Ministerul Sănatații a Republicii MoldovaU.S.M.F. ”Nicolae Testimițeanu”

Catedra fiziologia omului și biofizica

Lucrare de laborator Tema: Fenomene osmotice celulare

A efectuat A verificatStudendul gr. 1122 Ion CojocaruBalan Nicu

Chișinău , 2011

Scopul lucrării: Prezentarea aspectelor teoretice privind presiunea osmotică. Studiul dispozitivelor pentru determinarea presiunii osmotice. Evidențierea fenomenelor celulare, dependente de osmolaritatea mediului. Evaluarea dimensiunilor celulare. Familizarea cu importanța osmozei în practica medicală.

Utilaje și materiale:Microscop monocular, înzestrat cu micrometru ocular, 3 lame, 3 lamele, 3 vase Petrei ce soluție

izotonică, hipotonică și hipertonică, frunze de Ilodeea canadienis.

Scurtă teorie: Membranele care permit trecerea moleculelor de solvent, însă nu permint trecerea moleculelor

substanței dizolvate (solvitului), se numesc semipermiabile. Difuzia solventului din compartimenrul cu soluția mai diluată către cel cu soluția mai

concentrată se numește osmoză. Presiunea necesară pentru a împiedica transportul solventului către soluție poartă numele de

presiune osmotică a soluției. La temperaturi și concentrații molare egale, presiunea osmotică a două soluții diferite, care au

solventul comun, este aceiași. Aceste soluții se numesc izotonice. Mediul cu presiunea ismotică mai mică, în raport cu un alt mediu, se numește hipoton. Mediul cu presiunea osmotică mai mare, în raport cu un alt mediu, se numește hiperton. Legea concentrației:

Presiunea osmotică a unei soluții diluate la temperatură constantă este direct proporțională cu concentrația molară.

Legea temperaturii:Presiunea osmotică unei soluții diluate la concentrație constantă este direct proporțională cu temperatuea absolută.

Legea lui Van’t Hoff:Presiunea osmotică nu depinde nici de natura solventului, nici de natura substanței dizolvate, depinzînd numai de numărul de particule în unitate de volum.

Tabelul Măsurărilor și datelor:

Nr. Celulelor

Mediul Hipotonic Mediul Izotonic Mediul HipertonicDiametrul

longitudinal(mm)

Diametrul Transversal

(mm)

Diametrul longitudina

l(mm)

Diametrul Transversal

(mm)

Diametrul longitudinal

(mm)

Diametrul Transversal

(mm)

1 0,7 0,4 0,6 0,55 0,4 0,352 0,75 0,35 0,45 0,4 0,35 0,353 0,825 0,3 0,5 0,4 0,45 0,44 0,7 0,325 0,55 0,5 0,3 0,35 0,65 0,35 0,4 0,3 0,2 0,36 0,8 0,375 0,45 0,2 0,2 0,47 0,5 0,4 0,4 0,35 0,3 0,358 0,45 0,35 0,6 0,3 0,2 0,459 0,675 0,3 0,55 0,3 0,4 0,4510 0,55 0,35 0,5 0,45 0,4 0,5

Val. medie

0,66 0,35 0,5 0,375 0,32 0,385

Calcule:S hipo = 0,66 mm * 0,35 mm = 0,231 mm2

S hiper = 0,32mm * 0,385mm = 0,123 mm2

S izo = 0,5 mm * 0,375 mm = 0,187 mm2

Concluzie:

În urma efectuării lucrării de laborator am constatat că în fiecare din soluții celulele plantei au volum diferit.

În soluția hipotonică celulele frunzei se află în stare de turgiscență. Aici suprafața celulelor este cea mai mare (0,231 mm2)

În soluția hipotonică celulele frunzei se află în stare de plasmoliză. În acest caz suprafața celulei este cea mai mică (0,123 mm2)

În soluția hipotonică celulele frunzei se află în stare normală. Aceasta am constatat în urma calculării suprafeței celulelor frunzei în acest caz, acici mărimea suprafeței este situată între cele două stări.

0,231mm2 > 0.187 mm2>0.123 mm2