5 grile ortodontie 2

53
27. ANODONŢIA 1 Anodonţia se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. spaţiul între incisivii centrali; C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară; D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 15 2 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. agenezie; B. poligenezie; C. adenţie; D. oligodonţie; E. pleodonţie. 5, pag. 15 3 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. hiperdonţie; B. pleiodonţie; C. hipodonţie; D. aplazie; E. oligodonţie. 5, pag. 15 4 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. agenezie; B. ateleodonţie; C. atelectodonţie; D. poliodonţie; E. poligenezie. 5, pag. 15 5 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. aplazie; B. ateleodonţie; C. oligodonţie; 1

Upload: bianca900518

Post on 10-Apr-2016

271 views

Category:

Documents


24 download

DESCRIPTION

2011

TRANSCRIPT

Page 1: 5 Grile Ortodontie 2

27. ANODONŢIA1 Anodonţia se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară;D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 15

2 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. agenezie;B. poligenezie;C. adenţie;D. oligodonţie;E. pleodonţie.5, pag. 15

3 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. hiperdonţie;B. pleiodonţie;C. hipodonţie;D. aplazie;E. oligodonţie.5, pag. 15

4 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. agenezie;B. ateleodonţie;C. atelectodonţie;D. poliodonţie;E. poligenezie.5, pag. 15

5 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. aplazie;B. ateleodonţie;C. oligodonţie;D. poliodonţie;E. atelectodonţie.5, pag. 15

6 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. atelectodonţie;B. agenezie;C. hiperodontogenie;D. oligodonţie;

1

Page 2: 5 Grile Ortodontie 2

E. ateleodonţie.5, pag. 15

7 Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi:A. supranumerari;B. meziodens;C. dens in dente;D. anastrofici;E. subnumerari.5, pag. 15

8 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:A. teoria mugurilor adamantini multipli;B. teoria metabolică;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria atavică;E. teoria proterogenetică.5, pag. 19-23

9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:A. teoria celei de-a treia dentiţii;B. teoria ereditară;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria metabolică;E. teoria evaginării epiteliului adamantin.5, pag. 19-23

10 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:A. teoria mugurilor adamantini multipli;B. teoria proterogenetică;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;E. teoria diviziunii lamei dentare.5, pag. 19-23

11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 24

12 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. premolarul prim superior;B. premolarul secund superior;

2

Page 3: 5 Grile Ortodontie 2

C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior;E. premolarul prim inferior.5, pag. 24

13 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. incisivul central superior;B. incisivul central inferior;C. incisivul lateral superior;D. incisivul lateral inferior;E. premolarul secund inferior.5, pag. 24

14 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. molarul de minte superior;B. molarul secund inferior;C. molarul de minte inferior;D. premolarul secund inferior;E. molarul prim inferior.5, pag. 24

15 Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne:A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;D. distrugerea germenului dentar;E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.5, pag. 24

16 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin:A. persistenţa incisivului lateral superior temporar;B. reincluzia incisivului lateral superior temporar;C. reducerea spaţiului incisivului lateral superior;D. închiderea spaţiului incisivului lateral superior;E. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar.5, pag. 25-26

17 Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin:A. persistenţa incisivului central inferior temporar;B. reincluzia incisivului central inferior temporar;C. reducerea spaţiului incisivului central inferior;D. închiderea spaţiului incisivului central inferior;E. fără persistenţa incisivului central inferior temporar.5, pag. 27

18 Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt:

3

Page 4: 5 Grile Ortodontie 2

A. fizionomice;B. de deglutiţie;C. de fonaţie;D. ocluzale;E. odontale.5, pag. 27

19 Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin:A. persistenţa molarului secund temporar;B. reincluzia molarului secund temporar;C. reducerea spaţiului premolarului secund;D. închiderea spaţiului premolarului secund;E. fără persistenţa molarului secund temporar.5, pag. 27-28

20 Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt:A. fizionomice;B. de deglutiţie;C. de fonaţie;D. ocluzale;E. odontale.5, pag. 29

21 Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin:A. etaj inferior al feţei micşorat;B. profil convex;C. buza inferioară răsfrântă;D. profil concav;E. şanţ labio-mentonier accentuat.5, pag. 31

22 Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi:A. aşezaţi simetric;B. cu rădăcini curbe;C. reduşi de volum;D. atipici;E. cu rădăcini scurte.5, pag. 31

23 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt:A. fizionomice;B. respiratorii;C. de fonaţie;D. ocluzale;E. masticatorii.5, pag. 31

4

Page 5: 5 Grile Ortodontie 2

24 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:A. vârsta pacientului;B. starea dinţilor temporari;C. starea dinţilor permanenţi;D. tulburările ocluzale;E. localizarea anomaliei.5, pag. 34

25 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:A. vârsta pacientului;B. starea dinţilor temporari;C. starea dinţilor permanenţi;D. momentul depistării;E. localizarea anomaliei.5, pag. 34

26 Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea:A. păstratea dintelui temporar;B. extracţia dintelui temporar;C. rezolvarea prin mijloace protetice;D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. menţinerea spaţiului.5, pag. 34-35

27 Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea:A. păstratea dintelui temporar;B. extracţia dintelui temporar;C. rezolvarea prin mijloace protetice;D.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. menţinerea spaţiului.5, pag. 35

28 Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt:A. stimularea dezvoltării osoase;B. extracţia dinţilor temporari;C. obţinerea eficienţei masticatorii;D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.5, pag. 38

29 Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de:A. vârsta pacientului;B. starea dinţilor temporari;C. starea dinţilor permanenţi;D. tulburările ocluzale;

5

Page 6: 5 Grile Ortodontie 2

E. localizarea anomaliei.5, pag. 34

30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt:A. stimularea dezvoltării osoase;B. extracţia dinţilor temporari;C. obţinerea eficienţei masticatorii;D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.5, pag. 38

28. DINŢII SUPRANUMERARI1 Dinţii supranumerari se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali permanenţi;C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară;D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 40

2 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. oligodonţie;B. pleiodonţie;C. hipodonţie;D. dinţi suplimentari;E. hiperdonţie.5, pag. 40

3 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. poliodonţie;B. pleodonţie;C. agenezie;D. oligodonţie;E. poligenezie.5, pag. 40

4 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. agenezie;B. ateleodonţie;C. atelectodonţie;D. poliodonţie;E. poligenezie.5, pag. 40

5 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. poligenezie;B. agenezie;

6

Page 7: 5 Grile Ortodontie 2

C. hiperodontogenie;D. oligodonţie;E. ateleodonţie.5, pag. 40

6 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. hipertrofici;B. meziodens;C. paramolari;D. distrofici;E. sixtum.5, pag. 40

7 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. Moser;B. Carabelli;C. Bolk;D. dens in dente;E. anastrofici.5, pag. 40

8 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. hipertrofici;B. meziodens;C. Bolk;D. sixtum;E. distomolari.5, pag. 40

9 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. Carabelli;B. distrofici;C. paramolari;D. distomolari;E. anastrofici.5, pag. 40

10 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. anastrofici;B. distrofici;C. hipertrofici;D. dens in dente;E. paramolari.5, pag. 40

11 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:

7

Page 8: 5 Grile Ortodontie 2

A. dens in dente;B. distrofici;C. Carabelli;D. anastrofici;E. Bolk.5, pag. 40

12 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria ontogenetică;B. teoria ereditară;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria atavică;E. teoria proterogenetică.5, pag. 42, 47

13 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria celei de-a treia dentiţii;B. teoria ereditară;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria metabolică;E. teoria proterogenetică.5, pag. 43, 47

14 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;B. teoria mugurilor adamantini multipli;C. teoria ontogenetică;D. teoria evaginării epiteliului adamantin;E. teoria reducţiei terminale.5, pag. 44, 46

15 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria mugurilor adamantini multipli;B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;E. teoria diviziunii lamei dentare.5, pag. 44, 45

16 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria diviziunii lamei dentare;B. teoria mugurilor adamantini multipli;C. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;D. teoria factorilor funcţionali;E. teoria diviziunii mugurilor dentari.5, pag. 44, 46

8

Page 9: 5 Grile Ortodontie 2

17 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;B. teoria factorilor necunoscuţi;C. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare;D. teoria diviziunii mugurilor dentari;E. teoria diviziunii lamei dentare.5, pag. 46, 47

18 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt:A. apare pe mandibulă;B. erupe pe arcadă;C. erupe la distanţă de arcadă;D. rămâne inclus;E. apare pe maxilar.5, pag. 51

19 Mesiodens-ul este de obicei:A. unicuspidat;B. uniradicular;C. bicuspidat;D. biradicular;E. conic.5, pag. 51

20 Mesiodens-ul poate fi:A. unic;B. dublu;C. bicuspidat;D. biradicular;E. conic.5, pag. 51

21 Mesiodens-ul produce:A. incluzia caninului superior pemanent;B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.5, pag. 51

22 Mesiodens-ul nu produce:A. incluzia caninului superior pemanent;B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;

9

Page 10: 5 Grile Ortodontie 2

E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.5, pag. 51

23 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. dens invaginatus;B. meziodens;C. dentoid in dente;D. dens in dente;E. sixtum.5, pag. 56

24 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. sixtum;B. meziodens;C. peridens;D. dentoid in dente;E. dens in dente.5, pag. 56

25 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. mastra per evcessum;B. meziodens;C. paramolar;D. dens in dente;E. sixtum.5, pag. 56

26 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. sixtum;B. meziodens;C. peridens;D. dentoid in dente;E. tectodont.5, pag. 56

27 Dinţii supranumerari produc:A. tulburări de deglutiţie;B. înghesuiri dentare;C. tulburări de ocluzie;D. tulburări fizionomice;E. tulburări de respiraţie.5, pag. 65

28 Dinţii supranumerari produc:A. spaţieri dentare;B. înghesuiri dentare;

10

Page 11: 5 Grile Ortodontie 2

C. tulburări de respiraţie;D. tulburări ocluzo-articulare;E. tulburări de deglutiţie.5, pag. 65

29 Dinţii supranumerari produc:A. tulburări de deglutiţie;B. tulburări de respiraţie;C. tulburări de ocluzie;D. tulburări fizionomice;E. resorbţii radiculare.5, pag. 65

30 Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în:A. macrodonţie;B. pleiodonţie;C. microdonţie;D. oligodonţie;E. ateleodonţie.5, pag. 65

29. INCLUZIA DENTARĂ1 Incluzia dentară se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 73

2 Incluzia dentară este o anomalie dentară de:A. număr;B. volum;C. sediu;D. poziţie;E. erupţie.5, pag. 73

3 Incluzia dentară mai este denumită şi:A. reincluzie dentară;B. anchiloză dentară;C. retenţie primară;D. anchiloglosie;E. retenţie secundară.5, pag. 74

11

Page 12: 5 Grile Ortodontie 2

4 Incluzia dentară mai este denumită şi:A. scufundare dentară;B. retenţie totală;C. retenţie primară;D. anchiloglosie;E. retenţie secundară.5, pag. 74

5 Incluzia dentară mai este denumită şi:A. reincluzie dentară;B. retenţie totală;C. retenţie primară;D. retenţie parţială;E. retenţie secundară.5, pag. 74

6 Un dinte inclus este denumit şi:A. dinte retenţionat;B. dinte inclavat;C. dinte încleştat;D. dinte înclinat;E. dinte geminat.5, pag. 74

7 Incluzia dentară se întâlneşte frecvent la:A. dentiţia mixtă;B. dentaţia temporară;C. dinţii supranumerari;D. dentaţia permanentă;E. edentaţie.5, pag. 74

8 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 74

9 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este:A. caninul superior;B. caninul inferior;C. premolarul superior;D. molarul inferior;E. molarul superior.

12

Page 13: 5 Grile Ortodontie 2

5, pag. 74

10 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este:A. premolarul prim superior;B. premolarul secund superior;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior;E. premolarul prim inferior.5, pag. 74

11 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este:A. incisivul central superior;B. incisivul central inferior;C. incisivul lateral superior;D. incisivul lateral inferior;E. supranumerarul.5, pag. 74

12 Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este:A. caninul superior temporar;B. molarul secund inferior temporar;C. caninul inferior temporar;D. molarul secund superior temporar;E. molarul prim inferior temporar.5, pag. 74

13 Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor:A. dentare izolate;B. asociate;C. de grup;D. de ocluzie;E. monocauzale.5, pag. 75

14 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare.5, pag. 75

15 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. macrodonţia;B. compresiunea de maxilar;C. spaţierea dentară;D. ocluzia distalizată;

13

Page 14: 5 Grile Ortodontie 2

E. reincluzia molarului prim permanent.5, pag. 76

16 Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la nivelul:A. incisivului central superior;B. caninului superior;C. premolarului prim inferior;D. molarului de minte;E. premolarului secund inferior.5, pag. 76-77

17 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. macrodonţia;B. proalveolia maxilară;C. meziopoziţia generalizată;D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului;E. secvenţa de erupţie favorabilă.5, pag. 77

18 Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul:A. incisivului central superior;B. caninului superior;C. caninului inferior;D. molarului de minte;E. premolarului secund inferior.5, pag. 77

19 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. microdonţia;B. hiperexcitabilitatea musculară;C. reincluzia molarului prim permanent;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar.5, pag. 77

20 Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei dentare la nivelul:A. incisivului central superior;B. caninului superior;C. premolarului prim inferior;D. molarului de minte;E. premolarului secund inferior.5, pag. 77

21 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. poziţia mezială de formare a germenului dentar;

14

Page 15: 5 Grile Ortodontie 2

B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă;C. chistul folicular;D. erupţia unui dinte supranumerar;E. fibromucoasa densă şi dură.5, pag. 77-78

22 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. formarea foarte înaltă a germenului dentar;B. configuraţia anatomică favorabilă;C. transpoziţia dentară;D. angulaţia corono-radiculară;E. curbura accentuată a rădăcinii.5, pag. 79

23 Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice:A. incluzia totală;B. incluzia completă;C. incluzia parţială;D. incluzia incompletă;E. incluzia înaltă.5, pag. 80

24 Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară:A. verticală;B. orizontală;C. în retroversie;D. heterotopică;E. subtotală.5, pag. 83

25 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne:A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.5, pag. 84

26 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.5, pag. 90-91

15

Page 16: 5 Grile Ortodontie 2

27 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus.5, pag. 90-91

28 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;E. extracţia dintelui supranumerar erupt.5, pag. 90-91

29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face:A. periotisular;B. peritisular;C. intratisular;D. extratisular;E. transtisular.5, pag. 92

30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin:A. ligatură metalică pe coroană;B. butonul colat pe coroană;C. bracket-ul colat pe coroană;D. ligatură elastică pe coroană;E. nu se ancorează.5, pag. 92-93

30. REINCLUZIA DENTARĂ1 Reincluzia dentară se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 107

2 Reincluzia dentară este o anomalie dentară de:A. număr;B. volum;C. sediu;D. poziţie;E. erupţie.

16

Page 17: 5 Grile Ortodontie 2

5, pag. 107

3 Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor:A. dentare izolate;B. asociate;C. de grup;D. de ocluzie;E. monocauzale.5, pag. 107

4 Reincluzia dentară mai este denumită şi:A. incluzie dentară;B. anchiloză dentară;C. retenţie dentară primară;D. anchiloglosie;E. retenţie dentară secundară.5, pag. 107

5 Reincluzia dentară mai este denumită şi:A. scufundare dentară;B. anchiloză dentară;C. retenţie dentară primară;D. anchiloglosie;E. retenţie dentară secundară.5, pag. 107

6 Un dinte reinclus este denumit şi:A. dinte anastomorf;B. dinte inclavat;C. dinte încleştat;D. dinte înclinat;E. dinte geminat.5, pag. 107

7 Reincluzia unui dinte poate fi:A. primară;B. totală;C. secundară;D. parţială;E. incompletă.5, pag. 107

8 Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în:A. dentiţia mixtă;B. dentaţia temporară;C. dentaţia deciduală;

17

Page 18: 5 Grile Ortodontie 2

D. dentaţia permanentă;E. edentaţie.5, pag. 108-109

9 Reincluzia dentară se depistează predominant în:A. dentiţia mixtă;B. dentaţia temporară;C. dentaţia deciduală;D. dentaţia permanentă;E. edentaţie.5, pag. 108-109

10 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 108-109

11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:A. caninul superior;B. caninul inferior;C. premolarul superior;D. molarul inferior;E. molarul superior.5, pag. 108-109

12 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:A. molarul prim superior temporar;B. molarul secund superior permanent;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior temporar;E. molarul prim superior permanent.5, pag. 108-109

13 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:A. molarul prim superior temporar;B. molarul secund superior permanent;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior temporar;E. molarul prim inferior permanent.5, pag. 108-109

14Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:A. molarul prim superior temporar;

18

Page 19: 5 Grile Ortodontie 2

B. molarul secund inferior permanent;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior temporar;E. molarul prim inferior permanent.5, pag. 108-109

15 Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice:A. totală;B. completă;C. parţială;D. incompletă;E. subtotală.5, pag. 113

16 Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin:A. coroană dentară inevizibilă;B. coroană dentară vizibilă;C. o parte din coroana dentară vizibilă;D. coroană dentară în suprapoziţie;E. coroană dentară în infrapoziţie.5, pag. 113

17 Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin:A. coroană dentară inevizibilă;B. coroană dentară vizibilă;C. o parte din coroana dentară vizibilă;D. coroană dentară în suprapoziţie;E. coroană dentară în infrapoziţie.5, pag. 113

18 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică parţială.5, pag. 116-117

19 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică totală.5, pag. 116-117

19

Page 20: 5 Grile Ortodontie 2

20 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică parţială.5, pag. 116-117

21 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică totală.5, pag. 116-117

22 Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. denivelarea planului de ocluzie;B. incluzia succesorului permanent;C. anodonţia succesorului permanent;D. înclinarea dinţilor vecini;E. ectopia succesorului permanent.5, pag. 117

23 Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. denivelarea planului de ocluzie;B. denivelarea planului maxilar;C. migrarea dinţilor antagonişti;D. înclinarea dinţilor vecini;E. denivelarea planului mandibular.5, pag. 117

24 Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. cariile radiculare ale dinţilor vecini;B. cariile de colet ale dinţilor vecini;C. cariile aproximale ale dinţilor vecini;D. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti;E. cariile ocluzale ale dinţilor vecini.5, pag. 117

25 Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. mezializarea dinţilor vecini;B. denudarea dinţilor vecini;C. migrarea dinţilor antagonişti;D. înclinarea dinţilor vecini;E. distalizarea dinţilor vecini.5, pag. 117

20

Page 21: 5 Grile Ortodontie 2

26 Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini;B. hiperestezia dinţilor vecini;C. halistereza dinţilor vecini;D. hipersensibilitatea dinţilor vecini;E. parodontopatia marginală a dinţilor vecini.5, pag. 117

27 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este:A. expectativa;B. extracţia dentară;C. implantul protetic;D. aparatul ortodontic;E. aparatul protetic.5, pag. 118

28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este:A. descoperirea dintelui;B. extracţia dintelui;C. reimplantarea dintelui;D. coroană de înveliş;E. luxarea dintelui.5, pag. 118

29 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de:A. vârsta pacientului;B. dintele în cauză;C. felul dentatiei;D. consecinţele produse;E. forma clinică.5, pag. 118

30 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză:A. temporar;B. lateral;C. posterior;D. permanent;E. frontal.5, pag. 118

31. ECTOPIA DENTARĂ1 Ectopia dentară se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;D. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;

21

Page 22: 5 Grile Ortodontie 2

E. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare.5, pag. 121

2 Ectopia dentară se caracterizează prin:A. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;B. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare;C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;D. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare;E. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare.5, pag. 121

3 Ectopia dentară mai utilizează următorii temeni:A. entopie;B. pleiodonţie;C. distopie;D. oligodonţie;E. hipodonţie.5, pag. 121

4 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este:A. incisivul lateral;B. caninul;C. incisivul central;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 121

5 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este:A. incisivul inferior;B. caninul inferior;C. caninul superior;D. molarul superior;E. incisivul superior.5, pag. 121

6 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:A. incisivii;B. caninii;C. premolarii;D. molarii;E. supranumerarii.5, pag. 121

7 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:A. premolarii superiori;B. caninii inferiori;

22

Page 23: 5 Grile Ortodontie 2

C. caninii superiori;D. molarii superiori;E. incisivii superiori.5, pag. 121

8 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:A. molarii superiori;B. caninii inferiori;C. caninii superiori;D. premolarii primi superiori;E. premolarii secunzi superiori.5, pag. 121

9 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:A. caninii superiori;B. caninii inferiori;C. molarii inferiori;D. premolarii primi inferiori;E. premolarii secunzi inferiori.5, pag. 121

10 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:A. caninii superiori;B. caninii inferiori;C. molarii inferiori;D. premolarii secunzi superiori;E. premolarii primi inferiori.5, pag. 121

11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt:A. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;B. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;C. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză;D. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză;E. diastema interincisivă.5, pag. 122

12 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. diastema interincisivă;B. dinţii supranumerari;C. dinţii temporari;D. o fibromucoasă dură;E. dinţii permanenţi.5, pag. 122

13 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:

23

Page 24: 5 Grile Ortodontie 2

A. diastema interincisivă;B. erupţia unui dinte supranumerar;C. persistenţa unui dinte temporar;D. extracţia precoce a unui dinte permanent;E. incluzia unui dinte supranumerar.5, pag. 122

14 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. persistenţa unui dinte temporar;B. extracţia unui dinte supranumerar;C. existenţa unui capac osos dens;D. extracţia precoce a unui dinte;E. incluzia unui dinte supranumerar.5, pag. 122

15 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;B. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.5, pag. 123

16 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.5, pag. 123

17 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. macrodonţia;B. microdonţia;C. meziopoziţia generalizată;D. endoalveolia mandibulară;E. prodenţia maxilară.5, pag. 123

18 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. retrodenţia maxilară;B. retrognaţia mandibulară;C. retrodenţia mandibulară;D. retrognaţia maxilară;E. prodenţia maxilară.5, pag. 123

24

Page 25: 5 Grile Ortodontie 2

19 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. endoalveolia mandibulară;B. retrognaţia mandibulară;C. endoalveolia maxilară;D. retrognaţia maxilară;E. prodenţia maxilară.5, pag. 123

20 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. retrodenţia maxilară;B. retrognaţia mandibulară;C. endoalveolia maxilară;D. prognaţia maxilară;E. endoalveolia mandibulară.5, pag. 123

21 Ectopia canină provoacă tulburări:A. fizionomice;B. respiratorii;C. ocluzale;D. de deglutiţie;E. fonatorii.5, pag. 125

22 Ectopia canină provoacă tulburări:A. de abrazie dentară;B. respiratorii;C. articulare;D. parodontale;E. masticatorii.5, pag. 126

23 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:A. deplasarea dentară;B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;D. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent;E. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie.5, pag. 126

24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:A. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului;B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;D. extracţia dirijată a dinţilor;E. deplasarea dentară.

25

Page 26: 5 Grile Ortodontie 2

5, pag. 127

25 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:A. deplasarea dentară;B. forma clinică a ectopiei;C. tratamentul cariilor dentare;D. extracţia dirijată a dinţilor;E. vârsta pacientului.5, pag. 128

26 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;B. forma clinică a ectopiei;C. vârsta pacientului;D. extracţia dirijată a dinţilor;E. tratamentul cariilor dentare.5, pag. 128

27 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:A cauza determinantă;B. forma clinică a ectopiei;C. vârsta pacientului;D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;E. tratamentul cariilor dentare.5, pag. 128

28 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la:A. extracţia unui dinte temporar;B. tratamentul cariilor dentare;C. expansiunea transversală;D. extracţia unui dinte permanent;E. expansiunea sagitală.5, pag. 129

29 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la:A. extracţia unui dinte temporar;B. tratamentul cariilor dentare;C. expansiunea transversală;D. extracţia unui dinte permanent;E. tratamentul focarului de incongruenţă.5, pag. 129

30 În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la:

26

Page 27: 5 Grile Ortodontie 2

A. extracţia unui dinte temporar;B. tratamentul cariilor dentare;C. obţinerea spaţiului pe arcadă;D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare;E. extracţia dintelui ectopic.5, pag. 131

32. DIASTEMA1 Diastema se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari;C. existenţa unui spaţiu între incisivi;D. tulburare de erupţie;E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.5, pag. 133

2 Diastema se caracterizează prin:A. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori;B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;D. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori;E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari.5, pag. 133

3 Diastema se caracterizează prin:A. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari;B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi mandibulari;E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.5, pag. 133

4 Diastema se caracterizează prin:A. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori;D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori;E. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori.5, pag. 133

5 Diastema este o anomalie de:A. număr;B. volum;C. erupţie;D. poziţie;E. structură.

27

Page 28: 5 Grile Ortodontie 2

5, pag. 133

6 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă patologică;B. pleiodonţie;C. hipodonţie;D. oligodonţie;E. diastema vera.5, pag. 133

7 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă primară;B. diastemă secundară;C. diastemă patologică;D. diastema primatelor;E. diastema vera.5, pag. 133

8 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă patologică;B. diastemă adevărată;C. diastemă primară;D. diastemă vera;E. diastemă interincisivă.5, pag. 133

9 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă primară;B. diastemă patologică;C. diastemă falsă;D. diastemă secundară;E. diastemă interincisivă.5, pag. 133

10 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă patologică;B. dens in densis;C. hipodonţie;D. strungăreaţă;E. diastema vera.5, pag. 133

11 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:A. diastemă primară;B. diastemă patologică;C. diastemă falsă;

28

Page 29: 5 Grile Ortodontie 2

D. diastemă secundară;E. diastemă terţiară.5, pag. 133

12 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:A. diastemă patologică;B. diastemă adevărată;C. diastemă primară;D. diastemă vera;E. diastemă secundară.5, pag. 133

13 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:A. diastemă falsă;B. diastemă adevărată;C. diastemă primară;D. diastemă secundară;E. diastemă patologică.5, pag. 133

14 Diastema interincisivă primară este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. nanismul hipofizar;C. displazia ectodermală;D. meziodens erupt;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133

15 Diastema interincisivă primară este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens erupt;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133

16 Diastema interincisivă adevărată este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133

17 Diastema interincisivă secundară este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;

29

Page 30: 5 Grile Ortodontie 2

B. Anodonţia incisivului lateral;C. Anodonţia dinţilor laterali;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133

18 Diastema interincisivă secundară este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133

19 Diastema interincisivă falsă este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133

20 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. nanismul hipofizar;C. displazia ectodermală;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133

21 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133

22 Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133

23 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:

30

Page 31: 5 Grile Ortodontie 2

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. Anodonţia incisivului lateral;C. Anodonţia dinţilor laterali;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133

24 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133

25 Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133

26 Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:A. ameloplastie modelantă a incisivilor;B. tehnici adezive;C. egresie;D. stripping;E. deplasare corporeală a dinţilor.5, pag. 142

27 Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor;B. coroane de substituţie;C. deplasare corporeală a dinţilor;D. stripping;E. ameloplastia modelantă a incisivilor.5, pag. 142

28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali:A. inele metalice;B. inele de cauciuc;C. ligatiri în "8";D. tracţiuni elastice;E. brackets.5, pag. 142

31

Page 32: 5 Grile Ortodontie 2

29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor;B. coroane de substituţie;C. deplasarea corporeală a dinţilor;D. stripping;E. ameloplastia modelantă a incisivilor.5, pag. 142

30 Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali:A. inele metalice;B. inele de cauciuc;C. ligaturi în "8";D. tracţiuni elastice;E. brackets.5, pag. 142

33. TRANSPOZIŢIA DENTARĂ1 Transpoziţia dentară este o anomalie:A. dento-maxilară;B. dento-alveolară;C. dentară;D. scheletală;E. alveolară.5, pag. 149

2 Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de:A. număr;B. volum;C. structură;D. poziţie;E. erupţie.5, pag. 149

3 Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi:A. inferiori;B. antagonişti;C. supranumerari;D. superiori;E. învecinaţi.5, pag. 149

4 Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor:A. dentare izolate;B. asociate;C. de grup;D. de ocluzie;E. dentare de erupţie.

32

Page 33: 5 Grile Ortodontie 2

5, pag. 149

5 Transpoziţia dentară se întâlneşte în:A. dentiţia mixtă;B. dentaţia temporară;C. dentaţia deciduală;D. dentaţia permanentă;E. edentaţie.5, pag. 149

6 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 149

7 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este:A. incisivul inferior;B. caninul inferior;C. caninul superior;D. molarul superior;E. incisivul superior.5, pag. 149

8 Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt:A. poziţia intramucoasă a germenilor dentari;B. pierderea precoce a dinţilor temporari;C. cronologia dentară;D. pierderea precoce a caninului de lapte;E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari.5, pag. 150

9 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice:A. transpoziţie totală;B. transpoziţie completă;C. transpoziţie parţială;D. transpoziţie incompletă;E. transpoziţie subtotală.5, pag. 151

10 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice:A. transpoziţie completă sau totală;B. transpoziţie completă sau parţială;C. transpoziţie incompletă sau parţială;

33

Page 34: 5 Grile Ortodontie 2

D. transpoziţie incompletă sau totală;E. transpoziţie completă sau subtotală.5, pag. 151

11 Transpoziţia dentară completă presupune inversarea:A. parţială a doi dinţi vecini;B. limitată a doi dinţi vecini;C. incompletă a doi dinţi vecini;D. totală a doi dinţi vecini;E. definitivă a doi dinţi vecini.5, pag. 151

12 Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce tulburări:A. fizionomice;B. respiratorii;C. ocluzale;D. de deglutiţie;E. de fonaţie.5, pag. 151

13 În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare:A. înghesuri dentare;B. contacte premature;C. ocluzii duale;D. spaţieri dentare;E. ocluzii distalizate.5, pag. 151

14 Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce tulburări:A. fizionomice;B. respiratorii;C. ocluzale;D. auditive;E. fonatorii.5, pag. 152

15 Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea:A. parţială a doi dinţi vecini;B. limitată a doi dinţi vecini;C. completă a doi dinţi vecini;D. totală a doi dinţi vecini;E. definitivă a doi dinţi vecini.5, pag. 152

16 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul;B. unul în dreptul celuilalt;

34

Page 35: 5 Grile Ortodontie 2

C. unul la distanţă de altul;D. unul sub altul;E. unul peste altul.5, pag. 152

17 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei;C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;D. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;E. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei.5, pag. 152

18 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic;C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei.5, pag. 152

19 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.5, pag. 152

20 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.5, pag. 152

21 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal.5, pag. 152

22 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:

35

Page 36: 5 Grile Ortodontie 2

A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei.5, pag. 152

23 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. deplasarea dentară;B. ameloplastia modelantă a caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;E. transformarea în transpoziţie incompletă.5, pag. 153

24 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. deplasarea dentară;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 153

25 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza:A. deplasarea dentară;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 153

26 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza:A. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. transformarea în transpoziţie incompletă;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 153

27 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;

36

Page 37: 5 Grile Ortodontie 2

B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. deplasarea dentară;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 154

28 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. deplasarea dentară;D. stripping-ul;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 154

29 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza:A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale incisivului lateral;C. deplasarea dentară;D. transformarea în transpoziţie completă;E. tehnicile adezive.5, pag. 154

30 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza:A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;B. tehnicile adezive;C. deplasarea dentară;D. stripping-ul;E. transformarea în transpoziţie completă.5, pag. 154

RASPUNSURI

27. ANODONŢIA1. D

2. ACD

3. CDE

4. AC

5. ACD

6. ABD

37

Page 38: 5 Grile Ortodontie 2

7. E

8. CE

9. BC

10. AC

11. ACD

12. BC

13. BCE

14. ACD

15. ACD

16. ACDE

17. ACDE

18. ACDE

19. ABCE

20. D

21. ACDE

22. ACDE

23. ACE

24. ABE

25. ABDE26. ACE

27. BD 28. ACE29. BD30. BD

28. DINŢII SUPRANUMERARI

1. C2. BDE3. ABE4. BDE

38

Page 39: 5 Grile Ortodontie 2

5. ACE6. BC7. DE8. BE

9. CDE10. ADE11. AD12. BD13. AB

14. BD15. AD16. BE

17. CD18. BDE

19. ABE20. ABE21. CD

22. ABE23. ACD

24. DE25. AD26. DE27. BCD28. BD29. CDE30. C

29. INCLUZIA DENTARĂ1. E2. E3. C

4. BC5. BC

6. A7. BCD8. B9. A

10. C11. AE12. BE

39

Page 40: 5 Grile Ortodontie 2

13. AE14. ABCE15. AB

16. BDE

17. ACD

18. B19. E20. D21. BCDE22. ADE23. ABCD24. A

25. ABCE

26. BCD

27. BCDE28. BCDE29. BCE30. BCE

30. REINCLUZIA DENTARĂ1. C2. E3. AE

4. BE5. ABE6. BC7. BD

8. BC

9. A10. D11. D12. D

13. DE

14. BDE15. AC

16. CE17. A18. CE

40

Page 41: 5 Grile Ortodontie 2

19. C20. ABD21. ABDE22. ABDE23. ACD24. AB25. BCD26. BDE27. AB28. BCE29. BDE30. ABDE

31. ECTOPIA DENTARĂ1. DE2. ABDE3. AC4. B5. C6. BC7. ABC8. BCDE9. ABE10. ABD11. AC12. BD

13. BCE

14. ACE

15. ACE16. ABCE17. AC18. AD19. CD20. AC21. AC22. ACDE23. BCE24. BCD

25. BE26. ABC

27. ABCD28. CDE

41

Page 42: 5 Grile Ortodontie 2

29. CD

30. CD

32. DIASTEMA1. E2. BC3. CDE4. ACD5. CD6. AE7. ACE8. ABCDE9. ABE

10. ADE11. ACD

12. BCE

13. ABCD14. E15. BE16. BC17. BD18. AD19. E20. ABCD21. ACD22. ADE23. ACE24. BCE25. ABCD26. E27. C28. ADE29. ABDE30. BC

33. TRANSPOZIŢIA DENTARĂ1. C2. DE3. E4. ABE5. D6. B7. C

42

Page 43: 5 Grile Ortodontie 2

8. CDE9. ABCD10. AC11. D12. C13. B14. A15. A16. B17. D18. BDE19. ACE20. CE21. BC22. C23. BCD24. ABCE25. D26. A27. D28. C29. CDE30. BCDE

43