INTRODUCERE

Viaţa ce ne înconjoară permanent ne arată, că efectuarea „încercărilor” în sensul larg al cuvântului sunt utile. A încerca – înseamnă a verifica anumite proprietăţi ale obiectului sau a evidenţia noi calităţi ale acestuia. Cea mai simplă încercare este controlul exterior, iar cea mai complicată – încercarea în situaţii critice. Dacă în procesul încercărilor reglementate obiectul se distruge, atunci se spune că nu este fiabil. De aceea încercările şi fiabilitatea sunt strâns legate între ele şi se studiază într-un singur curs.

Fiabilitatea este indicele principal al calităţii. Calitatea şi fiabilitatea maşinilor electrice au o mare importanţă în economia naţională, deoarece maşina electrică este principala sursă de producere a energiei electrice şi mai mult ca altele o consumă. Dacă în ME este descoperit un defect, atunci ea nu mai este aptă pentru exploatare. Determinarea utilităţii maşinii electrice pentru a fi pusă în exploatare este una din funcţiile inginerului electromecanic.

3

INDICII DE BAZĂ A FIABILITĂŢII MAŞINILOR ELECTRICE

Indicii fiabilităţii pot fi divizaţi în 2 grupe care caracterizează:a) piesele care nu se restabilesc (de exemplu: înfăşurările statorice şi

rotorice, periile, rulmenţii);b) piesele care se restabilesc (de exemplu: ansamblul colector-perie,

ansamblul cu rulmenţi etc.).Indicii cantitativi ai fiabilităţii pieselor care nu se restabilesc

sunt:1. probabilitatea funcţionării fără refuz – P(t);2. probabilitatea apariţiei refuzului – Q(t);3. frecvenţa refuzurilor – F(t);4. intensitatea refuzurilor – (t); 5. durata medie de funcţionare fără refuz – Tm.

Probabilitatea funcţionării fără refuz este probabilitatea că în condiţii stabilite de funcţionare şi în intervalul de timp dat nu va avea loc nici un refuz. PFFR este o funcţie descrescătoare.

PFFR conform datelor statistice poate fi determinată cu expresia

,

dacă , , deci unde N – numărul de obiecte supuse încercărilor; n(t) – numărul de obiecte care au refuzat în timpul încercărilor.

Probabilitatea apariţiei refuzului este probabilitatea că în condiţiile stabilite de funcţionare şi în intervalul de timp dat va avea loc cel puţin un refuz.

Probabilitatea apariţiei refuzului se determină astfel

dacă , , deci

4

PFFR şi probabilitatea apariţiei refuzului sunt evenimente opuse şi incompatibile.

Problema de bază a statisticii este culegerea datelor statistice obiective despre ieşirea din funcţie a maşinilor electrice în diverse condiţii de exploatare, după care pot fi construite curbele de distribuire a refuzurilor de funcţionare în timp pentru diferite tipuri sau serii de maşini. Dar seriile de maşini se modifică, iar datele statistice acumulate, referitor la seriile precedente, nu întotdeauna ne satisfac. Însă probabilitatea unui oarecare eveniment, obţinută dintr-un număr mic de încercări, poate prezenta practic doar aprecierea probabilităţii.

Calculul fiabilităţii maşinilor electrice întotdeauna prezintă doar un calcul probabil. Reieşind din aceste considerente se utilizează teoria probabilităţii şi statistica matematică.

Durata medie de funcţionare fără refuz.În teoria fiabilităţii afară de coordonata curentă t se introduc

următorii parametri ce ţin de timp:t = 0 – începutul funcţionării maşinii electrice;t = T0 – timpul refuzului, este evident, că 0 < T0 < ;

5

t = Tm – durata medie de funcţionare fără refuz, care caracterizează funcţionarea nu a uneia, dar a câtorva maşini electrice de aceeaşi putere şi construcţie

(1)

şi prezintă aşteptarea matematică până la primul refuz (egal după valoare cu suprafaţa de sub curba (Pt)).

Pe baza datelor statistice Tm se calculează cu expresia

unde: ti – timpul funcţionării fără refuz a obiectului i; N – numărul de obiecte cercetate.

Pentru ME, ca şi pentru oricare dispozitiv tehnic, sunt caracteristice 3 perioade de funcţionare:t = Tr – perioada de rodaj;t = Tn – perioada de funcţionare normală;t = Tu – perioada de uzură.

Frecvenţa (densitatea) refuzurilor.Valoarea probabilităţii apariţiei refuzurilor Q(t) în diferite

momente de timp este diferită, de aceea în teoria fiabilităţii se foloseşte noţiunea de densitate a refuzurilor sau frecvenţa refuzurilor, care se determină ca derivata probabilităţii apariţiei refuzurilor în timp:

(2)

deoarece obţinem (3)

Calculul frecvenţei refuzurilor conform datelor statistice se efectuează cu expresia

unde - numărul de obiecte care au refuzat în intervalul de timp t.Integrând expresia (2) obţinem

6

(4)

adică, probabilitatea apariţiei refuzurilor în intervalul de timp t este egală după valoare cu suprafaţa de sub curba f(t).

Probabilitatea funcţionării fără refuz de asemenea depinde de frecvenţa refuzurilor

(5)

Raportul densităţii probabilităţii refuzurilor la probabilitatea funcţionării fără refuz se numeşte intensitatea refuzurilor

(6)

Intensitatea refuzurilor după datele statistice se determină cu expresia

unde – numărul mediu de maşini electrice care au funcţionat normal în intervalul dat de timp.

Dacă înlocuim valoarea lui f(t) din (3) în expresia (6), expresia pentru intensitatea refuzurilor poate fi scrisă şi altfel

(7)

Integrând ambele părţi ale ecuaţiei obţinute, vom obţine expresia

(8)

care se mai numeşte şi ecuaţia de bază a fiabilităţii. Pentru = const. (9)

Ecuaţia (9) este justă pentru toate maşinile electrice, care au trecut perioada de rodaj şi nu au refuzat. Ea descrie perioada cea mai îndelungată de funcţionare normală a maşinilor electrice. În această perioadă de timp durata medie de funcţionare fără refuz, care se determină cu expresia (1), va fi

7

de aici rezultă că (10)

Atunci probabilitatea funcţionării fără refuz pentru această perioadă

(11)

Expresia (11) poate fi folosită pentru aprecierea cantitativă aproximativă a fiabilităţii constructive date de uzină fără considerarea uzării în exploatare a ME. Pentru aceasta este necesar de a cunoaşte datele experimentale despre intensitatea refuzurilor , care sunt introduse în tabele speciale si permanent se completează şi se corectează. Fiabilitatea constructivă a maşinii electrice în general, fiind un dispozitiv complicat, depinde de fiabilitatea funcţionării părţilor ei componente, adică

, iar

unde Ti – durata medie de funcţionare fără refuz a ansamblului i a maşinii electrice.

Legea exponenţială (11) la funcţionarea maşinii în timpul exploatării îndelungate într-o măsură mare se încalcă, de aceea fiabilitatea în exploatare mai exact poate fi apreciată cu metodele statisticii matematice. Aşa dar, pentru determinarea probabilităţii funcţionării fără refuz este utilizată următoarea expresie:

unde N – numărul maşinilor la începutul exploatării (încercării); ni(t) – numărul maşinilor care au ieşit din funcţie în timpul t.

8

Lucrarea nr. 1

FIABILITATEA ANSAMBLULUI CU RULMENŢI

Scopul lucrării – a face cunoştinţă cu metoda de calcul a probabilităţii funcţionării fără refuz a ansamblului cu rulmenţi a maşinilor electrice la etapa de proiectare.

Numărul de refuzuri a ME din cauza rulmenţilor ocupă locul 2 după numărul de refuzuri din cauza izolaţiei şi în unele tipuri de ME

9

constituie până la 35% din toate refuzurile. De aceea este important ca la etapa de proiectare a maşinilor electrice să se efectueze analiza durabilităţii rulmenţilor.

Factorii de bază care influenţează asupra durabilităţii rulmenţilor la exploatarea ME este alegerea corectă a substanţei de ungere şi de asemenea schimbarea regulată a acesteia. Eficacitatea substanţei se determină cu indicele peliculei de ungere:

unde: hmin – grosimea minimă a peliculei de ungere; 1, 2 – rugozităţile suprafeţelor de contact.Dacă g > 4, atunci între suprafeţele de frecare nu există contact; dacă g = 1 4 – avem puncte de contact; dacă g < 1, atunci avem contact multipunct.

Ansamblurile cu rulmenţi se află permanent sub sarcină şi de aceea asupra funcţionării lor acţionează diferite procese de natură fizică.

Cauzele principale de uzare a rulmenţilor:1) deteriorări de oboseală – defecte în structura cristalină, se

manifestă prin măcinarea din metal a particulelor mici. Aceasta se explică cu ajutorul teoriei dislocării. Dislocări – sunt defectele liniare a reţelei cristaline a metalului, care aduce la formarea micro-fisurilor. Aceste fisuri treptat se măresc şi aduc la distrugerea rulmenţilor.

2) uzură abrazivă – roaderea intensivă a suprafeţelor din cauza pătrunderii în corpul rulmenţilor a prafului abraziv.

3) uzură prin coroziune – are loc din cauza oxidării metalului (acoperirea metalului cu rugină). Suprafeţele de frecare capătă o rugozitate mai mare, ce contribuie la supraîncălzirea rulmenţilor, scăderea rezistenţei la durabilitate şi mărirea numărului de particule abrazive.

4) brinelarea inelelor rulmenţilor de către corpurile de rulare. În rezultatul necoaxilităţii arborilor cuplaţi a ME, dezechilibrului rotorului, sarcinilor vibratorii ş.a. pe suprafeţele de rulare a

10

rulmenţilor se formează caneluri (adâncituri) cu pasul egal cu distanţa dintre corpurile de rulare.

5) acţiunea curenţilor – apariţia cărora este condiţionată de aflarea rulmenţilor în circuitul electric închis, în care sub acţiunea câmpului magnetic se induce un curent considerabil. Pe inelele rulmenţilor apar dungi şi puncte caracteristice, care sunt identice cu rezultatul sudării prin contact. Ca rezultat rulmenţii pot să stopeze brusc.

6) vibraţia rulmenţilor – este legată de prezenţa abaterilor formelor şi dimensiunilor geometrice de la limitele admisibile. Cele mai esenţiale surse de vibraţii sunt:

baterea radială a rulmenţilor; forma ovală a inelelor; forma ovală a corpurilor de rulare; dimensiuni diferite ale bilelor.Este necesar de evidenţiat că scăderea vibraţiilor ansamblului cu rulmenţi şi a ME se poate de atins cu instalarea rulmenţilor de rulare.

Exerciţiu: determinaţi probabilitatea funcţionării fără refuz a ansamblului cu rulmenţi a motorului electric folosind datele tabelului 1 cu condiţia, că asupra arborelui maşinii electrice acţionează forţele prezentate în fig.1 (A – rulment cu bile, B – rulment cu role).

tabelul1

Variantele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Dimensiunile rotorului, m a b cForţa de greutate a rotorului, GR, N · 103 Forţa de atracţie magnetică unilaterală, Tu, N · 103

Forţa acţionării electrice, Fa.e., N · 103 Coeficientul de sarcină, ks

Frecvenţa de rotaţie a rotorului, n, min-1 · 103

1,40,60,75

64,513

1,30,50,64,5

5,54

1,11,5

1,20,50,64,5

5,53,51,21

1,10,40,54

53

1,30,5

1,00,40,54

52,523

0,90,30,43,5

4,54,51,41,5

0,80,30,43,5

4,54

1,51

0,70,20,33

43,51,73

0,60,20,33

33

1,91,5

0,50,20,22,5

2,52,521

11

Durata de exploatare a rulmenţilor, t, h · 103 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 6

Succesiunea de calcul

1. Forţele radiale care acţionează asupra rulmenţilor

2. Forţele dinamice echivalente

3. Determinarea factorului dinamic

4. Alegerea rulmenţilor conform STAS 8328 – 75 cu condiţia, că

5. Resursa nominală de 90% în mln. turaţii, pe parcursul căruia 90% din rulmenţi îşi păstrează capacitatea de funcţionare, în corespundere cu standardul internaţional ISO 281/1-1977

12

GR + T u

c

Fa.e. RA

RB

BA

ab

Fig. 1. Schiţa arborelui motorului electric

unde = 3 pentru rulmenţi cu bile, = 10/3 pentru rulmenţi cu role.6. Resursa nominală de 90% în ore (h)

7. Probabilitatea funcţionării fără refuz a rulmentului A

8. Probabilitatea funcţionării fără refuz a rulmentului B

9. Probabilitatea funcţionării fără refuz a ansamblului cu rulmenţi

10. Construiţi dependenţele PA(t), PB(t), P(t), dacă t(0,t).

Lucrarea nr. 2

FIABILITATEA INFĂŞURĂRILOR MOI

Scopul lucrării – a face cunoştinţă cu metoda de calcul a fiabilităţii izolaţiei de spiră a motoarelor asincrone cu înfăşurări moi.

Fiabilitatea motoarelor asincrone de uz industrial se determină, în deosebi, prin fiabilitatea înfăşurării statorice. Probabilitatea funcţionării fără refuz a înfăşurării se determină cu ajutorul expresiei

13

unde Ps – probabilitatea funcţionării fără refuz a izolaţiei de spiră; Pc – probabilitatea funcţionării fără refuz a izolaţiei de corp; Pf – probabilitatea funcţionării fără refuz a izolaţiei între faze.

Numărul mare de date experimentale şi de calcul ne arată, că probabilităţile funcţionării fără refuz a izolaţiei de corp şi a izolaţiei între faze este cu mult mai mare decât probabilitatea funcţionării fără refuz a izolaţiei de spiră. Astfel pentru 10000 h Pc · Pf = 0,999, pentru 20000 h – Pc · Pf = 0,995, iar pentru 30000 h – Pc · Pf = 0,99 ( – durata medie de funcţionare fără refuz).

Pentru a calcula fiabilitatea izolaţiei de spiră se iau în consideraţie următoarele proprietăţi ale ei:

străpungerea izolaţiei întotdeauna are loc spontan, de aceea nu poate fi prevăzut refuzul;

străpungerea are loc în locurile deteriorate, care au tensiunea de străpungere micşorată;

suprafaţa sectoarelor unde poate avea loc străpungerea izolaţiei este foarte mică în comparaţie cu suprafaţa izolaţiei nedeteriorate;

de obicei tensiunea de funcţionare nu aduce la străpungere, chiar şi în sectoarele deteriorate, de aceea străpungerea izolaţiei are loc în rezultatul supratensiunilor, care depăşesc tensiunea de funcţionare de 10-12 ori;

străpungerea izolaţiei maşinii, de regulă, are loc în rezultatul străpungerii pe suprafaţă a izolaţiei între sectoarele deteriorate;

în procesul de exploatare a maşinii numărul defectelor (fisurilor, tăieturilor etc.) pe lungimea dată de conductor cresc cu o viteză anumită;

probabilitatea străpungerii izolaţiei dintre spire depinde de coeficientul de umplere a crestăturii, de numărul de conductori efectivi în crestătură şi de orientarea conductorilor unul faţă de altul.

14

Exerciţiu: să se determine probabilitatea funcţionării fără refuz a înfăşurării statorice a motorului asincron conform datelor din tabelul 2.

Succesiunea de calcul

1. Intensitatea defectelor izolaţiei de spiră până la începutul exploatării motorului

, mm-1

unde lsab = 100 mm – lungimea conductorului şablon; kimp = 0,4 – coeficient, ce i-a în consideraţie calitatea impregnării izolaţiei de spiră.

2. Probabilitatea atingerii conductorilor vecini

unde ku = 0,72 – coeficientul de umplere a crestăturii.3. Numărul de conductori, care se află în stratul exterior al

secţiei

4. Numărul de conductori, care se află în straturile interioare ale secţiei

5. Numărul de perechi de spire elementare vecine, care aparţin unui conductor efectiv, ce se află în atingere

6. Lungimea generală a perechilor de spire vecine în înfăşurare, mm

7. Numărul de secţii în fază unite consecutiv

15

unde mf = 3 – numărul de faze; a =1 – numărul de perechi de căi de curent.

8. Valoarea medie şi abaterea medie pătratică a mărimilor supratensiunilor de comutare pe o secţie

unde Uf = 1,2 kV – acceptată (în cazul lipsei datelor) valoarea medie a mărimii supratensiunilor de comutare; kV – abaterea medie pătratică a mărimilor supratensiunilor de comutare de fază.

9. Tensiunea de fază nominală, care revine unei secţii

unde U1 = 220 V – tensiunea de fază acceptată.10. Probabilitatea refuzului izolaţiei de spiră la acţiunea unui

impuls a supratensiunii cu condiţia, că spirele ce se ating au aceleaşi defecte

unde = 0,1 mm – grosimea izolaţiei conductorului pe ambele părţi acceptată nominală;

integrala, care se determină prin metode de calcul, iar în cazul dat se determină din tabelul 3 pentru valorile calculate şi ; k –

divizibilitatea supratensiunilor de comutare; – valoarea medie a tensiunii de străpungere; z = (0,2 – 0,3) – abaterea medie pătratică a tensiunii de străpungere.

16

11. Viteza de creştere a intensităţii defectelor izolaţiei de spiră

unde c = 0,15 · 10-6 1/mm2; a = 0,06 1/ºC; fp = 2 – numărul de porniri a motorului; ºC – valoarea medie a temperaturii înfăşurării; ºC – temperatura clasei de izolaţie; ºC – abaterea medie pătratică a temperaturii înfăşurării.

12. Probabilitatea apariţiei scurtcircuitului izolaţiei de spiră, pe lungimea spirelor ce se ating, în timpul .

unde lel = 0,11 mm – lungimea sectorului elementar.13. Probabilitatea refuzului izolaţiei de spiră în timpul

dacă P1 este foarte mic, atunci

14. Probabilitatea funcţionării fără refuz a izolaţiei de spiră în timpul

15. Probabilitatea funcţionării fără refuz a înfăşurării statorice

16. De construit graficul dependenţei Pinf ().

Varianta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Probabilitatea existenţei măcar a unui defect a izolaţiei conductorului cu lungimea 100 mm după montarea înfăşurării, q1

0,4 0,42 0,44 0,46 0,48 0,5 0,52 0,54 0,56 0,58

Diametrul nominal a conductorului izolat, diz, mm

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1 1,1 1,2 1,3 1,4

Perimetrul suprafeţei libere a stratului 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65

17

înfăşurării, , mmNumărul conductorilor elementari în secţie, S

80 94 102 106 110 40 44 51 60 70

Numărul conductorilor elementari în unul efectiv, nel

1 1 1 2 2 2 3 3 4 4

Numărul de straturi a înfăşurării, kstr 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2Numărul de crestături statorice, Z1 12 18 24 30 36 42 46 54 60 72Lungimea medie a spirei înfăşurării, lw1, mm·102 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7

Durata medie de funcţionare fără refuz, , mii ore

5 7 10 12 14 15 17 20 25 30

tabelul 2

J · 10-5

0,042 0,01 1,7840,0525 0,0125 1,860,07 0,0167 2,0960,081 0,02 2,2810,084 0,0225 2,3120,105 0,025 2,6870,1083 0,03 2,7820,13 0,0333 3,2790,14 0,036 3,488

0,1625 0,045 4,2310,2167 0,06 6,5780,325 0,09 16,310,6 0,15 24,15

tabelul 3

18

Lucrarea nr. 3

UZAREA ŞI FIABILITATEA MAŞINILOR ELECTRICE

Scopul lucrării – a lua cunoştinţă cu legea de distribuţie în timp a densităţii probabilităţii refuzurilor maşinilor electrice de utilizare industrială.

Pentru maşinile electrice sunt caracteristice trei perioade de funcţionare, care diferă prin indicii fiabilităţii.

1. Perioada de rodaj. Pentru această perioadă sunt caracteristice aşa numitele refuzuri de rodaj, care apar din cauza defectelor de control (încercărilor de primire – predare). În această perioadă densitatea probabilităţii refuzurilor se distribuie în timp, în majoritatea cazurilor, în corespundere cu legea lui Weibull:

;

19

unde m = 1 – 2 – constantă; Tr – durata medie de funcţionare fără refuz, adică aşteptarea matematică până la primul refuz.

2. Perioada de funcţionare normală. În acest caz cauzele refuzurilor sunt aliatoare: suprasarcini inadmisibile, lovitura fulgerului etc. Distribuţia densităţii probabilităţii refuzurilor pe acest sector are loc, de obicei, conform legii exponenţiale:

;

unde Tn – durata medie de funcţionare fără refuz, adică aşteptarea matematică până la primul refuz.

3. Perioada de uzură. În această perioadă refuzurile apar din cauza „îmbătrânirii” diferitor elemente ale maşini electrice şi de asemenea din cauza uzării acestora. În această perioadă densitatea probabilităţii refuzurilor se distribuie în timp în corespundere cu legea lui Gauss (legea normală de distribuţie):

unde Tu – aşteptarea matematică până la primul refuz; – abaterea medie pătratică a mărimii aliatoare distribuită normal.

Fiabilitatea înaltă a maşinilor electrice pe o perioadă îndelungată poate fi obţinută în cazul unui control riguros şi introducerea în această programă a încercărilor de rodaj şi de asemenea cu ajutorul lucrărilor de profilaxie, care înlătură refuzurile de uzură a unor părţi ale maşinii electrice.

Exerciţiu: să se determine numărul de refuzuri, care pot să apară în diferite perioade de exploatare a N = 1000 maşini electrice selectate pentru intervale de timp egale t conform datelor tabelului 4.

20

Succesiunea de calcul

1. Pentru fiecare din cele trei perioade de funcţionare a maşinilor electrice se construiesc curbele densităţii probabilităţii refuzurilor conform punctelor caracteristice.

2. Probabilitatea refuzurilor este egală cu aria figurii limitată de curba f(t) şi după intervalele de timp t alese sau date, adică se determină valoarea numerică a integralei

3. Numărul de refuzuri căutat se determină cu formula

4. Se recomandă a alege următoarele intervale de timp caracteristice pentru fiecare din aceste trei perioade de funcţionare:

perioada intervalul de timprodaj 0 – (0 + t)funcţionare normală Tn/2 – (Tn/2 + t)uzură Tu – (Tu - t)5. Se recomandă de asemenea să se determine numărul

de refuzuri cu condiţia, că până la începutul exploatării maşinilor electrice s-au efectuat încercările de rodaj, luând în consideraţie doar caracterul exponenţial de distribuire a densităţii probabilităţii apariţiei refuzurilor în prima perioadă de exploatare.

6. Pentru rezolvare este necesar de a se orienta la curba generalizată de distribuire a densităţii probabilităţii apariţiei refuzurilor în maşinile electrice, dată în figura 2. Suprafeţele figurilor haşurate trebuiesc determinate ca suprafeţe triunghiulare sau trapezoidale.

tabelul 4Varianta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Intervalul de timp, t, h 60 80 120 160 200 220 240 180 140 100Constanta m 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2

21

Perioada de rodaj, Tr · 102, h

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Perioada de funcţionare normală, Tn · 103, h

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Perioada de uzură, Tu · 103, h

1,1 2,2 3,25 4,3 5,35 6,4 7,45 8,5 9,6 11

Abaterea medie pătratică, 12 16 24 32 40 48 44 36 28 20

Fig. 2. Graficul distribuirii densităţii refuzurilor f(t) pentru maşinile electrice

22

BIBLIOGRAFIE

1. Jerve G.C. Promîşlennîe ispîtaniea ălectriceschih maşin. L., Ănergoatomizdat, 1984.

2. Vaneev B.N. Nadejnosti sinhronnîh ălectrodvigatelei. Chiev, Tehnica, 1983.

3. Golidberg O.D. Nadejnosti ălectriceschih maşin obşepromîşlenogo i bîtovogo naznaceniea. M., Znanie, 1976.

4. Ermolin N.P., Jerihin I.P. Nadejnosti ălectriceschih maşin. L., Ănerghiea, 1976.

5. Ermolin N.P. Voprosî nadejnosti i dolgovecinosti ălectriceschih maşin. Ucebnoe posobie. L., LĂI im. V.I. Ulianova (Lenina), 1966.

6. Osnovî teorii nadejnosti ălectriceschih maşin: Metodiceschie ucazaniea i controlinîe rabotî dlea studentov speţialinosti - Ălectriceschie maşinî./ Pod redacţiei Golidberga O.D. M., RIO VZPI, 1980.

7. Proectirovanie ălectriceschih maşin./ Pod redacţiei Copîlova I.P. M., Ănerghiea 1980.

8. Ventţeli E.S. Teoria veroeatnostei. M., Nauca, 1969.9. GOST 27.001-81. Sistema standartov „Nadejnosti v tehniche”.

Osnovnîe polojeniea. Izdatelistvo standartov, 1981.

23

CUPRINS

Introducere 3Indicii de bază a fiabilităţii maşinilor electrice 4Lucrarea nr. 1. Fiabilitatea ansamblului cu rulmenţi 10Lucrarea nr. 2. Fiabilitatea înfăşurărilor moi 14Lucrarea nr. 3. Uzarea şi fiabilitatea maşinilor electrice 20Bibliografie 24

24

25

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra Electromecanica

INDICAŢII METODICE PENTRU CURSUL„FIABILITATEA MAŞINILOR ELECTRICE”

Chişinău 2003

26

Indicaţiile metodice conţin informaţii de bază, condiţii şi succesiunea de calcul a anumitor probleme referitoare la teoria fiabilităţii la etapa proiectării, fabricării şi exploatării maşinilor electrice de utilizare industrială.

Sunt destinate studenţilor specialităţii „Maşinii electrice” şi corespund programei disciplinei „Fiabilitatea maşinilor electrice”.

Au elaborat: V.G. Şevcic, S.A. ParsadaneanA redactat: prof. V.I. ZagreadţchiiRecenzenţi: V.V. Ermuratschii, A.V. Rîbalco

Traducere: drd. Marcel BURDUNIUCA redactat: prof. univ., dr. Tudor AMBROS

Universitatea Tehnică a Moldovei, 2003

27

28