tradukiTAceasti carte a apirut cu sprijinul cf,erit de TRADUKI, o relea Pentru promo{area

iit.r"trrii din care fa. part" [4inisterul Federal pentru Europa. Integrale.li Afaceri

Externe al Reoublicii Ausrria, Ministerul Afaceiilor Externe din Republica ,

F;;;;;H d#ania, Fundalia culturalS Elveliand pro Helvetia, KulturKontakti.rrtrl" (din insircinarea iancelariei Federale a Republicii Austria), Goethe-

i"rtit"t, igen;ia Sloveni de CarteJAK, Ministerul Culturii din Republica

C..rEir, 11"esoit.rl pentru Culturl il guvernului Principatului Liechtenstein,pondatia Culturali Liechtenstein, Ministerul Cultr.rrii din Republica Albania,

Mfi;;;"i C"lturii ;i Informagiei din Republica Serbia, Ministerul Culturii din

no-a"ir, Ministerul Culturii din Muntenegru ;i Fundagia S' Fischer'

Judith Schalansky

GATUL GIRAFEI

Traducere din limba germanA 5i note deMonica livia Grigore

lil

Echilibre ecologice

- Luali loc, a zis Inge Lohmark, qi elevii s-a:u aqezat.Apoi le-a zis:

- Deschideli cartea la pagina gapte.Ei au deschis cartealapagina qapte, gi pe urm6 au inceput cu

ecosisteme, echilibre ecologice, dependenle qi interdependenleintre specii, intre fiinle qi mediul lor inconjur[tor, cu releaua deinterac(iuni dintre comunitate qi spafiu. De la releaua troficd dinp6durile mixte au ajuns la lanlul trofic al cdmpiilor, de la rdurila mdri qi, in sfArqit, la deqerturi qi mlagtini.

- Vedefi voi, nimeni - nici animal, nici om - nu poateexista de unul singur. intre vieluitoare domneqte concurenla. Iaruneori chiar qi ceva ce pare a fi cooperare. Dar asta e mai de-grabd o raritate. Cele mai importante forme ale vielii in comu-nitale sunt concurenla qi relalia dintre prdddtor gi prad5.

In timp ce Inge Lohmark trdgea pe tabld slgeli dinspremuqchi, licheni qi ciuperci spre r6me qi cirdbuqi, arici qi c0rti!e,apoi spre pifigoi, ciprioard, qoimi qi, in cele din urm6, o ultimisdgeat[ citre lup, lua naqtere u$or o piramidd, in vArful cIreiaqedea omul, alSturi de cdteva animale de pradd.

- Cert este cd nu existS niciun animal care s6 mdndncevulturi sau lei.

. S-a tras un pas inapoi, pentru a contempla amplul desenin cret6. Schema alc6tuiti din sdgeli unea producltorii qi con-sumatorii de ordinele unu qi doi, producdtorii qi consumatoriiprimari, secundari Ei terliari, precum qi inevitabilele organis-me m6runte menite sI se descompunI, toate av6nd in colnunrespiralia, pierderea de cSldurd gi creqterea biomasei. in naturl,

ECHILIBRE ECOLOGICE

toate iqi aveau locul lor; dacd nu fiecare fiinfd, atunci mbcar fi-ecare specie avea propria menire: sd mdn6nce sau sd fie mdn-

catd.Era minunat.

- Treceli asta in caiet.

Au fbcut cum le-a sPus.

Acum incepea anul qcolar. Trecuse definitiv agitalia din iu-

nie * la fel Ei vremea cdldurilor;indbuEitoare Ei a mdnecilor

scurte. Soarele dogorea prin peretele de sticla qi transforma sala

de clas6 intr-o ser6. in capetele goale incollea agteptarea verii'

Simpla perspectivl a zilelor in care nu trebuiau sd facd nimic le

r6pea copiilor orice urmd de concentrare. Cu ochii pe jum[tate

inchiqi, cu pielea lucind, transpirdnd dorin!6 de libertate, zdceart

pe scaune, visAnd lavacan!6. Unii dintre ei erau imprdEtiali qi

iresponsabili. AUii, din cauza evaludrilor care se apropiau, si-

mulau umilin!6 qi iEi depuneau pe catedr[ extemporalele la bi-

ologie, aqa cum aduc pisicile qoarecii vAnafi pe covorul din su-

fragerie. Numai pentru ca la urmdtoatea ord si se intereseze de

,rot6, au calculatoarele de buzunar la vedere, incercAnd s6-Ei

afle media rotunjitd pdnd la a treia zecimald.

insS Inge Lohmark nu era profesoara care sd depund armele

la sfdrgitul anului qcolar, doar fiindcd in curdnd urma sd-i piardd

pe cei din fala ei. Nu se temea cd, odatirbmasd singur6, avea sd

alunece uqor in irelevan!6.

Pe mdsurd ce se apropi a vacanla de vard, unii dintre colegi

erau copleqili de o indulgenlb de-a dreptul tandr6' Activitatea

lor se degrada intr-un fel de teatru interactiv lipsit de conlinut'

O privire visdtoare aici, o bdtaie pe um6r dincolo, un ,,capul

,ui", .r, spectacol de toatd jalea. Apoi o inflalie de note mari,

inaltd trbdare fald de calificativul Foarte bine. $i mai ales.

prostul obicei de a rotunji mediile anuale, pentru a ttage ci-ieva cazuri disperate in clasa urmdtoare. De parcd ar fi folo-

sit cuiva. Colegii ei nu reugeau si priceapd cd nu frceau de-

cdt sd-qi dluneze propri6i iaratali atunci cAnd incercau sd-i

mullpmeasci pe elevi. ln fond, nu erau decdt nigte vampiri

care-ii sugeau toatd energia vital[. Care se hrdneau cu corpul

profesoral, competenla qi teama lor de a nu-Ei incdlca indato-

iirile legale. T6bdrau asupra lor incontinuu. Cu intreb1ri fdr1

rENIA

sens, cu idei jalnice qi cu confesiuni respingbtoare. Pur vam-pirism.

Inge Lohmark nu se l6sa secdtuit[. Era recunoscuti pentru

cum ii linea din scurt, frrd crize de isterie qi fbrS si arunce cu che-

ile dupd ei. $i era m6ndrd de asta. Putea oric6nd sd mai sl6beas-

ci fr6iele. Le mai ardta morcovul din c6nd in cAnd, ca din senin.

Important era sE le ofere elevilor o direcfie, sd le pund oche-

lari de cal, pentru a le stimula capacitatea de concentrare. Iat,dacd uneori se mai fficea gdlSgie, nu trebuia decdt sd zgirrietablacu unghia sau s[ le vorbeascl despre tenie. Oricum, pentru elevi

era cel mai bine sd-i facd sd simtd cd erau mereu la mdna ei. Inloc sd-i lase sd aibd impresia cd ar avea ceva de spus. Cu ea nu

aveai drept la opinie, nici posibilitatea de a alege. Nimeni nu

avea de ales. Nu exista dec6t seleclia naturald qi altceva nimic.Acum incepea anul. Cu toate c6 incepuse deja de ceva vre-

me. Pentru ea, insd, incepea astdzi, 1 septembrie, care de data

asta cddea intr-o luni. Iar Inge Lohmark iqi lua hotdrtrile spre

sfdrqitul vielii, nu in noaptea gilSgioasd de Revelion. De fiecare

datd se bucura de siguranla pe care i-o oferea calendarul Ecolarla trecerea in alt an. O simplE intoarcere a foii, fbrd numdr[toa-

re inversd gi fbrd clinchetul paharelor de qampanie.

Inge Lohmark Ei-a aruncat privirea peste cele trei rAnduri

de bdnci, frrd sd-qi miqte oapul nici mbcar un centimetru. intoli acei ani, iqi perfeclionase acea privire atotputernicd, fix6.Conform statisticilor, intotdeauna existau cel pufin doi elevi pe

care materia ei ii interesa cu adevdrat. Dar, dupd cum stdteau lu-crurile de data asta, statistica era in pericol. Cu sau fird curba de

distribulie a lui Gauss. Oare cum reuqiserd sd ajungd pdnd aici?

Se vedeau pe ei cele ;ase sdptdmini de lenevealS. Niciunulnu deschisese vreo carte. Vacanla mare. Nu la fel de mare ca

odinioard. Dar tot era prea lungd! Avea sb-i ia cel pulin o lund

ca s5-i obignuiasci din nou cu bioritmul qcolii. Mdcar nu trebu-

ia si le asculte poveqtile. Pe alea puteau s5 i le istoriseasci luiSchwanneke, care organizacttftecare noud clasdunjoc de pre-

zentare. Dupd o jumitate de or5, toli.participanlii erau prinqi infirele incAlcite ale unui ghem de ldnd roqie qi puteau spune pe

dinafarl numele qi hobby-urile colegilor de banc6'

ECHILIBRE ECOLOGICE

Erau ocupate doar cdteva locuri rSzlele. Aqa sdrea qi maitare in ochi cdt erau de putini. Un public rarefiat in teatrul ei,al qtiinfelor naturii: doisprezece elevi - cinci bdieli, qapte fete.

Cel de-al treisprezecelea se intorsese la Realschulel, cu toa-te cE Schwanneke se zbltuse foarte mult pentru el. Cu o gr5-madd de ore de meditalie, vizite la domiciliu qi evaludri psiho-logice. O oarecare dificultate de concentrare. Dar ce n-avea! Omullime de tulbur[ri de dezvoltare culese de prin cdr]i. DupSdislexie, discalculie. Oare ce-avea sI urmeze? O alergie la bio-logie? Pe vremuri nu existau decdt cei scutili la sport qi cei fbrdureche muzicald. Totuqi, gi Eia erau nevoili sd alerge sau sE c6n-te. Era doar o probleml de voinld.

Pur qi simplu nu merita si-i qlefuiascd pe cei slabi. Repre-zentau doar un balast care-i impiedica pe ceilalli s5 avanseze.Infractori inr6ifi. Parazili pe corpul sdndtos al clasei. Mai de-vreme sau mai tdrziu, cei slraci cu duhul aveau sd rdmdnd ori-cum in urm[. Mai bine sd fie confruntali cu adevdrul cAt maidevreme posibil, in loc sd li se dea o nou[ qansS dupS fiecareegec. Cu adev6ru1cb pur gi simplu le lipseau premisele pentrua deveni membri normali, aqadar folositori ai societdfii. Pentruce atAta ipocrizie? Nu tofi sunt capabili s5 reuqeascS. gi de cear trebui s-o fac6? in fiecare an existau cdfivaratali.in cazulunora te bucurai dacd reuqeai sd le formezi cdteva virtuli funda-mentale. Politefe, punctualitate, igien6. P[cat c[ nu mai existaunote la purtare. Ordine. H[rnicie. Cooperare. Comportament. Odovadi a mizeriei acestui sistem de inv6![mdnt.

Cu cdt scdpai maitdrziu de un ratat, cu atdt devenea mai pe-riculos. incepea s6-qi agaseze semenii qi sd aibi pretenlii nejus-tificate: sd i se prezinte notele de absolvire, sd primeascd o eva-luare pozitivS, eventual chiar gi un job bine plStit qi o viald feri-cit6. Rezultatul sprijinului primit ani la rdnd, al unei bundvoinlemioape gi al unei generozitdli neglijente. Cei care le blgau incap acestor copii fbrd sper6nld cd pot s[ se integreze, nu trebuiasE se mire c6nd, la un moment dat, aveau sd-i vadd d6nd buzna

t $coa15 cu profil specializat care presuprme absolvirea a zece clase. Poate

incepe cu clasa a V-a sau a VII-a. (n. red.)

l0

PARAZITISfuI

in qcoald cu bombe improvizate sau cu arme de calibru mic ca

sI se rdzbune pentru tot ce le fusese promis de-a lungul anilor qi

li s-a refuzat de fiecare datd. Apoi, qirurile de lumdndri aprinse.

Mai nou, toli plldvrdgeau despre cum vor s[ se impli-neasc6. De-a dreptul caraghios. Nimeni qi nimic nu era drept.

Societatea, in niciun caz. Poate doar natura. Nu degeaba prin-cipiul selecliei naturale ne-a fbcut sd fim ceea ce suntem azi:

fiinla creierul care are cele mai adAnci qanluri.

Mdnat[ ins[ de furia integr[rii, Schwanneke nu s-a pututabline nici de data asta. La ce puteai sE te aqtepli din partea

cuiva care formeazd litere din rAndurile de bbnci qi semicer-

curi din scaune: mult5 vreme , catedra ei a fost inconjuratl de

un mare U. Mai nou, le aranjase in forma unui O colflros, ca sb

se afle in legdturd cu toli gi sd nu mai existe nici inceput, nicisf6rgit, doar,,clipa rotundd", aga cum s-a exprimat odatd in can-

celarie. Le permitea celor dintr-a XI-a sd o tutuiasci. ,,Putemsd-i zicem Karola'., o auzise Inge Lohmark pe o elev6. Karola!

Dumnezeule. Doar nu erau la coafor!Inge Lohmark li se adresa elevilor cu dumneavoastr6 ince-

pAnd din clasa a IX-a. Era un obicei de pe vremea cdnd, in acel :an al tinerelii ei, devenise adult61. Cu Cosmos, Pbmint, Om2 qi Scu buchetul socialist de garoafe. Nu exista un mijloc mai eficient Xde a le aminti de propria nedeslvdrqire gi de a-i line la distanld. S

in relaliile profesionale nu-gi aveau locul nici apropierea, ^E

nici simpatia. Jalnic, dar uqor de inleles c6nd elevii se strdduiau isd intre in graliile profesoiilor. T6r6tul in fala celui ce delinea Sputerea. De neiertat, in schimb, era modul in care profesorii se Edldeau bine pe l6ngd niqte adolescenli. Cu jumdtate de fund

=pe catedrd. linute vestimentare qi expresii furate. EEarfe co- =lorate la gdt. $uvife platinate. Totul doar pentru a avea ceva i

in comun cu ei. Lipsd de demnitate. Uttimul rest de cuviinld 6

' Festivitate, in fosta RDG, prin care, in clasa a IX-a (la implinirea vdrstei

de 14 ani), tinerii erau declarafi adulli.2 Weltall, Erde, Mensch (Cosmos, Pdmdnt, Om) etitlul antologiei de cultu-

ri generald qi politicd pe care copiii o primeau in dar cu acel prilej, impre-

uni cu un buchet de garoafe (n. red.)

1l

ECHILIBRE ECOLOGICE

il cedau pentru scurta ihtzie a unei comunitdfi, renunlau qi laultimele urme de decenfd. in fruntea tuturor se afla, desigur,Schwanneke, cu preferalii ei: !6nci care se lineau de quqoteli qi

pe care ii implica in disculiile dinpauzd, victime ale schimbS-rii de voce la pubertate, qi pentru care, cu ochii bulbucali gi bu-zele rujate, dddea cel mai ieftin spectacol de seduclie. Probabilcd trecuse multi vreme de cdnd nu se mai uitase in oglind6.

Inge Lohmark nu avea niciun protejat si nici nu avea sb aibdvreodatd. Adoratia e un exces emofional imatur, orientat greqit,o exaltare dirijati de hormoni, care-i atacdpe adolescenli. Luafide la fusta mamei, dar neput6ndu-se incd mdsura cu farmecelesexului opus. in compensalie, un tovardq neajutorat de acelaqisex sau un adult inaccesibil ajungea s5 fie destinatarul senti-mentelor necoapte. Obraji pdtati. Ochi lipicioqi. Nervi aprinqi.O anomalie jenantd, care in mod normal se rezolva de la sineprin maturizarea completd a glandelor sexuale. Fireqte, insd, ceilipsili de competenld profesionalb scdpau de materia lor doarcu ajutorul semnalelor sexuale. Stagiari lipicioqi. AEa-numiliiprofi de gagc6. Cei ca Schwanneke.

Cum iqi apirase ea angajamentul pentru idiolii dintr-a VIII-ala intrunirea profesorilor. Cu fruntea incruntatd gi gura vopsit[ curoqu strigase in consiliu: in definitiv, avem nevoie de fiecare elev!Nu mai lipsea decAt ca tocmai ea, Schwanneke, care nici n-aveacopii gi mai qi fusese pdrdsitd de bdrbat cu pulin timp in urm6, sE

inceapS cu textul c6, totuqi, copiii reprezintd viitorul nostru.De unde atdta viitor? Copiii [qtia nu erau viitorul . Dacd ar ft

sd fim oneqti, reprezentau trecutul: in fala ei stdtea clasa a IX-a.Era ultima clasd care avea sd existe la $coala Charles Darwin;peste patru ani aveau sb-qi dea bacalaureatul. Iar Inge Lohmarktrebuia s5 joace rolul de diriginti a clasei. Clasa a IX-a qi-at6t.Nu mai era nevoie sd adauge numelui litere, ca inainte, de la Ala G. Cu generalii tot atdt de putemice ca o companie pe vremede rdzboi - cel pulin nufreric vorbind. Abia mai reuEiserd sd in-cropeascd incd o clas6. Era un miracol aproape, dac5 te gdndeqticd ftrsese totuqi anul cu natalitatea cea mai scdzutdin acel land.N-au mai fost destui elevi pentru clasele urmdtoare. Nici dupdce s-a dus vorba cI asta insemna sf6rqitul lui Darwin, qi colegii

t2

MATU RITATE

din trei Ecoli regionale s-au pus de acord sd facd recomanddrigeneroase pentru treapta gimnaziald superioarS. Urmarea a fost

cE fiecare copil semialfabetizat a trebuit sd fie promovat in cas-

ta gimnaziaqtilorl.Pdrinli convinqi, in ciuda oriclrei recomanddri, cd odrasla

lor trebuia sI ajungd la Gymnasium au existat intotdeauna. Dar,

intre timp, in oragul acesta nu mai rdmdseserd nici mdcar des-

tui p6rinli.Nu, copiii 6qtia nu i se pdreau nicidecum niqte diamante

in coroana evoluliei. Dezvoltarea era altceva dec6t creEtere.

Schimbarea calitativd gi cea cantitativd aveau loc ftrd sd de-

pindd cdtuqi de pulin una de alta, lucrul acesta fusese demon-

strat aici cu o claritate inspdimAntdtoare. Nu era chiar pldcut

sd contempleziratvra pe acest prag indecis dintre copildrie qi

adolescenfd. O fazd a dezvolt[rii. Animale vertebrate terestre instadiul de creqtere. $coala ca un larc. Acum urma perioada cea

mai rea, in care sala de clasd trebuia aerisiti din cauza miro-sului specific vdrstei, moscului qi feromonilor eliberafi, ingus-

timii s6lii, corpurilor aflate in formare 1ent6, sudorii, din cau-

zapielii unsuroase, a ochilor opaci, a implacabilei creqteri gi a

dezvoltdrii peste mdsur6. E mult mai uqor sE ii inveli ceva ina-

inte sb atingd maturitatea sexual6. $i e o adevSratd provocare sd

descoperi ce se petrece in spatele felelor tdmpe - dacd fbcuseJiun avans irecuperabil sau dacd rdmdseser[ cu mult in urmd dincauza amplelor lucriri de reconstruclie.

Le lipsea orice urm[ de congtientizare a stdrii lor qi mai ales

disciplina necesarb pentru a o deplqi. Priveau in gol. Apatici,copleEili, preocupali numai de ei inEiEi. Cedau propriei ine(iifrr[ proteste. For,ta gravitalionali p[rea s[-i afecteze de trei orimai mult. Totul era o mare str[danie. Orice scdnteie de ener-

gie disponibilS in acele corpuri era consumatd de aceastl meta-

morfozd chinuitoare, care nu era cu nimic mai prejos dec6t so-

fisticata ecloziune a unei omizi. Numai cd rareori se transfor-ma c6te unul in fluture.

' in opozilie cr Realschule, Gyrnnasium are profll teoretic, fiind corespon-

dentul unui liceu; se flnalizeazS cu examenul general de bacalaureat. (n. red.)

13