de la "libertatea comunicatiei" pana la "lumea noastra esti tu"

18
De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” O scurtă analiză a sloganurilor din domeniul telefoniei mobile din România

Upload: daniel-attila-tovisi

Post on 23-Jun-2015

313 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

O scurta analiza a sloganurilor din domeniul telefoniei mobile din Romania

TRANSCRIPT

De la „Libertatea comunicației”

până la „Lumea noastră eşti tu”

O scurtă analiză a sloganurilor din domeniul

telefoniei mobile din România

Autor: Daniel Attila TovisiUniversitatea „Lucian Blaga” din Sibiu,

Facultatea de Jurnalistică,Master Publicitate şi Brand

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

De ce tocmai telefonia mobilă?Iniţial am ales sloganuri ca subiecte ale analizei mele din cinci domenii diferite, dar

după ce am petrecut o perioadă de timp seminficativă cu cercetarea şi documentarea

sloganurilor dintr-un domeniu anume, mi-am reconsiderat decizia iniţială.

Este vorba despre un domeniu foarte interesant cu un istoric foarte colorat, din care nu

lipsesc nici sloganurile eşuate şi nici construcţiile fermecătoare care au ajuns să fie reţinute şi

redate de sute de mii sau chiar milioane de români. Telefonia mobilă, un domeniu care abia

acum se apropie de vârsta majoratului, dar în care schimbările de sloganuri au fost multe la

număr, odată cu dispariţia şi preluarea unora sau apariţia altora noi.

Deşi tema era să analizăm cinci sloganuri oarecare, eu am ales pentru subiectul

analizei cinci operatori de telefonie mobilă, care oferă în prezent servicii în România. În titlul

lucrării iniţial vroiam să folosesc în loc de telefonia mobilă din România varianta telefonia

mobilă a românilor, dar cum mai toţi operatori fac parte din reţele globale sau internaţionale,

am zis că n-ar fi corect titlul. Orange e francez, Vodafone e englez, Cosmote e grec sau mai

bine zis german, Zapp-ul turcilor şi mai apoi a saudiţilor a ajuns şi el între timp în proprietatea

Cosmote-ului, în vreme ce Digi.Mobil-ul cu toate că acţionarul principal e Zoltán Teszari,

firma prin care e controlată operatorul, este înregistrată în Olanda1.

Ar fi fost mai puţin interesant şi complet, dacă aş fi optat penru analiza sloganurilor

actuale, astfel am zis să trec în revistă toate sloganurile folosite în ultimi 17 ani de telefonie

mobilă din România.

Doresc să precizez că s-ar putea ca inventarul meu de sloganuri folosite în trecut şi

prezenz de operatori, să nu fie complet, deoarece au existat perioade furtunoase în care

sloganurile se schimbaseră de pe o zi la alta, sau nu erau folosite consecvent. În principal voi

analiza sloganurile companiilor, dar în unele cazuri voi infiltra şi câteva sloganuri de servicii

sau produse. Cauza e următoare: nu de fiecare dată există o corporaţie distinctă în spatele

serviciilor de telefonie mobilă, acestea fiind doar o parte din multitudinea serviciilor şi

produselor oferite, aşa cum este cazul operatorului RDS&RCS şi serviciul Digi.Mobil.

Oricum, nu ştiu cât de mult am putea să ne rezumăm şi la ceilalţi la sintagma de operatori de

telefonie mobilă, atâta timp cât ele oferă o gamă largă de servicii şi produse din întregul

domeniul al telecomunicaţiilor şi nu numai. Un alt motiv, pentru care voi analiza şi altele

decât sloganele corporatiste, ar fi că nu întotdeauna era separată construcţia imaginii

corporatiste de comunicare produselor şi serviciilor.

1 Wikipedia, RCS & RDS, vizualizată pe 23 iunie 2010, http://ro.wikipedia.org/wiki/RCS_&_RDS

Pagina 1

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

Pentru a putea trece la analiza sloganurilor folosite de a lungul anilor trebuie neapărat

să prezint scurt istoria telefoniei mobile din România.

De la Telefonica România până la secretosul T-Mobile

Nu am intenţia să relatez toate evenimentele petrecute în ultimii 18 ani şi nici nu pot să

promit că toate datele sunt exacte. Acest impediment rezultă din faptul că am găsit mai multe

surse oficiale, sau semi-oficiale care se contrazic în ceea ce priveşte momentul de lansare a

unei campanii de imagine sau implementarea unui nou slogan.

Începuturile telefoniei mobile în România datează din 1992, an în care Telefonica

Spania a deschis o subsidiara în ţara noastră, Telefonica România, a cărei acţionariat se

compunea din Telefonica Spania (60%), Romtelecom (20%) şi Radiocom (20%), îşi fixase

scopul de a dezvolta piaţa de telefonie mobilă din Europa de Est. Telefonica România a rămas

singurul operator de telefonie mobilă până în anul 1997, având o cotă de piaţă de 100%. La

sfârşitul anului 1996, baza de clienţi numără peste 20.000 de utlizatori, iar Telefonica

România avea aproximativ 100 de angajaţi.2 Telefonica folosea tehnologia NMT 450 pe banda

de 450MHz.

Pe 21 iulie 1996, Ministerul Comunicaţiilor din acea perioadă a anunţat organizarea

unei licitaţii publice în vederea acordării licenţelor de operare pentru primele două reţele de

telecomunicaţii mobile din sistemul GSM, care urmau să funcţioneze în România.3

Tehnologia GSM foloseşte banda de 900 MHz şi diferă foarte mult de tehnologia NMT 450.

Licitaţia a fost câştigată de consorţiile Mobil Rom şi Mobifon, care aveau ca acţionari firme

autohtone şi multinaţionale străine din domeniul telecomunicaţiilor.4

În aprilie 1997 Mobifon lansa prima reţea GSM din România sub denumirea Connex,

fiind urmată după două luni de lansarea reţelei Dialog de către operatorul Mobil Rom. Acesta

promova două mărci de servicii separate, unul pentru abonaţi (Dialog) şi unul pentru

utilizatori pe bază de prepay/cartele preplătite (Alo)5. Primul operator de telefonie globală,

care s-a aventurat pe plaiurile noastre mioritice a fost France Telecom, prin brandul Orange.

2 Zapp.ro, Scurt istoric al Telemobil, vizualizată pe 23 iunie 2010, http://www.zapp.ro/despre-zapp/zapp-romania/scurt-istoric-al-telemobil/3 Gsmhelp.ro, România şi telefonia mobilă, vizualizată pe 23 iunie 2010, http://www.gsmhelp.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=12&Itemid=574 Eugenia Mihalcea, Adrian Mihai, Giganţii telecom pe piaţa românească, Jurnalul Naţional ,17 August 2005, http://www.wall-street.ro/articol/Companii/5675/Gigantii-telecom-pe-piata-romaneasca.html5 Phonecards.ro, Orange-Dialog, vizualizată pe 23 iunie 2010, http://www.phonecards.ro/ro/orange/index.html

Pagina 2

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

În aprilie 2002 France Telecom, după ce cumpărase brandul Orange de la Vodafone, a decis

să-şi majoreze participaţia în compania Mobil Rom, transformând acesta în Orange România.6

După preluarea totală a companiei Mobifon de către operatorul global Vodafone, luna

noiembrie 2005 însemna sfârşitul pentru brandul românesc Connex. A început o perioadă de

tranziţie de şase luni, sub deviza Connex-Vodafone, procesul încheiându-se în aprilie 2006,

când a fost lansată oficial Vodafone România.7

Probabil că Telefonica, şi urmaşii acesteia au avut cel mai furtunos istoric. După

apariţia operatorilor GSM, soarta companiei Telefonica România era pecetuită, acesta nu a

putut rezista presiunii exercitată pe piaţa de operatori Mobifon şi Mobil Rom de telefonie

mobilă digitală care, într-un mediu competitiv, ofereau servicii de calitate superioară. Astfel

Telefonica Spania s-a retras, compania fiind preluată de R.D.T, un grup internaţional de

investitori. Ei au redenumit compania în Telemobil, şi la jumătatea anului 1999 au lansat

brand-ul SunTel, bazată pe tehnologia LEMS. Ascesta din urmă s-a dovedit ca fiind un eşec

total, astfel după un an şi jumate Telemobil ajunge să fie vândută iarăşi. De data aceasta

cumpărătorul este joint-venture-ul INQUAM alcătuit din Omnia Holdings (deţinută de Saudi

Oger) şi Qualcomm.8 Se renunţă la SunTel şi folosind o nouă tehnologie, CDMA, este lansată

serviciul Zapp Mobile, care în 2003 devine Zapp. În 2008 Saudi Oger cumpără partea deţinută

de Qualcomm, ca după un an şi jumătate să fie cumpărată de grupul elen OTE, care deţine

Cosmote.9

În 2000 îşi anunţa apariţia al patrulea operator de telefonie mobilă denumită

Cosmorom şi deţinută de compania de stat (în vremea respectivă) Romtelecom. Acesta

câştigase o licitaţie prin care putea folosi banda de 1800 MHz, care presupunea o tehnologie

mai costisitoare faţă de tehnologia pe care se bazau reţelele Dialog şi Connex. În anii următori

Cosmorom a avut o evoluţie slabă, ajungând în pragul falimentului în 2005, având sub 90.000

de utilizatori, când a fost preluată de grupul elen OTE. Astfel Cosmorom a fost relansat sub

marca Cosmote România în decembrie 2005. Cosmote a avut o comunicare agresivă şi

impunătoare, astfel numărul de utilizatori a crescut formidabil depăşind în martie 2009 6

milioane.10

6 Wikipedia, Orange România, vizualizată pe 23 iunie 2010, http://ro.wikipedia.org/wiki/Orange_Rom%C3%A2nia7 Wikipedia, Vodafone România, vizualizată pe 23 iunie 2010, http://ro.wikipedia.org/wiki/Vodafone_Rom%C3%A2nia8 Ibid. Zapp.ro9 Wikipedia, Zapp, vizualizată pe 24 iunie 2010, http://ro.wikipedia.org/wiki/Zapp10 Wikipedia, Cosmote România, vizualizată pe 24 iunie 2010, http://ro.wikipedia.org/wiki/Cosmote_Rom%C3%A2nia

Pagina 3

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

Sloganurile operatorilor de telefonie mobilă

Prin cercetarea demarată online n-am reuşit să clarific anumite aspecte ale folosirii

unor sloganuri. De exemplu sloganul a fost introdus prin campania lansată pe data x, în vreme

ce a fost înregistrată în data y. Aceste date nu au o cronologie fixă. Am căutat în baza de date

OSIM11, am făcut cercetări asupra materialelor de publictate, am căutat pe sute de pagini ale

unor forum-uri pentru a le putea organiza cronologic. A fost destul de greu să găsesc urmele

mărcilor din trecut, mai ales primele sloganuri, care nici n-au fost înregistrate vreodată.

La începutul anilor ‘90, când Telefonica România îşi începea activitatea, comunicarea

publicitară în România era într-o formă incipientă. Acest lucru a avut ca urmare o activitate de

marketing haotică. Însă lipsa de strategie şi unitate am întâlnit-o şi în cazul Cosmorom, dar şi

în cazul RDS&RCS, care deţine brandul Digi.Mobil. Ca să dau un prim exemplu: lansarea

serviciului Digi.Mobil - în comunicatul emis apare o formulă a sloganului (Telecomunicatii

pentru familia ta), în timp ce în spoturile din campania publicitară apare un alt slogan (Digi –

Pentru familia ta). Acesta din urmă este înregistrată şi la OSIM.

În continuare voi prezenta o listă care conţine toate sloganurile ale operatorilor de

telefonie mobilă. După cum scriam în introducere, nu toate sunt sloganuri corporatiste, unele

dintre ele fiind sloganuri ale mărcilor de servicii (Digi.Mobil, Alo) sau a unor campanii de

imagine (în cazul Cosmorom) sau pur şi simplu sloganuri folosite pe materiale publicitare

(Telefonica România).

Connex

1997 aprilie – CONNEX. Lumea e a ta / The world is yours

1999 – CONNEX. Viitorul sună bine

2001 – Îndrăzneşte! (campanie de imagine)

2003 – Tu faci viitorul

2005 – Connex pentru viitor (campanie CSR)

Connex-Vodafone

2005 noiembrie – Împreună suntem mai puternici

Vodafone

2006 aprilie – Trăieşte fiecare clipă (Make the most of now)

2009 noiembrie – Power to you

11 OSIM – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, http ://www.osim.ro/

Pagina 4

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

Dialog

1998 – Face totul posibil (Dialog) / Te provoacă la dialog (Alo)

Orange

2002 aprilie –The future’s bright, the future’s Orange.

2008 iulie – Together we can do more

Cosmorom

1999/2000 – Un serviciu de cuvânt

2001 – Mobilizează-te!

2002 – Cellular Operating System for Mobile in Romania (?)

Cosmote

2005 decembrie – In touch with life

2007 iunie – Alături de tine

2010 februarie – Lumea noastră eşti tu

Telefonica România/Telemobil

1993 – Telemobil, libertatea comunicaţiei!

1998 – Telemobil, se aude peste tot

Suntel

1999 – Nu-i asa ca e tentant… Ceva mic si elegant? SunTel Instant! (?)

Zapp Mobile

2000 – Expect More

Zapp

2003 – The next generation network

2008 – Vorbeşte liber

Digi/Digi.Mobil

2007 octombrie – Noua telefonie mobilă 3G / În familie (?)

2009 – noiembrie – Digi - Pentru familia ta (Telecomunicaţii pentru familia ta)

Pagina 5

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

Analiza sloganurilor prezentate

După cum putem vedea sloganurile sunt atât în limba română, cât şi în limba engleză.

Primii operatori, Orange şi Vodafone folosesc sloganuri în limba engleză, în vreme ce

Cosmote are un slogan în limba română. În trecut lucrurile erau tocmai invers: Cosmote

fusese introdus pe piaţă cu un slogan în limba engleză, în vreme ce predecesorii Vodafone şi

Orange, fiind mărci autohtone, aveau preponderent sloganuri în limba română.

Acum voi lua la rând fiecare criteriu, după care pot afirma sau nu, dacă un slogan este

unul reuşit sau din contră, a fost sortit eşecului. Istoria companiilor, evoluţia acestora poate

confirma sau infirma acest lucru. Nu voi sta să analizez fiecare slogan aparte, ci mai degrabă

voi trece peste fiecare prin prisma criteriilor date de către mai mari ai publicităţii.

Dacă mă uit peste lista sloganurilor din punctul de vedere al strategiei din spatele lor

(presupuse sau ştiute), pot afirma următoarele: Vodafone-ul şi Orange-ul aplică local strategia

şi direcţia brandului global. S-ar putea ca Orange să fi renunţat la transpunerea sloganului

global în limba română din cauza barierelor lingvistice. Au avut şi ei parte de adaptări total

nefericite, cum a fost campania „I am”/„Eu sunt!” unde au tradus direct textul campaniei „I

am my mum and my sister” care a devenit „Sunt mama şi sora mea” în loc de ceva de genul

„sunt aşa cum mă caracterizează mama şi sora mea”. Aşadar au zis, că e mai bine, ca

sloganul să fie lăsat în limba originală şi anume, engleza.

Strategia urmată de Vodafone e clară, însă nu prea înţeleg care e legătura sloganului cu

seriile de spoturi elaborate în ultima vreme (Viaţa cu ceva în plus sau Combină-te)

Şi strategia Cosmote e cât se poate de clară, cu toate că a avut parte de o redirectare

total neaşteptată. S-a lansat într-o formă nouă şi proaspătă, aşa cum am fi putut cere de la un

operator nou intrat pe piaţă. Apoi responsabili de comunicare au decis, ca dintr-o marcă cu aer

internaţional, să devină una autohtonă, românească. Acest lucru au realizat-o prin folosirea

sloganului în limba română „Alături de tine”, direcţie care a fost urmată în continuare şi prin

introducerea noului slogan „Lumea noastră eşti tu”.

La Zapp am văzut o oarecare unitate, prin construirea unei imaginii care promite o

tehnologie de ultimă oră. Acestă imagine se pare că s-a cam demodat în ultima vreme, noul

slogan, care înseamnă în acelaşi timp o schimbare de direcţie doreşte să reîmprospăteze

marca.

Digi.Mobil visa că o să fie perceput ca operator de telefonie mobilă datorită spoturilor

amuzante, dar nu pare să iasă acest lucru. Romtelecom şi Cosmote sunt mult prea bine axate

pe ideea comunicării în familie, ca să-i lase loc şi pentru Digi.Mobil.

Pagina 6

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

Din punctul de vedere a memorabilităţii Connex pare să fii fost deţinătorul celor mai

reuşite sloganuri, dintre care „Viitorul sună bine!” ocupă poziţia fruntaşă. Sloganul Cosmote

„Alături de tine” poate fi considerată din nou o reuşită cât şi sloganul Vodafone „Power to

you”. Sloganul Zapp „The next generation network” s-a întipărit în minţile oamenilor datorită

utilizării pe o perioadă îndelungată, însă noul slogan, „Vorbeşte liber” e mult prea generalist

ca să deveniă memorabil. Noul slogan Orange pare a fi un pic mai greoi din acest punct de

vedere: limba engleză, lungimea sloganului şi lipsa rimei pun piedici în calea memorării

propoziţiei.

În ceea ce priveşte prezenţa beneficiului în slogan, acest lucru e foarte rar în acest

domeniu. La Zapp şi predecesorul Telefonica întâlnim sloganuri care includ beneficiul oferit.

La Zapp beneficiul constă în gratuitatea serviciului, în timp ce la Telefonica consta în

portabilitate şi acoperire – care erau noutăţi în vremea respectivă.

Mărcile se diferenţiază foarte bine prin sloganurile pe care le comunică. Putem

observa o shimbare foarte interesantă: Cosmote-ul ocupând locul Connex-ului, nu numai prin

cromatica folosită, ci şi în natura sloganului. Dacă ne uităm mai bine, sloganurile Cosmote s-

ar potrivi perfect de marca Connex, dacă acesta ar exista şi în prezent. Trebuie menţionat şi

asemănarea dintre primul slogan Connex şi al sloganul curent de la Cosmote: „Lumea e a ta”

/ „The world is yours” versus „Lumea nostră eşti tu”. Deşi acestea par asemănătoare din

punctul de vedere al structurii, relaţiile comprimate în cele două propoziţii sunt foarte

diferite. Formula posesivă apare tocmai invers: Utilizatorul posesor la Connex, şi utilizatorul

posedat de către marcă la Cosmote – asta, dacă putem vorbi de relaţie de posesie în cazul unei

lumi. Mai toate sloganurile evocă relaţia dintre marcă şi utilizator: „Together we can do

more”, adică noi Orange şi tu, utilizatorul. Vodafone oferă putere, pentru tine, utilizatorul. Ei

vor să treacă peste actul vorbirii, dorind să fie participanţi şi în restul vieţii utilizatorului.

Cosmote merge şi mai departe, ei se autentifică cu lumea utilizatorului, ceea ce invocă un

devotament absolut. Digi.Mobil extinde relaţia marcă-utilizator şi deschide un nou orizont,

punând accentul pe aparteneţa de grupul social-primar, care este familia. Zapp comunică

simplu, ceea ce e în antiteză cu trecutul mărcii.

Reamintirea numelui de marcă se realiza cel mai bine în cazul vechiului slogan

Orange, „The future’s bright, the future’s Orange”. Sloganul mai includea numele de marcă

şi în cazul Telefonica şi în cazul Digi.Mobil, însă în aceste cazuri sloganul se distanţează de

acesta, şi nu este în armonie cu numele de marcă.

Succesul unui slogan este condiţionat şi de inducarea unui sentiment pozitiv, faţă de

marcă. Acest lucru se realizează cel mai bine în cazul sloganului actual de la Orange prin

Pagina 7

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

sintagma can do more / putem face mai multe. Din această privinţă şi sloganurile Connex erau

apreciabile, promiţând un viitor de care ar trebui să ne îndreptăm cu optimism.

Majoritatea sloganurilor vorbesc despre utilizator, fie direct fie indirect. Adresarea directă se realizează prin pronume personal, singular, persoana a II-a, forma accentuată, cazul nominativ: „Lumea noastră eşti tu” sau „Tu faci viitorul”, cazul acuzativ: „Power to you”/ „Putere pentru tine”, „Alături de tine”, pronume personal, plural, persoana I, forma accentuată, nominativ: „Together we can do more” / „Împreună (noi) putem face mai mult”, pronume personal, singular, persoana a II-a, forma accentuată, forma neaccentuată, acuzativ: „Mobilizează-te!”, „Te provoacă la dialog”, pronume posesiv: „Pentru familia ta”, „Lumea e a ta” / „The world is yours”, şi verbe la persoana I, singular: „(You) Expect more” / „Să ai aşteptări mai mari”, „Lumea noastră eşti tu”, „Tu faci viitorul”, persoana I, plural: „Together we can do more” / „Împreună (noi) putem face mai mult”, „Împreună suntem mai puternici”.

Cele mai multe sloganuri fac promisiuni:Telemobil, se aude peste tot – promisiunea unei acoperiri totaleThe future’s bright, the future’s Orange. – cu Orange viitorul e unul optimistÎmpreună suntem mai puternici – promisiunea puterii sinergicePower to you – promisiunea puteriiUn serviciu de cuvânt – respectarea promisiunilor (pe care le va face marca)Alături de tine – promisiunea ajutorului şi a suportuluiThe next generation network – promisiunea unei rețele avansate

Sloganurile care invită utilzatorul la acţiune:Expect more / Să ai aşteptări mai mari – invitația de a avea standarde mai ridicateTe provoacă la dialog – invitație la comunicare, dialogareTogether we can do more / Împreună (noi) putem face mai mult – invitația de a realiza

mai mult în viațăÎndrăzneşte! – invitație pentru a face lucruri îndrăznețe în viațăTrăieşte fiecare clipă / Make the most of now – invitația de a trăi fiecare clipă ale viețiiMobilizează-te! – invitația pentru a intra în rândul utilizatorilor (sens dublu)

Sloganurile care crează idealuri sunt cele de la Telefonica și Dialog:Telemobil, se aude peste totFace totul posibilÎn materie de rimă numai sloganul de la Telefonica rimează, însă și acesta mi se par a

fi puțin forțată: „Nu-i asa ca e tentant… Ceva mic si elegant? SunTel Instant!”Sloganurile care încearcă crearea unei lumi aparte sunt:Orange The future’s bright, the future’s Orange – lumea fermecată OrangeTu faci viitorul – viitorul, o lume posibilă prin folosirea serviciului ConnexLumea noastră eşti tu – practic utilizatorul constituie lumea mărcii

Nici unul dintre sloganuri nu conține aliterație. La vechiul slogan Zapp găsim sintagma „next ... network”, sau la vechiul slogan Orange repetiția sintagmei „future’s ” – unde e repetat conceptul cheie, și anume promisiunea viitorului perfect, plină cu speranță.

Pagina 8

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

Concluzii

Sloganurile concepute pentru Connex - Vodafone, Dialog – Orange, Cosmote și Zapp

îndeplinesc majoritatea criterilor de eficiență, lucru dovedit și de evoluția formidabilă a

primilor trei. Cazul Zapp e unul mai special, acolo schimbările bruște și lipsa unei strategii

cooerente și unitare a împiedicat ca sloganurile să-și exercite forța inerțială.

Cea mai formidabilă evoluție însă a avut Connex și îl are acum Cosmote, fapt ce se

datorează într-o oarecare măsură și sloganurilor care au însoțit sau care însoțesc logo-urile

mărcilor.

Sloganurile folosite unitar și consecvent întăresc valoarea mărcilor și oferă

utilizatorilor/consumatorilor o siguranță. Siguranță care ajută orientarea lor în viața de zi cu

zi. Promisiunile făcute prin intermediul sloganurilor, în cazul în care sunt și respectate,

întăresc încrederea în aceste construcții hiper-complexe, denumite mărci.

În cazul în care sloganul este creat fără a respecta criteriile de eficiență, el nu-și va

îndeplini funcția, din contră – va încurca și mai mult comunicarea mărcii. Dacă sloganul face

promisiuni ireale, acesta nu va ajuta în nici un fel construirea unei imagini pozitive.

După analiza sloganurilor prezentate, și având informații asupra evoluției mărcilor pe

care le însoțeau, putem spune că sloganurile nu constituie o forță prin în sine, ci prin

coexistența lor într-o structură strategic gândită, care are baze solide ancorate în realitate (de

exemplu: servicii care să fie într-adevăr calitative, performante, etc.). Deci un slogan eficient

nu va construi o marcă de succes, așa cum nici o marcă nu va putea avea succes fără să aibă

un slogan corespunzător.

Pagina 9

● Tovisi Attila – De la „Libertatea comunicației” până la „Lumea noastră eşti tu” ●

Pagina 10