8/17/2019 Femeia În Roşu Eseu

1/3

 „FEMEIA ÎN ROŞU”

de Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş

- Perioada postbelică -  roman postmodernist - (roman apărut după 1980)

Romanul postbelic „Femeia în roşu” este postmodernist şi inedit mai întâi prin faptul că are treiautori, Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş, apoi, pentru că o primă variantă a fost scrisăîn 17 ile în anul 1!"# şi, nu în ultimul rând, prin senaţionalul subiectului ima$inativ despre douădestine care se intersecteaă% unul al $an$sterului american &ohn 'illin$er şi celălalt al unei românce dinArdeal, Ana (ersida )umpănaş*+omanul a apărut în decembrie 1!! la -ditura )artea +omânească şi a primit (remiul .niunii/criitorilor în 1!!1*0ormula romanescă proprie romanului2 este aceea de 3pule4 Mircea )ărtărescu2, confi$urată pe maimulte planuri şi re$istre narative, care se intersecteaă şi se imbricheaă se suprapun parţial, ca solii de

 peşte 5 n*n*2 mi$ălos, astfel încât se realieaă un mi6a de elemente interte6tuale îndepărtate în spaţiusau timp, repreentând diverse epoci şi localităţi româneşti ori americane, caracteristici specifice

(ostmodernismului*Aciunea romanului se compune din relatările mai multor 3surse4, care au intrat în contact, direct sauindirect, cu prota$oniştii, iar autorii înşişi devin personaele propriei cărţi, numele lor fiind alcătuit dininiţialele prenumelor adevărate% Emunu !Nedelciu"# A$ !%abei" şi Emdoi !Mi&'ieş"$/ubiectul ilustreaă scrierea romanului propriu8is de către „cei trei corei”, cuvântul fiind e6plicat însubsolul pa$inii ca termen uridic şi însemnând 3doi sau mai mulţi participanţi cu contribuţii de autor lasăvârşirea infracţiunii4*(Structura şi compoziţia textului narativ)

(tructura romanului este circular', prin faptul că începutul şi )inalul se constituie din capitolulintitulat 3Autopsie4, iar celelalte 19 capitole au titlurile în limba latină* *ompo+iional, subiectul esterelatat de mai mulţi naratori în diverse ipostae, fie sub formă epistolară, fie ca martori sau persoane

care îi cunoscuseră pe cei doi prota$onişti, fie documente, scrieri bio$rafice, filme sau consideraţiiauctoriale, precum şi multe inserţii, toate acestea fiind numerotate cu titulatura „(ursa”*:n primul capitol 3'rumul fantomelor42, se specifică ivorul de inspiraţie pentru subiectul acestui3roman despre senaţional4% un articol scris de americanul ;ill< =oto>, relatările unui nepot căruia

 prota$onista îi povestise aventurile din viaţa ei, precum şi documente doveditoare foaia de deces afemeii )umpănaş Ana (ersida, casnică, în vârstă de ?? de ani, cu 3iua şi ora decesului, 9 aprilie 1!@7,ora 1", actele de la cimitir etc2*(ovestea senaţională se petrecuse cu ? de ani în urmă în America, în care rolul principal l8a avutardeleanca Ana ,ersida *ump'naş, o româncă din Ardeal* 'in mărturia Sursei 2, se compune succint

 bio$rafia femeii care se născuse la )omloş, o comună din Ardeal, şi emi$rase în America în 1!1@împreună cu soţul său, )iolac* Acolo, l8a cunoscut pe $an$sterul -o&n .illin/er, care a subvenţionat8o,

astfel încât a reuşit să aibă 3un restaurant, hotel şi cafebar4 unde vindea băutură în vremea prohibiţiei,stabilimentul funcţionând şi ca bordel* Atunci când chestorul din )hica$o a cerut8o de nevastă cu

 pretenţia să treacă averea pe numele lui, femeia a refuat şi de aici i s8au tras toate necaurile* A fostarestată şi condamnată la 1@ luni de închisoare plus confiscarea între$ii averi* /in$ura soluţie a fost să8l

 predea poliţiei pe 'illin$er, în schimbul căruia i s8a promis retrocedarea averii, a banilor şi a biuteriilorconfiscate, precum şi libertatea de a părăsi America* )onsemnul stabilit cu poliţiştii americani pentrurecunoaşterea $an$sterului trebuia să fie momentul când ea va arunca batista şi se va apleca să o ridice*0emeia se întâlneşte cu 'illin$er la cinemato$raful 3Bio$raph4 şi bărbatul este ciuruit de poliţişti* :nsă3chestiunea cu femeia în roşu, în rochie roşie e o poveste4, susţine cu fermitate Sursa 2* 'upă plecareadin America, 3=uşa Ana4 a circulat un an prin lume ca să i se piardă urma, fiindu8i teamă de răbunarea

 bandei lui 'illin$er, iar prin 1!C?81!C# se întoarce în ţară şi se stabileşte la =imişoara, unde are unamant mai tânăr decât ea, care însă a părăsit8o când a rămas fără bani* Sursa 2 declară că vineri tuşa Anai8a spus că $ăsise o persoană care să8i reolve întoarcerea în America, iar duminică dimineaţa fusese$ăsită moartă* Dui i se păruse anormal faptul că stătea pe recamier, 3în furou, fardată, cu $enunchii la

8/17/2019 Femeia În Roşu Eseu

2/3

$ură, cumva crispată4* Nu s8au $ăsit nici bani, caseta cu biuterii dispăruse, dar reultatul autopsieiconsemna că murise 3de moarte naturală, de inimă4* Sursa 2 mai susţine că 3tuşa Ana4 era analfabetă,deoarece venea mereu la ea o femeie ca să8i reolve toată corespondenţa*

 Sursa 3, 'oamna (*, contraice mai multe aspecte declarate de Sursa 2, între care faptul că numeleadevărat al femeii era Ana (a/e, pentru că se căsătorise cu un avocat foarte bo$at, susţinând că semnaAna )* /a$e, iar româneşte 3precis ştia să scrie şi să citească4* 'espre moartea femeii, Sursa 3 aflase căfusese stran$ulată, însă locatarii actuali auiseră 3că ar fi murit $âdilată4* Alte surse susţin varianta că eal8ar fi vândut pe 'illin$er din $eloie şi că la întâlnirea de la cinemato$raf ea purta o rochie roşie* :ntr8ocarte americană despre 'illin$er se află şi foto$rafii ale româncei care8l trădase şi în care fi$ureaă Ana/a$e, 3o femeie ori$inară din +omânia4* 'in nişte documente bancare, reiese faptul că 3tuşa Ana era

 pro6enetă4 şi se salveaă de condamnare trădându8l pe 'illin$er*E bio$rafie a Anei relatată la persoana a FFF8a aduce preciări interesante privind viaţa acesteia înAmerica, dar stârneşte şi destule confuii le$ate de destinul prota$onistei, sporind astfel laturasenaţionalului* 'eşi căsătorită, Ana îl cunoaşte pe =on eas

8/17/2019 Femeia În Roşu Eseu

3/3

americane şi8l vede apărând între cele două femei% 3- vesel* E veselie sinceră, netrucată* .n bărbat careiese de la cinemato$raf însoţit de două femei frumoase4* (oliţiştii au scos pistoalele, îl urmărescsurescitaţi pe bărbatul care îşi ba$ă mâna în buunarul drept de unde scoate un )olt, apoi o ia la fu$ădeşi este somat să se oprească* A$enţii încep să tra$ă asupra lui 'illin$er care continuă să aler$e, dar$loanţele îl nimeresc şi îl omoară* (rinderea şi uciderea 3inamicului public numărul unu4 al Americii

 provoacă o adevărată isterie, toată lumea având pe bue numele eni$maticei 0emei în +oşu, articoleledin presă fiind alimentate de interesul publicului încă vreo doi ani* Anne /a$e a încasat cei cinci mii dedolari ca recompensă pentru serviciile aduse, dar nu i s8a anulat mandatul de e6pulare*:ntoarsă în +omânia, Ana îi face o viită doctorului =it Diviu, care n8o recunoaşte imediat, femeia avândacum vreo patrueci şi cinci de ani, fiind îmbrăcată ele$ant, cu 3o superbă blană de nurcă, un şal demătase strâns în urul $âtului şi o căciulă din aceeaşi blană ca şi manşonul4* Alte personae suntimplicate în declaraţii, mărturii sau vonuri despre Ana (ersida )umpănaş, ori se insereaă scurte te6tesub titlul 3conflict de competenţă4, varietate narativă care completeaă pule8ul subiectului,ar$umentând înscrierea romanului în (ostmodernism*.ltimul capitol, 3Autopsie4, îi readuce pe cei trei corei în 1!"#, cu intenţia declarată de a face o3autopsie $enerală4 a te6tului scris, ceea ce înseamnă 3a vedea cu propriii ochi4, întrucât literatura 3totasta înseamnă% a tăia pentru a înţele$e4* /e reitereaă concluia autopsiei care stabilise moartea naturală

a 3femeii )umpănaş Ana, în etate de ?? de ani, din =imişoara4, preciându8se ca dia$nostic o boală deinimă şi o boală de ficat, fără să se constate vreun semn de violenţă*Finalul romanului este scris de către autori% 3Acesta era finalul cărţii noastre la sfârşitul lui au$ust 1!"#*Acum, după rescrierea din au$ust8septembrie 1!"7, finalul arată cam aşa% HDa început se deschid ochii,urechileIJ4*Mircea *'rt'rescu demonstreaă că r omanul „Femeia în roşu” de Mircea Nedelciu# Adriana %abeişi Mircea Mi&'ieş este repre+entati2 pentru ,ostmodernism# mai întâi prin faptul că perspecti2anarati2' şi dimensiunea temporal' sunt „maleabile”# discontinue# naraiunea este aleatorie# iarpersona3ele „sc&imb' m'şti dup' m'şti”# re+ult9nd „o tipic' pro+' opt+ecist'”$)ompoiţia romanului este comple6ă, se distin$ alte trei romane posibile, fiecare cu altă strate$ienarativă% unul urmăreşte destinul Anei şi este risipit pe tot cuprinsul cărţii, al doilea este un roman

documentar, iar al treilea roman este construit prin ficţiunea autorilor, după toate re$ulile postmodernităţii*E trăsătură specifică operelor postmoderniste o constituie interte1tualitatea, în subiectul romanuluifiind inserate şi alte destine în afară ce acela al Anei (ersida )umpănaş, între care% bio$rafia luiEctavian Nacu, un vecin din )omloş evoluţia lui =it Diviu, medic şi admirator al lui 0reud destinulavocatului /a$e etc* Kiiunea lui Mircea )ărtărescu privind construirea romanului 30emeia în roşu4 esteaceea a unui 3ori$ami proaic postmodern4, având componenţa unui 3a$re$at cu sute de piese4 datoratăşi faptului că a fost scris de o 3echipă4 de autori* Mircea *'rt'rescu, „Un origami postmodern” , dinvolumul „Postmodernismul românesc” , -ditura Gumanitas, Bucureşti, 1!!!2