ortodontie an 6 cursuri complete cu imagini 2

7/23/2019 Ortodontie an 6 Cursuri Complete Cu Imagini 2

1/67

CURS 2Conf Ionescu

INVESTIGATIA IN ORTODONTIE

- examen clinic- examene paraclinice: comune pt toate specialitatile specifice pt ortodontie

In ortodontie, folosite:- ex foto- studiul de model- ex Rx

A) Examenul fotografic

- adjuvant pretios, permite inregistr de cls la inceputul al aspect facial

sf trat activ aspect endooral- mai suplineste ex clinic mai usor decat sa cemam pacientul la control- se poate o!s scim!area faciala a pacientului "aspectul se poatescim!a si independent de tratament#

ex# oclu$ie adanca, daca extragem dd in scop orto %& adancim oclu$ia -& se accentuea$aaspectul !atranicios

- document medicolegal facial endo!ucal

%& diagnosticul si urmarirea ca$ului

Ce fel de fotografie folosim:

- foto faciale ' incidente: norma frontala( norma lat dreapta suras "norma frontala ) usor semiprofil# este un momentfunctional, arata gradul de vi$i!ilitate a dintilor, gingiei etc*

- foto endo!ucale: norma frontala, oclu$ie in I+( oclu$ie, semiprofil dreapta " +ani fascicolul de ra$e nu e. perpendicular pe $ona, deci rapoartele pot sa nu fie !ine redate#( oclu$ie, semiprofil stanga "+ ani#( arcada superioara privita dinspre oclu$al arcada inferioara privita dinspre oclu$al

- sunt standardi$ate, !ine iluminate, distanta standard pt fotografiere "/ 0/ cm#

Ce vedem pe fotografie1 Ce studiem12acial norma frontala: simetria faciala: sectionare pe jumatate si se suprapuneau

. ( proportia etajelor: apreciat, dar nu masurat in mm3

. regiunea la!iala, fanta la!iala descisa norma lat: aspectul profilului: ne da po$ reciproca in sag a celor 4 max

. ( aspect gen al profilului: 5, 6n, 7n, 8g

. . %& drept, usor convex, concav

9


2/67

. ( se pot trasa cele 4 planuri

. ( 7n se vede mai greu pe foto

. daca intreg conturul la!io-mentonier se afla intre

. cele 4 planuri: portiunea ant a campului de

. profil facial:

. ( 7n. ( sant la!io-mentonier

. !u$a superioara( proportia etajelor( gradul de divergenta faciala treapta !u$elor

B) Stuiul !e moel

- specific ortodontiei, indispensa!il pt un dg corect si complet- amprenta - lingura universala alginat %& model de studiu

- copil %& mai sensi!il: copilul pe stomacul gol, dimineata sau la '-; dupa masa- tavita renala: exces saliva- material- suc gastric

Il faci sa se concentre$e la tavita:

- prima miscare: - pro!area lingurii- nu tre!uie sa ai!a pereti scurti -& nu inreg prs alveolar- cele mai !une sunt cele metalice- sa cuprinda: - dd prs alveolare

- lasam /*?cm intre lingura si dinti

- la aparatele mo!ile, in amprenta se toarna simodelul de studiu, si modelul de lucru- corect: sa luam 4 ampr sau model duplicat

- evaluam cooperarea si reflexul de voma- lg mand goala: face si miscarea pt acomodare

- retentii: - leucoplastul se pune dupa pro!a lingurii, altfel se im!i!a cu saliva si scaderetentia- mai tare alginatul - se modelea$a mai !ine in vesti!ul

- pacientul suporta mai usor- nete$ire cu apa "practic face materialul mai moale, ceea ce poate pune pro!leme#- de o!icei se incepe cu amprenta mandi!ulara

- amprenta mandi!ulara:- materialul la rasul lingurii- po$itia medicului: dreapta fata pacientului- se introduce lingura pe la una dintre comisuri, cu celalalt deget si indep cealalta comisura- centrare- pac ridica lim!a in cerul gurii- se presea$a lingura dinspre post spre anterior: tot excesul sa reflue$e spre vesti!ul

4


3/67

- dupa presare:- se tine !ine: - 4 degete pe lingura- 4 degete pe mandi!ula

- se face: - propulsie - lateralitate

cu lim!a se face modelarea $onei paralinguale

- dupa modelarea acestei $one, se modelea$a $ona = de catre medic3 cu o mana se indep!u$a si se impinge excesul refluat inapoi pt a amprenta f !ine $ona =, procesulalveolar, se acoperra !ine cu !u$a apoi

- asteptam pri$a: $ona = face pri$a mai repede "contact cu !u$a#, in rest face pri$a mai greu%& asteptam mai mult

- scoaterea lingurii: in functie de inclinarea Ii*( miscarea dinspre post spre ant: cand I in po$ normala miscaprea dinspre ant spre post: cand I linguali$at

!rac@et: - scoatem arcul - deretentivi$am !rac@etii cu ceara eventual

- amprenta superioara:- carte: po$ dreapta spate- la inceputul meseriei: dreapta fata- se introd lingura, se centrea$a, apoi trecem in spatele pacientului- presarea lingurii cu medicul in spate, dinspre post spre ant- cu mana dreapta modelam $ona =- la reflex de voma accent: manevra =alsalva: co! palat moale si impinge exces de material- scoaterea lingurii: in functie de axul Is pacient cu !olta adanca: material cu degetul pus pe fundul !oltii Ao!oc punea material si retrotu!ero$itar

- daca pacientul varsa, tinem lingura pe loc3 tavita ) aplecat peste scuipatoare- dupa scoaterea amprentei din gura, amprenta se spala f !ine "are urme de mucus# de$infectare- verificam: tre!uie sa cuprinda: dintii

( procesele alveolare( $ona paralinguala( sa nu exista minusuri( grosime constanta !olta

- recomandari: servetele umede, turnat repede etc*- soclul: in conditii standardi$ate tre!uie facut

( nu tre!uie sa incurce examenul

conditii standardi$ate: simetric fata de linia mediana( plan de ocl paralel cu supraf sup a modelului sup fata post perpendiculara pe lin med a model sup

- 4 metode de o!tinere a soclului:( soclatoare: conformatoare speciale sau se taie cu motorul

B perece de modele tre!uie sa ai!a inaltime de: ? cm pt arcada permanenta ; cm pt arcada temporara

'


4/67

6tudiul de model cuprinde:( nr, forma, po$itia dintilor, eventual !ilantul de spatiu necesar alinierii( forma arcadelor: 5: max % para!ola3 mand % emielipsa3 temporara % semicerc( simetria arcadelor: in plan transversal sagital

( de$voltarea arcadelor:. ( plan transversal: indicii 8ont. ( plan sagital: indicii de lungime. plan vertic: modelul pe masa "cu marginea I#. ( ce atinge masa % suprade$voltare in plan vertical. . tre!uie sa avem pac langa %& sa corelam cu aspectul facial. modificarea $onei laterale inferioare %& inalt etj inf al fetei. ( infrapo$ laterala %& etaj inf micsorat. suprapo$itie laterala %& etaj inf marit. ex# IC ating etj inf %& infrapo$itie laterala. IC ating etj ing 5 %& suprapo$itie frontala

( !a$a apicala. coronara( distanta liniara 4 ( indicele Aolton( anali$a oclu$iei statice analo$a spatiului total "alaturi de teleRx#

- forma arcadelor: - patologic: pct interincisiv: anterior %& =, pentagon posterior %& + sau D "+%D#

- Aa$a: apicala % $ona unde se gasesc apexurile coronara % $ona oclu$ala ) I

Aa$a apicala mica %& dinti vesti!ulo-inclinati- la un pacient cu: !a$a apicala mica nu se poate crea sp conservator prin inclin dintilor %&. o!tinem un re$ultat insta!il si nefunctional

dinti =-inclinati %& !a$a coronara E- !a$a apicala E %& marim prin =-inclinarea frontalilor %& re$ f !une

coronara - !a$a apicala : compresie de maxilar

E: oclu$ie adanca acoperita

- Fistanta liniara 4 ( se masoara in dentitia mixta

( serveste pt aprecierea necesarului de spatiu pt eruptia corecta a C si 8+( practic, tre!uie sa avem I +ani( se masoara la arcada sup mand distanta intre fata F a IG si fata + a +ani( se masoara in linie dreapta( pt 6I % 4H ''mm %& dist liniara 49mm. 6I & ''mm %& dist liniara % 44 4' mm pt aprecierea unor me$iopo$itii cand s-au pierdut dintii din $ona de sprijin

;


5/67


6/67

O B87

O teleradiografia "teleRx# %& Rx craniana- dim pe Rx K dim craniului pacientului- facuta de la o asemenea distanta a*i* dim de pe film sa fie cele reale "'-? m1#

- se fac masuratori "se pune o foaie de calc peste si apoi pe negatoscop#, in special desprestructurile osoase "despre dd am aflat din B87#- ' tipuri: a# teleRx de fata da info despre de$voltarea vertic si transvers

mai ales in asimetrii!# teleRx axiale: mai rarc# teleRx de profil evidentia$a tul! de de$voltare in plan vertical si sagital ale:

- masivului facial- celor 4 maxilare in sp

- tenica de interpretare a lui T"ee%& corelata cu tenica Ege"i#e:- marcam: 6ellae % pct geom al seii turcesti "teoretic se reali$ea$a in cefalostat#

( 5asion % pct cel mai ant al suturii naso-frontale

( Br!itale % pct cel mai inf de pe conturul marg inf or!it. cand sunt 4 contururi, se ia media( 8ogonion % pct cei mai ant al suturii mentoniere( 56P( 568( 8orion % pct cel mai sup al CP osos( P FoQns % pct cel mai infundat de pe prs alv sup A FoQns % pct cel mai infundat de pe prs alv inf

"se urmareste conturul ant al prs alv, este mai jos decat I #- planuri: planul !a$ei craniului: 6e 5

( ori$ontala 2ran@furt: 8o Br

( planul !ispinos: 56P 568( planul !a$al mand: de la 7n la pct cel mai inf de la niv ungiului mand planul de oclu$ie

- triung$iul lui T"ee:( sta la !a$a tenicii Qeed( format din: ori$ontala 2ran@furt. ( planul !a$al mand. axul Ii "cel mai = incisiv inferior#( ungiul: ung$iul %&A% ungi dintre ori$ontala 2ran@furt si plan !a$al mand K S4?T. ( da gradul de divergenta faciala

. ( ungiul 2+P E %& iperdivergent "fata lunga3 6UP % long-face#. ungiul 2+P %& ipodivergent "et inf , fata scurta3 6UP % sort-face#( imp pt conduita de tratam: pt iperdivergent, se recomanda extractii, nu distali$ari, pt. . ca marim etj inf si mai mult. pt ipodivergent: nu extractii, ci distali$are: pt a E etj inf ( ungiul 2+IP % ungi dintre Iinfsi ori$ 2ran@furt K 0T ungiul I+8P % axul incisivului cu planul !a$al mandi!ular K HHT


7/67

Qeed gandea tratamentul cu Ii perpendicular pe planul !a$al3 este o teorie extractionista %& seo!tine un profil drept, turtit%& pt aprecierea in plan vertical

- pt aprecierea in plan sagital, se masoara

( ungi 65P K H4T : arata gradul de protru$ie a max sup fata de !a$a craniului( ungi 65A K 0HT : arata po$ mand fata de !a$a craniului ungi P5A K 4 ;T : arata po$itia reciproca a celor 4 maxilare:

( ungi P5A normal % anomalii cls I osoasa: max !ine po$itionat( ungi P5A & ;T % anomanlii cls II osoasa: max ant ) mand post ungi P5A V 4T si ciar negativ % anomalii cls III osoasa

%& se pune dg dentar osos

Anali'a #!atiului total(

- avem nevoie de: model inf teleRx

- prelung a anali$ei Qeed facuta de +arifield- se proneste de la ideea ca dintii arcadei inf tre!uie sa se gaseasca in culoarul B deecili!ru a fortelor grupelor musculare antagoniste

- daca nu am reusit sa aducem dintii in acest culoar %& re$ultat insta!il- reper: arcada inf %& arcada sup se aranjea$a dupa cea inf- se imparte arcada inf in ' $one: $ona ant: I C

( medie: 8+ +9 post: +4 +'

- in fiecare $ona se masoara: necesarul de spatiu "-# si se face suma alge!rica spatiul disponi!il "#

%& de o!icei avem un re$ultat "-# %& se decide daca facem extractie si ce extragem

- $ona ant: masuram dintii spatiul existent %& masuram incongruenta& 6Nmax +-F & rigla pe cur!ura arcadei ) se masoara 4 cate 4- spatiul este cerut de incongr si de axul Ii- axul Ii daca e perpendicular %& o@

daca sunt: = %& se consuma sp pt a-i aduce perpendiculari B %& castigam spatiu

%& tre!uie sa transformam gradele in mm % corectie cefalometrica val ungi I+8P fata de normal: se inmulteste nr de grade diferenta cu /*H pt a afla nr de mm- $ona medie: masuram incongruenta "dd spatiu#

cur!a 6pee: - daca e f accentuata %& are nevoie de spatiu- Qeed o vrea aplati$ata

- $ona post: masuram dintii " +ani

model, +minte

pe teleRx# spatiul existent: pe teleRx( fata F a +anipana la marg ant a ramului( aici tre!uie sa incapa si +4, si +'( acest sp poate sa mai creasca 4mm )an pana la 9; ani W. 9 ani X se face suma alge!rica %& luam deci$ia terapeutica

Yx# copil de 94 ani %& luam in considerare pt $ona post inca ;mm W ) Hmm X

0


8/67

CURS Fr Radu 6tanciu

ANO&A*II C*ASA II + 2 Angle"pag 9/#

Def% anomalia caracteri$ata prin:( supraoclu$ie frontala( retrodentie: numai IC. toti I sup proalveolie superioara

ocl adanca acoperita cu raporturi Fistali$ate( genetica( nr mare de varia!ile "variante % ;///#( recidiva preprogramata tratament de lunga durata

Ylemente comune si patognomonice:9# morfologia in lopata, fara cingulum % en pelle

( I angulati corono-radicular iperosto$a =% semn de Ziperfunctie musculara

( se intalneste in mai toate formele, [ exognatie "%max mare, f larg# in = sup se palpea$a in dreptul C, 8+ ciar si + niste elemente K !ose canine

"!oselari osoase#4# element oclu$al: acop 9)4 - 9)9 %& ocl$ parod de tip acoperire'# supraoclu$ia C, nu doar I, de la 9)4 pana la ocl$ parod

%& nu face decat miscari verticaleJ daca dist CC sup este mica, mand nu are posi! sa avanse$e si nu face decat misc vertic

;# rap F la + si C ocl$ ling uni)!ilateral "pg99/# rap + creea$a sa!ilitate in ocl$ statica

rap C asig funct corecta pe termen lung

Ylemente faciale: " ex specialist # tre!uie sa descrii am!ele forme9# $i!oi,ergent % etj inf % rotatie e ti! ant%& im!atraneste f tare3

. apare prin ingresiunea $onelor lat din cau$a mm ipertone( et inf ( ungi mand incis( musculatura puternica si de volum marit "ridicatori#

( pometi !ine de$voltati( !u$a sup Zipertona si su!tire "proemina %& proceilie#( !u$a inf groasa si rasfranta( sant la!io-mentonier accentuat( tr !u$elor accentuat $am!et gingival( menton rotit inainte si in sus, dar 7n post data de plan de profil facial planuri faciale ori$ care tind sa fie paralele: plan mandi!ular

plan 2ran@furt

H


9/67

4# -i!eri,ergent% et inf E % rotatie e ti! !o#terior. & apare prin co!orarea dd frontali "nu au cingulum#. & $onele laterale raman pe loc, musculatura este ipotona. & dintii inf pot fi si 8 inclin, si = inclin( et inf E

( ungi mand E Ziperdiverg%& rot ant( !u$a sup inf su!tire rot ant nu intotdeauna % et inf ( profil accentuat convex( sant la!io-mentonier sters ) de adancime normala( pometi stersi( musculatura ridicatoare ipotona menton cu crestere in jos si inapoi

Fe ce e important sa facem diferenta19# ipodivergent %& cand im!atranesc %& mentonul se duce inspre nas4# Ziperdivergent %& cand im!atranesc %& mentonul se duce posterior

Yxamenul $am!etului:- $am!et armonios: sa ai!a toti dintii

( dintii ase$ati normal: fata = paralela cu planurile frontale 9/-4/M gingie vi$i!ila la pacient tanar daca la sfarsitul trat se vad doar dintii -& im!atraneste -& !u$a co!

- pro!leme de $am!et:9* po$itia Isup, in special a Icsup -& sunt 8 inclinati "9 sau am!ii#

%& se vad IG care sunt:- += rotati "pag 9/0 jos#"cel putin 9# - + inclinati

- este cu atat mai greu de tratat, cu cat sunt mai multi dinti din cei frontali

8 inclinati4* po$itia IG : += rot, + inclin, = inclin %& lipsa de spatiu "arcada scurtata, in +# 8 inclin %& arcada scurtata, in trape$

'* $am!et gingival;* vi$i!ilitatea exosto$elor = S incongruente?* S $one de a!ra$iune atipica:

( f imp de o!servat( greu de tratat din cau$a po$itiei gresite a IC S IG , dupa ce redresam po$itia %& vor aveamarginea inci$ala in $ig-$ag, ciar daca axele sunt corecte

6emne intraorale: po$itia Incisivilor a!ra$iunea- forme tipice de arcada: maxilar: trape$* +, D . %& arcada scurtata mandi!: trape$ "tipic# .

S incongruenta de $ona frontala sup si ) sau inf arcada scurtata arcada max: scurtata, larga3 rar ingustata arcada mand: mai des ingustata

- supraoclu$ie frontala superioara inferioara- infraoclu$ie laterala superioara si ) sau inferioara

L


10/67

- !olta adanca, cu versant anterior drept, larga- vesti!ular: exosto$e, proalveolie

( parodontiu marginal de o!icei sanatos, in afara ca$urilor de ocl parod( in ocl parod apar: - $one de trauma 8, suprapuse peste rugile 8 parod marg si ) sau a osului = in dreptul frontului inferior

6indrom Arodi : oclu$ie linguali$ata total6emne articulare:

9# ipodivergenti:( panta articulara a!rupta "a tu!erculului articular#( cap condilian inalt si orientat anterior( cavitate glenoida inalta condil ingust, alungit, cu crestere in sus si ant

4# Ziperdivergenti( panta articulara lina condil orientat posterior

8ro!lemele apar in ordinea: dinti O parodontiu O P+ O musci& nu prea mai ai ce sa faci Rotatia de tip: - ant: condili sus ant

canal mand incis - se examinea$a pe B87 - post: condil post

canal mand larg

B!iective terapeutice:

- se sta!ilesc in functie de: 9* varsta pacientului4* forma anomaliei

'* divergenta faciala;* asocierea sau nu a altor modificari?* starea de sanatate a tesut dento-parodontal* tip de terapie unica sau asociata cu alte metode "ex cir#0* motivele pre$entarii

9* dentitie mixta)definitiva, tanara)adult , care are pro!leme asociate4* ;/// de forme'* ipo ) Ziperdivergent?* tine si ea de varsta* terapia in dentitie mixta "ex 0 ani# inceputa se face cu mai mult de 9 aparat %& planificarea trat

Cir ortognata este acceptata in clasa a III-a de catre pacient, dar ff greu in clasa a II-a0* pac e satisfacut daca ii re$olvam pro!lema lui, ciar daca mai stim ca are mult mai multe pro!l*

O gidajul ant: a!rupt fac doar descidere, nu lateralitate%& corectare -& misc li!ere si in sagit, si in transversal3

tre!uie sa ai!a cat mai multe grade de li!ertate

9/


11/67

O refacerea inaltimii etajului inferior:( pe masura ce im!atranim %& etajul inferior( resor!tia maxilarelor: ant O post . %& etj inf apo$itia osoasa: post O ant . pierderea suportului pt partile moi atata timp cat exista suport osos, partile moi arata normal

O repo$itionarea mand, eventual o!tinerea unui rasp mand:- mand a ramas in spate din cau$a: Isuppalatini$ati

dist intercanina mica

O distali$area max pro!lema e ca se va duce posterior si !u$a superioara

O incongruenta dento-alveolara

O resta!ilirea unor delatii de tip cuspid-fosa 5U anom recun - rel cuspid-fosa . %& oclu$ia este stransa, iar noi tre!uie

- relief oclu$al f a!rupt . sa ii dam li!ertate%& 5U e !ineO reali$area unui gidaj ant care sa garante$e protectia dd lat si sta!ilitatea re$ultatului

5u exista cingulum %& I aluneca %& tre!uie sa existe un stop %& pro!lema se re$olva princorectarea axului I

O reducerea supraacoperirii I dd mixta re$olv supraacoperirea %& dau posi!ilitatea mand sa creasca

( pun un arc sa pastre$ distanta intermolara eventual largesc arcada max pt a face loc unui C tratam se opreste si apoi continua in dentitia definitiva

!rac@et autoligaturant: ex Famon

ratamentul precoce com!inat:

IG in eruptie F inclinati: din cau$a formarii C O acesta se formea$a in raport cu apexul IG daca palpam C in vesti!ul %& este semn de de$voltare normala

9* Aiomecanic - placa cu suru!4* 2unctional - mono!loc'* 6Y - standard edge tecni\ue

- alta varianta de tratament: disjunctie mandi!ulara % osteodistruction % alungire osoasa controlata. - disjunctor transversal. suru! in contact intim cu I pt a nu jena lim!a. ( inele pe +. arc ce vine pe inelele de pe 8+ tractiuni extraorale si intermaxilare ) extractii la max pt retrudare

99


12/67

Clasa II terapeutica % rap + distali$ate sta!ile % rap C clasa I

dintii nu stiu in ce clasa sunt3 stiu doar daca au contact prematur si aluneca in miscare oclu$ie sta!ila

- alta varianta: - non-extractie 6Y- extractie 6Y

6tripping - se o!tin pana la 9/ mm la arcada inf- ? mm este foarte !ine

Conclu$ie:( !ine sa te apuci de trat in dentitia mixta( la adult complicatii recidiva apara intotdeauna

- placa 8 cu platou retroinci$al si resort aux pt vesti!ulari$area Isup placa cu suru! mand ) arc deexpansiune cimentat pe inel gutiera pe emiarcada opusa

- activator ce lasa li!ere sect Gat platou retroinci$al

8ractic, vrem sa o!tinem:( ingresiune vesti!ulari$area frontalilor sup( egresiunea $onelor laterale propulsia mandi!ulei

94


13/67

CURS .Fr Radu 6tanciu

OC*U/IA &E/IA*I/ATA

SD 0ROGENIC 1 Anomalia cla#a III Angle)"Pngle a descris de fapt clase de maloclu$ie, nu de anomalii#

Def: % o anomalie caracteri$ata de o discrepanta sagitala intre maxilar si mandi!ula, in favoareamandi!ulei* "+andi!ula e situata anterior fata de maxilar# "indiferent de po$itia lor fata de !a$acraniului#

6emne faciale:

A) Sinromul !rogenic ae,arat"clasic# % pro!leme de de$voltare in exces ale mandi!ulei

- e frecvent genetic %& mostenesc un anumit tip de crestere aspecte faciale- =or avea pro!leme toata viata- Bperatia se face la & 9H ani- 6unt pacienti la care mandi!ula creste pana la '/ de ani "%& recidiva#

- etajul inferior mult maritdistanta 5as 6tomion VV 6tomion +entale"%& !u$a de sus ) gura e foarte aproape de nas#

- sant la!io-mentonier sters- treapta !u$elor inversata, mult marita- fanta la!iala posi!il reala

- treapta la!iala & . %& inoclu$ie la!iala sagitala %&

- fanta la!iala reala .- oclu$ie sagitala inversa- menton cu crestere in jos si inapoi- simfi$a f inalta si verticala- frecvent asociat cu asimetrii "mentonul#

"mandi!ula nu mai este in crestere de maxilar- maxilarul este legat de !a$a craniului %& crestere franata- mandi!ula impuls de crestere & la condil- daca exista raporturi corecte max-mand %& cresterea lor e armonioasa- daca nu exista raporturi corecte %& mand scapa de su! control si neavand se

poate de$volta asimetric

eoretic maxilarul e de$voltat in limite normale in cele ' planuri "sagit, transv, vertic#8ractic, e imposi!il "pt ca nu are stimul# %& max sufera de un deficit de o!iceicircumferential "ant-post transversal# %& asta conduce la:

- relief in etajul inferior mai sters- aspect usor exoftalmic "la W poate fi placut ies in evidenta ocii#

- ancosa preangulara "ve$i oclu$ia descisa# dar aici motivul e altul:- cresterea in exces a mandi!ulei %& prea mult os fata de mm %& mand creste in jos si apareancosa

9'


14/67

B) Sinroame fal# !rogenice "Ao!oc#

3 S fal# !rogenic !rin li!#a e e',oltare maxilara6emne faciale:

- asemanatoare, dar:- mentonul e la locul lui- etajul inf este marit sau nu- mentonul nu e neaparat orientat in jos si inapoi- simfi$a nu e lunga- practic, mandi!ula e de$voltata normal- in etajul superior, lipsa de de$voltare a maxilarului este evidenta:

- maxilarul e tesit "etj mijl tesit#- oasele $igomatice sunt foarte putin evidente- dist !i-]igomatica "]^-]^# - exoftalmic "dg diferential cu 6d progenic adevarat#

- arcada $igomatica foarte infundata- treapta !u$elor inversata "dar contentia !u$elor este pastrata#- santul la!io-mentonier poate fi sters

23 S fal# !rogenic !rin conucere

% la inceput raporturile maxilo-mand erau corecte, dar prin o!icei vicios "a# sau fortat deelemente oclu$ale "!#, mandi!ula s-a po$itionat anterior fata de maxilar

Conducerea: a# condiliana!# cuspidiana

O conucere coniliana( - sprijina !ar!ia in mana- iperflexie

- propulsie voita- de la o po$itie functionala initial a devenit anatomica3- dupa un timp " luni 9 an#, raporturile dento-dentare nu au mai permis mandi!ulei sarevina la po$itia initiala %& anatomi$are- aspectul facial nu e foarte modificat

O conucere cu#!iiana(- cau$ata de un contact prematur in dentitia temporara %& mandi!ula a alunecat anterior

Cau$e: - Canini nea!ra$ati "9 sau am!ii# cand max ingust, dist C-C mica- trat incorecte pe dd de lapte %& o!turatii in exces

- asociat cu lateropo$itie O laterognatie "pt ca de o!icei contact premat unic %& asimetrie#"lateropo$itia se transforma in timp in laterognatie %& f greu de tratat#

tratam dintele de lapte:- F e o!ligatoriu sa stea acolo cat tre!uie- N +-F e o!ligatoriu sa se pastre$e %& sa nu pier$i spatiul- daca la L-9/ ani C de lapte nu sunt a!ra$ati %& tre!uie fre$ati "cuspidul#- imediat inainte de varstele cu 4 cifre "L-9/ ani# palpam in vesti!ulul sup in $ona IG

mugurii C definitivi3 daca nu sunt acolo, au ramas inclusi- inaltimea o!turatiilor e f imp la dintii temp "mai !ine joase decat inalte# N+F

- semnele faciale sunt si mai reduse "sd de cond cuspidiana poate sa nu se o!serve facial#

9;


15/67

+odificari endo-orale:

A) Sinromul !rogenic ae,arat:- arcada mandi!ulara larga "de orice forma U, para!ola, emielipsa# %& spatiata, cu dinti de

dimensiuni normale "%& ne uitam la suma incisiva: daca 6I in lim normale si jos existaspatiere %& mandi!ula mare#- arcada superioara: orice forma ce denota lipsa de spatiu "orice forma in afara de emielipsa si

emipara!ola# deficit de de$voltare transversala in $ona laterala( deficit de de$voltare transversala in $ona 8+ - nu in %& in afara de = O daca ar fi = %& max ar fi lung %& a compensat cresterea

- !olta palatina adanca- di$armonie dento-maxilara cu ingesuire S C ectopic uni)!ilateral

- pt ca max e f mic si C nu poate aj in po$ normala %& se duce in $ de minima re$ist % ext

- spre deose!ire de Cls II)4 unde c sunt entopici- oclu$ia:- raporturi oclu$ale +e$iali$ate totale- inoclu$ie sagitala "/*? 4 cm, poate - cu sau fara supraacoperire inversa

- supraacoperirea este singurul element de contentie in sd progenic %&supraacoperirea opreste mandi!ula sa recidive$e

- daca exista supraacoperire de la inceput, ea se va pastra ciar daca se face saltularticular %& prognostic favora!il

- daca nu exista supraacoperire "cls III cu oclu$ie descisa#:- cel mai greu de tratat orto dintre toate sd cu coalescenta "cu arcade integre#

- se tratea$a doar orto cirurgical- nu incepi tratamentul mai devreme de 9 ani- mand are directie de crestere in jos si post %& iese de su! maxilar#- il lasi pana la 9 ani O trat orto 4-4*? ani O la 9H ani cirurgia

Ptentie la vasrsta prepu!ertate %& proces psiologic in care isi creea$a imaginea despre sine

=ariante de tratament: orto-cir la 9 ani varianta americana cea corecta orto precoce varianta europeana incepe sa piarda teren

OBclu$ia descisa sd progenic adevarat %& prognostic re$ervatORaporturile transversale modificate: cel putin inverse pe o parte

pot fi inverse totale: mand circumscrie maxilarul in

sens sagital transversal %& de o!icei si max arepro!leme la !a$aB) Sinroame fal# !rogenice:3 *i!#a e e',oltare maxilara

- rap +e$iali$ate sunt pre$ente "dar 9)4 cuspid max 9 cuspid# "vs P* -& + cu 9d%9/mm#- intotdeauna di$armonie dento-alv cu ingesuire frontala- intotdeauna lipsa de spatiu pt C supt si)sau +87S me$iali$are de grup

9?


16/67

- la mandi!ula:( dintii sunt aliniati pot exista ciar ingesuiri

23 Sinromul e conucere

- di$armonia este strict dento-alveolara "nu are trea!a cu !a$a craniului#( FF+ cu spatiere: dinti mici( FF+ cu ingesuire: dinti mari orice tip de FF+ cu ingesuire

( pierdere precoce a F temp( +87( anodontii etc: orice gasim si la Clasa I

- cu rapoarte inter!a$ale me$iali$ate "mai mult sau mai putin#

0ro4leme %unctionale(

`Prticulatia emporo-+andi!ulara- frecvent in sd progenice: P+ e larga

( glena are o morfologie descisa( versant anterior lin( cap condilian orientat in sus si posterior( mandi!ula are foarte multe grade de li!ertate. "nu are constrangere dentara#( nu exista contacte sta!ile -& deci tot ce gidea$a miscarea. e P+ -& P+ laxa, larga mandi!ula are contacte tip %&

ct prem interferente- drumul de descidere e intotdeauna incorect "nu e drept#- desciderea maxima:

la cls III cu oclu$ie descisa %& desc max e mica dar pentru ca existainfrapo$ generali$ata %&

- descidere ligamentara si musculara mica3 spre deose!ire de II ) 4"unde e mare, pt a putea dd trece unii peste altii#

- cracmente, frecaturi etc*- frecvent fara dureri- fara tendinta la luxatii& glenele au un desen asimetric: cresterea condiliana e asimetrica %& si conturul interior al

glenei e asimetric` Plimentatia

- cu cat overjetul invers e mai mare %& inci$ia alimentelor e mai dificila- risc de complicatie: ca sa rupa alimentele %& trag alimentul in jos, pe

dintii de jos %&o!icei vicios %&mand se de$volta mult in jos si post- daca exista contacte dento-dentare pe $ona lat %& poate face triturare

- cu cat sunt mai multe contacte d-d e mai !ine

9


17/67

` 2i$ionomia ve$i mai sus- impact psiologic asupra pacientului- dupa tratament de multe ori modificarile sunt foarte mari "pacientii nu se mai

recunosc in oglinda#

` 2onatia- cu cat decalajul sagital invers e mai mare %& modif fonatorii sunt mai importante- dar fonatia se adaptea$a- lipsa de de$voltare a max prin secele de despicatura %& dau pro!leme de fonatie pe o

perioada mai lunga

` Feglutitia- poate aparea deglutitia infantila- apare o deglutitie interesanta: lim!a ocoleste dintii de sus "trece pe su! ei#, se intoarce siocoleste apoi dintii de jos "trece pe deasupra lor# si iese afara "e tot deglutitie infantila#

%& prin interpo$itia lim!ii:

- supraacoperirea- E oclu$ia descisa

` Respiratia- daca max sup e nede$voltat %& apar pro!leme respiratorii

( nu se creea$a sinusurile "pneumati$area# caile aeriene superioare sunt mici %& pac e o!ligat sa respire oral

- respiratie orala sau mixta "cand e si inoclu$ie la!iala %& cu atat mai mult#

2oarte important:- Fiagnosticul1 "imp dg diferential intre formele de 6d progenice#

- In f de diagnostic %& ce faci1- Cand faci1

Diagno#tic !o'iti, 15)

- pe toate elementele discutate- dar in functie de varsta se pot confunda cu diagnosticele diferentiale

6 Te#tul e retro!ul#ie- ca la po$itionarea in RC "miscari sus-jos care distrag atentia apoi retropulsie#- daca mandi!ula se poate po$itiona post si se corectea$a rap d-d %& sd progenic de cond

( %& prognostic mai favora!il anatomic mandi!ula se poate po$itiona unde tre!uie %& nu e anatomic

- daca testul (+)%& se poate trata la orice varsta , ciar imediat& cauti: o!turatii in exces

( po$itii vicioase "intre!i parintii# ve$i caninii nea!ra$ati ) a!ra$ati unilateral

90


18/67

- test (+) + decalajul (invers sagital) in zona frontala e mic:- de o!icei e suficienta inaltarea de oclu$ie "pe d de lapte# pt perioada scurta %&mand se duce in spate, se repo$itionea$a %& apoi se da jos inaltarea si sepo$itionea$a mandi!ula corect

& dispensari$: il ve$i saptamanal -saltul artic de poate face si in cateva $ile

- prin inaltarea de ocl in $ lat -& mand se duce post, se descide- cat de mari inaltarile1 %& cat sa treaca dintii frontali unii peste altii

- daca e raport invers doar la 9 4 dinti, se poate face :6 Exercitiul cu #!atula: spatula de lemn "ex* de ingetata#

( face pargie si musca pe ea "8 pe sup si = pe inf# ' serii x 9/ repetari in fiecare seara lemn %& se im!i!a cu saliva, se inmoaie si amorti$ socul, nu $garie

- dar sa nu lasi parintele sa faca ce vrea: delasator ) exces de $el

- cum verifici:( dintele sa fie mo!il antagonistii sa fie mo!ili "posi!il#

- daca sunt sindroame f avansate %& tre!uie investigat si genetic:- intre!am parintele- examinam parintele - cum a im!atranit anomalia

- a avut sau nu supraacoperire- daca da, o are si acum1 %& ne facem o idee cum va evolua la copil

- daca exista supraacoperire "inversa# %& se poate incepe trat orto cat de repede %& progn !un

6 4ar4ita cu ca!elina(- incearca sa opreasca de$v mandi!ulei %& tine mentonul- dar pui forte pe gatul condilian % $ona de crestere %& mand se roteste spre post

%& descide oclu$ia"daca ai facut saltul articular si a ramas supraacoperirea, nu e o tragedie act capelinei#

9H


19/67

6 ma#ca Delaire"ean Felaire#- a fost inventata in 9L/ pt a reduce fracturi tip Gefort I "in accid de masina d de volan#- o $ona de sprijin front o $ona de sprijin mentonier un elem ce trage prs alv sup in fata- incearca sa aduca maxilarul in fata mandi!ulei %& e un stimul pentru maxilar- %& nu incearca sa !loce$e cresterea mand

- inainte mastile erau f mari si nu se puteau purta in timpul somnului- acum: !ara median( pelota frontala pelota mentoniera

- intraoral: o gutiera cu 4 carlige %& 4 elastice ce se prind de masca. "dept jenea$a comisurile ) incrucisat# sau pe disjunctor "se lipeste pe dinti# %& pe el se sudea$a 4 carlige

- merge cu atat mai !ine cu cat e pusa mai precoce "cel mai !ine in puseu de crestere#- masca Felaire da re$ultate

- daca nu exi#ta #u!raaco!erire:

- daca inoclu'ia ,erticala esteata e un element functional"deget, lim!a, interpo$int)ext, interpo$ cu succiune)tractiune# %& se re$olva "se corectea$a o!iceiul vicios#- dar cresterea mand nu poate fi stopata doar ortodontic %& tre!uie orto cir

- ipuri de tratament, aparatura %& nu e relevant %& e imp sa se facacat mai devreme, nu cont cu ce

Conclu'ii(

9# 6d progenice adevarate au etiologie genetica( se asocia$a si cu lipsa de de$volt a max supsi mandi!ula va avea tendinta sa creasca pana la varste mari

4# 6d fals progenice au 9 sau mai multe componente functionale si ar tre!ui tratate interceptiv "pot fi tratate interceptiv#

9L


20/67

CURS 7Confa Ionescu

SINDRO&U* DE INOC*U/IE VERTICA*A3

SINDRO&U* DE OC*U/IE DESC-ISA

Pnomalie dento-maxilara nu foarte frecventa, dar in formele ei grave pre$inta modificari extremde complexe care interesea$a toate sect ap dento-max: !a$a craniului

( oasele maxilare sect dento-alveolare

Def3% Pnomalie dento-maxilara caracteri$ata prin existenta unui spatiu de inoclu$ie verticala,dupa ce su!iectul si-a terminat miscarea de incidere a gurii

- prima descriere Cara!elli a descris fma grava dismeta!olica % mortex apertus Cara!elle

- poate avea forme clinice: 9* Interesea$a numai I( 4* Interesea$a I C %& sp de inoclu$ie de la 8+ la 8+ '* Interesea$a si $ona laterala, contacte doar la nivelul ultimilor +olari

Etiologie(9* factori genetici4* factori dismeta!olici'* factori functionali;* tul!urari locale

?* factori iatrogeni9* 2actori genetici- studii 6cQart$, bor@aus, Ajor@ genetic se transmite o anumita marime a max

- discrepanta intre dimens lim!ii si spatiul ei functional- rotatia de tip posterior a mandi!ulei

( crestere divergenta, N ant && N post( mandi!ula creste in jos si inapoi etaj inf E %& oclu$ie descisa

J rotatia de tip anterior a mandi!ulei( mandi!ula creste in sus si anterior

( etaj inferior ( N ant V N post oclu$ie adanca acop1

4* 2actori dismeta!olici: Raitismul:- plasticitate osoasa crescuta %& deformarea oaselor max, in sp a mand, su! act gr mm antagoniste- practic se produce o cudare a ramului ori$ontal al mand, preangular "ant de 7onion# %& ancosa

preangulara vi$i!ila pe B87

4/


21/67

- daca se asocia$a si anomalii genetice ( %& apareun decalaj vertic intre cele 4 maxilare, ce nu rotatie post . poate fi compensat de E sect dento-alv %&ramane sp de inoclu$ie vert "de tip grav, contact doar la niv ultimilor molari#

- exista si modificari dentare: distrofii dentare: dd Zutcinson carii etc*

'* 2actori functionali:- interpo$itii linguale numai anterioare

anterioare laterale- de o!icei interpo$itiile sunt in deglutitie %& deglutitie de tip infantil- mai grav este cand interpo$itiile sunt si in repaus " E timpul #- teoretic, mai usor de tratat pt ca nu exista anomalii sceletale- pro!lema este ca sunt f greu de deconditionat o!iceiurile vicioase- pot exista si alte interpo$itii creioane

( degete !u$a

- sunt descrise si tul!urarile fonetice ca etiologie functionala %& totusi sunt pe o perioada scurta;* ul!urari locale- afectiuni reumatice ale P+ %& po$ antalgice cu interpo$itia lim!ii pt a disparea fen dureroase- incongr d-alv cu ingesuire primara ) secundara %& dd nu mai pot erupe din cau$a incongr

"macrodontie ) max mici#& se re$olva incongruenta O se re$olva si inoclu$ia

- spatiul care ramane dupa eruptia dintilor temp pana la eruptia d perman "mai ales I# %& din cau$aspatiului, pacientul are o!icei vicios de interpo$itie a lim!ii

- cicatrici: fie direct impiedica eruptia fie prin tractiuni ale partilor moi

?* 2actori iatrogeni- restaurari odontale incorecte O contact prematur O pacientul interpune lim!a pt a evita sen$atianeplacuta a contactului prematur- pe parcursul trat orto ca accidente ) riscuri asumate, prin egres ale dd laterali

inclinari ale dd lateraliex: - trat cu placi pt incongr cu inges cu supraocl nu f mare

- placa cu suru! inclina dd O cusp 8 atarna "dd inclinat =#- dispensari$are3 prefera!il disjunctia

- limitarea sp pt lim!a - det ciar si de pre$enta aparatului orto- prefera!il un singur aparat o data "9 arcada#

Semne clinice(

a# 6emne faciale: difera in fct de gravitate3 le discutam pe cele din fme grave3 pot sa nu existe- fata lunga "etaj inf E#- fanta la!iala descisa, lasand sa se vada spatiul de inoclu$ie verticala , eventual marginea

I S distrofii sau modificari de culoare sau volum

49


22/67

- sant la!io-mentonier sters: pacientul face eforturi pt a tine gura incisa si a ascundedefectul O se poate o!serva contractura de la niv mentonului "coaja de portocala#

J sant la!io-mentonier accentuat o!icei vicios de interpo$itie a !u$ei scurtarea ramului vertical . o!licitatea accentuata a ram ori$ontal .%& profil concav, dar si convex, pt ca:

- poate fi asociat si cu compresie de max ) prognatie mand - ocl$ descisa este factor agravant al anomaliei de !a$a

!# ul!urari functionale:- fi$ionomice accentuate- masticatorii: imposi!ilitatea inci$iei ) greutate in alim* "prefera alimente moi#- deglutitie- fonatie: , : fonatie cu intrpo$itia lim!ii

modificari vi$i!ile si audi!ile S pierderi de saliva

c# ul!urari de oclu$ie:& 6tatic:

( spatiu de inoclu$ie vertic: vertical: dist maxima pe lin med ) paralel cu lin med, intre. . marginile I ) oclu$ale. ori$: nr de unitati masticatorii "de la ce dinte la ce dinte#( daca se asocia$a cu inoclu$ie sagit este mai !ine. reducerea prodentiei O reducerea inoclu$iei asoc cu oclu$ie inversa %& se incadrea$a in prognatie mandi!ulara

- inoclu$ia verticala este factor agravant in acest ca$

& Finamic:( lipseste gidajul anterior O suprasolicitarea dintilor laterali( daca nu mai are contacte la nivelul C %& lipseste gidajul canin daca exista doar contacte la niv dintilor laterali "de o! +9 si +4# %& gidaj de grup lat

%& suprasolicitare

d# 6emne parodontale:- semne de suprasolicitare la dintii in contact:

( largirea spatiului periodontal( re$or!tia lim!usului alveolar atrofie osoasa ori$ontala cu co!orarea insertiei epiteliale

- dintii din $ona de inoclu$ie, lipsiti de stimuli functionali %& semne de iposolicitare:( toate elementele de sustinere sunt mai fragile, vasculari$atia

- lipsa de curatire: Ziperpla$ie gingivala( proces inflamator mo!ilitate

44


23/67

e# ul!urari dentare:( ipopla$ii in cadrul distrofiei gen* dd Zutcinson. + +oser ( dim redusa a radacinilor in $onele de inoclu$ie le$iuni odontale:V% lipsa autocuratirii

acumularea de placa !acterianaf# ul!urari musculare:

- spasme musculare tul! oclu$ale- cel mai frecvent la niv m 8G la palp in vesti!ul sup apare durere

- Zipertrofia musculaturii !ar!iei

g# ul!urari articulare:- nu apar foarte devreme, dar sunt greu de re$olvat- crepitatii, cracmente

# +odificari Radiologice:( eleRx: de$voltarea in exces a max sup in sens: vertical. . sagital. la niv mand ram ascendent scurt. ( ungi mandi!ular E. inclinare accentuata a ram ori$ cu ancosa preangulara. & E ungi 2+P %& pac Ziperdivergent B87:- semne de rotatie posterioara

Tratament(

a# 8rofilactic- mai putin pt factorul genetic: !ar!ita cu capelina nu este foarte eficienta- profilaxie de com!atere a raitismului: alimentatie naturala

( mare, soare vitamina F

- com!aterea o!iceiurilor vicioase si reeducarea functionala( com!aterea sugerii degetului: interpo$itia lim!ii poate aparea ca urmare a. inoclu$iei verticale din cau$a sugerii degetului( reeducarea deglutitiei reeducarea respiratiei: com!aterea respiratiei orale

!# ratament Brto( de cele mai multe ori este asociat cu alte anomalii( primul lucru: tratam anomalia de !a$a, apoi tratam inoclu$ia verticala( de cele mai multe ori, in prima etapa este necesara largirea arcadelor uni)!imaxilara:. ( in dentitia temporara: !laca cu #uru4 meianpe gutiere ) cu prelung oclu$ale. ( avantaj ancorare pe gutiere ingres pe lat %& sp de inoclu$ie. . exista mai mult spatiu pt lim!a

4'


24/67

. ( placile pot fi preva$ute, pt a contracara interpo$itia lim!ii, cu #cut lingual:

. . ( grilaj metalic, se atasea$a la placile sup retroincis, cat e sp de inocl

. . ( rol: impiedica interpo$ lim!ii in repaus ) deglutitie

. . nu este foarte eficient "nu se poate aplica#:

. . ( pac nu poate face deglut "nu exista coordonare neuro-m#

. . pac cu ocl$ distali$ata:. . in ocl$ distali$ act sagit a lim!ii asupra scelet, produce:

. . ( me$iali$area arcadei sup accent protentiei

. . distali$area mand O accent retrognat mand

. . %& este f eficient in asocierea cu sdr progenice

. placile pot fi preva$ute in $ona ant cu arc ,e#ti4ular%& efect in:

. ( plan sagital: ertrudarea I

. plan vertic: "# egresiunea I

. J pt a stimula egresiunea I, contactul arcului tre!uie sa fie cat mai

. aproape de colet ) lipirea unor !utoni pe fata = a I

. ( din sarma su!tire

. arc = articulat. prin largirea arcadelor %& poate aparea sau creste sp de inocl vert %& risc asumat

. recidiva o!iceiului vicios de interpo$ a lim!ii dupa ce nu mai poarta scutul ling

. Plta idee de deconditionare a o!iceiului vicios de interpo$itiei lim!ii: dispo$itive

. cu tepi %& se formea$a un reflex conditionat dupa aceasta pregatire, in fctie de gravitate, putem act pe inc$ierea #! e inocl ,ertic:

( forme putin grave, la L-9/ ani:. ( cau$ate de interpo$itie %& modif dento-alv. nu avem anomalii sceletale %& deconditionarea o! vicios %& inciderea. spatiului contentie cu aparat functional( gravitate medie: 9/ 9H ani %& prin trat se o!tin modif dento-alv, nu sceletale

. ( aparatura fixa. ( perioada de contentie lunga %& pacientul se plictiseste %& recidiva

. ( se spune ca merge !ine prin extractie de 8+9sup%& inciderea oclu$iei

. pt spatiului de inoclu$ie verticala:

. ( tractiuni elastice intermaxilare

. . tre!uie solidari$ari in !locuri ale dd, nu tractiuni

. . pe cate un dinte %& risc de avulsie

. sau ca la imo!ili$ari forme grave:

( cel mai greu de tratat: aparatura fixa extractie S cirurgical( ciar si cu tratament cirurgical, riscul de recidiva este mare

re$olvarea protetica "slefuiri dd lat coroane lungi frontale# nu e o solutie

4;


25/67

DES0ICATURI *ABIO6&A8I*O60A*ATINE 1D*&0)

- nu sunt anomalii dento-maxilare, ci sunt malformatii congenitale9 tul4urari in !erioaa e organogene'a, si exista in forma definitiva de la nastere

Etiologie(- factori care apar in perioada de organogene$a:

( factori cimici: medicamente( factori fi$ici: radiatii ) Rx( factori !iologici: virusuri( factori nutritionali: ta!agism, alcoolism( factori mecanici: po$itia anormala a fatului in uter factori ereditari: mecanismul nu este elucidat

&ecani#m e a!aritie(

-palatul primar se formea$a din unirea mugurelui na$al int cu mug max sup prin me$odermi$are,proces ce are loc dinspre post spre ant- palatul secundar se formea$a din mugurii maxilari sup, ce se unesc pe linie mediana, prin

me$odermi$are, dinspre ant spre post- a!senta me$odermi$arii %& apar FG+8- agent teratogen impiedica me$odermi$area

in functie de momentul si durata actinuii:( mai devreme %& FG+8 totale( perioada mai lunga limitata in timp %& despic partiale: anterioare

posterioare

Cla#ificare #colii romane#ti(P# Fespicaturi !artiale:

( Anterioare: incom!lete: interesea$a doar: !u$a. . %& prag narinar . com!lete: !u$a prag narinar proces alveolar 0o#terioare: incom!lete: doar lueta

. lueta val palatin com!lete: val lueta palat dur

A# Fespicaturi totale %& !u$a sup podeaua na$ala proces alveolar !olta 8 val lueta( unilaterale: pe o singura parte: "!u$a proces alveolar pe o parte#

4ilaterale: forma cea mai grava ramane !ontul median total separat de restul cav !ucale

A#!ect clinic(- ceea ce intalnim la orto sunt pacientii cu secele dupa operatie- modificarile post-operatorii sunt diferite in functie de tipul despicaturii, cirurg, tenica- toate op, din cau$a tes cicatriceale %& defic de de$v a max sup in toate sensurile lipsa unor centri de crestere "ex: la sutura mand#

4?


26/67

- Yxamen facial:- profil concav, cu situarea post a punct 6u!na$ale fata de plan Fre^fuss- poate exista sau nu exces de crestere mand: 7nation anterior de plan 6imon- treapta !u$elor: inversata

normala: din cau$a cicatricei !u$ei superioare

- E etajului inferior: nu e o!ligatorie- nasul: latit eventual deviatie de sept

- cu cat despicatura este mai extinsa %& cu atat modificarile faciale sunt mai mari- vor!ire na$onata, ciar daca nu exista modificari faciale

- Yxamen endo!ucal:- maxilar insuficient de$voltat in toate sensurile- !olta palatina: plata nu exista structura osoasa

( putin adanca exista doar struct fi!roasa cicatriceala( eventual cicatrice & largirea arcadei 1

S orif de comunicare !uco-na$ala %& atentie la amprentare- arcada superioara: forme anormale: " f ingusta ant fata de post#. ( . trape$ asimetrie accentuata in ca$ul FG+8 unilaterale

- lipsa de continuitate la nivelul prs alveolar dintre IC si C- !u$a: cicatriceala

( !ride vesti!ul putin adanc %& atentie la amprentare

- anomalii dentare in $ona despicaturii: anodontii

( dinti supranumerari( dinti nanici( malpo$itii accentuate( distrofii dentare: mecanism% lipsa coalescentei ) traumati$a mug dd in timpul op( deficite de minerali$are implantare deficitara %& fortele orto riscam sa ajungem cu rad in gol

- tul!urari de oclu$ie accentuate: oclu$ie inversa frontala. pana la oclu$ie iversa totala

J mandi!ula scapa de su! controlul maxilarului %& semne de sdr progenic

- 2unctional:( 2i$ionomia: afectare profunda 2onatia:%& pro!leme de accepta!ilitate a pacientului in societate %& marginali$ati %& apare retard

psiic indus de mediu "nu are pro!leme intelectuale ca urmare a FG+8#

4


27/67

Tratament(

- pluridisciplinar: pediatru cirurg B+2 logoped ortodont protetician psiolog- de lunga durata- incepe pe la luni "trat cir# si se poate term pe la 4/ cu tot cu trat cir "pana la stadiu adult#

- trat cir de inceput: luni, @g se urmareste refacerea: continuitatii: !u$a, !olta, val functiei: fi$ionomie alimentatie

- o!iectivele tratamentului orto:( stimularea de$voltarii arcadei sup in toate sensurile( controlarea ritmului de crestere a mandi!ulei( corectarea malpo$itiei dintilor( o!tinerea oclu$iei functionale o!tinerea continuitatii arcadei maxilare

Fentitie mixta %& !laci cu #uru4 meian: - pt deficit transversal. B!iective:

. ( Gargire asimetrica. ( Plungire

. ( Corectare oclu$ie

. Corectare malpo$itie( cele mai !une: suru!uri cu !alama "arcada f larga post# sectionare( esec: arcul Coffin "!olta arcul sunt elastice# practic, aparatura mo!ila nu pre$inta un real succes, dar nu sepoate nici sa nu intervenim3 cond nefav de ancorare:!ride, cicatrici,vesti!ul su! ingust si scurt, mucoasa sensi!ila la presiuni

Fentitia permanenta %& eficient i#:unctorul:disjunctie rapida, aceleasi o!iective( ancorat pe inele ) gutiere 8+)+

( se poate face pana la varste inaintate "normal V 9Hani# exista risc mare de recidiva "cicatrici elastice#%& conduita cea mai favora!ila:

( dupa disjunctie, grefa osoasa %& se pastrea$a re$ult refac continuitatea( mom propice: inainte de eruptia C "se spune ca eruptia C e fav de grefa# in grefa se poate pune si un implant& Ppoi aparatura fixa de aliniere& 8rotetica: daca e nevoie: are si efect de contentie

- pentru refacerea deficitului sagital, poate fi nevoie de cirurgie ortognata tractiuni extraorale % masca Felaire

- contentie: protetica aparat fix

40


28/67

CURS ;Confa Ionescu

TRATA&ENTU* ORTODONTIC INTERCE0TIV

Def: - dupa #coala americana:( % recunoasterea tul!urarii in de$voltarea PF+ in per de crestere. eliminarea orice trat orto inainte de inciderea prs de crestere %trat interceptiv %trat preventiv

- dupa Bo4oc:( trat profilactic ) preventiv % eliminarea cau$elor ce ar putea det anomalii dento-. max inainte ca acestea sa se fi produs:. ( com!aterea raitismului. deconditionarea o!iceiurilor vicioase

tratament interceptiv % masuri care se iau pentru oprirea de$voltarii unei tul!urari( masuri pt evitarea evolutiei anomF+ spre o severitate mai mare( uneori este suf indep cau$elor, alteori e nevoie de trat corector folosind trat interceptiv se scade gravitatea si complexitateatratamentului in fa$ele urmatoare:

ex# se poate evita extractia ) cirurgia ortognata

8arerile specialistilor sunt impartite:- 6UP: - mai !ine se asteapta eruptia tuturor dintilor permanenti "exceptia +'# si apoi se incepe

tratamentul fix- Yuropa:

( se intervine in dentitia mixta % tratament interceptiv "in perioada de crestere# se elimina tul! de crestere ale oaselor maxilare %& teoretic dupa crestere ar tre!ui saavem pac in Cls I si dupa eruptia F perman facem doar o finisare, aliniere, tratam durandmai putin

- anumite manopere pot fi facute de medicul stomatolog, altele de ortodont- o pro!lema este cooperarea pacientului:

- copii mici: uneori ciar in dentitia temporara. ex# - IC erupti, un Ctmppierdut, pe cealalta emiarcada Ctmp. pre$ent %& daca nu se extrage Ctmp vom avea in dent. perman C ectopic

. - mand deviata pe o parta din cau$a unor contacte premat %&. slefuire select sau placuta pt usoara larg a max"deficit transv#( suporta greu manoperele, inclusiv amprentarea( poarta greu aparatul paerioada lunga de tratament: incepe tratamentul mai devreme, deciinstituirea trat interceptiv nu inseamna ca se va elimina necesitateatratamentului orto, dar pos!il se va evita: extractia

cirurgia ortognata

4H


29/67

&omentul ince!erii tratamentului interce!ti,:- depinde de tipul de anomalie:

- Cls I "incongr# - pe la HL ani "sa ai!a ; Ii si ICs#- Cls III teoretic nu e niciodata prea devreme

. ex# copil '*? ani cu ocl$ inversa front %& gutiere lat !ar!ita si

. capelina %& s-a re$olvat ocl$ inv fr3 pro!lema a fost in mom. permutarii dintilor mom optim: permutarea I urm unor rap incisive normale in plan sagit

- Cls II se urmareste "# crest mand mom cel mai !un: inaintea puseului pu!ertar de crestere "9/ 99 ani#

O4iecti,e:9* depistarea de$ecili!relor dintre !a$ele max

( indepartarea agentului determinant o!tinerea unor relatii intermaxilare normale:

( fie prin stimularea de$voltarii max deficitar fie prin franarea cresterii max de$voltat in exces

4* depistarea dereglarilor aparute in perioada permutarii dintilor interventia: fie prin extractia dintilor temporari cand este ca$ul( suprav $onelor de sprijin mentinerea S reo!tinerea spatiului atunci cand este necesar

'* depistarea de$ecil oclu$o-artic prin elim eventuale contacte premat %& devierea reecili!rearea oclu$ala . traseu mand

modif axelor oclu$ie, angrenaje inverse;* deconditionarea o!iceiurilor vicioase

reecili!rarea functiilor0erioae e o4#er,atie:9# nastere ' ani: se urmareste prev cariei, in special a cariei de !i!eron

( dispensari$area si pre$entarea riscurilor "elim !auturilor dulci#( igiena: de catre mama -& la ani: 9 data la 4 $ile sa il spele mama( com!aterea raitismului alimentatia naturala la san& toate astea sunt tratament profilactic

4# ' ani ne uitam: sa fie erupti toti dintii temporari( raporturi anormale "discrepante# sceletale doar se o!serva, nu se interv( fren lingual acc doar se o!serva( exista treme1 saca nu exista %& va fi incongruenta in dentitia permanenta( anodontii in dentitia temporara rar( geminatia: uneori se asocia$a cu anodontia dd perm succesional

( dinti supranumerari( pierderea precoce a dinti temp: ex# carii de !i!eron %& sa pastram acolo. resturile cat mai mult %& nu putem face ment de spatiu( oclu$ia: plan postlacteal: treapta me$iala 4mm. ( dr, cu cond ca celelalte repere % 5. ( Fistali$ata &4mm, merge spre Cls II. +e$iali$ata &4mm %& Cls III o!iceiuri vicioase: se poate na$ui sa facem deconditionarea

4L


30/67

'# 0 H ani: au erupt I +ani( se vede gradul de incongruenta la niv I %& se poate interveni sau nu( se extrag dintii temp care devia$a eruptia dintilor permanenti( daca se pierd precoce dintii temp %& aplicarea de mentinator de spatiu. pt $ona front nu e nevoie, nu se reduce spatiul %& se aplica doar daca are

. mari pro!leme de fi$ionomie( diastema daca e vera "fren gros#

. fi$iologica: data de ev dinti perman

. & capcana: IC erupt cu diastema diverg, F inclinati din cau$a IG

. IG F inclin din cau$a presiunii coroanei C

. %& nu intervenim sa indreptam dd %& apar resor!tii osoase iatrogene

. po$ in a I este un stadiu intermed de evol: std de %& nu intervenim( discrepante sceletale Cls III intervenim. Cls II atragem atentia, dar nu intevenim( dinti supranumerari( anodontii: IGsup, ICinf - otaram daca sp de anod se va incide ) descide

. ex# anodontie !ilaterala de IGsup: incidere naturala a spatiului. ( extragem IGtemp

. ( ne uitam pe B87 cum evol Cperm

. ( daca Cpermvine + de rad Ctmp%& pastram Ctmpsi Cperm

. . va veni pe locul IG

. daca Cpermvine F de rad Ctmp%& extrag Ctmppt a se

. incide spatiul natural( oclu$ia: putem avea cap la cap sag la + "cuspid pe cuspid# toate sansele. . sa se norm daca toate celelalte rap sunt 5 %& se normali$. . pe seama dimens +. ( ocl$ descisa front daca sunt o! vicioase interv prin decond

. ( ocl$ adanca fr cand erup + se poate na$ui inalt de oclu$ie. ocl$ inversa front %& se intervine

. lat prin devierea mandi!ulei %& se intervine o!iceiuri vicioase: tre!uie sa nu mai existe

;# 9/ 99 ani se intervine asupra discrepantelor sceletale pt anom dento-max Cls II( se identifica: dintii supranumerari. anodontia( mentinatoarele de spatiu depasite ca timp( reo!tinerea de spatiu in ca$ul pierderii precoce a dintilor temporari( extragerea dinti temp persistenti: +tmpreinclusi ) nu s-au re$or! rad normal. "ex doar pe fata int#

. ex# pierderea f tar$iu a +4tmp

determ anom la +ani

"+4tmp

e mare#( diastema tran$itorie ar tre!ui sa nu mai fie. ne uitam sa nu fie ( ne uitam la mugurele C sa nu apara ectopii, daca persista Ctmp( oclu$ia la + ar tre!ui sa se neutrali$e$e oclu$ia inversa frontala: daca nu s-au tratat, tre!uie tratate

f greu de pus aparat din cau$a permutarii dintilor

'/


31/67

Tratamentul e'ec$ili4relor 4a'elor maxilarelor

Def(Anom ento6max% acele anomalii care nu pre$inta doar malpo$itii dentare in cadrul unoroase maxilare !ine proportionate, ci si de$ecili!re intre dimensiunea si

po$itia reciproca a celor 4 maxilare

8ot aparea in toate planurile: plan sagital: anomalii Cls II: mandi!ula posterior. anomalii Cls III: mandi!ula anterior . nu intotdeauna raporturile dintilor sunt concludente pt anomalia sceletala %& ne tre!uie. teleRx, ingi 65P, ungi 65A( plan vertical oclu$ii adanci sceletale. oclu$ii descise sceletale plan transversal: asimetrii

- putem interveni cel mai mult in plan sagital, planul vertical este refractar recidivantConuite tera!eutice:

)modif cresterii unuia dintre max2)camuflarea discrepantei sceletale prin mutarea dintilor %&de multe ori necesare extractii)tratament cirurgical

)+odificarea cresterii !a$elor maxilare:- cea mai !una- prindem pacientul cand mai exista crestere

a# Cls II: se poate urmari:( stimularea cresterii mand: aparatura funct inaintea puseului de crestere franarea cresterii max sup: dispo$itive extraorale eadgear

!# Cls III: avantajul: usor de o!servat %& vin mai repede la tratam fata de cls II( pro!lema este cola!orarea pacientului: ex masca Felaire( se poate stimula cresterea max sup: masca Felaire uneori, pt franarea cresterii mand: !ar!ita cu capelina controversat aparatele tre!uie ancorate pe gutiere: 0 L ani: cand e mom favora!il pt acest tratam %& pac nu cola!orea$a &L ani: pac cola!orea$a, dar nu mai avem dinti pe ce sa ancoram

2)Interv in perioada permutarii dintilor:a# dereglari in ritmul si secventa permutarii dintilor!# eruptia dintilor permanenti cu dif grade de incongruenta

cooperarea pacientului urmarirea permutarii: uneori o simpla extractie face mult

'9


32/67

- pierderea precoce a dintilor temporari: $ona front: nu punem mentinator de spatiu $ona lat: daca dintii nu si-au format 4)' din rad %& mentinator de spatiu

5U punem mentinator de spatiu, cand:( 9* dintele si-a format 4)' din radacina

( 4* exista anodontii '* preconi$am necesitatea unor extractii

- persistenta dintilor temporari:( nu este indicat sa existe si dinti temp, si dinti permanenti in acelasi timp se scot dintii temp care devia$a eruptia dintilor permanenti

( I nu e pro!lema( +4tmp reinclusi %& atentie +9tmp nu ridica pro!leme de extractie

- incongruenta la nivel I

( mici, V 4mm: au toate sansele sa se re$olve spontan pe !a$e leeQa^ space( ' ; mm: se poate re$ prin impiedicarea me$iali$arii fi$iologice a +ani. - o parte din leeQa^ este folosit pt: aranjarea I. me$iali$area +ani. %& punem arc transpalatinal ) placa si folosim tot spatiul pt alinierea I( & ; mm: expansiune arcada: placi de expansiune & ; ? mm:- tre!uie sa decidem dacas se poate face prin expansiune sau extractie. %& punem placa de expansiune si averti$am asupra posi! unor extractii. "reevaluare in dent permanenta#. - daca stim de la inceput ca e nevoie de extractii %& faci extractii #eriate:. ( extrag IG pt erutpia ICperman

. ( cand erupe IGperm%& scoatem Ctmppt eruptia IGperm. ( extrag +9tmppt a gra!i eruptia 8+9

. extrag 8+9pt a se permite eruptia Cperm

. %& pro!lemele extractiilor seriate:

. ( !una cola!orare cu pacientul "aneste$ie etc#

. tre!uie sa stim ca pacientul va fi constiincios si se va tine de trat( diastema( anodotnii dinti supranumerari

J anodontie: la deci$ia terapeutica: inciderea ) pastrarea reo!t sp( daca se decide inciderea sp %& vor fi pro!l de oclu$ie %&

. poate fi nevoie de extractii compensatorii la mand pt a. reasigura oclu$ia anodontie !ilaterala %& iciderea spatiului

'4


33/67

'* Fe$ecili!rele oclu$o-articulare- putem avea contacte premature ce devia$a drumul mand spre lat ) ant

a# Ctmpce nu a suferit a!ra$iune fi$iol %& contact premat pe C tmp%& slef Ctmpsau extrag "cand e deviere f mare#

pac pot sa nu fie receptivi la slefuirea C!# usoarele ingesuiri ale arcadei max determina contacte cap la cap in lateralitate cu devierea mand in lateral %& este necesara o usoara largire a argadei superioare

c# angrenaje inverse ) oclu$ie inversa:- exercitii cu spatula ) dispo$itive cu plan inclinat un I in angrenaj invers !locea$a propulsia

retractii si mo!ilitate pe Iinf%&dupa ce re$olv angrenajul%& se re$ pro!l parod daca nu au fost f avansate

;* Feconditionarea o!iceiurilor vicioase

Def % o!iceiurile vicioase sunt activitati care interes dintii $onele inconjuratoare care suntpracticate suficient de frecvent pt a fi considerate o!iceiuri si care produc deformari ale aparatuluidento-maxilar

- sugerea policelui % cel mai frecvent pt confortul pacientului, nu se deconditionea$a inainte de 4*? ani, decat daca apardeformari accentuate ale arcadei sup*- diverse metode:

( leucoplast de deget( su!stante cu gust neplacut

( cotiere de carton( legarea manecii de la pijama la picior( manusi( recompense placa cu scut lingual

- su$eta: se ia se taie cate un pic pentru a se distruge, nu se cumpara alta

- interpo$itia !u$ei:( poate sa ramana cu acest o!icei vicios dupa deconditionarea sugerii degetului "arcada

. deformata si !u$a isi gaseste loc( dispo$itive orto: in vesti!ul: placute =, trainere amenintam ca:

- interpo$itii linguale: scut lingual gutiera cu tepi

''


34/67

- respiratia orala: trimis la BRG pt o cau$a o!( poate ramane ca o!icei vicios dupa indepartarea cau$elor( exercitii aparate functionale pt a ocupa locul in gura si pac sa nu mai resp pe gura

continuarea resp orale dupa indep cau$elor este factor de recidiva a vegetatiilor

Reecili!rarea musculara % miogimnastica- porneste de la ideea ca dintii si arcadele se gas in cuolarul B de ecili!ru a grupelor de m antag:

( int: lim!a ex# Zipertonia lim!ii %& dintii spre = ext: o!raji, !u$e

- nu putem scadea tonusul musculaturii in Zipertonie- se urmareste cresterea tonusului musciului ipoton

Yx# ipotonia or!icularului - exercitiu cu nasturi( maseter - musca pe cestii elastice

propulsori: - capul in extensie si face propulsie & in fiecare $i dimineata

';


35/67

CURS A*TERNATIVA *A A*UNGIREA

GRADUA*A A OSU*UI

6cop % reali$area spatiului, fara recidiva

%orte ortoontice efect ortodontic3 se aplica direct pe dinti %& presiune %&li$a si apo$itie osoasa%orte orto!eice efect de disjunctie sau de osteodistractie "osteodistraction#3 valoare mai mare la nivelul corticalei ramane o trama org fara apa "asem necro$a sterila#3

- miscarea dintelui e data de presiune, nu de forta ce se aplica asupra dintelui- presiunea se transmite la distanta " E distanta %& presiunea # %& tre!uie sa gaseasca un

punct sla! % o sutura

- din punct de vedere !iomecanic, existenta unui su!strat osos convena!il face ca redresarea

dentara sa nu ridice pro!leme- situatii limita apar in momentul in care suntem o!ligati sa compensam la niv oclu$iei prindeplasari in exces cu inclinarea axelor dentare*

Fisjunctie: transversala sagitala

- din punctul de vedere al definitiei, nu exista decat disjunctie maxilara "de la nivelulcelor 4 oase maxilare si palatine#

- celelalte: elongare osoasa controlata %& muta corticala cu proces alveolar spre ant "sagmax# sau lateral "mandi!ula#, o!tii spatiu

- creea$a os in momentul in care oricare tenica determina iesirea radacicinii dintilor

- su! acest aspect, deplasarea dintilor cu su!strat osos cu tot, aduce un avantaj 1- aceasta deplasare, reali$ata de regula cirurgical, poate fi o!tinuta prin alungire osoasa graduala"osteodistraction# sau prin intermediul disjunctorului- prin disjunctie se muta !a$ele osoase, dar musculatura ramane pe loc

- miscarile la max: - ingradite de rel cu celelalte oase "oase malare, oasele or!itei#- in ca$ul vit mari, osul nu poate sa acopere deplasarea%&diplopie tran$itorie- apare epistaxis in ca$ul disjunctiei reali$ate foarte rapid- modificarile reliefului oclu$al

& avantajul disjunctiei transversale: mandi!ula se largeste singuradupa disjunctia maxilara

- ruptura se reali$ea$a mai mult in $ona ant decat cea posterioara& disjunctia la max: cele 4 maxilare nu se replasea$a paralel3 spatiumai mare anterior decat posterior

Fisjunctia se o!tine cu un dispo$itiv "i#:unctor# ce tre!uie:- sa asigure o ancorare ferma si fia!ila a arc dent- sa se foloseasaca un suru! puternic care sa nu cede$e in timpul disjunctiei

?9


52/67

Im!licatiiledisjunctiei: "sau indicatii1#

- lipsa de spatiu pt aliniere dentara "incesuire in grade avansate#- lipsa de de$voltare transversala sau sagitala a uneia dintre cele 4 !a$e osoase "frecvent am!ele#

Contrainicatii:- toate sunt relative 1- in special: varsta pac - sutura se desface cand mai poate fi desfacuta

. - dupa 4/ 4? ani, frecvent se rupe osul decat sa se desfaca sutura afectiuni generale ce presupun patologia coagularii

- desi nu e sangeranda, se pot rupe mici vase de sange- contraindicatie relativa: pacientul este su! tratament

A!aratura(

- suru! foarte solid, ce seamana cu cele pentru aparatura mo!ila- pas % /*4/ /*4? mm- dintii si procesele alveolare sa fie integre si sanatoase- exista disjunctoare ce se ancorea$a si pe implanturi

Di#:unctia tran#,er#ala la maxilar:

- in $ona +ani, forta se transmite la nivelul celorlalte $one ale fetei- fortele sunt transmise in 4 directii: arcada $igomatica O temporal

linia mediana O !a$a craniului- suru!ul se po$itionea$a in $ona 8+4 +9%& rupe sutura intermaxilara %& desface cele 4 max%& creea$a $one de tensiune in ax1

%& osul, dintii foarte sanatosimanevrele de 111 ale ap atente

- sutura se scim!a de-a lungul varstei %& devine retentiva %& disjunctia se reali$ea$a mai greu- momentul pana la care se reali$ea$a disjunctia: clasic % 9' 9; ani

altii: maxim 94 aniFar s-a descoperit ca sutura intermaxilara se incide la aproximativ '/ de ani

- fragmentele intermaxilare !asculea$a, nu se deplasea$a paralel- mentinerea po$itiei distal se reali$ea$a usor, prin reosificare

- inclinarea laterala nu influentea$a: ociul insertiile musculare- se desfac in evantai, ce are !alama posterior- sutura palatinala se desface mai greu, pterigoidele raman fixe- dintii pleaca in acelasi ax, spre exterior "nu se inclina ca la aparatele clasice#

?4


53/67

Ti!uri e ancora:epentru disjunctoarePncorare: !e inti 9 !rin inel ortoontic

. ( pana la 9/ 94 ani e suficient pe inele pe +9, cu prelung la niv $onei de

. . sprijin bor@aus %& sprijin pe 4

. ( dupa aceasta varsta, inelele pot fi puse si pe 8+ %& sprijin pe ;

. ( dupa 9 ani %& o!ligatoriu sprijin de ;. avantaj: igieni$area aparatului mai !una( !e inti > !rin gutiere. ( avantaj: !locul de sprijin dentar e mult mai mare. ( gutiera se aplica pe minim ' dinti. ( inalta oclu$ia automat "pt ca exista supraoclu$ie inversa sau raporturi. . transversale inverse#: la inele se reali$ea$a inaltari de oclu$ie: ;. ( de$avantaj % nu se pot masura noii indici, pt ca nu exista spatiu sa se o!sv. . - se poate o!sv deplasarea suru!ului, dar nu e suficienta. avantaj: - timpii de reali$are sunt minimi "disjunctia pe inele cu cat sunt. mai multi timpi %& mai multe greseli#

. - singura etapa necesara % amprentarea !e !roce#ele al,eolaredirect( prin intermediu implantelor ortodontice de tip suru! "frecvent#, cu. diametru minim de 9*? 4 4*?mm avantaj: nu tre!uie sa ne facem pro!leme legate de integritatea dentara

Se o4tine(- spatiul o!tinut din pdv al maririi transvers e dat 0/M de miscarea celor 4 !a$e osoase

'/M de inclinarea axelor dentare- spre deose!ire de castigul sceletic ce se o!tine foarte repede

sutura se rupe in primele 4 $ile( elementele sunt flotante O disjunctorul gidea$a po$itia celor 4 emioase

( actionea$a aprox 4 saptamani, dar suru!ul mai e activ. - forta ortodontica se transforma in ortopedica %& dintii se misca mai repede. %& se o!sv deplasarea dintilor in momentul terminarii, se strange si se !locea$a

Ti!uri e i#:unctie:( a# rapida( !# lenta c# ultra-rapida "interv cirurgicala3 disjunct folosind ca gidaj#

%& creea$a diplopie 9//M si pro!leme oculare de lunga durataa# Fisjunctia rapida

( 9 4 activari pe $i( trece din fa$a activa O fa$a de contentie in 4 saptamani( lasa organismului timp de acomodare necesita ; luni de contentie

c# Fisjunctia ultra-rapida - peroada de contentie mai mica!# Fisjunctia lenta largire controlata a diametrului transversal

( 9 activare pe saptamana se poate reali$a si cu arc transpalatinal si placa

?'


54/67

Inicatiile i#:unctiei:

maxilar: 9* re$olva pro!lemele transversale. . ( endognatie maxilara "ingustare max, !olta adanca si ingusta#. . ( decalaj intermaxilar accentuat in defavoarea max sup

. . ( rapoarte de oclu$ie inverse uni- sau !ilaterale. . ( morfologia maxilarului din prognatismul mandi!ular fals sau adevarat

. . tratam secelelor post-despicaturi uni- sau !ilaterale

. 4* in plan sagital "elongare osoasa#

. ( distali$area +4 in maloclu$iile Cls II

. alungirea max "prs alveolar ant sau post# in maloclu$ii Cls III

. J disjunctorul se plasea$a pe 0 dinti, daca e nevoie si pe I si C mandi!ula: - transversal: disjunctie cu du!la amortijare "J#

( Cls II com!inat cu atitudine cirurgicala "corticotomie#. "J# muta procesul alveolar mai spre ext pe !a$a mandi!ulei re$olva pro!lemele de diametre micsorate la mand "sdr Fogr^#

A,anta:e(

( spatiul o!tinut nu e supus recidivei( procedeu rapid "4 saptamani vs 9k ani#( nedureros sutura nu e inervata, iar celelalte elem sunt suf de elastice pt a nu produce durere. se simte presiune le niv dintilor si aperturii piriforme pe $ona ant( in timpul tratamentului, toate celelalte misc dentare sunt posi!ile "la fel si in timpul contentiei#( modif functionale pot fi minore si se corectea$a automat. apare diastema pro!leme de fonatie lim!a compensea$a. . se incide dat fi!relor transeptale

. pro!leme estetice( P+ disjunctia rapida lasa suficient timp articulatiei sa amorti$e$e contactele oclu$ale noi frecvent se modifica diametrele !i$igomatice, cu efecte estetice re$ona!ile

( se largeste fata desciderea cailor aeriene sup %& respiratia orala O devine mixta

respiratia mixta O devine na$ala

De'a,anta:e(

( sta!ilitatea disjunctorului poate ceda suru!ul la mijloc

. ( descimentarea inelelor ) gutierei. se rup inelele de pe disjunctor nevoia foarte mare de cola!orare cu parintii pentru activarea disjunctorului

& altfel se poate determina deplasarea dintilor "pana la extractie# si maxilareleraman pe loc

?;


55/67

Confectionarea i#:unctorului:

( amprentare( po$itionarea inelelor in cavitatea !ucala( amprentarea peste inele

( transferarea inelelor de pe dinti in amprenta( adaptarea suru!ului si sudarea suru!ului( aplicarea elementelor de rigidi$are( reali$area disjunctiei( asig fa$a de contentie apex luni "ca pentru orice fractura osoasa# dupa indepartarea suru!ului, inclinarea dintilor se indreapta, recidivea$a intotdeauna

& activarea suru!ului se face mereu in exces

Ex practic:- arc facial pe inele pe +ani, pt distali$are

o!sv dist intercanine la un pacient cu dentitie mixta- po$ C poate determina orice clasa Pngle- daca Csupsunt - foarte ascutiti, nea!ra$ati pana la ani %& facem noi slefuire

- orientati spre palat si linia mediana %& slefuire- foarte multe clase II sau III sunt determinate de endognatie si lim!a nu are loc- in dentitia permanenta structura se prinde pe ; dinti pentru a fi mai rigida, iar linia suru!uluitre!uie foarte !ine po$itionata pe linia mediana

Conclu'ii(

9* Fisjunctia este un procedeu la care !eneficiile o!tinute depasesc cu mult de$avantajele4* +area majorit a spatiului "0/M# o!tinut prin modificari !a$ale e foarte putin supus recidivei'* Yste o procedura rapida, dar necesita contentie pe o per !inedefinita, dar indelungata "; H luni#

??


56/67

CURS 6ef lucr eodorescu

INTERVENTII ASOCIATE TRATA&ENTU*UI ORTODONTIC3

TRATA&ENTU* ORTODONTIC CA TRATA&ENT ADFUVANT

IN TERA0IA DE REABI*ITARE ORA*A

3 Tratamentul ortoontic ca tratament a:u,ant(( pt tratamentul protetic rea!ilitare parodontala

0rotetic:( posi!il nevoie sa corectam niste dinti stalpi( sa mutam un spatiu de edentatie( sa marim un spatiu de edentatie

( redistri!uirea !reselor edentate( crearea unui suport radicular pt o RCR corecta "ex rest radicular su!gingival %& faci egresiune#( corectarea planului de oclu$ie preprotetic "nu prin slefuiri#( corectarea unor angrenaje ) oclu$ii inverse frontale "preprotetic# daca sunt anodontii extinse "copii# %& pe parcursul cresterii se urmareste o distri!utie judicioasaa dintilor existenti, intr-un ax cat mai paralel, pentru a crea ulterior niste dinti-stalp via!ili*

0aroontal(( crearea unor axe cat mai favora!ile unor dinti aflati in suprasarcina( corectarea pe cat posi!il a planului de oclu$ie( reducerea unei supraacoperiri frontale

( resta!ilirea unor gidaje corecte in propulsie in lateralitate: asigurarea unor gidaje de grup lateral%& presupune o resta!ilire parodontala initiala O apoi tratament ortodontic O apoi se continuatratamentul parodontal S protetic

23 Tratamente a#ociate tratamentului ortoontic( tratament protetic tratament cirurgical

Tratamentul !rotetic(

O prote$arile care se reali$ea$a in situatia anodontiilor su!totale ) extinse %& prote$ari amovi!ilecare sa induca si cresterea !a$elor maxilare

( frecvent sunt niste prote$e care pre$inta si suru!uri ortodontice( se scim!a la 9 4 ani rolul lor: reasta!ilirea functiilor PF+

crearea unor forte ce se transmit !a$elor max contri!uind la cresterea lor

?


57/67

%& si montarea dintilor difera putin fata de prote$ele o!isnuite"ex daca vrem suru! median %& initial dintii sunt montati ca incongruenta#

- acesti pacienti frecvent nu au creasta alveolara "ca un edentat foarte veci# %& frecventse asocia$a si !ride laterale ) frenuri ce desprind prote$a

- la pacient cu anodontie %& prote$area se face cat mai devreme "atunci cand poti lua o

amprenta# "ex la ; ani#O in etapa finala a unui tratament ortodontic la care se necesita prote$are

%& prote$area are inclusiv rol de contentie definitiva orice prote$are pe parcursul unui tratament orto se face cu caracter provi$oriu doar la sfarsit %& prote$are definitiva "supa ecili!rarea finala#- daca un pacient necesita slefuiri selective, acestea se vor face dupa tratamentul ortodontic

Tratamentul c$irurgical

- interventiile cirurgicale se pot adresa: partilor moi( dintilor( proceselor alveolare !a$elor maxilare

` Psupra partilor moi:( frenotomii ) frenectomii atat frenului la!ial sup, cat si frenului lingual. ( fren la!ial sup %& in diastema vera produsa de insertia joasa a frenului "exista si. . un ligament fi!ros ce ajunge uneori pana in !a$a foselor na$ale#. . %& inci$ia: diferite linii de inci$ie ) sutura

. . - un fren la!ial il putem face majoritatea dintre noi. fren lingual nu prea il facem noi "%& il trimiti la cirurg# poate fi extrem de

. sangeranda ematoamele su!linguale parencimatoase sunt f periculoase( de!ridari "de!ridarile laterale#. ( ex cand exista !rese inaintea tratam sau le cream noi si ne punem pro!lema. . deplasarii dintilor de-a lungul liniei arcadelor . intotdeauna insertiile partilor moi "mucoasa fixa# au forte mai mari decat. re$istenta osoasa. ex# inci$i spatiul, dar insertia unei !ride poate duce la recidiva ciar daca. forta respectiva e contra tendintei de me$iali$are a dintilor3. ex# !resa la 8+9 %& muti 8+4 in locul 8+9 si +9 in locul 8+4 dar daca

. exista !rida, poate recidiva( adenoidectomii ) amigdalectomii eliminarea unor cicatrice celoide "de pe mucoasa#

( in functie de dimens)grosimea cicatricii apar sa nu nuste asimetrii in de$voltare orice cicatrice celoida daca individul are tendinta de a face celoide dupa ce

o indeparte$i va face un celoid si mai mare %& dar pana atunci poti faceniste deplasari3

?0


58/67

` Psupra proceselor alveolare "in scop ortodontic#( corticotomia presupune sectionarea corticalei atunci cand dorim sa reali$am o. permea!ili$are osoasa "ex: corticala groasa si raspunde greu la tratament. %& cedea$a dintele sau osul##. O ex# daca vrei sa faci o me$iali$are %& faci o sectionare verticala a corticalei intre

. radacinile dintilor pe care ii deplase$i. O sau orificii tot pe verticala corticotomie septotomie " S repo$itionare#

( ex# rotatia dentara "e cea mai recidivanta anomalie dentara i$olata # repo$itionare %& se decupea$a procesul alveolar de jur imprejurul dintelui O se

repo$itionea$a si ca la fractura se imo!ili$ea$a in acea po$itie

` Psupra !a$elor maxilare cirurgia ortognata

- ca protocol general tratamentul de!utea$a prin punerea de acord a ortodontuluicu cirurgul

( prima etapa % ortodontica %& decompensarea totala preoperatorie( etapa 4 % cu aparatele aplicate are loc corectia cirurgicala etapa ' % se continua si se finali$ea$a ortodontic pacientul, optandu-se frecvent

pentru contentii definitive- tot mai mult un pacient de ortodontie e un pacient pe viata "ciar daca poarta niste aparate minimale "de contentie##

Ce fel de interventii:( doar asupra !loc incisiv maxilar)mand %& osteotomii de grup incisiv "frecv cu extractii#. - 4 sectiuni verticale prin alveola 8+9 9 sectiune ori$ deasupra !loc incisiv, cu. repo$itionare3. - ex# in inoclu$ia sagitala foarte mare S oclu$ie descisa

. - in ca$ de supraacoperire foarte mare "ar tre!ui sa existe supraalveolie sau ciar si. si supragnatie maxilara# %& foarte accentuat( la maxilar diferite tipuri de osteotomii ce com!ina liniile Gefort. %& pt repo$ sagitala si)sau sagitala a maxilarului superior la mandi!ula: interventii asupra: corp

( ungi( ram vertical condil

( ex# retrognatie ) prognatie mand cu ) fara repo$itionarea fragmentelor( interventia asupra mandi!ulei se practica intotdeauna dupa inceierea cresterii. " la W %& 9H ani3 la X & 4/ ani#

cau$a de recidiva dupa interv cir daca nu e urmata de trat orto % lim!a ( aceste anomalii toate au si o componenta functionala& musculatura linguala

( de$ecili!rul functional la nivelul !u$elor o engrama "memorie# pe care nu ai incercat sa o modifici

de$ecili!ru functional intre musculat linguala si musculat la!ialaJJJ in Romania ortodontia a fost adusa de prof Ciru "care a fost cirurg#

?H


59/67

` Psupra dintilor( germectomie " % extractia mugure#( odontectomie " % extractie dinte inclus#( premolari$are cu)fara extractie extractiadentara: pt un dinte: temporar

permanent din seria normala supranumerarH Extractiile a#u!ra intilor tem!orari(

.

. - daca putem, le evitam pana spre varsta de permutare fi$iologica

. "au rol in masticatie, transmit fortele spre !a$ele maxilare si rol in cresterea max,

. previn migrarile#( le'iuni traumatice ale intilor tem!orari:. ( frecvent in $ona frontala S plagi la niv partilor moi ) proceselor alveolare. ( se pot produce fracturi sau intru$ii. ( de regula: interventia se adresea$a in primul rand partilor moi si prs alveolare si se scoate

. . din functie fragmentul interesat "ex: inaltare de oclu$ie tran$itorie#. daca e vor!a de intru$ie %& dintele isi poate relua po$itia normala sau nu

. ( daca nu exista semne de inflamatie locala in timp %& dintele se pastrea$a

. daca nu isi reia po$itia %& extractie cu precautie "e atins si dintele definitiv#

. orice extractie reali$ata inaintea varstei de permutare %& necesita mentinator de spatiu ( com!licatii ale cariei entare. ( dintii temp sunt frecvent afectati de carii%&evoluea$a mai repede si se complica mai usor. . %& risc de a se extinde la mugurele dintelui definitiv. ( atitudinea preferata % tratamentul, dar dificultati date de: varsta pacient, nr E de sedinte. . de trat, de dificultatea de cooperare si de existenta unor materiale convena!ile. . momentului in care se afla dintele temporar

. ( se poate pastra dintele trepanat ) descis. daca nici asa nu se poate %& extractie

. Indicatii: !oala de focar %& cand se induc infectii de vecinatate

. ( infectii de vecinatate

. cand sunt afectate functiile PF+ "masticatia#

. 8recautie: extractia +9tempinainte de eruptia +ani"migrea$a mugurele in locul 8+4#( moificarile numerice"ale dintilor temporari ) permanenti#. la dintii supranumerari in dentitia temporara "f rar# %& extractia numai daca interfera in. vreun fel cu de$voltarea dintilor definitivi. la dentitia defin extractiile d temp in situatiile de anodontie "anod de IGsup, ICinf#. ( anodontia de IGsup:

. . ( daca cuspidul Cdefin

e distal de apexul Ctmp

%& faci precoce atat extractia. . . IGtmpsi Ctmppt a se favori$a me$iali$area Cdefin"din forta lui eruptiva#. . daca cuspidul Cdefine me$ial de Ctmp%& extragi precoce IGsupsi mentii. . cat mai mult Ctmpce functionea$a ca un plan inclinat pe care evoluea$a. . Cpermanentin eruptia lui. pt anodontia de ICinf%& acelasi rationament pt IGdefinsi Cdefin. ( poate fi oricand controlata de orice stomatolog. daca insa e necesar un trat orto %& e !ine sa fie controlat de un ortodont

?L


60/67

. la anodontie e mai !ine sa corecte$i axele, po$itia in timpul eruptiei pt ca

. prs alveolar are o alta densitate3 acolo nu au existat niciodata fi!re transseptale %&

. in anodontie dintii nu se me$iali$ea$a "vs extractii# ( moificari ale eru!tiei entare. ( dintele temp determina inclu$ia)ectopia unui dinte permanent %& faci extractia dintelui

. . emporar ce nu are ri$ali$a sau are ri$ali$a cu tipar atipic. ( inclu$ia unui dinte temporar "foarte rar#

. ( reinclu$ia unui dinte temporar "frecvent la +4temp inf3 mai rar la ceilalti#

. . - daca nu exista ri$ali$a atentie sa nu se smulga si mugurele 8+

. modificarea axului de eruptie corelat cu diverse anomalii:

. ex# prognatism mandi!ular in dentitia temporara

. . ( daca Iperman sup se formea$a 8 fata de temporar %& temp se extrag precoce

. . daca se formea$a = f de temporar %& se mentin cat mai mult posi!il

. la arcada inf:

. ( IpermanBral fata de temp %& se mentin cat mai mult

. Iperman=esti!ular fata de temp %& extrag precoce

. Invers cand e prodentie superioara ) inoclu$ie sagitala. %& rationament in f de ax si de locul unde se formea$a dintele perman f de cel temp( intar'ierea !ermutarii entare"intar$iere generala a varstei dentare#. ( de regula cau$e generale "endocrine# %& tratament com!inat "si endocrinolog#. sindroame congenitale "o re$olvam singuri#: FoQn, Fisosto$a dento-craniana, *** extractiile intilor tem!orari !racticate in tim!ul extractiei iri:ate #au #eriate "%de pilotaj#

H Extractii a#u!ra intilor efiniti,i

Yxista o conduita terapeutica conservatoare

extractionista& Con#er,ator: orice ar fi, nu se face extractie pt ca:( dintii sunt $estre genetica( e o atitudine non-etiologica( se intrerupe arcada dento-alveolara ceea ce duce la consecinte parodontale si de. manifestare a fortelor intra si inter-arcadice( pt ca de cele mai multe ori o extractie intr-un cadran necesita una simetrica S pe arcada. opusa %& sacrificiu foarte mare3 e o interventie ireversi!ila

& Extractioni#t: tre!uie respectata matricea functionala " % spatiul care se creea$a intre

musculatura externa si cea interna#( acest spatiu ca dimensiune si forma e dat de ecili!rul normal sau patologic intre. muscii antagonisti si se imprima ca forma si dimensiune pe arcada dento-alveolara& acest ecili!ru tre!uie pastrat cu orice pret "nu contea$a daca e normal sau patologic#

%& prin reducere numerica( re$ultat mai sta!il( durata de tratament mai scurta mijloacele terapeutice mai simple

/


61/67

Regulile dupa care se practica o extractie:9# Fintele care se extrage sa fie cat mai aproape de focarul de incongruenta4# =aloarea !iologica a dintelui extras sa

ortodontie an 6 cursuri complete cu imagini 2

Documents