META 11RAMO

-20

Str. Agatha Barsescu nr. 18, la§i —700074 Cod Fiscal: 4541610

Tel.: 0040-232-211.144, 211.146, 218.847, 218.694 Fax: 0040-232-211.144, 211.146

E-mail: operaisAyahoo.com Paging web: www.operaiasi.ro

NrAs-8,2 I at. 2e4 CAtre, c"cec

CONSILIUL JUDETEAN IASI el /4

Pentru fundamentarea cheltuielilor de personal din Anexa 1.2.b din Acordul de Cooperare nr.30900/03.11.2017 incheiat intre Consiliul Judetean Iasi si Opera Nationala Romana Iasi pentru organizarea in parteneriat a evenimentului „Tosca — 61 de ani de la infiintarea Operei Nationala Romane Iasi" in data de 3 noiembrie 2017, aprobat prin Hotararea Consilului Judetean Iasi nr.431/27.10.2017, va facem cunoscut urmatoarele precizari:

Pregatirea acestui eveniment s-a desfasurat in perioada 30.10.2017 — 04.11.2017. Au fost alocate pentru realizarea acestui spectacol aniversar un numar de 10 ore/salariat in perioada sus-mentionata.

Costurile totale salariale aferente lunii octombrie 2017 pentru 258 salariati au fost in suma de 1.968.464 lei.Salariul mediu pe luna octombrie raportat la cei 258 salariati a fost de 43,35 lei/ora.

Costurile totale salariale aferente lunii noiembrie 2017 pentru 258 salariati au fost in suma de 1.971.994 lei.Salariul mediu pe luna noiembrie raportat la cei 258 salariati a fost de 45,50 lei/ora.

Astfel, s-a calculat o medie orara pe salariat in suma de 44 lei, reprezentand media aritmetica a tarifelor orare octombrie-noiembrie 2017, rezultand un cost total salarial de 44 lei/ora x 10 ore x 258 salariati = 113.520 lei.

Pentru luna octombrie 2017, s-au virat salariile nete si contributiile aferente acestora la data de 15 noiembrie 2017.

Va atasam, pentru conformitate, centralizatorul de viramente si borderoul de salarii aferent lunii octombrie 2017, precum si centralizatorul de viramente noiembrie 2017 cu scadenta 15 decembrie 2017.

Director,

Dana Iolescu

Stimate Domnule Preedinte

Spectacolul aniversar organizat de Opera Nationals Romans Iasi pe 3 noiembrie 2017, Tosca, pus in scena cu ocazia Implinirii a 61 de ani de la infiintare, a fost un real succes lar obiectivele propuse, dezvoltarea apetitului publicului pentru evenimente de calitate, cresterea numarului iesenilor dornici de a participa la viata culturala a judetului, promovarea imaginii si vizibilitatii Operei iesene. a judetului Iasi si a Consiliului Judetean Iasi au fost atinse.

Evenimentul a adus pe scena nume importante ale scenei lirice romanesti si invitati de renume din strainatate: celebru bariton american Anooshah Golesorkhi si renumitul tenor georgian Mikheil Sheshaberidze, care au performat pe cele mai importante scene ale lumii precum Wiener Staatsoper, Metropolitan Opera New York, Teatro Real din Madrid, Deutsche Oper Berlin on Teatro Opera Roma.

Grandioasa reprezentatie s-a jucat cu casa inchisa, spectatorii aplaudand la final minute in sir. Totodata. spectacolul a putut fi urmarit si pe canalul You Tube al Operei Nationale Romane Iasi, intr-o transmisiune direct&

Evenimentul a fost intens popularizat de mass-media locals (TVR Iasi, Digi 24 Iasi, Iasi TV Life, Tele M, Apollonia TV, Radio Iasi, Ziarul de Iasi, Evenimentul Regional al Moldovei, Buna Ziva Iasi, Impact FM, Viva FM) si nationala (TVR, Antena 3, Digi 24, Realitatea TV, Romania TV, Radio Romania, Radio Pro FM, Romania Libera, Cotidianul), relatari fiind transmise inainte si dupe desfasurarea acestuia.

Sprijinul important acordat de Consiliul Judetean Iasi pentru desfasurarea spectacolului la cele mai nalte cote a fost subliniat pe multiple planuri de Opera Nationale Romans Iasi.

1. Au fost realizate 50 de afise, in regie proprie sau la tipografia Pim, pe fiecare fiind inscriptionat. in pozitie extrem de vizibila, sigla Consiliului Judetean lasisi textul "Cu sprijinul Consiliului Judetean Iasi". Afisele au fost postate in zone de maxima vizibilitate din oras, apartinand Operei Nationale Romane Iasi sau

partenerilor Operei. Acestea pot fi vazute si pe pagina de facebook, instagram on site-ul Operei Nationale Romane Iasi, unde au

lost postate.

2. Spotul de promovare al spectacolului, difuzat pe canalele proprii ale Operei Nationale Romane

Iasi, facebook, site si instagram, a continut textul "Cu sprijinul Consiliului Judetean Iasi" si sigla Consiliului

Judetean Iasi. Spotul poate fi vazut pe site-ul Operei Nationale Romane Iasi http://www.operaiasi.roispectacolul-aniversar

tosca-de-giacomo-puccini-realizat-cu-sprijinul-consiliului-judetean-iasi/ si pe paginile de facebook si instagram ale

Operei.

3. Cele 200 de programe de sale tiparite la Pim au avut scris pe coperta textul "Cu sprijinul Consiliului

Judetean Iasi" si inscriptionata sigla Consiliului Judetean Iasi. Totodata, sigla Consiliului Judetean Iasi a

fost inserata in zona partenerilor oficiali ai Operei Nationale Romane Iasi.

4. In deschiderea transmisiei de pe canalul You Tube al Operei Nationale Romane Iasi a fost subliniat aportul

Consiliului Judetean Iasi, fiind inserat apoi si un cadru cu textul "Cu sprijinul Consiliului Judetean Iasi" si

sigla Consiliului Judetean Iasi, care a fost singurul partener promovat. !nregistrarea poate fi urmarita pe link-ul httosjiwww.youtube.com/watch?v=G67omN-5P4w&feature=youtu.be

5. in cadrul evenimentelor de presa organizate inainte de desfasurarea spectacolului, reprezentantii Operei

Nationale Romane Iasi au punctat in declaratiile date sprijinul acordat de Consiliul Judetean Iasi.

6. Consiliul Judetean Iasi a montat mai multe materiale promotionale in foaierul Operei, in seara reprezentatiei

7. Managerul interimar al Operei Nationale Romane Iasi, Cosrnin Marcovici, a multumit la finalul

reprezentatiei Consiliului Judetean Iasi si I-a invitat pe scena pe Presedintele Consiliului Judetean

Iasi, Maricel Popa, care a tinut un scurt discurs in fata spectatorilor. Inregistrarea interventiei poate fi urmarita pe link-ul https.fiwww.youtube com/watch?v=067ornN-5p4w&feature=_youtu.be.

In speranta unei colaborari fructuoase si In viitor, menita a ridica in continuare prestigiul cultural si imaginea judetului Iasi, va multumim pentru sprijinul acordat si va asiguram de aleasa noastra consideratie!

Cu pretuire,

Manager interimar Opera Nationale Romans 14 — Cosmin Marcovici

0131 Ark IAA I XNASNi

Str. Agatha Barsescu nr. 18, la0 —700074 Cod Fiscal: 4541610

Tel.: 0040-232-211.144, 211.146, 218.847, 218.694 Fax: 0040-232-211.144, 211.146

E-mail: office(doperaiasi.ro Pagina web: www.operaiasi.ro

Cotre, Consiliul Judetean lag Raport Spectacol Tosca

Spectacolul aniversar organizat de Opera Nationals Romani la§i pe 3 noiembrie 2017, Tosca, pus In scena cu ocazia implinini a 61 de ani de la Infiintare, a fost un real succes, iar obiectivele propuse, dezvoltarea apetitului publicului pentru evenimente de calitate, cr4erea numarului iesenilor dornici de a participa la viata culturala a judetului, promovarea imaginii si vizibilitatii Operei ie§ene, a judetului 14 si a Consiliului Judetean Iasi au fost atinse.

Evenimentul a adus pe scena nume importante ale scenei lirice romane§ti si invitati de renume din strainatate: celebru bariton american Anooshah Golesorkhi si renumitul tenor georgian Mikheil Sheshaberidze, care au performat pe cele mai importante scene ale lumii precum Wiener Staatsoper, Metropolitan Opera New York, Teatro Real din Madrid, Deutsche Oper Berlin on Teatro Opera Roma.

Grandioasa reprezentatie s-a jucat cu casa inchisa, spectatorii aplaudand la final minute in sir. Totodata, spectacolul a putut fi urmarit si pe canalul You Tube al Operei Nationale Romane Iasi, intr-o transmisiune directs.

Evenimentul a fost intens popularizat de mass-media locals (TVR Digi 24 Iasi, Iasi TV Life, Tele M, Apollonia TV, Radio Iasi, Ziarul de Iasi, Evenimentul Regional al Moldovei, Bund Ziva Iasi, Impact FM, Viva FM) si nationala (TVR, Antena 3, Digi 24, Realitatea TV, Romania TV, Radio Romania, Radio Pro FM, Romania Libera, Cotidianul), relatari fiind transmise inainte si dupe desfawrarea acestuia.

Sprijinul important acordat de Consiliul Judetean Iasi pentru desfawrarea spectacolului la cele mai inalte cote a fost subliniat pe multiple planuri de Opera Nationale Romani

1. Au fost realizate 50 de a4e, in regie proprie sau la tipografia Pim, pe fiecare fiind inscriptionat, in pozitie extrem de vizibila, sigla Consiliului Judetean Iasisi textul "Cu sprijinul Consiliului Judetean Iasi". A4ele au fost postate in zone de maxima vizibilitate din oras, apartinand Operei Nationale Romane Iasi sau partenerilor Operei. Acestea pot fi vazute si pe pagina de facebook, instagram on site-ul Operei Nationale Romane Iasi, unde au fost

postate.

2. Spotul de promovare al spectacolului, difuzat pe canalele proprii ale Operei Nationale Romane Iasi, facebook, site si instagram, a continut textul "Cu sprijinul Consiliului Judetean sigla Consiliului Judetean Spotul poate fi vazut pe site-ul Operei Nationale Romane Iasi http://www.operaiasiso/spectacolul-aniversar-tosca-de-giacomo-ouccini-realizat-cu-sprijinul-consiliului-judetean-iasi/ si pe paginile de facebook si instagram ale Operei.

1

3. Cele 200 de programe de sala tiparite la Pim au avut scris pe coperta textul "Cu sprijinul Consiliului Judetean laqi" si inscriptionata sigla Consiliului Judetean Iasi. Totodata, sigla Consiliului Judetean Iasi a fost inserata in zona partenerilor oficiali ai Operei Nationale Romane

4. In deschiderea transmisiei de pe canalul You Tube al Operei Nationale Romane Iasi: a fost subliniat aportul Consiliului Judetean Iasi, fiind inserat apoi si un cadru cu textul "Cu sprijinul Consiliului Judetean Iasi" si

sigla Consiliului Judetean 14, care a fost singurul partener promovat. Inregistrarea poate fi urmarita pe link-ul https://www.youtube.com/watch?v=G67omN-5p4w&feature=youtu.be

5. In cadrul evenimentelor de press organizate inainte de desfaprarea spectacolului, reprezentantii Operei Nationale Romane 10 au punctat in declaratile date sprijinul acordat de Consiliul Judetean

6. Consiliul Judetean la0 a montat mai multe materiale promotionale in foaierul Operei, in seara reprezentatiei.

7. Managerul interimar al Operei Nationale Romfine 1.30, Cosmin Marcovici, a multumit la finalul reprezentatei Consiliului Judetean Iasi si I-a invitat pe scenape Preqedintele Consiliului Judetean Iasi, Maricel Popa, care a tinut un scurt discurs in fata spectatorilor. Inregistrarea interventiei poate fi urmarita pe link-ul https://www.youtube.com/watch?v=G67omN-5p4w&feature=youtu.be.

In speranta unei colaborari fructuoase si in viitor, menita a ridica in continuare prestigiul cultural si imagines judetului 14, vä multumim pentru sprijinul acordat si vã asiguram de aleasa noastra considerate!

Cu pretuire,

Manager interimar Opera Nafionala =find — Cosmin Marcovici

2

TOSCA GIACOMO PUCCINI

PI• MPIA • I •

GHEORGHE VICTOR DUMANESCU

OGNIAN DRAGANOFF

•••,.

OPERA NATIONALA ROMANA MANAGER INTERWAR COSMIN MARCOVICI

www.operalasi.ro facebook.com/operaiasi

•

•

•

Spectacol aniversar

61 de ani de la infiintarea Operei Nationale Roma ne Iasi ,I

40.0-

Cu sprijinul Consiliului Judetean Iasi

Pr • ,

c01.1511. 01 JU DE I (AN

Spectacolul are o pauza si dureaza panel la ora 20:30 3 noiembrie 2017

OPERA DE •STAT-1A$1

Regia Maestru de cor

HERO LUPESCU EMIL CHIVU

Conducerea muzicald RADU BOTEZ

Decoruri O costume Z. GERZANICH

OPERA IN 3 ACTE DE

GIACOMO PUCCINI IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

LIBRETUL DE L. ILLICA si G. GIACOSA

DUPA DRAMA un VICTORIEN SARDOLI

STAGIUNEA 195b — 957t

111

OPERA \ATIONAIA ROMANA OPERAIASI.R0 MANAGER INTERWAR WSW N MAKCOVICI

SPECTACOL ANIVERSAR CU SPRIJINUL CONSILIURVUDETEAN IASI

INFIINTARE

GIACOMO PUCCINI Libretul LUIGI !LUCA to GIUSEPPE GIACOSA

Conducerea muzicali GHEORGHE VICTOR DUMANESCU

Regia OGNIAN DRAGANOFF (Bulgaria)

Dirijor car M ANUEL C1IUGULA

Dirijor Cur aril RAU;CA ZAHARIA

c....to.TZVETANKA PETKOVA SIOYNOVA (BulkariA)

Decor BORIS STOYNOV (flulsarial

Interpreteaza Orchestra, Corul, Baletul Corul de copii

ale Operel Nationale Romani: 14i

Spotkolid an o pmiza si dancuA pled la ara 20:30

Floria Tavel

SIMONA TITIEANU

Marin Cavaradossi

MIKIIEIL SHESHABERIDZE (lworgaa)

Scarpia

ANOOSHAH GOLESORKHI (cvmuniat

Sogrestano CELL/ DOBREA (Opera Nalioshila Komanl

Angelotti DANIEL MATEIANU Spotetto ANDREI APREOTESEI

Seiarrone VICEOR ZAHARIA

Temnicerml CATALIN BEREA

Roberti OVIDIU MANOLACLIE

Pastori DENISA STEFANIA CAZACIUC THEODOR. GIURCANU

771 I I I I Pir 77.

• _

2

Opera Nalionala Romans Iasi

File de istorie

In iarna 1941-1942 se hotara§te Infiintarea Operei Romane a Moldovei, care urma sa function

prin colaborarea Conservatorului cu Teatrul National. Printre initiatori s-au aflat compozit Alexandru Zirra, Vasile Rabega §i dirijorul Antonin Ciolan. S-a interpretat atunci Boema de G.Puc

si Barbierul din Sevilla de G. Rossini (dirijor Antonin Ciolan).

In 1944 are loc o noua incercare de a constitui Opera Moldovei, cand se prezinta Traviata de

Verdi (dirijor Egizzio Massini).

La 1 ianuarie 1956, se va infiinta Opera de Stat din la§i, printr-o Hotarare a Consiliului de Mini Dupe o lunga perioada de afirmare §i consolidare a teatrului liric in capitala Moldovei, in anul 1956 e inaugurate prima institutie publics de opera din regiunea Moldovei — Opera de Stat din la§i, care

deveni Opera Nationale Romans din la§i in anul 2003.

Prima stagiune a debutat in seara de 3 noiembrie 1956 cu spectacolul Tosca de G.Puccini,

bagheta dirijorului Radu Botez, regia artistica' find semnata de Hero Lupescu, iar scenografia

Z.Gerzanich.

Primul director al Operei a fost muzicianul §i profesorul loan Goia (1956-1965). De-a lungul ani acestuia i-au urmat personalitati de seams ale vietii artistice romane§ti: regizorul George Zahare

(1965-1969), dirijorul Ion Pavalache (1969-1974), regizorul Dimitrie Tabacaru (1974-19

compozitorul Constantin Dediu (1982-1991), dirijorul Corneliu Calistru (1991-2008) si regiz

Beatrice Rancea (2011-1016).

Opera ieeana i§i desfa'§oara activitatea in aceea§i cladire cu Teatrul National Va

Alecsandri, sediul celor doua institutii reprezentand o adevarata capodopera arhitectonica.

lOpora Nationale Romans la0 61 de and

File de istorie

De-a lungul anilor, spectacolele Operei Nationale Romane Iasi au fost montate de marl maestri ai regiei de opera ca Hero Lupescu, Anghel lonescu Arbore, Dimitrie Tabacaru, Niky Wolcz, Andrei Serban etc.

Pe scena lirica ie§eana au evoluat arti§ti cunoscuti din tara .5i din strainatate precum Arta Florescu, Nicolae Herlea, Eugenia Moldoveanu, Maria Slatinaru-Nistor, Viorica Cortez, Virginia Zeani, Elena Mc4uc etc.

infiintarea Operei in 1956 a condus si Ia infiintarea Orchestrei, care a beneficiat de aportul celor mai buni instrumentisti existenti in 14, in special angajati ai Filarmonicii Moldova, Ia care s-au adaugat studenti si absolventi ai Conservatorului George Enescu din la0.

Orchestra a fost pregatita si condusa de-a lungul timpului de marl dirijori precum Radu Botez, Traian Mihailescu, Corneliu Calistru, Gheorghe Dumanescu, Petre Sbarcea, Cristian Mandeal, Tiberiu Soare etc.

Tot in anul 1956 s-a Infiintat si Corul Operei din 14, care abordeaza un repertoriu vast de opera §i opereta, dar si vocal-simfonic.

Baletul Operei din Iasi s-a Infiintat un an mai tarziu, in 1957. Cel care a consolidat colectivul, semnand regia si coregrafia a numeroase spectacole de prestigiu a fost coregraful Bella Ballogh, care a fost urmat pe parcurs de Mihaela Atanasiu si Marius Zirra, iar dupe 1990 de Gheorghe si Carmen Stanciu.

Primii balerini ai companiei de balet au fost Pania Ranja, Natalia Vronski, Virginia Ferescu, Ion Baitanciuc, Laura Apetroaie, Carmen Stanciu, Gheorghe Stanciu, Ion Barbu.

Dintre coregrafii care au lucrat cu balerinii Operei din Iasi se numara Oleg Danovsky, Vasile Marcu, Ion Tugearu, Alexa Mezincescu, Mihai Babu0a, Ileana Iliescu, Carlos Vilan.

Intre marile valori care au colaborat cu baletul Operei au fost Iaroslav Seh, Irina Kolpakova, Vladimir Tihonov, Alexa Mezincescu, !liana Iliescu, Magdalena Popa, Gheorghe Cotovelea.

Opera Nationale Romans

File de istorie

Evolutia Operei Nationale Romane din la§i este legate de numele unor marl personalit artistice.

Radu Botez (foto 1) - prim dirijoral institutiei, intre anii 1956-1977, unul dintre marii dirijori roma de opera concerte simfonice in tars §i strainatate, cadru didactic la Conservatorul la§i.

Ion lorgulescu - tenor liric-spint: a activat intre 1956-1974, interpretand roluri din: Aida, B mascat, Carmen, Boema, Tosca, Madama Butterfly, Otello etc.

Florica Marie§ — soprana-spinto: a activat intre 1956-1975, interpretand roluri din: Aida, Tosc Bal mascat, Trubadurul etc.

Dimitrie Tabacaru - regizor artistic (1956-1985); director al Operei (1974-1982). Lucrari referinta: Manon Lescaut, Nunta lui Figaro, Alexandru Lapu..5.neanu, Don Carlos, Samson Dalila

Bella Balogh - coregraf, a activat intre 1958-1977 1980-1986 realizand majoritatea lucrarilor balet, dintre care amintim: Ffintana din Bahcisarai, Calareful de arama , Spa rgatorul de nuci.

Mioara Cortez — soprana-spinto; a activat in Opera din anul 1980, interpretand cele m importante roluri specifice din Tosca, Boema, Aida, Norma, Bal mascat, Trubadurul.

Corneliu Calistru — a activat ca dirijor in cadrul Operei din anul 1965, abordand Intreg repertori de opera, opereta §i balet. In perioada 1991-2008 a fost directoral Operei.

Beatrice Rancea (foto 2) - a preluat conducerea Operei Nationale din 10 in 2011 si, intr-un ti record, a reusit sa aduca publicul in sala de spectacole, reprezentatiile jucandu-se cu casa inchis Regizoarea Beatrice Rancea a fa'cut adevarate minuni intr-o perioada relativ scurta de timp, ridica nivelul Operei Nationale Romane Iasi prin spectacole de mare calitate artistica si o viziune manageri de succes.

Foto 1 Foto 2

(Opera Nalionala Romans 61 de •

La inceput de drum...

iir•*.r 111 7 j',4 . 1V, Se pare ca la deschiderea Operei noastre nu se poate vorbi decat .;,, ' ° :'despre "un Inceput de drum". Insa noua, celor care am muncit pentru a trai .4"

BP v4"1. .. -:: acest moment, titlul acesta ne pare mult prea sarac, cad pentru a ajunge aici a ."-

f..CA , trebuit sa strabatem un drum al carui inceput e mult mai indepartat. 44., . Hotararea Consiliului de Minipl cuprivire la infiintarea Operei din 10,

p- concursul pentru selectionarea personalului artistic, sosirea artistilor la 14, conditii materiale, schite si machete si primele acorduri ale unui pian Ia prima intalnire a soli0ilor nostri cu "Tosca"... iata, .43 cum ni se par noua, cateva

momente memorabile ale acestui inceput de drum. Stateam deseori de vorba cu unii tovara0, imaginandu-ne seara premierei. Si cat ne-a mobilizat aceasta perspectival Asistam acum la primul spectacol al tinerei noastre Opere. Vor urma si altele, avand toate menirea sa daruiasca iesenilor comorile artei. Si nu numai iesenilor, ci intregii Moldove care ateapta sa capete lumina de Ia acest nou focar de aria si culture.

IOAN GOIA - Directorul Operei Iasi - 1956

Povestea continua...

„61 de ani! Cand au trecut?" Sunt cuvinte pe care le-am auzit de Ia membrii fondatori ai Operei

noastre dragi, cu care am stat de vorba Inainte de spectacolul de astazi. La toti am regasit, pe langa nostalgie, emotii si acum proaspete, fapt care Imi da convingerea ca Opera Nationale Romans 14 a avut ca punct de plecare un cuvant de baza: SUFLET! De-a lungul anilor, Opera ieeana a fost dusa mereu mai sus de pasiunea celor care au facut parte din colectiv. De Ia personalul din compartimentele

tehnic — scene, productie on administrativ, Ia arti0i on dirijori, toti au fost mandri ca au facut parte din frumoasa FAMILIE a noastra si au contribuit la succesele notabile obtinute. Sunt convins ca Iucrurile frumoase realizate pans acum vor continua si colectivul actual, unul dintre cele mai tinere din tars, va duce mai departe frumoasa traditie a uneia dintre cele mai importante institutii culturale din tars. In ceea ce privWe spectacolul din aceasta seara, sunt sigur ca va fi o reu0ta si reprezentatia va ramane scrisa cu litere frumoase in cartea de istorie a Operei Nationale Romane 14.

COSMIN MARCOVICI - Manager interimar al Operei Nationale Romfine Iasi - 2017

A

I

'Opera Nationals Rombna la0 ;It

Giacomo Puccini 22 decembrie 1858 - 29 noiembrie 1924

S-a nascut Intr-o familie cu traditii muzicale. Tatal sau, Michele, conducea orchestra or4eneasca din Lucca, era organist al Domului din localitate si compusese cateva opere de calitate modest& un Miserere si cateva cantate pe teme religioase. A murit tanar, cand Giacomo avea doar 5 ani.

Primele lectii de muzica le primeste de la unchiul lui, Fortunato Maggi, care nu II considers prea dotat. Continua studiile cu Carlo Angeloni, avandu-I coleg pe viitorul compozitor Alfredo Catalani. Cu Angeloni, Puccini face progrese. In martie 1876 asista in orasul Pisa la o reprezentatie cu opera Aida de Giuseppe Verdi si din acea clips viseaza sa devina compozitor de opere. In ace14 an compune un Preludiu simfonic, doi ani mai tarziu un Motet si un Credo, cu a caror executie obtine un oarecare succes. In toamna lui 1880 pleaca la Milano, unde - cu sprijinul financiar din partea reginei Margherita a Italiei - se Inscrie la Conservator, avandu-I ca profesor pe Amilcare Ponchielli.

Pe 31 mai 1884 are loc la Teatro Dal Verme din Milano premiera primei sale opere, Le Villi, cu care obtine succes din partea publicului si a criticii. Dupa o munca asidua de cativa ani, i se pune in scena la Teatro alla Scala din Milano opera Edgar, de data aceasta fara vreun succes deosebit. Sase ani mai tarziu, pe 1 februarie 1895, obtine un succes triumfal cu opera Manon Lescaut, jucata in premiera pe scena teatrului Regio din Torino.

Tosca, piesa originals scrisa de Victorien Sardou, a fost produsa in 1887 la Paris si vazuta de Giacomo Puccini in Milano, in 1887, cu rolul Tosca jucat de Sarah Bernhardt. Puccini a cerut editorului sau, Giulio Ricordi, sa cumpere imediat drepturile de la Sardou, dar acestea au fost cumparate abia in 1893, pentru a fi date unui alt compozitor, Alberto Franchetti. Illica a scris libretul sau si in octombrie 1894 Franchetti, Ricordi, Illica si Giuseppe Verdi s-au intalnit cu Sardou sa-i prezinte libretul. Verdi a fost fascinat de aceasta tragedie, dar a refuzat sa compuna muzica daca Sardou nu schimba finalul. Dupa cateva luni, Franchetti a admis ca nu poate compune muzica pentru libretul inspirat de piesa,aa ca Giulio Ricordi i-a cerut lui Puccini sa compuna. Puccini se simlea Inca ofensat si doar interventia lui Verdi I-a convins sa accepte. A Inceput sa lucreze la piesa in 1896, dupa ce a terminat Boema; Ricordi I-a pus pe Giusseppe Giacosa sa lucreze cu Luigi Illica pentru libret, insa munca lui Giacosa nu I-a multumit pe Ricordi, iar Giacosa a avut mai multe dispute personale cu Sardou. Si Puccini a avut mai multe dispute cu Illica, Giacosa si Ricordi la un loc. Ei au propus un Latin hymn triumfal pentru Actul III, dar Puccini i-a convins in cele din urma sa-I reduca la cele optsprezece masuri din Trionfal... di nuova speme.

In octombrie 1899, dupa trei ani de colaborare dificila, opera era gata. Fiindca era o poveste despre Roma, s-a decis ca premiera sa fie in cetatea eterna, la Teatrul Constanzi. 0 curiozitate notabila a plutit in jurul acestei opere a carei pregatire a fost atat de lunga si problematica. Tosca a fost soprana romans Hariclea Darclee, Cavaradossi a fost tenorul Emilio De Marchi iar Scarpia a fost baritonul Eugenio Giraldoni. Dirijorul a fost Leopoldo Mugnone. In public s-au aflat si Regina Margherita, prim-ministrul Pelloux si multi compozitori, printre care Pietro Mascagni, Francesco Cilea, Franchetti si Sgambati.

Opera NOonala Romans 61 de

Sinopsis

ACTUL I Evadat din Inchisoare, fostul consul al republicii romane, Cesare Angelotti (bas) se refugiaza in

biserica Sant'Andrea della Valle, in capela familiei Attavanti. In biserica sose§te pictorul Mario

Cavaradossi (tenor) care lucreaza la portretul Mariei Magdalena. Inainte de a4 relua lucrul, pictorul scoate de la piept un medalion cu chipul iubitei sale, cantareata Floria Tosca (soprana), pe care II

privete cu drag (aria Recondita armonia). Alaturi de el, Sacristanul (bas-bariton), care observase asemanarea dintre imaginea Mariei Magdalena §i chipul marchizei Attavanti, si se roaga in biserica, i§i manifests dezaprobarea pentru atare sacrilegiu. Cand Cavaradossi ramane singur, Angelotti iese din ascunzatoare. Regasind in pictor un vechi simpatizant politic, el ii explica situatia in care se afla. De afara, se aude glasul Toscai. Angelotti este nevoit sa se ascunda din nou. Flarnand, el is coul cu merinde al pictorului. Geloasa §i banuitoare, Tosca incearca sa gaseasca in biserica urmele unei rivale. Cavaradossi reu§e§te insa sa-i alunge banuielile. Cantareata Ii propune iubitului ei ca, dupa concertul din acea sears, sa piece impreuna la casa de latar' (duet). Deodata, Tosca recunoate in tabloul de pe peretele bisericii chipul marchizei Attavanti, astfel ca banuielile incollesc din nou. Imbra4arile si cuvintele tandre ale lui Mario o linistesc insa (duet). Dupa plecarea Toscai, grabiti de o salva de tun care

anunta evadarea lui Angelotti, cei doi barb4 parasesc biserica. Pictorul i-a oferit fugarului o ascunzatoare in vila lui de la tars. Dupa scud timp apare baronul Scarpia (bariton), seful politiei, si zbirii,

care Incep cautarea lui Angelotti. Cateva semne — evantaiul marchizei Attavanti, sora evadatului, cosul golit de merinde al pictorului, asemanarea portretului Maria Magdalena cu chipul marchizei — II conving pe Scarpia ca Mario Cavaradossi stie ceva despre disparitia lui Angelotti. Tosca revine in biserica. Aratandu-i evantaiul gasit la capela, Scarpia Ii starnete din nou gelozia. Apoi, plin de ura si cinism, jura sa-I trimita pe Cavaradossi la moarte si sa-§i satisfaca puternica patima pentru frumoasa Tosca (aria

! Tre sbirri... Una carrozza... - Te Deum).

(Opera Nalionala Romani 130 -61 de ani

ACTUL II In camera sa din palatul Farnese, Scarpia ateapta. Ramas singur, el da glas credintei sale intr-o

viata dominata de rautate si viciu (aria Ha pia forte sapore...). Agentii sai, Sciarrone si Spoletta, revin. Ei au perchezitionat vila lui Cavaradossi si I-au arestat pe pictor. Angelotti insa nu a fost gasit. Mario va fi supus torturii, pentru a marturisi tot ce stie. De afara se aude glasul Toscai. Serbarea se apropie de sfar0. Chemata de Scarpia, Tosca sosete in graba. Ea nu poate suporta urletele de durere ale iubitului ei schingiuit si, crezand ca it salveaza, Floria divulga secretul ascunzatorii lui Angelotti, care se afla in pup din gradina casei de la tara. Plin de singe, Mario respinge mangaierile Toscai cand aude ca aceasta I-a tradat. Dar vestea ca Bonaparte invinsese la Marengo ii reda parca viata si speranta. Pictorul este condamnat la moarte. Punand mai presus de orice viata lui Mario, Tosca regreta dragostea pierduta (aria Vissi d'arte). Apoi ea accepta propunerea odiosului Scarpia: i se va darui si, in schimb, viata lui Mario va fi salvata. Scarpia ii promite ca va ordona o executie simulata, cu gloante oarbe si ca va semna un permis de libera trecere peste granita pentru ea si pentru Mario. Agentii anunta ca, descoperit, Angelotti s-a sinucis. Dar pe Scarpia nu II mai intereseaza acum decat Tosca. Apropiindu-se pentru a o imbratO, el primeste in piept o lovitura de cutit si cade. Dupa ce ii smulge din mina permisul de libera trecere, Tosca aaza la capul celui mod lumanarile aprinse, apoi pleaca in graba.

ACTUL III Pe platforma castelului Sant. Angelo, ateptand ivirea zorilor si ora stability pentru executie, Mario

scrie femeii iubite o ultima scrisoare (aria E lucevan le stelle...). Dar Tosca ii aduce vestea ca Scarpia a murit, lovit de mana ei, ca executia va avea loc cu gloante oarbe si ca permisul de libera trecere semnat de Scarpia le va permite sa se salveze parasind tam (duet). Garda se apropie. Ascunsa, Tosca urmarete executia. Dupa plecarea soldatilor, ea se apropie de Mario, cazut la parnant, si descopera ingrozita ca executia a fost reala, ca Scarpia a mintit pang in ultima clipa si ca are in fata un trup neinsufletit. Disperata, Tosca se arunca de pe zidurile inalte ale Inchisorii, scapand astfel si de urmarirea agentilor care venisera sa o aresteze pentru crima comisa.

(Opera Najional5 Romans lagi

sicA Dirijor GHEORGHE VICTOR DUMANESCLI

Regia OGNIAN DRAGANOFF (Bulgaria)

Costume TZVETANKA PETKOVA STOYNOVA (Bulgaria)

Decor BORIS STOYNOV ( Bulgaria)

Asistenti regie EDUARD SVEATCHEVICI, CRISTI AVRAM

Regia de culise ALIN NESTIAN, ALEXANDRU CONSTANTIN

sufieor EMIL AMBROSA

Pregatirea muzicalA

SIMONA GADEI, ADINA ALLIPEII MADALINA PANCU

61 de a

'Opera Nationala Romans Iasi 61 dc

GHEORGHE VICTOR DUMANESCU

Dirijor

Nascut la 22 septembrie 1944 Ia Tg. Jiu, a absolvit Conservatorul de Muzica G. Enescu Iasi , unde a studiat cu Ion Baciu — unul dintre cei mai marl dirijori de pe teritoriul Romaniei. Si-a inceput activitatea ca profesor de orchestra si muzica de camera la Liceul de Muzica Galati, unde printre elevii sai s-au numarat violonistul Eugen Sarbu si membrii cvartetului Voces, dupe care, in anii urmatori, a devenit dirijor al Corului Gavriil Musicescu al Filarmonicii de Stat Moldova Iasi. In anul 1974 este numit dirijor al Operei Romane Iasi — functie pe care p pastreaza pentru mai bine de un deceniu — si cadru didactic colaborator al Conservatorului iesean. In perioada 1984-1997 si-a desfasurat activitatea artistica la Opera Cluj-Napoca, mentinand colaborari si cu celelalte institutii clujene — Filarmonica de Stat Transilvania si Opera Maghiara de Stat. A fost cooptat la Catedra de Orchestra si Clasa de Opera a Academiei de Muzica Gh. Dima Cluj, in calitate de conferentiar (1985), iar in 1992 a obtinut functia de Profesor Universitar in cadrul aceleiasi institutii. Este numit prim dirijor si, ulterior, director artistic al Operei Nationale Chiinau, functie pe care o pastreaza in perioada 1991-1994. lntre 1999 si 2002 activeaza in calitate de prim dirijor si director artistic al Operei Antalya. A fost invitat la Festivalurile Internationale de Opera de la Ankara (1982), Kiev (1983) si Ta0cent (1987), la Festivalul International de Opera de la Ch4inau si la Festivalul de Opera Balet Aspendos, Turcia (editiile 1999 si 2004).

A avut colaborari cu Orchestra de Camera a Filarmonicii din Bacau, Orchestra Filarmonicii Boto§ani, pentru sustinerea unor concede pe teritoriul Republicii Moldova si al Ucrainei, in anul 1988, avandu-1 ca solist pe Stefan Ruha, cu Opera Nationala Chi§inau, alaturi de care a realizat premiera operei Turandot (1990). In 1994 a dirijat la Opera Kiev premiera operei Traviata §i a efectuat un turneu alaturi de colectivul Operei Chi§inau in Franta Spania. A fost invitat la pupitrul Filarmonicii Cluj- Napoca, cu prilejul unor concerte sustinute la Zaragoza, Bilbao, Santander, Salamanca, San Sebastian in 1998. Dintr-un repertoriu de peste cincizeci de titluri din creatia universals romaneasca de opera, opereta balet, multe dirijate la pupitrul Operei Nationale Romane Cluj-Napoca, memorabile raman premierele locale absolute: Nabucodonosor (1986), My Fair Lady (1989), Inger demon de T. Jarda (1989), Turandot (G.Puccini).

De-a lungul impresionantei sale cariere artistice, i-au fost decernate numeroase distinctii, printre care Trofeul Lya Hubic din partea Operei Nationale Romane Cluj-Napoca, cu prilejul editiei la Festivalului Oameni de our ai Operei (2003) si Decoratia Nationala Meritul Cultural in grad de Ofiter Comandor, din partea presedintelui Romaniei, in anul 2004.

Opera Nalionala Romans la*1 61

OGNIAN DIMITROV DRAGANOFF

14'gko r

Studii

1990 -1993: Regie de Opera la The New Bulgarian University.

1993 -1997: Master in Regie de Opera la Academia Bulgara de Muzica, clasa prof. Pavel Gerdjikc

Activitate profesionala

1986 -1991: Stage Manageral Operei Nationale Sofia.

1989 -1990: Asistent de regie al regizorului francez Albert-Andre Lheureux.

1991 -1996: Asistent de regie pentru Plamen Kartaloff.

1996- 2002: Regizor artistic al Operei Nationale Sofia.

1998 - 2002: Vice-manageral Operei Nationale Sofia.

2002 - prezent: Regizorliber-profesionist.

2003 - 2005: General Manageral asociatiei Balkan Opera Network.

2005 - prezent: General Manageral Music House V'AMO si al orchestrei New Europe Symphony.

Repertoriu Nikolai Andreievici Rimsky-Korsakov: Mozart and Salieri. Giuseppe Verdi: Rigoletto; Trubadur.

Aida; Nabucco; Ernani; La traviata (Traviata); Un ballo in maschera (Bal mascat). Giacomo Puccii

Madama Butterfly; Boema; Tosca. Gaetano Donizetti: Lucia di Lammermoor; L'elisir d'amore

dragostei); Don Pasqualle.

7)i51,16atie

Floria Tosca Simona Titieanu

Mario Cavaradossi Mikheil Sheshaberidze

(Georgia)

Scarpia Anooshah Golesorkhi

(Germania)

Sagrestano

Angelotti

Spoletta

Sciarrone Gelu Dobrea

Daniel Mateianu Andrei Apreotesei

Victor Zaharia (Opera Nationale Romani Timisoara)

Temnicerul Catalin Berea

Roberti Ovidiu Manolache

Pastori Denisa Stefania Cazaciuc Theodor Giurcanu

Sergent Dragos Stefan

Giudice del Fisco Cristi Avram

Contele Palmieri Teodor Cristofor

Contesa Palmieri Cristina Gireada

Zbiri Veniamin Constantin Valenti Pavel lgnat

Soldatii Cristian Marele Mihai Buzila Catalin Gheorghiu Eusebiu Rosu Neculai Armini Pavel (gnat Veniamin Constantin Valenti Petrica Ciobanu

Servitori Andrei Costica Alin Nicolae Florin Mihai Cazacu Alexandru Dimitriu Mihai Dinu-Brahadir Ovidiu Matran Catalin Savin

'Opera NmionalA RorminS la0 61 de ani

SIMONA TITIEANU Soprani'

Studii 1996:Absolventa a Liceului de Arta Octav Bancila 2001: Absoventa a Universitatii de Arte George Enescu, Specialitatea Canto, clasa prof. univ. Maria Jana Stoia. 2004: Absolventa Master in canto la Universitatea de Arte George Enescu Iasi , clasa prof. univ. Ada Burlui. Participarea la Master Class sustinut de Viorica Cortez, Mariana Krilovici, Vasile Moldoveanu.

Activitate profesionala: 1996 - 2003: Angajata in Corul Operei Nationale Romane 2003 - prezent: Angajata solista a Operei Nationale Romane

Repertoriul de opera si opereta Walfang Amadeus Mozart: Der Schauspieldirektor (Impresarul) - Domniqoara Sielberklang; Die Zauberflote ( Flautul fermecat) - Prima Doamna; Cosi fan tutte - Despina; Le nozze di Figaro (Nunta lui Figaro) - Susanna; Don Giovanni - Donna Elvira, Donna Anna. Giacomo Puccini: Tosca - Floria Tosca; La Boheme - Mimi. Giuseppe Verdi: Nabucco - Anna; Aida - Aida. Franz Lehar: Die lustige Witwe (Vaduva vesela) - Valencienne, Hanna Glawary. Johann Strauss fiul: Die Fledermaus (Liliacul) - Adela; Sange vienez - Franzi Cagliari. Domenico Cimarosa: II Matrimonio Segreto (Casatoria secrets) - Carolina (licenta). Gaetano Donizetti: Don Pasquale - Norina. Georges Bizet: Carmen - Frasquita. Richard Strauss: Ariadna auf Naxos - Najade. Leonard Dumitriu: Amici la... five o'clock - Mandica. Paul Constanstinescu: 0 noapte furtunoasa - Veta. Euripide: Troienele - Hecuba.

Turnee: Germania, Elvetia.

Premii:1996 - Premiul Special „Vespasian Lungu"la Concursul de Canto „Hariclea Darclee",

'Opera Nationals Rom5'15 laai 61 de an

MIKHEIL SHESHABERIDZE Tenor

Nascut in Kaspi, Georgia, tenorul Mikheil Sheshaberidze a absolvit in anul 2006 Conservatorul de Stat Vano Sarajishvili din Tbilisi.

In 2007 a participat la masterclass-ul sopranei americane Lella Cuberli si s-a perfectionat in tehnica vocals cu maestra Gianfranca Ostini.

In anul 2015 a participat la Festivalul Luglio Musicale Trapanese la Teatrul Giuseppe Di Stefano cu rolul Don Jose din Carmen de Georges Bizet, performand sub conducerea muzicala a dirijorului Ivo Lipanovic.

Repertoriu Giacomo Puccini: Madama Butterfly - Pinkerton; Tosca - Mario Cavaradossi; Le Villi - Roberto; La fanciulla del West- Dick Johnson. Georges Bizet: Carmen - Don JosO. Giuseppe Verdi: Nabucco - Ismaele; Aida - Radames. Vincenzo Bellini: Norma - Pollione. Richard Wagner: Das Liebesverbot (Dragoste interzisa) - Claudio.

Premii 2011: Premiul M la Concursul Gaetano Fraschini pentru tinerii cantareti lirici din Pavia. 2012: Premiul III la Concursul International Liric La Citta Sonora, Milano.

Colaborari: Teatrul National Split (Croatia), Teatrul Giuseppe Verdi Trieste, Filarmonica Verona, Teatrul Giglio, Teatrul Pisa, Teatrul Real Madrid, Teatrul Liric Cagliari.

A colaborat cu dirijori si regizori precum Ivo Lipanovic, Paolo Olmi, Giampaolo Bisanti, Gianluca Martinenghi, Ivor Bolton, Hugo De Hana, Daniel Oren, Andrea Battistoni, Julian Kovatchev, Kasper Holten.

(Opera Nationale Romana 61 de ar

ANOOSHAH GOLESORKHI Rariton

Nascut in Persia, baritonul american a performat in cele mai importante companii de opera din lume, printre care Wiener Staatsoper, Metropolitan Opera, Opera San Francisco, Teatrul Real Madrid, Teatrul de Opera Roma, Deutsche Opera Berlin, Deutsche Oper am Rhein, Hamburgische Staatsoper §i Maggio Musicale Fiorentino.

Un artist foarte versatil, preia o game larga de roluri pentru baritonul dramatic.

Repertoriu Giacomo Puccini: Tosca — Scarpia (Deutsche Oper am Rhein); Gianni Schicchi — Gianni Schicchi; Madama Butterfly — Sharpless; La fanciulla del West — Jack Rance. Francesco Cilea: Adriana Lecouvreur— Michonet. Giuseppe Verdi: Aida — Amonasro (Metropolitan Opera); Un ballo in maschera (Bal mascat) — Renato; Simon Boccanegra — Simon Boccanegra; Don Carlos — Posa; Rigoletto — Rigoletto; Giovanna d'Arco — Giacomo; Macbeth — Macbeth; Nabucco — Nabucco; Otello — lago; Luisa Miller — Miller; 11 Trovatore (Trubadurul) — Conte di Luna. Umberto Giordano: Andrea Chenier— Gerard. Gioachino Rossini: 11 Barbiere di Siviglia— Figaro. Georges Bizet: Carmen — Escamillo. Pietro Mascagni: Cavalleria Rusticana — Alfio (Metropolitan Opera, Wiener Staatsoper). Amilcare Ponchielli: La Gioconda - Barnaba. Camille Saint-Saens: Samson et Dalila — Le Grand Pretre de Dagon. Richard Strauss: Salome — Jochanaan. Ruggiero Leoncavallo: Pagliacci (Palate) — To n i o. Richard Wagner: Der fliegende Hollander (Olandezul zburator) — Capitanul; Lohengrin — Telramund. Alexander von Zemlinsky: Eine florentinische Tragddie (0 tragedie florentina) — Simone. Modest Petrovici Musorgski: Khovanshchina— Boyar Fyodor Shaklovity.

A colaborat cu dirijori si regizori celebri precum: Marco Armilliato, Fredric Chezlin, James Conlon, Adam Fisher, Valery Gergiev, Michael Jurowski, Axel Kober, Gerard Korsten, James Levine, Zubin Mehta, Antonio Pirolli, Pietro Rizzo, Nello Santi, Ulf Schirmer, Juri Simonov, Marcello Viotti, Giorgio Albertazzi, Sonja Frizel, Peter Konwitschny, Yuri Lyubimov, Giancarlo del Monaco, Elijah Moshinsky, Ferzan Ozpetek, Olivier Tambosi, Michael Thalheimer, Francesca Zambello.

1

'Opera Nationale Romans Iasi 61 de ani

Orchestra Operei Nationale Romane Iasi

Distributie

Concertmaestru Anca Bizgu

Vioara I Contrabas Corn Irina Parau Vlad Titieanu Petrea Gasca Gabriel Stupcanu Adrian Fantana Claudiu Grigora Marius Negru Vasile Tutu Mihai Chelariu Roxana Georgescu Fabian Aftaragaci Carmen Oprea Harps Dorin Mironescu Edilena Manaf Trompeta

Angelica Zanet Marius Rosu Oboi Liviu Antoane

Vioara a II-a Lidia Maftei Constantin Dobrincu

Raluca Scurtu Mihaela Tifoi Alexandra Honciuc Trombon Irina Laetu Flaut Aurel Bizgu

Oana Mironescu Catalin Simerea Bogdan Plescan Aura Simerea Silviu Fartanescu Mariana Chiroca Roxana Gheorghiu

Georgiana Tocila Tuba

Clarinet Tudor Danaila Viola Silviu Butnaru Adriana Stoics Sorin Scripcaru Percutie Laura Holban Laurentiu Parau Alighieri latac Alina Stanciu Constantin Stavrat Lidia Rotaru Fagot Emilia Beri§teanu

Stefan Musteata Vio!once' Remus Ailenei Viorel Calin Silviu Fantana Raul Placinta Oana Hreceniuc

$ef orchestra Silviu Butnaru

'Opera NaSionala Romana 61 de ani

Corul Operei Nationale Romane la§i

Dirijor Manuel Giugula

Distributie

Tenori Baritoni / Basi Olivian Andri§oae Drago§ Bucur Aurel Balae Teodor Busnea Paul Buruiana Robert Buzila Daniel Dobircianu Valentin Calugarici Gabriel Doru Adrian Gheorghita Sabin Francisc Pal Octavian lonescu Petru Pavel Stefan Linu Virgil Pretorian Eduard Rusu Florin Roman Gheorghe Sapca Alexandru Savin lonut Antim Todica Silviu Stratulat

Soprane Alina Barlescu Elena Buzatu Elena Cazacu Daniela Ciocan Elena Dobrincu Ani§oara Grigoriu Mihaela Ichim Manuela Ipate Angelica Mecu Solomon Monica Musteata Zinica Drago§ Orzan Dumitra Purcaru Teodora Radu Marlena Strugariu Claudina Sveatchevici Alina Stefan Alice Todica Hajnalka Takes lulia Zamfirache Andreea Zvori§teanu

Mezzosoprane Daniela Camelia Burlacu Otilia Ci§mileanu Luminita Condurachi Florentina Crengani§ Gianina Ribana Cretu Maria Gherca Sorana Nastasiu Valentina Naum Marinela Nicola Ana Maria Pohoata Gabriela Rimbu Anastasia Voleanschi

'Opera Nationals RomSna Iasi 61 ani

Corul de copii Juniorii Operei Dirijor

Raluca Zaharia

Distributie

Cantoria - Actul I

Teodora loana Arvinte Darla Alexandra Barzu Alexandra Elena Dumitru Denisa Stefania Cazaciuc Carina Maria Colt Maria Teodora Diaconu Maria Galan Stefana Antonia Gavril Dragon Gheorghe

Theodor Giurcanu Ruxandra Lascar Eva Maria Nechita Andreea Teodora Nicolau-Ciobanu Maria Raducanu Diana Alecsia Simionescu Andreea Stratula Maria Darla Tanasa

,

61 de ani

Opera Nationals Romans

Personal O.N.R.I.

Tehnic - Scena

Manuitori - montatori decor Pavel Ignat I Mihai Buzila I Petrica Ciobanu / Catalin Ghiorghiu Neculai Armini / Eusebiu Rosu Cristian Marele I Florin Alin Neculae Mihai Dinu Brahadiru / Costica Andrei Mihai Cazacu / Ovidiu Matran Alexandru Dimitriu / Veniamin Valenti Catalin Constantin Savin

Costumiere Florentina Manea / Eugenia Mihai Petronela Buzila / Maria Macovei Maria Gherca / Elena Toma Cristina Adumitroaei / Maria Husanu Emilia Dinu Brahadiru

Sef serviciu tehnic scena Cristian Marele

Sunet loan Spatariu Robert Mihalache Daniel Baltariu Radu Grajdeanu Daniel Apetroaiei

Lumini Constantin Neacsu Lucian Turcanu Andi Chiriac George Chivoiu Bogdan lonescu

Operatori pupitru decor Pavel lgnat / Mihai Buzila

Titraj Alina Hamza

Machiaj - Perucherie Irina Marele Adriana Aftanase Iliana Popescu

Recuzita scena Mioara Macarie Mioara Hritcu

Recuzita orchestra Stefan Vatamanu Alex Ciobanu

Productie

Sef serviciu productie Aurel Neagu

Pictura Catalin Tarziu

Croitorie femei Luminita Bordeianu Florentina lgnat

Croitorie barbati Lucia Dumitru / Lucica Luca Eugen Parfenie

Mode - flori Doina Nearntu

Administrativ

Cizmarie Mihai Bulgaru I Maria Ursu Maricica Spanu I Florea Gangs

Mecanica Ion Gania / Dumitru Suman Petru Talmaciu / Petrica Gafei

Tamplarie Gelu Rotaru Vasile Mocanu

Tapiterie loan Pantiru

Butaforie Leonard 'strata

Vopsitorie Nicolae Morariu

Sef serviciu administrativ Leonard Tataru

Plasatoare sala - Garderobiere Maria Anchidin I Constanta Tudose Elena Acatrinei I Maricica Clincu Mihaela Mihai

PR: Roxana Caraiman

Grafica: Tiberiu Parau

Afisaj: Adrian Carp

Texte: Compartiment Studii Muzicafe

BANCA TRANSILVANIA

CONSILIUL JUDETEAN

IASI

Iasi Airport Airport Your N9y to the Sky

affichage I Romania

leY I public multimedia

inOras.ro nceSiSier0 .1111 stole et hap es.1 ACRE a RE SS ihl Curel AGERPRES www*.RO

Parteneri Oficiali ai Operei Nationale Romane Iasi

Parteneri Media

TV/ZIA$1 rare))) NUMARULI

claVI Cultural. IASCrf-UN

Radio Romania

alyvenimentut

A POLLONIA

SAPTESERI

Primaria

Radio

Ias i Romania

Cronica de Iasi www.cronicadidaslao

CASA AUTO IASI DEALER

Mercedes-Benz

Ziarul de Iasi liderul preset ielene