felix sima.docx

7/25/2019 Felix Sima.docx

1/24

Felix Sima,un tanar de 18 ani,vine in Bucuresti la unchiul sau CostacheGiurgiuveanu pentru a urma Facultatea de medicina.Ajuns la adresa indicataOtilia,pupila atranului,il invita in casa unde cunoste memrii !amiliei"matusa Aglae,unchiul Simion si copiii acestora #iti.,Aurica ,Olimpia, ginereleStanica $atiu precum si prietenul de !amilie %eonida &ascalopol.

A doua 'i Otilia ii arata locuinta, el remarca !elul jucaus al !etei si estesurprins cand gaseste o scrisoare adresata acesteia, pe numele Otilia(arculescu.Fata este ravnita de %eonida &ascalopol si invidiata de totimemrii !amiliei #ulea.

Felix, curios de enigma numelui (arculescu descoperasoarta Otiliei care nu este cu mult di!erita de a sa. Fata a ramasor!ana de mica si este crescuta de tatal sau vitreg, mosCostache.&ascalopol a cunoscut)o pe mama Otiliei si de atunci i)a

ajutat !oarte mult, Otilia purtandu)i o stima deoseita.

$ugat de Aglae,Felix il meditea'e pe #iti care a ramas corigent,si inaceste imprejurari sora sa Aurica se atasea'a de tanar. *l,insa, se simte totmai atras de Otilia pe care o admira si cu care petrece din ce in ce mai multtimp.+ede insa in &ascalopol un rival.

%a inceputul lunii august, Olimpia, cel mai mare copil al Aglaei isi !aceaparitia acasa impreuna cu Stanica, concuinul ei, cu care are un copil.Simion nu)si recunoaste ica si re!u'a sa)i dea o casa de locuit si 'estrea sa.

Stanica, prin minciuni si scrisori adresate domnului &ascalopol cum case impusca, reuseste sa stranga ceva ani de la toti si sa)l induplece peSimion cu motivarea ca mai are cateva luni de trait,sa)i dea 'estrea Olimpiei.

%a invitatia lui &ascalopol,Felix si Otilia se duc la mosia acestuia,undetinerii prota de timpul petrecut impreuna,iar dupa doua saptamani revinacasa.

-ntre timp, ul Olimpiei si al lui Stanica, Aurel $atiu, moare, iar tatalinduiosat ii pulica in 'iar decesul amintind toate rudele, in speranta de a

otine cat mai mult sprijin nanciar.

Stanica este interesat de averea lui mos Costache si in acest scop iladuce pe un oarecare doctor +asiliade pentru a)i pune diagnosticul ca esteolnav. Singurul care descopera planul este &ascalopol, si)l averti'ea'a peatran.

-ntre Felix si Otilia se cladeste o relatie de pro!unda prietenie siatasament. Felix ii marturiseste iuirea, iar Otilia pare si ea induiosata,insapriveste totul in mod copilaresc.Grija sa pentru Felix pare mai mult a uneisurori.$usinat, Felix isi pune pe hartie toate sentimentele sale, trimitandu)iOtilei scrisoarea, insa ea nu)i da nici un raspuns.


2/24

-ntr)un moment de gelo'ie, Felix o roaga pe Otilia sa nu se maiintalneasca cu &ascalopol, insa tot el, invitat de acesta la el acasa, isi daseama de greseala !acuta !ata de Otilia.

-n casa discutiile despre adoptia Otiliei de catre mos Costachedeclansea'a un nou val cu scandaluri din partea Aglaei. -n cele din urma !ata

ii cere lui mos Costache sa nu intocmeasca !ormalitatile de adoptie sipleaca cu &ascalopol la mosie, spre surprinderea lui Felix, care ramanede'amagit.*l se re!ugia'a in ratele unei curte'ane Georgeta.

Felix are oca'ia sa)l cunoasca pe eissmann, un coleg de !acultatecare)i tre'este pasiuni neanuite pentru poe'ie. /iscutiile avute cu acesta iide'valuie situatia materiala dicila a studentului, dar si spiritul practic alacestuia, care !ace injectii si consulta di!erite persoane pentru a)si intretine!ratii si surorile.

Cina la restaurantul domnului -orgu in cinstea aniversarii icei saleminore ii reunesc la aceeasi masa pe Georgeta cu generalul, pe Stanica,Olimpia, Aglae, #iti, Felix si mos Costache. Aglae pare !oarte interesata deviitorul icei celor doua ga'ele in speranta ca o va casatori cu #iti, in timp ceFelix se simte din ce in ce mai jignit de purtarile Georgetei.

%a inceput, dupa o usoara cri'a, !amilia #ulea ignora purtarile luiSimion, care incepuse sa aiure'e, insa va'and ca situatia devineinsuportaila, Aglae ajutata de Stanica si de eissmann il duc la unsanatoriu. #iti se a0a in centrul atentiei pentru Aglae care urmareste sa)linsoare cat mai ine spre de'amagirea Aurichii si a Olimpiei.

O nepoata a sa de 1 ani pe nume %ili isi mani!esta dorinta de a secasatori, iar Stanica il recomanda tatalui acesteia pe Felix Sima, in specialpentru ca dorea a aduce in randurile !amiliei sale si oameni culti.

Felix visea'a ca Otilia canta la pian, insa spre surprinderea sa totulpare a realitate.

$eva'andu)se, cei doi povestesc indelung,in timp ce Felix se simte totmai atras de Otilia si de schimarea acesteia.

(os Costache are planurile sale cu cei doi tineri incepand sa adunemateriale de constructii pentru o casa unde cei doi, Felix si Otilia aveau sastea dupa moartea sa.

Stanica ii !ace cunostinta lui Felix cu %ili spre supararea lui #iti careeste atras de !ata si nu intelege de ce toate sunt atrase de aiatul doctoruluiSima.

/in cau'a unei usoare insolatii si a e!ortului, mos Costache are un atac,in urma caruia toata !amilia #ulea isi petrece doua 'ile in casa atranuluiignorand oala acestuia. &ascalopol aduce un doctor avi'at, pro!esor launiversitate, care recomanda multa liniste si odihna olnavului.


3/24

(os Costache se insanatoseste si ii alunga din casa pe toti cei din!amilia #ulea ind de acord cu propunerea lui &ascalopol de a deschide uncont in anca pe numele Otiliei cu suma de 233333 lei, insa nu)i da anii,incre'andu)se in sanatatea sa. (osierul deschide contul si depune in el133333 lei pe numele Otiliei.

/upa in!arct mos Costache devine din ce in ce mai speriat de moarte,la aceasta contriuind si Stanica care ii povestea tot !elul de nenorociri.

Consulta di!eriti doctori, urmea'a chiar un tratament chetuind ani pemedicamente si invita si preotii sa)i snteasca casa. +inde apoi anumiteimoile si aduce in casa o menajera pe nume &aulina, dar care nu sta multpentru ca atranul ii descopera interesul !ata de averea sa.

Aurica se spovedeste preotului Suica, marturisindu)i dorinta de a secasatori cu un evreu si anume cu eissemann,iar Stanica o indeamna peOtilia sa)l convinga pe Felix sa se casatoreasca cu %ili.

(os Costache ii daruieste lui &ascalopol 133333 lei pentruOtilia.Stanica, dupa indelungi cautari a0a locul unde sunt ascunsianii si)l je!uieste.(os Costache este surprins de atac si in urmae!ortului moare.

Stanica divortea'a de Olimpia si se casatoreste cu Georgeta, iar apoiintra in politica.

Otilia se casatoreste cu &ascalopol si pleaca impreuna la&aris.

Felix, cu oca'ia ra'oiului, devine doctor,apoi pro!esor universitar si secasatoreste ine intrand in cercuri inalte.

Se intalneste intamplator cu &ascalopol pe tren si a0a ca acesta adivortat de Otilia, ind acum casatorita cu un om ogat din Buenos Aires.

Fotograa aratata nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioara Otilia.Amintirile acelei idile se naruiesc in cuvintele lui mos Costache"4Aici nu sta nime

Trilogia Fraii Jderieste alctuit din romanele Ucenicia lui Ionu (1935), ,,Izvorul-alb(193)!i ,,"amenii #riei sale(19$%)&'ceasta evoc eoca domniei lui te*an cel#are +ntre anii 1$9 !i 1$5, *iind considerat o eoee, un amlu oemeic care oveste!te *ateeroice, +mletind datele istorice cu rodusele*iciunii !i ale leendei&Primul volumse desc.ide cu descrierea .ramului de la #anastirea /eamt,undemultimea asteata in*riurata sosirea lui 0te*an& 'tmos*era este de

multumire siec.ilibru& ara are drumuri asezate, dreatorii, rorietatilesunt asiurate rin danii siurice& In centrul cartii sta *amilia comisului#anole 2ar-/eru, ai carei *ii au indeletniciridintre cele mai di*erite& n


4/24

acest moment intr +n scen Ionu 4der care vesteste ca alaiul domnesc searoie !i/ec.i*or liman& 6in ovestea btr7nului staroste, lin deumor, a*lm desre rzboiul luite*an cu aceast ar *r r7nduial,unde oruncesc muli st7ni& ot acum secontureaz vec.iul con*lictdomnitor-boieri&8acem aoi cuno!tin cu

familia lui Manole - Pr Negrual crui *eciori sunt cu toii +nc.inai slubei domne!ti: 0imion-comis !i el;/icoar - clur care sub anteriul mona.aloart arme; ristea al doileacomis a*lat sub in*luena *rumoasei sale sotii andac.ia,6amian-neutorla od - *iuldomnitorului& 're rileul s-!i treac e=amenul de o!tean adevrat, rin luta viteeasc cudu!manii lui>od, salv7nd viaa *iului domnesc& Ionu dovede!te c este *ormat cao!tean +ntimul lutei contra ttarilor c7nd +l aut e 0imion s caturezee *iul lui #amac Aan& 'oi,cum se +nt7mla *recvent +n acele vremi, areloc o ie!ire +n rad a ttarilor +n urma creiacade +n robie u7nia /asta -rima draoste a lui Ionu&Bvadarea necuetat din cadrul *amilial este7n la urm entru Ionu o cltorieconitiv(cunoscuta) - temeoeic(se re*era la *ate de eroism) !i ea +n roman& '*l7nd c u7nia/asta a *ost v7ndut unui serai, Ionu se duce de unul sinur s-o smuladin m7inileturcilor c.iar in cetatea lor bine arat& 6ar u7nia, entru

care a *ost +ntrerins +ntreaaaciune eroic nu se mai a*l rintre cei vii,deoarece re*erase s se arunce din vaor +n adec7t s cad +n m7naturcilor&

Volumul urmtor - Izvorul - Alb

este romanul cunoa!terii maice& n aceastcartese +nmulesc credinele mit ice care sunt +ntri te !i r in dimens iunea mon ume ntal !i *antastic con*erit, unor suu!i ai


5/24

domnitorului cum ar *i *raii liman, *eciorii starostelui/ec.i*orliman; "no*rei (0*arm - 2iatr) !i 0amoil (0tr7mb - olcine, +n 2olonia, +ntrerins de 8raii 4deri - o *amiliedemoldoveni autentici,inimosi,semeti,curaosi,ambitiosi si susiciosi,a-i caru-ibarbati luta tottimul cot la cot,biruind intotdeauna - esteun eisod eroic !i cavaleresc !i +n acela!i tim deedesire a unor

du!mani ai domitorului&/ucleul narativ al volumului, unde te*an cel #are aare +n rim-lan, estescenav 7 n t o r i i d e l a I z v o r u l ' l b & > 7 n t o a r e a d o mn e a s c d e v i n e u n r i t u a l d e i n i i e r e ( i n t r o d u c e r e ) &2elerinaul domnesc ilustreaz motivul cutrii - al soluiilorde +ml in i re a unui dest in indiv idual - a l domni torulu i ! i a l tu lco lect iv - al #o ldov ei &6omnul este e=loratorul !i entru a lmurisensurile rezentului !i viitorului estenecesar contoirea cutrecutul care se realizeaz rin con*undarea +n elementulnaturii&luz +n aceast cltorie este leendarul ,,bour alb& Iniierea

+n cel mai +nal t rad +n tainele natur ii o +nt7 ln im la ma care estesc.ivnicul de la Izvorul

'lb( e ! t e r e s t e l o c a l m e d i t a i e i ) , d a r a d e v r a i m a i su n t ! i c u v i o s u l / i c o d i m , ar.imandritul 'm*ilo.ie endrea ,dar !ite*an cel #are, care reia semni*icaia unor asecte ale cosmosului !i lealic +n lanul uvernm7ntului.Oamenii Mriei sale, cel de-al treilea volum al trilogiei Fraii Jderi, este unroman al cunoa!terii raionale& 6ac r imele dou volume

alctuiesc o cronic de*amilie, av7nd +n vedere rovizoriul, viaa detoate zilele, *iind +n acela!i tim !i ocronic social, careanalizeaz rocesul alctuir ii unei noi societi, +n #oldova,bazate r7nduial !i dretate,ultimul volum este mai ncrcat de istorie, esteo* r e s c a + n t r e i i # o l d o v e , c a r e s e + n t r e ! t e e n t r u r zboiul cu turci i & Comanulurmre!te evenimentele etrecute

+ntre 1$$ !i 15 ianuar ie 1$5, c7nd a avut loc luta de

la 2odul nalt&Bste ovestit +n acest volum cstoria lui 0imion 4der, ridicatmai +nt7i la ranulde ostelnic, cu #aru!ca, e care t7nrul o aduce dincasa rinilor ei, la imi!sunt rezentai aoi +n roman citanii luai


6/24

rizonieri de te*an +n luta cu Caducel 8rumos, de la curtea cruia te*anrise e 6omnia >oic.ia cu *iica sadomnia #aria&Bste urmrit viaa !iriile comisoaiei& Ilisa*ta rivind cstoria mezinului Ionu,dar !tirile celemai alarmante sosesc de la Drila !i din Dalcani&'rmasarul >izir da semnede ?boala dar comisoaia Ilisa*ta stie ca aceasta boalaa armasarului

domnesc,>izir revesteste ca si ?atalan cel batran razboiul&2ostelnicul0te*an trebuia sa le ?mute e 6oamnele de la alat&'lvanitul'tanasie a*ost trmis de 0andrel->oda sa saboteze drumul doamnelorCadului>oda,vrand sa le duca la manastirea din 2anarati iar e cei care leinsotesc sa-iraneasca *ara sa le ia viata&6ua ce i-a marturisit arintelui/icodim de cine a

*ost trmis la aceasta *ata,'tanasie s-a sinucis in *ata 2ostelnicului,a luiIonut si aarintelui&'r.imandritul 'm*ilo*ie 0endrea il indeamna e Ionut sa

lece de la vederea lui0andrel->oda iar tot atunci a*la cine a *ost mama luisi cine este 'm*ilo*ie0endrea cu adevarat si de ce acesta tine atat de multla Ionutos Ilia ii aduce la cunostinta lui Ionut ura care s-a arins in0andrel->oda t&el&Camanand *ara bani,@riorie @oolea Catoi si oma luiDoat au intrat insluba lui 0andrel insa mos Ilia a vrut sa moara ca uncrestin sunand ca a aunsla cumintenie,re*uzand sa-si urmeze tovarasii deaceasta data&&Ii mai sune luiIonut ca tot 0andrel i-a trmis atunci,e el si e tovarasiilui,la rima intalnire cu8ratii 4deriEo arte din ei,sa-l raeasca sau sa-l ?doboare eatalan,insa au datc.i= si acum 0andrel doreste sa se razbune e acel ?rieten ca l-avandut*urandu-i draostea&'m*ilo*ie 0endrea il trimite aoi e Ionut in imaratia lui#e.met 0ultan ? saumble,sa auda,sa auna la 'ton si sa cerceteze si acolo,si celea*late si vazutesa le aduca el sinur luminatiei sale& 6eoarececa barbat dintamarazboinicilor ?instiintarile lui sunt mai de *olos mariei sale&Ionut a*la ca 0andrel->oda vine in cateva zile la orunca arintelui sau&4der stiind ca 0andrel v-a trebui sa seodi.neasca in aceeasi c.ilie unde se s*atuia elsi ar.imandritul,une la acle o ozna decare si-a adus aminte ca a in*atuit-o siarintele sau,#anole 2ar-/eru ,imreuna cuun boier,rin care sa-l *aca ecoconul domnesc sa-si rerete *atele si sa-l serie&4derulsi Dotezatul si-au a*cut intrarea e taramul lui #e.met 0ultan,aunand in*ata lui0oliman FDe t& a *i udecati&ei doi isi cautau .an ana ce au *ost duciinaintea luiArana-De,unde Ionut 4der s-a lutat cu cel mai uternic om al luiArana-De e nume

Uzun,biruindu-l&,insa nu a savarsit un lucru bun deoarece s-a *acut remaract si a atrasatentia ismailitenilor asura sa&A-D l-a numit e Ionut2e.livan deoarece nu uteau rostinumele lui,dar mai tarziu sunandu-i-se "nu2ar-/eru&Ii intreaba de unde vin,tatarulsunandu-i ca vin din 'c-I*lac-adicaara #oldovei- si ca se indreata sre o manastiredin 'ton&6ua ce auindelinit orunca lui 0te*an F>oda si dua ce s-au intors in taralor,s-a iscatrazboiul dintre ara #oldovei si turci&2e camul de luta de la 2odul Inalt,ier viteeste, de toata lauda si toata *ala,unele dintre imortantele ersonae ale acesteitriloii, ?"amenii mariei sale:#anole 2ar-/eru imeruna cu 0imion,starostele /ec.i*oraliman imreuna cuunul din *ii acestuia,0amoila&>estea ieirii acestora,adusa dear.imandruitul 'm*ilo*ie, aune si la imis,undecomisoaia Ilisa*ta 4deroaia imreuna cusotia lui 0imion,#arusca,au ornit cusania in aceeasi zi la >aslui&riloia se inc.eie rin

trecerea in condica a arintelui /icodim ,a *atelor dinacel an,1$5, si rin intoarcerealui Ionut 4der de la 0*antul #unte si de la Draila&(In acest roman omisoaia Ilisa*ta se


7/24

aseamana cu o >itorie


8/24

#oartea tatlui, +nainte de +nc.eierea liceului, urmat la /sud, +l *cuse s-!i iardcredina ((a simit cum i se drm n suflet, cu *gomot ngro*itor, o cldire veche), relateaz +ncontinuarea naratorul ceea ce-!i va *i reamintit eroul su& Un alt eveniment imortant alvieii lui s-a des*!urat la Dudaesta unde, ca student +n *iloso*ie, sub in*luena unuiro*esor al su, t7nrul devenise adetul teoriei suremaiei colectivitii, a statului, +nraort cu individul, dar sosit +n vacan la 2arva, unde (statul era privit ca un vr)ma!, i se

clatin convinerile&

ot +n 2arva, Doloa s-a loodit cu *iica unui avocat local, 6om!a, ca urmare a *atuluic tatl *etei a *avorizat aroierea dintre cei doi& i entru c izbucnise rzboiul iar#arta vde!te admiraie entru *atele de arme, 'ostol se +nroleaz ca voluntar, +nciuda ooziiei alor si (($ te #ai tu pentru ungurii care ne #at pe noi5 /ar cnd ai o patrie ca anoastr nu eti deloc o#ligat s te m#ul*eti la datorie, #a dimpotriv', se indinase viitorul socru)&

3&6intr-o scrisoare a mamei, 'ostol a*l c btr7nul rotoo @roza, cel care ocununase, a *ost +nc.is, +n ciuda *atului c avea otzeci de ani, 7r7t *iind autoritilorde ctre notarul 2lie!u, deoarece, scrisese ea, protopopul a predicat de pe amvon

precum ca s nu ne lepdm lim#a strmoeasc i nici credina n /umne*eu, ci s lepstrm cu sfinenie!& i tot de la mam are !tiri !i arecieri nelini!titoare desre #arta:fata-i #un i are suflet de cear, doar c-i nepriceput n via! ereu mi spune ci-e dor de tine, dar iari nu poate sta nici ea prea retras i tre#uie s mai glumeasccu cei ofierai de pe aici, c aa-s vremurile!&

$&n timul unei discuii la oot rileuit de e=ecuie, locotenentul evreu @rosscondamn statul de e oziii anar.iste, susin7nd +n rinciiu c nici un *el de stat nuare dretul s disun de soarta vreunui om, cci(omul e mai presus de orice& Iarlocotenentul >ara, neot al ro*esorului din Dudaesta e care +l admirase 'ostol !irieten al acestuia din urm, eloiaz statul multinaional austro-unar, ridic7nd datoria*a de stat deasura datoriei *a de naiune&

Invit7ndu-l la el e Hlaa, noul su comandant, 'ostol Doloa +i arat, e drum,lumina unui re*lector rusesc, care +i obsedeaz e combatani, a*irm locotenentul(3spitete, mereu ispitete lumina' +arc toate tunurile din lume n-ar mai fi n stare s-o n#ue)&

5&itanul Hlaa, du ce *ace o insecie bateriei conduse de Doloa, mrturise!telocotenentului la!itatea sa, datorat coiilor !i soiei, dorinei de a-!i revedea *amilia&2retise o tentativ de dezertare la inamic e *rontul italian, dar a renunat, de team,+n ultimul moment, iar de camarazii cu care retise dezertarea s-a ledat(ca de

lepr, zice Hlaa, du ce au *ost rin!i(ntre linii, cu planuri i hri cu secrete& ntimul e=ecuiei, +ntr-o(pdure a spn*urailor, sub !trean oc.ii camarazilorsi($trluceau cumplit ca nite luceferi prevestitori de soare&

6ar e cel cruia i se con*esase 1lasul cpitanului, n care #l#ia numai frica, ncepu s-lindigne*e! $e stpnea, simind ns cum i se infiltra ura n snge, cum i alerga prin toate vinele, ca ootrav!&

&" alt reacie a locotenentului rovocat de discuia cu sueriorul su a *ost ro*undanelini!te interioar, e care !i-o masc.eaz *a de sine +nsu!i rin retireaoeraiunii de distruere a re*lectorului inamic F i clocote inima i creierii l usturau!

$ttu un minut n picioare, cu ochii dup 6lap7a, apoi se pr#ui pe scaun, n faa hrii,agndu-se de compas ca de o nde)de mntuitoare!&


9/24

'linarea, at7t c7t se utea, +i vine de la discuia cu 2etre (Era om de peste trei*eci de ani,nalt, sptos, cu minile ca nite lopei, cu o#ra)ii osoi i cu ochi nespus de #ln*i, n care plpiaevlavie i resemnare!), care +!i accet lini!tit, *atalist, destinul (+edeapsa lui /umne*eu, donlocotenent F aceasta rerezenta entru el rzboiul !i comlicaiile sale)&

&Urmeaz noi lini!tite, +n cursul crora Doloa se #ucura simind c primenirea lui

sufleteasc, oricum o rsucea, i ncl*ea inima, pe cnd vechea 8concepie9,Jceare*eritoare la suremaia datoriei *a de stat +n raort cu datoria *a de neam, n&n&Kpentru care dou*eci i apte de luni i-a prime)duit viaa, a fost venic sever, ca omam vitreg!& " lini!te iluzorie +ns cci, atunci c7nd a*l, de la Hlaa, dret !tirecon*idenial, c divizia lor urmeaz a *i mutat e *rontul cu Com7nia, va avea, dretrsuns, o uternic reacie de resinere ((acolo nu pot merge!!! %colo presimt c ams mor!!! :i nu vreau s mor'), du care comleteaz: -/ect s m duc acolo, mai#ine trec la muscali, opti atunci %postol, uitndu-se drept n ochii cpitanului!&

L&'ostol Doloa se .otr!te s se rezinte la raort, eneralului de divizie Har, srea-i solicita mutarea e un alt *ront dec7t cel rom7nesc, bizuindu-se e *atele de arme

!i decoraiile rimite, idee ce i se are salvatoare, realizabil !i +l lini!te!te, adu7ndu-i!i serana de a distrue re*lectorul rusesc cu tunurile bateriei sale, dret arumentsulimentar +n oc.ii eneralului&

Intenia de a distrue re*lectorul +i reu!e!te, +ns cu c7teva clie +nainte are triricontradictorii, cci mai +nt7i simi o ur nprasnic mpotriva luminii care l m#ria fr voia lui!/ar cnd vru s rosteasc dou cuvinte n telefon, ca s corecte*e tragerea tunurilor, nu-i mai putuntoarce privirea! /e*mierdarea ra*elor tremurtoare ncepea s i se par dulce ca o srutare de fecioarndrgostit, ameindu-l nct nici #u#uiturile nu le mai au*ea! n netire, ca un copil lacom, ntinseamndou minile spre lumin, murmurnd cu gtul uscat; 4umina' 4umina'&

9&.emat de eneralul Har, acesta +l *elicit clduros entru distruerea re*lectorului,consider7ndu-l erou, !i +l anun ca va rimi cea de-a medalie, medalia de aur entruviteie, rile entru locotenent de a solicita eneralului rm7nerea e *rontul rusesc orimutarea e *rontul italian& @eneralul va *i la +nceut intriat de cerere (


10/24

1&6u atru luni de sitalizare, e atul de su*erin, Doloa +nelee c rin blocareatentativei de dezertare datorit atacului rusesc !i rnilor,(soarta a fcut #ine ce a fcut!/e ce ar fi de*ertat el la rui cnd tocmai i se oferea prile)ul s treac la romni5 +entrumuscali ar fi fost un simplu i dispreuit de*ertor, n vreme ce romnii l vor primi ca peun frate! /incolo de*ertarea ar fi fost o crim de*onorant, urmat de o captivitateruinoas; aici va merge ca un adevrat erou cu fruntea sus, i va putea lupta contra

dumanilor adevrai& 0e lini!te!te su*lete!te, +nele7nd totodat c rin acel rzboi"n capriciu al vieii a pus fa n fa milioane de oameni, pe care i-a nsemnat cumoartea n frunte, silindu- i astfel s descopere n sufletele lor taine ne#nuite i s iahotrri neateptate!&

'unsese +n aceea!i camer de sital cu >ara, mai vec.iul su rieten, care +irero!eaz +nstrinarea de el (te-ai schim#at ngro*itor >dinioar m iu#eai, ne nelegeam),motiv entru locotenentul rom7n de a-l asculta cu oc.ii +nlcrimai de reretulsc.imbrilor su*lete!ti etrecute&

%&6iscuia desre modi*icarea ro*ilului si.ic continu +n trenul cu care cei doi se +ntorc

la reiment, 'ostol sindu-i !i o detaliere sulimentar, asura con!tientizrii ei ecare o usese la +ndoial >ara (-mi dau seama prea #ine c m-am schim#at Cums nu-mi dau seama, cnd schim#area s-a svrit n chinuri, ca o nou natere5/ar eu de-a#ia prin schim#area aceasta am do#ndit adevratele sentimente fireti),dar *r a reciza natura modi*icrilor interioare& 'sta 7n c7nd rietenul su +lrovoac s se destinuie, *at e care Doloa nu ezit s +l *ac, a*irm7nd c +nconceia sa nou de via(4ege, datorie )urmnt sunt vala#ile numai pn n clipacnd i impun o crim fa de contiina ta' !i c nu va ezita s treac de artea alorsi& 6ret urmare, >ara se va simi init +n sentimentele sale naionale !i +!iavertizeaz rietenul c nu va ezita s +l catureze, dac va tenta o dezertare rinsectorul su de *ront, dar totu!i +l +nelee +n *undul su*letului&

3&um +n acela!i tren se a*la !i eneralul Har, acesta +l c.eam e 'ostol Doloa lael, a*l7nd de rezena lui acolo, !i +l c.estioneaz asura strii sale si.ice; *r a ezita,locotenentul mrturise!te c, rin trecerea e *rontul rom7nesc, +n su*letul su(s-apr#uit o lume& 0re a-l menaa, eneralul disune s *ie mutat la coloana de muniii(Cci noi suntem umani


11/24

neputincioas, fr voin adevrat, mergnd ncotro l mn puteri i hotrri strinevoinei lui&

u acela!i rile, lui 'ostol Doloa i se cere s *ie translator entru un mic ru derizonieri rom7ni& >z7nd c e rom7n, o*ierul +i rero!eaz articiarea la rzboi deartea 'ustro-Unariei:( /ac ai fi cu adevrat romn, n-ai trage n frai J&&&K4ocul d-tale ar fi

dincolo, nu aici, domnule!!! /ar romni ca d-ta!!!&

6u ce a lecat de la ostul de comand al citanului, Doloa *ace o vizit rinteluionstantin Doteanu, reotul din ur istovitoare mi arde inima! "rsc tot ce- i aici,pe toi oamenii, prieteni, camara*i, superiori, inferiori, tot, tot, Constantine!) !i asura inteniei de adezerta la rom7ni, sre marea roaz a rintelui, a*lat +n rimedie de a *i asociat cu*ata coleului su&

&0urmenat, 'ostol cade la at, dar convalescena i-o *armec rezena Ilonei(@eselia aprins n ochii ei, tinereasc, vistoare, i alung gndurile care- i chinuiser

toropeala #olnav!), cci *ata roarului reluase, cu de la sine +nvoire, de la ordonana2etre, +nriirea o*ierului rom7n& 6ret urmare a strii de sntate recare, acesta dinurm rime!te un concediu medical de o lun; lec7nd la ar entru a mere acas,1roparul cu 3lona l nsoir ca pe un musafir drag! Cnd sosi trenul, %postol ddumna cu @idor i apoi cu fata!na ei ardea, iar n ochi i licrea o ntre#are!&

&n 2arva natal, 'ostol este vizitat, a doua zi du sosire de #arta, +nsoit de uno*ier de .onvezi, care +i *cea curte !i cu care vorbea unure!te& 'uzindu-i +n *aacasei, 'ostol(avu impresia c a c*ut de pe o culme !i, du o discuie sumar culoodnica sa, trimite tatlui ei o scrisoare rin care anun ruerea loodnei, +mreuncu inelul de loodn& n timul c7t a luat decizia +i reveniser +n minte cuvinte ale tatluisu ($-i faci datoria totdeauna i nu uita niciodat c eti romn') recum !i *atulc s-a +nrolat ca voluntar entru a-!i imresiona iubita de atunci&

L&omunic aoi tatlui *etei, sosit +n casa *amiliei Doloa entru e=licaii, motivulestului su:(nu mai iu#esc pe domnioara arta'& u toate rotestele sale,(nrealitate i /oma o#servase i condamnase n sinea sa uurinele artei, darniciodat n-a avut puterea s le reprime!& 2entru a-!i salva reutaia, #arta susine +n*aa tatlui ei c rutura se datoreaz *atului c a vorbit unure!te cu o*ierul de.onvezi ce o +nsoea, iar avocatul rs7nde!te aceast variant +n 2arva, oameniiaun7nd ast*el s o comtimeasc e loodnica rsit, din moment ce a vorbi o

limb strin atunci c7nd cel de *a nu o +nelee e a ta rerezint un est de olitee!i nu o cul&

9&eva mai lini!tit su*lete!te !i mai obiectiv, a doua zi du discuia cu avocatul 6om!a,Doloa i ddu seama c toat *iua gndurile lui cele mai tainice au alergat mereudeparte, ca i cum acolo ar fi cutat spri)in! >are, dac n-ar fi fost 3lona n inima lui,s-ar mai fi gr#it s napoie*e artei inelul de logodn5


12/24

unure!te& @estul *ostului rieten se soldeaz entru acesta cu rimirea unei cumlitelovituri de umn&

1M&n urma incidentului, 'ostol mai are o revelaie: %cum i d seama c iu#ireaadevrat, adnc, mntuitoare n-a cunoscut-o, ci numai ura, su#t diverse forme 3s-a prut c-i sunt dragi toi cei de un neam cu dnsul i, ndat ce n-a gsit n inimile

lor ura lui, dragostea s-a mprtiat ca pul#erea n adierea vntului& l salveaz +nsdin marasmul su*letesc resirea credinei +n 6umnezeu F(i simea sufletul legat prinmii de firioare cu nemrginirea, palpitnd fermecat n ritmul imensei taine unice cantr-o mare de lumin! %poi o fericire fier#inte i umplu fiina ntreag mai puternicdect #ucuria vieii i mai dureroas dect suferina morii!&

11&u acea credin +n su*let, Doloa +!i cere iertare, la ca*in, lui 'le=andru2lie!u, aoi, acas la ea, #artei (i srut mna, o privi n adncul ochilor i o rugs-l ierte cu atta patim c fata se *pci, *m#i ruinat, apoi i*#ucni n lacrimimurmurnd c numai ea a fost vinovat), du care leac +naoi e *ront, nu+nainte de a sune mamei c se simte +nsoit de 6umnezeu !i de convinerea c

retutindeni se a*l oameni dornici de iubire&

'CB' ' CBI'

1&ara, Doloa este avertizat, aarent +n lum, asura tentativei deevadare ((%m s te mai atept, ologa' =ii sigur, am s te atept), cu re*erire la o ameninareanterioar F dac +l va surrinde, nu va ezita s +l rein&

$&6u acea +mbri!are tima! din ziua +ntoarcerii sale, Ilona +l evitase, 7n c7ndaceasta +l a!teat +n cancelaria comaniei comandate de Doloa, din casa ei, unde


13/24

fr sfial, aproape sfidtor +i sune c nu a surat-o estul, dar +i este ru!ine& i +nnoatea de dinaintea nvierii, c.emat de 'ostol, Ilona mere +n camera lui, duslub, entru a-i deveni *emeie ( /e-acum nu-mi pas chiar s m omoare', suntcuvintele cedrii ei)&

5&' doua zi dimineaa(n faa ei rdea #ucuria ntreag, netul#urat de gnduri i

nepstoare de lume, triumftoare i ispititoare! "itndu-se lung n ochii ei, ologa iv*u inima, toat, cald, simpl, sl#atec i n cldura aceasta i se topi ngri)orareancetul cu ncetul! nelese c 3lona preuiete mai mult dect toate tainele lumii, i oclip sau poate mai puin, i se pru c tot universul se preface deodat n neant,lsndu-l pe el cu ea n faa lui /umne*eu!!!& Drbatul mere aoi, lini!tit, la reotulonstantin Doteanu, sre a i se con*esa desre luta sa entru credin (%m simittotdeauna c am nevoie de /umne*eu i /umne*eu m-a chinuit ngro*itor' %m avutclipe cnd l-am simit n inima mea i nu l-am putut pstra acolo') !i a-l +ntreba daciubirea entru o *emeie se include +n iubirea entru 6umnezeu, iar rsunsul reotuluiva *i a*irmativ (3u#irea e una i nedesprit, ntocmai ca credina')&

&urins de aceea!i stare de lini!te, +ntrit !i rin conversaia cu rintele, 'ostol ocere de soie tatlui ei e Ilona; la +nceut roarul este circumsect, datorit deosebiriide condiie social dintre cei doi, dar rivindu-l +n oc.i e locotenent, intuindu-isinceritatea sentimentelor, accet, e c7nd *ata, +ntrebat de tat, rspunse printr-oprivire fier#inte, i*vort din plns i mpodo#it cu un surs de fericire!&

u rileul slubei de loodn, sv7r!it de ctre rintele Doteanu, se discut desretrei rani, doi rom7ni !i unul ma.iar, surrin!i e linia *rontului cu treburi osodre!ti,dar acuzai de siona, ceea ce se va solda robabil cu o sentin de condamnare lamoarte, recizase >idor, +nduio!at de cele etrecute&


14/24

L&


15/24

proaspete de lacrimi, iar n ochi i pe #u*e un *m#et de m#r#tare, umil, sfios, su#tcare ncerca s-i ascund o groa* cumplit!!!&

5&


16/24

reama adurii, riului, unde solul era mai *ertil) sunindui lui "nac.e ca nu este loc entru o alta casa&"nac.e inceuse sa-si construiasca casa e dealul cel mare& 0atul se ridea de el, *iind un loc neotrivit&OOO "nac.e *ace ortita, neavind nici ard, nici oarta,nici casa, motivul certei lor& 6ua care se cearta dincauza matusii Ileana(matusa lui incuta) *iindca ii viziteaza rea des, insa totul se termina cu oimbratisare si c.iuit& 0tatind amindoi la ortita, vad *iara, care se aroie de ei& ine matusa Ileana& Ba incerca sa Pvire neotelii mintea la locR, dislacindul e "nac.e& In urma risetuluiei, se trezise PavraR& 6ua ce lecase de la ei suse la tot satului dese *iara care nu se orise laAaralamie(avind o casa si osodarie mare) ci la "nac.e&>enise multi sa vada *iara dar nimeni nu se utea aroia de ea, doar "nac.e&OOO oti lecase sa vada *iara, ina cind, intr-o si Pina si cel destet (Aaralamie) orneste sre casa celuirost si sarman&ROOO


17/24

#orari, avu si ei cite un baiat& Daiatul lui Aaralamie ii semana, de mic *iind destet&aitolul III0emanatul si culesul Aaralambie aduce in sat un tinar si c.ies ro*esor N #ircea #inulescu&OOO im de $ ani, invatatorul instruise e cei 11 coii& In acest tim, el oranizase 9 serbari& In ciudatuturor, rima serbare *u desc.isa cu succes de sinura *ata din clasa, /uta- *iica lui "nac.e& ' %-a de

/ica, *eciorul lui Aaralambie care se s*irsise cu esec& Ultima serbare o desc.ise udorac.e (*iul unuiadintre *ratii #orari), care cu sustinerea ublicului, suse oezia ina la caat& oti cei 11 elevi, dua untim de la *inisarea scolii, uitase tot ce invatase, cu e=cetia lui /ica, care *u dus de tatal sau NAaralambie la un liceu din 0oroca sa-si continuie studiile& In sat mai venise un invatator deaceea#inulescu luase ostul de director&


18/24

sae maci, imotriva vointei tatalui lor&OOO /otile vuiau intr-una& ei doi *eciori au sc.imbat ovetele tatalui lor e berete& Brau vremuri rele& utoate ca nu-i lacea, "nac.e se duse la 2aminteni sa a*le ce se mai intimla& umarase o *urca, decare de *at nici nu avea nevoie&OOO "nac.e il visase e tatal sau aroiindu-se de *urca e care o cumarase si dindui de ria sa *ie

cuminte&OOO Intr-o noate beciul lui "nac.e *u risiit& In beci ramase rinsa o isica& iua, "nac.e a inceut sades*unde beciul entru e elibera isica& incuta se duse la riu sa sele aliturile, a*lind ca unul din *ii Pnu avrut sa astete ziua nuntiiR, se rabea acasa sa-l anunte e "nac.e& ind aunse "nac.e ii arata ordinulde concentrare& /uta etrecindul de mai multe ori e #ircea la oaste, veni sa-l reateasca de duca si etatal sau& "nac.e nu a vrut sa astete dimineata, sa *ie etrecut de *amilie si leca e la miezul notii,luindusi ramas bun doar de la incuta& In drum sre ara, la iesirea din sat, trecu e lina cimia scaldatain sine N in*lorise macii&OOO u toate riile incutei, "nac.e se intoarse cu bine cam este o luna& ind se intoarse orada eralina cu macii acelui arendas(care *usese si directorul scolii), ceea ce siur lui "nac.e nu-i lacuse&Inceuse razboiul& "nac.e *u c.emat la militie in riinta acelor maci& reuia sa ac.ite o datorie, care,

c.iar de-si vinduse casa, mai raminea dator& I se iertase datoriile in sc.imb cei doi *ii au *ost luai la razboi,*ara a se mai intoarce& "nac.e totusi nadaduia ca oate se vor intoarce baietii, smulind macii carecontinuau si o sa continuie sa creasca&aitolul >II/orocul "nac.e avea o atima entru munca, amint& 6ar in aceasta rimavara, ceva se intimlase, ii liseanorocul&asuta lui "nac.e se tot caina delinind e cei doi *eciori& asa lui Aaralambie cel 6estet era si eaamarita& /ica se re*uiase cu sotia in Comania& 2este un tim de la c.emarea lui /ica si Aaralambie lasovieticul satesc, Aaralambie a *ost ridicat iar averea lui imartita intre saraci&OOO2e drum treacea oastea& "nac.e asteta cind va veni sa-l ia la razboi& 6ua o luna astetare intr-odimineata veni la el sa stea un ostas N /icolaie- om tacut de *ire& incuta cauta sa intre in voia tuturora&

OOO/icolaie a azduit la "nac.e % satamini& In *iecare seara cind "nac.e se intorcea de la cim, /icolaie ilasteta la oarta, doar o sinura data nu esise in oarta& "nac.e isi *acu rii, dar il asi in *undul radinii&ind reusi in s*irsit sa voreasca cu el, incuta ii c.ema la lacinte& In urmatoarea dimineata /icolaieleca& "nac.e il aunse si etrecu ca un arinte, dua care se intoarse, realizase un PritualR cu unbulare de amint si i se intoarse norocul&aitolul >III"stinte entru coii /uta de la o vreme se *acu Ps*intaR, in mirarea satenilor& 0e rua sa i se imrumute e noate cite uncoil, caci, zicea ca se teme sa intre in casa&OOO #ircea lecase la armata vreme de 3 ani si ceva& /uta il asteta, il iubea& #ircea *u decorat cu ordinulPslavaR& /uta *iindu-i sotie, rimea autoare, ast*el aunse staina unei *rumoase osodarii& 0atul vorbea

ca #ircea nu se va mai intoarce, ca are e alta& /uta inceu iar a sc.ioata& 6ua ce a*la "nac.e din cecauza ea sc.ioateaza(din cauza vorelor), inceu o PlutaR cu satul&OOO In $5 rasazii iuturii stateau louati, cu e=cetia rasazilor lui "nac.e& 0atenii oisnuiau sa iasa sealala sosa& 2e la as*intitul soarelui, la intoarcere ciuturenii s-au imiedicat de mirosul rasadelor lui "nac.e&Bl statea la oarta cu % anere incarcate cu rasade ce dorea sa le dea satenilor& 6ua certa e care oavuse satenii nu indrazneau sa se aroie& 2ina cind o batrinica se dise cu neotul sau& ind seintunecase, nu mai ramasese nimic& Intr-o seara cind "nac.e se intoarse de la cim, ciuturencele iesisela ortita sa-i dea unele *ructe, la care el le rasunse ca nu are ce *ace cu ele, caci cei doi *ii nu s-auintors de la razboi, /uta are osodaria sa, iar inerele, cine stie daca se va mai intoarce& 0i, *ara a ducevorba ina la caat leca init&OOO Iata ca /uta nu mai sc.ioata& 0erile umla sa imrumute e noate coii, sa nu stea sinura& Bra

osodina&P Iar livezile iuturii tot soteau noate de noate si-si suneau una alteia ca mai incolo, la anul, vortrebui sa lee roada din care isi vor rimi si neotii lui "nac.e araubus artea lor de bucurii&Raitolul IV


19/24

6omnisoara in alb #ircea era in tren& 0e intorcea acasa(area ca se duce la un alt *ront)& "stasii isi riveau si isi aratauozele iubitelor& 2oza lui #ircea N o domnisoara in bluza alba, avu succes in timul calatoriei& #irceaintra intr-un alt vaon& >aonul *ierbea de veselie& 0e arindea o mare discutie, desre *emei& #irceare*uza sa vorbeasca, acceatind rounerea unui soldat de a uca carti& ite unul, doi, ostasii coborau&oboi *ara a oserva si cel cu care ucase carti, a*lind ca era mut& Intimlator #ircea vazu ara de la2aminteni si in ultima clia cobori, sunindui domnusoarei din oza : P'sta ni-i ara, asta ni-i cimiaQR

OOO #ircea mere catre casa, trece e lina casa lui /ica, care acum era scoala, aune la casaarinteasca, se intilneste cu mama sa, ii da salinca e care o visase si scoase si o erec.e de antalonientru tatal sau care nu se mai intoarse de la razboi&OOO /uta secera rasarita& #ircea se ridicase e deal& Ba ii aduse aa& #ircea a ridicat secera si a secerat orasarita&P/-a vazut cum oc.ii carui ai /utei au rins a se stine, martori *iind la atocora trudei sale& 6ar 6-na inbluza alba a vazut& ' vazut totul, a inteles totul si l-a intrebat doenitor: P'tunci dar entru ce te-ai maiintorsTROOO 0e duse acasa& 0e vazu cu rietenii& 0eara, dua ce /uta se culcase, el se mai uita la *ata din oza sio use in rama unde erau raosatele rude ale lor&

OOO 6-ra a ramas entru totdeauna in coltul sau& #ircea isi amintea rareori de ea&aitolul Vina ce de taina


20/24

line& 6ua ce se ori, la intrebarile lui "nac.e de ce a lins, suse ca avu un vis& Isi *acea rii entru#ircea, se temea sa nu ramina sinura cu trei coii, si il rua e "nac.e sa se duca sa vorbeasca cu el&aitolul VII#asura 8ierul era atima lui #ircea& "nac.e era *urios din cauza ca #ircea lucra tractorist&


21/24

6u lecarea *urioas a marc.izului, ezara vede e *ereastr un clur btr7n, caun paia**o ntr-o rol de intrigant, +nsoind e altul t7nr ce pare un demon frumos, serios,nepstor !i +l c.eam imediat la ea e btr7nul ictor 8rancesco sre a i-l recomandae al doilea dret model entru demonul din Cderea ngerilor, un tablou a*lat +n lucru&8rancesco, intuindu-i nevoia de draoste a *etei, imasul ei, se o*er s o sriine: .uvrei s iu#eti toat fi#ra inimii tale tremur la aceast vor# @rei dar ca un #r#at pe care nu-l

iu#eti, acel Castelmare, s te ia de soie5 :tii c sunt #ogat tii c te iu#esc ca pe fiica mea tii ctatl tu te-ar vinde dac i s-ar plti preul ce-l cere, cci e srac, desfrnat, )uctor i c nu-i alt cales scapi de nenorocire dect fugind de aceast cas! @rei un printe5 3at-m @rei o cas5 % mea ist deschis! @rei un amant, Ce*ara5 3at-l!& n acest tim, ezara +rivea la 3eronim! Ce frumosera 3nima tremura-n ea l-ar fi omort dac ar fi fost al ei Era ne#un!, era rscolit dedorin, de asiune, de acea nemrginire de simiri care se grmdesc nu n amorul nsui, ci nsetea de amor!&

III

Ieronim ridic de la o!t o scrisoare trimis de unc.iul su, But.anasius, un btr7n

si.astru, care +i +n*i!eaz locul unde trie!te, o insul +nconurat de st7nci rin carese trunde, rintr-o e!ter, e o aur mascat de o st7nc mi!ctoare, ctreinteriorul insulei, alctuit dintr-o vale lin de *lori !i albine, udat de atru izvoare cealctuiesc un lac +n milocul cruia se a*l o alt insul, av7nd !i ea o e!ter,+nconurat de o dumbrav de ortocali& 2e ereii ei But.anasius F +!i in*ormeazacesta neotul +n continuare F scultase e %dam i Eva %m cercat a prinde naceste forme inocena primitiv enus !i'donis, unde zeia reac e numai amor& 'ceea!i scrisoare curinde *iloso*iabtr7nului (@iaa intern a istoriei e instinctiv? viaa exterioar, regii, popii, nvaii,sunt lustru i fra* i, cum de pe haina de mtas pus pe un cadavru nu poi cunoaten ce stare se afl, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poi cunoate cumstm cu istoria nsi!; toate doctrinele religioase, filo*ofice, de drept nu *ac dec7t sacoere *atul c omul e dominat de instincte)&

I>

2rivind ascuns, din satele unui aravan, ezara asist la !edina de ictur al creimodel este Ieronim& 7nd +l vede dezbrcat, era s rcneasc dar i astup gurac-o mnu i cu alta ochii!J&&&K $nii i crescuse att de #tile inimii nct srise un#um# de la pieptraul cam ngust de catifea neagrJ&&&K%poi ridic un degeel cel

mic, deasupra ochilor i se uit printre degete @*u un cap frumos pe nite umerilargi i al#i, pe un #ust ce prea lucrat n marmur %cum era s- i plesneasccolanul ea-l deschise din sponci i, rsuflnd din ce n ce mai linitit, ncepu spriveasc ntregul acel model frumos, din a crui muchi i forme respira mndria ino#lea& 6u !edina de ictur, ezara se re*uie n #uduarul ei, s-arunc pe pat,-ascunse faa n perini i #oea tot ce ncpea n mini!, unde o si 8rancesco, careo +ntreab dac +i lace Ieronim; dret rsuns, Ea opti ceva neneles, cu ochii plinide lacrimi i dorin!&

>

ezara +i scrie lui Ieronim art7ndu-!i suus draostea (/e ce s mai m#rac amorulcu vlul ruinii cnd te iu#esc, cnd a primi s fiu servitoarea ta, numai s m suferintr-un col al casei); dret rsuns, Ieronim este scetic +n letur cu acest sentiment


22/24

(dac suspin, dac doresc n-aud eu din toate prile aceleai suspine ordinare,aceleai daruri ordinare, cci care-i scopul lor5 +lcerea do#itoceasc, reproducerean muinoiulJmu!uroiulKpmntului de viermi noi cu aceleai dorine murdare n piept,pe care le m#rac cu lumina lunii i cu strlucirea lacurilor) !i o re*uz sub rete=tulamorului latonic (fii steaua cea din cer rece i luminoas -atunci ochii mei s-oruita etern la tine')& Ulterior, c7nd 8rancesco le *ace cuno!tin, Ieronim o*er ezarei

c7teva recizri: I

ontinu +nt7lnirile celor doi, cu sentimente ambiue din artea lui Ieronim cruia iplcea s asculte de ea ca un copil de sor-sa mai mare i, drept vor#ind, ea a#u*antr-un mod neiertat de aceast putere ce avea asupra lui! El simea n pre*ena ei unfel de duioie n inim, un fel de fior fr de neles a crui suvenire l urmrea *ilentregi! III

n *iua-n care era s se ser#e*e cununia Ce*arei cu Castelmare, tatl ei, marchi*ulianchi, muri de apoplexie n mi)locul paharelor i a comesenilor si!; ro*it7nd deocazie, *iica am7n cu un an, entru erioada de doliu, cstoria !i se retrae lamnstire& 'colo n *ilele calde ea se de*#rca i, lsndu-i hainele-n #oschete, se

co#ora la mare! Chip minunat, artare de *pad n care tnra delicatee, dulceamoliciune a copilriei era ntrunit cu frumuseea no#il, coapt, suav, pronunat afemeii!& 'semenea iubitului su, desre care nu mai !tia nimic, *at ce o *cea s


23/24

su*ere, aune e insula lui But.anasius, +n timul c7nd +nota +n mare, descoerindu-icurinsul secret& rede la +nceut, c7nd +!i vede iubitul rintre arbori, c este o artarea visurilor ei, dar aoi, +nele7nd c are +n *a realitatea !i c se a*l +n braele lui,toat cugetarea ei se-mprosptase, toate visele ei reveneau splendide i doritoare lavia!! Ea nu se mai stura privindu-l :i uitase starea n care era!&

Geniu pustiu rezumat

Dumas zice c romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metaora vieii. !rivii reversul auritalunei monede calpe, ascultai c"ntecul a#surd al unei zile $...% extragei din asta poezia ce poateexista &n ele'i iat romanul ( acestea sunt r"ndurile de &nceput ale romanului )eniu pustiu, ocapodopereminescianc e s e n u m r p r i n t r e * c r il e d e c a r e r m " i c u m v a & n d r g os t i t + !rivit &n articulaiile lui prounde, dincolo de orice aparent discontinuitatedintre primele dou prieseistice 'i ultima epic, )eniu pustiu este un roman

poetic &n care experiena spiritual proprie,transpus &n ic iune, se converte' te&n mituri lirice de o semniicaie deose#it pentru conigurareastructuriigenialitii creatoare eminesciene lu"nd &n considerare, #ine&neles, 'i toate impereciunile ce s-ar putea gsi acestui text de tineree. Mai mult dec"t at"t, viaa, cuimplicaiile ei, cu trrile ei, estetransigurat &ntr-o viziune oarecumantastic, dar nu &n sensul antasticului, ci &n sensul pe care&l presupune poemul &n proz. !ersona/ele, iinele de 0"rtie, sunt voci lirice, m'tiale poetului nelini'tit 'iarztor &n acest sens, amintesc aptul c a ost propus un alt titlu al

romanului, prin 1234-1231,respectiv)eniu ur tunatec , care interog0eaz lucid realitatea 'i existena &ntr-o pornire de cuprindere 'ic o m p r e 0 e n s i u n e ai s t o r i e i ' i , & n e s e n , a & n tr e g u l u i u n i v e r s . Mi0ai Eminescu &i deleg autoritatea saunui narator persona/, care cuget asupra condiiei sale,&ntr-un 5ucure'ti melancolic. 6ntr-ocaenea &l &nt"lne'te pe 7oma 8our, un /une &n care gse'te un 7assopoet italian, pe care s-lstudieze mai de aproape. 6ntre cei doi se leag o str"ns prietenie 'i dup plecarealui 7oma &nstrintate din cauza unei #oli care se va dovedi atal pentru erou, acesta

&i trimite luiEminescu manuscrisul #iograiei sale. 9rmeaz pagini din viaa z#uciumat alui 7oma, unele dintre celemai rumoase pagini de literatur care s-au scris vreodat:v"nd o copilrie srac, 7oma rm"ne rmam de la o v"rst raged, &ns tatl,din puinul su, reu'e'te s-l dea la 'coal. :colo &l cunoa'te pe;oan, care & idev ine pr ie ten de su le t ' i a l tur i de ca re va t r i ce le mai t r i s temomente din via .7oma &i este ca un &nger pzitor lui ;oan atunci c"nd iu#italui prse'te lumea celor vii, &nsdragostea nu-l ocole'te pe erou, el &ndrgostindu-se de un&nger de marmur, de !oesis, sora Soiei iu#italui ;oan. ;u#irea dintre 7oma 'i !oesis estesu#lim< am"ndoi sraci, aveau ca unic #ogie sentimentelelor sincere. Dar acest

amor timid ca al colum#ilor de argint cade &n anul durerei 12=2coordonattemporal a romantismului, c"nd !oesis moare, iar 7oma descoper cmatroana vetrei sale, era &ntreinutde un conte care &i pltise 'i cortegiul unerar. 6i va i alturi


24/24

&n acest impas pentru puin timp, ;oan, care &l prse'te, ls"ndu-i casa. 7oma nu poate s rm"n izolat &n casa #unului su prieten, izolat printre picturile acestuia 'i se re&ntoarce acas la tatl su.>evoluiunea ardea &n c"mpia7ransilvaniei, &ns 7oma avea o atitudine indierent, suletul su era pustiit. 6n urmaunui conlict

interior, 7oma &'i alctuie'te un arsenal de lupt rudimentar 'i porne'te larz#oi.Este martorul unor scene de o cruzime ie'it din comun, &ns are tria de a rz#unamoartea uneiete de preot, Maria, prin incendierea casei &n care se alau cani#alii. 6l&nt"lne'te 'i pe ;oan 'i ca doiadevrai soldai vor lupta pentru aprarea pm"ntuluistr#un. 6n timpul revoluiei &l vor omor& 'i pecontele mag0iar, care usese o piedic

pentru iu#irea dintre 7oma 'i rumoasa !oesis. Din pcate, ;oan&'i pierde viaa pe rontul de rz#oi, iind &ngropat de 7oma. Dup ce &i dau o lecieunui morar pentru ctrdase armata rom"n, urmeaz imaginea teriiant ac"mpului de lupt, &n care moartea devenise

stareac e an o r ma l .Deznodm"ntul romanului &l readuce &n prim-plan pe 7oma, care dup ce revoluiunea ses"r'ise,se re&ntoarce acas la #tr"nul su printe. 6n ultimele r"nduri ale operei,dup ce &'i &ngroap tatl, careadormise de #tr"nee, 7oma 8our airm,autocaracteriz"ndu-se? 6ntristarea-mi intrase-n inim, &ntristarea'i pustiul. 7orturasuleteasc a protagonistului provine, ca 'i la eroii #@ronieni, dintr-o exacer#areasensi#ilitii 'i a luciditii, explica#il la naturile &nzestrate genial, a'a cum airma

Sc0open0auer.

felix sima.docx

Documents