul opţional din cadrul temei.

Bibliografie critică generală (selectiv)

G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ed. a II-a, Bucureşti, 1982.Şerban Cioculescu, Vl. Streinu, Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne, Bucureşti, 1971.Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Bucureşti, 1966/reeditări/George Munteanu, Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, Bucureşti, 1980.Constantin Ciopraga, Literatura română între 1800-1918, Iaşi, 1970.Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, în Scrieri, vol. IV-V, Bucureşti, 1973, vol. VI, Bucureşti, 1975.Al. Piru, Istoria literaturii de la început până azi, Bucureşti, 1981.Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Bucureşti, 1981.Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, Bucureşti, 1981.Ion Negoiţescu, Istoria literaturii române, Bucureşti, 1991.Liviu Petrescu, Realitate şi romanesc, Bucureşti, 1969.Dumitru Micu, De la creaţia populară la postmodernism, Bucureşti, 2000.Gheorghe Manolache, Regula lui Doi, Sibiu, 2004Gheorghe Manolache, Degradarea lui Proteu, Sibiu, 2004Gheorghe Manolache, Literatura de grad secund, Sibiu, 2005Gheorghe Manolache, Resurecţia localismului creator, Sibiu, 2006

Teme pentru dezbateri1.) Stabilirea bibliografiei şi a tematicii.

2.) Titu Maiorescu - Titu Maiorescu - teoretician şi critic literar “Eminescu şi poeziile lui”. “Comediile d-lui Caragiale”.

3) Mihai Eminescu – sistematica operei repere bibliografice; biografie interioară.- Ediţiile Eminescu: configuraţia operei; raportul antume-postume.- Cultura lui Eminescu - dimensiuni şi aspiraţii. Tânărul Eminescu: poezia debutului - “Mortua est”; universul plutonic; poezia civilizaţiilor “Mememto mori” - comentariu

12

stilistic; Modernitatea lui Eminescu - deschideri spre poezia secolului XX, tehnica exterioară - comentarii stilistice, Melancolie. Odă în metru antic. Numai poetul...; Visul romantic - motiv dominant în poezie şi proză; Structura prozei eminesciene. “Cezara” - analiză de text; Teatrul lui Eminescu; “Decebal” - analiză de text; Publicistica eminesciană - ideea naţională.

4.) Ion Creangă. Poveşti - fond realist; resurse folclorice; aspecte mitologice (“Soacra cu trei nurori”, “Dănilă Prepeleac”, “Povestea lui Stan Păţitul”, “Ivan Turbincă“).- Ion Creangă - “Amintiri din copilărie” - umorul; jovialitatea lui Creangă.- Verificare; parcurgerea bibliografiei şi abordarea pe text a tematicii.

5.) I.L. Caragiale. Universul comic, structura dramatică a comediilor (de la “O noapte furtunoasă“ la “D’ale carnavalului”).- I.L. Caragiale. Universul tragic; nuvele psihologice (“O făclie de Paşte”), “Două loturi” - analize de text), proza fantastică (“Kir Ianulea”, “La Hanul lui Mânjoală“).

6.) Ioan Slavici - nuvelist - (“Pădureanca”); universul poveştilor (Ciubăr Împărat).- Ioan Slavici - romancier; construcţia romanescă; obiectivitatea stilului;

7.) AL. Macedonski - Ciclul “Nopţilor”; Thalassa” - comentarii stilistice. Macedonski - Între romantism şi simbolism.

8.) Duiliu Zamfirescu - romanul ciclic - perspective, tipologia personajelor (Tănase Scatiu).

9.) B.Şt.Delavrancea - stilul oratoric (dramaturgia, discursuri); tipologia personajelor (povestiri, nuvele Paraziţii).

10.) G. Coşbuc - elemente prozodice specifice; comentariu stilistic - (pastelul coşbucian).

11.) Calistrat Hogaş - comentariul stilistic (Pe drumuri de munte).12.) Octavian Goga - coordonate mitice ale toposului; lirismul elegiac,

comentariul stilistic (pastelul). Octavian Goga - publicistica, stilul oratoric, memorialistica.

Titular curs/disciplină,

prof. univ.dr. Gheorghe Manolache

13

fisa disciplinei epoca marilor clasici

Documents