Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

I. Analiza acoperirii mediatice a unui eveniment de presă în diverse publicații

Accidentul aviatic din Munții Apuseni

Accidentul a avut loc pe data de 20 ianuarie 2014, când avionul a executat o aterizare forțată în Munții Apuseni. Acesta efectua o cursă umanitară și era pilotat de Adrian Iovan,având drept copilot pe Răzvan Petrescu. La bordul avionului se aflau dr. Radu Zamfir, dr. Valentin Calu, dr. Cătălin Pivniceru, dr. Sorin Ianceu și Aurelia Ion, voluntar, studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară București. În urma accidentului au decedat pilotul și studenta la medicină.

Importanţa faptului de presă este apreciată prin raportare la legile proximităţii!

Accidentul din Apuseni, a fost un eveniment cu o largă mediatizare. În primul rând în România se practică mediatizarea excesivă a evenimentelor triste. În al doilea rând, acest accident a declanșat dezbateri ample pe mai multe teme. Mass Media a disecat tot ce s-a putut.

De ce a avut o acoperire mediatică atât de mare?

a. A fost o surpriză neplăcută pentru toată lumea faptul că un cunoscutul pilot, Adrian Iovan, a murit.

1

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

De aici s-au născut și alte întrebări care au dus la mediatizarea masivă a subiectului.

b. O tânără studentă la medicină a murit. Zeci de știri cu acest subiect au inundat ziarele și televiziunile. Pe baza ambelor știri s-au realizat emisiuni cu membrii familiilor, s-a căutat să se afle cauza morții lor etc. Aceste știri au avut un impact emoțional asupra românilor.

c. ”A fost vinovat Adrian Iovan pentru producerea accidentului?”

d. Presa nu a uitat nici de autorități. Au fost acestea vinovate de moartea lui Adrian Iovan și a Aureliei Ion?

e. Imediat după producerea accidentului presa a căutat vinovați. Bineînțeles că principalul suspect a fost Adrian Iovan. Zilele întregi a fost dezbătută această problemă.

f. Filmul eroismului lui Adrian Iovan. S-a vehiculat că pilotul ar fi salvat avionul de prăbușire, aterizând forțat.O altă ipoteză a fost aceea că el ar fi putut să se catapulteze dar a preferat să rămână alături de ceilalți pasageri. S-au format mai multe ”tabere” în jurul acestui subiect. Erau oameni care-l considerau un adevărat erou, oameni care il considerau vinovat de prăbușirea avionului și ceilalți care considerau că este doar o altă victimă ca ceilalți pasageri.

g. Avionul avea defecțiuni? Alte știri care au circulat sunt cele legate de starea tehnică a avionului. Era prea vechi avionul? Avea serioase defecțiuni și nu era permis să fie pilotat?

”România are şapte servicii de informaţii. Cu toate acestea, nu a putut localiza epava unui avion de mici dimensiuni „pentru ca salvatorii să ajungă suficient de repede la victime”

h. Despre copilot. Este vinovat de prăbușirea avionului? Poate face dezvăluiri având în vedere că este unul dintre supraviețuitori.(Răzvan Petrescu)

i. Radu Stroe, Ministrul Afacerilor Interne, și-a dat demisia pentru că coordonat greșit echipele de salvare.

2

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

j. Eroii din Munții Apuseni. Primii trei salvatori ajunși la locul accidentului.

k. Medicul Radu Zamfir, unul dintre supraviețuitori. Este și el un erou?

A greșit în comunicarea cu SST?

l. Unde a greșit Ramona Mănescu în accidentul din Munții Apuseni? (nu s-a implicat în acțiunea de căutare și salvare a victimelor)

Au fost zeci de întrebări fără răspuns la producerea accidentului și presa a ”profitat” din plin de acest lucru.Oamenii au fost imediat interesați de acest subiect și doreau să afle ccât mai multe.

A intervenit proximitatea temporală. Reporterii au transmis cât se poate de repede de la fața locului iar oamenii au fost curioși să urmărească ceea ce s-a întâmplat ”astăzi”.

Proximitatea spațială a avut o mare influență. Dacă era vorba despre un accident din afara țării ar fi stârnit interes și în rândul românilor, dar datorită faptului că s-a produs pe teritoriul României a crescu foarte mult valoarea de știre. Ești mai afectat de un accident ce s-a produs în țara ta.

Proximitatea psiho-afectivă a avut ”cel mai mult de spus”. De acest aspect au profitat cel mai mult Mass Media. Un accident, moartea unui om sau o întâmplare foarte tristă ne afectează mult pe cei care privim acest știri. Faptul că s-a prăbușit un avion, că o fată tânără a murit și că Adrian Iovan, fostul soț al Romaniței Iovan a decedat și el a avut un mare impact emoțional asupra românilor.

3

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

Proximitatea tematică: S-a aflat că a avut loc un accident aviatic. Apoi s-au anunțat supravețuitorii. Oamenii așteptau răspunsuri la zecile de întrebări care au rămas în urma accidentului. PE zi ce trece apăreau mai multe ipoteze care erau dezbătute la Tv, in ziare sau la radio.

Factorii care determina valoarea de știre:

a. Frecvența

Știrea care are un subiect banal, ce se întâmplă periodic este neimportantă. Când are loc o întâmplare unică, valoare de știre crește foarte mult. Ne stârnește curiozitatea pentru că este ceva nou.

b. Amploarea

O știre scurtă ”trece repede”. Ai spus ce, când, cum și unde s-a întamplat și atât. Nu mai ai ce să adaugi. Nu mai ai ce să le spui oamenilor. Dar, în cazul accidentului aviatic, știrea a fost de mare amploare. Zeci de informații apăreau pe zi ce trece.

c. Surpriza (negativitatea)

Când se întâmplă ceva la care nu te-ai fi așteptat niciodata îți crește foarte mult interesul pentru acel ceva. Când are loc un eveniment obișnuit, banal nu ești atras să aflii mai multe despre acel lucru. Suntem curioși să vedem situații neobișnuite. Atunci când acea întâmplare este și una negativă, valoarea de știre crește instantaneu.

d. Familiaritatea

4

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

Din nou, valoarea de știre crește atunci când știrea este despre ceva care-ți este familiar. Adrian Iovan este un om cunoscut în România și accidentul are loc în Munții Apuseni, un loc cunoscut de toți românii.

e. Personificarea (elitele)

Crește valoarea de știre atunci când este implicată o persoană cunoscută. Pilotul Adrian Iovan era un personaj destul de cunoscut în rândul românilor. El și soția lui Romanița Iovan au intrat în atenția presei datorită unui incident: un hoț a pătruns prin efracție în locuința acestora. Adrian Iovan îl împușcă mortal pe acesta în legitimă apărare.

f. Promptitudinea

Știrile au fost scrise în așa fel în cât să atragă cititorii. Jurnaliștii au fost foarte promți. La foarte scurt timp după producerea accidentului difuzau știrea despre acest eveniment. Apoi informații noi și detalii neștiute nu au întârziat să apară.

Locul subiectului în ”ordinea de zi”

Tabloidele – Știrea

Având în vedere amploarea acestui subiect, tabloidele au preluat imediat știrea. Acestea au un public țintă bine definit. Se încadrează aici oamenii cu studii medii și oamenii fără studiii. ( Click, Cancan, Libertatea). Acestea au ”mizat” pe latura emoțională a publicului.

În goana după senzațional și exclusivități acestea au publicat știri prea scurte, știri incomplete și știri false cu nenumărate greșeli. Au dus în eroare publicul.

Știrile prezente în tabloide nu sunt știri în adevăratul sens al cuvântului. Le-am putea numi drept descrieri inutile. Nu se pune accent pe informare deși e construit după formatul unei știri ce are menirea să informeze publicul și nu să-l

5

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

păcălească. Ex: Sora Aureliei Ion, mărturii cutremurătoare:”Voiam să îngheț timpul în loc.”(Cancan)

*Tabloidele nu au rolul de a informa sau de a forma opinii. Aceste ziare, în goana după senzațional, nu sunt atente la scrierea corectă, nu le pasă dacă știrile sunt complete sau adevărate. De aceea aceste ziare nu au pus mare accent pe acest accident. După 2- 3 zile, articolele acestea nu mai ocupau prima pagină. Articolele despre accident erau de dimensiuni mici.

Presa quality – Editorial

- Sunt anumite publicații care au avut editoriale în legătură cu acest subiect: Operațiunea de salvare din Munții Apuseni a fost un eșec de la început până la capăt. (Ex:Dezastrul din Apuseni, amplificat de coliziunea dintre două lumi- Ziarul România Liberă )

- Relatare

Ziarul Adevărul pune la dispoziție o relatare despre accidentul aviatic. Aici se găsesc date precise pentru oricare public. Conține declarații oficiale și subiectul este ”dezbătut din mai mult unghiuri.”

- Reportaj

- Știrea

- Anchetă

Ziarul Adevărul a realizat o anchetă ce are menirea de a ”lumina” cititorul și de a-i arăta fețele ascunse ale accidentului.

Operatorul aerian este vinovat? O antenă de la avion a fost găsită ruptă? De ce a eșuat localizarea telefoanelor? Echipele trimise nu și-au făcut corect treaba? S-au respectat restricțiile de zbor?

- Interviu

Ziarul Adevărul a realizat un interviu cu primii medici ajunși la răniți.

6

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

(http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/video-operatiunea-salvare-victimelor-apuseni-povestea-medicilor-ajuns-primii-ranitii-munte-1_52e19302c7b855ff56be6593/index.html )

- Opinii

(http://adevarul.ro/news/societate/raportul-vinovatia-solutiile-finale-1_52e24ea0c7b855ff56c1fb66/index.html)

- PAMFLET ” 7 lucruri inedite despre accidentul din Apuseni”

( http://altfeldestiri.ro/7-lucruri-inedite-despre-accidentul-aviatic-din-apuseni#)

*Rolul ziarului Adevărul ( toată presa quality) este unul predominant de informare dar și de formare de opinii. Având în vedere acest lucru, ziarul a căutat să difuzeze cât mai multe informații precise despre acest incident și să aibă grijă ca cititorul să nu fie păcălit. Pe de altă parte, a realizat și articolele de opinie pentru ca oamenii să vadă și alte „fețe„ ale accidentului. Articolele erau de dimensiuni mari și au ocupat multă vreme prima pagină.

În general, acesta este rolul presei quality.

Site-ul www.mediafax.ro are printre cele mai complete și corecte știri. Nu au menirea să inducă în eroare cititorul. Sunt multe detalii și subiectul este prezentat pe larg.

(http://www.mediafax.ro/social/pilotul-adrian-iovan-si-o-studenta-au-murit-in-urma-accidentului-aviatic-din-muntii-apuseni-primele-imagini-cu-avionul-live-text-11932245)

Unde au fost amplasate articolele în pagină? Ce dimensiuni au?

Primele 3-5 zile, știrea a ocupat primele pagini ale ziarelor și posturile de televiziune difuzau într-una date despre accident. În prima zi articolele erau de dimensiuni mici pentru că fiecare trust voia să anunțe accidentul dar nu aveau suficiente informații. Mai apoi articolele au căpătat dimensiuni foarte mare având în vedere amploarea subiectului. Se găseau

7

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

peste tot emisiuni în care se dezbătate una din zecile de probleme ce au fost lansate de accident. În rubricile de opinie apăreau articole referitoare la catastrofă.

Pe parcursul a câte zile a fost tratat subiectul?Subiectul a fost tratat pe parcursul a 7-10 zile.

În cazul televiziunilor, toate buletinele de știri începeau cu accidentul din Apuseni. Pe majoritatea posturilor de televiziune erau emisiuni unde se desfășura dezbateri pe diferite teme legate de accident.

*(argumentați acoperirea mediatică în funcție de profilul publicației, a publicului țintă, a liniei editoriale a publicației)

Unghiul de abordare și încadrarea mediatică

Din ce perspectivă este atacat subiectul?

Subiectul a fost atacat din toate unghiurile. Fiecare ziar, televiziune a ”povestit în felul său”. Unul s-a axat pe cât de prost s-au descurcat autoritățile, altul a accentuat ce mare erou este Adrian Iovan, cineva a pus accent pe faptul că o tânără studentă a murit și alții au scos în evidență faptul că avionul era defect.

Subiectul are o mare amploare și a putut fi abordat din multe unghiuri. Datorită aceastui fapt a avut o așa mare acoperire mediatică.

Sunt mii de moduri în care putem scrie o știre. În meseria asta, de jurnalist, trebuie să fii cel care spune cel mai corect și ccel mai frumos ”povestea”. Trebuie să găseșto acea perspectivă din care să povestești știrea. Unghiul de abordarea trebuie să se desprindă chiar din titlu. Cititorul trebuie să înțeleagă din prima despre ce este vorba. Jurnalistul trebuie să știe și să arate ce este esențial și care sunt detaliile.

8

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

Alegerea unghiului de abordare este dependentă de mai mulți factori: multitudinea de aspecte ale subiectului, politica editorială a instiuției, publicul pentru care scriem etc.

Structura și scriitura de presă a articolelor

Public țintă

Unui text îi corespunde un singur unghi de abordare. Majoritatea (în special tabloidele) nu au respectat acest principiu. În știrile lor nu s-au mai regăsit calitățile unui text. A lipsit claritatea și coerența textului. Oamenii nu mai știau ce să creadă și nu știau ce s-a întâmplat de fapt. Peste tot se vorbea de accident. Ba că Iovan e vinovat ba că e erou, ba că Radu, copilotul este vinovat etc. Această mediatizare masivă a indus publicul in eroare.

Tabloidele și-au respectat felul de a scrie: greșit. Textul abundă în adjective și exagerări. Să nu uităm de greșelile gramaticale. Știrile sunt foarte scurte dar titlurile promit mult. Vor să fie primii care dau cele mai senzaționale știri. Nu e nimic nou. Își respectă publicul țintă: oamenoo cu studii medii sau fără studii.

În ”patima” asta au căzut multe ziare quality. În căutare de breaking-news nu au mai stat să verifice informațiile, să realizeze știrile corect si să fie clare în exprimare. Nu și-au respectat publicul- țintă: oameni cu studii superioare.

Cu siguranță sunt ziare care nu și-au dezamăgit publicul țintă și au încercat să ofere informații clare și concise, lipsite de ambiguitate.

Cum este influențată percepția publicului?

Atunci când instituțiile media vorbesc doar despre un anumit subiect zile întregi, fac o mare greșeală. Publicul nu mai vede ce se mai întâmplă și în rest. E manipulat să vadă doar ce vor mass media.

9

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

Publicul are senzație că este un suboect extraordinar de important și celelalte nici nu mai contează. ”Îți ia privirea de la altceva”. Nu mai contează ce fură unul, ce greșește altu. Contează doar subiectul zilei. Publicul trebuie să aleagă. Nu tebruie sufocat cu aceleași informații.

În cazul accidentului din Apuseni, la televizor emisiunile dezbăteau doar problema accidentului și nimic altceva.

*cărei agende aparține de fapt subiectul? Care este locul lui în agenda publică? Este și o agendă ascunsă?

Fiecare agendă publică este dublată de o agendă privată

Aparținea agendei publice pentru că era cea mai importantă știre la acel moment. Toți vorbeau despre acest accident, iar presa era obligată să-l pună pe primul loc în ordinea de zi. În primă fază, mass media procedat corect. Având în vedere gravitatea accidentului și faptul că era o întâmplare misterioasă, trebuia să fie subiectul zilei. Publicul avea nevoie de cât mai multe informații.

Da, este și o agendă ascunsă:

Prin teroare mass-media voia să determine măsuri administrative benefice patronilor lor, războaielor politice pe care patronii lor le duc.

Aici își spune cuvântul presiunea editorială. În acest accident sunt implicați oameni politici. Evident că trusturile care sunt în legătură cu cu acești oameni politici își vor modifica unghiul de abordare după bunul lor plac.

CONCLUZII

Televiziunile au căutat vinovați.

Televiziunile s-au înnecat în propriile informații. La un moment dat singura parte coerentă din tot cumulul acesta de informații era faptul o studentă la medicină și pilotul Adrian Iovan au murit. Pe lângă aceste informații circulau

10

Mass Media Românești Actuale

Ana-Loredana Vasilică

alte zeci. Din păcate, în căutare de breaking news, fiecare instituție media încerca să dea cât mai multe informații chiar dacă nu erau corecte sau complete. Publicul era confuz. Știa că e vorba de un accident, că cică autoritățile nu au făcut ceva bine etc.

Presa a ajutat la deformarea totală a informației utile.

Sunt de acord ca atunci când se întâmplă ceva neimaintâlnit să scoatem în lumină acel subiect. Doar că ce-i prea mult strică. Mass-media a vrut să dea cât mai multe informații dar a obținut contrariul a creat o mare confuzie în rândul oamenilor.

11