finantele_intreprinderii_lupasc.pdf

7/27/2019 finantele_intreprinderii_Lupasc.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/finanteleintreprinderiilupascpdf 1/128

FINANTELEÎNTREPRINDERII

NOTE DE CURS

Lector Lupasc Ioana



TematicaTematica::

1)1)Bazele teoretice ale finanţelor întreprinderiiBazele teoretice ale finanţelor întreprinderii Finanţele întreprinderiiFinanţele întreprinderii -- concept, conţinut, rolconcept, conţinut, rol Circuitul financiar (descriere, decizii financiare,Circuitul financiar (descriere, decizii financiare,

participanţi, diferite cicluri de operaţii)participanţi, diferite cicluri de operaţii)2)2) Analiza situaţiei financiare a întreprinderii pe baza Analiza situaţiei financiare a întreprinderii pe baza

bilanţuluibilanţului Studiul bilanţuluiStudiul bilanţului Tipuri de bilanţ şi elaborarea lor (bilanţul financiar şiTipuri de bilanţ şi elaborarea lor (bilanţul financiar şi

bilanţul funcţional)bilanţul funcţional) Analiza echilibrelor financiare (analiza fondului de Analiza echilibrelor financiare (analiza fondului de

rulment, necesarului de fond de rulment şi a trezorerieirulment, necesarului de fond de rulment şi a trezorerieinete)nete)



3) Analiza performanţelor întreprinderii pe baza contului de3) Analiza performanţelor întreprinderii pe baza contului derezultatrezultat

Studiul contului de profit şi pierdereStudiul contului de profit şi pierdere Analiza soldurilor intermediare de gestiune Analiza soldurilor intermediare de gestiune Analiza capacit Analiza capacităăţii de autofinanţare şi a autofinanţăriiţii de autofinanţare şi a autofinanţării

4)4) Analiza Analiza întreprinderii întreprinderii prinprin metodametoda ratelorratelor..5)5) Aprecierea Aprecierea riscurilorriscurilor lala carecare esteeste supussupusăă întreprinderea întreprinderea.. Riscul de falimentRiscul de faliment

6)6) FolosireaFolosirea analizeianalizei SWOTSWOT pentrupentru apreciereaaprecierea firmeifirmei7)7) FinanţareaFinanţarea pepe termentermen scurtscurt ElaborareaElaborarea bugetuluibugetului dede trezorerietrezorerie alal întreprinderii întreprinderii DeciziiDecizii dede finanţarefinanţare şi deşi de plasamentplasament pepe termentermen scurtscurt8)8) Surse de finanţare a întreprinderii pe termen mediu şi lungSurse de finanţare a întreprinderii pe termen mediu şi lung

SurseSurse propriiproprii SurseSurse prinprin îndatorare îndatorare FinanţareFinanţare nerambursabilnerambursabilăă..



TemaTema 11Bazele teoretice ale finanţelor întreprinderiiBazele teoretice ale finanţelor întreprinderiiÂÂ Finanţele întreprinderiiFinanţele întreprinderii

-- concept,concept,-- conţinut,conţinut,-- rolrolÂÂ Circuitul financiarCircuitul financiar-- descriere,descriere,--

decizii financiare,decizii financiare,-- participanţi,participanţi,-- diferite cicluri de operaţiidiferite cicluri de operaţii..



Bazele teoretice aleBazele teoretice alefinanţelor întreprinderiifinanţelor întreprinderii

Finanţele întreprinderiiFinanţele întreprinderii



Finanţele întreprinderiiFinanţele întreprinderii Finanţele întreprinderiiFinanţele întreprinderii reprezintreprezintă ă un ansamblu deun ansamblu demmăăsuri şi activităţi al căror obiectiv este fenomenulsuri şi activităţi al căror obiectiv este fenomenul

financiar. Serviciifinanciar. Serviciile financiare realizeazle financiare realizează ă şi sarcinişi sarcininefinanciare (negocierea contractelor de asigurare,nefinanciare (negocierea contractelor de asigurare,

controlul încasărilor, plăţilor, etc.). Deasemenea, există şicontrolul încasărilor, plăţilor, etc.). Deasemenea, există şisarcini eminamente financiare de mare importanţă însarcini eminamente financiare de mare importanţă în întreprindere, dar care nu se rezolvă la nivelul serviciilor întreprindere, dar care nu se rezolvă la nivelul serviciilorfinanciare ci la nivel definanciare ci la nivel de CACA sau de AGA cum ar fi creşteri desau de AGA cum ar fi creşteri de

capital, decizii de investire, finanţări de valori mari, etc.capital, decizii de investire, finanţări de valori mari, etc. Indiferent de cine iniţiază şi coordonează activitateaIndiferent de cine iniţiază şi coordonează activitatea

financiarfinanciară ă la nivelul întreprinderii esenţial este faptul că la nivelul întreprinderii esenţial este faptul că aceast aceast ă ă activitate presupune existen ţ a permanent ă a unor activitate presupune existen ţ a permanent ă a unor

fluxuri financiare, pozitive ş i negative,fluxuri financiare, pozitive ş i negative, organizate siorganizate siprogramate a avea loc în condiţii care să servească programate a avea loc în condiţii care să servească interesele întreprinderii.interesele întreprinderii.

Finanţele întreprinderii sunt organizate pentru a satisfaceFinanţele întreprinderii sunt organizate pentru a satisfacerealizarea obiectivului activitrealizarea obiectivului activităăţii în condiţii deţii în condiţii derentabilitate.rentabilitate.



Procurarea fondurilor se poate realiza din:Procurarea fondurilor se poate realiza din: Surse interne:Surse interne:

¾¾ profitulprofitul¾¾ amortizarea activelor mobilizateamortizarea activelor mobilizate

Surse externe:Surse externe:¾¾ aportul adus de acţionariaportul adus de acţionari¾¾ împrumuturi obligatare împrumuturi obligatare¾¾ credite bancarecredite bancare¾¾ credite comercialecredite comerciale

Fiecare din aceste categorii de resurseFiecare din aceste categorii de resurse presupune costuri presupune costuri , fapt pentru care în cadrul, fapt pentru care în cadrul

activitactivităăţii financiareţii financiare este necesar o gestionare este necesar o gestionare bun bun ă ă a fiecarei resurse în parte, respectiv a fiecarei resurse în parte, respectiv selec ţ ionarea lor dup ă criterii economice.selec ţ ionarea lor dup ă criterii economice.



Fluxurile pozitive,Fluxurile pozitive, de formare a fondurilor necesarede formare a fondurilor necesarefinanţării proiectelor, sunt urmate, mai curand sau maifinanţării proiectelor, sunt urmate, mai curand sau maitarziu, detarziu, de fluxuri de ieşirefluxuri de ieşire, precum dividende pl, precum dividende plăătitetiteacţionarilor, dobânzi şi rambursări de credite, plataacţionarilor, dobânzi şi rambursări de credite, platafurnizorilor, plata impozitelor şi a taxelor etc.. Economistulfurnizorilor, plata impozitelor şi a taxelor etc.. Economistulva trebui sa gestioneze atent şi aceste fluxuri financiare, sava trebui sa gestioneze atent şi aceste fluxuri financiare, sa

le coreleze ca volum si cronologic cu fluxurile de intrare,le coreleze ca volum si cronologic cu fluxurile de intrare,pentru a le face compatibile.pentru a le face compatibile.Echilibrul dintre nevoi şi resurse acoperitoareEchilibrul dintre nevoi şi resurse acoperitoare

este, aleste, alăături de rentabilitate, obiectivul cel maituri de rentabilitate, obiectivul cel maiimportant al finanţelor întreprinderii.important al finanţelor întreprinderii.

Echilibrul financiar laEchilibrul financiar la nivel microeconomic nivel microeconomic se realizeazse realizează ă numai în condiţiile păstrării capacităţii de plată, a lichidităţnumai în condiţiile păstrării capacităţii de plată, a lichidităţiiii

financiare şi a solvabilităţii drept caracteristici permanentefinanciare şi a solvabilităţii drept caracteristici permanenteale întreprinderii. Lipsa capacitaţii de plată sau a lichidităţiale întreprinderii. Lipsa capacitaţii de plată sau a lichidităţiiifinanciare chiar pe un fond de solvabilitate, creazfinanciare chiar pe un fond de solvabilitate, crează ă greutgreutăăţiţifinanciare foarte mari care pot merge pâfinanciare foarte mari care pot merge pânnă ă la faliment.la faliment.



Rolul finanţelor întreprinderiiRolul finanţelor întreprinderii este de aeste de a

supraveghea şi corecta operativ orice dezechilibru iniţiindsupraveghea şi corecta operativ orice dezechilibru iniţiindfluxuri corespunzfluxuri corespunzăătoare, de intrare sau de ieşire, înainte catoare, de intrare sau de ieşire, înainte cadezechilibrul sdezechilibrul să ă ia forme ireparabile.ia forme ireparabile.

Realizarea unei st Realizarea unei st ă ă ri de echilibru permanent ri de echilibru permanent reprezintreprezintă ă o condiţie pentru atingerea obiectivului activităţii specifice,o condiţie pentru atingerea obiectivului activităţii specifice,dar şi pentru realizarea unei rentabilităţi optime conformdar şi pentru realizarea unei rentabilităţi optime conformcelei proiectate. Dezechilibrele în orice stare scelei proiectate. Dezechilibrele în orice stare s--ar declanşaar declanşa

presupun o proastpresupun o proastă ă gestionare a întreprinderii. De aceea ogestionare a întreprinderii. De aceea obunbună ă activitate financiaractivitate financiară ă desf desf ăăşurată de organeleşurată de organelespecializate din întreprindere ca şi de conducereaspecializate din întreprindere ca şi de conducerea

întreprinderii influenţează direct, nu numai rezultatele întreprinderii influenţează direct, nu numai rezultateleeconomice şi financiare, dar şi menţinerea unor raporturieconomice şi financiare, dar şi menţinerea unor raporturicorespunzcorespunzăătoare cu partenerii de contracte, cu banca, cutoare cu partenerii de contracte, cu banca, cu

acţionarii, precum şi cu organele fiscale ale statului.acţionarii, precum şi cu organele fiscale ale statului.



Funcţia financiară a întreprinderiiFuncţia financiară a întreprinderiiFuncţia financiară a întreprinderii rezultă dinFuncţia financiară a întreprinderii rezultă din

convergenţa unor factori de ordin teoretic şiconvergenţa unor factori de ordin teoretic şipractic, structural şi conjunctural.practic, structural şi conjunctural.

Activitatea întreprinderii poate fi redată prin Activitatea întreprinderii poate fi redată prin

urmurmăătoarele trei funcţii:toarele trei funcţii:oo func ţ ia func ţ ia de produc ţ ie,de produc ţ ie,oo func ţ ia de comercializare func ţ ia de comercializare , ,

oo func ţ ia financiar ă func ţ ia financiar ă , ,care se coreleazcare se corelează ă între ele, iar toate la un loc au între ele, iar toate la un loc auleglegăături cu mediul extern, prin fluxuri fizice şituri cu mediul extern, prin fluxuri fizice şi

financiare.financiare.



Astfel, sectorul de producţie, prin Astfel, sectorul de producţie, prin intermediul celui deintermediul celui deaprovizionare procuraprovizionare procură ă de la furnizori (mediul extern),de la furnizori (mediul extern),materii prime şi materiale pe care le transformă în produsematerii prime şi materiale pe care le transformă în produsefinite. Materiile prime şi materialele se procură pe bazafinite. Materiile prime şi materialele se procură pe bazaresurselor financiare alocate de sectorul financiar. Laresurselor financiare alocate de sectorul financiar. Larândulrândul ssăău, sectorul de comercializare primeşte de lau, sectorul de comercializare primeşte de lasectorul de producţie produse finite, pe care trebuie să lesectorul de producţie produse finite, pe care trebuie să le

vânvânddă ă pe piatpe piatăă, ceea ce se realizeaz, ceea ce se realizează ă cu ajutorul unorcu ajutorul unorresurse financiare puse la dispoziţie, tot de către sectorulresurse financiare puse la dispoziţie, tot de către sectorulfinanciar. Sectorulfinanciar. Sectorul financiar, dupfinanciar, după ă cum se observcum se observăă,,alimenteazalimentează ă cu sume de bani şi celelalte sectoare şi î şicu sume de bani şi celelalte sectoare şi î şi

formeazformează ă resursele financiare atât din vânzarearesursele financiare atât din vânzareaproduselor, cât şi de pe piaţa monetară şi financiară.produselor, cât şi de pe piaţa monetară şi financiară.Importanţa funcţiei financiareImportanţa funcţiei financiare este dateste dată ă de faptulde faptul

ccă ă ea reprezintea reprezintă ă motorul indispensabil al activitmotorul indispensabil al activităăţilorţilor

industriale şi comerciale, modulul lor central, oriceindustriale şi comerciale, modulul lor central, oricedefecţiune a acesteia punând în pericol întreprinderea îndefecţiune a acesteia punând în pericol întreprinderea înansamblul sansamblul săău.u.



Funcţia financiară a întreprinderii are:Funcţia financiară a întreprinderii are:¾¾ rol operaţionalrol operaţional, care implic, care implică ă luarea unor decizii, înluarea unor decizii, în

special de colectare a capitalurilor, f special de colectare a capitalurilor, f ăărră ă de carede care întreprinderea nu se poate constitui şi funcţiona. Acest rol întreprinderea nu se poate constitui şi funcţiona. Acest rolvizeazvizează ă asigurarea fluxurilor financiare în strânsă legătură asigurarea fluxurilor financiare în strânsă legătură cu mediul înconjurător. Domeniul operaţional cuprindecu mediul înconjurător. Domeniul operaţional cuprinde

încasarea creanţelor asupra clienţilor şi plata furnizorilor, încasarea creanţelor asupra clienţilor şi plata furnizorilor,gestiunea trezoreriei, negocierea creditelor bancare,gestiunea trezoreriei, negocierea creditelor bancare,relaţiile cu organismele financiare şi realizarea operaţiilorrelaţiile cu organismele financiare şi realizarea operaţiilor

de împrumut;de împrumut;¾¾ rol funcţionalrol funcţional, care const, care constă ă în participarea la prelucrarea în participarea la prelucrarea

şi difuzarea informaţiilor necesare gestiunii întreprinderii şişi difuzarea informaţiilor necesare gestiunii întreprinderii şiacordarea de asistenţă de specialitate celorlalte funcţii aleacordarea de asistenţă de specialitate celorlalte funcţii ale

întreprinderii; întreprinderii;¾¾ rol politicrol politic, care const, care constă ă în integrarea într în integrarea într--un tot aun tot a

constrângerilor externe, sociale, economice, financiare şiconstrângerilor externe, sociale, economice, financiare şi

politice care influenţează întreprinderea şi de care depindepolitice care influenţează întreprinderea şi de care depindecreşterea şi autonomia acesteia.creşterea şi autonomia acesteia.

Funcţia financiarăFuncţia financiară furnizeazfurnizeazăă şi menţine resursele deşi menţine resursele de



Funcţia financiarăFuncţia financiară furnizeazfurnizează ă şi menţine resursele deşi menţine resursele decapital, oferind conducerii întreprinderii un sistem decapital, oferind conducerii întreprinderii un sistem deindicatori proprii de urmindicatori proprii de urmăărire şi control, care contribuie larire şi control, care contribuie la

orientarea tuturor activitorientarea tuturor activit

ăă

ţilor pe care le grupează în două ţilor pe care le grupează în două

categorii:categorii:-- activitactivităăţi cu efecte directe asupra capitalului (emiterea deţi cu efecte directe asupra capitalului (emiterea deacţiuni şi obligaţiuni, contractarea de credite şi rambursareaacţiuni şi obligaţiuni, contractarea de credite şi rambursarea

lor, încasări şi plăţi);lor, încasări şi plăţi);-- activitactivităăţi cu efecte indirecte asupra capitalului (lucrări deţi cu efecte indirecte asupra capitalului (lucrări decontabilitate, de analizcontabilitate, de analiză ă şi control), care au însă un rolşi control), care au însă un rolhothotăărâtor în conducerea întreprinderii.râtor în conducerea întreprinderii.

O sarcin O sarcin ă ă important important ă ă a func ţ iei financiare este ap ă rarea a func ţ iei financiare este ap ă rarea patrimoniului patrimoniului , iar în acest scop activitatea financiară trebuie, iar în acest scop activitatea financiară trebuiestructuratstructurată ă astfel încât să asigure:astfel încât să asigure:

¾¾ condiţii optime pentru efectuarea verificărilor privind integritcondiţii optime pentru efectuarea verificărilor privind integritateaatea

patrimoniului;patrimoniului;¾¾ informarea corectinformarea corectă ă şi completă a conducerii asupra neregulilor;şi completă a conducerii asupra neregulilor;¾¾ observarea la timp a tendinţelor noi în derularea fenomenelorobservarea la timp a tendinţelor noi în derularea fenomenelor

economicoeconomico--sociale şi pregătirea unor decizii favorabilesociale şi pregătirea unor decizii favorabile întreprinderii în viitor. întreprinderii în viitor.



Bazele teoretice aleBazele teoretice alefinanţelor întreprinderiifinanţelor întreprinderii

Circuitul Circuitul financiar financiar



DescriereaDescrierea circuituluicircuitului financiarfinanciar Ansambul fluxurilor asociate deciziilor financiare ale Ansambul fluxurilor asociate deciziilor financiare ale

intreprinderii, care determina participarea diferitilorintreprinderii, care determina participarea diferitiloragenti economici (conducatori, actionari, creditori, stat),agenti economici (conducatori, actionari, creditori, stat),constituieconstituie circuitul financiar.circuitul financiar.

Deciziile conducatorilor privesc derularea a treiDeciziile conducatorilor privesc derularea a treicicluri:cicluri: ciclul de investire;ciclul de investire;

ciclul de exploatare;ciclul de exploatare; ciclul de finantareciclul de finantare

prezentate, schematic, in figura 1.1.prezentate, schematic, in figura 1.1.



FiguraFigura 1.11.1



Deciziile financiare şi participanţii laDeciziile financiare şi participanţii la

operaţiile financiareoperaţiile financiareDeciziile financiare (prezentate schematic înDeciziile financiare (prezentate schematic în

figura 1.2) lfigura 1.2) luate de conducuate de conducăătorii întreprinderiitorii întreprinderiisunt grupate în:sunt grupate în: - - decizii de investire ( ş i de dezinvestire),decizii de investire ( ş i de dezinvestire), carecare

privesc constituirea şi gestionarea portofoliuluiprivesc constituirea şi gestionarea portofoliuluide active;de active; - - decizii de finan ţ are,decizii de finan ţ are, care determincare determină ă structurastructura

financiarfinanciarăă..Distincţia dintre deciziile de investire şi celeDistincţia dintre deciziile de investire şi celede finanţare constituie baza raţionamentuluide finanţare constituie baza raţionamentului

financiar.financiar.



FFigura 1.2igura 1.2



Deciziile de investireDeciziile de investire

Orice decizie de platOrice decizie de platăă, care conduce la achiziţia unui activ, în, care conduce la achiziţia unui activ, în

vederea obţinerii de fluxuri de trezorerie ulterioare, având cavederea obţinerii de fluxuri de trezorerie ulterioare, având ca scopscopcreşterea bogăţiei proprietarilor întreprinderii, constituie ocreşterea bogăţiei proprietarilor întreprinderii, constituie oinvesti ţ ie investi ţ ie .. Investiţia este opusă consumului, care implică o scădereInvestiţia este opusă consumului, care implică o scăderea boga bogăăţiei, o pierdere de valoare.ţiei, o pierdere de valoare.

Creşterea bogăţiei proprietarilor întreprinderii este echivalentCreşterea bogăţiei proprietarilor întreprinderii este echivalentă ă cucu

creşterea valorii întreprinderii. În acest sens, putem facecreşterea valorii întreprinderii. În acest sens, putem faceurmurmăătoarele afirmaţii:toarele afirmaţii: creşterea de valoare semnifică faptul că investiţia este rentabicreşterea de valoare semnifică faptul că investiţia este rentabillăă;; pentru a se crea valoare este necesar ca rentabilitatea investiţpentru a se crea valoare este necesar ca rentabilitatea investiţiei siei să ă

fie superioarfie superioară ă costului resurselor din care se finanţează.costului resurselor din care se finanţează.



Deciziile de finanţareDeciziile de finanţareDeciziile de finanţare privescDeciziile de finanţare privesc trei tipuri trei tipuri

principale de decizii: principale de decizii:

alegerea structurii de finanţare, adică repartiţiaalegerea structurii de finanţare, adică repartiţia între capitalurile aparţinând acţionarilor şi cele între capitalurile aparţinând acţionarilor şi celeprovenind de la creditorii financiari. Aceste deciziiprovenind de la creditorii financiari. Aceste deciziiau o influenţă determinantă asupra dimensiuniiau o influenţă determinantă asupra dimensiunii

riscului suportat de acţionari. O creştere ariscului suportat de acţionari. O creştere a îndatorării măreşte riscul pentru acţionari; îndatorării măreşte riscul pentru acţionari; politica de dividend, care constpolitica de dividend, care constă ă în alegerea între în alegerea între

reinvestirea profitului şi distribuirea acestuia subreinvestirea profitului şi distribuirea acestuia subformformă ă de dividende,de dividende,

alegerea între finanţarea internă (autofinanţare) şialegerea între finanţarea internă (autofinanţare) şifinanţarea externă (capitaluri aduse de acţionari şifinanţarea externă (capitaluri aduse de acţionari şi

contractarea de datorii financiare)contractarea de datorii financiare)

P ti i ţii l ţiilP ti i ţii l ţiil



Participanţii la operaţiileParticipanţii la operaţiile

financiarefinanciare

¾¾ Acţionarii Acţionarii¾¾SalariaţiiSalariaţii¾¾ConducConducăătorii unittorii unităăţiiţii¾¾CreditoriiCreditorii¾¾StatulStatul



Acţionarii Acţionarii Acţionarii sunt deţinătorii de titluri de Acţionarii sunt deţinătorii de titluri de

proprietate asupra întreprinderii, aceste titluriproprietate asupra întreprinderii, aceste titluriprezentânduprezentându--se îndeosebi sub formase îndeosebi sub forma ac ţ iunilor.ac ţ iunilor. Acţionarii î şi asumă un risc, remunerarea lor fiind Acţionarii î şi asumă un risc, remunerarea lor fiinddeterminatdeterminată ă de rezultatele financiare pe care lede rezultatele financiare pe care le

va obţine întreprinderea. Ei caută o remunerareva obţine întreprinderea. Ei caută o remuneraremaximmaximă ă pentru aportul lor, ţinând cont de risculpentru aportul lor, ţinând cont de risculpe care şipe care şi--l asumă , ceea ce echivalează cul asumă , ceea ce echivalează cumaximizarea valorii titlurilor lor. Damaximizarea valorii titlurilor lor. Daccă ă acţiunileacţiunile

sunt cotate la burssunt cotate la bursăă , riscul se apreciaz , riscul se apreciază ă în funcţie în funcţiede evoluţia cursurilor.de evoluţia cursurilor. Remunerarea Remunerarea ac ţ ionarilor este dat ă de doi factori aleatori: ac ţ ionarilor este dat ă de doi factori aleatori: dividendele ş i evolu ţ ia valorii titlurilor financiare.dividendele ş i evolu ţ ia valorii titlurilor financiare.

l i ii



SalariaţiiSalariaţii SalariaţiiSalariaţii sunt interesaţi de productivitatea realizată şisunt interesaţi de productivitatea realizată şi

viitorul întreprinderii unde sunt angajaţi.viitorul întreprinderii unde sunt angajaţi.ConducConducăătorii unittorii unităăţiiţii În întreprinderile mici şi mijlocii este frecventă confuziaÎn întreprinderile mici şi mijlocii este frecventă confuzia

între persoanele care conduc şi acţionari. Obiectivul între persoanele care conduc şi acţionari. Obiectivulurmurmăărit în calitate de conducător coincide cu cel urmăritrit în calitate de conducător coincide cu cel urmărit în calitate de acţionar (are ca obiectiv asigurarea în calitate de acţionar (are ca obiectiv asigurarearentabilitrentabilităăţii capitalurilor investite şi perenitatea unităţiiţii capitalurilor investite şi perenitatea unităţiieconomice).economice).

Totuşi, în acest caz conducătorul primeşte pe de o parte,Totuşi, în acest caz conducătorul primeşte pe de o parte,un salariu pentru funcţia sa de director şi pe de altă parteun salariu pentru funcţia sa de director şi pe de altă parteo remunerare în calitate de acţionar. Absenţa frecventă ao remunerare în calitate de acţionar. Absenţa frecventă adistribuirii de dividende în întreprinderile mici şi mijlociidistribuirii de dividende în întreprinderile mici şi mijlociinu înseamnă că rolul de acţionar nu este remunerat.nu înseamnă că rolul de acţionar nu este remunerat.Remunerarea capitalului investit se realizeazRemunerarea capitalului investit se realizeazăă, adesea,, adesea,printrprintr--un salariu mai mare.un salariu mai mare. ConducConducăătorul care este şitorul care este şiacţionar primeşte o remunerare superioară aceleia peacţionar primeşte o remunerare superioară aceleia pecare ar primicare ar primi--o ca salariat care nu este şi acţionar sauo ca salariat care nu este şi acţionar saubeneficiazbeneficiază ă de alte avantaje.de alte avantaje.



CreditoriiCreditorii

Creditorii pot fi creditori pentru exploatare sau creditori pentCreditorii pot fi creditori pentru exploatare sau creditori pentruru

investiţii, după cum creanţele lor sunt legate de operaţii deinvestiţii, după cum creanţele lor sunt legate de operaţii deexploatare sau de operaţii de investiţii realizate de întreprindexploatare sau de operaţii de investiţii realizate de întreprindereere(creditorii(creditorii sese asigurasigurăă ccăă valorilevalorile unorunor indicatoriindicatori dede performanţăperformanţăeconomiceconomicăă şişi financiarfinanciarăă nu au cote alarmante)nu au cote alarmante)..

Apar trei categorii principale de Apar trei categorii principale de creditori financiari: creditori financiari: ¾¾ creditorii obligatari, ale ccreditorii obligatari, ale căăror creanţe apar adesea sub forma unui titluror creanţe apar adesea sub forma unui titlucotat pe piaţă şi uşor negociabil, obligaţiunea. Numai marilecotat pe piaţă şi uşor negociabil, obligaţiunea. Numai marile

întreprinderi au acces la piaţa obligaţiunilor; întreprinderi au acces la piaţa obligaţiunilor;¾¾ bbăăncile şi diferite instituţii financiare care finanţează majoritancile şi diferite instituţii financiare care finanţează majoritateatea

întreprinderilor; întreprinderilor;¾¾ cei care dau cu chirie, operaţiile de finanţare fiind f ăcute subcei care dau cu chirie, operaţiile de finanţare fiind f ăcute sub formaformaleasingleasing--ului. Aceste operaţii reprezintă un tip particular de împrumut.ului. Aceste operaţii reprezintă un tip particular de împrumut.



StatulStatulStatul intervine la diferite niveluri ale circuituluiStatul intervine la diferite niveluri ale circuituluifinanciar şi influenţează ansamblul deciziilor financiare,financiar şi influenţează ansamblul deciziilor financiare,modificând valorile variabilelor care stau la bazamodificând valorile variabilelor care stau la baza

calculelor agenţilor economici. Posibilităţile de acţiunecalculelor agenţilor economici. Posibilităţile de acţiuneale statului sunt multiple, între care menţionăm:ale statului sunt multiple, între care menţionăm:modificarea fiscalitmodificarea fiscalităăţii (pentru întreprinderi şi particulari)ţii (pentru întreprinderi şi particulari)şi modificarea ofertei şi a cererii de capital. Obiectiveleşi modificarea ofertei şi a cererii de capital. Obiectivele

statului (lupta contra inflaţiei, lupta contra şomajului)statului (lupta contra inflaţiei, lupta contra şomajului)determindetermină ă politica sa monetarpolitica sa monetarăă..StatulStatul are unare un dubludublu interesinteres pentrupentru prezentareaprezentarea fidelfidelăă

aa patrimoniuluipatrimoniului,, rezultatuluirezultatului şişi situaţieisituaţiei financiarefinanciare aa

întreprinderii întreprinderii prinprin documenteledocumentele financiarfinanciar--contabilecontabile anualeanualeobligatoriiobligatorii,, ccăăcici prinprin instituţiileinstituţiile sectoruluisectorului public arepublic aremisiuneamisiunea de ade a efectuaefectua prelevprelevăăriri şi deşi de asemeneaasemenea, de a, de asubvenţionasubvenţiona sausau a ajuta diversea ajuta diverse persoanepersoane fizicefizice sausau

juridice juridice..



Diferitele cicluri de operaţiiDiferitele cicluri de operaţii

Circuitul financiar cuprinde trei tipuri deCircuitul financiar cuprinde trei tipuri de

operaţii diferite: operaţii de investire (şi deoperaţii diferite: operaţii de investire (şi dedezinvestire), operaţii de exploatare şidezinvestire), operaţii de exploatare şi

operaţii de finanţare, cărora le suntoperaţii de finanţare, cărora le suntasociate trei cicluri.asociate trei cicluri.1.Ciclul de investire1.Ciclul de investire2.Ciclul de exploatare2.Ciclul de exploatare3.Ciclul de finanţare3.Ciclul de finanţare

1 Ci l l d i ti1 Ci l l d i ti



1.Ciclul de investire1.Ciclul de investire Din punct de vedere economic, investiţia constă în creareaDin punct de vedere economic, investiţia constă în crearea

capitalului tehnic necesar realizcapitalului tehnic necesar realizăării producţiei în cadrul cicluluirii producţiei în cadrul cicluluide exploatare.de exploatare. Capitalul de produc ţ ie Capitalul de produc ţ ie este compus din activeeste compus din activefizice, a cfizice, a căăror utilizare este abandonatror utilizare este abandonată ă atunci când nuatunci când nu maimaiprezintprezintă ă utilitate economicutilitate economică ă pentru întreprindere.pentru întreprindere.

Durata de utilizare a instrumentelor de producţie (capitaluluiDurata de utilizare a instrumentelor de producţie (capitaluluifix) sau durata de viaţă economică poate depinde atât defix) sau durata de viaţă economică poate depinde atât decaracteristici tehnice (durata de viaţă fizică a activului), câtcaracteristici tehnice (durata de viaţă fizică a activului), cât şişi

de considerente economice sau strategice (evoluţiade considerente economice sau strategice (evoluţiacontextului economic şi tehnologic, politica generală).contextului economic şi tehnologic, politica generală). Sub aspect financiar, investiţia se analizează ca o utilizare deSub aspect financiar, investiţia se analizează ca o utilizare de

monedmonedă ă cu scopul de a crea sau achiziţiona active fizice.cu scopul de a crea sau achiziţiona active fizice. Fluxurile financiare care apar la momentul creFluxurile financiare care apar la momentul creăării sau achiziţieirii sau achiziţieide capital de producţie sunt imediate sau eşalonate pe ode capital de producţie sunt imediate sau eşalonate pe o

perioadperioadă ă scurtscurtă ă (da(daccă ă intervine un credit acordat de furnizori).intervine un credit acordat de furnizori). Aceste Aceste fluxuri financiare de ie ş ire (pl ăţ i) fluxuri financiare de ie ş ire (pl ăţ i) pot fi eşalonate pe opot fi eşalonate pe o

perioadperioadă ă mai lungmai lungă ă în cazul construcţiei unui complex în cazul construcţiei unui complexindustrial, spre exemplu.industrial, spre exemplu.



2.Ciclul de exploatare2.Ciclul de exploatare

PrinPrin ciclul de exploatare ciclul de exploatare se înţelege ansamblulse înţelege ansambluloperaţiunilor realizate de întreprindere pentru aoperaţiunilor realizate de întreprindere pentru a--şi atingeşi atinge

obiectivul sobiectivul săău esenţial: producerea de bunuri şi serviciiu esenţial: producerea de bunuri şi serviciidestinate vândestinate vânzzăării.rii. Ciclul de exploatare cuprindeCiclul de exploatare cuprinde trei fazetrei faze succesive:succesive:

¾¾

faza de aprovizionare faza de aprovizionare , în cadrul căreia se achiziţionează bunuri, în cadrul căreia se achiziţionează bunurimateriale şi servicii (materii prime, materiale, combustibil,materiale şi servicii (materii prime, materiale, combustibil,energie, semifabricate etc.) care vor intra în procesul deenergie, semifabricate etc.) care vor intra în procesul deproducţie;producţie;

¾¾ faza de produc ţ ie sau de transformare faza de produc ţ ie sau de transformare , în care are loc, în care are loctransformarea bunurilor şi serviciilor aprovizionate pentru atransformarea bunurilor şi serviciilor aprovizionate pentru aobţine produsul finit;obţine produsul finit;

¾¾ faza de comercializare, de vânzare faza de comercializare, de vânzare a produselor finite.a produselor finite.



2.Ciclul de exploatare2.Ciclul de exploatare

a.a. Faza de aprovizionare Faza de aprovizionare genereazgenereazăă, în principiu, datorii sub forma creditului, în principiu, datorii sub forma credituluiacordat întreprinderii de către furnizori. Decalajul de plată, cacordat întreprinderii de către furnizori. Decalajul de plată, care îiare îicorespunde, diminueazcorespunde, diminuează ă intervalul de timp în care întreprinderea trebuie să intervalul de timp în care întreprinderea trebuie să asigure finanţarea stocurilor.asigure finanţarea stocurilor.

b. Înb. În faza de produc ţ ie faza de produc ţ ie , produsele în curs de transformare formează un stoc, produsele în curs de transformare formează un stoca ca căărui valoare cuprinde, pe lânrui valoare cuprinde, pe lânggă ă materiile prime utilizate, muncmateriile prime utilizate, muncă ă şi alteşi alteconsumuri (combustibil, energie, servicii prestate şi lucrări exconsumuri (combustibil, energie, servicii prestate şi lucrări executate deecutate deterţi etc.). Cu excepţia avansurilor încasate de la clienţi pentterţi etc.). Cu excepţia avansurilor încasate de la clienţi pentru livrru livrăările derile debunuri, prestbunuri, prestăările de servicii şi executările de lucrări, întreprinderea treburile de servicii şi executările de lucrări, întreprinderea trebuieiessă ă asigure, aproape integral, finanţarea fazei de producţie.asigure, aproape integral, finanţarea fazei de producţie.

c.c. Faza de comercializare Faza de comercializare cuprinde:cuprinde:•• un interval de stocare a produselor finite;un interval de stocare a produselor finite;•• vânzarea (livrarea şi facturarea) produselor finite;vânzarea (livrarea şi facturarea) produselor finite;•• un interval în care întreprinderea acordă credit comerciun interval în care întreprinderea acordă credit comercial clienţilor săi.al clienţilor săi.



3.Ciclul de finanţare3.Ciclul de finanţare Acest ciclu cuprinde operaţiunile prin care se primesc şi Acest ciclu cuprinde operaţiunile prin care se primesc şi

se acordse acordă ă împrumuturi precum şi achiziţiile de titluri de împrumuturi precum şi achiziţiile de titluri deplasament şi de cedare a creanţelor. Durata cicluluiplasament şi de cedare a creanţelor. Durata cicluluidiferdiferăă, dup, după ă cum operaţiile privesc dezvoltareacum operaţiile privesc dezvoltarea

întreprinderii şi investiţiile sau buna desf ăşurare a ciclului întreprinderii şi investiţiile sau buna desf ăşurare a cicluluide exploatare.de exploatare. Acordarea unui împrumut se analizează ca o Acordarea unui împrumut se analizează ca o

transformare a monedei în activ financiar. Suma de banitransformare a monedei în activ financiar. Suma de bani încasată la finalizarea operaţiunii este mai mare decât încasată la finalizarea operaţiunii este mai mare decâtcea datcea dată ă cu împrumut datorită dobânzilor încasate de lacu împrumut datorită dobânzilor încasate de ladebitor.debitor.

Achiziţia de titluri de plasament (acţiuni sau obligaţiuni) Achiziţia de titluri de plasament (acţiuni sau obligaţiuni)ddă ă posibilitatea întreprinderii să încaseze venituri subposibilitatea întreprinderii să încaseze venituri subformformă ă de dobânzi sau dividende, iar cedarea lor îide dobânzi sau dividende, iar cedarea lor îipermite spermite săă--şi reconstituie disponibilităţile băneşti iniţiale,şi reconstituie disponibilităţile băneşti iniţiale,

sub rezerva unei diferenţe de preţ (câştig sau pierderesub rezerva unei diferenţe de pre

ţ(câ

ştig sau pierderedin diferenţa de curs).din diferenţa de curs).



TemaTema 22 Analiza situaţiei financiare a întreprinderii pe baza Analiza situaţiei financiare a întreprinderii pe baza

bilanţuluibilanţului¾¾ Studiul bilanţuluiStudiul bilanţului

¾¾ Tipuri de bilanţ şi elaborarea lorTipuri de bilanţ şi elaborarea lor¾¾ bilanţul financiarbilanţul financiar¾¾

bilanţul funcţionalbilanţul funcţional¾¾ Analiza echilibrelor financiare Analiza echilibrelor financiare

¾¾ analiza fondului de rulment, necesaruluianaliza fondului de rulment, necesarului

de fond de rulment şi a trezoreriei netede fond de rulment şi a trezoreriei nete



Analiza performantelor intreprinderii

Întreprinderea, ca sistemul pregătit pentru a desf ăşura o activitateeconomică, î şi formează o structură tehnică prin elementul imobilizări.

Acest element asigură baza tehnico-materială a capacităţii de producţiesub forma mijloacelor de muncă.

De asemenea întreprinderea, pentru activitatea curentă dispune de o

serie de mijloace ciclice, cunoscute în contabilitate sub denumirea deactive circulante şi care joacă rolul de obiect asupra căruia se realizează acţiunea de prelucrare şi transformare specifică unităţii în cauză. Stocurilede mijloace circulante înglobează materii prime şi materiale aflate în

diferite faze ale prelucrării, dar şi sub formă de produse finite.

STUDIUL DESCRIPTIV AL BILANŢULUI



Ţ

• Bilan ţ ul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă

elementele de activ, datorii şi capital propriu ale persoanelor juridice la încheierea exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzutede lege.

Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate

după natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv, natura, provenienţaşi exigibilitate.

• Contul de profit ş i pierdere cuprinde totalitatea veniturilor realizate,cheltuielilor efectuate şi rezultatelor financiare obţinute.

•Politicile contabile cuprind ansamblul de principii, baze, convenţii, regulişi practici specifice adoptate de o persoană juridică la întocmirea şiprezentarea situaţiilor anuale simplificate.

• Notele explicative cuprind prezentarea detaliată a fiecărui elementobligatoriu prezentat în situaţiile financiare. Acestea conţin informaţiireferitoare la metodele de evaluare a activelor, precum şi orice informaţiisuplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceeace priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute.



În activul bilanţului vom găsi activele sub formă de creanţe asupraclienţilor şi debitorilor. Valoarea adusă din afara unităţii sub formă dematerii prime, materiale, combustibil se completează cu cele aduse prinprocesele de transformare, devenind active circulante de tipul producţieinefinite, produse finite, semifabricate destinate vânzării. Odată cu

vânzarea produselor finite elementul nu dispare, valoarea luitransformându-se în creanţe până la încasarea contravalorii sub formă debani.

Bilanţul oferă informaţii referitoare la natura şi mărimea sumelorinvestite în resursele întreprinderii, obligaţiile întreprinderii faţă decreditori, precum şi partea ce revine proprietarilor în resursele nete ale

întreprinderii. Această componentă a situaţiilor financiare reprezintă baza

informaţională pentru determinarea ratelor de rentabilitate, evaluareastructurii capitalului întreprinderii, aprecierea lichidităţii şi flexibilităţi eifinanciare, dar şi pentru „formularea de judecăţi de valoare privind risculpe care şi-l asumă o întreprindere şi evaluarea mişcărilor viitoare de

trezorerie”

Bilanţul financiar. Elaborare.



ţ

Bilanţul financiar esre rezultatul prelucrarii informaţiilor din bilanţul

contabil cu scopul de a caracteriza echilibrul financiar al întreprinderii,lichiditatea şi solvabilitatea, pentru a asigura baza de date suficientă calculării ratei rentabilităţii financiare sau economice.

ACTIV PASIV

MIJLOACE cu durată de

exploatare MAI MARE DE 1 AN;

RESURSE cu scadenţa PESTE 1

AN sau

CAPITALURI PERMANENTE

- Capitaluri proprii

- Datorii pe termen lung şi

mijlociu

MIJLOACE cu durată de

exploatare MAI MICA DE 1 AN;

RESURSE cu scadenţa pâna intr-

UN AN

TREZORERIE (mijloace)TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

BILANT FINANCIAR

• Construirea bilanţului financiar este o activitate deosebit de



• Construirea bilanţului financiar este o activitate deosebit dedificilă, deoarece aprecierea exigibilităţii sau a lichidităţii în funcţie derealitatea economică este o problemă delicată: realizarea acesteiaprecieri presupune cunoaştere perfectă a întreprinderii pentru care serealizează bilanţul financiar şi definirea unor criterii obiective în funcţiede care să se realizeze evaluarea lichidităţii şi a exigibilităţii elementelor

patrimoniale ale întreprinderii. Elementele de activ sunt structurate în funcţie de creştereagradului de lichiditate, începând cu partea de sus a activului bilanţier.

Lichiditatea reprezintă aptitudinea unui activ de a se transforma înmonedă, f ără termen şi f ără pierdere de valoare. Astfel, în activ se vor

înscrie mai întâi elementele cele mai puţin lichide, respectiv imobilizările

(necorporale, corporale şi financiare), numite şi nevoi permanente, apoiactivele circulante, care au un grad de lichiditate mult mai mare decâtimobilizările, numite şi nevoi temporare.

Elementele de pasiv sunt structurate după gradul crescător deexigibilitate.



Exigibilitatea reprezintă însuşirea pasivelor de a deveni scadente laun anumit termen. Astfel, se vor înscrie mai întâi capitalurile proprii (atât

cele provenite de la acţionari, cât şi cele provenite din reinvestiri aleacumulărilor anterioare), apoi capitalurile din surse publice (subvenţii,provizioane reglementate şi alte fonduri). Aceste resurse nu au oanumită scadenţă, deci nu sunt exigibile decât în situaţii extreme de

faliment şi se mai numesc resurse permanente. Datoriile pe termenmediu şi lung (cu scadenţa mai mare de un an) sunt incluse tot laresurse permanente. Datoriile pe termen scurt regrupează ansambluldatoriilor cu scadenţa mai mică de un an şi se mai numesc resurse

temporare.



Activul bilan ţ ului financiar Pentru a detemina (calcula) mijloacele cu durată deexploatare mai mare de un an, se porneşte de la activul imobilizat

al bilanţului contabil, care este modificat prin:

- eliminarea (sc ă derea): • activelor fictive (cheltuielile de constituire, cheltuielile de

cercetare-dezvoltare) care nu au valoare economică;• imobilizărilor financiare ce ajung la scadenţă până la sfârşitulanului, fiind transferate la mijloace cu durată de exploatare maimică de 1 an.

- ad ă ugarea: • activelor circulante a căror scadenţă este peste 1 an.



Pentru a determina (calcula) mijloacele cu durată deexploatare mai mică de un an, se porneşte de la activulcirculant al bilanţului contabil, care este modificat prin:

• eliminarea activelor circulante a căror scadenţă estepeste 1 an;

• ad ă ugarea imobilizarilor financiare ce ajung lascadenţă până la sfârşitul anului.

Pasi l bilanţ l i financia



Pasivul bilan ţ ului financiar

Capitalurile permanente se determină pornind de la capitalulpropriu şi datoriile financiare pe termen mediu şi lung din bilanţulcontabil, care sunt modificate prin:

- eliminarea (scăderea):

• activelor fictive;• provizioanele destinate acoperirii riscurilor şi cheltuielilor probabile

să se realizeze până într-un an;• împrumuturilor ajunse la scadenţa până la sfârşitul anului;

- ad ă ugarea datoriilor nefinanciare (provizioanele) şi a ven. in avans

a căror scadenţă este peste 1 an.

Resursele cu scadenţă până într-un an, se determină pornindde la datoriile din bilanţului contabil care ajung la scadenta pana lasfarsitul anului.



Bilanţul funcţional. Elaborare.

În afara bilanţului financiar, în practica financiară a analizeipatrimoniale se mai utilizează şi "bilanţul funcţional". În acestcaz se renunţă la aspectele de lichiditate pentru activ şi deexigibilitate pentru pasiv. Întreprinderea se prezintă ca o masă, o

multitudine de mijloace şi de resurse care trebuiesc grupate numaidupă natura sau destinaţia lor.

În bilanţul funcţional, posturile de activ si de pasiv alebilanţului contabil se regăsesc grupate după natura şi destinaţialor:



BILANT FUNCTIONAL

ACTIV PASIV

ACTIV IMOBILIZAT sau

MIJLOACE STABILE

* RESURSE DURABILE

ACTIV DE EXPLOATARE PASIV DE EXPLOATARE

ACTIV INAFARA

EXPLOATARII

PASIV INAFARA

EXPLOATARIIDISPONIBILITATI

(Trezorerie)

RESURSE DE TREZORERIE

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

Precizări:



1. Mijloacele stabile sunt bunuri destinate să rămână o perioadă îndelungată la dispoziţia întreprinderii;2. Resursele durabile sunt fondurile proprii şi datoriile financiare

care permit întreprinderii asigurarea unei stabilităţi

(permanenţe) a finanţării;3. Activele de exploatare şi pasivele de exploatare sunt nevoi

sau resurse generate de ciclul de exploatare numai după

natura activităţii întreprinderii. De exemplu, sunt considerateactive de exploatare stocurile, creanţele comerciale, creanţeleTVA şi sunt considerate pasive de exploatare datoriilecomerciale, datoriile TVA;

4. Activele în afara exploatării şi pasivele în afara exploatării suntnevoi şi resurse generate de activităţile întreprinderii nelegatede exploatare.

5. Mijloacele sau resursele de trezorerie corespunddisponibilităţilor sau resurselor de trezorerie.



Activul bilan ţ ului func ţ ional

Determinarea mijloacelor stabile

• Imobilizarile necorporale, corporale si financiare din bilanţul

contabil sunt grupate la mijloace stabile la valoarea brută. Amortizările sau/şi provizioanele sunt considerate resurse propriişi de aceea figurează la resurse stabile.

• De asemenea trebuie cunoscută şi durata imob. fin.

Determinarea activelor circulante ale exploatării

• Stocurile , oricare ar fi natura lor vor fi cuprinse în activul deexploatare la valoarea lor brută. Provizioanele pentru depreciereastocurilor sunt considerate resurse durabile.

• Crean ţ ele de exploatare , sunt legate conform înregistrărilor dinevidenţa contabilă de veniturile de exploatare Aici sunt grupate



evidenţa contabilă de veniturile de exploatare. Aici sunt grupatecreanţele comerciale, sociale, fiscale (în afară creanţelor din impozitul

asupra beneficiului), unele cheltuieli înregistrate în avans care se referala activitatea de exploatare.

Determinarea activelor circulante în afara exploatării

O crean ţă este inclusa la activul circulant în afara exploatării atuncicând nu are în contrapartida contabilă un venit de exploatare.

Exemple de operaţii în afara exploatării:

• operaţiile de investiţie: cedarea imobilizărilor/creanţe asupraimobilizărilor;

• operaţiile financiare: venituri financiare/dobânzi curente neajunsela scadenţă aferente împrumuturilor acordate;• operaţiile de repartiţie: impozitul pe profit/creanţe asupraimpozitului pe profit;

• operaţiile extraordinare: venituri extraordinare/creanţe diverse.



Valorile mobiliare de plasament sunt grupate la activulcirculant în afara exploatării la valoarea brută, iar provizioanelepentru deprecierea lor la resurse durabile. In unele lucrari despecialitate şi în recomandările unor instituţii sau organisme

financiar-bancare se recomandă ca acele valori mobiliare deplasament care nu pot fi cedate decât dificil şi într-un viitor

îndepărtat, să rămână grupate la activul circulant în afara

exploatării, iar celelalte să fie asimilate disponibilităţilor.

Disponibilităţile băneşti (mijloace de trezorerie)

• aici sunt grupate lichidit ăţ ile imediate : cec-urile de încasat,conturi curente la bănci, casa, etc.



Pasivul bilan ţ ului func ţ ional

Resursele durabile

Fondurile proprii includ mai multe elemente:

• Capitalul social: se va reţine numai suma varsată în întregime dinceea ce a fost subscris;

• Rezervele legale, statutare, alte rezerve;• Rezultatul exerciţiului:• Amortizările şi provizioanele.

• Împrumuturile pe termen mediu ş i lung , mai puţin:

dobânzile curente aferente împrumuturilor şi neajunse lascadenţă vor fi incluse la pasivul în afara exploatării; primele privind rambursarea obligaţiunilor vor fi incluse întotalul împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni.

Pasivul de exploatare



Datoriile de exploatare sunt legate de activitatea de

exploatare întreprinderii: creditele comerciale acordate defurnizori, creditele pe termen scurt acordate de bănci pentruderularea operaţiunilor de import-export, datoriile faţă depersonalul salariat pentru munca depusă, datoriile sociale şi fiscale

ale întreprinderii legate de utilizarea de personal, unele venituri înregistrate în avans.

Pasivul în afara exploatării Aici sunt grupate datoriile întreprinderii legate de activitatea financiar ă (ex: dobânzile aferente diverselor crediteobţinute) şi din activitatea extraordinar ă (ex: datoriile către

diversele organe de control ca urmare a penalizărilor, amenzilor) a întreprinderii.

Pasivul de trezorerie Aici sunt grupate conturile curente descoperite.

Interpretarea informaţiilor din bilanţul



p ţ ţfinanciar şi bilanţul funcţional

Doar bilanţul în sine nu oferă o imagine completă despresituaţia unei întreprinderi. Rolul în valorificarea lui ca sistem deinformaţii pentru caracterizarea stării de performanţă şi reuşită adeciziilor privind evoluţia unei întreprinderi îi revine analistuluifinanciar. Analistul financiar este răspunzător de modul de utilizare ainformaţiilor oferite de bilanţul contabil, alături de informaţiile oferitede alte “instrumente”, de alte surse de informare (situaţii interne ale întreprinderii, dări de seama statistice, orice informaţie externă cuprivire la activitatea desf ăşurată de întreprindere în contextconcurenţial). Abilitatea analistului financiar în prelucrarea tuturoracestor informaţii, în alegerea momentului oportun prelucrării şiprezentării informaţiei, în alegerea formei de prezentare a informaţieidegajate din prelucrare joacă un rol important în asigurarea stării deperformanţă a întreprinderii. Analistul financiar trebuie să cunoască nunumai indicatorii reflectaţi sau obţinuţi pe baza bilanţului contabil, ci şifactorii ce concură la dimensiunea şi dinamica lor.

Din citirea bilanţului contabil sunt posibile două interpretărifuncţionale: orizontală; verticală (pool de fonds).



funcţionale: orizontală; verticală (pool de fonds).Obiectivul analizei funcţionale orizontale este de a verifica

echilibrul ce există în mijloacele şi resursele alocate pe funcţiileeconomice (investiţie, finanţare, exploatare) ale întreprinderii şi aaprecia buna gestionare a structurii financiare.

Această reprezentare a permis calculul a patru indicatoridistincţi:• Fondul de Rulment prin care se compară mijloacele stabile(reprezentând ciclul de investiţie) cu resursele durabile

(reprezentând ciclul de finanţare).• Necesarul de Fondul de Rulment al Exploatării carecompară mijloacele şi resursele specifice ciclului deexploatare.• Necesarul de Fondul de Rulment inafara Exploatării carecompară mijloacele şi resursele ce nu sunt legate de ciclul deexploatare .

• Trezoreria – indicator al echilibrului (la un moment dat) între diferite funcţii.



Necesarul de finanţat trebuie să fie acoperit prin Fondul de

Rulment. Excedentul sau insuficienţa acestei acoperiri constituietrezoreria. Fundamentele juridice sau fiscale ale contabilităţiigenerale antrenează o serie de prelucrări ale informaţiei economice

care pot conduce la erori grave în analiza economică si financiară. Astfel, dacă o întreprindere foloseste personal care este angajatpermanent sau temporar se va reflecta în mod diferit încontabilitate.



TemaTema 33

Analiza performanţelor întreprinderii pe Analiza performanţelor întreprinderii pebaza contului de rezultatbaza contului de rezultatÂÂ Studiul contului de profit şi pierdereStudiul contului de profit şi pierdereÂÂ Analiza soldurilor intermediare de gestiune Analiza soldurilor intermediare de gestiuneÂÂ Analiza capacit Analiza capacităăţii de autofinanţare şi aţii de autofinanţare şi a

autofinanţăriiautofinanţării

Analiza soldurilor intermediare deAnaliza soldurilor intermediare de



Analiza soldurilor intermediare de Analiza soldurilor intermediare de

gestiunegestiuneContul de rezultat al exerciţiului furnizează date careContul de rezultat al exerciţiului furnizează date care

pot fi analizate pentru a obţine indicatori necesaripot fi analizate pentru a obţine indicatori necesarigestiunii, prin intermediul „tabloului soldurilorgestiunii, prin intermediul „tabloului soldurilorintermediare de gestiune" („Cascada SIG").intermediare de gestiune" („Cascada SIG").

Aceste solduri, determinate sub form Aceste solduri, determinate sub formă ă de marje, potde marje, pot

fi împărţite în două categorii:fi împărţite în două categorii: SIGSIG -- activitate şi SIGactivitate şi SIG --rentabilitate.rentabilitate.În partea finală a tabloului se determină două În partea finală a tabloului se determină două

mmăărimi:rimi: capacitatea de autofinanţare şicapacitatea de autofinanţare şi

autofinanţareaautofinanţarea care, f care, f ăărră ă a fi solduri intermediare,a fi solduri intermediare,sunt solduri reziduale, de interes în apreciereasunt solduri reziduale, de interes în apreciereaperformanţei financiare a întreprinderii.performanţei financiare a întreprinderii.

I Analiza soldurilor intermediare de gestiuneI Analiza soldurilor intermediare de gestiune



I.Analiza soldurilor intermediare de gestiuneI.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

privind activitatea de exploatareprivind activitatea de exploatare

1) Cifra de afaceri (CA)1) Cifra de afaceri (CA) exprimexprimă ă volumulvolumul

afacerilor realizate cu terţii in urma activităţii curente aafacerilor realizate cu terţii in urma activităţii curente a întreprinderii şi se determină cu ajutorul relaţiei: întreprinderii şi se determină cu ajutorul relaţiei:CA =CA = Vân Vânzzăări de mri de măărfuri (Vmf)rfuri (Vmf) ((activitate comercialactivitate comercială ă

+ p+ prestrestăări servicii) +ri servicii) + Producţia vândută (Pv)Producţia vândută (Pv) (activitate(activitate industrialindustrialăă))2)Marja2)Marja comercialcomercială ă (Mc)(Mc) este suplimentul deeste suplimentul de

valoare adusvaloare adusă ă de întreprindere prin activitatea dede întreprindere prin activitatea decomercializare (produse şi mărfuri cumpărate şicomercializare (produse şi mărfuri cumpărate şirevandute).revandute).

MC= V MC= V ânânzzăări de mri de măărfuri (Vmf)rfuri (Vmf) -- Costul mCostul măărfurilorrfurilor(Chmf)(Chmf)



3)Producţia exerciţiului (PE)3)Producţia exerciţiului (PE) cuprinde bunurile şicuprinde bunurile şiserviciile produse de întreprindere în cursul exerciţiului,serviciile produse de întreprindere în cursul exerciţiului,indiferent de destinaţie, fiind determinată astfel:indiferent de destinaţie, fiind determinată astfel:

PE= Producţia vândută (Pv) + Producţia stocată PE= Producţia vândută (Pv) + Producţia stocată (± ∆S)+ Producţia realizată pentru scopuri proprii şi(± ∆S)+ Producţia realizată pentru scopuri proprii şicapitalizatcapitalizată ă (imobiliza(imobilizattăă) (Pi)) (Pi)

4)Valoarea4)Valoarea adadăăugatugată ă (VA)(VA) exprimexprimă ă ceea ce adaugceea ce adaugă ă întreprinderea la circuitul economic prin propria activitate şi întreprinderea la circuitul economic prin propria activitate şi sesecalculeazcalculează ă prin relaţia:prin relaţia:

VA= VA= Marja comercialMarja comercială ă (MC) + Producţia exerciţiului(MC) + Producţia exerciţiului(PE)(PE) --Consumurile intermediare (CI)Consumurile intermediare (CI)



Ca instrument de analizCa instrument de analizăă, valoarea, valoareaadadăăugatugată ă permite aprecierea performanţelorpermite aprecierea performanţeloreconomicoeconomico--financiare ale întreprinderii: putereafinanciare ale întreprinderii: puterea

economiceconomică ă realreală ă a acesteia, contribuţia factorilora acesteia, contribuţia factorilorde producţie la crearea propriei bogăţii,de producţie la crearea propriei bogăţii,contribuţia întreprinderii la crearea PIB.contribuţia întreprinderii la crearea PIB.

Ca mijloc de gestiuneCa mijloc de gestiune, valoarea ad, valoarea adăăugatugată ă caracterizeazcaracterizează ă exploatarea întreprinderii, fiindexploatarea întreprinderii, fiindutilizatutilizată ă în gestiunea previzională, în controlul de în gestiunea previzională, în controlul degestiune, precum şi în fiscalitate pentrugestiune, precum şi în fiscalitate pentrudeterminarea taxei pe valoarea addeterminarea taxei pe valoarea adăăugatugatăă..



Calculul valorii adCalculul valorii adăăugate se realizeazugate se realizează ă prin douprin două ă metode:metode:

11.Metoda.Metoda substractivsubstractivăă ((sinteticsinteticăă),), ce determince determină ă valoarea advaloarea adăăugatugată ă ca diferenţă între producţie şica diferenţă între producţie şicumpcumpăărrăări.ri.

2.2.Metoda aditivMetoda aditivăă ((analiticanaliticăă), ce presupune un), ce presupune un

demers invers, vizând elementele de repartiţie ale valoriidemers invers, vizând elementele de repartiţie ale valoriiadadăăugate în care se înglobează costul factorilor deugate în care se înglobează costul factorilor deproducţie care trebuie remuneraţi.producţie care trebuie remuneraţi.

In timp ce metoda sinteticIn timp ce metoda sintetică ă are utilitate practicare utilitate practicăă,,

metoda analiticmetoda analitică ă prezintprezintă ă mai mult importanţă teoretică mai mult importanţă teoretică privind structura valorii adprivind structura valorii adăăugate.ugate.

II.II. Analiza soldurilor intermediare deAnaliza soldurilor intermediare de



II.II. Analiza soldurilor intermediare de Analiza soldurilor intermediare de

gestiune privind rentabilitateagestiune privind rentabilitatea

11) Excedentul brut (insuficienţa) de) Excedentul brut (insuficienţa) de

exploatare (EBE)exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitateaeste rezultatul realizat din activitateacurentcurentă ă a întreprinderii, care permite să se măsoarea întreprinderii, care permite să se măsoarecapacitatea de a genera şi de a conserva fonduri. Estecapacitatea de a genera şi de a conserva fonduri. Este

independent de politica financiarindependent de politica financiarăă, fiscal, fiscală ă şi în domeniulşi în domeniulamortizamortizăării, şi se calculează cu ajutorul relaţiei:rii, şi se calculează cu ajutorul relaţiei:EBE = V EBE = V aloarea adaloarea adăăugatugată ă (VA) + Subvenţiile(VA) + Subvenţiile

de exploatare (Sde exploatare (Sbv)bv) -- Alte impozite, taxe, Alte impozite, taxe,vvăărsrsăăminte asimilate (I + Tx)minte asimilate (I + Tx) -- Cheltuielile cuCheltuielile cupersonalul (Chp)personalul (Chp)

2) Rezultatul din exploatare (Rexp)2) Rezultatul din exploatare (Rexp) mmăăsoarsoară ă performanţa industrială şi comercială a întreprinderii esteperformanţa industrială şi comercială a întreprinderii este



performanţa industrială şi comercială a întreprinderii, esteperformanţa industrială şi comercială a întreprinderii, este

independent de politica financiarindependent de politica financiară ă şi fiscală, ţine cont deşi fiscală, ţine cont deamortizare şi provizioane, şi se determină cu relaţia:amortizare şi provizioane, şi se determină cu relaţia:Rexp = Excedentul brut de exploatare (EBE) + AlteRexp = Excedentul brut de exploatare (EBE) + Altevenituri din exploatare (Ave)venituri din exploatare (Ave) -- Amortiz Amortizăări şiri şiprovizioaneprovizioane (( Ajust Ajustăări de valoare privind ;mobilizri de valoare privind ;mobilizăărilerilecorporale şi necorporale + ajustări de valoare privindcorporale şi necorporale + ajustări de valoare privindactivele circulante + Ajusactivele circulante + Ajusttăări privind provizioanele)ri privind provizioanele) -- Alte Alte

cheltuieli de exploatarecheltuieli de exploatare ((Cheltuieli cu despCheltuieli cu despăăgubiri,gubiri,donaţii şi activele cedate)donaţii şi activele cedate)R R ezultatul din exploatare caracterizeazezultatul din exploatare caracterizează ă performanţaperformanţa

activitactivităăţiiţii curentecurente..Rexp =Veniturile din exploatareRexp =Veniturile din exploatare -- Cheltuielile deCheltuielile deexploatareexploatare

3)Rezultatul financiar (Rfin)3)Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul careeste rezultatul careprovine din activitatea financiarprovine din activitatea financiarăă, cuprinde elemente de fluxuri, cuprinde elemente de fluxurifinanciare şi elemente care corespund riscurilor ataşate, fiindfinanciare şi elemente care corespund riscurilor ataşate, fiind unun



ş p ş ,ş p ş ,sold intermediar între rezultatul de exploatare şi rezultatulsold intermediar între rezultatul de exploatare şi rezultatulcurent; se calculeazcurent; se calculează ă prin diferenţa:prin diferenţa:Rfin = Veniturile financiareRfin = Veniturile financiare -- Cheltuielile financiareCheltuielile financiare

4)Rezultatul curent (Rcrt) ţine cont de politica de4)Rezultatul curent (Rcrt) ţine cont de politica definanţare a întreprinderii, nu este influenţat definanţare a întreprinderii, nu este influenţat deelemente extraordinare sau fiscale pure şi cumulează elemente extraordinare sau fiscale pure şi cumulează rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar:rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar:

Rcrt = Rexp + RfinRcrt = Rexp + RfinO pierdere financiarO pierdere financiară ă poate fi compensatpoate fi compensată ă de un profitde un profitobţinut în activitatea de exploatare, astfel încâtobţinut în activitatea de exploatare, astfel încâtrezultatul curent poate fi profit.rezultatul curent poate fi profit.

5)Rezultatul extraordinar (Rextr) provine din5)Rezultatul extraordinar (Rextr) provine dinactivitatea neobişnuită a întreprinderii, nefiind legat deactivitatea neobişnuită a întreprinderii, nefiind legat deactivitatea curentactivitatea curentăă , şi se determină ca diferenţa: , şi se determină ca diferenţa:

Rextr = Veniturile extraordinareRextr = Veniturile extraordinare -- CheltuielileCheltuielileextraordinareextraordinare

6) Rezultatul brut al exerciţiului (Rbr)6) Rezultatul brut al exerciţiului (Rbr) se obţine prinse obţine prin însumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar: însumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar:Rbr = Rcrt + RextrRbr = Rcrt + Rextr



Rbr = Rcrt + RextrRbr = Rcrt + Rextr

Rbr = Veniturile totaleRbr = Veniturile totale -- Cheltuielile totaleCheltuielile totale7) Rezultatul net al exerciţiului (Rnet) constituie7) Rezultatul net al exerciţiului (Rnet) constituie

soldul final dupsoldul final după ă aplicarea cotei procentuale de impozitaplicarea cotei procentuale de impozit

(i) asupra rezultatului (impozabil) al perioadei curente,(i) asupra rezultatului (impozabil) al perioadei curente,fiind calculat ca diferenţa:fiind calculat ca diferenţa:Rnet =RbrRnet =Rbr -- Impozitul pe profitImpozitul pe profit

Profitul net urmeazProfitul net urmează ă a fi repartizat conform legii, parţiala fi repartizat conform legii, parţialdistribuit sau reinvestit.distribuit sau reinvestit.

Pierderea netPierderea netă ă reflectreflectă ă imposibilitatea refacerii capitalurilorimposibilitatea refacerii capitalurilorinvestite şi poate deteriora capitalul propriu până la dispariţiinvestite şi poate deteriora capitalul propriu până la dispariţie,e,

ceea ce conduce la riscul de insolvabilitate.ceea ce conduce la riscul de insolvabilitate.Cascada fluxului de rezultate se încheie cu soldurileCascada fluxului de rezultate se încheie cu soldurile

reziduale care au ca punct de plecare rezultatul exerciţiului:reziduale care au ca punct de plecare rezultatul exerciţiului:

capacitatea de autofinanţare şi autofinanţarea.capacitatea de autofinanţare şi autofinanţarea.

Analiza capacitatii de Analiza capacitatii de aautofinanţareutofinanţare



pp ţţ

(CAF) şi a autofinanţării (AF).(CAF) şi a autofinanţării (AF). În partea finală a cascadei soldurilor intermediare deÎn partea finală a cascadei soldurilor intermediare de

gestiune, pornind de la rezultatul net se determingestiune, pornind de la rezultatul net se determină ă doudouă ă solduri reziduale de flux care caracterizeazsolduri reziduale de flux care caracterizează ă performanţaperformanţafinanciarfinanciară ă a întreprinderii privind asigurarea resurselora întreprinderii privind asigurarea resurselorde finanţare a activităţii curente şi viitoare cum sunt:de finanţare a activităţii curente şi viitoare cum sunt:

capacitatea de autofinanţare (CAF) şicapacitatea de autofinanţare (CAF) şiautofinanţarea (AF).autofinanţarea (AF).

I. Capacitatea de autofinanţare (CAF)I. Capacitatea de autofinanţare (CAF) sau marjasau marjabrutbrută ă de autofinanţare este un sold rezidual dede autofinanţare este un sold rezidual de fluxflux..

Este diferenţa între fluxurile de intrare şi fluxurile deEste diferenţa între fluxurile de intrare şi fluxurile deieşire generate de operaţiunile curente de gestiune careieşire generate de operaţiunile curente de gestiune carelaslasă ă la dispoziţia întreprinderiila dispoziţia întreprinderii resurse propriiresurse proprii carecarerrăămân disponibile pentru finanţarea diverselor necesităţimân disponibile pentru finanţarea diverselor necesităţi..

Capacitatea de autofinanţare se determină prin 2 metode:Capacitatea de autofinanţare se determină prin 2 metode:1)1)PrinPrin metoda fluxurilor (deductiva)metoda fluxurilor (deductiva) pornind de la excedentulpornind de la excedentulbrut de exploatare (EBE):brut de exploatare (EBE):



brut de exploatare (EBE):brut de exploatare (EBE):

CAF = EBE + Alte venituri din exploatareCAF = EBE + Alte venituri din exploatare – – Alte cheltuieli Alte cheltuielidin exploataredin exploatare (Cheltuieli(Cheltuieli cu despcu despăăgubiri, donaţii, active cedate)gubiri, donaţii, active cedate)((± Cotele± Cotele--ppăărţi din rezultat din operaţiunile f ăcute înrţi din rezultat din operaţiunile f ăcute încomun)+ Veniturile financiarecomun)+ Veniturile financiare – – Cheltuielile financiare +Cheltuielile financiare +

Veniturile extraordinare Veniturile extraordinare – – Cheltuielile extraordinareCheltuielile extraordinare – –

Impozitul pe profitImpozitul pe profit Aceast Această ă metodmetodă ă pune în evidenţă pune în evidenţă origineaoriginea capacitcapacităăţiiţiide autofinanţare, corectând excedentul brut dede autofinanţare, corectând excedentul brut deexploatare cu veniturile şi cheltuielile care sunt laexploatare cu veniturile şi cheltuielile care sunt la

origineaoriginea fluxurilor de trezorerie.fluxurilor de trezorerie. În acelaşi timp, eaÎn acelaşi timp, eareflectreflectă ă asemasemăănareanarea şişi deosebireadeosebirea dintre capacitateadintre capacitateade autofinanţare şi excedentul brut din exploatare:de autofinanţare şi excedentul brut din exploatare:ambele reprezintambele reprezintă ă fluxuri monetarefluxuri monetare potenţiale, dar înpotenţiale, dar în

timp ce excedentul brut din exploatare caracterizeaztimp ce excedentul brut din exploatare caracterizează ă fluxurile ce provin numai din activitateafluxurile ce provin numai din activitatea curentcurentăă,,capacitatea de autofinanţare vizează fluxurile dincapacitatea de autofinanţare vizează fluxurile din toattoatăăactivitatea întreprinderii.activitatea întreprinderii.

2)2)PrinPrin metoda aditivmetoda aditivă ă (analiti(analiticcăă)) pornindpornindde la rezultatul net (Rnet):de la rezultatul net (Rnet):



( )( )

CAF = R CAF = R ezultatul net + Ajusezultatul net + Ajusttăările derile devaloare privind imobilizvaloare privind imobilizăările corporale şirile corporale şinecorporale + Ajusnecorporale + Ajusttăările de valoare privindrile de valoare privindactivele circulante + Ajustarile privindactivele circulante + Ajustarile privindprovizioaneleprovizioanele..

EEste frecvent folositste frecvent folosită ă doarece este maidoarece este maifacilfacilă ă şi permite să se conectezeşi permite să se conecteze

capacitatea de autofinanţare cu rezultatulcapacitatea de autofinanţare cu rezultatulnet, pe care îl analizează în primul rândnet, pe care îl analizează în primul rândfiecare investitor.fiecare investitor.

Metoda reflectMetoda reflectă ă relaţia dintre politica derelaţia dintre politica derepartizare a profitului net şi politica derepartizare a profitului net şi politica deautofinanţareautofinanţare

CCapacitatea de autofinanţare poate fi caracterizată astfel:apacitatea de autofinanţare poate fi caracterizată astfel:1)1) Este unEste un sold rezidualsold rezidual al fluxurilor generate de ansamblulal fluxurilor generate de ansamblul



operaţiunilor de gestiune (exploatare, financiare) şi de uneleoperaţiunilor de gestiune (exploatare, financiare) şi de uneleoperaţiuni extraordinareoperaţiuni extraordinare..2)2) Este unEste un flux potenţialflux potenţial, deoarece se calculeaz, deoarece se calculează ă independentindependent

de termenele de platde termenele de plat

ă ă

corespunzcorespunz

ăătoare fiectoare fiec

ăărei operaţiunirei operaţiuni

care a generatcare a generat--oo..3)3) Are caracterul unei resurse degajate în cursul exercitiului şi s Are caracterul unei resurse degajate în cursul exercitiului şi see

poate calcula ca diferenţă întrepoate calcula ca diferenţă între intrintrăăriri şişi ieşiriieşiri de fonduri:de fonduri:CAF = Veniturile încasabileCAF = Veniturile încasabile – – Cheltuielile plătibileCheltuielile plătibile

4)4) Este unEste un flux de trezorerieflux de trezorerie efectivefectivă ă sau potenţialăsau potenţială5)5)

Trebuie sTrebuie să ă duca laduca la menţinereamenţinerea valorii întreprinderii, fiind unvalorii întreprinderii, fiind unfactor de creştere a acesteia prin propriile mijloacefactor de creştere a acesteia prin propriile mijloace

CCapacitate de autofinanţare curentă apacitate de autofinanţare curentă ca resursca resursă ă interninternă ă generatgenerată ă de activitatea întreprinderii înainteade activitatea întreprinderii înainteaimpozitimpozităării şi a operaţiunilor extraordinare independent derii şi a operaţiunilor extraordinare independent de



impozitimpozităării şi a operaţiunilor extraordinare, independent derii şi a operaţiunilor extraordinare, independent depolitica fiscalpolitica fiscală ă pe care intenţionează întreprinderea să ope care intenţionează întreprinderea să ourmeze.urmeze.

Utilitatea capacitUtilitatea capacităăţii de autofinanţareţii de autofinanţare decurgedecurge

din faptul cdin faptul că ă ea constituie principala resursea constituie principala resursă ă durabildurabilă ă carecaremmăăsoarsoară ă capacitatea întreprinderii de a finanţa princapacitatea întreprinderii de a finanţa prinresurse proprii necesitresurse proprii necesităăţile financiare legate în special deţile financiare legate în special dedividende, investiţii, rambursări de împrumuturi şi vizează:dividende, investiţii, rambursări de împrumuturi şi vizează:

finanţareafinanţarea (tota(totallă ă sau parţială) a noilor investiţii;sau parţială) a noilor investiţii; intintăărirearirea fondului de rulment;fondului de rulment; rambursarearambursarea împrumutului la termen pentru completarea împrumutului la termen pentru completarea

mijloacelor de finanţare a programului de investiţii;mijloacelor de finanţare a programului de investiţii; rambursarearambursarea datoriilor bancare de finanţare adatoriilor bancare de finanţare a

investiţiilor; distribuirea de dividende ş.a.investiţiilor; distribuirea de dividende ş.a.



Capacitatea de autofinanţare serveşte înCapacitatea de autofinanţare serveşte înprimul rând la determinarea unorprimul rând la determinarea unor rateratefinanciare de performanţă financiare de performanţă şi în al doileaşi în al doilea

rând larând la calculul autofinanţării.calculul autofinanţării.

II. Autofinanţarea (AF)II. Autofinanţarea (AF) constituie ansamblul de resurse interneconstituie ansamblul de resurse internegenerate de activitate care rgenerate de activitate care răămâne la dispoziţia întreprinderii după mâne la dispoziţia întreprinderii după remunerarea aportorilor de capitaluri externe şi se măsoară plecremunerarea aportorilor de capitaluri externe şi se măsoară plecând deând de



remunerarea aportorilor de capitaluri externe şi se măsoară plecremunerarea aportorilor de capitaluri externe şi se măsoară plecând deând de

la capacitatea de autofinanţare din care se deduc dividendelela capacitatea de autofinanţare din care se deduc dividendeledistribuite:distribuite: AF = CAF AF = CAF – – Dividende distribuiteDividende distribuite Autofinanţarea reprezintă îmbogăţirea întreprinderii, fiind Autofinanţarea reprezintă îmbogăţirea întreprinderii, fiind

un mijloc de finanţare pe care aceasta îl găseşte în propriileun mijloc de finanţare pe care aceasta îl găseşte în propriileforţe, care îi va întări structura financiară prin mărireaforţe, care îi va întări structura financiară prin mărireafondului de rulment.fondului de rulment.

Existenţa capacităţii de autofinanţare nu implică automat oExistenţa capacităţii de autofinanţare nu implică automat oautofinanţare suficientăautofinanţare suficientă..

Autofinanţarea trebuie să acopere total sau parţial Autofinanţarea trebuie să acopere total sau parţial

necesitnecesităăţile financiare generate de investiţiile de creştere şiţile financiare generate de investiţiile de creştere şide întărire a necesarului de fond de rulment.de întărire a necesarului de fond de rulment.

Nivelul idealNivelul ideal de autofinanţare este dificil de apreciat, darde autofinanţare este dificil de apreciat, dar în principiu se impune acoperirea a cel puţin trei categorii de în principiu se impune acoperirea a cel puţin trei categorii denecesitnecesităăţi:ţi:Autofinanţarea minimăAutofinanţarea minimă, care cuprinde numaicare cuprinde numai



Autofinanţarea minimă , Autofinanţarea minimă , care cuprinde numaicare cuprinde numai

amortismentele, când întreprindereaamortismentele, când întreprinderea doreşte să se retragă doreşte să se retragă de pe o piaţă în regres, urmând săde pe o piaţă în regres, urmând să--şi producă numai sumeleşi producă numai sumelenecesare reînnoirii mijloacelor de producţie.necesare reînnoirii mijloacelor de producţie.

Autofinanţarea de menţinere, Autofinanţarea de menţinere, necesarnecesară ă pentrupentruppăăstrarea nivelului producţiei,strarea nivelului producţiei, f f ăărră ă dezvoltarea lui. Pedezvoltarea lui. Pelânlânggă ă amortismente, autofinanţarea trebuie să cuprindă amortismente, autofinanţarea trebuie să cuprindă compensarea creşterii preţurilor. Mijloacele de producţie pot ficompensarea creşterii preţurilor. Mijloacele de producţie pot fireînnoite.reînnoite.

Autofinanţarea de creştere Autofinanţarea de creştere -- dezvoltaredezvoltare (sau(sauautofinanţarea netă), cerută în cazul în care se doreşteautofinanţarea netă), cerută în cazul în care se doreştecreşterea producţieicreşterea producţiei care trebuie scare trebuie să ă acopere parţial sauacopere parţial sautotal necesittotal necesităăţile financiare noi angajate de creştereţile financiare noi angajate de creştere(investiţiile de creştere) şi creşterea necesarului de fond de(investiţiile de creştere) şi creşterea necesarului de fond derulment. Este o autofinanţare derulment. Este o autofinanţare de menţineremenţinere plus unplus unsuplimentsupliment pentru a pune în operă mijloace mai performante,pentru a pune în operă mijloace mai performante,fiind însoţită de alte surse de finanţare (noi aporturi alefiind însoţită de alte surse de finanţare (noi aporturi ale

acţionarilor).acţionarilor).



TemaTema 44

Analiza Analiza întreprinderii întreprinderii prinprin metodametodaratelorratelor



Aprofundarea analizei situaţiei financiare pe baza Aprofundarea analizei situaţiei financiare pe bazabilanţului impune recurgerea la procedeul frecventbilanţului impune recurgerea la procedeul frecventutilizat în analiza financiară cunoscut sub denumirea deutilizat în analiza financiară cunoscut sub denumirea de

„metoda „metoda ratios".ratios". Termenul de origine latinTermenul de origine latină ă echivalentechivalent

cucu ratus ratus = = calculat, socotit calculat, socotit este preluat ca atare îneste preluat ca atare înterminologia angloterminologia anglo--saxonsaxonă ă şi francofonă.şi francofonă.

Ratio Ratio este uneste un raport raport între două posturi de bilanţ, între două posturi de bilanţ,

din contul de rezultat, sau din bilanţ şi contul de rezultat,din contul de rezultat, sau din bilanţ şi contul de rezultat,echivalent cu termenul deechivalent cu termenul de rat rat ă ă , coeficient, indice, , coeficient, indice, procent. procent. între elementele raportului trebuie să existe între elementele raportului trebuie să existeomogenitate din punct de vedere al modului de evaluareomogenitate din punct de vedere al modului de evaluareşi relaţii directe între mărimile care se compară.şi relaţii directe între mărimile care se compară.

Analiza ratelor de structur Analiza ratelor de structură ă a bilanţuluia bilanţului



Ratele de structurRatele de structură ă a bilanţului se obţin în urmaa bilanţului se obţin în urma

analizei peanalizei pe vertical vertical ă ă şi se determină prin raportareaşi se determină prin raportareaposturilor de active şi a posturilor de capitaluri aleposturilor de active şi a posturilor de capitaluri alebilanţului la totalul acestora.bilanţului la totalul acestora.

Structura activelor Structura activelor caracterizeazcaracterizează ă compozi ţ ia compozi ţ ia patrimoniului economic al întreprinderii, in concordanţă patrimoniului economic al întreprinderii, in concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţincu caracterul mai mult sau mai puţin .capitalistic".capitalistic" alal

acesteia, precum şi vulnerabilitatea ei la evoluţiileacesteia, precum şi vulnerabilitatea ei la evoluţiileinflaţioniste.inflaţioniste.

Ratele de structur Ratele de structur ă ă a activelor a activelor reflectreflectă ă apartenenţaapartenenţasectorial sectorial ă ă a îrdeprinderii, sunt în concordanţă cua îrdeprinderii, sunt în concordanţă cu natura natura activitactivităăţii acesteia şi vizează următoarele aspecte:ţii acesteia şi vizează următoarele aspecte:



Ponderea imobiliz Ponderea imobiliz ă ă rilor rilor reflectreflectă ă indirect intensitateaindirect intensitateacapitalisticcapitalistică ă (prin(prin ponderea imobilizponderea imobilizăărilor corporale) şi arilor corporale) şi arelaţiilor financiare cu alte unităţi (prin ponderea imobilizărirelaţiilor financiare cu alte unităţi (prin ponderea imobilizărilorlor

financiare).financiare).

Ponderea activelor circulante Ponderea activelor circulante depinde de sectorul dedepinde de sectorul deactivitate şi durata ciclului de producţie (prin pondereaactivitate şi durata ciclului de producţie (prin pondereastocurilor), de duratastocurilor), de durata termenelor de plattermenelor de plată ă convenite cuconvenite cu

clientela (prin ponderea creanţelor), şi reflectă esenţaclientela (prin ponderea creanţelor), şi reflectă esenţatrezoreriei (prin pondetrezoreriei (prin ponderea lichiditrea lichidităăţilor în patrimoniu).ţilor în patrimoniu).

% 100*

Active

eimobilizat ActiveS i =

%100*.

.

ActiveTota

Circulante ActiveS

i

=

Structura pasivelor Structura pasivelor (capitalurilor)(capitalurilor) degajdegajă ă politica de finanţare apolitica de finanţare a întreprinderii şi evidenţiază gradul de stabilitate a finanţării întreprinderii şi evidenţiază gradul de stabilitate a finanţării şi autonomiaşi autonomia



p ş ţ g ţp ş ţ g ţ şş

financiarfinanciară ă pe care le asigurpe care le asigură ă combinaţia de resurse având maturităţi şicombinaţia de resurse având maturităţi şiorigini diverse (capitaluri proprii, datorii pe termen lung, medorigini diverse (capitaluri proprii, datorii pe termen lung, mediu sauiu sauscurt).scurt).

Ratele de structur Ratele de structur ă ă a capitalurilor a capitalurilor reflectreflectă ă autonomia autonomia

financiar financiar ă ă şi gradul deşi gradul de îndatorare îndatorare a întreprinderii:a întreprinderii:1) 1) Ponderea capitalurilor permanente Ponderea capitalurilor permanente reflectreflectă ă autonomia autonomia

financiarfinanciară ă globalglobală ă (prin ponderea capitalurilor proprii),(prin ponderea capitalurilor proprii), autonomia la autonomia la termen termen a întreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung),a întreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung),

respectiv dependenţa pe termen lung de finanţarea externă, sau rrespectiv dependenţa pe termen lung de finanţarea externă, sau rataata îndatorării globale a întreprinderii (prin ponderea tuturor dato îndatorării globale a întreprinderii (prin ponderea tuturor datoriilor).riilor).

Aceast Această ă ratrată ă poate fi completatpoate fi completată ă cu structura capitalurilorcu structura capitalurilorpermanente în vederea determinării autonomiei financiare şi a capermanente în vederea determinării autonomiei financiare şi a capacitpacităăţiiţiide îndatorare prin raportareade îndatorare prin raportarea capitalurilor proprii capitalurilor proprii şi aşi a datoriilor pe datoriilor pe

termen lung termen lung la la capitalurile permanente.capitalurile permanente.

%100*

.

.

CapitaluriTotal

PermanenteCapitaluriSpc =



Ponderea datoriilor pe termen scurt Ponderea datoriilor pe termen scurt sesecoreleazcorelează ă cu trezoreria întreprinderii, şi cu câcu trezoreria întreprinderii, şi cu câtteste mai mare ponderea capitaiurilor propeste mai mare ponderea capitaiurilor proprrii înii în

totalul pasivului cu atât este mai mare autonomiatotalul pasivului cu atât este mai mare autonomia(independenţa) financiară a întreprinderii.(independenţa) financiară a întreprinderii.

(%)100... ×=

Pasivscurt termen pedatoriiSdts

Autonomia financiar Autonomia financiară ă este ameninţată de existenţa unei structuri financiareeste ameninţată de existenţa unei structuri financiareinadecvate, care poate conduce la încetarea de plăti sau la pierinadecvate, care poate conduce la încetarea de plăti sau la pierderea controlului de cderea controlului de căătretreacţionari. Poate fi evaluată prin următoarele rate:acţionari. Poate fi evaluată prin următoarele rate:

1)1)Rata îndatorării globaleRata îndatorării globale exprimexprimăă dependenţa întreprinderii de diverşi creditori şidependenţa întreprinderii de diverşi creditori şi



1))Rata îndatorării globaleata dato ă g oba e exprime p ă ă dependenţa întreprinderii de diverşi creditori şidepe de ţa t ep de de d e ş c ed to ş

şansele de rambursare a datoriilor, dacă este sub 0,5:şansele de rambursare a datoriilor, dacă este sub 0,5:

2)2)Capacitatea de îndatorareCapacitatea de îndatorare exprimexprimă ă posibilitposibilităăţile de îndatorare ale întreprinderiiţile de îndatorare ale întreprinderiidacdacă ă este mai mare de 0,5:este mai mare de 0,5:

3)3)Capacitatea de rambursareCapacitatea de rambursare exprimexprimă ă capacitatea de achitare a da¬toriilor dincapacitatea de achitare a da¬toriilor din

capacitatea de autofinanţare dacă este mai mare de 0,25:capacitatea de autofinanţare dacă este mai mare de 0,25:

5,0.

.≤=

capitaluriTotal

totale Datorii Rig

5,0.

.≥=

permanent Capital

propriiCpitaluriCi

25,0

.

≥=

totale Datorii

CAF Cr

Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de



bilanţbilanţ

În măsura în care ratele de structură şi de sinteză În măsura în care ratele de structură şi de sinteză

ale bilanţului vizează situaţia posturilor la un momentale bilanţului vizează situaţia posturilor la un momentdat, acestea au un caracter static, însă gestiuneadat, acestea au un caracter static, însă gestiuneafinanciarfinanciară ă pe termen scurt necesitpe termen scurt necesită ă informaţiiinformaţiisuplimentare pentru aprecierea echilibrului financiar şi asuplimentare pentru aprecierea echilibrului financiar şi a

lichiditlichidităăţii întreprinderii în dinamică, ceea ce impuneţii întreprinderii în dinamică, ceea ce impunedeterminarea unor rate de rotaţie ale posturilor dedeterminarea unor rate de rotaţie ale posturilor debilanţ.bilanţ.

Ratele de rotaţie furnizează indicaţii dinamiceRatele de rotaţie furnizează indicaţii dinamicedeoarece permit sdeoarece permit să ă se introducse introducă ă o dimensiune temporalo dimensiune temporală ă în analiza bilanţului, prin evidenţierea ritmului de în analiza bilanţului, prin evidenţierea ritmului dereînnoire a unor componente ale acestuia.reînnoire a unor componente ale acestuia.

Principalele rate de gestiune (nuPrincipalele rate de gestiune (nummăărul şi durata) privind accelerarearul şi durata) privind accelerareavitezei de rotaţie a posturilor de activ şi de pasiv sunt următovitezei de rotaţie a posturilor de activ şi de pasiv sunt următoarele:arele:



1.1.a)a) Numǎrul de rotaţiiNumǎrul de rotaţii ale activelor:ale activelor:

b)b)Durata unei rotaţiiDurata unei rotaţii ::

2.2.a)a) Numǎrul de rotaţii ale activelor imobilizate:Numǎrul de rotaţii ale activelor imobilizate:

b)b)Durata unei rotatiiDurata unei rotatii

Activ

CA Na =

)/(360 rotatii zileCa

Activ

Na

T Da ×==

eimobilizat Active

CA Nai

.=

)/(360.

rotatii zile

CA

eimobilizat Active

Na

T Dai ×==

3. a)3. a)Numǎrul de rotaţii ale activelor circulanteNumǎrul de rotaţii ale activelor circulanteCA

Nac =



b)b)Durata unei rotatiiDurata unei rotatii

4. a)4. a) Numǎrul de rotaţii ale stocurilorNumǎrul de rotaţii ale stocurilor

b)b) Durata unei rotatiiDurata unei rotatii

)/(360 rotatii zileCA

Ac

Na

T Dai ×==

Ac

Sm

CA Ns =


Sm

Ns

T Dai ×==

5.5.a) Numǎrul de rotaţii ale creanţelora) Numǎrul de rotaţii ale creanţelorCA

Ncr =



b)b)Durata de recuperare a creanţelorDurata de recuperare a creanţelor

6.6.a) Numǎrul de rotaţii ale capitalurilor proprii (C)a) Numǎrul de rotaţii ale capitalurilor proprii (C)

b)b) Durata unei rotatiiDurata unei rotatii

)(360 zileCA

Smcr NcT Dcr ×==

Smcr

C

CA Nc =


C

Nc

T Dc ×==



7.7.a)a) Numǎrul de rotaţiiNumǎrul de rotaţii ale creditelor furnizoriale creditelor furnizori

b)b) Termenul de platǎ Termenul de platǎ a furnizorilor :a furnizorilor :

Smf

bunuride Achizitii Nf

..=

)(360..

zilebunuride Achizitii

Smf

Smf

T Df ×==

Analiza ratelor de rentabilitate şi a riscului Analiza ratelor de rentabilitate şi a riscului



financiarfinanciarRatele de structurRatele de structură ă a activelor şi pasivelor bilanţului,a activelor şi pasivelor bilanţului,

ratele de finanţare şi de structură a finanţării, precum şiratele de finanţare şi de structură a finanţării, precum şiratele de rotaţie determinate prin analiza internă aratele de rotaţie determinate prin analiza internă abilanţului în direcţie verticală şi orizontală, combinată cubilanţului în direcţie verticală şi orizontală, combinată cuelemente ale contului de rezultat, permit selemente ale contului de rezultat, permit să ă se calculeze ose calculeze o

„baterie" de rate de rentabilitate, care servesc la evaluarea „baterie" de rate de rentabilitate, care servesc la evaluareaperformanţelor întreprinderii întrperformanţelor întreprinderii într--o viziune dinamică.o viziune dinamică.

Ratele de rentabilitateRatele de rentabilitate rezultrezultă ă din raportarea unuidin raportarea unui

indicator de rezultatindicator de rezultat -- ca efectca efect -- la un indicator de efort,la un indicator de efort,care exprimcare exprimă ă fie fluxul global de activitate (CA), fiefie fluxul global de activitate (CA), fiemijloacele utilizate pentru obţinerea rezultatului (capitalmijloacele utilizate pentru obţinerea rezultatului (capital

economic, capital propriu, costuri).economic, capital propriu, costuri).

În funcţie de factorii raportului efectÎn funcţie de factorii raportului efect--efort pot fi calculateefort pot fi calculatemai multe rate de rentabilitate structurate în două grupe: ratemai multe rate de rentabilitate structurate în două grupe: ratede marjde marjă ă şi rate de randament şi de rentabilitate.şi rate de randament şi de rentabilitate.



A. A. Ratele de marjRatele de marjăă permit aprecierea „eficacităţii"permit aprecierea „eficacităţii" întreprinderii în activitatea comercială, prin profitabilitatea întreprinderii în activitatea comercială, prin profitabilitateaacesteia în raport cu:acesteia în raport cu:

1.1.Exploatarea, prin rapoartele:Exploatarea, prin rapoartele:

CA

comerciala Marja R

.1 =

CA

EBE R =2

CA

zultatul R

expRe3 =



2.2. Activitatea globalǎ prin rapoartele Activitatea globalǎ prin rapoartele

CA

CAF R =4

CA

Rnet R =4

B. Rate de randamentB. Rate de randament, care raporteaz, care raportează ă un indicatorun indicatorde rezultat la un indicator de evaluare a capitaluluide rezultat la un indicator de evaluare a capitaluluieconomic pus în operă şi definesc noţiunea de rentabilitateeconomic pus în operă şi definesc noţiunea de rentabilitate



economiceconomicăă, care exprim, care exprimă ă capacitatea activului economiccapacitatea activului economic(Activ imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus şi de(Activ imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus şi dea asigura remunerarea aportorilor de fonduri (acţionari şia asigura remunerarea aportorilor de fonduri (acţionari şi

creditori).creditori).Pot fi calculate urmǎtoarele rate dePot fi calculate urmǎtoarele rate de rentabilitaterentabilitate

economicǎ :economicǎ :

a)a)

b)b)

c)c)

NFRE EBE

+=

brutimobilizatactivRe1

total Activ

EBE

.Re 2=

xpS EBE

xp

total Activ

EBE

total Activ

xpRe23 Re

Re

..

Re

Re ×=×==

Analiza solvabilit Analiza solvabilităăţii şi lichidităţiiţii şi lichidităţii

ăă



Efectul de levier financiar exprimEfectul de levier financiar exprimă ă consecinţaconsecinţa îndatorării asupra rentabilităţii capitalurilor proprii, care îndatorării asupra rentabilităţii capitalurilor proprii, carepoate însemna şi riscul întreprinderii îndatorate de a nupoate însemna şi riscul întreprinderii îndatorate de a nuputea face faţă angajamentelor prin afectareaputea face faţă angajamentelor prin afectareasolvabilitsolvabilităăţii.ţii.

Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii deSolvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii dea face faţă scadenţelor pe termen lung şl mediu şia face faţă scadenţelor pe termen lung şl mediu şidepinde de mdepinde de măărimea datoriilor cu asemenea scadenţe şirimea datoriilor cu asemenea scadenţe şide cheltuielile financiare (costul îndatorării).de cheltuielile financiare (costul îndatorării).

Solvabilitatea se defineşte mai ales în perspectivaSolvabilitatea se defineşte mai ales în perspectivaunei lichidari a întreprinderii, dacă se află în încetare deunei lichidari a întreprinderii, dacă se află în încetare de

platplată ă ca urmare a lipsei de lichiditate a bilanţului.ca urmare a lipsei de lichiditate a bilanţului. întreprinderea este solvabilă în măsura în care activul întreprinderea este solvabilă în măsura în care activulreal este suficient pentru areal este suficient pentru a--i permite plata tuturori permite plata tuturordatoriilor.datoriilor.

O primO primă ă apreciere a solvabilitapreciere a solvabilităăţii se realizează prinţii se realizează princompararea între lichiditatea activelor şi exigibilitateacompararea între lichiditatea activelor şi exigibilitateacapitalurilor, respectiv a activelor totale cu datoriile totale:capitalurilor, respectiv a activelor totale cu datoriile totale:



1.1. Activul net contabil: Activul net contabil:

ANC = Total active ANC = Total active -- Total datoriiTotal datorii

2.2. Rata solvabilitRata solvabilităăţii patrimoniale:ţii patrimoniale:

3.3.Rata solvabilitRata solvabilităăţii generale:ţii generale:

4.4.

capitaluriTotal

propriuCapitalul= Rsp

11

totaleDatoriile

totalActivul+=

+==

LF D

DC Rsg

1...

.1

>=lungtermen pe Datoriile

propriuCapitalul

Rsg

5.5.lungtermen pe Datoriile

areautofinant deaCapacitate Rsg

...

..2 =



6.6. Rata îndatorarii totaleRata îndatorarii totale

7.7. Rata îndatorarii pe termen lungRata îndatorarii pe termen lung

8.8. Capacitatea de îndatorareCapacitatea de îndatorare

LF propriuCapitalul

totale Datoriile Rd ==

.

.

propriuCapitalul

an Datoriile Rdt

.

11

>=

)(.)(.

Cp permanent CapitalulC propriuCapitalulCd =

9. C9. Capacitatea de rambursareapacitatea de rambursare

t t lD t iil

CAF Cr =



10.10. Rata cheltuielilor financiareRata cheltuielilor financiare

11.11.

totale Datoriile.

loataredin zultatul

financiareleCheltuieli Rcf exp..Re

.=

CA

financiareileCheltuilel Rcf

.1 =

DacDacă ă solvabilitatea vizeazsolvabilitatea vizează ă aptitudinea întreprinderii de aaptitudinea întreprinderii de a--şişiregla datoriile pe termen mediu şi lung şi oferă o informaţieregla datoriile pe termen mediu şi lung şi oferă o informaţieparţială asupra lichidităţii pe termen scurt, gradul deparţială asupra lichidităţii pe termen scurt, gradul de

ăă



lichiditate exprimlichiditate exprimă ă calitatea echilibrului financiar alcalitatea echilibrului financiar al întreprinderii pe termen scurt. întreprinderii pe termen scurt.Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a leLichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le

schimba rapid contra monedschimba rapid contra monedăă, gradul de lichiditate general, gradul de lichiditate generală ă fiind mfiind măăsurat prin:surat prin:1.1.Rata lichiditǎţii generaleRata lichiditǎţii generale

curente Datoriile

circulante Activele R

.

.lg =

22 R li hidi ǎţii dR li hidi ǎţii d



2.2. Rata lichiditǎţii reduseRata lichiditǎţii reduse

3.3. Rata lichiditǎtii imediate(rapide) sau testul acidRata lichiditǎtii imediate(rapide) sau testul acidscurt termen pe Datoriile

Stocurilecirculante Activele Rlr

...

. −=

scurt termen pe Datoriile

itatile Disponibil Rli

...=



TemaTema 55

Aprecierea Aprecierea riscurilorriscurilor lala carecare esteeste

supussupusăă întreprinderea întreprinderea..¾¾ Riscul de falimentRiscul de faliment

Analiza riscului de faliment (insolvabilitate) Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)

C t l dC t l d riscrisc î t â ă l ăt ăî t â ă l ăt ă strategiastrategia



Conceptul deConceptul de risc risc apare în strânsă legătură cuapare în strânsă legătură cu strategia strategia financiara financiara aa întreprinderii, fiind legat de întreprinderii, fiind legat de costul capitalului costul capitalului (propriu sau(propriu sau imprumutat)imprumutat).. Este numitEste numit risc total (global) risc total (global) sisiare douare două ă componente:componente: riscul de exploatare(economic) riscul de exploatare(economic) sisi

riscul financiar (de capital) riscul financiar (de capital) , , ambele dependente deambele dependente defluctuaţia ratei rentabilităţii la varia-ţiile volumului de actifluctuaţia ratei rentabilităţii la varia-ţiile volumului de activitate.vitate.1) Riscul de exploatare 1) Riscul de exploatare este legat de prezenţaeste legat de prezenţa

cheltuielilor fixe cheltuielilor fixe în totalul în totalul cheltuielilor de exploatare; secheltuielilor de exploatare; seapreciazapreciază ă pe bazape baza coeficientului levierului coeficientului levierului de exploatare de exploatare şi masoaraşi masoara sensibilitatea sensibilitatea rezultatului exploatrezultatului exploatăării la variatiarii la variatiavânvânzzăărilor.rilor.

2) Riscul financiar 2) Riscul financiar decurge din prezenţa cheltuielilordecurge din prezenţa cheltuielilorcare remunereazcare remunereazăă datoriile, se apreciazdatoriile, se apreciază ă prinprin coeficientul coeficientul

levierului financiar levierului financiar şi măsoară şi măsoară sensibilitatea sensibilitatea rezultatuluirezultatuluicurent la variaţia rezultatului din exploatare.curent la variaţia rezultatului din exploatare.Cumularea riscului economic cu riscul financiar prinCumularea riscului economic cu riscul financiar prin

intermediulintermediul coeficientului levierului total coeficientului levierului total permite evaluareapermite evaluarea

riscului globalriscului global -- economic ş i financiar economic ş i financiar --

IIndicatorindicatoriii, care exprim, care exprimă ă calitatea activit calitatea activit ă ă ţ ii ţ ii economico economico - - financiare: financiare:

¾¾ Solvabilitatea patrimonial Solvabilitatea patrimonial ă ă

¾¾ LichiditateaLichiditatea



¾¾ Lichiditatea Lichiditatea

¾¾ Trezoreria Trezoreria

¾¾ Rata rentabilit Rata rentabilit ă ă ţ ii financiare ţ ii financiare

CCauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase şiauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase şivizeazvizează ă reducerea de activitate, reducerea marjelor şi ratelor dereducerea de activitate, reducerea marjelor şi ratelor derentabilitate, probleme specifice de trezorerie, de management,rentabilitate, probleme specifice de trezorerie, de management,precum şi cauze accidentale legate de falimentul unor clienţi,precum şi cauze accidentale legate de falimentul unor clienţi,reducerea pieţelor de desfacere, blocajui in lant s.a.reducerea pieţelor de desfacere, blocajui in lant s.a.

R R iscul de insolvabilitate fiind previzibil cu câţiva aniiscul de insolvabilitate fiind previzibil cu câţiva aniînaintea înaintea încetării plăţilor. încetării plăţilor.

Studii întreprinse în SUA şi în Franţa au arătat că înStudii întreprinse în SUA şi în Franţa au arătat că învederea previzionarii falimentului unei întreprinderi pot fivederea previzionarii falimentului unei întreprinderi pot fiutilizateutilizate metode contabile metode contabile şişi metode bancare metode bancare ..

1)M t d l t bil1)Metodele contabile ( tit ti i liti ) f l î(cantitative şi analitice) se folosesc în



1)Metodele contabile 1)Metodele contabile (cantitative ş i analitice) se folosesc în (cantitative ş i analitice) se folosesc în cazul anali-zelor comparative cazul anali-zelor comparative în timp în timp în scopul estim ă rii în scopul estim ă rii evolu ţ iei viitoare a activit ăţ ii.evolu ţ iei viitoare a activit ăţ ii.

2)Metodele bancare 2)Metodele bancare propun detectarea timpurie apropun detectarea timpurie avulnerabilitvulnerabilităăţii şi a riscului de faliment prin intermediul unorţii şi a riscului de faliment prin intermediul unornote de risc note de risc ..

ExistExistă ă mai multemai multe metode metode - - scoring scoring de evaluare a risculuide evaluare a riscului

de faliment:de faliment: modelul Altman, modelul Conanmodelul Altman, modelul Conan --Holder, modelulHolder, modelulBBăăncii Franţei, modelul Băncii Comerciale Române, modelulncii Franţei, modelul Băncii Comerciale Române, modelulBBăăncii Agricole ş.a.ncii Agricole ş.a.

1)1) Modelul Altman Modelul Altman a fost elaborat în anul 1968 îna fost elaborat în anul 1968 înSUA, fiind prima funcţieSUA, fiind prima funcţie--scor care a permis anticiparea ascor care a permis anticiparea a

75% din falimente cu doi ani înaintea producerii lor75% din falimente cu doi ani înaintea producerii lor



75% din falimente cu doi ani înaintea producerii lor.75% din falimente cu doi ani înaintea producerii lor.FFuncţiauncţia--scor (Z) comportă cinci variabile (rate) şi arescor (Z) comportă cinci variabile (rate) şi are

urmurmăătoarea expresie:toarea expresie:

Z =Z = 1,2R, + 1,4R2 + 3,3R3 + 0,6R4 + R5 1,2R, + 1,4R2 + 3,3R3 + 0,6R4 + R5

R1= R1=

R2= =R2= =

R3=R3=

total Activul

circulant Activul

_

_

total Activul

reinvestit ofitul

_

_ Pr

total Activul

area Autofinant

_

total Activul

loataredin zultatul

_

exp _ _ Re

R4= =R4= =totale Datoriile

bursierareaCapitaliza

_

_

propriuicapitaluluapiatadeValoarea



R5=R5=

totale Datoriile propriuicapitalulua piatadeValoarea

_ _ _ _ _ _

total Activul

afacerideCifra

_

_ _

In funcţie de acest scor, vulnerabilitatea întreprinderiiIn funcţie de acest scor, vulnerabilitatea întreprinderii

la riscul dela riscul de falimentfaliment se apreciazse apreciazăă astfel:astfel:



la riscul dela riscul de faliment faliment se apreciazse apreciază ă astfel:astfel:

Valoarea scorului Z Valoarea scorului Z Situaţia întreprinderiiSituaţia întreprinderii Riscul de falimentRiscul de faliment

Z > 3Z > 3 BunBună ă --solvabilitatesolvabilitate

RedusRedus --inexistentinexistent

1,8<Z<31,8<Z<3 PrecarPrecară ă --dificultatedificultate NedeterminatNedeterminat

Z< 1,8Z< 1,8 GreaGrea --

insolvabilitateinsolvabilitate

IminentIminent -- maximmaxim

2)2) Modelul Conan Modelul Conan - - Holder Holder a fost elaborat în anul 1978a fost elaborat în anul 1978pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii, din carpe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii, din caree

jum jumăătate au falimentat cu trei ani înainte, în perioada 1970tate au falimentat cu trei ani înainte, în perioada 1970--

19751975



1975.1975.FuncţiaFuncţia--scor cuprinde cinci variabile (rate) şi se prezintă scor cuprinde cinci variabile (rate) şi se prezintă

astfel:astfel:

Z =Z = 0,24R, + 0,22R2 + 0,16R3 0,24R, + 0,22R2 + 0,16R3 - - 0,87R4 0,87R4 - - 0,lR5 0,lR5

R1= R1=

R2= R2=

totale Datoriile

loataredebrut Excedentul

_

exp _ _ _

total Activul permanenteleCapitaluri

_ _

R3=R3=totalActivul

Stocurilecirculante Activele _ −



R4=R4=

R5=R5=

total Activul _

afacerideCifra

financiareleCheltuieli

_ _

_

adaugataValoarea

personalulculeCheltuieli

_

_ _

Pe baza acestui model, vulnerabilitatea întreprinderii în funcţiPe baza acestui model, vulnerabilitatea întreprinderii în funcţieede valoarea funcţieide valoarea funcţiei--scor se apreciază astfel:scor se apreciază astfel:



Valoarea scorului Z Valoarea scorului Z SituaţiaSituaţia întreprinderii întreprinderii

Riscul de falimentRiscul de faliment(%)(%)

Z>0,16Z>0,16 Foarte bunFoarte bunăă <10<100,1 <Z<0.160,1 <Z<0.16 BunBunăă 1010--30300,04 <Z< 0,10,04 <Z< 0,1 Alert Alertăă 3030--6565--0,05 < Z < 0,040,05 < Z < 0,04 PericolPericol 6565--9090Z <Z < --0,050,05 EşecEşec >90>90



TemaTema 66

FolosireaFolosirea

analizeianalizei

SWOTSWOT

pentrupentru

apreciereaaprecierea

firmeifirmei



Analiza SWOT a Regiunii Sud-Est

Puncte tari

Potenţial ridicat de dezvoltare a transportului fluvial



Potenţial ridicat de dezvoltare a transportului fluvial(Dunărea) şi maritim (Marea Neagră).

Existenţa premiselor necesare dezvoltării IMM-urilor prinrealizarea de districte economice şi dezvoltarea acestora îndomeniile sticlăriei, textile, vinificaţie, prelucrarea lemnului şi

high -tech .

Disponibilitate mare pentru zonele care se pretează investiţiilor.

Forţă de muncă flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă carepoate fi folosită atât de investitorii străini cât şi de firmele

autohtone.


Puncte slabe

Slaba ofertă de pachete turistice complete de itinerarii



Slaba ofertă de pachete turistice complete, de itinerariituristice organizate şi dezvoltare a serviciilor extra-hoteliereconexe.

Activitate scăzută a IMM-urilor în sectorul productiv şi alserviciilor, acestea fiind concentrate pe comerţ.

Capacitate redusă a firmelor de a elabora o planificarestrategică în vederea dezvoltării afacerilor datoratmanagementului defectuos al companiilor existente.

Slaba dezvoltare a serviciilor financiare, informatice,tehnologice, etc. pentru IMM-uri.


Oportunităţi

Creşterea cererii de turism ecologic religios cultural



Creşterea cererii de turism ecologic, religios, cultural,balneoclimateric etc.

Prezenţa investiţiilor străine care pot determina inovarea şitehnologia.

Oportunitatea existenţei Programelor Naţionale şi Europenepentru susţinerea dezvoltării, inovării, cercetării şi transferuluide tehnologie.


Ameninţări



Fenomenul globalizării care poate marginaliza anumiteaspecte productive din Regiune.

Riscul migrării populaţiei din mediul rural către urban.

Migraţia unor sectoare industriale către locaţii externe

(Republica Moldova şi Ucraina) cu costuri mai reduse.

IMM-urile:

una din principalele surse de venituri la bugetult t l i



una din principalele surse de venituri la bugetulstatului;

99,6 % din totalul agentilor economici;

mai dinamice şi mai flexibile;

rezistă cu uşurinţă oricărui gen de presiune

concurenţială; mână de lucru relativ ieftină şi personal calificat.

Diferen ţ ierea efectelor pozitive ale ader ă rii la UE asupra IMM-urilor din România în func ţ ie de m ă rimea lor

Dimensiunea firmelor

Impactul pozitiv al aderăriiRomâniei la UE: Micro Întrep. Întrep.



României la UE: întrep.

pmici

pmijlocii

Acces mai bun pe pieţe 39,37% 43,91% 45,45%

Legislaţie şi regulamente îmbunătăţite 31,75% 33,76% 28,75%

Furnizori potenţiali mai ieftinişi/sau mai buni 42,38% 43,65% 35,06%Cooperare mai bună spreinovare 11,43% 12,69% 11,69%

Acces mai bun la noi tehnologii 29,05% 36,80% 35,71%Proceduri de achiziţii publicemai corecte 13,97% 17,26% 17,53%

Accesul la fonduri structurale 20,79% 27,41% 29,22%

Diferen ţ ierea dificult ăţ ilor generate de aderarea României la UE în func ţ ie de m ă rimea IMM-urilor

Dimensiunea firmelorDificultăţi întâmpinate de IMM-

uri odată cu aderarea României Micro Întrep. Întrep.



la UE: întrep. mici mijlocii

Intensificarea concurenţei 46,98% 42,13% 39,61%

Costuri implicate de adaptareala aquis -ul comunitar 23,17% 31,22% 27,92%

Migrarea forţei de muncă 39,21% 50,25% 62,99%

Costuri ridicate ale forţei demuncă

38,73% 46,95% 57,14%

Legislaţie de mediu strictă 10,79% 17,51% 22,08%

Protecţie mai strictă aconsumatorilor 18,89% 13,20% 12,99%

Intensificarea controalelor10,95% 14,97% 18,83%

Diferen ţ ierea situa ţ iei în domeniul acces ă rii fondurilor structurale în func ţ ie de m ă rimea IMM-urilor

Dimensiunea firmelorStadiul în care se află IMM-urilecu privire la accesareaf d il l

Microî

Întrep. Întrep.



fondurilor structurale: întrep. mici mijlocii

Se aşteaptă ca fondurile

structurale să devină operaţionale

7,78% 11,17% 15,58%

Informare asupra lor 28,89% 34,52% 33,77%

A fost contactată o firmă deconsultanţă, organizaţiepatronală etc. pentru sprijin

2,06% 2,54% 3,90%

Sunt în faza de elaborare aproiectului 1,43% 3,30% 3,25%

Nu există intenţia de a accesa

fondurile

59,84% 48,48% 43,51%

nu există domeniu al vieţii publice care să nu fie afectat deaderarea la UE;

se finanţează de exemplu investiţii în infrastructură astfel

Beneficiile României



se finanţează, de exemplu, investiţii în infrastructură, astfel încât oamenii să aibă acces la un mediu mai curat şi mai sănătos, ladrumuri moderne şi în zonele cele mai izolate, la şosele mai sigure,la un transport modern şi eficient;

se acordă fonduri întreprinzătorilor care creează locuri de

muncă;

se sprijină dezvoltarea unei societăţi civile puternice, care săpoată rezolva unele din problemele comunităţilor în care activează;

unele din beneficiile programelor europene se vor vedea întimp, ele vor însemna un nivel mai bun de sănătate, de educaţie, de

venituri etc., într-un cuvânt: o calitate mai bună a vieţii.



TemaTema 77

FinanţareaFinanţarea pepe termentermen scurtscurt¾¾ ElaborareaElaborarea bugetuluibugetului dede trezorerietrezorerie alal

întreprinderii întreprinderii¾¾

DeciziiDecizii dede finanţarefinanţare şi deşi de plasamentplasament pepetermentermen scurtscurt

ELABORAREA BUGETULUI DE TREZORERIEELABORAREA BUGETULUI DE TREZORERIE

PreviziuneaPreviziunea pepe termentermen scurtscurt sese realizeazrealizeazăă cucu ajutorulajutorul bugetuluibugetuluidede trezorerietrezorerie,, pepe fiecarefiecare lunlunăă în în parteparte pepe duratadurata unuiunui an.an. RezultRezultăă ccăă



,, pp pp ppbugetulbugetul dede trezorerietrezorerie nunu grupeazgrupeazăă decâtdecât plplăătiletile şişi incasincasăărilerile;; decideciomiteomite veniturileveniturile neîncasabileneîncasabile şişi cheltuielilecheltuielile neplneplăătibiletibile.. Astfel Astfel nunu vorvorluateluate în în calcul:calcul:-- cheltuielilecheltuielile cucu amortizamortizăărilerile şişi provizioaneleprovizioanele,, rezultatulrezultatul şişi variaţiilevariaţiile dedestocstoc;;-- veniturileveniturile dindin provizioaneprovizioane,, dindin producţiaproducţia imobilizatimobilizatăă,, cotelecotele--ppăărţirţi dindinsubvenţiisubvenţii viratevirate lala rezultatrezultat..

Sumele corespunzSumele corespunzăătoare operaţiilor de vânzaretoare operaţiilor de vânzare--cumpărare secumpărare sevor lua la totalul facturat (revor lua la totalul facturat (rezultzultă ă ccă ă se include şi TVAse include şi TVA--ul aferent).ul aferent).PentruPentru TVATVA--ulul dede platplatăă sese efectueazefectueazăă un calculun calcul separatseparat pentrupentru aastabilistabili::

-- lunaluna dede exigibilitateexigibilitate pentrupentru TVATVA în în funcţiefuncţie dede livrlivrăăriri sausau încasări încasări;;-- aplicareaaplicarea reguliiregulii dede decalajdecalaj cucu oo lunlunăă pentrupentru uneleunele cheltuielicheltuieliplplăătibiletibile..PentruPentru construireaconstruirea bugetuluibugetului dede trezorerietrezorerie sese parcurgparcurg urmurmăătoareletoareleetapeetape ::

1)1)ElaborareaElaborarea situaţieisituaţiei încasărilor încasărilor dindin vânvânzzăăriri în încursulcursul exerciţiuluiexerciţiului::

SumaSuma totaltotalăăfacturatfacturatăă

Ian.Ian. Feb.Feb. ...... NoiNoi.. Dec.Dec.

Cli ţiCli ţi ((bil ţbil ţ NN 1)1)



ClienţiClienţi ((bilanţbilanţ NN--1)1)

Vân Vânzzăăriri ianuarieianuarie

Vân Vânzzăăriri februariefebruarie

…………………………

Vân Vânzzăăriri noiembrienoiembrie

Vân Vânzzăăriri decembriedecembrie

TotalTotal încasări încasări dindin vânvânzzăăriri Alte Alte încasări încasări dindin veniturivenituri

TOTAL INCASARITOTAL INCASARI

2)2) ElaborareaElaborarea situaţieisituaţiei plplăăţilorţilor în în cursulcursul exerciţiuluiexerciţiuluiNN pentrupentru cumpcumpăărrăăturituri::

SSuma t t ltotalăă IIan F bFeb N iNoi DDec



SumaSuma totaltotalăăfacturatfacturatăă

Ian.Ian. Feb.Feb. ...... NoiNoi.. Dec.Dec.

FurnizoriFurnizori ((bilanţbilanţ NN--1)1) Aprovizionari Aprovizionari ianuarieianuarie

Aprovizionari Aprovizionari februariefebruarie

…………………………

Aprovizionari Aprovizionari noiembrienoiembrie

Aprovizionari Aprovizionari decembriedecembrie

TOTAL DE PLATATOTAL DE PLATA

3)3)ElaborareaElaborarea situaţieisituaţiei TVA (TVA (cifrecifre arbitrarearbitrare)) în în cursulcursulexerciţiuluiexerciţiului n:n:(( în în UM)UM)



LunaLuna Ian.Ian. Feb.Feb. Mar.Mar. …… NoiNoi..

Dec.Dec.

TVATVA colectatcolectatăă 18001800 22322232

TVATVA deductibildeductibilăă 11001100 13021302

TVA deTVA de platplatăă 700700 930930

ReglareaReglarea TVA deTVA de platplatăă 84008400 700700 930930

4)4) ElaborareaElaborarea situaţieisituaţiei generalegenerale aa

plplăăţilorţilor în în cursulcursul exerciţiuluiexerciţiului n:n:



ppLunaLuna Ian.Ian. Feb.Feb. Mar.Mar. …… NoiNoi

..Dec.Dec.

PlatPlatăă pt.pt. aprovizionaprovizionăăriri

ReglareaReglarea TVA deTVA de platplatăă

SalariiSalariiContrib. laContrib. la asigasig.. socialesociale

………………………………..

TOTAL PLATITOTAL PLATI

5)5)ElaborareaElaborarea bugetuluibugetului dede trezorerietrezorerie pentrupentruexerciţiulexerciţiul n:n:



LunaLuna Ian.Ian. Feb.Feb. Mar.Mar. …… NoiNoi..

Dec.Dec.

TrezoreriaTrezoreria lala începutul începutulanuluianului

1010 6060

IncasIncasăăriri 250250 300300

PlPlăăţiţi 200200 340340

TrezoreriaTrezoreria lala sfârşitulsfârşitulanuluianului

6060 2020

Bugetul de trezorerie permite verificarea globalBugetul de trezorerie permite verificarea globală ă a coerenţei dintre fondul de rulment şi necesarul dea coerenţei dintre fondul de rulment şi necesarul defond de rulment.fond de rulment.

BugetulBugetul care estecare este în în modmod constantconstant deficitardeficitar ((sausauexcedentarexcedentar) e) exprimxprimăă oo necorelarenecorelare întreîntre ceicei doidoi



excedentarexcedentar) e) exprimxprimă ă oo necorelarenecorelare între între ceicei doidoiindicatoriindicatori aiai echilibruluiechilibrului financiarfinanciar..

DacDacăă bugetulbugetul dede tezorerietezorerie esteeste alternativalternativ,, cândcândexcedentarexcedentar,, cândcând deficitardeficitar exprimexprimă ă în în generalgeneral oosituaţiesituaţie carecare poatepoate fifi consideratconsideratăă normalnormalăă..

BugetulBugetul dede trezorerietrezorerie furnizeazfurnizeazăă informaţiiinformaţii preapreageneralegenerale pentrupentru aa puteaputea permitepermite optimizareaoptimizareagestiuniigestiunii trezorerieitrezoreriei. In. In particularparticular, nu se, nu se obţinobţininformaţiiinformaţii despredespre situaţiasituaţia trezorerieitrezoreriei dindin cursulcursul luniiluniişi nu dă şi nu dă rrăăspunsspuns precisprecis lala urmurmăătoareletoarele doudouă ă întrebări întrebări::

-- cece sumsumăă trebuietrebuie împrumutată împrumutată sausau plasatplasatăă??

-- pepe cece duratduratăă dede timptimp??

TemaTema 88



TemaTema 88

Surse de finanţare a întreprinderiiSurse de finanţare a întreprinderii

pepe termen mediu şi lungtermen mediu şi lung¾¾ SurseSurse propriiproprii¾¾

SurseSurse

prinprin

îndatorare îndatorare

¾¾ FinanţareFinanţare nerambursabilnerambursabilăă

Finanţarea poate fi realizată apelând la surse proprii, prinFinanţarea poate fi realizată apelând la surse proprii, prinindatorare sau la finantarea nerambursabila.indatorare sau la finantarea nerambursabila.

Sursele proprii de finanţareSursele proprii de finanţare sunt reprezentate de:sunt reprezentate de:C b l l b l



a)a) Contribuţiile proprietarilor sau membrilor asociaţi;Contribuţiile proprietarilor sau membrilor asociaţi;(cresterea capitalului social)(cresterea capitalului social)

b)b) Resursele excedentare generate de activitatea firmeiResursele excedentare generate de activitatea firmei(autofinanţare).(autofinanţare).

c)c)

Cedarea activelor imobilizate.Cedarea activelor imobilizate.d)d) DreptDrept surse de finanţaresurse de finanţare prin indatorare amintim:prin indatorare amintim:e)e) Creditul bancarCreditul bancar

f)f) Imprumutul prin emisiuni de obligatiuniImprumutul prin emisiuni de obligatiunig)g) LeasingLeasing--ul;ul;

1.1. SurseleSursele propriiproprii dede finanţarefinanţare prezintprezintăă oo serieserie dedeavantaje avantaje ,, cumcum arar fi:fi:

ăă tt i d d ţ i i t i i fi ii d d ţ i i t i i fi i



ppăăstrareastrarea independenţei şi autonomiei financiare,independenţei şi autonomiei financiare,deoarece nu se creeazdeoarece nu se creează ă obligaţii suplimentare (dobânzi,obligaţii suplimentare (dobânzi,garanţii);garanţii);

menţinerea capacităţii de contractare de credite;menţinerea capacităţii de contractare de credite; constituie un mijloc sigur de acoperire financiarconstituie un mijloc sigur de acoperire financiară ă aa

necesitnecesităăţilor întreprinderii.ţilor întreprinderii.

Deasemenea, acestea suportDeasemenea, acestea suportă ă sisi dezavantaje dezavantaje :: proprietarii beneficiazproprietarii beneficiază ă de fonduri mai reduse pentru ade fonduri mai reduse pentru ainvesti în alte activităţi mai rentabile decât activitateainvesti în alte activităţi mai rentabile decât activitatea

care a generat excedentul financiar.care a generat excedentul financiar.

2. Sursele de finanţare prin indatorare:2. Sursele de finanţare prin indatorare:

CreditulCreditul avantajeleavantajele unei astfel de surse deunei astfel de surse de



CreditulCreditul – – avantajele avantajele unei astfel de surse deunei astfel de surse definanţare sunt:finanţare sunt:

timpul scurt de acces la resursele financiare necesare;timpul scurt de acces la resursele financiare necesare; disponibil în orice moment;disponibil în orice moment; în funcţie de necesităţi, poate fi obţinut un volum variabil în funcţie de necesităţi, poate fi obţinut un volum variabil

de resurse financiare;de resurse financiare; condiţiile de rambursare pot fi negociate.condiţiile de rambursare pot fi negociate.Dezavantajele Dezavantajele creditului sunt:creditului sunt:

apariţia obligaţiilor suplimentare (garanţii, dobândă);apariţia obligaţiilor suplimentare (garanţii, dobândă); existenţa mai multor formalităţi obligatorii de îndeplinitexistenţa mai multor formalităţi obligatorii de îndeplinit

(rapoarte, documentaţii periodice etc.).(rapoarte, documentaţii periodice etc.). nunu poatepoate fifi obţinutobţinut mereumereu în în cuantumulcuantumul doritdorit de lade la

instituţiainstituţia dede creditcredit..

3.Finanţarea3.Finanţarea nerambursabilnerambursabilăă ((subvenţiilesubvenţiileguvernamentaleguvernamentale,, programeleprogramele dede finanţarefinanţare

nerambursabilnerambursabilăă publicepublice sausau privateprivate).).

PrezintPrezintăă urmurmăătoareletoarele avantajeavantaje::



PrezintPrezintăă urmurmăătoareletoarele avantaje avantaje :: permite finanţarea unor activităţi f ără consum de resursepermite finanţarea unor activităţi f ără consum de resurse

proprii sau credite;proprii sau credite; favorizeazfavorizează ă menţinerea autonomiei şi independenţeimenţinerea autonomiei şi independenţei

financiare a întreprinderii.financiare a întreprinderii.

Dezavantajele Dezavantajele finanţărilor nerambursabile suntfinanţărilor nerambursabile sunt: : necesitnecesită ă de obicei şi code obicei şi co--finanţare.finanţare. accesul dificil (fonduraccesul dificil (fondurile se acordile se acordă ă periodic, de obicei peperiodic, de obicei pe

baza unor formalitbaza unor formalităăţi destul de anevoioase);ţi destul de anevoioase); un control exigentun control exigent alal moduluimodului dede folosirefolosire aa fondurilorfondurilor dedeccăătretre finanţatorifinanţatori..

Metodele de finan ţ are existente Metodele de finan ţ are existente suntsuntreprezentate de granturi, credite, investitori,reprezentate de granturi, credite, investitori,



reprezentate de granturi, credite, investitori,reprezentate de granturi, credite, investitori,fonduri de investiţii, piaţa de capital,fonduri de investiţii, piaţa de capital,

autofinanţarea, leasing, donaţia, obligaţiuni,autofinanţarea, leasing, donaţia, obligaţiuni,majorarea de capital, sponsorizarea.majorarea de capital, sponsorizarea.Concluzionând, se poate Concluzionând, se poate afirma c afirma c ă ă cele mai cele mai

importante surse de finan ţ are r ă mân resursele importante surse de finan ţ are r ă mân resursele proprii, urmate de creditele bancare proprii, urmate de creditele bancare şi, în alşi, în altreilea rând,treilea rând, de surse din asisten ţă financiar ă de surse din asisten ţă financiar ă nerambursabil nerambursabil ă ă , atât din alocaţii bugetare, cât şi, atât din alocaţii bugetare, cât şidin granturi ale UE.din granturi ale UE.

Bibliografie de elaborare a cursuluiBibliografie de elaborare a cursului Ariton D Ariton D.. – – „Finanţele întreprinderii”, Ed. Fundaţiei Universitare „Finanţele întreprinderii”, Ed. Fundaţiei Universitare

DunDunăărea de Jos, Galaţi 2006rea de Jos, Galaţi 2006 Bistriceanu GhBistriceanu Gh.. – – „Finanţele agenţilor economici”, Ed.Adevărul, „Finanţele agenţilor economici”, Ed.Adevărul,

Bucureşti 1995Bucureşti 1995 Brezeanu PBrezeanu P.. – – „Gestiune financiară”, Ed. ASE, Bucureşti 2003 „Gestiune financiară”, Ed. ASE, Bucureşti 2003 Halpers P Weston J E Bringhton E FHalpers P Weston J E Bringhton E F –– Finanţe managerialeFinanţe manageriale--



Halpers P., Weston J.E., Bringhton E.F.Halpers P., Weston J.E., Bringhton E.F. – – „Finanţe manageriale „Finanţe manageriale--modelul canadian”, Ed. Economică, Bucureşti 1998modelul canadian”, Ed. Economică, Bucureşti 1998

Ilie VIlie V.. – – „Gestiunea financiară a întreprinderii”, Ed. Meteor Press, „Gestiunea financiară a întreprinderii”, Ed. Meteor Press,Bucureşti 2008Bucureşti 2008 PetrescuPetrescu S.S. -- „ „ Analiz Analiză ă şişi diagnosticdiagnostic financiarfinanciar--contabil”, Ed.contabil”, Ed.

CECCAR, Bucureşti 2008CECCAR, Bucureşti 2008 Toma MToma M.,., Alexandru F Alexandru F.. – – „Finanţe şi gestiune financiară de „Finanţe şi gestiune financiară de

întreprindere” Ed. Economică, Bucureşti 2003 întreprindere” Ed. Economică, Bucureşti 2003 Toma MToma M.. coordonatorcoordonator – – „Gestiune financiară de întreprindere „Gestiune financiară de întreprindere--

Aplicaţii practice şi teste grilă”, Ed. Economică, Bucureşti 200 Aplicaţii practice şi teste grilă”, Ed. Economică, Bucureşti 20033 Vintil Vintilă ă GG.,., Vuţă M Vuţă M.. – – „Gestiunea financiară a întreprinderii „Gestiunea financiară a întreprinderii--

aplicaţii”, Ed. Rolcris, Bucureşti 2000aplicaţii”, Ed. Rolcris, Bucureşti 2000 Vintil Vintilă ă GG.. – – „Gestiunea financiară a întreprinderii „Gestiunea financiară a întreprinderii--teorie”, Ed.teorie”, Ed.

DidacticDidactică ă şi Pedagogică, Bucureşti 2003şi Pedagogică, Bucureşti 2003 Stancu IStancu I..-- „Finanţe”, Ed. Economică, Bucureşti 2004 „Finanţe”, Ed. Economică, Bucureşti 2004

finantele_intreprinderii_lupasc.pdf

Documents