PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE

SANATATE MINTALA A MINISTERULUI SANATATII

Planul national de actiune in sanatatea mintala si obiectivele pe termen scurt, mediu si lung

Sa imbunatatim situatia ingrijirilor de sanatate mintala!

Decembrie 2005Numarul Programului Phare RO 2003/055.551.0303Codul Twinning light-ului RO03/IB/OT 09 TLNSPOH - AmsterdamOlanda

1

Rezumat

Situatia actuala a sistemului este una de criza. Pacientii si profesionistii din domeniul sanatatii mintale sunt adesea stigmatizati. Este absolut necesar a se lua masuri de imbunatatire a situatiei..In timp, acest PLAN DE ACTIUNE in sanatatea mintala poate oferi intregii populatii a Romaniei acces la ingrijiri de sanatate mintala de o calitate rezonabila .

Un loc central in acest plan il are Centrul Comunitar de Sanatate Mintala. El aduce sanatatea mintala mai aproape de comunitate, nu doar in orase dar si in zonele rurale. Multi pacienti care sufera de o tulburare mintala vor putea fi tratati la domiciliu. De asmenea, unii pacienti vor putea fi externasi din spitalele de psihiatrie deoarece trratamentul va putea fi continuat in ambulator. In acest fel se va putea realiza mult dorita crestere a calitatii serviciilor. Centrul Comunitar de Sanatate Mintala are un rol cheie in cadrul acestui plan. Totusi, in lipsa unui pachet complet de servicii aditionale, Centrul va fi un esec.

Planul contine si un rol nou pentru medicii de familie: acestia vor trata pacientii care sufera de tulburari psihiatrice sau acuze psihosociale usoare. Este nevoie de nurse specializate in psihiatrie (sociala). Avem nevoie de mai multi psihologi si asistenti sociali. Toate acest lucruri sunt descrise in capitolele care privesc resursele umane si planificarea fortei de munca.

Nu in cele din urma, planul atrage atentia asupra a doua domenii adeseori neglijate dar nu mai putin importante: locuintele protejate pentru pacientii psihiatrici cronici si facilitatile pentru persoanele fara adapost.

Guvernul poate face multe, dar nu poate face totul. Implicarea mai activa a organizatiilor de pacienti/beneficiari si familii ar putea avea consecinte pozitive. In felul acesta, stigmatizarea poate fi combatuta prin eforturi conjugate.

O legislatie buna este baza unei societati sanatoase. Piesa finala este aplicarea corecta a legii. Protectia drepturilor persoanelor care sufera de tulburari mintale va putea primi din ce in ce mai multa importanta.

Romania va avea un Institut National pentru Sanatate Mintala. Acesta va colecta date si cunostinte si va informa profesionistii, publicul si guvernul despre (ingrijirile de) sanatate mintala.

Succesul acestui plan de actiune depinde in mare masura de existenta fondurilor adecvate puse la dispozitie de guvern.Planul ofera o estimare a costurilor pentru proiectele propuse. Pe baza acestui plan se pot programa si finantari aditionale. Ca regula de baza, prezentam regula lui zece.In 10 ani, cheltuielile pentru sanatate vor ajunge la 10% din produsul intern brut. Costurile pentru sanatatea mintala vor creste la 10% din bugetul general al sanatatii.

CUPRINS

Rezumat - Plan de actiune pentru implementarea Strategiei de Sanatate Mintala a Ministerului Sanatatii

2

1. Puncte de plecare2. Eelemente cheie3. Obiective pe temen scurt-mediu - perioada 2006-2009

3.1 Programul anti stigma3.2. Organizatii de pacienti/consumatori/familii3.3 Promovarea sanatatii mintale si protectia si prevenirea bolilor mintale

3.4 Centrele Comunitare de Sanatate Mintala (CCSM)

3.4.1 Puncte principale

3.4.2 Management-ul CCSM3.4.3. Planificarea resurselor umane

3 .4.4. Propunere de calendar pentru procesul reformei:

3.5 Proiecte de locuinte protejate3.6. Training si educatie3.6.1 Training-ul nurselor de psihiatrie3.6.2 Training pentru traineri - proiect pentru medicii de familie3.6.3 Management-ul serviciilor de ingrijire – proiect pilot de training

3.6.4 Training si educatie in psihiatrie sociala

3.7. Planificarea imbunatatirii calitatii serviciilor in spitalele de psihiatrie3.8. Planificarea centrelor pentru primirea persoanelor fara adapost 3.9. Adaptarea legilor3.10. Planificarea unor centre supraregionale de sanatate mintala3.11. Actiuni in functie de initiator3.11.1 Ministerul Sanatatii3.11.2 Institutul National pentru Sanatate Mintala 3.11.3 Biroul pentru dezvoltare si sfat institutional3.11.4 Liga Romana pentru Sanatate Mintala 3.11.5 Organizatii ale pacientilor - beneficiarilor3.11.6. Parteneri institutionali 3.11.7. Altii 3.12 Costuri4. Planificarea obiectivelor pe termen mediu si lung5. Anexe

3

PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE SANATATE MINTALA A MINISTERULUI SANATATII

Planul de implementare are la baza strategia de reforma a guvernului Romaniei.

1. Puncte de plecare

Se pot formula urmatoarele puncte de plecare pentru planul de actiune:

Nevoi Putem presupune ca principiu de lucru ca morbiditatea prin boli mintale se aseamana mai mult sau

mai putin cu cea inregistrata in alte tari europene. Rata suicidului este (cu unele exceptii etnice) relative scazuta.

Nu se cunoaste numarul persoanelor care au nevoie de servicii de sanatate mintala Nu sunt disponibile informatii referitor la listele de asteptare Autoritatea Nationala a Persoanelor cu Handicap a Ministerului Muncii si Protectiei Sociale are in

grija un numar neprecizat de persoane cu tulburari psihice Cifrele referitoare la numarul persoanelor aflate in institutii care ofera ingrijiri pe termen lung nu

sunt de incredere.

Prevenire. “Carta verde” asupra sanatatii mintale a Comisiei Europene va reprezenta punctul de plecare pentru

formularea politicilor romanesti in domeniul prevenirii Prevenirea tulburarilor psihice este foarte dificila. Totusi, avand in vedere ca stigmatizarea si

discriminarea persoanelor cu tulburari psihice sunt inalt prevalente in Romania, promovarea sanatatii mintale ar trebui sa reprezinte o parte esentiala a planului de actiune.

In general, programele de prevenire primara nu au rezultate imediate Folosirea noilor moduri de comunicare, televiziunea si internetul, trebuie sa faca parte din

strategiile de prevenire. Prevenirea secundara si tertiara sunt feyabile si eficiente.

Servicii

Numarul paturilor din spitalele de psihiatrie este mic si compartabil cu alte tari europene (sub 1 la mia de locuitori); numarul exact al pacientilor si tipul pacientilor cronici aflati in institutii apartinand Autoritatii Nationale a Persoanelor cu Handicap este necunoscut dar depaseste 100.000 persoane

Perioada medie de spitalizare poate fi scurtata daca ar fi disponibile servicii ambulatorii si locuinte protejate

Calitatea cladirilor este scazuta; Serviciile comunitare de sanatate mintala sunt doar in stadium experimental; exista asa numitele

“laboratoare de sanatate mintala” care au contract cu Casa Nationala de Asigurari Medicale. Capacitatea de ingrijire pe termen lung pentru pacientii cu demente ar trebui sa fie in acord cu

ultimele modificari demografice (dementa este o boala dependenta de varsta). Dar in 2005, majoritatea pacientilor dementiati stau acasa cu familiile.

Proiectele de locuinte protejate sunt doar experimentale in anumite locuri.

4

Modelul de ingrijire este, cu unele exceptii remarcabile, invechit – nu este centrat pe client. Cu unele exceptii, nu exista consilii regionale in care sa se intalneasca toti factorii de decizie pentru

a coordona serviciile de ingrijire.

Finantare. Bugetul national destinat sanatatii este in general scazut; bugetul pentru ingrijirile de sanatate

mintala este o mica parte din acesta. ONG-urile sunt aproape inexistente; spitalele psihiatrice sunt toate detinute de stat.

Guvernul decide asupra facilitatilor care sunt incluse in sistemul de sanatate. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate este organismul care asigura finantarea. Institutiile (de stat) semneaza un contract. Autoritatile locale trebuie sa asigure cladirile. Autoritatile locale si reprezentantul medical regional pot finanta anumite proiecte speciale.

Modalitatea de management nu este la standarde europene; acest fapt duce adesea la o insuficienta utilizare a serviciilor si a fondurilor.

ONG-uri din U.K., Germania, Belgia, Irlanda, Olanda si din alte tari ofera ajutor in natura sau cash unor parteneri regionali. Acest ajutor este foarte apreciat de romani dar nu este monitorizat sau coordonat. Aceste ONG-uri se plang adesea ca birocratia romaneasca interfera cu ajutoarele primite.

Proiectele PHARE si MATRA sunt binevenite in a dezvolta fatete ale plaqnului de implementare in sanatatea mintala.

Resursele umane

Sanatatea mintala, bolile mintale, persoanele care activeaza in domeniul ingrijirilor de sanatate mintala au un statut scazut in societate – pacientii sunt stigmatizati

Exista o penurie de personal calificat in nursing; Training-ul in nursing-ul psihiatric este posibil in numai doua locuri.

Numarul de psihiatri este modest, majoritatea lucreaza in Bucuresti Numarul psihologilor clinicieni este modest Exista un numar insuficient de asistenti sociali Medicii generalisti nu poseda instrumentele necesare pentru a face fata rolului lor viitor de a lucra

cu pacienti cu tulburari psihosociale/psihiatrice usoare. Este nevoie de instruire postuniversitara. ONG-uri din afara Romaniei ofera programe de educatie si instruire care sunt foarte apreciate. Au

fost traduse in romana manuale de nursing psihiatric. In general, curriculele tuturor profesiunilor implicate ar trebui regandite prin prisma noii abordari

in domeniul sanatatii mintale.

Legislatie si aplicarea legii

Numarul internarilor nevoluntare sub auspiciile legii 487/2002 privind Sanatatea Mintala si Protectia Persoanelor care Sufera de Tulburari Mintale este incredibil de mic, avand in vedere ce ar insemna o respectare adecvata a prevederilor legii si conceptia actuala asupra drepturilor omului.

Din pacate aparatul judiciar pare sa fie prea lent pentru a tine pasul cu reglementarile Legii Sanatatii Mintale.

Legatura dintre sistemul de sanatate mintala si serviciile sociale este slaba si uneori neproductiva Legea sanatatii mintale si “normele de aplicare” au fost examinate in ncomparasie cu standardele

europene de catre o echipa de experti olandezi. Concluzia a fost ca legea reprezinta un pas inainte, dar ca in viitor va fi necesar sa se faca unele modificari. Caracterul mixt/programatic al legii mai inseamna si ca anumite reglementari sunt de la bun inceput concepute a nu fi drepturi aplicabile

5

(legal). In consecinta, formularea acestor reglementari este deficitara in ce priveste claritatea legala si nu se specifica cine este responsabil de respectarea acestor “drepturi” si unde pot fi trimise plangerile daca aceste “drepturi” nu sunt respectate. Aceasta lipsa de claritatate legala de identificat in tot cuprinsul Legii 487/2002 devine mai ales problematica in acele domenii unde acest tip de reglementari nu sunt suficiente pentru a se ridica la nivelul standardelor europene. Astfel de domenii pe care le-am identificat sunt: Procedurile de internare nevoluntara Procedurile de administrare a tratamentului nevoluntar Restrictiile la adresa drepturilor si libertatilor Dreptul de a adresa plangeri

Expertii olandezi recomanda in special cresterea nivelului de calitate legala (claritate, specificitate) al acelor reglementari atat al criteriilor cat si al procedurilor de urmat.

Pentru a face posibila evaluarea internarilor nevoluntare, este necesar ca institutiile care ofera ingrijiri de sanatate mintala sa fie obligate sa tina evidenta statutului legal al pacientilor (internati voluntar, internati nevoluntar, sub interdictie, reprezentanti legali). Un registru national al pacientilor cu tulburari psihice internati nevoluntar ar fi de asemenea un nstrument util care ar ajuta Ministerul Sanatatii si alte organisme competente sa fie la nivelul responsabilitatilor care le revin in supervizarea calitatii ingrijirilor si respectarea drepturilor omului ale pacientilor cu tulburari psihice.

2. Elemente cheie.

Bugetul Ministerului Sanatatii1

- Regula lui 10- in 10 ani, 10% din produsul intern brut ar trebui sa revina cheltuielilor din sanatate; 10 % din acest buget ar trebui sa revina sanatatii mintale. – aceasta ar reprezenta 1% din produsul intern brut.

In 2004, produsul intern brut al Romaniei a fost de 48.4 miliarde de euro. Bugetul pentru sanatate mintala ar fi trebuit sa fie 0.5 miliarde de euro. A fost de CCC. De remarcat ca aceasta regula are caracter comparativ – procentual – si ea nu indica nevoia absoluta de resurse financiare care ar trebui alocate sanatatii mintale. Integrarea serviciilor de sanatate mintala in cadrul general al serviciilor de sanatate ar trebui sa fie obiectivul final; in situatia prezenta este recomandabil a avea un buget separat pentru ingrijirile de sanatate mintala. Daca acest lucru nu este posibil, atunci ar trebui create mecanismele pentru a se indica partea din bugetul integrat care revine sanatatii mintale. In absenta unui buget adecvat, reforma sistemului de sanatate mintala nu este un obiectiv realist. Pe langa implementarea actiunilor propuse, aceasta ar aduce Romania la acelasi nivel cu alte tari din Europa.Potrivit OMS, banii cheltuiti pe sanatatea mintala sunt o investitie rentabila. Ar putea avea un efect benefic asupra productivitatii in general in Romania.

Crearea unei retele de servicii comunitare de sanatate mintala;

Acesta reprezinta axul principal al politicii privind sanatatea mintala a guvernului roman.

1 Euro (cheltuielile pentru medicaţie şi bugetul pentru persoanele care sufera de o tulburare mintala sau neuropsihiatrica aflate în instituţii aparţinând de Autoritatea Naţionala pentru Persoanele cu Handicap sunt excluse)

6

De aceea, planul de implementare, in special in prima sa faza, se va concentra pe crearea Centrelor Comunitare de Sanatate Mintala – CCSM. Totusi, aceste centre vor putea functiona doar in cadrul unui sistem de sanatate mintala – si ingrijiri sociale. Buna functionare a centrelor depinde de disponibilitatea unor paturi de spital pentru acuti (aceasta conditie este larg acceptata), dar depinde in egala masura si de existenta unor proiecte de locuinte protejate!

. Resurse financiare si umane

Introducerea Centrelor Comunitare de Sanatate Mintala in Romania depinde de acesti doi factori principali. Prin contract se poate oferi un buget de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Trebuie facuti pasii necesari pentru reglementarea acestuia. O schita financiara a cheltuielilor pe care le presupune un singur astfel de centru standard ofera infomatii valoroase privind bugetul total anual necesar.Va fi nevoie de un numar mare de profesionisti precum asistente medicale, psihologi, asistenti sociali si psihiatri. Aici, planificarea resurselor umane este esentiala. Trebuie de asemenea avuta in vedere capacitatea centrelor de instruire si formare. In plus, curiculele ar putea sa fie ajustate. Ministerul Educatiei si universitatile sunt de implicat in acest domeniu.

Prevenire – Prevenirea si Promovarea Sanatatii Mintale detine intotdeauna un rol proeminent in documentele OMS. Recenta “carta verde” a CE asupra promovarii sanatatii mintale si asupra protectiei si prevenirii bolilor mintale poate fi un model de urmat

Schimbarea mentalitatilor (problema stigmatizarii)

Stigmatizarea este frecvent mentionata ca un obstacol. Nu doar pacientii au de suferit, dar si cei care lucreaza in domeniu. Aceasta situatie duce la un buget scazut, facilitati de proasta calitate, ingrijiri la standarde scazute si pericolul inertiei si lipsei de entuziasm in rindul lucratorilor deoarece sunt prost platiti si supraaglomerati.

Factorii care mentin stigmatizarea sunt:

o Lipsa interesului din partea ministerelor si a publiculuio Institutii in stare de degradareo Lipsa de resurseo Sisteme inadecvate de gestionare a informatieio Legislatie inadecvata

Interes manifestat inadecvat in diversele comitete de sanatate publica.Este un cerc vicios. De fapt, numeroase elemente ale politicilor din sanatatea mintala, dreptul la ingrijiri de sanatate mintala si drepturile omului se imbina in crearea acestui fenomen.

Schimbarea modelului de ingrijire

In anumite locuri din Romania, profesionistii incep sa lucreze in echipe multidisciplinare. In cea mai mare parte a cazurilor, nu exista o evaluare multiaxiala a nevoilor sociale, psihologice si fizice ale fiecarui pacient. Ca rezultat, nu exista un plan de ingrijire individualizat care sa se adreseze acestor nevoi. Modelul actual este cel centrat pe client. Cei aflati in pozitii de decizie, managerii si profesionistii ar trebui sa inceapa sa gandeasca in acesti termeni.

Accent pus pe management.

7

Managementul poate avea multiple fatete. Poate fi managementul serviciilor dintr+un anumit oras sau regiune,, managementul unor institutii precum Centrele Comunitare de Sanatate Mintala, spitalele psihiatrice, managementul departamentelor din aceste institutii, managementul unor proiecte precum cele care implica anumite schimbari etc etc.Profesionistii romani sunt in general bine informati cu privire la evolutiile din domeniul sanatatii mintale. Obstacolul este reprezentat de faptul ca ei nu pot sau nu sunt in pozitia de a organiza schimbarile necesare. Profesionistii nu sunt formati in management. De asemenea, ei ar trebui sa invete sa accepte beneficiile managementului modern profesinist.Managementul modern si cercetarea in serviciile de sanatate vor fi de ajutor aici..

Dezvoltare institutionala

Toate spitalele psihiatrice apartin statului. In alte tari, toate institutiile care ofera ingrijiri de sanatate mintala sunt gestionate de organizatii private non-profit. In general, ONG-urile pot lucra mai rapid decat institutiile de stat. Ele sunt si mai flexibile. Bineinteles, ele trebuie sa opereze tinand cont de conditiile impuse de guvern. In Romania, ONG-urile pot depasi dificultatile generate de sincronizarea intre planificarea locala si autoritatile centrale. Totusi, in ce priveste planificarea pe termen scurt, cele mai bune rezultate par sa fie oferite de actualul sistem cre ar trebui folosit intr-o prima faza a perioade planificate.Schimbarile de mentalitate pot antrena schimbari remarcabile in calitatea ingrijirilor oferite chiar si in cadrul actualului sistem si al actualului buget. Un spital de psihiatrie poate face parte, de exemplu, dintr-un grup local care coordoneaza sanatatea mintala.

Implicarea organizatiilor de pacienti/beneficiari/membri ai familiilor intr-o retea

OMS a fost de acord sa includa si sa implice activisti cu pozitii cheie si organizatiile lor la Conferinta Ministeriala de la Helsinki din ianuarie 2005. Tot felul de persoane care au un interes in sanatatea mintala si comunitatile lor locale sunt astfel implicate. Este vorba aici de beneficiari si familiile lor, doctori si asistenti sociali, politicieni si jurnalisti, grupuri religioase si avocati, oameni de afaceri si multe alte grupuri. Este de asemenea vorba despre benficiari care se mobilizeaza in a lua parte deplina la procesul de creare a politicilor.In Romania, organizatii precum ARIPI si Orizoturi pot fi folosite ca un nucleu pentru dezvoltari ulterioare.Intr-o prima perioada, procesul poate fi de sus in jos; in a doua perioada si in cele care vor urma, procesul poate fi din ce in ce mai mult de jos in sus.

Fondarea Institutului National de Sanatate Mintala

Acest institut va fi institutul national care se va ocupa cu stiinta ingrijirilor de sanatate mintala. Institutul poate monitoriza acest domeniu si va oferi informatii despre sanatatea mintala a populatiei romane celor care formuleaza politicile si politicienilor. Va putea conduce cercetari asupra organizatiilor, accesibilitatii, calitatii si eficientei facilitatilor de prevenire si ingrijire. In plus, el va putea dezvolta noi metode de prevenire, tratament si administrare, noi ghiduri si programe.Institutul va putea sustine cursuri si training-uri in sanatatea mintala pentru a-i ajuta pe asistentii sociali si pe alti profesionisti si organizatii sa-si imbunatateasca calitatea ingrijirilor oferite. Institutul National trebuie sa fie independent. De aceea, el ar trebui organizat ca un ONG. El va putea fi finantat, printre altii, de guvern. Institutul ar trebui incurajat sa recruteze proiecte in domeniul sanatatii mintale.Aici, introducerea CCSM ar putea oferi primele oportunitati.

3. Obiective pe termen scurt/mediu - perioada 2006-2009

8

Termenul scurt este definit in acest Plan de Actiune ca o perioada de 5 ani – de asemenea din 2006 pana in 2011.Termenul mediu acopera tot o perioada de 5 ani, din 2009 pana in 2014. (Aceasta schema este in acord cu politicile romanesti)Termen lung reprezinta perioada de dupa 2014.Viitorul dupa 2014 este vag. Planul de implementare propus va fi foarte detaliat in prima faza – termen scurt. Planificarea este un proces circular care include evaluarea nevoilor, planificarea activitatilor, evaluarea rezultatelor si ajustarea planurilor. Progresul poate fi obtinut doar in etape. Obiectivele pe termen mediu si mai ales cele pe termen lung pot fi descrise doar in termeni vagi.

3.1 Programul anti-stigma

Lipsa interesului din partea ministerelor si publicului.

Ministerul Sanatatii

Ministerul ar putea initia o campanie profesionista prin intermediul televiziunii. Ministerul ar putea promova un program de informare a publicului.

Informatia ar trebui sa fie univoca si ar trebui sa se adreseze publicului larg. Diseminarea informatiei prin intermediul Internetului este ieftina si a fost dovedita ca eficienta. Oamenii pot accesa informatia atunci cand doresc. Pragul de accesibilitate este mai mic decat, de exemplu, o vizita la un centru de resurse sau la un medic de familie. Pe site-ul web este posibil sa fie incluse teste de autoevaluare de exemplu asupra sindromului de burnout, depresiei, dependentelor, etc. In acest fel, oamenii pot fi convinsi sa caute ajutor profesionist. Informatia despre unde poate fi accesat ajutorul profesionist este disponibila (tot) pe internet – pe site-ul ofertantului de servicii. Stigmatizarea in cazurile cele mai grave este echivalenta discriminarii. Acest fenomen poate aparea in cazul persoanelor cu tulburari mintale sau al celor cu un handicap psihic carora li se refuza accesul normal la ingrijiri de sanatate sau sociale. Acesti pacienti se afla intr-o pozitie slaba. Ei nu pot depune plangeri.

ACTIUNE: Un centru national de informare, in cadrul Institutului National de Sanatate Mintala care sa ofere

informatii si sa intretina un website pe sanatate mintala. Toate institutiile care ofera ingrijiri de sanatate mintala si toate organizatiile pacientilor/beneficiarilor/familiilor precum si Liga Romana pentru Sanatate Mintala ar trebui sa aiba un site web. Centrul poate oferi ajutor tuturor institutiilor pentu ca acestea sa poata sa isi creeze si exploateze site-urile. De asemenea, grupurile regionale pe sanatate mintala ar trebui sa aiba un website cu link-uri catre alte surse de informare.

Centrul poate monitoriza campania Ministerului Sanatatii. Consiliul national impotriva discriminarii din Romania ar putea lansa o campanie pentru a crea o

constientizare mai buna asupra posibilitatilor de exprimare a plangerilor. Guvernul roman ar trebui sa promoveze o retea de grupuri (platforme) regionale pe sanatate

mintala. O parte a muncii lor ar trebui sa fie reprezentata de programele antistigma. Training-ul si expertiza pot fi oferite de organizatii care au dovedit a avea succes cum ar fi Orizonturi, in cooperare cu alte organizatii din U.K. cum ar fi Hamlet Trust

Mass-media

Informatia de buna calitate este unul din principiile de baza ale Relatiilor Publice (PR). Jurnalistii si publicul apreciaza sa aibe informatii la un nivel de baza prin intermediul internetului. Interesul presei poate fi schimbat gradual dinspre scandalurile de presa spre stirile pozitive. Implementarea

9

politicilor de sanatate mintala ofera o varietate de posibilitati de ex., deschiderea centrelor comunitare de sanatate mintala, instruirea nurselor de psihiatrie, etc.O activitate de PR de buna calitate este necesara pentru a face mai atragatoare o cariera in domeniul sanatatii mintale si pentru a-i oferi un statut mai inalt in societate si in special in cadrul profesiilor medicale. Ca rezultat al statutului mai inalt, se vot putea cere salarii mai mari.Jurnalismul/PR este, ca si medicina, o profesie. PR poate fi facut chiar si de catre pacient/beneficiar/organizatiile de familii, in special la nivel local.La nivel local, informatia prin radio si presa locala s-a dovedit eficienta in Campuling. O platforma comuna locala sau regionala poate oferi contacte fructuoase.

ACTIUNE: La nivel national, este necesara existenta unei persoane care sa asigure munca de P.R.; la nivel local, organizatiile de pacienti/consumatori/familii pot ajuta – de exemplu, oferirea de informatii locuitorilor dintr-un anumit cartier despre un proiect de locuinte protejate si despre cum ar putea reactiona fata de oameni cu tulburari (usoare) de comportament. Institutele de educatie (de ex., medicale, nursing, pedagogice, etc) ar trebui sa fie avute in vedere.

Medicii de familie

In cazul multor persoane care cauta ajutor, medicul de familie este profesionistul cel mai de incredere si primul apelat. El este, de asemenea, primul prag de trecut (vezi capitolul pe preventie). Medicul de familie va trata din ce in ce mai mult tulburari psihiatrice usoare, cu ajutorul, in viitor, a unei asistente, psiholog si psihiatru din cadrul Centrului Comunitar de Sanatate Mintala. Pacientul va trebui sa depaseasca un nou prag atunci cand ii este recomandat sa consulte un specialist psihiatru. Inaltimea acestui din urma prag depinde de atitudinea medicului de familie fata de sanatatea mintala in general si fata de psihiatrii in special.

ACTIUNE

Medicii de familie ar trebui sa-si dezvolte o atitudine mai pozitiva fata de psihiatrie si sanatatea mintala. Acest obiectiv poate fi atins printr-o regandire a stagiului de psihiatrie pentru rezidenti (medicii de familie)

Medicii de familie ar trebui sa participe in grupuri regionale de sanatate mintala Medicii de familie si psihiatrul ar trebui sa ajunga la un acord asupra modului in care pacientii pot

fi trimisi si externati (de ex., informatia necesara; modul de a face fata unui pacient; factorii sociali; consultatia la externare etc)

3.2 Organizatii de pacienti/consumatori/familii.

Nevoile pacientilor sunt puncte centrale ale planificarii moderne a tratamentului. Pe perioada bolii lor, pacientii nu sunt intotdeauna capabili sa-si defineasca nevoile dar, dupa o perioada, ei trebuie considerati ca surse valoroase de informatii pentru doctori, profesionisti, responsabilii cu managementul si politicile. Organizatiile de pacienti pot opera la mai multe nivele – in institutii ca parte a board-ului insarcinat cu management-ul. Un reprezentant al pacientilor/familiilor ar trebui sa fie membru al consiliului de administratie al institutiilor de stat.In ONG-uri, un reprezentant poate fi membru al board-ului. Organizatiile de pacienti pot realiza teste de control al calitatii. Ele isi pot implini acest rol daca au o instruire adecvata si exista facilitare.

10

ACTIUNE:

Pozitia organizatiilor de pacienti/consumatori/familii ar trebui formalizate legal. Acest lucru este posibil prin aplicarea legii sau printr-o extensie a legii sanatatii mintale sau printr-o decizie ministeriala. Trebuie definit in ce arie se vor aplica aceste masuri si cum vor fi selectati reprezentantii.

Membrii organizatiilor de pacienti/consumatori/familii ar trebui sa primeasca educatie si training. (acest lucru poate fi obtinut cu ajutorul organizatiilor surori din strainatate)

Organizatiile de pacienti/consumatori/familii ar trebui sa realizeze planuri de actiune. Ministerul sanatatii ar trebui sa sustina financiar planurile aprobate ale acestor organizatii timp de minim 5 ani.

.3.3 Promovarea sanatatii mintale si protectia si preventia tulburarilor mintale

Acest capitol cuprinde un program de actiune pentru promovarea sanatatii mintale, protectia si preventia tulburarilor mintale. Se acordeaza cu strategia nationala privind sanatatea mintala si cu recomandarile organismelor internationale precum UE si OMS pentru a face demersuri de promovare a sanatatii mintale, pentru a preveni afectarea sanatatii mintale si pentru a se solutiona problemele legate de stigma si drepturile omului. Unele programe pot fi inspirate de actiuni care au fost declarate ca eficiente de catre OMS si in carta verde a UE.

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Evaluarea la nivel national a programelor si activitatilor dezvoltate pana acum in Romania

in domeniul promovarii sanatatii mintale si prevenirii tulburarilor psihiatrice.

2. Realizarea unei coalitii nationale care ar include principalele institutii, organizatii, asociatii

etc ca si toti factorii implicati in diverse domenii.

3. Numirea unei structuri care sa coordoneze, monitorizeze si evalueze programele de

promovare a sanatatii mintale (Liga Romana pentru Sanatate Mintala).

4. Integrarea Romaniei in diverse retele pe promovarea sanatatii mintale si prevenire a

tulburarilor psihice.

PRIORITATI

1. Promovarea sanatatii mintale in scoli

2. Promovarea sanatatii mintale in randul publicului larg

3. Promovarea sanatatii mintale la locul de munca

4. Interes special pentru acele grupuri populationale care sunt la risc de a dezvolta tulburari

psihiatrice

5. Prevenirea depresiei si suicidului

11

6. Prevenirea violentei si abuzului de substante

7. Implicarea sistemului de asistenta medicala primara si secundara

8. Prevenirea stigmatizarii

ACTIUNE Colaborarea Romaniei cu diverse retele europene de promovare a sanatatii mintale cum ar fi

IMHPA “Implementing Mental Health Promotion Action: Indicators, Interventions and strategies”, proiect aflat in stare de pregatire

Plan de actiune privind promovarea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor psihice – 2007 – de catre o unitate de management contractata de Ministerul Sanatatii

3.4 Centrele Comunitare de Sanatate Mintala

In grupul de lucru privind sistemul de ingrijiri, membrii au cazut de acord ca centrele sa aiba o arie de acoperire de circa 150.000 de locuitori. Romania are o poulatie de 21 de milioane de locuitori. In total, este nevoie de 140 de centre. Din mai multe motive, este imposibil sa acoperi intreg teritoriul Romaniei cu centre intr-o perioada scurta de timp. Cresterea numarului de centre ar trebui sa evolueze impreuna cu cresterea capacitatii de training si educatie.

Introducerea pe scara larga a acestor centre este total noua pentru Romania. De aceea trebuie monitorizata. Este recomandabil sa se evalueze functionarea acestor centre pe o perioada de patru ani (cercetarea serviciilor de sanatate).Functionarea serviciului de criza format dintr-o echipa de psihiatri si nurse de psihiatrie joaca un rol cheie in prevenirea internarilor nenecesare. Acest serviciu poate ajuta politia si medicii de familie. Prin oferirea unui real ajutor si consultatii se va putea depasi stigma asociata serviciilor de sanatate mintala. De asemenea, procedura internarilor nevoluntare va putea sa se ridice la nivelul modern al standardelor privind drepturile omului.

3.4.1 Puncte principale

1. Punctul de greutate al serviciilor se va schimba dinspre spital si alte institutii de sanatate mintala (cum ar fi ambulatorul sau Laboratorulde Sanatate Mintala – cum erau denumite in anii ’70 si ’80) spre Centrul Comunitar de Sanatate Mintala (CCSM) si echipa terapeutica. CCSM este o structura noua care se bazeaza, acolo unde sunt disponibile locatiile, pe vechile Laboratoare de Sanatate Mintala sau ar trebui sa se bazeze pe o locatie noua, cu respectarea principiilor de accesibilitate a serviciilor. Diversele unitati ale CCSM (cum ar fi unitatea de outreach sau cea de reabilitare) pot avea localizare in locuri separate geografic, dar echipa terapeutica trebuie vazuta ca un grup de priofesionisti alocati unei arii de acoperire (vezi mai jos), indiferent de institutia sau de locatia unde lucreaza.

2. Pentru a creste calitatea ingrijirilor continue, aceasta propunere promoveaza ideea ariilor de acoperire – sau, importat din modelul francez, a sectoarelor. Un sector este o arie geografica si populationala bine delimitata deservita de un CCSM si de o echipa terapeutica. Pentru Romania, un sector ar putea acoperi un segment de populatie de 100.000 pana la 150.000 de locuitori (cu posibilitatea reducerii marimii pana la jumatate in cazul aparitiei unei finantari adecvate – aceasta ar insemna o arie de acoperire de 300.000). Sectoarele mentionate in aceasta propunere sunt doar

12

pentru asistenta psihiatrica a adultilor (psihiatria copilului si a altor populatii speciale cu probleme de sanatate mintala nu sunt incluse in acest document)

3. Paturile de psihiatrie – 30 – 35 de paturi ar trebui sa fie disponibile intr-un spital de psihiatrie sau intr-un spital general. Spitalele psihiatrice deja existente in teritoriu (si in special cele din orasele mari) ar trebui pentru inceput “divizate” pentru a acoperi nevoile fiecarui sector. Spre exemplu, pentru Bucuresti, o sectie (cu o medie de 70 de paturi) a Spitalului de Psihiatrie “Al. Obregia” ar trebui alocata la 2 sectoare. Cand vor fi disponibile fonduri, se recomanda a se muta facilitatile intraspitalicesti cat mai aproape de sector. Normarea ideala pentru o unitate de psihiatrie ar fi 3 norme full-time de specialist psihiatru, 14 asistente medicale de psihiatrie de spital, 1 asistent social si o ½ de norma pentru un psiholog. Pentru un sector dat, echipa terapeutica a CCSM va face vizite regulate in sectii, iar fiecare psihiatru din sector va avea o norma part-time in unit spitaliceasca.

4. CCSM – CCSM acopera nevoile diverse de asistenta de sanatate mintala. Staff-ul uni CCSM este alcatuit din 4 psihiatri full-time, 5 nurse de psihiatrie pentru unitatea de criza, 3 nurse de psihiatrie si un asistent social pentru unitatea mobila, 10 nurse pentru spitalul de zi si pentru unitatea de reabilitare, 2 ½ psihologi si 5 asistenti sociali. Personalul din unitatea mobila si din unitatea de reabilitare este responsabil de asigurarea continuitatii in ingrijire a persoanelor cu tulburari mintale severe. Serviciile oferite de CCSM sunt urmatoarele:

a. Conexiunea cu sistemul de ingrijiri medicale primare – echipa terapeutica asista in mod constant medicii de familie din sector in a oferi ingrijiri de sanatate mintala pentru cazurile de tulburare mintala usoara sau moderata si primeste trimiterile. Echipa terapeutica dintr-un sector este responsabila de training-ul medicilor de familie, de asistenta psihiatrica on-site si de trimiterile care parasesc CCSM catre un anumit medic de familie din teritoriu.

b. Psihiatrie ambulatorie – specialistii psihiatri care sunt acum activi in cadrul policlinicilor vor apartine de CCSM si vor oferi consultatii de specialitate persoanelor cu probleme de sanatate mintala. Consultatiile vor veni din partea sectorului de asistenta medicala primara (pentru cazuri cu o simptomatologie moderata si severa), de la alti profesionisti in sanatate sau de la serviciile sociale din sector.

c. Conexiunea cu spitalul de psihiatrie – echipa terapeutica este in permanenta in legatura cu unitatea spitaliceasca si fiecare caz externat va fi discutat cu psihiatrul curant. Paqcientii externati din spital sunt transferasi catre CCSM in caz ca au nevoie de asistenta in plus. In cazul in care un pacient refuza sa fie transferat la CCSM, el va fi referit catre unitatea mobila a centrului.

d. Munca de teren (Outreach) – 3 nurse de psihiatrie si un asistent social vor oferi servicii pe teren pentru pacientii care se vor dovedi dificil de tratat, pentru rezolvarea situatiilor de criza sau pentru diferite nevoi speciale ale clientilor din sector.

e. Paturi pentru cazurile de criza – CCSM ofera 5 paturi pentru cazurile de criza (cu o perioada de internare de maxim 10 zile) pentru clientii aflati intr-o situatie de criza, cu respectarea principiului celui mai putin restrictiv mediu posibil. In cazul in care criza nu este rezolvata, pacientul poate fi transferat in sectia intraspitaliceasca.

f. Spital de zi – CCSM poseda 20 de scaune pentru oferirea de ingrijire in regim de spital de zi (terapie ocupationala, psihoterapie individuala si de grup, programe speciale de reabilitare)

g. Servicii de reabilitare – cu respectarea conditiilor locale (normare, suport comunitar, contacte cu autoritatile locale si cu serviciile sociale), CCSM ofera servicii de reabilitare persoanelor cu probleme severe de sanatate mintala. Clientii care acceseaza aceste servicii nu trebuie sa fie integratii in programul spitalului de zi. Oferta de servicii de reabilitare este pusa in aplicare de personal calificat, care functioneaza tot in cadrul managementului de caz clinic. In functie de personalul disponibil si de oportunitatile locale, fiecare CCSM

13

poate oferi programe specializate de reabilitare cum ar fi reabilitare vocationala, activitati de petrecere a timpului liber, programe de educatie sau locuinte protejate

h. Facilitati in rgim rezidential – un numar mic de pacienti psihiatrici va avea nevoie de ingrijire si supervizare continui. In colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, se va raliza un efort conjugat de a oferi ingrijiri psihosociale pentru aceste persoane (vezi locuinte parotejate)

i. Evaluarea cererilor de internare nevoluntara intr-un spital de psihiatrie sub reglementarile legii pentru sanatate mintala

5. Unitati psihiatrice trans-sectoriale in spitalele generale – pentru mai mult de un sector, este nevoie sa se infiinteze unitati psihiatrice in cadrul spitalelor orasenesti sau judetene – o medie de 20 de paturi de psihiatrie la 400.000 pana la 600.000 de locuitori. Aceste paturi de psihiatrie sunt localizate in spitalele generale si ofera ingrijiri psihiatrice pentru pacientii care sunt trimisi de la serviciul de garda al spitalului general, ofera servicii de psihiatrie de legatura. Aceste unitati pot oferi si ingrijiri pentru acei clienti care nu apartine de un sector anume (emigranti, persoane fara domiciliu etc.) Dupa externare, clientii care au nevoie de alte ingrijiri vor fi referiti catre un CCSM.

6. Unitati psihiatrice specializate trans-sectoriale – Romania este divizata din punct de vedere administrativ in 8 asa numite Euro Regiuni. Pentru fiecare regiune, exista posibilitatea infiintarii unor unitati psihiatrice specializate (cum ar fi pentru pacientii borderline, pentru tulburarile de alimentare, pentru varstnici etc). Aceste unitati nu au mai mult de 20-30 de paturi si dezvolta programe in functie de nevoile populatiei tinta. Clientii acestor unitati sunt referiti de catre echipa terapeutica locala si, dupa externare, se intorc pentru a primi ingrijiri in cadrul CCSM.

7. Unitati specializate in reabilitare trans-sectoriale – daca exista acces la resurse, se pot infiinta unitati specializate de reabilitare (in special serviciile de reabilitare vocationala care promoveaza locurile de munca protejate si meserii specifice) care sa deserveasca mai mult de un sector.

Tipuri de terapii oferite in cadrul unui CCSM – vezi anexa

3.4.2. Managementul CCSM

- Un CCSM este o institutie de stat, aflata sub conducerea unui manager de sector. Finantarea activitatilor de baza ale unui CCSM (consultatii, spital de zi si serviciile de reabilitare de baza) ar trebui acoperit in intregime de catre stat (in Romania, comunitatile locale sunt de obicei reticente in a incuraja astfel de finantari). Servicii suplimentare (cum ar fi lucrul pe teren - outreach, echipele de rezolvare a situatiilor de criza, reabilitarea specializata etc.), exista posibilitatea cofinantarii cu sprijinul comunitatii locale.

- Anumite servicii (cum ar fi outreach, echipele de rezolvare a situatiilor de criza, reabilitarea specializata sau centrele de zi sau alte facilitati recreationale) pot fi organizate in parteneriat sau in totalitate de catre ONG-uri, cu respectarea principiului non-duplicarii serviciilor.

- CCSM poate oferi ingrijiri de baza persoanelor cu probleme de sanatate mintala legate de adictii sau abuz de droguri doar atunci cand nu exista facilitati specializate in proximitate.

3..4.3 Planificarea resurselor umane

In general, va fi necesara realocarea functiilor si sarcinilor pentru a veni in intampinarea nevoilor de ingrijiri de sanatate mintala in Romania. Din analiza nevoilor devine tot mai clar ca de ex., este nevoie de un numar mai mare de asistente medicale in sistemul ingrijirilor medicale primare. De asemenea, va fi nevoie de schimbari in randul personalului care lucreza in cadrul spitalelor de psihiatrie (mai multi psihologi, asistenti sociali si terapeuti vocationali in locul profesionisti orientati spre tratament etc).

14

Impinsi de valul de pacienti care se vor orienta spre asistenta ambulatorie, personalul va fi inevitabil nevoit sa se orienteze si el de la nivelul institutional spre nivelul serviciilor de ambulator.

3.4.3.1.Psihiatrii

Desechilibrul in repartizarea medicilor psihiatri dintre ambulatoriu si asistenta spitaliceasca rezultat

din legislatie si conceptii. Se mentin normative in parte neadaptate noilor modele de ingrijire in psihiatrie.

In 2005 normativul este de 1 psihiatru la 60.000 de locuitori adica ar fi necesari 373 de specialisti pe

tara. In asistenta ambulatorie de stat lucreaza 256 psihiatri cu un minus 117 fata de normativ.

Repartizarea psihiatrilor intre stationar si ambulatoriu este extrem de inegala intre judete /2005. Propunem

reorientarea planificata a psihiatrilor catre asistenta ambulatorie pentru a atinge 40- 60% din total . Situatia

fiecarui judet ( evaluare si recomandari adaptate ) va fi supusa Ministerului Sanatatii si autoritatilor locale

in vederea rezolvarii.

3.4.3.2.Psihologi clinicieni

Fata de numarul existent este nevoie de un numar suplimentar de 250-500 psihologi.

In Romania in reteaua de stat, psihologii sunt utilizati in prezent, aproape exclusiv pentru examinari, care

le ocupa aproape tot timpul. Implicarea in terapie este minima. Se aplica citeva teste clasice, cognitive, de

afectivitate, proiective. Lipsesc scalele de abilitati pentru viata, abilitati sociale, de evaluare a terapiei si

evolutiei. Lipseste obiceiul evaluarii sistematice in reabilitare, reinsertia socio-profesionala, psihoterapie.

Oficial, nu exista meseria de psiholog clinician. Pregatirea psihologilor pentru practica clinica este

nereglementata institutional. Lipsesc conceptia, institutiile, curricula, certificarea din partea autoritatilor

sanitare. Legea psihologului (2003) lasa totul pe seama Asociatiei Psihologice Romane care nu are

tangente cu lumea medicala si regulile ei.

Institutiile psihiatrice nu au investit in dotarea cu teste sau chestionare, ca bunuri de inventar. Costul lor

este minim in comparatie cu alte echipamente. Nu s-a stabilit pachetul minim de instrumente psihologice,

ceeace impiedica cuantificarile necesare si omogenizarea practicii psihologico-psihiatrice. Se ignora

dreptul la proprietate intelectuala prin reproducerea haotica.

Calificarea pentru interventii terapeutice este foarte inegala sau lipseste. Psihoterapia nu este mentionata in

documentele medicale, indicatii tehnica, numar de sedinte, orar. Capacitatea de integrare intr-o echipa

terapeutica este scazuta, lipseste experienta pentru lucrul in echipa. Adaptarea repertoriului de tehnici

aplicate la specificul si nevoile institutiei: cronici sau acuti, stationar de zi etc. Competenta in domeniile

respective ar trebui sa devina un criteriu fundamental in angajare.

Calificarea actuala trebuie substantial imbunatatita in : evaluare neuropsihologica si psihosociala,

cunostiinte de sanatate mintala, psihoigiena si promovarea sanatatii mintala, psihologia persoanei bolnave,

15

specificul ingrijirilor medicale si a celor psihiatrice, reabilitarea psihosociala, abilitati de interviu si de

consiliere, notiuni de medicina comportamentala, psihoterapie. Cunostintele vor trebui completate prin

practica clinica corespunzatoare si supervizare si un sistem de evaluare a calitatii.

3.4.3.3. Nurse de psihiatrie

In 2005 exista un numar de 4168 de asistente medicale. Doar in jur de 300 au un training specific

in psihiatrie.

Training-ul nurselor de psihiatrie este o prioritate. Actiuni de urmat:

Nursing-ul psihiatric recunoscut format ca specializare. 12-18 luni de training dupa

modulul de baza in nursing general (3 ani)

Aprobarea curriculei de training; va include un modul pe nursing de psihiatrie comunitara.

Acreditarea scolilor de nursing psihiatric; avand in vedere numarul mare de nurse de

instruit in viitorul apropiat, este necesar un modul de training al trainerilor;

Training-ul nurselor ar trebui sustinut si rasplatit prin stimulente financiare si profesionale.

Pentru atragerea si mentinerea nurselor calificate in domeniul psihiatriei, cresterea salariilor ar fi benefica (egal pentru mediul de spital si cel de ambulator)

3.4.3.4. Asistenti sociali

In 2005 in Romania exista aproximativ 100 de asistenti sociali in sistemul serviciilor de sanatate

mintala. Este nevoie de un plus de 400 – 600.

Calitatea pregatirii asistentilor sociali (nivel universitar) poate fi considerata buna

16

3 .4.4 Calendarul propus pentru procesul de reforma:este nevoie de flexibilitate

De remarcat ca viteza dezvoltarii CCSM depinde de bugetul casei nationale de asigurari de sanatate, de bugetul comunitatilor locale si de disponibilitatea personalului!O anumita flexibilitate “interna” este posibila prin inceperea cu o arie de acoperire de 300.000 de locuitori in loc de 150.000.

Este de asteptat ca principalii doi factori – resursele umane si cele financiare – sa determine un start modest, incet dar cu o accelerare graduala. Procesul necesita monitorizare si sustinerea profesionistilor. Guvernul trebuie sa contracteze o unitate de management cu expertiza in acest domeniu, pe o perioada de 5 ani (o unitate specializata in dezvoltare si consiliere organizationala).Diferenta uriasa intre marile orase si zonele rurale dicteaza o abordare flexibila. In zonele rurale cu un transpot public slab dezvoltat sau inexistent, un CCSM ar trebui sa fie mai mult orientat spre outreach decat intr-un oras si sa foloseasca de ex., cabinetul medicului de familie pentru a ajuta oamenii sa intre in contact.

O schema de tip pas-cu-pas ar fi ca in 10 ani, 140 de centre vor acoperi teritoriul Romaniei.In prima perioada – pana in 2008, 10 centre noi vor aparea in fiecare an. Laboratoarele deja existente vor ramane in functiune! Dupa 2008, ele vor fi transformate intr-un CCSM sau inchise si inlocuite cu un CCSM.In 2010, ar trebui sa existe deja 50 centre, in 2013 - 75, in 2014 - 100 si, in final, in 2016 -140.

ACTIUNI Decizie guvernamentala privind CCSM - 2006 Decizie guvernamentala de includere a cladirilor si echipamentelor in contract. Daca acest

lucru un este posibil, atunci trebuie sa se asigure ca comunitatile locale sa fie in masura sa ofere la timp facilitatile necesare – 2006

Ministerul Sanatatii va contracta pentru o perioada de 5 ani o unitate de management care va monitoriza dezvoltarea Centrelor Comunitare de Sanatate Mintala.

o Prima sarcina este creionarea hartii cu ariile de acoperire – 2006 – (divizarea Romaniei in sectoare psihiatrice). Acordarea procesului de acoperire cu alte initiative locale si nationale (corespondenta cu serviciile sociale locale, cu reteaua de profesionisti in ingrijiri primare, etc.)

o Unitatea va face o schita detaliata a unui CCSM. Crearea standardelor de ingrijire si a politicilor operationale pentru servicii. Standarde comune de ingrijire si ale serviciilor cu alti posibili parteneri (Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)

o Unitatea va creiona profilul unui manager de sector.o Planificarea primului val de 10 centreo Recrutarea managerilor de sector; program de educatie si training program o Planificarea recrutarii personalului si altii; echipamento Unitatea va face o evaluare detaliata a spitalelor psihiatrice care ar putea oferi paturi pentru

cele 10 centreo Unitatea va realiza o harta a paturilor psihiatrice de care este nevoie in cadrul spitalelor

generale pentru primele 10 centre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate va modifica contractele spitalelor generale si de psihiatrie

in acord cu inceperea functionarii CCSM.- cu incepere in 2006

17

Primele centre incep sa functioneze in 2007 In centrele in curs de dezvoltare se pot realiza proiecte de tip “jumelage”. (de ex., cu Olanda,

Scotia, Germania etc). Evaluarea functionarii acestor centre (din punct de vedere profesional si al managementului) dupa

4 ani, de catre un organism independent.

3.5 Proiectele de locuinte protejate

Centrele comunitare de sanatate mintala pot functiona doar daca sunt disponibile destule locuinte protejate. Prevenirea internarilor intr-un spital de psihiatrie si externarea pe scara larga sunt posibile doar in conditiile unei capacitati adecvate a programelor de locuinse protejate. Care ar trebui sa fie standardul? In mare, aceasta capacitate ar trebui estimata la o treime din numarul paturilor din spitalele de psihiatrie. Aceasta inseamna ca fiecare centre sa dispuna de 50 de locuri in locuinte protejate.Locuintele protejate pot avea mai multe forme. Pot fi reprezentate de o unitate pentru 20-30 de (fosti) pacienti/clienti, dar si un apartament pentru 3 - 4 persoane. Esential este faptul ca ele sunt localizate in comunitate si ca fiecare client are propria sa camera. Au propriul medic de familie si au dreptul la toate serviciile si drepturile de care se bucura orice cetatean. Regimul special este dat de suportul oferit de echipa compusa din nurse de psihiatrie si asistent social. Acest aspect este esential! Asistenta este responsabila de medicatie, poate detecta precoce o tulburare (mintala) sau deteriorarea conditiei existente. De asemenea, este monitorizat procesul de grup.Clientii primesc ingrijirile psihiatrice (medicatia, consultatiile) de la psihiatrul care lucreaza in Centrul Comunitar de Sanatate Mintala.Clientii pot avea o slujba sau pot frecventa un entru de zi.Uneori este bine sa se grupeze clientii de ex., persoane varstnice. Unii clienti pot locui singuri. Ei primesc supervizare si ajutor doar la nevoie (trai protejat).Alti clienti au nevoie doar de asistenta temporara. Ei pot fi ajutati in cadrul unui asa numit internat social.Noul proiect de locuinte protejate poate fi modelat dupa cele ale unor fundatii deja existente cum ar fi ESTUAR in Bucuresti.Cresterea capacitatii pentru asigurarea de locuinte protejate trebuie strans legata de infiintarea centrelor comunitare de sanatate mintala si ar trebui sa urmeze schema mentionata mai sus.Este cruciala cooperararea deplina a medicilor de familie si a serviciilor sociale. Autoritatile locale ar trebui sa ajute la identificarea unor locuinte adecvate.Organizatiile care ofera locuinte protejate ar trebui sa faca parte din grupurile regionale pe sanatate mintala.Evaluarea proiectelor este necesara si poate fi legata de evaluarea centrelor comunitare de sanatate mintala.Proiectele de locuinte protejate isi primesc bugetul din mai multe surse. Clientii, ca orice cetatean, au dreptul la toate serviciile si asistenta sociala si de sanatate. Aceasta include ajutorul de la medicul de familie si de la nursa de psihiatrie si/sau de la psihiatrul din CCSM. Foarte adesea, serviciile sociale vor trebui sa asiste un client de exemplu prin achitarea unei parti din chirie. Suportul oferit de nurse trebui considerat ca serviciu de sanatate si finantat ca atare. In prezent, Autoritatea Nationala a Persoanelor cu Handicap este prima organizatie responsabila.ACTIUNI

Inceperea proiectelor delocuinte protejate in stransa legatura cu infiintarea centrelor comunitare de sanatate mintala. In total, este nevoie de 140 de centre.

Capacitatea fiecarui centru este de 50 de locuri minimum, localizate in comunitate Structura de tip ONG este preferabila Organizatiile care ofera locuinte protejate ar trebui sa participe la grupurile regionale pe sanatate

mintala

18

Aceeasi unitate de management responsibila de infiintarea CCSM va crea o unitate speciala care sa faciliteze demararea acestor proiecte. Ministerul Sanatatii va finanta aceasta unitate timp de 4 ani

O baza financiara solida – oferita de Autoritatea Nationala a Persoanelor cu Handicap in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Ministerul de Interne – pentru a asigura colaborarea autoritatilor locale

Trainingul medicilor de familie in probleme de sanatate mintala (vezi 4.2.8) Evaluarea dupa 4 ani de catre un organism independent (cerectarea serviciilor de sanatate)

3.6 Training si Educatie

3.6.1 Trainingul nurselor de psihiatrie

Trainingul pentru nursele de psihiatrie se face doar in scoala de la Spitalul Obregia din Bucuresti, Iasi, in Craiova si in Brasov.Acest tip de educatie nu este totusi recunoscuta oficial si rasplatita financiar. Centrele comunitare de sanatate mintala propuse sunt extrem de dependente de calitatea si cantitatea nurselor de psihiatrie. Fiecare centru va avea 20 de nurse! Capacitatea scolilor existente este de departe insuficienta. Nursele de psihiatrie pot fi angajate si in prima linie, sa asiste medicii de familie. Acest lucru poate preveni si el internarile in spitalul de psihiatrie.Instruirea unei nurse cu educatie de baza pentru a deveni nursa de psihiatrie sociala dureaza in general 16/24 de luni. Pe viitor, un al treilea pas va putea fi introdus – instruirea in sanatate mintala comunitara.Trainingul aditional trebuie valorizat ca specializare. De aceea se justifica o crestere a salariului. In viitor, nursingul ar outea sa fie considerat ca un tip de educatie care poate duce la un grad de master.Ca parte a proiectului de twinning, s-a realizat un raport care compara curricula existenta cu standardele europene.

ACTIUNI

Trainingul in nursing psihiatric realizat in mai multe scoli, preferabil in locurile unde se planifica infiintarea centrelor comunitare de sanatate mintala

Capacitatea scolilor ar trebui temporar crescute deoarce este nevoie de mai multe nurse. Curricula trebuie adusa la nivelul standardelor europene Nursingul psihiatric ar trebui sa devina o specialitate si recunoscut si rasplatit ca atare

3.6.2 Trainingul trainerilor – proiectul pentru medicii de familie

In cadrul proiectului twinning light a fost inclus trainingul a 36 de medici de familie in sanatate mintala. Acestia vor trbui sa formeze la randul lor 10 colegi. In acest fel, 360 de medici de familie au fost contactati, 3% din numarul total al medicilor de famile din Romania. Acesta este un proiect unic. Educatia si trainingul in sanatate mintala ar trebui sa reprezinte o parte permanenta din formarea oricarui medic de familie. Ar trebui inclusa in curricula.Nu este vorba aici doar de cunostinte de psihiatrie. Inseamna si lucrul impreuna cu nursele de psihiatrie sociala si cu psihologii, intr-o abordare de tip holistic. Curricula trainingului pentru cei 36 de medici de familie poate fi folosita ca un model general.Centrul National pentru Studii de Medicina Familiei din Bucuresti ar putea fi invitat sa dezvolte noua parte a curriculei si ghidurile necesare.Aceasta ar fi in acord cu recomandarea proeictului de Twinning de armonizare a Grupurilor Nationae de Specialitati si Curricule Medicale in acord cu reglementarea Uniunii Europene (twinning light contract RO

19

2002/IB/OT-03 TL). O abordare holistica indreptata spre rezolvarea problemelor ar trebui inclusa in cuprinsul programei de training in medicina de familie. Noii profesori de Medicina Familiei ar trebui sa fie ei insisi medici de familie si sa aiba experienta lucrului cu sistemul de sanatate mintala. O universitate ar trebui sa se concentreze pe sanatatea mintala in practica medicinii de familie.Medicii de familie se plang de lipsa timpului. Deoarece pacientii cu probleme psihosociale au nevoie in general de mai mult timp decat pacientii “somatici”, aceasta situatie ar putea fi un obstacol. Nursele de psihiatrie sociala pot oferi asistenta medicului de familie (vezi de ex., modelul ingrijirii in trepte de severitate). Un obstacol aici ar fi ca in cabinetul unui medic de familie nu exista spatiul necesar pentru acest tip de ingrijire. Respectarea intimitatii pacientilor reprezinta un obstacol.Proiecte pilot ar putea dovedi daca aaa stau lucrurile si ar putea oferi solutii de imbunatatire.

ACTIUNI Trainingul a 360 de medici de familie terminat in 2006 Sanatatea mintala ocupa un loc permanent in educatia si formarea medicilor de familie O noua curricula este creata de Centrul National pentru Studiul Medicinii de Familie in

stransa colaborare cu Asociatia Romana de Medicina de Familie/institut de3 certificare Cinci proiecte pilot vizand colaborarea intre medicii de familie si nursele de psihiatrie

sociala (in colaborare cu centrele comunitare de sanatate mintala) Un profesor de medicina de familie (medic de familie) ar trebui sa-si concentreze

activitatea pe sanatatea mintala Evaluarea procedurilor administrative

3.6.3: Managementul ingrijirilor – proiect pilot de training

In Romania, doctorii sunt responsabili de managementul institutiilor. Ei raman totusi in primul rand profesionisti. Managementul institutiilor fie de stat sau private este din ce in cemai complicat. El include planificare financiara, bugetare, contabilitate, cautarea eficientizarii, resurse umane etc. Managementul in sanatate are in parte aceleasi baze ca in companii. Diferenta este ca managerul din sanatate ar trebui sa aibe un ochi atent la nevoile pacientilor si ale profesionistilor. Un model de ingrijire include si un model de management.In Olanda si in alte tari, se face o educatie speciala in managementul ingrijirilor de sanatate, la nivel de universitate. In Romania, este necesara demararea la nivel de universitate a unui proiect pilot de training in managementul ingrijirilor de sanatate. Ar trebui sa se adreseze in principal viitorilor manageri de ONG-uri. Dupa o reorganizare a structurii de management institutiilor de stat, proiectul ar putea fi extins si la alti manageri din sistemul de sanatate. ACTIUNI

Proiect pilot de management al ingrijirilor de sanatate finantat de Ministerul Sanatatii si de Ministerul Muncii si sau de Ministerul Educatiei si Cercetarii, in colaborare cu Liga Romana pentru Sanatate Mintala si Asociatia Psihiatrica Romana. Durata proiectului: 4 ani; durata cursului 2 ani; numar de studenti 30. (in acord cu numarul de centre comunitare de sanatate mintala din prima faza)Loc: Universitatea bucuresti – Academia de Studii Economice) Ar trebui asigurata asistenta internationala.

3.6.4 Training si educatie in psihiatria sociala

20

Psihiatrul care lucreaza in ambulator trebuie sa aiba cunostinte despre situatia sociala din acea arie, sa aiba experienta cu metodele si tehnicile care pot fi aplicate in ambulator. De asmenea, el trebuie sa lucreze pe teren. Psihiatrul social are o sarcina in cadrul procedurii de internare nevoluntara. Este nevoie de lucru multidiciplinar.Munca in colaborare cu medicul de familie si asistentii sociali este o realitate a fiecarei zile. Trainingul si educatia unui psihiatru ar trebui sa se concentreze pe aceasta arie relativ noua. Rezidentii ar trebui sa urmeze un stagiu obligatoriu la un CCSM. O subspecializare in psihiatrie sociala ar trebui sa devina oficiala. Ar trebui sa existe cel putin un profesor de psihiatrie sociala. Ea /el ar trebui sa lucreze intr-un CCSM.

Actiuni

Asociatia Psihiatrica Romana va ajusta trainingul si educatia psihiatrilor Asociatia Psihiatrica Romana va introduce psihiatria sociala ca o subspecializare oficiala Ministerul educatiei va sustine cel putin o pozitie de profesor in psihiatrie sociala

3.7. Planul pentru imbunatatirea calitatii in spitalele de psihiatrie

Calitatea are multe fete.Ne concentram aici asupra cladirilor si altor facilitati; programele de ingrijire, pacientii si familiile lor, personalul si managementul.

Cladiri si facilitatiEste de notorietate faptul ca spitalele psihiatrice sunt gazduite in cladiri vechi (unele avand peste 100 de ani vechime). Toate au nevoie de renovare. Un avantaj este localizarea deosebita, aderseori intr-un parc. Multe spitale psihiatrice sunt supraaglomerate. Prea multe paturi, puse impreuna, spatiu insuficient pentru toilete, spatii absente pentru terapie ocupationala si activitati recreationale, camere insuficiente pentru personal sunt doar cateva caracteristici. Toate acestea determina niste conditii proaste de locuit pentru pacienti, dar si conditii proaste de lucru pentru personal.Cresterea calitatii in spitalele de psihiatrie este posibila doar daca este diminuata presiunea la poarta de intrare la departamentul de primiri si daca exista solutii la externare.Acest deziderat poate fi pus in practica dupa infiintarea CCSM (prevenirea internakrilor, externari rapide) si dupa ce devin accesibile locuintele protejate. Mai departe, unitati supraregionale de3 ingrijire extinsa si specializata (vezi mai jos) vor oferi un tratament mai bun si o utilizare mai eficienta a paturilor din spitalele de psihiatrie generala.Se poate obtine mai mult spatiu si daca persoanele fara adapost nu mai sunt internate in spitalele de psihiatrie (vezi mai jos: planul pentru adaposturi)(Usa turnanta) Internarile pot fi prevenite cu ajutorul CCSM si al medicilor de familie. Capacitatea spitalelor poate fi utilizata mai eficient daca se opreste utilizarea inadecvata a paturilor pe baza legilor muncii.O scadere a numarului de paturi nu este recomandabila in urmatorii 5-10 ani. Numarul paturilor este deja relativ mic in comparatie cu alte tari europene. Impactul Centrelor Comunitare de Sanatate Mintala si al proiectelor de locuinte protejate asupra gradului de ocupare a paturilor de spital va fi observabil de-abia dupa cativa ani. Pas cu pas, facilitatile existente ar trebui modernizate sau inlocuite cu cladiri noi. Aceasta masura este costisitoare si va lua ceva timp. Totusi, ea reprezinta o masura buna, deoarece ajuta la diminuarea stigmei.

Pentru viitor, transformarea paturilor in scune reprezinta o optiune realista (optini pe tremen lung).

21

Spitalele psihiatrice trebui sa aiba o unitate de prmiri si pentru ingrijiri intensive pentru cazurile acute si cateva unitati specializate pentru ingrijiri de durata. O unitate special creata si normata destinata separarii /izolarii pacientilor ofera un echilibru mai bun intre “medicamente si vorbe”.

Programe de ingrijire

Este foarte mare nevoie de un nou model de ingrijire. Acesta va include o evaluare multaxiala a nevoilor fiecarei persoane din punct de vedere social, psihologic si fizic, un plan de tratament individualizat si lucrul intr-o echipa multidisciplinara. Acest model poate scurta perioada de internare a pacientilor.In prezent, multe persoane nu au acces la terapie ocupationala sau la activitati recreative in cadrul institutiilor. Neavand parte de unprogram de zi, ei stau in pat.Pacientii imbracati in pijama pe de o parte si personalul in halate albe pe de alta parte scot in evidenta dezechilibrul de putere si faptul ca sistemul de ingrijire nu este centrat pe nevoile clientului.Asociatiile de profesionisti, precum Liga Romana si organizatiile pacientilor / beneficiarilor ar trebui sa elaboreze un model integrat. Aici este extrem de importanta introducerea ghidurilor de buna practica si a unui sistem electronic de evidenta a datelor (bazat pe intranet), in plus fiecare institutie ar trebui sa aiba un website.

Pacientii si familiile lor

Spitalele de psihiatrie (de stat sau private/ONG) trebuie sa aiba un consiliu consultativ oficial format din pacienti/clienti /membri ai familiilor. De asemenea, intr-o institutie de stat, un reprezentant al pacientilor ar trebui sa fie membru al consiliului de administratie. In ONG-uri, reprezentantul poate fi un membru al boardului. Pacientilor li se pot incredinta tot felul de sarcini intr-un spital. Asta le ofera satidafactii si le ofera o structura si nu are nimic de a face cu munca neplatita!

Personalul

Raportul personal/pacienti este mic in Romania, in comparatie cu alte tari. Un efect secundar periculos al acestei situatii este supramedicarea, concentrarea atentiei pe ingrijirile somatice si inchiderea pacientilor. Personalul care lucreaza in sanatatea mintala se “bucura” si de un statut social scazut. O educatie si un training mai bune precum si o crestere graduala a salariilor sunt moduri de a remedia aceasta situatie. Psihiatrii, cu unele exceptii, vorbesc cu pacientii lor cateva minute pe zi.Lipseste timpul, dar si bunavointa pentru consultatii multidisciplinare.Pas cu pas, aceasta situatie trebuie sa se imbunatateasca.

ManagementVezi proiectul pilot pe management. ACTIUNI

Initierea proeictelor pilot finantate de Ministerul Sanatatii. Partenerii internationali pot oferi asistenta oriunde si oricand este nevoie. Mai multe proiecte

si un numar mai mare de parteneri se pt dovedi de folos.

Evaluarea dupa o perioada de 5 ani de catre Institutul National de Sanatate Mintala Fiecare spital psihiatric sau alta institutie de sanatate mintala mentionata in legea sanatatii

mintale ar trebui sa aiba incepand cu 2007 un consiliu consultativ format din pacienti /beneficiari/membri ai familiilor

22

Planificarea centrelor de sanatate mintala regionale supraspecializate – de realizat de catre Ministerul Sanatatii, Liga Romana pentru Sanatate Mintala, organizatiile de profesionisti si de beneficiari in 2006.

Planuri pentru persoanele fara adapost - vezi 4.2.10 - in 2006 Planuri pentru terapie ocupationala si activitati recreationale – de realizat de catre Asociatia

Psihiatrica Romana, organizatiile de pacienti /beneficiari si principalele ONG-uri

3.8. Planificarea adaposturilor pentru persoanele fara adapost

Se estimeaza ca, in special pe perioada iernii, 10 pana la 20% din paturile de psihiatrie sunt ocupate de persoane fara adapost. Cifrele exacte lipsesc. Spitalul primeste inapoi doar echivalentul a trei zile asa ca dupa aceasta perioada, aceste persoane repreezinta o povara financiara greu de suportat.

Persoanele fara adapost pot avea un stil de viata diferit , dar asta nu-i transforma in pacienti cu un diagnostic DSM IV! Amestecarea lor cu pacientii psihiatrici trebuie considerata o practica proasta. Probabil ca nu asta este alegerea lor, dar ei nu au alternativa. Prezenta lor blocheaza imunatatirea nivelului de calitate in spitalele de psihiatrie.Bineinteles, persoanele fara adapost pot suferi de boli mintale. In prezenta locuintelor protejate si a ingrijirilor de zi, formele cele mai dure de tratament – internarea pe termen lung intr-un spital psihiatric – devin nenecesare si ineficiente pentru acesti pacienti.Locuintele sunt o problema in Romania. Dar, daca le sunt oferite stimulente, familiile persoanelor fara adapost ar putea sa doreasca sa le ofere ajutor. In Bucuresti, Samusocial din Romania ofera ajutor. Aceasta este un ONG finantat in totalitate din donatii. Pe baza experientei acumulate, ei propun un sistem comprehensiv de ajutorare. (vezi 3.10.7.)In alte tari, ONG-uri specializate (adeseori apartinand de organizatii religioase cum ar fi bisericile sau Armata Salvarii), finantate in parte de autoritatile locale ofera adapost si ajutor acestor persoane. Ministerul protectiei sociale ar trebui sa dezvolte o politica de ajutorare a persoanelor fara adapost..

ACTIUNI

Politici de ajutorare a prsoanelor fara adapost – de dezvoltat de catre Ministerul Protectiei Sociale si de Ministerul Sanatatii pana in anul 2008

Initierea proiectelor pilot pentru persoanele fara adapost din Bucuresti si in alte doua orase.

3.9. Adaptarea legilor

Introducerea unei legi noi ar trebui sa includa si o perioada de evaluare. Are legea efectul scontat? Care sunt efectele secundare nedorite? Este nevoie de adaptari? Evaluarea legii sanatatii mintale si a normelor de aplicare ar trebui facuta circa 5 ani dupa introducerea lor.Adaptarea legii romane este cu siguranta o necesitate daca o comparam cu standardele europene. Aceasta este concluzia unui grup de experti romani si olandezi (vezi partea 2-Twinning light project)Un registru national al pacientilor cu tulburari psihice internati nevoluntar ar reprezenta un instrument util care ar ajuta Ministerul Sanatatii si alte organisme competente sa se ridic la inaltimea asteptarilor in a superviza calitatea ingrijirilor si respectarea drepturilor omului la pacientii cu tulburari psihice.

Alte legi ar putea influenta calitatea ingrijirilor. Grupul de lucru asupra legislatiei a realizat o lista de legi care ar putea avea un efect negativ asupra politicii in sanatate mintala a Ministerului Sanatatii. Pentru a da

23

un exxemplu – legea muncii – disabilitatile pot duce la internari in spitalele de psihiatrie. Acest fapt este in contrast cu olitica de prevenire a internarilor. Dezvoltarea ONG-urilor ar trebui sustinuta lsi nu obstructionata de lege.

ACTIUNI Introducerea uni registru national al paciensilor cu tulburari psihice internati nevoluntar Evaluarea Legii Sanatatii Mintale in anul 2009, ordonata de Ministerul Justitiei si de Ministerul

Sanatatii. Noul Institut National pentru Sanatate Mintala poate realiza aceasta sarcina in stransa colaborare cu Centrul pentru Resurse Juridice, Liga Romana pentru Sanatate Mintala, Asociatia Psihiatrica Romana si fundatia ARIPI. Se poate solicita asistenta de la CE sub forma unui Taiex peer-review.

Nou infiintatul Institut National pentru Sanatate Mintala va trece in revista celelalte legi mentionate de grupul de lucru pe legislatie pentru a verifica gradul lor de armonizare cu politica de sanatate mintala. Institutul va raporta Ministerului Sanatatii in 2007.

Fundatia ARIPI va evalua infiintarea consiliilor consultative si va raporta anual la Minister – cu incepere din 2007

3.10 Planificarea centrelor de sanatate mintala supraregionale si pentru persoanele fara adapost

Documentele prezentate aici nu sunt realizate in cadrul acestui plan de implementare.Pe viitor, cu ajutorul spre exemplu al proiectelor MATRA, aceste institutii foarte specializate pot fi dezvoltate in mod adecvat.

3.10.1-Gerontopsihiatria – vezi varianta romana3.10.2-Copii si adolescenti – vezi varianta romana

3.10.3 Persoanele cu handicap mintal

Dizabilitatea mintala si handicapul mintalAgentia responsabila pentru asistarea persoanelor care sufera de dizabilitati mintale si a celor cu handicap mintal este Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap (ANPH).

Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap a propus si Guvernul Romaniei a aprobat Strategia Nationala pentru protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu dizabilitati din Romania, astfel facandu-se un prim pas spre imbunatatirea structurala a pozitiei persoanelor adulte cu dizabilitati. Dezinstitutionalizarea si reintegrarea persoanelor cu dizabilitati in comunitate sunt doua dintre principiile calauzitoare ale strategiei.

Un plan de actiune pentru anii 2006 – 2013 a fost elaborat. Este nevesar ca Planul de actiune pentru implementarea startegiei in domeniul sanatatii mintale si Planul de implementare a strategiei nationale pentru protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu dizabilitati din Romania sa fie coroborate.

O colaborare stransa este necesara pentru realizarea urmatoarelor puncte: Reforma institutiilor de tip rezidential Evaluarea problemelor de sanatate mintala a persoanelor care se afla acum in centre de

reabilitare apartinand ANPH; unele sufera de tulburari mintale cronice;

24

Amestecul de nevoi medicale si sociale ale persoanelor cu tulburari mintale (ar trebui evaluate de o comisie comuna si rezolvate printr-o repartizare adecvata a sarcinilor intre ANPH, Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei).

Criteriile pentru stabilirea gradului de handicap si nielul de suport medical si social necesar Coroborarea planului de actiune pentru locuinte protejate al ANPH cu dezvoltarea centrelor

comunitare de sanatate mintala Definirea protocoalelor de colaborare in cadrul managementului de caz. Adoptarea unor standarde reciproc compatibile pentru servicii (pentru locuintele protejate,

pentru asistenta sociala, pentru centrele medico-sociale)

3.10.4 – Psihiatria forensica 1.4. Regarding the system of care ( institutions) connected to forensic psychiatry one can notice the lack of specificity since most of the services are currently offered by general psychiatry or by forensic medicine facilities. The exception to this rule are the four Psychiatry and safety measures hospitals in Jebel (Timisoara), Stei (Bihor), Sapoca (Buzau) and Padureni-Grajduri (Iasi). These are under the direct responsibility of the ministry of health and their financial resources are ensured by the district insurance houses but also by the ministry of health through the national program for the prevention and control of non transmissible diseases – subprogram 2.5: profilaxis in psychosocial and psychiatric pathology. Following the visits of the representatives of Amnesty International in May 2004, the Romanian government approved the memorandum regarding the rehabilitation of the system for mental health care. Starting with April in the same year, the minister of health initiated a large scale process for the rehabilitation of the system of psychiatric hospitals. The number of safety measures hospitals was decreased to four. In addition, twelve wards within 7 hospitals have been refurnished, the value of the food allocation increased to 7 RON and the extra payments for working in hazardous conditions increased up to 100%. These hospitals that are functioning according to internal regulations approved by their administrative councils have seen significant improvements with regard to the hiring of specialty personnel ( both in numbers and in quality) as well as with regards to adequate equipment. The out-of-hospital care for the patients suffering from psychiatric disorders and who are commanded to medical treatment according to the provisions of art. 113 PC is insured by their registration whith mental health centers ( general psychiatry consulting offices in certain regions) as stipulated by the public health directorates in the district of residence, with a modest involvement of the primary care network ( family Physicians) and other social support institutions ( welfare network, tutorship authority by the mayor’s office, police, justice department).

2.5. In chapter five of the strategy – strategic axes ( modules) – in module number one “Primary prevention or prophilaxis” for youths and adults it is stipulated that psychological support programs are to be developed addressing young offenders information. In addition the number of probation officers is to the increased. These elements are within or strongly connected to the field of forensic psychiatry, in its attempts to move the focus of the care for the patient with legal problems towards the community. In module number two , “ the system of care ( secondary and tertiary prevention)” one can presume that among other specialized care networks such as “ addictions, gerontopsychiatry etc” forensic psychiatry has its place. In module number three, “legislation”, of this chapter one can presume that the elaboration of the regulations for the application of the law regarding the promotion of mental health and the protection of persons suffering from psychiatric disorders has a special focus with the specific issues of forensic psychiatry: establishing reasoning capacities, establishing the competency of the patient in committing such acts, treatment of patients who committed offenses.

25

3. Proposals for the implementation plan

3.1. Elaboration by the Psychiatry Commission in cooperation with a working group appointed by the Romanian Psychiatric Association of an explanatory note for the recognition of forensic psychiatry as a sub speciality of general psychiatry ( competency) including in its fields of focus both civil and criminal issues, with attributions in establishing a person’s competency in committing certain acts – consent to treatment or medical care, child education etc – that involves the responsibility, giving custody, in the treatment of the psychiatric patients who committed criminal offenses, in the care for the victims of criminal acts, in counseling representatives of the legal institutions in understanding the psychological aspects of their cases, in correctional psychiatry (prisons), the legal aspects concerning miners, the ethics and human rights. The modality to obtain such a competency through master ’s degree training should be stipulated ( immediately after residency or by psychiatrists performing specific activities for a least 25% of their working time).

3.2. The setting up of the Romanian Association for Forensic Psychiatry as a subsidiary of the Romanian Psychiatric Association and the elaboration of the statute

3.3. As part of the initiatives for institutional innovation we propose the establishing of quality standards (maybe by setting up a pilot center) for the safety measures psychiatric hospital. These would focus on:

- localization, dimensions, number of beds depending on the catchment area and the sociodemographic characteristics of the population, functional networks, endowment with utilities, surveillance and intervention systems, accommodation and medical equipments, establishing the adequate number and quality of the care personnel, with clear stipulation of the minimum required professional knowledge as well as the rhythm and modalities for continuous education, the design of investigation, therapy and care protocols for the various nosological entities usually met in the professional practice, the design of an internal system of regulations in agreement with the professional deontological requirements, with the patient’s rights and duties. Identification of certain, constant and flexible financing sources that would ensure the sustained quality of the medical act, as this involves persons found under the authority of the state.

- Setting up transmural treatment facilities (apartments rented by the hospital within the community, with the hospital’s treating personnel) in order to better assess the patient’s ability to “live on his own”; this assessment is meant to contribute to the deacrease of the “revolving door” phenomenon and the diminishing of the double stigma of the forensic patients (through his illness and through the criminal issues involved) that is expressed particularly well in small communities.

3.4. Setting up a community care service that would avoid frequent relapses and readmissions, based on the principles of assertive community care: care services provided in the environment of residence, low case load for the case manager (10 patients per manager), direct offer of services, 24 hours accessibility, directing cases towards all of the members of the therapeutic team; after reaching an acceptable level of the capacity for independent living, the patient may be offered less assertive assistance. Community integrated care for the dual diagnosis forensic patients (comorbidity with psychoactive substance induced disorder).

4. Links with other systems.

4.1. Designing, together with the Agencies for employment and the public finances directorates, a project for a legal act that would offer fiscal facilities to those business owners who accept to include their

26

company in “supported employment” programs in the benefit of those patients involved in efficient case management programs. These programs contribute to avoiding isolating the forensic patient in sheltered working places and placing him in the field of competitive work and, also, diminishing stigma on this category of patients.

4.2. Contacting the system of probation to recruit probation officers as case managers since they have adequate knowledge in the field and are familiar with the legal field4.3. Attracting family physicians in the network of case management around the forensic patient by placing stimulating elements in the contract for the year 2006.4.4. Inclusion of the forensic psychiatry issues in the curriculum of medicine, psychology, law, social work faculties.4.5. Reducing the rate of mental disorders in the detention institutions means the implementation of a three steps program of gradual introduction of treatment: the comprehensive psychodiagnosis stage, the continuous treatment stage followed by the preparation of community reintegration stage. The therapeutic team: the psychiatric nurse as coordinator (full time), psychiatrists (one, 3 hours consultation visit / week), psychologists (28 hours/week), social worker for the link with the community services (full time).

5. Estimation of costs for this proposal.

- some of the proposals made entail moderate or even small costs since they foresee the adjustment and reallocation of human and material resources that are already existing. But the designing of a system for the elaboration of quality standards characteristic to the special measures psychiatric hospital would require specialty consulting entailing costs of hundreds of thousands of euros.

Dr. Dorin Chira

3.10.5-Tulburari de personalitate-PM3.10.6-Tulburari de alimentare-PM3.10.7 Persoane fara adapost

Specificul interventiilor in cazul persoanelor fara adapost care se confrunta cu probleme de sanatate mintala.

In Bucuresti exista peste 5000 de persoane fara adapost. Majoritatea acestora au fost someri dupa revolutie si au pierdut totul: slujba; casa; familie si relatii sociale. Exista de asemenea o masa mare formata din pensionari pentru care pensia nu le ajunge sa acopere cheltuielile pentru o locuinta. Un fenomen nou printre adultii fara adapost este ajungerea la varsta maturitatii a copiilor strazii. Acestia se confrunta cu probleme psihaitrice si legate de adictie.

Situatia sociala a persoanelor fara adapost din Bucuresti este foarte dificila: exista numai 250 de locuri in adaposturi de noapte si, deoarece aceste persoane nu beneficiaza de asigurari sociale, sanatatea lor este in pericol. Majoritatea sufera de boli cardiace, sufera traume si de infectii respiratorii. Rata TBC in randul acestor persoane este de 24 de ori mai mare decat in randul populatiei generale. Toti acesti factori contribuie la faptul ca 300 de persoane mor in strada in fiecare an.

Ceea ce doctorii de la Samusocial din Romania au observat in ce priveste problemele psihiatrice in randul acestei populatii este ca foarte putini dintre ei dezvolta o boala psihiatrica in strada. Prooblema se pune

27

invers: persoanele cu probleme psihiatrice devin vulnerabile si ajung in strada. Totusi, putem afirma ca 30% din acesti pacienti sufera de nevroza care ar trebui tratata. Aceia care sufera de probleme psihiatrice severe (in jur de 7% din pacienti), nu exista aproape nici o solutie, deoarece principala problema o reprezinta lipsa asigurarilor sociale.

Un program pentru persoanele fara adapost ar putea cuprindedupa cum urmeaza:

Obiective

- Mentinerea unui nivel individual optim al functionarii psihice si prevenirea recaderilor - Scoaterea lor din starea de izolare sociala- Identidicrea unui scop in viata pentru fiecare dintre ei

Particularitati

- Foarte putine dintre persoanele fara adapost poseda asigurare medicala- Este nevoie de o interventie de mai lunga durata- Simptomatologia este influeentata de viata in strada - Degradarea fizica si psihica sunt mult mai severe si apar mult mai repede- Consumul de alcool modifica expresia clinica si simptomatologia psihiatrica - Tztratamentul de mentinere (medicamente neuroleptice) nu poate fi administrat in strada- Recaderile sunt mult mai frecvente din cauza lipsei tratamentului si a conditiilor de viata (saracie,

violenta)- Vulnerabilitate crescuta datorita discernamantului diminuat si a reactiei comunitatii

Mrs.I.DuportalDirector executiveSamusocial din RomaniaBucharest

3.11. Actiuni in functie de initiator

3.11. Biroul Primului Ministru

Instalarea in 2006 de catre Primul Ministru a unui comitet director pe sanatate mintala condus de un consilier al Primului Ministru.

Sarcina acestui comitet interdepartamental este sustinerea planului de implementare in sanatate mintala. Deciziile pot fi luate cu o majoritate simplaComitetul se poate baza pe munca a unu sau mai multe grupuri de lucru.

3.11.2 Ministerul Sanatatii

Actiuni

Campanie antistigma cu incepere in 2006 Sustinerea financiara a organizatiilor de beneficiari/ familii pe o perioada de 5 ani pe baza unui

plan de actiune cu incepere in 2006

28

Decret ministerial de functionare a centrelor comunitare de sanatate mintala cu suportul Casei nationale de Asigurari de Sanatate – cu incepere in 2006

In decretul ministerial asupra ingrijirilor comunitare, sa fie inclusa sanatatea mintala Crearea unei baze financiare pentru proeiectele de locuinte protejate – pentru sanatate mintala – cu

incepere in 2006 Unitatea de management

o Contract pe o perioada de 5 ani – unitate de management specializata in monitorizarea implementarii noilor servicii (dezvoltare si sfat institutional) care sa realizeze primul val de centre comunitare de sanatate mintala

o Plan de actiune pentru promovarea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor mintale - 2007

o Infiintarea Institutului National pentru Sanatate Mintala - 2006. Aceste Institut trebuie sa fie independent (Institut de Importanta Nationala). Relatia cu o universitate ar putea fi productiva. Contract cu Institutul National pentru Sanatate Mintala de promovare a grupurilor regionale pentru sanatate mintala pe o perioada de 5 ai

o Finantarea evaluarii centrelor comunitare de sanatate mintala si a proiectelor de locuinte protejate de catre Institutul National pentru Sanatate Mintala

o Evaluarea Legii Sanatatii mintale in colaborare cu Ministerul Justitiei comisionata Institutului National pentru Sanatate Mintala, cu consultarea Centrului pentru Resurse Juridice, Ligii Romane pentru Sanatate Mintala, Asociatiei Psihiatrice Romane si a organizatiilor de pacienti – beneficiari /familii. Start in 2007.

Colaborarea cu alte ministere de initiat in 2006: cresterea capacitatii scolilor de nursing psihiatric; dezvoltarea curriculei de nursing psihiatric social; locuri de instruire in cadrul centrelor comunitare de sanatate mintala, in proiectele de locuinte protejate si in spitalele de psihiatrie. Nursingul psihiatric ridicat la rangul de specialitate; planificarea educatiei pentru gradul de master;

Decret ministerial care sa permita nurselor de psihiatrie sa obtina un bonus la salariul de baza Proiect pilot pe managementul serviciilor de sanatate – dezvoltarea unui plan in 2006 impreuna cu

celelalte ministere implicate. Introducerea unui registru national al pacientilor cu tulburari mintale internati nevoluntar (in

cooperare cu Ministerul Justitiei) Negocieri cu Ministerul Protectiei Sociale pe posibilitatea transferului institutiilor pentru

persoanele cu handicap (acum aflate in responsabilitatea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap) cu bugetare de la Ministerul Sanatatii

3.11.3 Institutul National pentru Sanatate MintalaSarcini Dezvoltarea unui website pe sanatate mintala – din 2006 Oferirea de ajutor institutiilor de sanatate mintaa pentru crearea propriului site web (si intranet) din

2006.o Infiintarea Centrului National de Informare in Sanatate Mintala 2006

Mai departe vezi 3.11.2 – Ministerul Sanatatii

3.11.4 Unitatea de management si de dezvoltare si sfat organizational

o Prima sarcina este realizarea hartii ariilor de acoperire---2006 – (dividing Romania in psychiatry sectors). (divizarea Romaniei in sectoare psihiatrice). Acordarea procesului de acoperire cu alte initiative locale si nationale (corespondenta cu serviciile sociale locale, cu reteaua de profesionisti in ingrijiri primare, etc.)

29

o Unitatea va face o schita detaliata a unui CCSM. Crearea standardelor de ingrijire si a politicilor operationale pentru servicii. Standarde comune de ingrijire si ale serviciilor cu alti posibili parteneri (Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)

o Unitatea va creiona profilul unui manager de sector.o Planificarea primului val de 10 centreo Recrutarea managerilor de sector; program de educatie si training program o Planificarea recrutarii personalului si altii; echipamento Unitatea va face o evaluare detaliata a spitalelor psihiatrice care ar putea oferi paturi pentru

cele 10 centreo Unitatea va realiza o harta a paturilor psihiatrice de care este nevoie in cadrul spitaleleor

generale pentru primele 10 centreo Planificarea activitatilor de promovare a sanatatii mintale si prevenire a bolilor psihice

3.11.5 Liga Romana pentru Sanatate Mintala

Actiuni

Plan for 5 pilot projects focussed on collaboration of G.P’s and social psychiatric nurses-in collaboration with the National centre for Studies in Family Medicine) to be delivered to the Minister of Health in 2007-

Design of a new system of care in mental hospitals based on experience pilot project after 20113.11.6 Organizatii ale pacientilor-beneficiarilorActiuni

P.R. la nivel local si national – planificare si actiuni de inceput in 2006-2007 Plan de actiune pe o perioada de 5 ani pentru obtinerea suportului financiar de la Ministerul

Sanatatii Program pe educatie si training -2006 Raport la Ministerul Sanatatii despre progresele inregistrate de consiliile consultative infiintate in

institutiile de sanatate mintala – de inceput in 2006 Participarea la evaluarea Legii Sanatatii mintale – 2007

3.11.7. Parteneri Internationali Timp de cativa ani dupa 1989, contactele intre institutiile si organizatiile romanesti si cele din strainatate au crescut foarte mult. Alte contacte insa nu au fost fructuoase din cauza lipse unui cadru de oferire a asistentei.Cea mai mare parte a asistentei a fost oferita ad hoc, in lipsa unui plan. Acum, dintr-o perspectiva internationala, este nevoie de o utilizare ghidata a resurselor umane si materiale.

De acum inainte, punctul de start al parteneriatelor internationale ar trebui sa fie planul de implementare al guvernului roman.

In planul de implementare propus se mentioneaza de mai multe ori valoarea contactelor deja existente, acestea fiind incluse in cateva din actiunile pe termen scurt.Ar putea fi nevoie de mai multi parteneri..

Se propun urmatoarele actiuni:

30

Ajutorarea organizatiilor de pacienti – beneficiari sa isi structureze programe de educatie si training – de catre parteneri internationali si/sau organizatii internationale de pacienti/beneficiari.

Asistenta in infiintarea proiectului pilot de management in sanatate. Sfat pe problema persoanelor fara adapost

3.11.7. Altii

Ministerul Muncii si Protectiei Socialeo Proiect de locuinte protejate in colaborare cu Ministerul Sanatatiio Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap: crearea unei politici de ajutorare a

persoanelor fara adapost - in 2006, in colaborare cu Ministerul Sanatatiio Start in 2007 a proiectelor pilot pentru persoanele fara adapost o Negocieri cu Ministerul Sanatatii despre transfrul institutiilor care acum se afla sub tutela

Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap catre ministerul Sanatatiio Evaluarea legilor care pun o greutate in plus pe umerii sistemului de servicii de sanatate

mintala

Ministerul Educatiei

o Adaptarea curriculei pentru facultatile de medicina generala – stagiul de 3 saptamani de studiu al sanatatii mintale ar trebui marit. Ar trebui acordata atentie practicii in medicina de familie

o Un profesor de Medicina de Familie ar trebui sa se concentreze pe problemele de sanatate mintala in practica zilnica a medicilor de familie.

o Un profesor de psihiatrie socialao Specializarea in domeniul nursingului – in special al nursingului psihiatric si nursingului de

psihiatrie sociala

Ministerul Justitiei

o Evaluarea Legii Sanatatii Mintale in colaborare cu ministerul Sanatatii, comisionata catre Institutul National pentru Sanatate Mintala cu consultarea Centrului pentru Resurse Juridice, Ligii Romane pentru Sanatate Mintala, Asociatiei Psihiatrice Romane si a organizatiilor de pacienti – beneficiari /familii. Start in 2007.

o Introducerea unui registru national al pacientilor cu tulburari mintale internati nevoluntar (in cooperare cu Ministerul Sanatatii)

o In viitor: procurori si judecatori specializati in legile Sanatatii (mintale)

Asociatia Romana pentru medicina de Familie o Start in 2006 – dezvoltarea unei noi curricule pentru educatia si instruirea medicilor d

familie care sa includa problemele psihiatrice si psihosociale in acord cu standardele UE.o Dezvoltarea unor ghiduri in domeniul sanatatii mintaleo Start in 2006 – program anti-stigma

Centrul pentru Resurse Juridiceo Participarea la evaluarea Legii pentru Sanatate Mintala - 2007

Asociatia psihiatrica Romana o Participarea la evaluarea Legii pentru Sanatate Mintala - 2007o Educatie si training in psihiatrie sociala (comunitara)o Psihiatria sociala sa fie recunoscuta ca o subspecialitate

31

o Profesori in psihiatrie socialao Dezvoltarea unor noi modele de ingrijire – impreuna cu alti profesionisti

Asociatia Romana de Nursingo Dezvoltarea unei curricule de nursing in psihiatrie socialao Participarea la dezvoltarea unor noi modele de ingrijire in sanatatea mintala

Parteneri olandezio Plan de actiune pentru perioada 2006-2011, tinand seama de planul de implementare al

guvernului Romaniei. Coordinare prin GGZ-Olanda. o Lobby pentru mai multi parteneri.

3.12 Costuri estimative Nu se vor putea solicita nici un fel de drepturi pe baza acestui document!

Ministerul SanatatiiObiective propuse

Estimarea costurilor pentru un singur Ccentru Comunitar de Sanatate Mintala

1. Investitii Total costuri cladiri 463.000 EuroConstrutie3 nivele, suprfaata 150-200m2

500 m2 x 600 €=300.000 €

Teren 500 m2 500x 150€=75.000 €Infrastructura ( garduri, alee intrare masini, iluminat etc)

20.000 €

microbuz/transport 30.000 €Echipament medical 30.000 €Costuri totale 463.000 €

Preturile pot varia. Acestea sunt o estimare pe baza situatiei din Bucuresti. Autoritatile locale sunt invitate sa ofere terenuri de constructie pentru un pret modest.

2. Costuri anuale administrativeElectricitate, apa, curatenie, consumabile, securitate, etc

6000 x 12= 72.000 €

3. Resurse umane - anual4 psihiatri 45.560 €5 psihologi 28.080 €20 nurse 106.800 €10 infirmieri 29.520 €10 alt personal 36.000 €Total Resurse umane(incluzand taxele bugetare, asigurarile de sanatate, contributiile la fondul de somaj si de pensii)

246.184 €

32

Mr E.G.MarcuContabil SefSpitalui Clinic de PsihiatrieProf Dr Alexandr Obregia

Actiuni Campanie antistigma - total € 500.000 = in 5 ani, cu incepere in 2006 Suport financiar pentru organizatiile de beneficiari/familii pe o perioada de 5 ani pe baza unui plan

de actiune care sa inceapa in 2006 - proiect total 50.000 Contract pe o perioada de 5 ani – unitate de management specializata in monitorizarea introducerii

noilor servicii (dezvoltare si sfat organizational) pentru planul pentru Centrele Comunitare de Sanatate Mintala: € 500.000

Proiectele Institutului National pentru Sanatate Mintala:o Evaluarea proiectului centrelor comunitare de sanatate mintala in 2009 € 15.000o Evaluarea Legii Sanatatii Mintale in colaborare cu Ministerul Justitiei cu consultarea

Centrului pentru Resurse Juridice, Ligii Romane pentru Sanatate Mintala, Asociatiei Psihiatrice Romane si a organizatiilor de pacienti – beneficiari /familii. Start in 2007. € 25.000

o Proiectul de promovare a grupurilor regionale pe sanatate mintala - total €100.000 = pe o perioada de 5 ani

o Evaluarea legilor care pun o greutate in plus pe umerii sistemului de servicii de sanatate mintala – impreuna cu Centrul de Resurse Juridice. € 5000

o Proiect IT: website cu informatii despre sanatatea mintala total € 10.000 = 5 anio Plan de actiune pentru promovarea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor mintale - start

2007 – timp de 5 ani € 5000 = Colaborarea cu alte Ministere va debuta la inceputul lui 2006: cresterea capacitatii scolilor de

nursing psihiatric; dezvoltarea curriculei de nursing psihiatric social; locuri de instruire in cadrul centrelor comunitare de sanatate mintala, in proiectele de locuinte protejate si in spitalele de psihiatrie. Nursingul psihiatric ridicat la rangul de specialitate; planificarea educatiei pentru gradul de master;; P.M

Decret ministerial care sa permita nurselor de psihiatrie sa primeasca un bonus la salariul de bazay.P.M

33

Proiect

pilot de

management al ingrijirilor de sanatate – dezvoltarea unui plan in 2006 impreuna cu alte ministere implicate. € 10.000

Negocierile cu Ministerul Protectiei Sociale despre un posibil transfer al institutiilor pentru persoanele cu handicap (care acum se afla sub tutela Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap) catre Ministerul Sanatatii.P.M

Proiecte pentru persoanele fara adapost (impreuna cu Ministerul Protectiei Sociale) start 2006o Echipe mobile € 90.000= - 5 anio Adapost specializat in Bucuresti € 60.000 = in fiecare an - 5 anis

Fig. Costurile proiectelor in euro x 1000/ an si totalMinisterul Sanatatii

3.12.2 Ministerul Muncii si Protectiei Sociale

Proiect 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 TotalAntistigma 20 20 20 20 20 100Unitate management 100 100 100 100 100 500Institut National pentru Sanatate Mintala Website informativ 2 2 2 2 2 10Grupuri regional 20 20 20 20 20 100Evaluarea legii sanatatii mintale Evaluare alte legi

25

5

25

5Planificare promovare sanatate mintala, prevenire

5 5

Liga Rom. SMPilot MF/psihiatrie soc.

10 10 10 10 10 50

Nou model de ingrijire

2 4 6 1 13

Proiect management 10 10

Total 152 147 152 196 168 11 10 808

34

o Start in 2006 al proiectelor pentru persoanele fara adapost – 3 centre de zi € 90.000 = in fiecare an

o Negocierile cu Ministerul Protectiei Sociale despre un posibil transfer al institutiilor pentru persoanele cu handicap (care acum se afla sub tutela Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap) catre Ministerul Sanatatii P.M.

3.12.3 Lista altor proiecte – vezi anexa

Avand in vedere un anume buget, aceasta lista poate functiona ca punct de plecare pentru o noua politica Informatiile despre locuintele protejate si proiectele pentru persoanele fara adapost vezi anexa 3

4. Planificarea obiectivelor pe termen mediu si lungDe fapt, aceste obiective deriva din obiectivele pe termen scurt!Diferenta consta in faptul ca obiectivele ar trebui sa se bazeze din ce in e mai mult pe analiza rezultatelor din prima perioada de planificare. Cercetarea serviciilor de sanatate va crea aici un instrument solid. Din ce in cemai multe studii de fezabilitate vor putea fi facute si vor trebui luate in considerare.O atentie speciala ar trebui sa primeasca intrebarea daca pe viitor politicile ar trebui realizate de stat sau din ce in ce mai mult de catre organizatii private (ONG-uri).Stalpii planului de implementare vor ramane aceiasi: implicarea pacientilor/beneficiarilor, dezvoltarea noilor modele de ingrijire, extinderea centrelor comunitare de sanatate mintala, trainingul si educatia profesionistilor; adaptarea la standardele si reglementarile UE in general.Comitetul de conducere al Primului Ministru ar trebui sa se concentreze la timp - in 2008 – asupra dezvoltarii unui plan care sa asigure continuitatea politicii in sanatatea mintala.

5. ANEXE

1) INTRODUCERE

1.1. Planul national de actiune in sanatatea mintala

Situatia de fond si justificare:

Ministerul roman al Sanatatii a elaborat “Masurile pentru reabilitarea sistemului de ingrijiri pentru sanatate mintala din Romania” aprobat printr-un Memorandum al Guvernului care va stimula reforma in sanatatea mintala in Romania. Situatia actuala a sistemului este una de criza si este absolut necesar a se lua masuri de imbunatatire. De asemenea, pentru Ministerul Sanatatii este clar ca este urgenta nevoie de o reforma in domeniul sanatatii mintale si de un plan clar de implementare a reformei. Raportul Amnesty International privind situatia pacientilor psihiatrici din spitalele psihiatrice pentru pacientii cronici a subliniat necesitatea pentru reforma. Guvernul roman a considerat criticile din raport ca pe un semnal de alarma si ca pe o oportunitate de a solicita sustinerea finantatorilor internationali pentru a imbunatati aceasta situatie. In cadrul de cooperare creat de Pactul de Stabilitate, exista un proiect in domeniul sanatatii mintale “Cresterea coeziunii sociale prin dezvoltarea structurilor de sanatate mintala comunitare in Europa de Sud Est” care a fost implementat in perioada Ianuarie 2002 – Decembrie 2005. Acest proiect a permis in cadrul primei sale componente elaborarea strategiei de sanatate mintala a Ministerului Sanatatii din Romania.

35

In perioada 2005-2007, sunt prevazute masuri de imbunatatire a parametrilor sanatatii mintale la nivelul populatiei generale. Ministerul Sanatatii intentioneaza sa ofere servicii de sanatate mintala de calitate si accesibile, intr-un mediu cat mai putin restrictiv posibil, ca si programe de educatie si promovare a sanatatii mintale. Masurile care urmeaza fac parte din Memorandumul aprobat de Guvern la 19 Mai 2004 care stipuleaza “Masurile de reabilitare a sistemului ingrijirilor de sanatate mintala din Romania” si care vizeaza imbunatatirea asistentei medicale psihiatrice in tara noastra:- Restructurarea sistemului de acordare a ingrijirilor de sanatate mintala ceea ce va oferi o profilaxie

primara, secundara si tertiara;- Dezvoltarea asistentei psihiatrice ambulatorii la nivelul fiecarui judet, ca si formarea de echipe

mobile in centrele pentru interventii in criza pentru rezolvarea imediata a urgentelor psihiatrice;- Dezvoltarea si eficientizarea unitatilor medico-sociale pentru pacientii psihiatrici prin implicare

autoritatilor locale care vor sustine material functionarea acestor centre precum si a directiilor de sanatate publica care vor asigura asistenta medicala de specialitate;

- Dezvoltarea progresiva a serviciilor comunitare de sanatate mintala care vor raspunde necesitatilor de ingrijiri continue de sanatate mintala;

- Formarea personalului medical si stimulatea materiala a acestuia- Ministerul Sanatatii va elabora un program de instruire a personalului medical in special a

asistentelor medicale si personalul specializat in acordarea de ingrijiri in domenii specifice ale asistentei medicale psihiatrice;

- Cresterea numarului de specialisti medicali prin atestari profesionale ale calificarii;- Ministerul Sanatatii va elabora cursuri specializate de instruire pentru medicii de familie in

dommeniul sanatatii mintale si reinsertiei sociale;Conform documentului mentionat mai sus, Ministerul Sanatatii va lua unele masuri in perioada Mai-Decembrie 2004 care sa vizeze:

- schimbari ale cadului legislativ in domeniul sanatatii mintale- imbunatatirea stilului de viata si a abordarii terapeutice specifice- formarea personalului medical si a personalului auxiliar implicat in domeniul sanatatii mintale.

1.2) Planul National de Actiune pentru implementarea Strategiei pe Sanatate Mintala a Ministerului Sanatatii.Pentru a facilita implementarea strategiei, Guvernul roman a acceptat proiectul twinning light al UE. Partenerul de twinning este Ministerul Sanatatii, Bunastarii si Sportului al Olandei. Planul national ar trebui elaborat si aprobat de Ministerul Sanatatii in luna a 8-a a proiectului (Ianuarie 2006).Nu sunt mentionate criterii pentru acest plan. Totusi, in documentele anexate fisei de proiect este delimitat un cadru schematic.

1.3) Activitati conexe

1. Banca Mondiala a finantat proiectul “Strategia de Sanatate Publica a Ministerului Sanatatii din Romania” implementat in perioada Septembrie 2003 – Mai 2004 si care include elaborarea unei politici de sanatate mintala

2. “Cresterea coeziunii sociale prin dezvoltarea structurilor de sanatate mintala comunitare in Europa de Sud Est” este un proiect finantat de pactul de Stabilitate si Organizatia Mondiala a Sanatatii si avand ca perioada de implementare intervalul Ianuarie 2002 – Decembrie 2005. Acest proiect are trei componente si prima dintre acestea include elaborarea unei politici de sanatate mintala.

3. Proiectul Phare al UE aflat in prezent in desfasurare privind Imbunatatirea Capacitatii de Monitorizare si Evaluare a Starii de Sanatate in cadrul Reformei Sistemului de Ingrijiri de Sanatate din Romania (RO

36

2002/000-586.04.11.03) isi propune cresterea capacitatii locale de monitorizare si evaluare a bolilor netransmisibile, inclusiv cele legate de sanatatea mintala, contribuind astfel la imbunatatirea capacitatii tehnice care sa sustina introducerea de politici de sanatate bazate pe dovezi in Romania.

2. METODOLOGIE

2.1. Plan de actiune

Grup consultativ

Ministerul Sanatatii a desemnat oficial grupul consultativ. Presedinte a fost Prof D. Prelipceanu. Dna Dr. B. Tudorache, presedinte al Ligii Romane de Sanatate Mintala, Dr. D. Ghenea consultant al ministrului sanatatii si Prof. D. Prelipceanu impreuna cu partenerul olandez au decis sa inceapa proiectul prin formare grupurilor de lucru.

Cinci grupuri de lucru au realizat cele 5 axe strategice - (module descrise in documentul MS - 041026 al ministerului Sanatatii).Aceste axe sunt: prevenirea, sistemul de ingrijiri, legislatia, resursele si conexiuni.Intalnirile au avut loc in Bucuresti, in perioada Iunie-August 2005.La intalniri au luat parte si partenerii in proiect.In perioada August-Octombrie a fost elaborat planul. Propunerile au fost discutate cu Secretarul de Stat al MS Prof. Paunescu, Dr. Roman, consilier al primului Ministru si cu oficiali de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap. O a treia intalnire a grupului consultativ la care au luat parte si un numar de invitati a avut loc in Bucuresti, pe 26 Noiembrie 2005.

2.2. Cadrul reformei in sistemul de ingrijiri de sanatate mintala – axele strategice

In documentul anexa 6B-MS-041026- al fisei de proiect, pe baza celor 5 axe strategice (module) propuse de ministerul Sanatatii – prevenire, sistemul de ingrijiri, legislatie, resurse, conexiuni, a fost stabilit un cadru schematic. Acest cadru va ajuta la formularea unei reforme coerente a sistemului de ingrijiri de sanatate mintala. Aceasta ar include urmatoarele sectiuni:

1. Analiza nevoilor – include o serie de abordari de investigare care au in vedere urmatoarele categoroo de beneficiari a) comunitatile; b) consumatorii de servicii de sanatate mintala si c) institutiile si profesionistii (din sectorul de stat si privat, guvernamental si nonguvernamental) care activeaza in acest moment in sistemul de sanatate mintala.

2. Dezvoltare institutionala – include masuri si initiative care isi propun imbunatatirea si adaptarea ofertei programelor si serviilor existente la nevoile reale asa cum au rezultat din analiza mentionata mai sus, cu respectarea valorilor si principiilor orientarii ingrijirilor catre infiintarea unor sisteme comunitare de suport.

3. Inovatie institutionala – include masurile si initiativele edificarii unor noi servicii si programe care sa vina in intampinarea nevoilor mentionate. De asemenea, inovatia domeniului institutional presupune o realocare a rolului profesionistilor, initiativele de implicare venire din partea beneficiarilor, stabilirea normelor de functionare pentru noi tipuri de programe, servicii si facilitati care ar trebui sa raspunda intregii arii de nevoi.

4. Reforma sau ajustare legislativa – conform procesului de dezvoltare si inovatie institutionala.

37

5. Stabilirea unor standarde de calitate – dezvoltarea si inovatia in domeniul serviciilor si programelor sunt urmate, pe termen mediu si lung, de o evaluare a eficientei acestora. Procesul de evaluare are ca final stabilirea de standarde de calitate care vor deveni puncte de referinta pentru toate facilitatile de ingrijire si asistenta, indiferent daca acestea apartin de sectorul de stat sau privat, guvernamental sau nonguvernamental.

2.3. Planificare

Termenul scurt este definit in acest Plan de Actiune ca o perioada de 5 ani – cuprinsa intre anii 2006 si 2011.Termeniul mediu acopera tot o perioada de 5 ani, din 2009 pana in 2014. (Aceasta schema este in acord cu modul romanesc de planificare a politicilor).Termen lung este definit ca perioade de dupa 2014.Viitorul dupa 2014 este vag. Planul de implementare propus va fi foarte detaliat in prima faza – termen scurt. Planificarea este un proces circular care include evaluarea nevoilor, planificarea activitatilor, evaluarea rezultatelor si ajustarea planurilor. Progresul poate fi obtinut doar in etape. Obiectivele pe termen mediu si mai ales cele pe termen lung pot fi descrise doar in termeni vagi. 2.4 Analiza pe axe strategice

2.4.0. Analiza nevoilor este escrisa in documentul 6B-MS-041026 ca baza a procesului de pregatire a reformei sistemului. Obiectivele descrise acopera o arie larga a societatii. De asemenea, sunt indicate trei niveluri ale analizei si metodologia aferenta. Planul prevede ca aceasta sa fie completa in termen de doi ani. O asemenea abordare este foarte logica, dar consuma foarte mult timp. Reforma sistemului este urgenta. Obstacolele sunt evidente si uriase (vezi mai jos). Unul dintre aceste obstacole il reprezinta absenta unor statistici valide in domeniul sanatatii mintale. Informatia de calitate este esentiala in realizarea in conditii de eficienta a planificarii, bugetarii si documentarii rezultatelor investitiilor (nevoia populatiei; ratele consulturilor in sistemul de ingrijiri primare, tratamentul si rezulatele acestuia in sistemul de ingrijiri primare de sanatate, rata trimiterilor la specialist si rezultatele). Pe viitor, informatii detaliate mai concrete vor putea fi disponibile ca rezultat al proiectului Phare/UE privind Imbunatatirea Capacitatii de Monitorizare si Evaluare a Starii de Sanatate in cadrul Reformei Sistemului de Ingrijiri de Sanatate din Romania – 2005. Ministerul Roman al Sanatatii este beneficiarul.

2.4.1. Prevenire

In domeniul prevenirii (primare, secundare si tertiare), sunt disponibile numeroase documente si rapoarte ale OMS. In toate aceste documente este subliniata importanta prevenirii primare. Preventia se aplica in mod diferit copiilor si adolescentilor. Recent, a fost prezentata “raportul verde” al EC.

2.4.2. Sistemul de ingrijiri. In cadrul workshop-ului pe sisteme de ingrijire, au fost prezentate cateva modele de sisteme de ingrijire. Evaluarea situatiei Romaniei arata ca aceasta se plaseaza undeva intre nivelul de tara dezvoltata si nivelul de tara in curs de dezvoltare.Prevenirea internarilor si externarile dupa perioade scurte de timp sunt foarte dificil de realizat. Principala problema este lipsa serviciilor ambulatorii de sanatate mintala, dar si locuintele protejate si centrele de zi sunt extrem de necesare. Exista unele proiecte pilor cu rezultate incurajatoare cum ar fi centrul de zi Trepte, proiectul Titan si un proiect in Campulung Moldovenesc.O reducere a paturilor din spitalele psihiatrice nu este inca posibila deoarece presiunea la poarta de intrare este prea mare si externarile sunt inca greoaie datorita lipsei de facilitati destinate ingrijirii continue. Sunt

38

necesare centre regionale supraspecializate in domeniul gerontopsihiatriei, a psihiatriei copilului si adolescentului, a psihiatriei forensice, a tulburarilor de alimentatie, a tulburarilor de dispozitie si in autism.Peste 100.000 de persoane care sufera de o tulburare mintala sau de o boala neuropsihiatrica primesc ingrijiri pe termen lung in institutii ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale (Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap). Persoane cu handicap minta sunt de asemenea internate in astfel de institutii.Impresia generala este ca nivelul calitatii ingrijirilor oferite in acest institutii este scazut. Intrebarea este daca ar fi mai bine ca aceste facilitati sa fie puse sub tutela Ministerului Sanatatii. S-au oferit informatii despre modele de tratament de ex., ingrijiri diferentiate dupa specificul pacientului, ingrijiri in trepte de severitate. Dar in aceasta faza (actiuni pe termen scurt) acestea s-au dovedit a fi prea avansate. A fost ales modelul francez al ingrijirilor de sanatate mintala deoarece acesta se bazeaza pe o abordare de tip sectorial, a ariilor de acoperire. Acest model nu se refera doar la ingrijirile de tip ambulator, dar si la cele intraspitalicesti. El ofera si un model de planificare a serviciilor care se potriveste politicii prezente a guvernului roman de a organiza serviciile prin acte legislative.

2.4.3. Legislatie. 2.4.4 Resurse.

Resursele ot fi impartite in resurse umane si resurse financiare. Resursele umane au de a face cu instruirea, trainingul si planificarea resurselor umane. Aici, un factor negativ il reprezinta faptul ca lucrul in doeniul sanatatii mntale are un statut social foarte scazut in Romania. Trainingul in nursing-ul psihiatric nu este pana in prezent recunoscut oficial si nici rasplatit. Noi servicii inseamna mai multa forta de lucru si mai mult training. Training pentru psihiatri, psihologi, nurse si asistenti sociali. Instruirea in lucrul in echipe multidisciplinare este, indiferent de modelul modern de ingijiri care este ales, foarte necesar.Organizatiile de pacienti trebuie luate in considerare ca posibile resurse in procesul de imbunatatire a calitatii.Au fost prezentate moduri diferite de a realiza managementul si finantarea ingrijirilor au fost prezentate in a doua intalnire a grupului consultativ. Au fost discutate avantajele si detavantajele organizarii de tip ONG. In Romania, sentimentul este ca, in situatia de fata, cele mai bune rezultate pot fi obtinute prin control legal.Pe viitor, folosirea dosarelor electronice pentru fiecare pacient, parte a unui sistem electronic de management pare o cale inevitabia dar si foarte promitatoare.

2.4.5 Conexiuni.

Succesul ingrijirilor de sanatate mintala depinde de conexiunile cu alte sisteme de ingrijire, in special cu sistemul ingrijirilor sociale. Ministerul protectiei sociale planuieste o reforma a acestui sistem (vezi anexa). El se va baza pe comunitate si ofera bune oportunitati pentru realizarea in viitor de conexiuni structurale cu sistemul ingrijirilor de sanatate mintala.In cadrul sistemului de ingrijiri de sanatate, medicii de familie pot juca un rol mai important in tratamentul afectiunilor psihiatrice si psihosociale usoare. Ajutorul din partea nurselor de psihiatrie sociala poate avea rezultate foarte bune. Pe viitor, instruirea si educatia medicilor de familie ar trebui sa se concenntreze din ce in ce mai mult pe aceasta sarcina importanta. Atunci cand se vor infiinta primele centre comunitare de sanatate mintala, medicii de familie si psihaitrul vor trebui sa stie sa comunice. Este extrem de important sa existe in acest caz o continuitate a ingrijirilor.

39

Anexa 3 lista de shoping

Costuri pentru 50 de locuri intr-un proiect de locuinte protejateDocument realizat de Mrs L. Costache - director Estuar

Trai protejat – Buget necesar

Necesar lunar - in euro Nr. de luni Nr. de persoaneSubzistenta      Alimente 40 12 50Produse de curatenie 10 12 50Recreere 15 12 50Medicamente 30 12 50Intalnirea echipei 60 12  Intalnire beneficiari 250 12  Echipament / pe an 150   50Subtotal      Cheltuieli apartamente     Nr. de apartamentediverse-zile de nastere, reparatii, etc 20 12 9Activitati terapeutice 150 12 9Utilitati 250 12 9Chirie (daca e necesar) 300 12 9Subtotal             Componenta echipei     Nr. de persoane1 coordonator 450 12 1Asistent social 300 12 81 terapeut ocupational 300 12 11 psiholog 300 12 1Subtotal      Altii      Excursii pentru beneficiari/ pe an/ pe persoana 150   50Reparatii/renovari/ pe an/ per apartament 500   9Urgente/ pe an/ per apartament 600   9Subtotal      Cheltuieli neprevazute/ pe an      Subtotal      TOTAL GENERAL      

Bugetul ia in considerare 9 apartamente pentru 50 de persoane (7 apartamente de 4 camere x 6 beneficiari per apartament, 2 apartamente de 3 camer x 4 beneficiares per apartment)

Proiect persoane fara adapostLocuinte protejateStartegii de interventie1. Adaposturi specializate pentru cazurile psihiatrice

- numar limitat de locuri (10 maxim)- personal calificat (psihiatru, nursa de psihiatrie, gardieni)- farmacie pentru medicatie specifica cazurilor de urgenta - conditii de izolare

40

Buget adaposturi specializate cu un psihiatru, 4 nurse, un secretar / admin, 2 animatori: 60 000 € pe an

2. Spatii pentru resocializare si terapie ocupationala (cente de zi)- Personal calificat (psihologi, asistenti sociali, moderatori)- Logistica: camere pentru grupurile de suport, spatii pentru petrecerea timpului liber si activitati

sociale, activitati in aer liber, logistica pentru art-terapie

Buget unui centru de zi: cu un psiholog, un asistent social si doi animatori: 30 000 € pe an

3. Echipe mobile specializate in oferirea in strada de ingrijiri medicale cazurilor psihiatrice - Logistica (ambulanta)- Personal calificat (psihiatru, nursa de psihiatrie, gardieni)- Medicamente pentru urgentele psihiatrice - Parteneriat cu politia de proximitate

Bugetul unei echipe mobile (3 nopti pe saptamana): un psihiatru, o nursa, un sofer 35 000 € pe an

4. Farmacii specializate, cu circuit inchis pentru adultii fara adapost – in stricta colaborare cu echipa psihiatrica mobila

5. Partneriat cu spitalele de psihiatrie pentru a spitaliza si vindeca cazurile critice chiar daca persoana nu poseda asigurare medicala

Mrs.I.DuportalDirector executiveSamusocial din RomaniaBucharest

4) Prescurtari

CCSM – Centre Comunitare de Sanatate Mintala UE – Uniunea Europeana OMS – Organizatia Mondiala a Sanatatii ONG – Organizatie Non Governmentala

5) Lista autorilor

Urmatoarele persoane au contribuit cu documente la planul de implementare: Mrs.Dr B. Tudorache Dr D. Ghenea Psih.M. Ciumageanu Dr R. Teodorescu Dr. D. Chira Mrs I. Duportal Mrs Dr C. Tudose Mrs.L.Costache

41

Mr G. Marcu Prof Dr C. Oancea Mrs Conf.Dr Iuliana Dobrescu

42