A FOST INAUGURAT CENTRUL DEINTEGRARE SOCIO-PROFESIONALĂ

PENTRU ADULŢI FĂRĂ ADĂPOST

SSSS AAAA LLLL OOOO NNNN UUUU LLLL AAAA NNNN UUUU AAAA LLLL DDDD EEEE AAAA RRRR TTTT ĂĂĂĂ

PPPP LLLL AAAA SSSS TTTT IIII CCCC ĂĂĂĂ 2222 0000 0000 7777

www.cjtimis.roConsiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul III, nr. 1 (14), februarie 2008 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativă

AAGGEENNDDĂĂIIMMIIŞŞ

CCCC UUUU PPPP RRRR IIII NNNN SSSS

11pagina

MIC ATLAS ADMINISTRATIV

Raport referitor la activitatea

desfăşurată pe parcursul anului 2007

pagina 13

AAAATTTT OOOO PPPP TTTT IIII MMMM IIII ŞŞŞŞ AAAA AAAA PPPP RRRR OOOO BBBB AAAATTTT

PPPP LLLL AAAA NNNN UUUU LLLL SSSS TTTT RRRR AAAATTTT EEEE GGGG IIII CCCC

AAAA LLLL IIII JJJJ PPPP TTTT IIII MMMM IIII ŞŞŞŞ PPPP EEEE AAAA NNNN UUUU LLLL 2222 0000 0000 8888

MAȘLOCFIBIȘ 10

pagina 6

9

ÎÎÎÎ NNNN TTTTÂÂÂÂ LLLL NNNN IIII RRRR EEEE OOOO SSSS TTTTAAAA FFFF IIII CCCC IIII UUUU CCCC ----KKKK RRRR IIII CCCC HHHH BBBB AAAA UUUU MMMM ---- CCCC IIII UUUU HHHH AAAA NNNN DDDD UUUU

pagina 12

ŞEDINŢAORDINARĂ

A C. J.TIMIŞ

pagina 4

pagina 5

3pagina

Foto: ROMPRESS

OCTAVIAN SANDU

24 IANUARIE - SĂRBĂTORIT LA BECHICHERECUL MICCu prilejul zilei de 24 Ianuarie Biblioteca Judeţeană Timiş, în colaborare cu Muzeul

Banatului a organizat o expoziţie de cărţi şi fotografii dedicate Unirii Principatelor Române.Cărţile şi fotografiile expuse reproduc documente legate de acest eveniment, dar şi scrieri ale per-sonalitaţilor direct implicate în realizarea Unirii de la 1859. Expoziţia a putut fi vizitată pânăîn data de 31 ianuarie la sediul Bibliotecii Judeţene Timiş, Piaţa Libertăţii nr.3. În aceeaşi idee,cele doua instituţii au organizat, joi 24 Ianuarie 2008, o întilnire cu cititorii tineri ai Biblioteciicomunale din Becicherecu Mic. Despre importanţa momentului şi personalitatea lui AlexandruIoan Cuza, dar şi despre scriitorul Dimitrie Ţichindeal, de baştina din această localitate, de la acărui moarte s-au împlimit zilele aceaste 190 de ani, au vorbit Aquilina Birăescu, bibliograf laBiblioteca Judeţeana şi Adrian Deheleanu, muzeograf la Muzeul Banatului. A.B.

AAGGEENNDDĂĂ

2

Publicaţia “Agendă C.J.T.” estesupliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş

Colegiul de redacţie:Răzvan Hrenoschi,

Jana Lavrits, Gabriela Pascaru, Doina Tărâlă, Cornel Todor, Mirela Dubou, Monica Isacu,

Daniela Borda

Layout design:Andrei Călin Pascaru

ISSN: 1842-323XRedacţia:Timişoara,

Strada Regina Maria nr. 3Telefon: 0256-406.330, 0256-406.401

0728.834.781Editare şi tipar:

“ARTPRESS”- TimişoaraTelefon: 0256/293.975; 0256/293.809

C. J. Timiş sprijină editarea publicaţiei euroregionale

“LICURICI” şi a revistei Bibliotecii Judeţene

Timiş, “LUMEA CĂRŢII”Ediţia s-a închis marţi,

5.02.2008, ora 19

A. COMISIA ECO#OMICĂSASCA VIOREL ZOLTAN – preşedinte PNŢCDBARA DAN NICOLAE – secretar independentBALAŞ NELU independentBOJIN TITU PSDGRUI LIVIU PSDLELESCU TIBERIU PROCOPIE PDPÎRVA CANTEMIR PNL

B. COMISIA DE URBA#ISM, AME#AJAREA TERI-TORIULUI ŞI LUCRĂRI PUBLICEPATRICHI IONEL – preşedinte PNLPOPOVICIU ALIN AUGUSTIN – secretar PDMIHNEA CONSTANTIN CELUS PNŢCDPACE ŞTEFAN PRMARDELEAN MĂRIOARA PSDMIHOC MARCEL PSD

C. COMISIA PE#TRU CULTURĂ, Î#VĂŢĂMÂ#T,TI#ERET ŞI SPORTMINCIU VALERIA – preşedinte PNLSANDU OCTAVIAN – secretar PNŢCDDEAC LAUREAN DANIEL PDFACTOR ALEXANDRU ADRIAN PSDSTEGĂROIU ŞTEFANIA PRM

D. COMISIA PE#TRU SĂ#ĂTATE ŞI PROTECŢIESOCIALĂNASLEU IONUȚ – preşedinte PRMEFTIMIE MARIANA – secretar PDCÂRNU VASILE PNŢCDCINCA RODICA MARINA PSDMARGĂU SORIN PNL

E. COMISIA PE#TRU ADMI#ISTRAŢIE PUBLICĂLOCALĂTIUCH CĂTĂLIN – preşedinte PSDBUCĂTARIU IOAN – secretar PNŢCDBABII RELU PDMILUTINOVICI EUGEN independentLERA CORNEL PSD

F. COMISIA PE#TRU RELAŢII ŞI COOPERAREI#TERREGIO#ALĂTUŢAC IONEL – preşedinte PDGHELBERE BOGDAN CĂTĂLIN – secretar PDCANIA ABIN PNLPOPA GHEORGHE TITUS DAN PDROTĂRESCU VASILE PSD

Compartimentele de speciali-tate din aparatul propriu:

- în zilele lucrătoare între orele10.00 – 14.00;

Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş

- în zilele lucrătoare între orele9.00 – 14.00;

Relaţii cu publicul- în fiecare zi de luni, între

orele 8.00 – 18.30 - în zilele de marţi, miercuri,

joi şi vineri între orele 8.00 –16.30

Programul de audienţe: - înscrierea la audienţe se face

la Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş, în fiecare luni,între orele 9.00 şi 11.00;

- audienţele propriu-zise laconducerea Consiliului JudeţeanTi miş au loc în fiecare zi de luni,prin rotaţie (preşedinte, vicepre -şedinţi şi secretar gene ral), înce -pând cu ora 12.00.

R.H.

AAAA UUUU DDDD IIII EEEE NNNN ŢŢŢŢ EEEE ŞŞŞŞ IIII RRRR EEEE LLLL AAAA ŢŢŢŢ IIII IIII

CCCC UUUU PPPP UUUU BBBB ----LLLL IIII CCCC UUUU LLLL

CCCC oooo mmmm iiii ssss iiii iiii llll eeee CCCC oooo nnnn ssss iiii llll iiii uuuu llll uuuu iiii JJJJ uuuu dddd eeee ţţţţ eeee aaaa nnnn TTTT iiii mmmm iiii şşşş

CALENDARUL PIEŢELOR, TÂRGURILOR ŞI OBOARELOR DIN JUDEŢUL TIMIŞ, ÎN ANUL 2007

IIMMIIŞŞ

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

În 2002, Marius Popovici, vice -pre şedintele Consiliului Jude ţeanTi miş, a fost iniţiatorul accorduluide colaborare care mai apoi a dus laîncheierea parteneriatului cu judeţulRo senheim, colaborare ce a adusnu meroase beneficii judeţului nos-tru de-a lungul anilor.

Conform celor stabilite de dl.Po povici în decembrie cu dr.Cristoph Schnaudingel, proaspătulpreşedinte al Consiliului JudeţeanKarlsruhe, la începutul acestui an sevor pune bazele unui nou parteneri-at: de astă dată cu judeţul Karlsruhe.Parteneriat din care, dacă e să com-parăm sediile şi bugetele celor douăinstituţii, CJ Timiş pare să aibănumai de câştigat şi de învăţat,Consiliul Judeţean Karlsruhe avândmultiple posibilităţi în a sprijiniCJT-ul, cât şi întregul nostru judeţ.Nu numai moderna clădire de 20 deetaje, în care îşi desfăşoară activi-tatea consilierii din Karlsruhe, esteuna impozantă, dar şi sumele pecare aceştia le administrază. Celecca. 400 milioane de euro pe careinstituţia germană le „învârte” anualnici nu pot fi comparate cu celeaproximativ 30 de milioane ce aurevenit judeţului nostru.

De curând, Marius Popovici aavut discuţii şi cu reprezentanţi dinBöblingen, care, şi ei sunt la fel deinteresaţi de o colaborare cu judeţulTimiş, urmând ca probabil în cursullunii mai prietenii din Germania săfacă o vizită în România.

Monica ISACU

Un nou parteneriatla orizontul CJT CCCC OOOO NNNN SSSS TTTTAAAA NNNN TTTT IIII NNNN

GGGG RRRR AAAA NNNN GGGG UUUU RRRR EEEE LLLL AAAA PPPP AAAA LLLL AAAATTTTSimezele Palatului Administrativ al Timişului au găzduit şi găz-

duiesc nume mari ale artei plastice bănăţene. “Musafir” a fost în lunadecembrie 2007 şi în prima decadă a anului 2008 maestrul ConstantinGrangure, aflat într-un moment al creaţiei la care sculpturile sale suntcunoscute şi preţuite pe câteva continente. Politehnist-chimist prin

formaţie, cu studii inde-pendente de artă, custudii de psihologia arteifăcute cu Eduard Pamfil,opera lui Grangurerespiră “înţelepciunea,acumulată prin vreme”,cum frumos constatacriticul de artă IoanIovan, de unde şi “echili-brul existent cu natura,colaborarea cu destinulîn felul de a fi, în felulde a se situa în firealumilor”. Granit, mar-moră, lemn- cuprinzândîn ele misterul fierbinte aladâncurilor şi toate lumi -nile cerului- sunt elemen -tele naturii cărora Con -

stantin Grangure le dă forma filtrată pe care sufletul şi inima i-o cer.Fără doar şi poate, lemnul e dragostea statornică a artistului, după cuma constat cu delicateţe poetică Şerban Foarţă: “…l-am şi numit “lem-nar”, preasolidar cu el, cu lemnul, prin demnă verticalitate prinbraţe/crengi care imploră, prin sânge/sevă şi cenuşă, cum să-i spuisculptor unui meşter în arta lemnului unui meşter în arta lemnului, car-nală, organică, adică vie.” La care adăugăm cele scrise de poetulRobert Şerban: “…arta lui Constantin Grangure are acea calitateimportantă: solicită vizitatorul să continue, în propria-i imagi-naţie lucrarea/lucrările…”

C.T.

DimitrieŢichindeal

februarie 2008

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

3

ŞEDINŢA ORDINARĂ A C. J. TIMIŞConsilierii judeţeni au aprobat, în şedinţa ordinară a Consiliului

Judeţean Timiş, desfăşurată în data de 31 ianuarie, următoarelehotărâri:

Hotărârea privind aprobarea bugetului propriu rectificat aljudeţului Timiş şi a bugetelor rectificate ale unor instituţii şi serviciipublice pe anul 2007

Hotărârea privind repartizarea unor sume pentru echilibrareabugetelor locale şi finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţeneşi comunale pe anul 2008

Hotărârea privind aprobarea bugetului propriu al judeţului Timişşi a bugetelor unor instituţii şi servicii publice pe anul 2008

Hotărârea privind aprobarea procedurilor şi criteriilor de evaluare a cererilor pentru repar-tizarea unor sume în vederea susţinerii programelor de dezvoltare locală

Hotărârea privind completarea anexei nr. 8 la Hotărârea CJT nr. 119/2007 privind apro-barea tarifelor pentru unele servicii de interes judeţean

Hotărârea privind aprobarea unificării unor parcele de teren din imobilul situat în satul

Sinersig comuna Boldur, judeţul TimişHotărârea privind constatarea încetării de drept a mandatului unui consilier judeţean .De asemenea, în cadrul şedinţei a fost prezentat Planul strategic cuprinzând principalele

obiective ale activităţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş pe anul 2008.J. L.

Unul dintre domeniile prio ri tare ale ad mi nistraţieijudeţene a fost, în cursul anului trecut, rea lizarea lucrărilor dealimentare cu apă în mediul rural.

În 2007, s-au alocat, prin Programul pri vind alimentareacu apă a satelor, conform HG nr. 577/1997, 3.858.045 lei,fonduri din care au fost finalizate şi recepţionate lucrările deali mentare cu apă la Bencecu de Sus, Becicherecu Mic,Gottlob, Ohaba Forgaci, iar în derulare sunt lucrările dinBirda, Dudeştii Noi, Şanoviţa, Tomnatic, Altringen, Sintar,Şar lota, Murani, Bres tovăţ, Sacoşu Turcesc şi Periam. Dease menea, s-au executat 50 km de reţea de distribuţie a apei,echipată cu hidranţi, cişmele şi cămine, 6 foraje, 2 rezervoarede 100 mc.

Din alocaţia bugetară aprobată de MTCT pentru judeţulTimiş, prin HG 687/1997 şi modificată prin HG 1036/2004,au fost executate lucrări în valoare de 8,6 milioane dolari înurmătoarele localităţi: Boldur, Mănăştur, Uivar, Dumbrava,Moşniţa Nouă, Maşloc, Bogda şi Pişchia. Au fost realizate 3

foraje, complet echipate, 19 de km de reţea de distribuţie, 5,2km aducţiune, 6 rezervoare, 1 staţie clorinare, 5 staţii pom-pare, 7 staţii de tratare, 8 hidranţi.

Printre priorităţile administraţiei timişene din anul prece-dent s-au înscris şi realizarea lucrărilor de întreţinere,reparare şi investiţie în infrastructura rutieră a judeţuluiTimiş. Astfel, valoarea totală a lucrărilor realizate în anulprecedent a fost de circa 60.071,343 mii RON.

Principalele tipuri de lucrări au fost: * Investiţii: 2.600 mii RON - 4,3%* Lucrări de pietruire, reabilitare, asfaltare a drumurilor

comunale conform HG 1256/2005 - 5.700 mii RON - 9,5% * Lucrări finanţate din bugetul CJT, inclusiv din sumele

defalcate din TVA - 40.180 mii RON - 66,9%* Lucrări de refacere a infrastructurii rutiere calamitată,

finanţate din Fondul de Solidaritate al UE - 11.591 mii RON-19,3%

Situaţia în km a lucrărilor de întreţinere, reparare şi

investiţii în infrastructura rutieră a judeţului Timiş este urmă-toarea:

* Investiţii: 5,8 km* Lucrări de pietruire, reabili ta re, as fal tare a drumurilor

comunale conform HG 1256/2005 - 17,0 km * Lucrări finanţate din bugetul CJT, inclusiv din sumele

defalcate din TVA - 62,2 kmDe asemenea, au fost întocmite documentaţii pentru

accesarea de fonduri euro pene (Programul Operaţional 2007-2013) pentru următoarele proiecte de infrastructură rutieră:centura nord-vest de ocolore a oraşului Buziaş, reabilitareaDJ 682 limita judeţului Arad-Periam-Sânnicolau Mare,reabilitarea DJ 592 Buziaş-Lugoj, reabilitarea DJ 681 AFârdea-Traian Vuia-Mănăştur, reabilitarea DJ 692 DN 69Periam-DN6, reabilitarea DJ 591 Timişoara-SânmihaiuRomân-Cenei, reabilitarea DJ 684-DN 68 A Tomeşti - limitajudeţului Caraş-Severin, reabilitarea DJ 593 DN 59 PeciuNou-Giulvăz, modernizarea DJ 592 D Lugoj-Hitiaş-Bacova,reabilitarea DJ 593 Foeni-PTF Serbia, modernizarea DJ 682Beba Veche-frontiera cu Ungaria.

Jana LAVRITS

Iniţiativă readusă în actualitate:Deschiderea unui birou

de prezentare a surselor de energie neconvenţională

De curând, vicepreşedintele CJT, Marius Popovici, a avut o întâl-nire reprezentanţi ai societăţii Viessmann România, pentru a discuta pemarginea proiectului de înfiinţare a unui birou de informare a publicu-lui şi a consiliilor locale cu privire la tehnologiile moderne de utilizare a surselor necon-venţionale de energie. Acest proiect a fost propus de către Marius Popovici deja în plenuldin 30 octombrie 2006, obiectul său fiind unul de deosebită actualitate în ziua de astăzi.

Biroul propus va avea ca scop informarea corectă a autorităţilor locale cât şi a populaţieiasupra surselor de energie neconvenţionale/regenerative. Printre acestea se numără: energiasolară (solare termice, solare fotovoltaice), energia geo-termală (energia pământului) şi bio-masa/bio-gaz. Captarea energiei „gratuite” oferite de natură devine interesantă mai ales înperspectiva reducerii costurilor pt. producerea energiei termice, resp. electrice, dar şi areducerii emisiilor de agenţi poluanţi.

În principiu societatea Viessmann este de acord cu un sprijin acordat CJT-ului în înfi-inţarea acestui birou, urmând ca datele concrete să fie discutate în scurt timp.

Utilizarea unor astfel de echipamente devine avantajoasă în România, în perspectivasubvenţionării acestora de către Guvernul României, care în conformitate cu prevederileUniunii Europene are obligaţia de a promova aceste tehnologii. Dl. Popovici va lua legătu-ra cu Ministerul Mediului şi Ministerul Economiei şi Finanţelor în acest sens.

Una din soluţiile de utilizare a energiilor neconvenţionale sunt pompele de căldură.Actualmente în ţară funcţionează cca. 100 de pompe de căldură la utilizatori industriali câtşi casnici pt. încălzirea de spaţii cât şi a apei calde menajere (şcoli, hoteluri, sere, hale indus-triale, spaţii comerciale, locuinţe, etc). În prezent utilizatorul casnic mai are reţineri în ceeace priveşte noile tehnologii, preferând variantele convenţionale de producere de energie,acestea fiind mai ieftine ca şi investiţie. Pe de altă parte, românul nu are educaţia economieide energie. Totuşi, ele câştigă tot mai mult teren, având în creşterea constantă a preţuluicombustibililor fosili (motorină, gaz, etc). De altfel, Marius Popovici a propus în plenulC.J. Timiş 2008 un proiect de hotărâre privind înfiinţarea acestui birou.

Un al doilea subiect discutat a fost posibilitatea dotării noului corp de clădire al CJT cuo instalaţie de preparare a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare (tuburi termice),posibilitate propusă de către consilierul judeţean V. Sasca. În acest scop firma Viessmann s-a oferit să realizeze o simulare raportată la consumurile prevăzute în proiectul de existent alinstalaţiei termice, urmând să propună soluţia tehnică aferentă, care ar duce la o reducereestimativă a consumului de gaz cu cca. 60% /an şi să facă o ofertă de preţ avantajoasă pt. oasemenea instalaţie.

M. I.

PRIORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI JUDEŢENE ÎN ANUL 2007

Valoarea totală a listei de investiţii pen-tru 2008 a instituţiei administraţiei judeţeneeste de 62.466 mii RON, din care 7.308 miiRON reprezintă bugetul propriu alConsiliului Judeţean.

Principalele investiţii, prevăzute înaceastă listă, care urmează să fie supusăaprobării plenului vizează următoareleobiective: 1. Corp anexă la PalatulAdministrativ 2. Reamenajarea şi revi-talizarea fortificaţiei Cetăţii Timişoara –Bastionul 3. Centrul judeţean multifuncţion-al (PUZ, SF, avize) 4. Incubator de Afaceri şiCentru de Transfer Tehnologic în DomeniulSoftware 5. Documentaţii dezmembrăriimobile din patrimoniul CJT 6. Centru deincubare a afacerilor, calificare, coordonareşi perfecţionare profesională Săcălaz – cofi-nanţare proiect Phare CBC şi Renania deNord Westfalia 7. Sistem informaticgeografic al judeţului Timiş 8. Hărţi pentruprevenirea riscurilor la inundaţii, alunecăride teren şi seism pentru Timiş- cofinanţareCJT 9. Actualizarea Planului de Amenajare aTeritoriului Judeţului Timiş 10. Planul deAmenajare a Teritoriului Zonal AeroportTraian Vuia – Autostrada – DN6 11.Implementarea programului de urmărire ainvestiţiilor Primavera Enterprise 12.Documentaţia de fundamentare a fezabil-ităţii dezvoltării unui proiect integrat pe unteren aflat în domeniul public al judeţuluiTimiş 13. Studii privind delimitarea zonelornaturale protejate din judeţul Timiş 14.Reabilitarea Casei de Educaţie Naţională,conacul Mocioni Foeni (expertiza tehnică)15. Studiu de circulaţie rutieră pentru zonametropolitană Timişoara

16. SF cale majoră rutieră în perspectivadescărcării circulaţiei de pe autostradă spreTimişoara, din nodul Giarmata 17. SF calemajoră rutieră în perspectiva descărcării cir-

culaţiei de pe autostradă spre Timişoara, dinnodul Remetea Mare 18. Caiet de sarcini şiservicii de consultanţă financiară în vedereaaccesării unui împrumut bancar 19.Reabilitarea DJ 691, între Timişoara-Pişchia-Maşloc-limita judeţului Arad(40km) 20. Amenajarea PTF Foeni-IacsaTomici pentru trafic permanent, promovareaschimburilor economice, creşterea competi-tivităţii generale a economiei şiîmbunătăţirea standardului de viaţă a popu-laţiei din regiune (SF) 21. Reabilitarea DJ593 Foeni-Giulvăz-Peciu Nou, segmentulFoeni – Punct Frontieră (4,4 km) 22. SPF,SF – cale majoră rutieră în perspectivadescărcării circulaţiei de pe autostradă dinnodul rutier km 40-41 spre municipiulTimişoara prin DN 69 23. Proiectul„Strategia sectorială pentru dezvoltareainformatizării administraţiilor publice localedin judeţul Timiş (2008-2013)” – cofi-nanţare Program Phare 2005-2006 24.Proiectul – Sistem informatic de manage-ment al documentelor integrat cu portalWEB 25. Revizuirea Planului Judeţean deGestiune a Deşeurilor 26. Alinierea activ-ităţii CJT la standardele UE prin elaborareaşi implementarea Sistemului de Manage -ment al Calităţii 27. Întocmirea Planului demanagement pentru aria protejată LaculSurduc 28.Reabilitarea termică a clădiriicăminului şcolii speciale PP Neveanu – cofi-nanţarea programului pilot privind reabil-itarea termică a unor clădiri proprietate pub-lică conf. OG 29/2000 29.Centru regional decoordonare, prevenire şi intervenţieiîmpotriva inundaţiilor – cofinanţareProgram Phare CBC România-Ungaria(proiectare şi execuţie) 30. Incu bator deAfaceri şi Centru de Transfer TehnologicPITT.

J. L.

PRINCIPALELE INVESTIŢII - 2008

februarie 2008

AAGGEENNDDĂĂ

4IIMMIIŞŞ

Proiectul face parte din programul Phare2004 “Coeziune economică şi socială”-Schemă de finanţare nerambursabilă pentrudezvoltarea serviciilor sociale.

Obiectivele proiectului sunt:1. Înfiinţarea unui centru nou în locali-

tatea Bacova prin construirea a două pavil-ioane cu 16 locuri de cazare in care salocuiască un număr de 16 persoane adultefără adăpost (cu sau fără copii) pe o perioadănelimitată de timp, pe o suprafaţă de 1½ haasigurându-se un mediu familial, inclusivspaţiu de joacă pentru copii in scopul creş-terii calităţii vieţii acestora.

2. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţăsocială, psihologică şi medicală oferite pen-tru un număr de 16 persoane adulte fără adă-post (cu sau fără copii) prin activităţi care săcontribuie la reintegrarea socială a acestora.

3. Organizarea de activităţi (scriere demateriale publicitare şi seminarii) pentru pro-movarea unei imaginii pozitive a persoaneloradulte fără adăpost in scopul acceptării lor decătre comunitate şi pentru a determinaautorităţile să dezvolte servicii sociale, strate-gii şi standarde pentru aceştia.

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de18 luni, a debutat în luna ianuarie 2007 şi vadura până la finele lunii iulie 2008.

Grupul ţintă al proiectului este format din16 persoane adulte fără adăpost (şi familii cucopii in stradă) de pe raza judeţului Timiş,indiferent de adresa din actul de identitate,care se află într-o situaţie de criză la nivelpersonal, psihic, relaţional, social, juridic, desănătate, situaţie determinată de absenţa unuiadăpost sau de imposibilitatea de a-şi permiteunul şi prezintă deficienţe în mobilizarearesurselor proprii sau externe, fiind exclusăde la serviciile publice medico-sociale.Selectia acestor persoane s-a făcut din evi-denţele Azilului de Noapte „Pater Jordan”Timişoara, persoane care lucrează care

lucrează la ferma “Pater Paulus” din locali-tatea Bakova.

Partener în acest proiect este FederatiaCARITAS a Diecezei Timişoara organizatiecare a colaborat cu D.G.A.S.P.C. Timişîncepând cuanul 1997, înrepetate rân-duri, atât prinserviciile dez-voltate înjudetul Timişpentru copii cune voi specialela Carani, Bu -zi aş, Pietroasa,Peciu Nou, câtşi prin ajutoa -rele materialepe care le-auoferit persoa -nelor adulte cuhandicap.

Federaţia CARITAS a Diecezei Ti mi -şoara a contri buit la implementarea pro -iectului prin con struirea celor 2 pavili oa ne(D.G.A.S.P.C. Ti miş s-a ocupat doar deachiziţia obiectelor pentru amenajarea inte-rioară), prin participarea cu jumatate din cele20 de procente contribuţie proprie a solici-tanţilor în cadrul proiectului.

Cele două pavilioane au fost amenajate încadrul unei ferme cu o suprafata de 5 ha, înlocalitatea Bacova, ferma are în dotare: atel-ier tâmplarie, atelier lăcătuşerie, atelier deîntreţinere mecanică, moară, fermă de porcişi vite, teren pentru legumicultură şi 98 hapământ arabil pentru cereale. Pentru ateliereşi moară sunt angajate persoane calificatecare vor supraveghea activitatea beneficiar-ilor ce vor dori să lucreze în aceste domenii.

Primele luni de implementare au fost des-tinate amenajării celor două pavilioane în

care vor locui 16 persoane adulte fără adă-post, achiziţiilor şi dotarilor necesare pentrucrearea unei atmosfere familiale, inaugurăriipavilioanelor, selectării şi angajării echipei şia coordonatorului, evaluării psihosociale a

grupului ţintă.Următoarele 7luni vor fi des -tinate urmă -toa relor acti vi -tăţi: lucrul di -rect cu benefi-ciarii, se vacrea un ma nu -al de pro ce durişi stan dar dede calitate, sevor contactami nim 10 in -sti tuţii din ţarăcare au ca do -meniu de acti -vitate asistarea

persoanelor adulte fără adăpost pentruîmpărtăşirea experienţei, se va scrie câte unarticol pe luna cu privire la situatia persoaneiadulte fără adapost din Ro mania, se va crea orevistă care să cu prindă articole scrise debeneficiarii proiectului, vor fi contactateautorităţile publice locale şi naţionale pentrudezvoltarea de servicii pentru persoaneadulte fara adapost şi promovarea unei ima -gini pozitive a beneficiarilor faţă de autorităţişi comunitate.

Costul total al proiectului: 193.750 Euro,din care Autoritatea Contractantă a venit cu155.000 Euro (80%). Cofinanţare Proiectuluia fost în procentg de 20% , adică 38.750Euro, din care contribuţia C.J.T. a fost de10% (19.375 Euro) iar a Federatiei Caritas aDiecezei Timişoara de 10% (19.375 Euro).

Beneficiarii finali ai proiectului sunt:D.G.A.S.P.C. Timis si Federaţia CARI-

TAS a Diecezei Timişoara care îşi dezvoltăcapacităţi de iniţiere şi management a unuiserviciu nou la nivel local şi naţional

7 specialişti ce sunt angajaţi în proiectdobândesc cunoştinţele şi abilităţile necesarepentru un domeniu nou al asistenţei socialedin ţară noastră.

comunitatea locală, care nu se va maiconfrunta cu un număr aşa de mare de per-soane adulte fără adăpost şi va avea o soluţiepentru rezolvarea problemelor acestor per-soane.

alte servicii sociale din ţară (minim 10instituţii) care vor putea aplica modelul deîngrijire al persoanelor adulte fără adăpostdezvoltat prin acest proiect.

Proiectul a fost iniţiat de către PadreBerno Rupp SDS, superior regional al Or -di nului Călugărilor Salvatorieni la Timi şoaraşi aparţine Federaţiei “Caritas” a DiecezeiRo mano-Catolice de Timişoara. La realizarealui contribuie atât membrii Ordi nului Călu -gărilor Salvatorieni, cât şi Consiliul JudeţeanTi miş, prin Direcţia Generală de AsistenţăSo cială şi Protecţia Copilului. Binecu vân -tarea celor două case a fost celebrată la 25ianuarie 208 de către Monsegniorul BöcskeiLászló, vicar general al Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara, în prezenţa preşedin-telui C.J. Timiş dl Constantin Ostaficiuc şi adnei Rodica Negrea, director general alDGASPC Timiş.

La finalul proiectului va exista o imag-ine clară asupra factorilor care contribuie lacrearea fenomenului adulţilor în stradă, prob-lemelor şi necesităţilor pe care le au acestia,soluţiilor şi tehnicilor optime de reintegraresocială a celor care au trăit în stradă. Acesteinformaţii vor fi de ajutor pentru crearea me -to delor de prevenire a acestui fenomennedorit de nimeni.

S. M.

A FOST INAUGURAT CENTRUL DE INTEGRARE SOCIO-PROFESIONALĂ PENTRU ADULŢI FĂRĂ ADĂPOST

SSSS ăăăă rrrr bbbb ăăăă tttt oooo aaaa rrrr eeee llll aaaa CCCC ăăăă mmmm iiii nnnn uuuu llll pppp eeee nnnn tttt rrrr uuuuPPPP eeee rrrr ssss oooo aaaa nnnn eeee VVVV ââââ rrrr ssss tttt nnnn iiii cccc eeee dddd iiii nnnn TTTT iiii mmmm iiii şşşş oooo aaaa rrrr aaaa

De zece ani, Căminul pentru Persoane Vârstnice are o tradiţie în a sărbători, lună de lună, persoanele vârst-nice care-şi aniversează ziua de naştere. Este un prilej de sărbătoare, ocazie cu care pensionarii din cămin sereunesc în jurul unui tort festiv şi, adeseori acompaniaţi de artişti şi cântăreţi cunoscuţi, le cântă tradiţionalul“La mulţi ani!” colegilor care mai adaugă o floare în buchetul vieţii.

La 30 ianuarie 2008, la ceas aniversar, vârstnicilor din Timişoara li s-au alăturat domnul ConstantinOstaficiuc – preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, doamna Rodica Negrea – director general al DGASPCTimiş, dar şi mai mulţi cântăreţi care, de-a rândul anilor, au fost alături de bătrâni: Luca Novac, Laza Cnejevici,

Maria Tudor, Livia Ilcău, RodicaDi ma, Nelu Paşcalău, VasileBucur, Daniela Băcilă, Gelu Stan şiAdina Pepa împreună cu formaţiasa. De altfel, în cei zece ani decând la Căminul pentru PersoaneVârstnice se sărbătoreşte ziua pen-sionarilor, numeroşi artişti au tre-cut pragul aşezământului şi i-aubucurat pe vârstnici cu prezenţalor. Pe lângă cei mai sus amintiţii,nu trebuie să-i uităm pe LucianDrăgan, Nelu Maghiari, GheorgheIovu, Luca Novac, Sorin Pepa, Da -na şi Florin Varadi, Adina Popa,Petru Chira. Tradiţia acestor sărbă-tori va continua şi în viitor, sprebucuria tuturor beneficiarilor.

Pentru că în luna ianuarie 2008au fost sărbătorite patru doamne(Maria Iacob – 87 ani, Liliana As -

kenazy – 74 ani, Ana Radu – 70 ani, Elisabeta Lefta – 77 ani), preşedintele Constantin Ostaficiuc le-a ofe ritacestora câte un frumos buchet de flori şi un tort deosebit, din care au gustat toţi cei sărbătorişi. Bătrânii s-aubucurat de prezenţa autorităţilor în mijlocul lor şi au mulţumit pentru condiţiile bune de trai pe care le au încadrul Căminului. Apoi, artiştii prezenţi au interpretat mai multe melodii pe placul tuturor, iar sărbătoriţii audansat pe ritmul valsurilor şi a muzicii populare.

Smaranda MARCU

CCCC EEEE NNNN TTTT RRRR UUUU DDDD EEEE RRRR EEEE CCCC UUUU PPPP EEEE RRRR AAAA RRRR EEEE ŞŞŞŞ IIII RRRR EEEE AAAA BBBB IIII LLLL IIII TTTTAAAA RRRR EEEE

LLLL AAAA SSSS IIII NNNN EEEE RRRR SSSS IIII GGGG

Lugoj:

CCCC EEEE NNNN TTTT RRRR UUUU DDDD EEEE RRRR EEEE CCCC UUUU PPPP EEEE RRRR AAAA RRRR EEEE ŞŞŞŞ IIII RRRR EEEE AAAA BBBB IIII LLLL IIII TTTTAAAA RRRR EEEE

NNNN EEEE UUUU RRRR OOOO PPPP SSSS IIII HHHH IIII AAAATTTT RRRR IIII CCCC ĂĂĂĂDirecţia Generală de Asistenţă

Socială şi Protecţia CopiluluiTimiş a inaugurat la 5 februarie2008, “Centrul de Recuperare şiReabilitare Neuropsihiatrică”-Lu goj, situat pe strada Făgetuluinr. 158 - centru dezvoltat prinpro gramul Phare 2004. Centrulrespectiv este format din două

pavilioane cu 50 locuri de cazareîn care locuiesc persoane adultecu handicap grav, pe o perioadănelimitată de timp. Proiectul seaxează pe dezvoltarea serviciilorde sprijin în vederea îmbu nătăţiriideprinderilor necesare satisfaceriinevoilor personale.

S.M.

Având în vedere faptul că înanul 2008 Consiliul JudeţeanTimiş are cel mai mare buget pecare l-a avut judeţul din 1990 şipână în prezent preşedinteleConstantin Ostaficiuc a decis caprintre proiectele multianualecare urmează a fi finalizate în2008 să fie şi realizarea în cona culdin satul Sinersig, comuna Boldura “Centrului de recuperare şi

reabilitare neuropsihiatrică - SI -NERSIG”. Beneficiar va fiDirecţia Generală de AsistenţăSocială şi Protecţia CopiluluiTimiş, cu sediul în Timişoara,Piaţa Regina Maria. Deschidereaunui asemenea Centru este nece-sară, în vederea extinderii cămin-ului deja existent la Găvojdia.

C.T.

februarie 2008

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

5

RAPORT AGENDĂ CULTURALĂ 2007 la 31.12.2007Execuţia financiară relevată în tabelul anexat prezentului raport prezintă o serie de aspecte ce trebuie evidenţiate şi care

trebuie să fie luate în considerare în elaborarea Agendei culturale de tineret şi sport finanţate din Bugetul CJTimiş în anul 2008:- alocaţia iniţială alocată agendei deşi superioară anului 2006 nu a ţinut cont de dezvoltarea ei, pe parcursul anului fiind

necesară o rectificare a bugetului iniţial cu aproximativ 60%,- numărul manifestărilor contractate şi decontate a crescut la 1827 manifestări realizate şi decontate complet (pe parcursul

anului 2006 au fost decontate complet 1526 manifestări realizate şi decontate complet), nu au putut fi decontate complet dinmotive obiective 86 de manifestări care au avut loc (au fost facturate cheltuieli care nu făceau obiectul contractului încheiatiniţial), pentru 106 manifestări nu au fost încheiate contracte iar sumele iniţial repartizate acestor manifestări au fost redis-tribuite, în conformitate cu prevederile legale şi cu solicitările de suplimentare (au fost Consilii locale care nu au încheiat niciun contract şi care nu au derulat activităţile culturale pentru care au cerut finanţare - Gătaia, Bethausen, Biled,Bârna, Boldur,Cărpiniş, Cenei, Cenad, Jamu Mare, Lenauheim, Liebling, Moraviţa, Nădrag, Parţa, Periam, Pietroasa, Sacoşul Turcesc,Saravale, Racoviţa, Şandra, Topolovăţul Mare, Valcani),

- personalul care se ocupă la nivelul Consiliilor Locale de activităţile culturale se schimbă relativ des iar cei care sunt pro-movaţi în urma concursului nu se adaptează imediat cerinţelor impuse de specificul postului de referent cultural ( în anul 2007au fost schimbaţi peste 20% din referenţii anului 2006),

- au fost utilizate peste 95,7% din fondurile total alocate în anul 2007, coeficientul de utilizare este în creştere faţă de anulprecedent când au utilizate în proporţie de 92,8%,

- repartiţia alocaţiilor bugetare decontate pe capitole raportată la totalul alocaţiilor a fost:TI – 21,2%, TII – 11%, T III – 6,2%, TIV – 23,3%, T V – 11%, TVI – 27,3 %, diferită faţă de anul 2006, a crescut pon-

derea fondurilor alocate colaborărilor cu ONG-urile, cu instituţiile profesioniste de cultură şi cu învăţământul preuniversitar.Tabelul de mai jos relevă şi alte corelaţii importante.

Răzvan HRE#OSCHIŞef Serviciu Serviciu Relaţii Publice

SPAŢIU ŞI SEMNSuzana Fântânariu şi-a lansat sâmbătă, 19 ianuarie

2007, la Muzeul de Artă din Timişoara, în cadrulExpoziţiei Suzana Fântânariu -Re(în)semnareII, carteaSPAŢIU ŞI SEMN – O DIALECTICĂ A DEVENIRIIIMAGINII ÎNTRE PLANEITATE ŞI OBIECT.

Cartea constituie teza de doctorat susţinută în anul2004 şi a văzut lumina tiparului în august 2007. Carteaconţine o prefaţă bilingvă, “Corpul-semn al redeştep-tării interioare”, de Ileana Pintilie iar traducerea a fostrealizată în limba franceză de Călin Chincea & DanaGantz şi în limba engleză de Rita Tasi. “Una dintre ce -rinţele interioare, poate cea mai importantă, o cerinţăfundamentală care a condus şi conduce pe Om în multedintre acţiunile sale, este cerinţa interioară a lui de acunoaşte, deci de a şti şi a înţelege. Este o cerinţăstrăveche care, luând forma şarpelui, i-a împins peAdam şi Eva să mănânce fructele Pomului oprit, PomulCunoaşterii.” Afirmă Suzana Fantanariu în Argument,… în timp ce Ileana Pintilie în prefaţa intitulată Corpul-semn al redeşteptării interioare constată că ”discursulartistic al Suzanei Fântânariu se articulează ciclic înjurul corpului, privit ca un semn al redeşteptării inte-rioare, corpul apare ca un reper constant, care atragederularea fluxului gândurilor şi intuiţiilor artisticeremodelând expresia plastică, repliată în mod continuuîn interior. Având valoarea unui revelator, corpul con-tribuie la obiectivarea stărilor latente printr-un efortrecuperator”.

Lucrarea a fost prezentată de prof. univ. dr. Con -stantin Ionescu-Prut, critic de artă, conf. univ. dr. IleanaPintilie, critic de artă, conf. univ. dr. Lucian Petrescu,scriitor & medic, prof. univ. dr. Alexandra Titu, criticde artă, prof. univ. dr. Marcel Tolcea, scriitor, directorulMuzeului de Artă - Timişoara

C.T.

La sfârşitul fiecărui an, ori începutul celuiimediat următor, Consiliul Judeţean Timiş,prin instituţia specializată, Centrul de Culturăşi Artă, organizează un Salon reprezentativ alartiştilor nemembri de UAP din judeţul nostru.

De-a lungul îndelungatei sale existenţe(prima manifestare de acest gen având loc înanul 1963!), fiecare Salon a fost un prilej debilanţ, de sărbătoare şi, în felul său, un TurnBabel. Dar nu unul dezbinător, mocnind deinvidie, îndoieli şi suspiciuni, ci, capabil săcheme, să adune şi să unească artişti de orien-tări plastice nu de puţine ori divergente, devârste şi pregătire profesională din cele maidiverse. Şi, pe simezele sale au sălăşluitmereu, într-un ciudat amestec, triumful şislăbiciunea, energia şi duioşia, erezia şisupunerea, iar, ici-colo, printre (kilo)gramelede locuri comune ori doar lucruri meşteşugitfăcute, a scânteiat dramul de insolit, de nepre-văzut, au stat să izbucnească germenii nepieri-toarei Arte.

Şi actualul Salon, panotat pe simezeleholului etajului trei al Consilului JudeţeanTimiş, spaţiu devenit, prin implicarea directă aServiciului relaţii publice, o autentică galeriede artă, dovedeşte aceiaşi tendinţă compozită,eteroclită, specifică orcărei manifestări libere,necenzurate de organizatori decât pe criteriivalorice. Şi el ne relevă utilitatea manifestări,cât şi vitalitatea întregii mişcări plastice nepro-fesioniste timişene. Sunt expuse şaptezeci şiopt de lucrări, semnate de cinzeci şi trei de pic-tori, graficieni, artişti decoratori şi sculptoridin Timişoara, Făget, Buziaş, Nădrag,Niţchidorf, Pişchia, Sânandrei, Giroc.

„Reginele” proteicului şi complexului genartistic, ca de fiecare dată, sunt pictura şi grafi-ca. Lucrările dovedesc că, expozantul creiază,

în primul rând, din nevoia vitală de comuni-care cu semenii săi. Din dorinţa de a îşiîmpărtăşi gândurile, fră mân tările şi stărilesufle teşti. Lucrările unor ar tişti precum:Gheorghe Babeţ, Viorel Coman, Adrian Moga,Alexandrina Giosan, Denisa Mihăilă,Constantin Cornelia, Elisabeta Fereti, suntmult mai mult decât repro-ducerea unor aparenţe, o„oglindă” a realităţii noastreimediate ori imaginate. Eledegajă un suflu emotiv şicald, o sinceră şi densăîntretăiere fulgurată de gân-duri ce se ţes într-un păien-jeniş de întrebări şi, implicit,de răspunsuri despre scop-urile artei şi rostul exis-tenţei.

Lumea satului timişan estrălucit reprezentată, înexpoziţie, de GheorgheMunteanu. Pictorul nu se vrea decât un modestcronicar al ei. Să-i ilustreze preocupărilediurne, muncile, anotimpurile, tradiţiile şi săr-bătorile. Dar, în fiecare tuşă ori pată dintablourile expuse descoperim un lirism reţinut,interior, un bun simţ funciar al artistului şi,prin extrapolare, a întregului univers figurat.

Având un trecut glorios şi cultivând dra -gostea pentru natură, peisajul este una dintemele predilecte ale artiştilor plastici pezenţişi în actualul Salon. Pornită de la cuceririleImpresio nis mu lui pictura acad. PanaitStănescu- Bellu este deductibilă cu uşurinţăprin câteva constante caracteristice: renunţareala culoarea locală şi apelarea la acorduri for-male, efectul plastic fiind mult mai importantdecât elementul generator. P.S.B. ilustreazăcultul artistului plastic pentru lumină, iar peplan social,el dovedeşte o putere de muncăexemplară şi o prezenţă mereu activă în viaţaartistică a Cetăţii. Teodor Balaş şi CristianGhera Balla, sunt captaţi de jocul luminilor şial umbrelor; Viorel Coman şi Adrian Mogarămân profund îndrăgostiţi de Buziaşul lor;Alfonz Vezoc de orizontala pădurilor şi acâmpiei bănăţene; Mircea Tomescu, TamaraBirdean, Sofia Dorogostaiski, Lucia Buzac,Stela Guţiu, Dumitru Suceava ori Daniela

Perian preocupaţi de orice colţ de natură apt sădevină, prin ochiul artistului, operă plastică.

„Realimul magic” al unui artist plastic devaloare europeană, Gheorghe Babeţ, uimeşte,seduce şi fascinează vizitatorul prin vocaţia saepică şi fina observare a detaliului cât şi a psi-hologiei personajelor.

Posesori ai unui discursplastic bine articulat şiapelând la abstract, la infor-mal, Trebor Robert-Patera,Puiu Marinescu, AlfredHamm şi ReghinaTârnoveanu fac o demon-straţie de virtuozitate profe-sională, în care amestecă, îndoze diferite, aleatoriu curigoare formală, invenţia cuvaga sugestie a concretului.

La polul opus, sesituează sensibiltate plasticăşi viziunea liric-intimistă a

unor artiste precum Sanda Lăzărescu şi StelaRadeş, două personalităţi distincte ale vieţiinoastre cultural-artistice. Pentru ele, trăireaactului artistic, e primordială. A ştii să tebucuri de frumos, de viaţă, şi să-l faci şi peprivitor părtaş la fericirea ta, e rostul şimesajul suprem al operelor lor.

Experienţa milenară a ţesătoarelor noastrepopulare a învăţat-o pe Monica Hoble artatapiseriei, iar Nicolae Popovici a deprins de lastâlparii anonimi fascinantul meşteşug al cio-plirii lemnului.

Dacă Salonul din acest an se poate consti-tuii într-un reper valoric şi cantitativ, un incon-testabil merit îl au şi secţiile de artă palstică aleŞcolii de Arte din Timişoara. Ele sunt „izvor”care alimentează în permanenţă cu energii şiviziuni proaspete „râul” mişcării plastice tim-işene în continua şi fireasca lui scurgere întimp. Din lista debutanţilor claselor profe-soarelor Nora Novak şi Lucia Stoica reţinempe Paraschiva Cramba, Codruţa Leau, ClaudiaLuca, Raul Strună, Eugenia Raica şiAlina Lucasciuc.

Iar, dacă, cu câţiva ani în urmă Ghiladul l-a pierdut pe cel mai important pictor naivbănăţean, Viorel Cristea, acum Girocul neoferă bucuria întălnirii cu lucrările a doi foate

inspiraţi iconari - descoperiţi prin beneficulconcurs judeţean de creaţie „Lada cu zestre” -Cristina Schiop şi Baiko Atila.

Prin natura firii, Centul Judeţean deCultură şi Artă nu poate naşte artişti. Are, înschimb, obligaţia de a depista germenii talen-tului şi a creia cadrul propice instruirii, dez-voltării şi afirmării celor dotaţi. Taberele decreaţie este una din modalităţi. Expoziţiileindividuale, de grup ori colective, generale oritematice, o alta. Prin ele consumatorul de artăpoate să-şi creeze o proprie erarhie valorică.Să urmărească trasee plastice şi destine umane.Organizatorii, şi în acest anu, au venit înîntâmpinarea iubitorilor de frumos, propunândatenţiei generale nume şi opere de artişti, rec-ompenând astfel harul şi truda celor mai mer-ituoşi.

Un juriu format din specialişti, au acordat oserie de trofee şi diplome:

- Lucrarea anului 2007: Gheorghe Babeţ- Artistul plastic al anului 2007: Stele Guţiu- Pariu cu viitorul (Premiul tinereţii): Laura

Maria Lute

- Opera Omnia: Tamara Birdean, CorneliaConstantin, Sanda Lăzărescu şi DenisaMihăilă.

În ansamblul său, dinamica fermentuluiplastic timişorean este una impresionant debogată. De vitală. O dovedesc multitudinea deacţiuni săptămânale, uneori ele chiarsuprarunându-se, în spaţii din cele mai diverse,unele neconvenţionale. Patronate, în covârşi-toarea lor majoritate de Consiliul JudeţeanTimiş, propunerile expoziţionale ale neme-brilor de UAP se înscriu între acestea şi vin săle întregescă fericit.

Aurel Gheorghe ARDELEA#U

SALONUL ANUAL DE ARTĂ PLASTICĂ 2007

februarie 2008

AAGGEENNDDĂĂ

6IIMMIIŞŞ

Conform programului de lucru adoptat, urma să aibă loc, peparcursul anului 2007, un număr de 24 de şedinţe de comisie.Din motive obiective, s-au ţinut 29 de şedinţe de comisie, încare au fost dezbătute probleme de strictă necesitate pentrubunul mers al activităţii în instituţiile de cultură din subordineaadministrativă a C.J.Timiş, au fost abordate o serie de aspecteprivind dezvoltarea culturală în teritoriu, au fost analizate oserie de aspecte din învăţământul preuniversitar din JudeţulTimiş, au fost analizate propuneri de realizare a unor proiecteculturale şi a fost analizat modul în care s-au realizat acţiunilecuprinse în “Agenda principalelor manifestări cultural artisticeşi sportive” în 2007 finanţate din bugetul C.J.Timiş.

La şedinţele de lucru ,,Comisia pentru cultură, învăţământ,tineret şi sport’’ a analizat, avizat şi completat o serie de mate-riale de sinteză, (57 de rapoarte prezentate în anul 2007) dintrecare cele mai importante au fost :

Analiza îndeplinirii obiectivelor cuprinse în :,,Strategia cul-turală a C.J.Timiş pentru perioada 2002 – 2007’’, evaluareaacestora şi pe baza analizei realizării lor în funcţie de analizaimpactului aplicării strategiei culturale adoptate până în anul2007să se elaboreze :,,Strategia culturală a C.J.Timiş pentruperioada 2008 – 2012’’.

Analiza organizării şi funcţionării bibliotecilor publice înconformitate cu Legea 593/2004 care modifică Legea bibliote-cilor publice 334 / 2002 în municipii, oraşe şi comune dinJudeţul Timiş în luna ianuarie 2007,apoi:,, Propuneri pentruconsiliile de conducere la instituţiile de cultură din subordineaadministrativă a C.J.Timiş’’ în luna iulie.

Reţeaua şcolară din Judeţul Timiş 2007 – 2008.Analiza Agendei culturale finanţate din bugetul Consiliului

Judeţean Timiş în anul 2006, în forma finală propusă deServiciul Relaţii Publice.

Referat privind propunerea dării în administrare a unorbunuri din domeniul public al judeţului Timiş instituţiilor pub-lice care le utilizează.

Hotărârea privind aprobarea Organigramelor şi Statelor defuncţii ale instituţiilor publice de cultură aflate sub autoritateaConsiliului Judeţean Timiş.

Propuneri de finanţare ale manifestărilor Agendei cultural –sportive şi de tineret finanţată din bugetul C.J.Timiş întrimestrul IV 2007.

Analiza anexelor la contractul de management încheiate înanul 2006 cu directorii instituţiilor de cultură din subordineaadministrativă C.J.Timiş.

Propuneri pentru anexele la contractele de management aledirectorilor instituţiilor de cultură din subordinea administra-tivă C.J.Timiş în anul 2007.

Situaţia avizelor sanitare şi a spaţiilor destinate învăţămân-tului preuniversitar din Judeţul Timiş .

Situaţia şcolilor din Judeţul Timişoara înainte de începereaanului şcolar 2007 – 2008.

Proiect de hotărâre privind repartizarea sumelor defalcatedin TVA pentru finanţare cheltuielilor de personal ale instituţi-ilor de învăţământ preuniversitar de stat din bugetele locale ale

comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţul Timiş. Referat privind fundamentarea rectificării bugetului propriu

la capitolul :,,Învăţământ special’’ pe anul 2007’’ .Referat privind propunerile de repartizare a unor sume

defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltu-ielilor de personal ale instituţiilor de învăţământ preuniversitarde stat din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipi-ilor, pe anul 2007.

Situaţia spaţiilor cu destinaţie cultură din comunele,oraşele şi municipiile Judeţului Timiş aflate în subordineaadministrativă a Consiliilor locale.

Defalcarea sumei alocate la rectificarea bugetului propriu alCJTimiş pentru acţiunile nefinanţate din trimestrul IV 2007 depe Agenda culturală sportivă şi de tineret finanţată din bugetulC.J.Timiş pe anul 2007 .

Propuneri pentru licitaţia de proiecte culturale,sportive şi detineret în cadrul ,,Agendei manifestărilor cultural – sportive

finanţate din bugetul Consiliului Judeţean Timiş în anul 2008 .Analizarea acţiunilor derulate în primele 9 luni ale anului

prin Agenda culturală sportivă şi de tineret finanţată din buge-tul C.J.Timiş pe anul 2007 şi concluzii privind întâlnirile delucru din luna octombrie cu ocazia lansării Agendei culturale2008 .

Analizarea situaţiei bibliotecilor publice din Judeţul Timiş,situaţia bibliotecilor nou înfiinţate în anul 2007.

Referat privind fundamentarea rectificării bugetului propriula capitolul :,,Cultură, religie şi activităţi sportive ’’ pe anul2007’’.

Referat privind fundamentarea rectificăriibugetului propriu la capitolul :,,Învâţământ pre-universitar de stat – salarii profesori’’ pe anul2007’’.

Referatele privind acordarea premiilor:,,ProJuventute’’ , ,,Pro Cultura Timisiensis’’ şiPremiile pentru cei mai buni sportivi aiJudeţului Timiş pentru anul 2007.

,,Comisia pentru cultură, învăţământ, tineretşi sport’’ a analizat şi avizat 18 rapoarte şi s-auconsemnat 14 iniţiative de proiecte de hotărâri,proiecte de hotărâri mai importante avizate peparcursul anului 2007:

Hotărârea privind darea şi prelungirea dăriiîn folosinţă a unor autovehicule;

Hotărârea privind stabilirea componenţeiconsiliilor de conducere ale instituţiilor publicede cultură de interes judeţean;

Hotărârea pentru transformarea unor posturidin statele de funcţii ale unor instituţii şi serviciipublice aflate sub autoritatea ConsiliuluiJudeţean Timiş;

Hotărârea privind rectificarea sumelor defalcate din TVApentru finanţarea cheltuielilor de personal la instituţiile deînvăţământ preuniversitar de stat normal pe anul 2007;

Hotărâre de rectificarea bugetului propriu al C.J.Timiş peanul 2007;

Hotărârea privind rectificarea sumelor defalcate din TVApentru finanţarea cheltuielilor de personal la instituţiile deînvăţământ preuniversitar de stat normal pe anul 2007;

Hotărâre privind rectificarea bugetului la învăţământul pre-universitar de stat din judeţul Timiş în anul 2007.

Hotărâre privind prelungirea dării în folosinţă a spaţiilor dininstituţiile de cultură de interes judeţean.

Hotărâre privind finanţarea nerambursabilă a unor structurisportive.

Au fost înregistrate la şedinţele comisiei, peparcursul anului 2007, 2 absenţe motivate, coe-ficientul de participare a fost de 99,8%.

Membrii Comisiei au participat la o serie deîntâlniri de lucru, în Timişoara şi în teritoriu,care au avut drept scop găsirea unor soluţii definanţare a activităţii în instituţiile de cultură dinsubordinea administrativă a C.J.Timiş care auavut probleme de acest fel în anul 2007, şi auparticipat la analizarea realizărilor aferentestrategiei culturale a judeţului Timiş pentruperioada 2004 – 2007.

Membrii Comisiei au participat cu regulari-tate la şedinţele consiliilor de administraţie ainstituţiilor de cultură şi artă aflate sub autori-tatea administrativă a CJT, asumându-şi rolul dea ajuta colectivele de muncă ale acestora de agăsi cele mai bune soluţii la problemele apăruteîn activitatea lor.

S-au derulat în condiţii bune, conform calendarului propriude manifestări culturale al fiecărei instituţii din subordineaadministrativă a C.J.Timiş în jur de 1827 acţiuni culturale,membrii comisiei participând activ la manifestările culturalecuprinse în “Agenda principalelor manifestări cultural artisticeşi sportive” din 2007 finanţate din bugetul C.J.Timiş.

Datorită activităţii intense şi a urmăririi permanente a man-ifestărilor cuprinse în ,,Agenda principalelor manifestări cul-tural artistice şi sportive” din 2007 finanţate din bugetulC.J.Timiş la sfârşitul anului 2007 coeficientul de neutilizare afondurilor alocate a scăzut la 0,5% fiind necesară suplimenta-rea lor până la nivelul sumei de 2200 mii lei în conformitate cusolicitările existente.

Acţiuni importante realizate pe parcursul anului 2007 :- Triplex Confinium,Festivalul meşteşugarilor populari , Nedeia românilor de pretutindeni, aniversări legate de

atestarea documentară a localităţilor din judeţ, publicarea unormonografii ale satelor şi comunelor din judeţ,

Festivitatea de decernare a premiilor ,,PRO JUVENTUTE”,Festivitatea de decernare a premiilor ,,PRO CULTURA”,Festivitate de premiere a celor mai buni sportivi din JudeţulTimiş în anul 2007,

Zilele Muzicii Sacre, Alaiul Colindătorilor, Salonul de carte ,,Cart – Vest”, Salonul Anual al Artiştilor plastici din Judeţul Timiş, Festivalul fanfarelor Buziaş, Festival Blues Jazz,Festivalul de jazz ,,PLAI’’ de la Muzeul Satului Bănăţean,

- Festivalul judetan de folclor ,,Lada cu zestre’’,Simpozion internaţional “Columna 2000” ediţia a XII-a Festivalul internaţional de muzică sacră în mediul rural, Concert festiv de Anul Nou, Campionatul european de baschet penru cadete,

Miting aviatic anual dedicat aniversării primului zbor cu unaparat mai greu decât aerul realizat de Traian Vuia,

Cupa Mondiala IKA-karate shotokan,Cupa Clubului din comunele Timişene,Crosul “Zilei Mondiale a Sanatatii”,Săptămâna Olimpică din judeţul Timis 2007

Festivalul coral de muzică sacră din mediul rural:,,Cu noieste Dumnezeu’’ de la Foeni,

CUPA CJTIMIŞ 2007,Baschet, volei, handbal, şah, tenis demasă –campionat şcolar liceal feminin şi masculin,

Festivalul folcloric judeţean : ,,Lada cu zestre’’,Lansări de carte, simpozioane şi expoziţii de artă atât în

instituţiile specializate cât şi la acţiunile organizate în Palatuladministrativ, etc.

Membrii Comisiei au avut contacte periodice cuInspectoratul Şcolar Timiş în vederea realizării unor obiectivede interes comun.

Membrii Comisiei în colaborare cu serviciul de specialitateal C.J.Timiş au îndrumat activitatea culturală, de învăţământ,tineret şi sport prin deplasări la Consiliile locale orăşeneşti, şiau contribuit la rezolvarea problemelor specifice în localităţidin judeţul Timiş (Ciacova, Sânpetru Mare, Uivar, Gottlob,Checea , Pişchia, Comloşul Mare, Buziaş, Făget, Ghilad,Mănăştur,Tomeşti, Orţişoara, etc.).

Ca urmare a acţiunilor întreprinse în conformitate cu Legea334/2003 republicată în 2006 pe parcursul anului au fostredeschise sau deschise în cadrul primăriilor Uivar, Margina,Comloşul Mare, Pişchia, Orţişoara, Racoviţa, Darova, Cenei,Cărpiniş, Orţişoara, Saravale, Racoviţa, etc. 12 bibliotecicomunale urmând ca in cursul anului 2008 această acţiune săfie continuată.

Membrii comisiei au participat activ pe parcursul anului2007 la întrunirile trimestriale organizate cu referenţii culturalişi bibliotecarii din judeţul Timiş, la instruirile zonale pe prob-leme specifice şi la peste 206 acţiuni culturale şi sportive cofi-nanţşate de CJTimiş.

Cu sprijinul Comisiei pentru cultură, învăţământ, ti -neret şi sport au fost editate o serie de publicaţii periodice(Agenda CJTimiş, Revista DKMT pentru învăţământulpre universitar,,Licurici’’, Revista ,,Lumea cărţii’’pentrubi bliotecile din judeţul Timiş, Revista ,,Timisiensis’’ aCCAJ Timiş), o serie de monografii ale comunelor din judeţ(Gottlob, Pădureni, Moraviţa, Tomeşti), o serie de cărţiprivind istoria judeţului, geografia judeţului şi personal-ităţi marcante ale vieţii culturale, artistice şi spirituale dinjudeţ şi nu numai (Dicţionar geografico-istoric şi toponi mical judeţului Timiş, Monografie V.V.Delamarina, Mono gra -fie Oscar Szuhanek, Academicieni Bănăţeni, etc.) au fostalcătuite CD-uri cu colinzi, cântece bisericeşti, cântece defan fară specifice zonei şi cu Mănăstirile din Banat).

Raport referitor la activitateadesfăşurată

pe parcursul anului 2007

Sandu OCTAVIAN, Consilier judeţean, Secretar Comisiepentru învăţământ, cultură, tineret şi sport

februarie 2008

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

7

A fost finalizată valorificarea bunuriloraprobate la casare şi declasare, la instituţiile şiserviciile publice din subordinea CJT;

S-au elaborat şi promovat pentru lunadecembrie 2007 următoarelor rapoarte şiproiecte de hotărâri ale C. J. Timiş :

Prelungirea dării în folosinţă gratuită aimobilului situat în comuna Săcălaz nr. 2 cătreCentrul de zi „Pentru Voi” Timişoara;

Modificarea Normativelor privind dotareacu autovehicule şi consumul lunar de carbu-ranţi – pentru Direcţia de Prestări ServiciiTimiş;

Serviciul Administrarea Patrimoniului aderulat o serie de verificări în direcţia ter-minării lucrărilor de reparaţii curente pe anul2007 la instituţiile şi serviciile publice din sub-ordinea CJT, participând la recepţionareaacestora;

Angajaţii acestui serviciu au participatefectiv la inventarierea pe anul 2007 abunurilor imobile din patrimoniul pub-lic/privat al judeţului Timiş, a altor

bunuri(mijloace fixe – mijloace auto destinatetransportului şcolar) şi inventarierea acţiunilor/părţilor sociale ale C.J.Timiş la societăţilecomerciale unde este acţionar;

Au fost continuate unele măsuri în vedereasuspendării activităţilor economice ale unoragenţi economici din Complexul Imobiliar „Bastionul Cetăţii” - cu contracte valabileprivind locaţia, în vederea retragerii temporarepe durata lucrărilor de reabilitare a acestuiobiectiv. S/au contractat serviciile executoru-lui judecătoresc pentru evacuarea din Bastiona S.C. „HORSE” SRL Timişoara( respectivS.C. NAVZAR COMPANY SRL Bucureşti);

Au fost realizate de asemenea o serie delucrări curente şi de încheierea anului, a fostacordată consultanţă primăriilor locale peprobleme de administrarea patrimoniului,transport şcolar, transmiteri gratuite de bunuriîntre instituţii publice, etc.

Ionel URSUŞef Serviciu Administrarea

Patrimoniului

RAPORT DE ACTIVITATE - decembrie 2007Serviciul de Audit al administraţiei

jude ţene derulează, în cursul acestei lunişi în februarie activităţi de audit -urmărirea modului de implementare arecomandărilor - la Tea trul pentru copiişi tineret „Merlin”, Direcţia pentruAdministrarea Drumurilor şi PodurilorJudeţene şi şcolile speciale „GheorgheAtanasiu”, „P.P. Neveanu”, „D.Ciumăgeanu”, „Alexandru Roşca” dinLugoj „Iris” şi „Constantin Pufan”.

Planul de audit public intern pe anul2008 mai cuprinde verificări la urmă-toarele instituţii:

- Martie-aprilie – audit de regularitatela Consiliul Judeţean Timiş (DirecţiaBuget-Finanţe, Serviciul Investiţii) – pre-vizionarea veniturilor, cheltuielilor şirezultatelor financiare pe structura buge-tului activităţii generale; activitatea destabilire şi urmărire a realizării veni-turilor proprii, planificarea şi realizareainvestiţiilor proprii ale CJT

- Mai-iulie – audit de sistem laMuzeul Banatului şi la Muzeul SatuluiBănăţean (angajarea, lichidarea, ordo-nanţarea şi plata cheltuielilor; stabilirea şiplata cheltuielilor de personal;respectarea prevederilor legale cu privire

la evidenţa materialelor, obiectelor deinventar şi mijloacelor fixe; inventariereaelementelor de activ şi pasiv; organizareaşi efectuarea controlului intern; achiziţii,inves tiţii, reparaţii capitale şi curente)

- Septembrie-noiembrie – audit desistem la Biblioteca Judeţeană Timiş şiCentrul de Cultură şi Artă al JudeţuluiTimiş (angajarea, lichidarea, ordo-nanţarea şi plata cheltuielilor; stabilirea şiplata cheltuielilor de personal;respectarea prevederilor legale cu privirela evidenţa materialelor, obiectelor deinventar şi mijloacelor fixe; inventariereaelementelor de activ şi pasiv; organizareaşi efectuarea controlului intern; achiziţii,investiţii, reparaţii capitale şi curente)

Serviul Audit Public Intern are pre-văzute pentru perioada noiembrie-decembrie 2008, activităţi de revizuire aplanului de audit pe 2008 şi de elaborarea celui pe 2009-2010, evaluare a activ-ităţii Serviciului respectiv pe anul 2008,dar şi a activităţii de audit public intern laDirecţia Generală de Asistenţă Socială şiProtecţia Drepturilor Copilului Timiş.

Doina BOGOIEVICIŞef Serviciu

PROGRAMUL DE TRANSPORT JUDEŢEAN DE PERSOANE

Consiliul Judeţean Timiş a demarat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003,elaborarea proiectului de hotărâre privind privind aprobarea „Programului de transportjudeţean de persoane prin curse regulate pentru perioada 1 iulie 2008 – 30 iunie 2011”

Conform Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică,proiectul de hotărâre a fost publicat pe site-ul Consiliului Judeţean şi a fost transmis orga-nizaţiilor interesate, pentru sugestii.

Propunerile, sugestiile şi opiniile au fost depune la registratura generală a ConsiliuluiJudeţean sau transmite la site-ul www.cjtimis.ro, până la data de 28 ianuarie 2008, înatenţia d-nei Doina Adriana TĂRÎLĂ, responsabil pentru relaţia cu societatea civilă, ur -mând ca la sfârşitul perioadei destinate primirii acestor sugestii şi propuneri, proiectul dehotărâre să fie analizat în cadrul comisiilor de specialitate ale CJT (Comisia de urba nism,amenajarea teritoriului, lucrări publice şi protecţia mediului şi Comisia pentru ad mi -nistraţie publică locală) pentru ca, ulterior, să fie supus dezbaterii şi aprobării plenului.

J. L.

Perioada de desfăşurare: 1 octombrie2007 – 30 iunie 2008

Scopul:Adaptarea modelului European de stan-

darde în politici etice la condiţiile şi regle-mentările din România în vederea întăririicapacităţii instituţiilor şi autorităţilor publicede autoevaluare a modului în care suntrespectate principiile şi standardele etice înpropriile politici si de elaborare de strategiimenite să asigure îmbunătăţirea conduitei şipoliticilor etice la nivel local.

Parteneri:Consiliul Europei, Centrul de Expertiză

pentru Reforma în administraţia locală Agenţia Naţională a Funcţionarilor

PubliciAsociaţia: Asistenţă şi Programe pentru

Dezvoltare Durabilă – Agenda 21Obiective:elaborarea unui standard naţional de

măsurare a implementării politicilor şi nor -melor de conduită în raport cu care se potcompara autorităţile locale;

oferirea de sprijin autorităţilor/insti -tuţiilor publice locale în creşterea propriilorstandarde spre nivelul celor stabilite de CoE;

oferirea oportunităţii autorităţilor/insti tu -ţiilor publice locale de a-şi asuma răspun-derea propriei îmbunătăţiri printr-o partici-pare activă pe întreaga durată a proiectului;

LocatiiConsiliul Judeţean TimişConsiliul Judeţean PrahovaPrimăria Municipiului BacăuPrimăria Oraşului PucioasaInstituţia Prefectului TeleormanEtapele proiectului:Proiectul se va realiza în trei etape princi-

pale, astfel:adaptarea Cardului European de Punctaj

contextului naţional printr-o revizuire a insti-tuţiilor publice participante;

auto-evaluarea şi pregătirea Benchmark-ului Naţional pe baza Cardului European dePunctaj revizuit;

organizarea de evaluări critice care punbazele unor programe de reformă cu ţinteprecise.

ActivităţiActivităţi pregătitoareStabilirea Echipei de Proiect pentru

coordonarea Programului; TraducereaProgramului de Benchmark şi îmbunătăţire aeticii publice în limba română; Lansareaproiectului în cadrul echipei lărgite de coor-donare; Transmiterea Programului deBenchmark şi îmbunătăţire a eticii publiceautorităţilor locale pentru a le cere opiniile şia le solicita implicarea în proiect. Alcătuireaunei liste a instituţiilor publice interesate pe

baza interesului exprimatAdaptarea Manualului Cardului

European de PunctajPregătirea unui draft al Cardului Naţional

de Punctaj. Cardul de Punctaj cuprinde olistă structurată ale declaraţiilor referitoare lapoliticile şi normele de etică publică.Discutarea acestuia şi îmbunătăţirea încadrul unui workshop cu reprezentanţi aiautorităţilor locale. Selecţionarea a câte 3peer reviewers (evaluatorii critici) din celecinci instituţii selecţionate şi organizareaunei sesiuni de instruire a de 2 zile.Pregătirea versiunii iniţiale a CarduluiNaţional de Punctaj pentru etică publică lanivel local.

Manualul de politici etice la nivel localva fi elaborat pe baza Manualului CoE, aces-ta cuprinzând o colecţie a celor mai bunepractici europene identificate de ComitetulDirector pentru Democraţie Locală şiRegională al CoE (CDLR) şi adoptat într-o lanivel .

Auto-evaluarea şi crearea Cardului#aţional de Punctaj

Utilizarea Cardului Naţional de Punctajpentru autoevaluare. Stabilirea de cătreechipa de proiect, pe baza rezultatelor autoe-valuării, a Benchmark-ului Naţional compusdin Cardul Naţional de Punctaj şi dinscorurile medii ale instituţiilor publice par-

ticipante.Diseminarea Benchmark-ului Naţional

către toate instituţiile publice. Prin compara-rea scorurilor realizate iniţial, instituţiilepublice îşi vor identifica punctele tari şi pecele slabe.Instituţiile publice pregătesc unProgram de Acţiune pentru a-şi ridica stan-dardele de etică publică.

Activitatea de evaluare realizată dePeer Reviews (Evaluatorii critici)

Vizitele de analiză ale echipelor de eval-uatori critici în cele 5 locaţii unde se des-făşoară proiectul. Elaborarea Rapoartelor şi aPlanurilor de Acţiune.

Elaborarea Manualului şi a Cardului#aţional de punctaj.

Organizarea Conferinţei finale în care vorfi lansate Manualul şi Cardul Naţional depunctaj.

Prin intermediul ANFP, acestea vor fi dis-tribuite in toate judeţele.

În perioada 4 – 6 februarie 2008 v-a avealoc evaluarea la nivelul Consiliului JudeţeanTimiş, în baza etapelor parcurse în proiect.

Doina-Adriana TĂRÎLĂConsilier superior

Compartimentul Monitorul Oficial şi Transparenţă Decizională

PROIECTUL” POLITICI ETICE – MECANISME ŞI INSTRUMENTE”

AUDIT PUBLIC INTERN

SOLICITĂRI CENTRALIZATE PE AGENDĂServiciul Relaţii Publice al Consiliului Judeţean a finalizat centralizarea solicitărilor pen-

tru “Agenda manifestărilor cultural-sportive şi de tineret”, aferentă anului în curs şi verifi-carea acestora în funcţie de îndeplinirea condiţiilor stipulate prin legislaţia în vigoare.

De aceea, în cadrul şedinţei Comisiei pentru cultură, tineret, învăţământ şi sport, progra-mată pentru data de 14 februarie, vor fi analizate solicitările de cofinanţare pentru primele 4capitole ale Agendei, şi anume manifestările care vor fi organizate în colaborare cu: instituţiide cultură din subordinea administraţiei judeţene; consiliile locale; comunităţile româneştidin alte ţări şi în cadrul DKMT-ului; ONG-urile şi alte instituţii din Timiş.

Valoarea „Agendei principalelor manifestări cultural-artistice, sportive şi de tineret”, afer-entă anului 2008 a fost stabilită în cea mai recentă şedinţă în plenul CJT şi se ridică la sumade 1.800 mii RON.

J.L.

CENTRE MEŞTEŞUGĂREŞTI TRADIŢIONALECentrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş îşi va completa Regulamentul de Organizare

şi Funcţionare cu o nouă activitate, prin deschiderea de cinci centre meşteşugăreşti tradiţionale(olărit, cusături, sculptură în lemn, prelucrarea tradiţională a fierului, pictură pe sticlă) înFăget, Margina, Tomeşti, Jupâneşti şi Giroc. De asemenea, vor fi organizate puncte de prelu-are şi desfacere în Coşeviţa, Traian Vuia şi Giroc.

C.C.

februarie 2008

AAGGEENNDDĂĂ

8IIMMIIŞŞ

CAPITOLUL 1CE SU#T ORGA#ISMELE MODIFICATE

GE#ETIC

Recent au fost create plante transgenice cuimportanţă majoră în alimentaţie, cum suntporumbul şi cartofii rezistenţi la intemperii, soiatolerantă la glifosfat, tomatele cu coacereîntârziată şi conţinut ridicat de substanţă solidă,etc, precum şi animale obţinute cu ajutorultehnicilor de inginerie genetică.

Toate aceste fiinţe vii, nou create de om nuexistă în natură, iar impactul lor asupra mediu-lui, ecosistemului şi, implicit asupra speciilorumane nu este pe de-a întregul cunoscut.

Din dorinţa de a asigura hrana zilnică mili -oanelor de locuitori ai planetei, nu trebuie săneglijăm însă aspectul esenţial al securităţii ali-mentare.

Este adevărat că toate alimentele au suferitmodificări într-o oarecare masură. Dar ingineriagenetică diferă de metodele tradiţionale prinfaptul că genele sunt transferate între speciidiferite, şi nu în cadrul aceloraşi specii. În naturăo astfel de încrucişare nu este posibilă. În cemăsură este afectat echilibrul natural şi care suntconsecinţele? Acestea sunt întrebări la careoamenii de ştiinţă nu au răspunsuri certe.

Alimentele modificate genetic ar puteareprezenta un risc pentru sistemul imunitaruman, declara Stanley Ewan, patologistUniversity Medical Scool din Anglia. În urmaexperienţelor făcute pe şobolani aceştia auprezentat importante modificări cerebrale înurma hrănirii lor cu cartofi modificaţi genetic.

Până la apariţia legislaţiei româneşti referi-toare la organismele modificate genetic (şi care,sperăm, va obliga producătorii şi importatorii săeticheteze alimentele modificate genetic) nuputem decât să vă recomandăm…să consumaţiproduse româneşti…cât mai naturale. Cel multgăsiţi un pesticid, două dar nu un cartof cu genăde gândac….

CAPITOLUL IITEORII PRIVI#D ORGA#ISMELE

MODIFICATE GE#ETIC

Omul s-a preocupat dintotdeauna de amelio-rarea şi selecţionarea acelor specii, vegetale sauanimale, pe care le-a socotit a răspunde cel maibine nevoilor sale de subzistenţă. Dar numai înultimele 2 decenii, odată cu formidabilul avântal geneticii, el a reuşit să obţină, prin manipulărispecifice, mai întâi în laborator, apoi şi peterenurile de cultură, organisme cu alte caracte -ristici decât cele “naturale”. Acestea sunt denu-mite OGM adică organisme genetic modificate.

În teorie, reţeta obţinerii unui OGM este câtse poate de simplă. Se ia o plantă, un animal sauun microb, căreia i se grefează una sau maimulte gene aparţinând altei plante, care însăposedă acele caracteristici sau funcţii pe carevrem să i le transmitem “cobaiului”. Lucrul esteposibil deoarece de la microbi, trecând prin ve -getale, şi până la animale, toate fiinţele vii orga-nizează acelaşi limbaj genetic.

În practică însă, un organism transgenic nuse obţine chiar atât de uşor. Pentru un pepene,de pildă, sunt necesare cel puţin 6 luni de mun -că. Iar pentru o vacă sau orice alt mamifer, înfuncţie de ritmul de reproducere a animalului,procesul poate dura de la 1 la câţiva ani. Pe dealtă parte, atunci când se introduce o genă nouăîntr-un organism aceasta se poate prinde oriundechiar şi la nivelul unei gene care codifică pro-ducerea unei proteine vitale pentru respectivulorganism, ceea ce înseamnă, practic, ratarea ten-tativei. În medie pentru o capră, de pildă enevoie de manipularea a 500-1000 de embrioni,pentru a putea spera că se obţine o singură caprăviabilă, fără anomalii şi totodată purtătoare acaracterului dorit.

Pentru mulţi dintre susţinătorii manipulă -rilor genetice, medicina de mâine va fi cu sigu-ranţă transgenică. Fructe vaccine, bacterii-dopante, lapte-medicament, toate acestea suntposibile şi chiar pe cale să se realizeze. Anumiteproteine umane, precum insulina (folosită latratarea diabetului) sau EPO (care stimuleazăproducerea de globule roşii), sunt fabricate depe acum de microbi. Ne putem aşadar închipuică, nu peste multă vreme, vor apărea chiar fermespecializate în creşterea acelor animale modifi-

cate genetic, care, prin laptele lor vor oferi înacelaşi timp şi un medicament (anume sintetizatde respectivul animal).

De mai bine de 15 ani, o echipă de cercetă-tori australieni se încăpăţânează să obţină, prinmanipulări genetice, primul trandafir albastru.Ei au reuşit să obţină gena responsabilă deculoarea albastră a petuniilor, pe care nu aveaudecât s-o introducă în codul genetic al trandafi -rului, pentru a obţine prima floare albastră. Înciuda eforturilor depuse, cercetătorii nu au reuşitsă culeagă trandafirul albastru şi asta nu dincauza petuniei. Asta deoarece ei au reuşit săgrefeze aceeaşi genă bleu la garoafe, iar varie -tăţile transgenice astfel obţinute, una mov şi unaindigo, au primit numele de “Moondust” (adicăPulberea Lunii) şi “Moonshadow” (UmbraLunii). Motivul refuzului trandafirului de adeveni albastru avea să fie găsit la nivelul celu -lelor petalelor, în interiorul vacuolei.

Secretul culorii oricărei plante cu flori seaflă în miezul celulei, acolo unde se găsesc anto-cienii (pigmenţi responsabili de coloritulpetalelor). Dintre cei 250 de pigmenţi recenzaţiîn natură, la flori au fost reperaţi mai ales trei:pelargonidina (pentru roşu-orange), cianidina(pentru roz-magenta), şi delfinidina (pentrubleu-violet). Combinaţi în fel şi chip, dar şi cualte substanţe organice din celulă, aceşti anto-cieni conferă petalelor tentele lor roz, orange,roşu, bleu sau violet.

Neputând sintetiza delfinidina, trandafirii, lafel ca garoafele sau crizantemele, nu sunt nicio-datş bleu în natură. De aici şi imposibilitatea dea obţine, prin încrucişare între diverse varietăţisau prin manipulare genetică, exemplare deculoare albastră. Prin grefarea genei de petunie,specialiştii sperau să-i confere trandafirului toc-mai acele instrumente moleculare absolut nece-sare sintezei pigmentului. De aceea au recurs lapetunia care dispunea de enzimele dorite pentruproducerea delfinidinei şi cianidinei din com-binarea lor rezultand culori care merg spre vio-let, trecând prin magenta, dar nu şi orange, căciaceastă plantă nu poate sintetiza pelargonidina.

În 1987, cercetătorii germani au găsit solu -ţia: prin grefarea unei gene de porumb, care pro-gramează enzima necesară producerii pelargoni-dinei, ei au obţinut o petunia roşu-cărămizie,prima plantă cu floare transgenică. Se părea căde acum înainte totul va merge de la sine. Nuaveau altceva de făcut decât să procedeze la felşi cu trandafirul. Din păcate, tentativa lor s-asoldat cu un eşec. Caci lucrul pe care nu-lcunoşteau până atunci – delfinidinele sunt foartesensibile la mediul din care fac parte. Dacă aces-ta e bazic, ele rămân albastre. Dacă însă e preaacid culoarea virează spre roşu. Ori se pare căvacuolele trandafirilor (deci chiar locurile destocare a pigmenţilor) sunt atât de acide încâtdelfinidinele se înroşesc instantaneu.

Cu toate acestea cercetătorii australieni nuse dau bătuţi. Ei speră ca într-o bună zi, imposi-bila “floare albastră” va deveni o realitate, spredelectarea iubitorilor de flori din întreaga lume.

CAPITOLUL IIIVARIABILITATEA GE#ETICĂ ŞI

MOŞTE#IREA CARACTERELOR LA OM

Spre deosebire de alte entităţi biologice,omul este o fiinţă biosacială. Formarea lui s-aprodus în urma unui îndelungat proces deevoluţie biologică, pe de o parte, şi de dez-voltare socială, pe de alta. Părăsind lumea ani-mală, omul a rămas parte a naturii.

Ca şi la alte fiinţe vii, la om caracterele şiînsuşirile sunt determinate de structuri genetice,iar transmiterea lor de la o generaţie la alta areloc conform legilor eredităţii, descoperite de G.Mendel. De asemenea, la om ca şi la alte orga -nisme, materialul genetic îl reprezintă AND-ullocalizat în cromozomi. Numărul de cromozomidin celulele somatice este egal cu 46, pe cândcelulele sexuale conţin doar 23.

În cromozomii fiecărei celule se conţineinformaţia genetică, care asigură deosebireafiecărei fiinţe umane de bacterii, alge, melci,broaşte, vrăbii, şoareci s.a.m.d.

Totodata în ele se mai conţine informaţia cuprivire la faptul cum va fi nuanţa pielii individu-lui dat, culoarea şi structura părului, culoarea şităietura ochilor, forma nasului, grupa de sânge şio mulţime de alte particularităţi morfologice,fiziologice şi biochimice, care deosebesc un omde altul şi-l fac unic pe fiecare dintre noi.

Să încercăm să exprimăm prin cifre volumulacetor informaţii. Lungimea tuturor fila-mentelor, moleculelor de AND din nucleul uneicelule umane este egală cu cca. 4 m. Dacă ar fisă întindem într-o linie dreaptă toate moleculelede AND din totalitatea celulelor unui om,lungimea lor generală ar acoperi distanţa de laPământ până la Soare. Conform unor calculeaproximative, cromozomii fiecărei celuleumane conţin câteva milioane de gene. De aceeala om posibilităţile variabilităţii combinative acaracterelor şi însuşirilor sunt cu mult mai maridecât la alte specii biologice.

Numai operându-se cu cele 23 de perechi decromozomi fiecare părinte poate da teoretic 10miliarde de combinaţii ereditare.

F. Dobjanschii, eminent genetician ame ri -can, a calculat că: chiar dacă fiecare cromozomuman ar conţine doar câte 1000 de gene, fiecaregenă ar avea doar 2 varietăţi (alele dominante sirecesive) şi atunci ar fi posibilă existenţa unuinumăr de indivizi cu combinaţii ere di tare di -ferite care ar depăşi cu mult cantitatea electro -nilor din Univers.

După cum vedem segregarea şi redis-tribuirea liberă a genelor (recombinarea) careînsoţeşte formarea celulelor sexuale, precum şicaracterul întâmplător al fecundaţiei ovulului,constituie cauza colosalei varietăţi a oamenilor.În natură nu există 2 indivizi cu constituţiegenetică identică. Fiecare om are, în sine o gar-nitură specifică de gene, fapt care şi face cafiecare din noi să se prezinte ca o entitate indi-viduală şi ireparabilă. Chiar şi într-o familie cumulţi copii, părinţii remarcă întotdeauna deose-biri – adesea foarte exprimate – în înclinaţii şigusturi, în trăsături de caracter, în particularităţide comportament şi în atitudinea lor faţă de ceidin jur – deşi aceşti copii trăiesc în condiţii deviaţă similare şi sunt trataţi cu aceeaşi afecţiunede către părinţi. Unul este zvăpăiat, altul încet,unul e sociabil, altul timid, unul e excesiv depedant în ceea ce priveşte curăţenia, altul e unneîngrijit, unul stă ore întregi pentru a monta unaparat de radio, iar altul nu are nici cel mai micinteres pentru aparatele de radio şi meştereştediferite bibelouri artistice, unul s-a înscris laFacultatea de Fizica iar altul la Arte şi aceastăenumerare poate continua la infinit.

În acelaşi timp, chiar şi din observaţii dincele mai superficiale şi întâmplătoare, absolutcotidiene, descoperim la cutare persoană anu-mite similitudini cu cineva din reprezentanţiigeneraţiilor genetice precedente şi în acestecazuri spunem: “leit taică-său”, “copia bunicii”.Şi, de remarcat, această asemănare pe care o sur-prindem, ţine nu numai de aspectul exterior, ci şide trăsăturile de caracter moştenite. Este tot atâtde iute din fire şi de neînduplecat sau moale şinehotărât, un fantezist şi un visător sau esteînchis şi irascibil, ca, să zicem, tatăl sau bunicul.

Dacă unul din părinţi are părul de culoareîntunecată, iar altul de culoare deschisă, copiiivor moşteni părul întunecat. Dacă unul dinpărinţi are ochii căprui iar altul albaştri, urmaşiivor avea ochii căprui, chiar dacă în genotipul lorsunt prezente ambele tipuri de gene – dominantşi recesiv.

Începînd cu generaţia a II-a are loc segre-garea caracterelor şi din această cauză înfenotipul copiilor se manifestă nu numai carac-tere ale părinşilor dar li caractere ale stră-moşilor. Trei copii vor avea ochii căprui, aşacum îi au parinţii lor direcţi, iar unul îi va aveaalbaştrii – ca şi bunicul de exemplu.

În mod analog se moşteneşte şi capacitateade a manevra mai uşor cu mâna dreaptă sau cucea stângă.

Faptul merită să-i acordăm acum un interesmai amănunţit.

Ne-am obişnuit să considerăm că este nor-mal când mâna funcţională este cea dreaptă:

oricum dreptacii constituie majoritatea absolută(după diferite evaluări – de la 89% până la 94%din totalul populaţiei).

În acelaşi timp cunoaştem persoane pentrucare funcţională este mâna stângă, aceasta fiindtot atât de operatorie cum este mâna noastrădreaptă. Vom arăta că problema dreptacilor şi astângacilor este strâns împletită cu istoria for-mării Pământului. În emisfera sudică oamenii şi-au făcut apariţia mai târziu, nimerind aici încondiţii ecologice absolut noi. Doar în emisferasudică Pământul are o rotaţie de oglindă înraport cu emisfera nordică. Se presupune că prinacest fapt se explică apariţia stângacilor…

Iată câteva date curioase: printre locuitoriifostei Uniuni Sovietice numărul stângacilorconstituie aproximativ 3 procente, în Bulgaria –exact 3, în Corsica, Sardinia şi Sicilia – 7, înFranţa – 8, în Australia – 26, iar în Africa de Sud– 50%.

Interesant, că această însuşire poate fi con-statată la copii încă mici. În acest scop este sufi-cient să-i dăm copilului o foaie de hârtie şi să-lrugăm să deseneze un cerc. Luaţi aminte în cedirecţie are să se mişte creionul. Dacă se vamişca în direcţia acelor de ceasornic, copilul vacreşte stângaci.

În calitatea noastră de părinţi faptul nu tre-buie să ne neliniştească prea mult. Ce-i drept, înviaţă un asemenea copil va întampina o mulţimede mici incomodităţi. Toate aparatele de uz cu -rent, începând cu foarfecele şi terminând cucasele de la troleibuze sunt prevazute pentrudreptaci. În acelaşi timp situaţia de stângacioferă şi unele avantaje destul de importante.

Este vorba de faptul că preferinţa pe care oacordăm mâinii drepte sau celei stângi nureprezintă pur şi simplu o plăcere a noastră,explicarea fenomenului fiind legată de rapor-turile dintre emisferele dreaptă şi stângă acreierului. La majoritatea oamenilor tonul înactivitatea creierului îl dă emisfera stângă. Dardeoarece căile nervoase care merg spre creier laintrarea în acesta este încrucişată, la astfel deoameni este mai puternic dezvoltată parteadreaptă a corpului. În schimb, la stângaci emis-fera dreaptă şi cea stângă au aproximativ “drep-turi egale”. Centrele vorbirii, şi în general, alevorbirii logice, emoţionale, adică tot ce ţine desistemul al doilea de semnalizare sunt, de regu-la, situate în partea stângă a creierului. Emisferadreaptă cuprinzând cu precădere gândirea plas-tică, intuitivă, legată de procesele de creaţie. Deaceea nu este exclus faptul că stângacii la careemisfera dreaptă este într-o măsură mai micăsubordonată celei stângi sunt înzestraţi potenţialcu însuşiri creative mai mari, de exemplu în artă.Se cunoaşte că stângaci au fost şi Holben, şiPicasso, şi Michelangelo, şi Leonardo-da Vinci.Dar şi în alte domenii s-au manifestat numeroşistângaci vestiţi. Să ne amintim de exemplu, deAlexandru Macedon, de Carol cel Mare, de ami-ralul Nelson. Deci, dacă micuţul dumneavoastrăeste (sau va fi) stângaci nu faceţi să vă amărâţi.

Este bine studiată şi predispoziţia ereditarăla poliembrionie (sarcină multiplă). La 100 desarcini se naşte o pereche de gemeni, adică unprocent. Fenomenul nu este de aceea întâmplă-tor. Maximul de naşteri de gemeni revine lavârsta de 26 – 30 de ani a mamei. Un record ne -obişnuit în acest sens a stabilit o doamnă aus -triacă, soţia unui oarecare Bernard Sain berg. Eaa născut 69 de copii, desi a avut nu mai 27 desarcini. Cazuri similare se cunosc şi în Rusia încartea lui A. Basutchii “Pano rama Sanct –Petersburgului”, editată cu mai bine de o sută deani în urma, găsim următoarele date.

În buletinul, trimis la 27 februarie 1782 laMoscova de la mănăstirea Nicolschii, judeţulSuisc, era însemnat faptul ca ţăranul FiodorVasiliev din două căsnicii a avut 87 de copii.Prima soţie în 27 de naşteri a născut de patru oricâte patru copii, de şapte ori câte trei, de şais-prezece ori câte doi – în total 69 de copii. A douanevastă i-a dăruit de două ori câte trei copii şi deşase ori câte doi – în total 18, Vasiliev avea 75de ani, iar în viaţă îi erau 83 de copii.

În acest caz, deoarece este vorba despre unulşi acelaşi barbat şi de femei diferite, caracterul“sarcina multiplă“, s-a transmis, probabil, pelinie bărbătească.

Dr. Tiberiu Procopie LELESCUConsilier judetean

OOOO RRRR GGGG AAAA NNNN IIII SSSS MMMM EEEE MMMM OOOO DDDD IIII FFFF IIII CCCC AAAATTTT EEEE GGGG EEEE NNNN EEEE TTTT IIII CCCC ---- OOOO GGGG MMMM

februarie 2008

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

9

R. - Domnule primar Marinel Pelea, aveţiun prenume mai deosebit...

P.M. - Mi l-a dat o verişoară. I-o fost taredrag de mine când m-am născut şi a dorit să mise pună numele Marinel. E un nume maidezmierdat, nu e ca şi Ion sau Vasile!

R. - #u sunteţi la primul mandat de pri-mar. Aţi avut şansa să conduceţi douăcomune.

P.M. - Da, într-un mandat comun am fost pri-marul Maşlocului, comună din care a făcut parteşi Fibişul, era o comună mare; după care,conform legislaţiei în vi goare, am reuşit să înfi-inţăm comuna Fibiş. Şi în alegerile din 2004 amcandidat ca primar pentru comuna Fibiş.

R. - Aţi fost unul dintre iniţiatoriides prin derii Fibişului de Maşloc.

P.M. – A fost o dorinţă mai veche a fibişe-nilor… De fapt, Fibişul a fost comună până înanii ‘68-’69, când s-a făcut reorganizareaadminis trativă a judeţelor din România. Fiindsatul cu cea mai mare populaţie şi cea mai mareextindere (pentru că Fibişul era cea mai marelocalitate din fosta comună Maşloc), normal că,ajungând primar, am ţinut cont de solicitărileoamenilor. Fiind şi eu localnic, fibişan, a fost şidorinţa mea ca Fibişul să fie comună de sine stă -tătoare, ca să poată să se dezvolte într-un ritmmai rapid, în folosul oamenilor, şi să pot să-iajut. Atunci am făcut referendum, în anul 2003,când eram primar la Maşloc.Toate satele trebuiasă fie de acord cu desprinderea Fibişului iar ceidin Fibiş trebuia să fie de acord să voteze înfi-inţarea comunei. S-au obţinut voturile necesare,am îndeplinit toate condiţiile, în sensul că amavut spaţiu pentru noua Primărie, Cămin Cul -tural, populaţie de peste 1.500 locuitori, dispen-sar, farmacie.

R. - Cum se vede acum transformarea dinsat aparţinător în comună?

P.M. - În traiul oamenilor nu prea se observăo mare modificare.

R. – Poate în infrastructură…P.M. -Atâţia bani câţi au fost, atâţia s-au

folosit.R. - Şi-atunci, de ce e mai bine cu Fibişul

comună?P.M. - Ghişeftul e că bugetul-sumele alocate

din TVA, de exemplu- trebuia să-l repartizez lapatru sate. Banii ăştia vin acum pentru o singurălocalitate şi s-au putut astfel reabilita şcoli, facedrumuri, poţi să rezolvi altfel nevoile dinPrimărie, să mai sapi o fântână, să mai realizezicâte ceva pentru populaţie.

R. - Legat de infrastructură - apă, canal,gaz- cele trei nevoi esenţiale şi în spaţiul ruralromânesc, cum staţi?

P.M. – Reţeaua de gaz e foarte aproape de noi

dar oamenii nu vor să înţeleagă că rolul primaru-lui nu e este neapărat acela de a cere introducereagazului într-o localitate sau alta. Ar trebui să sefacă o structură, o organizaţie non-profit la nivelde cetăţeni, care ar trebui să se ocupe cu strân-gerea fondurilor, de realizare proiectelor.

R. - Primarul din Maşloc spunea că e mairentabil lemnul, fiind pădurea aproape - auvreo 100 de hectare…

P.M. - Având o activitate care mi-a permis săiau contact cu mai mulţi cetăţeni din judeţ dar şila nivel de ţară, ca şi faptul că am şi eu o casă înTimişoara, a familiei, ştiu cât costă gazul metan.Şi ştiu şi câţi consăteni din Fibiş ar putea să-şipermită asemenea preţuri la încălzire. Nuvorbesc de costurile pentru introducerea gazului,ci vorbesc de costurile de consum.

R. - Aşadar, gazul nu-ar fi o prioritate...P.M. - Nu că n-ar fi o prioritate. E un lucru

bun. Nu vreau să spun acum că n-ar fi o chestieinteresantă ca Fibişul să fie alimentat cu gaz.Poate că în timp se reglementează această proble -ma.

R. – În ceea ce priveşte reţeaua de apă şicanal?

P.M. - Pentru apă avem contract de colabo-rare cu Consiliul Judeţean Timiş. De fapt, s-afăcut şi un proiect în 2005, am fost trecuţi pe listade priorităţi pentru alimentare cu apă a comuneiFibiş. Dar datorită unor situaţii care nu au ţinutde mine ca primar am fost scoşi de pe lista de pri-orităţi şi am fost puşi în aşteptare. În 2006 amfost puşi din nou pe listă de suplimentare a locali -tăţilor din judeţul Timiş cu alimentare cu apă, s-afăcut proiectul, am obţinut toate avizele, amajunschiar până la autorizaţie de construcţie în lunamai dar ghinionul Fibişului a fost că s-au termi-nat fondurile.

R. - Cum le explicaţi această situaţie oame-nilor?

P.M. - Păi, am rămas de papagal! Toatăpresa, ziarele, radiourile, au relata că Fibişul o săfie alimentat în anul 2007 cu apă şi omul nu maiştie cine acum să creadă, cine e vinovat: primarulsau guvernul?

R. - O să vă mai creadă fibişenii laalegerile locale ?

P.M - Nu pot să spun dacă o să mă creadă saunu! Oamenii au putut deja să-şi facă o păreredespre mine. Oamenii care judecă pot realiza căe greu să conduci o comună, uneori e foarte greu.

R. - Speraţi totuşi ca şi Fibişul să aibă ali-mentare cu apă?

P.M. - La ultima întâlnire pe care am avut-oanul trecut cu domnul preşedinte al ConsiliuluiJudeţean Timiş, domnul Ostaficiuc, s-a luat îndiscuţie această probelmă. S-a discutat şi în anul2005, şi în anul 2006 iar la ultima discuţie s-a

promis că o să fim prima comună din 2008 careo să aibă apă.

R. - Pişchia are deja.P.M. - Da, şi în acelaşi program au fost şi ei,

în Hotărârea de Guvern 768, dar mi s-a spus cădatorită devalorizării dolarului nu au mai ajunsbanii. Mă gândesc că se va prelua proiectul de lafirma care l-a făcut, pentru că totul a fost la nivelde Bucureşti; să încercăm noi să aducem proiec-tul la Timişoara şi apoi să încercăm să facem olicitaţie pentru a obţine fonduri pe o altă Hotărârede Guvern.

R. - Şi canalizarea comunei?P.M. – Şi la canal am rămas cu proiectul în

suspans pentru că dacă nu-i apă, nu-i canal. R. – Aveţi rezolvată apa pluvială…P.M. - Pentru apa pluvială sunt rigolele.R. - Oamenii se ocupă de rigole, le curăţă

de frunze, de pământ? P.M.- Oamenii sunt azi aşa cum sunt! Eu am

ajuns la o anumită vârstă la care am putut să ana -lizez ce a fost odată, ce calitate umană a existatîn trecut, când eram eu copil şi aveam pe atunciexemple după care să mă iau, şi ce s-a întâmplatîn decursul ultimilor ani, pentru că am aproape50 de ani. Tineretul din ziua de azi crede că tot cezboară se mănâncă.

R. - Vă ajută tineretul în gospodărirea Fibişului?

P.M. - Ar trebui să mă ajute. Numai că tinerii - cei mai mulţi - sunt plecaţi la lucru în Timişoaraori au plecat în altă parte, în alte ţări… Legăturalor cu primarul este doar aşa, atunci când aunevoie de una-alta…

R. – Dar părinţii celor plecaţi? #u gândiţiîmpreună viitorul copiilor, al comunei, înfond?

P.M. - Părinţii lor… Unii-s bătrâni, alţiilucrează încă. Ştiţi cum e! Părerea mea, după optani de Primărie, e că oamenii consideră că dacăau votat un primar s-a şi rezolvat tot ce au nevoie.Nu vor să înţeleagă că ei l-au pus pe omul ăsta caprimar, indiferent că e Pelea sau un altul, şi tre-buie să-l şi ajutăm, nu doar să-i cerem. Ei doar îţireproşează una sau alta. Personal, în fiecare anam făcut cât s-a putut face. Nu pot să spun căîntr-un an s-a făcut mai puţin şi în altul mai mult.Am făcut tot timpul atâta cât am avut bani,bineînţeles, pentru că totul stă în problema bani -lor. Să-i mulţumeşti pe toţi nu poţi. Şi poate căoamenii mai vor să facă o schimbare, care pemine nu m-ar deranja.

R. – Ce fel de schimbare?P.M. - În sensul că oamenii poate că vor să

vadă ce ar face nalt primar care ar veni în loculmeu. Şi ăsta-i un lucru care se poate lua în calcul!

R. - Ştiţi că există o discuţie aprinsă pemarginea şoselei care străbate comuna…

P.M. - Problema drumului e una care de anide zile stă ca un ghimpe în inima oamenilor.

R. - De vreo 17 ani…P.M. - Da. Cei care circulă pe ruta respectivă

sunt nemulţumiţi… Cei care stau la şosea suntne mulţumiţi, chiar şi eu simt la fel. Am reparatacum vreo doi ani şcoala, Primăria, acum vreocinci ani Căminul Cultural, dar datorită vibraţi-ilor, trepidaţiilor, care se produc datorită treceriiacestor maşini de tonaj greu, şi fiind fundaţiilede cărămidă, crapă tot timpul pereţii.

R. - #u sunt fundaţii de ciment?P.M. – Majoritatea caselor construite sunt

vechi, satul e bătrân. Mai sunt, sigur, şi case noişi case reabilitate, dar acestea sunt mai puţine.

R.- Ce soluţii ar fi pentru rezolvarea situa -ţiei?

P.M. – Discuţii pentru găsirea de soluţii săştiţi că au fost şi în perioada 2000-2004 la nivelde Consiliu Judeţean. Discuţiile s-au reluat şidupă 2004. Acum am înţeles că o să fie reabilitatdrumul. Ştiu asta pentru că avem o relaţie perma-nentă cu Consiliul Judeţean şi ne putem da seamade bunăvoinţa consilierilor. Am întrebat şi ştiu căs-a făcut licitaţia pentru reabilitare, e vorba deproiect. Am înţeles că au participat mai multefirme, şi din Austria şi din Ungaria. În ultima dis-cuţie care am avut-o la sfârşitul anului 2007 amînţeles că urma să se ia hotărârea cu privire lafirma cu oferta cea mai bună şi că anul acesta osă înceapă şi reabilitarea drumurilor.

R. – Cum vedeţi dumneavoastră tehnicaceastă reabilit area ?

P.M. -Ar trebui să se facă săpături laterale pentru infra-structură, să se lăţească drumul şi să se toarne oaltă suprafaţă de asfalt, fundaţia latera lă trebuieîntărită ca să nu mai “fugă” lateral iar acolo undesunt deja gropi în şosea trebuie săpat, trebuiebăgată altă piatră şi apoi să se toarne un strat maigros de asfalt. Ca şi la drumurile naţionale! Seştie cum au fost făcute. Nu e vorba de dezinteresdin partea autorităţilor judeţene, ci de o lipsă definanţare pentru că un drum din acesta costăfoarte mult şi până când se obţin banii… maitrece ceva timp.

R. - Fibişul este aşezat pe un traseu turis-tic care duce la Băile Lipova, la mânăstireaMaria Radna… Sunt pelerinaje anuale aleromano-catolicilor din Timişoara către Li -pova. Ce poate oferi Fibişul, să zicem aşa, dinpunct de vedere turistic?

P.M. - Comunele de şes din Ba nat n-au fost, nu sunt atractive din punctulacesta de vedere.

R. - În Ungaria comunele de pustăsunt foarte atractive tocmai din punctde vedere turistic. Au acele complexeunde poţi face călărie, au forat laadâncime şi au dat de ape termale, aubăi unde vin mii de români în week-end, au tot felul de pensiuni agrotu-ristice foarte faine...

P.M. -Vreau să vă contrazic! Am tre-cut şi eu prin Ungaria foarte recent, anultrecut, în 2007. Am fost invitat laParlamentul European cu o delegaţie deprimari, am fost până la Bruxelles. Amvăzut Ungaria, e drept, doar din autobuzdar ne-am oprit în câteva parcări. Nusunt cu mult înaintea noastră, raportat lajudeţul Timiş. Au autostrăzile care s-aufăcut, noroc cu condiţiile în care s-aufăcut, dar tot comune de pustă rămân, cuaceleaşi tip de case, aşezări fără mare,fără munte. Turistul ar trebui să vină lanoi ca să vadă holdele primăvara,recoltatul grâului, vara. Cam aşa zic eu!

Au consemnat Cornel TODOR

şi Gabriela PASCARU

FIBIŞ Primar Gheorghe Marinel Pelea:

“Primarul trebuie ajutat nu doar să i se ceară!”

John Frey şi Jody McKim s-au năs-cut în SUA, trăiesc în statut Georgia(Atlanta) dar îşi caută cu asiduitate ră -dăcinile în Banat. Şi le-au găsit: John setrage din partea bunicului din Maşloc-Blumenthal iar Jody din Carani-Mercy -dorf. Ca o coincidenţă, bunica lui John,ELISABETH STENGE, s-a născut înanul 1881 în Blumenthal (Austro-Un -garia) şi a decedat în anul 1968 în…Blumenthal, Romania! Jody McKim acă lătorit de mai multe ori în Banat, afotografiat, case, locuri, oameni şi le-adăruit unor site-uri ale organizaţiilorşva bilor dunăreni, pentu ca memorialor să dăi nuiască. (Spirit pactic, dnaMcKim a solicitat şi publicaţiei“Agenda C. J. Timiş” folo sirea unorfotografii apărute în revistă pentru a lefo losi în programul Villages in Banat al“Şva bilor Dunăreni”.)

Unul dintre proiectelele care lu -crea ză Fey şi McKim este transcriereaunei hărţi color de dimensiuni mari

datând din anul 1878. Harta conţinedetalii despre localitatea Fibiş, dar suntconsemate şi ve cinătăţile, aşezările

Maşloc, Charlot ten burg, Setschan(Seceani) Deutschbentschek (Benceculde Sus), Féregyház (Firiteaz) etc. Pen -tru transcrierea hărţii, Fey şi McKim ausolicitat sprijin prin internet, precizândcă harta de la anul 1878 “este scrisă înlimba maghiară, dar numele şi lo -curile trecute pe hartă sunt uşor decitit.” Observând harta Fibişlui de lasfârşitul anului 1878, se poate însă uşorconstata că numele de persoane ce aparîn legenda hărţii-acolo unde sunt speci -ficate cu meticulozitate şi numerele decasă ale aparţinătorilor-sunt scrise înma ghiară, germană şi română, cele ro -mâneşti fiind însă afectate de grafialim bii maghiare, dovadă a maghia ri -zării forţate practicate de autorităţileacelor vremi în Banatul Timişean:Belin tzan Simion, Padu rean Gyorgy,Rus su Maria, Mun tjan Similiana,Ka rabaş Gyorgy, Butean Szima, ş.a.La fel, sunt nume ale unor locuri binede terminate pe hartă scrise în limba ro -mână: Satul bătrân, La Sumanda,Valea Mare, Rechiţe, Bitu Mare,Ogasu, Valea Fibiş etc.

C.T.

SATUL BĂTRÂN PE HARTA FIBIŞULUIDIN ANUL 1878

februarie 2008

AAGGEENNDDĂĂ

10IIMMIIŞŞ

Primar Adrian Mic:

“Deputaţii au venit la noi doar la alegeri!”MAŞLOC

R. - Domnule primar , nu sunteţi la primulmandat.

A.M - Între anii 1992-1996 am mai fost pri-mar şi era mai bine. Maşlocul avea o suprafaţaagricolă mai mare, populaţie mai multă şi seputeau face lucruri mai multe, în mod centralizat.Apoi s-a desprins Fibişul…

R.-V-aţi simţit cumva “văduvit” dupădesprinderea Fibişul?

A.M. - În parte, da. Dar acum ne descurcămsinguri. Adică, împreună cu sateleAlioş şi Remetea Mică.

R. - Prea puţină lume a auzit de RemeteaMică…

A.M. - E un sat de ucrainieni care au venit peîn Banat pe vremuri. Nemţii au plecat. Ucranieniiau cumpărat case pe Legea 112 şi s-au adunatneamuri, rude. Sunt oameni foarte gospodari şifoarte uniţi. Sunt destui veniţi pe vremea CAP-ului.

R. - Dvs locuiţi în Maşloc?A.M: - Nu, la Alioş. R. - Cum v-aţi simţi dacă aţi locui în

Remetea Mică?A.M. - Mi-e indiferent unde locuiesc.R. - #u sunt alte avantaje pentru locuitorii

din Maşloc şi din Alioş faţă de cei din RemeteaMică?

A.M. - Nu am făcut deosebire între sate. Ampietruit drumurile în toate trei satele în mod egal,am reabilitat şcoala. În Remetea Mică acum seface reabilitarea pentru clasele I-IV pentru că n-am ştiut că elevii din clasele I-III făceau oredupă-masă! Nouă nu ne-a spus nimeni…

R. - Staţi puţin, domnule primar… #u v-aînştiinţat nimeni în ultimii trei ani că laRemetea Mică copiii fac ore după-masa?

A.M. - Nu, până nu s-au reorganizat pentrucă era un singur director la toate trei şcolile.Părinţii mi-au spus, de la ei am aflat. Şi în anul2006 am rezolvat situaţia, ca să nu mai facă copi-ii ore după-masă. Anul trecut am primit bani dela Primărie ca să reabilitez o clădire cu încălzirecentrală, grup sanitar, două săli de clasă. Sperămca într-o lună să se termine lucrările şi să-i mu -tăm din Cămin, unde fac acum cursuri.

R. - Maşlocul se află pe o axă a drumuluiTimişoara-Lipova. Drumul este foarte circu-lat, Maşlocul şi Alioşul sunt tranzitate demulte camioane grele…

A.M. – Sunt maşini care transportă balast laTimişoara. Mai ales partea drumului spre Timi -şoara e mai spartă, vin camioanele încărcate cubalast. Consiliul Local nu poate să instituie taxepen tru şosea, cum s-a întâmplat la Constanţa.Acolo s-a întâmplat în oraş, p raza muncipiului.Sigur că suntem afectaţi de trafic. Caselor începsă le să crape pereţii, cad. Circulaţia e mare, cuviteză, nu avem limitatoare de viteză în localităţi,la trecerile de pietoni.

R.- Drumul judeţeană a devenit o rutăpentru traficul greu. #u pare corect.

A.M - Nu e, dar transportatorii plătesc o taxă.Noi suntem obligaţi să le punem la dispoziţiedru muri normale. Acum vreo doi ani, parcă, afost deviată circulaţia prin Arad. Dar făceau vreo120 km. Aşa, de la Lipova până la Timişoara facnumai 60 km. Singura şansă e să fie reabilitatdrumul…

R. - #ici şoseaua Timişoara - Lugoj nu-igata. Şi e drum naţional…

A.M. - Nu-i gata pentru că noi suntem dinTimiş, din Banat, nu suntem din Moldova sau dinOltenia.

R. - Credeţi că asta contează? A.M. - Şi înainte de 1989 tot criterii politice

erau! Noi eram din Banat şi eram marginali zaţi. R. - Credeţi că pe criterii politice? Sau

există şi alte resentimente…A.M.- Păi, parlamentarii şi deputaţii din Ti -

miş n-au nici o poziţie, ei nu zbat pentru judeţulpe care-l reprezintă în Parlament.

R. - Aţi constatat dvs. aceasta?A.M. - Deputaţii n-au venit pe la noi decât

înainte de alegeri. Singurii pe care i-am văzut laPrimărie în Maşloc au fost domnii ConstantinOstaficiuc şi Dorel Borza. Restul… nimeni!

R. - #ici unul dintre deputaţii de Timiş?A.M.- Nici unul. Au promis, dar n-au venit! R. - Cum vedeţi potenţialul comunei

Maşloc, comparativ cu al celorlalte comunedin judeţ?

A.M. – E un dezavantaj că suntem la capătuljudeţului, la limită de judeţ. Distanţa mare deTimişoara a făcut ca nimeni să nu vină săinvestească; n-am avut drumuri, n-am avut apă,n-am avut canalizare.

R.- Orzanizaţi o licitaţie pentru alimenta-rea cu apă.

A.M. - Da. Alimentare şi canalizare Remetea Mică-Alioş. Apă avem în Maşloc. Avem studiulde fezabilitate. Pe baza lui am scos la licitaţieproiectul tehnic. Valoarea estimativă a proiectu-lui şi a lucrării întregi este 5 milioane de euro.

R. - Şi banii de unde vor veni? A.M. Din fonduri structurale, plus cota parte

de la noi, de la Consiliul Local, dar şi de laConsiliul Judeţean Timiş.

R. – Gaz există în comună?A.M. - Trece conducta la intrarea în sat. În

anul ‘95, eram tot eu primar, am avut documen-taţia făcută pentru Fibiş şi Maşloc. Am fost pelocul 15 pe ţară, cu finanţare 100%, cu cotă degaz, dar au venit alte alegeri, alt primar şi a rămasdocumentaţia în arhivă.

R. Bine, dar în 2004 aţi revenit dumnea -voastră în fruntea obştei.

A.M. - Da, dar au trecut 12 ani…R.- De când sunteţi din nou primar nu aţi

încercat să reluaţi lucrarea?A.M. - Nu mai finanţează nimeni introduce -

rea gazului metan. E un lux. Şi noi avem 800hectare de pădure. E mai ieftină încălzirea culemne decât gazul. Şi la Primărie tot încălzire pe

lemne este.R. Ce atracţii culturale sau turistice are

comuna?A.M. - Există Valul Turcului, obiectiv care

este în izlaz şi există Fântâna Turcului, aşa îispun oamenii. Fântâna e în câmp, se află chiar peproprietatea mea, dar accesul e liber pentru cănumai acolo există apă în zona respectivă. O fifost făcută pe vremea turcilor, dar altfel e o fân-tână obişnuită, la patru metri adâncime iar pestecărămizi a fost turnat mai târziu beton.

R. - Aţi avut o serie de proiecte pe care vi le-aţi propus atunci când aţi devenit primar,cu aprope patru ani în urmă...

A.M. Atunci, întrucât nu se putea circula calumea pe nici o stradă, nici în Alioş, nici înMaşloc, nici în Remetea Mică, mi-am propus săpietruiesc străzile. Am reuşit să fac 14 km destradă în Alioş, 7 km în Remetea Mică şi 8,5 kmîn Maşloc.

R. Ce ar mai trebui făcut?A.M. - Mai am de pietruit o singură stradă de

1,5 km în satul Alioş. Am scos la licitaţie lu -crarea anul trecut, în octombrie 2007, dar n-avenit nimeni. A fost licitaţie electronică dar nu s-a prezentat nimeni. Trebuie să refac din nou pro-cedura anul acesta.

R. De ce credeţi că nu a venit nimeni lalici taţie?

A.M. - E suprafaţa de pietruit prea mică.Firmele care s-au interesat de licitaţie au spus căle e mai rentabil să transporte balastru la Ti -mişoara. Încarcă, descarcă, iau banii şi pleacă.Nu are rost să-şi aducă toate utilajele la Alioş.

R. Şi cu forţe proprii nu se poate rezolvapietruitul străzii?

A.M. - Păi, cu o remorcă, cât are Primăria, săcar balastru de la Zăbrani ar fi culmea! Înschimb, am reuşit să reabilităm total şcoala de laAlioş. Am reabilitat şi şcoala de la Maşloc. Acumaşteptăm să vină Hotărârea de Guvern pentru căni s-au aprobat cinci miliarde pentru cumpărareşcolii. Şcoala a fost revendicată de bisericacatolică.

R. -Aţi reabilitat-o şi acum o iau catolicii?A.M. - Au luat-o în anul 2005 dar noi am

reabilitat-o în continuare pentru că nu am pututsă ţinem copiii pe stradă. Biserica catolică a fostde acord să nu ne ia chirie vreme de cinci ani şisă facem noi lucrările în continuare. Dar anultrecut au semnat un contract că sunt de acord săne-o vândă.

R.- Scăzând şi preţul reabilitării?A.M. - Scăzând tot ce-am lucrat.R. - La cât s-ar putea ridica valoarea?A.M. - Valoarea şcolii e de cinci miliarde lei

vechi. Nu e un preţ mare. Banii vin de laMinisterul Învăţământului.

R. Există vreo întreprindere mai impor-tantă pe teritoriul comunei?

A.M. - O secţie de termopane, o fabrică delapte….

R.- Mai rar în Timiş fabrici de lapte…A.M. - Au autorizaţie, tot. Prelucrează laptele

de la populaţie şi e bine aşa pentru cei din comu-na noastră şi chiar şi pentru cei din alte sate. Ca -namar se numeşte firma. Şi mai este la intrarea însat un atelier în care lucrează 20 de fete, la o per-soană privată, unde se fabrică instalaţii electroni -ce. În rest, sunt destui tineri care fac naveta. Treiautobuze pleacă de dimineaţă spre Timi şoara: lo -cal nicii merg să lucreze la oraş. Alţii sunt ple-caţi dincolo, în străinătate. Fac bani şi apoi vin şicon struiesc. Cel mai bine se vede aceasta la Re -metea Mică, unde ucrainienii îşi fac case.

R.- Cum vă înţelegeţi cu şeful de post, cumedicul din comună?

A.M. Bine, zic eu. Acum se face documen-taţia pentru reabilitarea dispensarului. Avem şi ostaţie de salvare cu regim permanent, dotată cudouă salvări. Nu mai trebuie să dăm telefon laTimişoara la 112. Avem trei şoferi şi două asis-tente, toţi angajaţi ai Direcţiei Sanitare. Noi ampus la dispoziţie spaţiul.

R. – Ce-ar mai fi de construit în domeniulînvăţământului?

A.M. - O grădiniţă, întrucât noi stăm închirie. Nu avem spaţiu pentru grădiniţă şi sunt 60de copii. E în lucru proiectul, vrem să facem ogrădiniţă cu program prelungit. De asemenea, deanul trecut am încercat să ajutăm copiii care suntmai slabi la învăţătură. Îi aducem după-masă, ledăm de mâncare şi plătim profesorii cu 150.000lei vechi/oră pentru a-i medita.

R. – Odinioară se contruiau locuinţe pen-tru intelectualii satului. Locuinţe pentru ceicare doreau să se stabilească în comună. Are şiMaşlocul nevoie de intelectuali…

A.M. – Are nevoie, avem nevoie, dar locuinţenu mai sunt. Toate sunt ocupate dinainte de anul1990 de către cei care au venit din alte părţi.Nemţii au plecat şi au rămas în casele lor chiri-aşii…

R. Primăria nu are posibilităţi ca să con-struiască astfel de locuinţe?

A.M. - Nu. Nu avem. Nici Cămin cultural nuavem.

R. – Dar aţi avut…A.M. - Am avut dar a fost al IAS-ului, ca

sediu, iar IAS-ul l-a pierdut în anumite împre-jurări. Banca l-a scos la vânzare. S-a făcut lici-taţie, clădirea a fost scoasă la vânzare pentrurecuperarea banilor. Am avut noroc a fost cum -părată de domnul dr. Stelică Mălăeşteanu, de laFibiş. Acesta l-a donat comunităţii cu indicaţiaexpresă de a fi amenajat ca lăcaş de cult, biseri -că.. Acum acolo funcţionează biserica ortodoxăromânească.

Cornel TODOR& Gabriela PASCARU

Dan Sa bău (37 de ani, foto stânga) estepreot ortodox din anul 1998. Pri ma parohie afost în aşe zarea Maşloc. Din anul 200 estepreot paroh în satul Alioş. Este interesat deteologie, bizantologie, morală, patristică,drept canonic, asistenţă socială, arte vizuale,open source, chinologie. Filmele sale favoritesunt Shawshank Redemption (drama regizatăla anul 1994 de Frank Darabont, bazată penuvela cu acelaşi nume a lui Stephen The film

stars Tim Robbins as Andy Dufresne and Morgan Freeman as Ellis Boyd“Red” Redding) si Green Mile (acelasi regizor, acelasi nuvelist). Muzicaprefe rată este cea clasică, barocului muzical veneţian al lui AntonioVivaldi dar şi cel german al compozitorului şi organistuluiI J. S. Bach.

Autorii preferaţi sunt C.S. Lewis, Paul Evdochimov (din cugetărilescriitorului de cărţi ortodoxe amintim doar una: “În catedrala imensă careeste lumea lui Dumnezeu, fiecare om, sa vant sau muncitor, este chemat sălucreze ca preot al întregii sale vieţi, să transforme umanul într-o ofrandăşi un imn de slavă.”), dar şi “poetul închisorilor”, Radu Gyr.

Părintele Dan Sabău a realizat un interesant site al Parohiei OrtodoxeRomâne Alioş. Aici poate fi gasită şi motivaţia demersurilor pentrucunoaşterea vechii istorii a locurilor în care slujeşte “: “În luna mai 2005când căutai Alioş pe Google primeai vreo 200 de rezultate. Dar... niciunulnu se referea la satul nostru. (…) Mai dai şi de năzbâtii printre lucrurile

serioase, aşa că le redau amestecate, cum le-am găsit:pe nona.net scrie: “Alioş is a populated place in Covurlui, which is a

region of Romania. An overview map of the region around Alioş is dis-played below.” Iar eu mă mir, ce-i aia Covurlui?! Apoi, travelingluck.comspune că trăim în comuna Alioş. Am vrea noi! Bineînţeles, harta din satelit,luată cu Google Map, vede în ceaţă jumătatea dinspre pădure a satului.Alioşul e musai să fie oleacă în ceaţă, nu? OleRentales oferă servicii tu -ristice de găzduire în Alioş. Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimo -niu(...) ne oferă o listă de monumente în care găsiţi şi cetatea Alioş. In -stitutul pentru valorificarea patrimoniului (...) ne oferă o listă arheologicămai completă. Mitropolia Banatului face cunoscută activitatea caritabilădin parohia noastră. Pe Catholica găsiţi anunţul premergător binecuvântăriibisericii romano-catolice. Biserici.org semnalează bisericile din sat.Wikipedia găzduieşte un articol destul de bun despre Alioş, cu precizareacă nu sunt de acord cu menţionarea numelui de Ilieşd (nu conteaza în ceanuar a apărut aşa) care nu a fost niciodată numele satului Alioş. Se ştie căWikipedia e Aproxipedia. Dacă aş mai scrie, aş ruina bucuria voastră de amai descoperi câte ceva despre Alioş pe net.”

Pe scurt, opinia parintelui Sabău ar fi aceea că “evenimentele prin caretrece o parohie ortodoxă constituie, cel puţin în spaţiul românesc, chei deînţelegere a istoriei comunităţii în care funcţio nează aceasta. Punereaacestor evenimente la dis poziţia unui număr cât mai larg de cititori re -prezintă datoria sacră a parohului acelei comunităţi.”

C.T.

UN PREOT MODERN: PARINTELE DAN SABAU EROII DIN ALIOŞAnul revoluţionar 1848 a marcat crunt istoria

româ nilor din satul Alioş. Excesele revoluţionarilormaghiari s-au concretizat prin condamnarea lamoarte a preotului Vasile Popescu din Alioş, alăturide preotul Jivoin Petrovici din Sânnicolau Mic,membri ai Comitetului Politic al Românilor din Ti -mişoara. Cei doi au fost condamnaţi la moarte prinspânzurare din ordinul unui dintre reprezentanţiiau torităţilor maghiare, Kulteter Murany.

Evenimentele din anii 1918 şi 1919 au produstragedii în sufletul soldaţilor români înrolaţi în ar -mata imperială şi nevoiţi să lupte îm potriva fraţilordin Regatul României. Fiind în rolat de ar mata aus-tro-ungară, locotenentul Petru Ţiu cra, fiul preotuluialioşan Avesalom Ţiucra, a trecut de par tea trupelorromâne cu întreaga sa companie, încă de la primaconfruntare cu armata română. În urma acestui bravact de patriotism tatăl locotenetului, preotul Ave -salom Ţiucra, a fost bătut crunt de re prezentanţiiau torităţilor imperiale. Lo vi turile pri mite atunci l-au marcat pentru tot res tul vieţii. A rămas două -sprezece ani ani imobilizat la pat, această situaţiecontribuind la scurtarea vieţii părinte lui Ţiucra,constituind şi cauza morţii sale. C.T.

februarie 2008

Sediul consiliului local: Fibiş nr.94 A, telefon 232095Primar: Pelea Gheorghe MarinelRepere istorice:- a fost întemeiată în anul 1380;- în anul 1446, localitatea Fibiș esteatestată do cu mentar ca aparținândcomitatului Timiș, districtul Arad;- școala care a dus la culturalizareasatului, a fost atestată documentarîn anul 1777;- în anul 1891 a fost construitășcoala cu predare în limba germană;- a funcționat ca și comună până înanul 1966;- comuna a fost reînființată în bazaLegii nr. 84/2004.Populația stabilă la 1 ianuarie 2006 - total =1555 persoane, din care:- masculin = 757 persoane- feminin = 798 persoane#umarul locuințelor la 31 decembrie 2006 =630#umăr posturi în primărie - total = 16, dincare:- funcționari publici = 9- personal contractual = 7#umăr consilieri = 11Obiective și investiții propuse a se realiza:- Alimentare cu apă.Sume defalcate din taxa pe valoarea adău-gată, repartizate prin C.J. Timiș (Hotărâreanr. 5/31.01.2007):- Suma din TVA pentru susținerea programelorde dezvoltare locală, proiectelor de infrastructură

care necesită cofinanțare locală = 50,00 mii lei#umărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr. 416/2001 (ajutoare sociale) = 11Instituții școlare:- școala generală cu clasele I-VIII;- Grădinița cu program normal.Instituții sanitare:- Cabinet medical;- Cabinet sanitar-veterinar.Instituții culturale:- Cămin cultural.Biserici, mănăstiri și alte locașe de cult:- Biserica Ortodoxă Română;- Biserica Romano-Catolică;- Biserica Baptistă.Rugi și alte manifestări cultural-religioase:- Rugă în localitatea Fibiș (la 5 săptămâni dupăSfintele Paști).

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

11

MMIICC AATTLLAASS AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII TTIIMMIIŞŞCOMU#A FIBIȘ - A#UL 2008

Sediul consiliului local: Mașloc nr.95, telefon231205Primar: Mic Dorin AurelRepere istorice:- 1332 - localitatea este atestată documentar subnumele Machiaka;- sec. XVI-XVII - a fost sub ocupație turcească;- 1770-1771 - coloniștii germani au numit locali-tatea „Blumenthal";- 1783 - zidirea bisericii catolice;- Alioo (1306) și Remetea Mica (1770).Populația stabilă la 1 ianuarie 2006 - total =2160 persoane, din care:- masculin = 1062 persoane- feminin = 1098 persoane#umărul locuințelor la 31 decembrie 2006 =839#umăr sate componente, localități aparțină-toare = 2: Alioo oi Remetea Mica.#umăr posturi în primărie - total = 12, dincare:- funcționari publici = 5- personal contractual = 7#umăr consilieri = 11Obiective și investiții propuse a se realiza:- Reparații străzi.Sume defalcate din taxa pe valoarea adău-gată, repartizate prin C.J. Timiș (Hotarâreanr. 5/31.01.2007):- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudețene și comunale = 20,00 mii lei- Suma din TVA pentru susținerea programelorde dezvoltare locală, proiectelor de infrastructurăcare necesită cofinanțare locală = 50,00 mii lei#umărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr. 416/2001 (ajutoare sociale) = 44

Instituții școlare:- școli generale cu clasele I-VIII = Mașloc,Remetea Mica și Alioo;- Gradinițe cu program normal = Mașloc,Remetea Mica și Alioo.Instituții sanitare:- Spital - Centru de Medicină Integrală (particu-lar) = Mașloc;- Cabinete medicale = Mașloc, Remetea Mică șiAlioo;- Farmacie umană = Mașloc.Instituții culturale:- Cămine culturale = Alioş și Remetea Mică;- Bibliotecă = Mașloc.Biserici, manastiri și alte locașe de cult:- Biserici ortodoxe = Maşloc, Alioo oi RemeteaMica;- Biserici catolice = Maşloc, Alioo oi RemeteaMica.Rugi și alte manifestări cultural-religioase:- Hramul bisericilor ortodoxe în localitățile:Maşloc (iulie) și Alioo (septembrie).

COMU#A MAȘLOC - A#UL 2008

1. Corp anexă la C.J.Timiş: Valoare investiţie: 12.471,4 mii leiRealizări 2007: 4.320,0 mii leiÎnceperea execuţiei: Februarie 2007Finalizare: Ianuarie 2009Stadiul fizic la decembrie 2007:

2. Amenajare Palat Baroc - continuare lucrări pro -iectare şi execuţie. S-au executat lucrări la Sala barocă,

subsol corp 1-aripa P-ta Unirii şi Pacha, parter corp 1 P-ta Unirii

-Realizări 2007 din fonduri CJT: 350,00 mii lei;-Realizări 2007 din fonduri MCC: 800,0 mii lei mii lei;

3. Consolidare sediu Muzeul Banatului-Castel Hu -niade

Realizări 2007: 300,0 mii lei4. Reabilitarea infrastructurii rutiere a DJ 593 Foeni-

Giulvăz-Peciu #ou, Foeni-secţiune punct vamalProiect finanţat prin Programul de Vecinătate România-

Serbia 2004Valoare contract execuţie: 2.597,167 mii lei ; Durata exe-

cuţie: 3 luni- Realizat 2007 – PT,DE, licitaţie execuţie; Finalizare:

20085. Reamenajarea şi revitalizarea fortificaţiei Cetăţii

Timişoara-Bastionul TheresiaProiect finanţat prin Programul Phare CES 2005-Proiecte

mari de infrastructură regională- Realizări 2007: semnare contract execuţie lucrări august

2007 Durata execuţiei : 18 luni (preconizat februarie 2008- iulie

2009)

6. Centru regional şi transfrontalier de prevenire şiintervenţie în situaţii de inundaţii

- Val. proiect: 850.000 Euro, Proiect finanţat prinProgramul Phare CBC 2004 Ro-Hu

Realizat 2007: 16.514 Euro, Finalizare : octombrie 20087. Reabilitare instalaţii încălzire, apă caldă şi rece,

canalizare la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timiş–execuţie etapa II.

Valoare investiţie: 2.000,00 mii lei ; Realizat 2007 –1.880,55; Finalizare: 2008

8. Mansardare cădire Şcoală cu clasele I-VIIIConstantin Pufanu

Realizat 2007: 1.152,86 mii lei; Finalizare: aprilie-mai2008

9. Reabilitare termică a clădirii căminului şcolii spe-ciale P.P. #eveanu, str. Titu Maiorescu nr. 2-6, cofinanţareprogram pilot privind reabilitarea termică a unor clădiriproprietate publică.

Valoare investiţie: 48,45 mii lei; Realizat 2007: 40,00 miilei mii lei; Finalizare: 2008

10. Reabilitare DJ 691 între localităţile Timişoara-Pişchia-Maşloc,limită jud. Arad, L=40 km

Realizat 2007: PT, DE, licitaţie execuţie în curs de evalu-are.

11. Modernizare drum judeţean DJ 609, Cladova –Ohaba Lungă

Realizat 2007: 2.600 mii lei; Finalizare : 200812. Centru de incubare a afacerilor, coordonare, califi-

care şi perfecţionare profesională Timiş - Proiect finanţatprin Programul Phare CBC RO 2004/016-940.01.01

- Valoarea : 487.219 Euro; Durata de execuţie : 24 luni Realizat 2007: 336.892.73 Lei

13. Incubator de afaceri şi Centru de TransferTehnologic PITT

Valoarea: 84.698 Euro; Durata de execuţie: 12 luni;Finalizare: Decembrie 2008

14. Reabilitare instalaţie încălzire I.S.U. Banat al jud.Timiş

Realizat 2007: 200,0 mii lei, Finalizare: februarie-martie2008

IIII nnnn vvvv eeee ssss tttt iiii țțțț iiii iiii aaaa llll eeee CCCC .... JJJJ .... TTTT iiii mmmm iiii șșșș îîîî nnnn dddd eeee rrrr uuuu llll aaaa rrrr eeee

februarie 2008

AAGGEENNDDĂĂ

12IIMMIIŞŞ

În data de 9 ianuarie, au fost depuse pentruobţinerea de fonduri europene prin Programul devecinătate PHARE CBC România-Ungaria 2006,următoarele proiecte:

Studiu de Fezabilitate – Parc IndustrialTriplex Confinium Obiectivul principal:

Sprijinirea administraţiei publice locale dinEuroregiunea DKMT pentru crearea, într-o zonăatractivă pentru investitori, de condiţii propice dez-voltării de noi afaceri utilizându-se avantajele oferitede pieţele celor trei state cu frontieră comună

Rezultate estimate: Studiu de Fezabilitate;studiu de piaţă; analiza investiţională; studiu deimpact asupra mediului; Proiect Tehnic; informareamediului de afaceri din zona transfrontalieră asupranecesităţii şi oportunităţii implementării proiectuluide investiţii vizat.

Parteneriat: CJ Timiş / CL Beba Veche, SUPDKMT

Buget total: 295.320 Euro Co-finanţare CJT:32.320 Euro

Durata proiectului: 16 luni Realizarea Studiului de Fezabilitate şi a

Proiectului Tehnic pentru Pista de Cicloturism înZona Cooperării Transfrontaliere România-Ungaria

Obiectivul principal: promovarea cooperăriitransfrontaliere prin dezvoltarea unor forme de tur-ism alternative (cicloturism).

Rezultate estimate: realizarea Studiului deFezabilitate care va defini traseul optim pentru pistade cicloturism privind valorificarea po ten ţialului tur-istic transfrontalier, prin includerea unor piste decicloturism pe DN 6 (Sânni colau Mare-Cenad-PTFCenad); definirea unor produse turistice comple-mentare rezultate din Studiul de Fezabilitate;realizarea Proiectului Tehnic care va defini traseuloptim pentru pista de cicloturism privind valorifi-carea potenţialului turistic transfrontalier, prinincluderea unor piste de cicloturism pe DN 6(Sânnicolau Mare-Cenad- PTF Cenad);

Parteneriat: CL Cenad / CJ Timiş ADETIM,CL Kiszombor (Ungaria)

Buget total: 93.600 Euro Co-finanţare CJT:10.000 Euro

Durata proiectului: 12 luni Studiu de evaluare a potenţialului de pro-

ducţie energie alternativă în Regiunea VestRomânia şi valorificarea acestuia în relaţiile decooperare transfrontalieră România-Ungaria

Obiectivul principal: creşterea competitivităţiieconomice regionale şi transfrontaliere, bazată pereorientarea investiţiilor în domeniul producerii deenergie din surse regenerabile, fără impact negativasupra mediului înconjurător.

Rezultate estimate: Realizarea studiului cuprivire la potenţialul de producere a energiei dinsurse regenerabile în judeţul Timiş; o broşură con -ţinând informaţii privind oportunităţile de investiţiiîn domeniul producerii de energie din surse regener-abile împreună cu harta energetică a judeţului.

Ghid cu bune practici in domeniul utilizăriienergiei din surse regenerabile.

Materiale de promovare Parteneriat: CL Jimbolia, ADETIM, CJ Timiş,

Cseremely Environmental Association –Szeged,Ungaria

Buget total: Co-finanţare CJT: 169.600 Euro20.000 Euro.

Durata proiectului: 14 luni

Reabilitare şi modernizare DC 3 CheresturPordeanu - limită frontieră Ungaria, L=3,1 km

Obiectivul principal: îmbunătăţirea infrastruc-turii de transport regionale şi locale în vederea spri-jinirii dezvoltării schimburilor economice, culturaleşi sociale echilibrate, în aria de cooperare trans-frontalieră

Rezultate estimate: Infrastructură dezvolta tă înregiunea de frontieră (DC 3 Chereştur-Pordeanu-Frontiera cu Ungaria; km 0+000-3+100, L=3,1 km;reabilitat şi modernizat).

Parteneriat: Co-finanţare CJT: CL BebaVeche/CJ Timiş, DADPJ TIMIŞ, ADETIM, GuvernLocal Kubekhaza Buget total: 660.000 Euro 70.000Euro Durata proiectului: 13 luni

Sprijinirea autorităţilor publice locale dinjudeţul Timiş în vederea pregătirii şi elaborăriiproiectelor de dezvoltare economico-socială lo -cală şi a accesării finanţărilor din cadrul Pro -gramului Operaţional de Cooperare Trans fron -talieră România - Ungaria 2007-2013

Obiec tivul principal: creşterea capacităţii deabsorbţie de către administraţiile publice locale dinjudeţul Timiş a finanţărilor europene destinate dez-voltării infrastructurii publice locale şi promovăriicooperării transfrontaliere între instituţiile şi serviciipublice locale, în vederea unei dezvoltări economi-co-sociale echilibrate şi durabile a zonei din ambelepărţi a graniţei româno-maghiară.

Rezultate estimate: Organizarea a 8 seminariide prezentare şi schimb de experienţă - 80 partici-panţi la seminarii; 32 de administraţii publice(comunităţi) locale participante sau implicate înorganizarea seminariilor; elaborarea a 16 fişe deproiect;

Acordarea de consultanţă pentru elaborareafişelor de proiect acordată; actualizarea programelorstrategice.

Parteneriat: Buget total: Co-finanţare CJT:ADETIM 72.601,56 Euro 65.196,3 Euro Durataproiectului: 12 luni

De asemenea, în 23 decembrie au fost depusepentru obţinerea de fonduri europene prin Programulde vecinătate PHARE CBC România-Serbia 2006,următoarele proiecte:

Studiu de Fezabilitate – Parc IndustrialTriplex Confinium Obiectivul principal:

Sprijinirea administraţiei publice locale dinEuroregiunea DKMT în atingerea unei dezvoltărieconomico – sociale echilibrate şi durabile princrearea, într-o zonă atractivă pentru investitori, unorcondiţii propice dezvoltării de noi afaceri utilizându-se avantajele oferite de pieţele celor trei state cufrontieră comună.

Rezultate estimate: Studiu de Fezabilitate;studiu de piaţă; analiza investiţională; studiu deimpact asupra mediului; informarea mediului deafaceri din zona transfrontalieră asupra necesităţii şioportunităţii implementării proiectului de investiţiivizat.

Parteneriat: CJ Timiş/CL Beba Veche, DKMTBuget total: 62.169 Euro Co-finanţare CJT: 12.169Euro Durata proiectului: 12 luni

Cooperare între serviciile publice din zona trans-frontalieră româno-sârbă pentru stabilirea cadruluitransfrontalier de prevenire şi intervenţie în caz deinundaţii

Obiectivul principal: Îmbunătăţirea capacităţii

operaţionale de intervenţie în caz de inundaţii şi altesituaţii de risc a serviciilor publice cu atribuţii îndomeniu din regiunea frontierei comune româno-sârbe, cu scopul prevenirii, reducerii şi înlăturăriiefectelor dezastrelor naturale, în special ale inun-daţiilor.

Rezultate estimate:Rezultate de impact: Creşterea eficienţei şi

operativităţii intervenţiilor în cazul situaţiilor deurgenţă, mai ales în cazul inunda ţii lor; Mărireagradului de prevenţie şi prognozare a desfăşurăriidezastrelor naturale; Îmbunătăţirea capacităţii decooperare şi ajutor reciproc în situaţii de urgenţăîntre cele două ţări vecine, Creşterea gradului desecuritate în zona transfrontalieră expusă riscului lainundaţii, vizată de proiect

Rezultate concrete: Studiu de analiză şiacoperire a riscurilor în regiunea transfrontalierăromâno-sârbă

Echipamente de intervenţie specifice (valoare:273.000 Euro)

Parteneriat: CJ Timiş/ CL Secanj - SerbiaBuget total: 326.890 Co-finanţare CJT: 33.000 EuroDurata proiectului: 12 luni

Studiu de Fezabilitate pentru realizarea unuiCentru regional de Transport Intermodal înTimişoara

Obiectivul principal: Crearea premiselor pen-tru creşterea competivităţii economiei regionale prinintroducerea unor servicii suport logistice pentruagenţii economici români şi sârbi în zona trans-frontalieră.

Rezultate estimate: realizarea SF,,Centru inter-modal regional de transport mărfuri în Timişoara”;crearea premizelor pentru dezvoltarea infrastructuriide servicii logistice şi implicit a celei de afaceri înzona transfrontalieră; soluţii pentru valorificareasuperioară a potenţialului local şi transfrontalier,creşterea atractivităţii regiunii pentru investiţii sicreş terea competitivităţii regiunii; soluţie de aso -ciere a partenerilor de proiect pentru administrareacentrului; promovarea proiectului în partea de nord-est a Serbiei (Voivodina) şi în mediul de afaceri

Parteneriat: ADETIM, CJT, PMT, Munici -palitatea Zrenjanin Buget total: 66250 Euro Co-finanţare CJT: 15.000 Euro Durata proiectului: 10luni

Centru de consultanţă pentru IMM-uri –ADETIM

Obiectivul principal: dezvoltarea infrastruc-turii de afaceri şi a serviciilor de afaceri în zonatransfrontalieră prin dezvoltarea „Centrului deConsultanţă pentru IMM-uri ADETIM” care săfurnizeze servicii specializate de suport în afaceri şiasistenţă profesională pentru IMM-urile dinregiunea transfrontalieră a judeţului Timiş şi prinvalorificarea experienţei în domeniu a parteneruluitransfrontalier sârb.

Rezultate estimate: Amenajarea şi dotareaBirourile Centrului de Consultanţă pentru IMM-uri;Elaborarea studiului de nevoi de consultanţă şi train-ing pentru IMM-uri în zona transfrontalierăRomânia-Serbia; Elaborarea unei oferte de serviciide consultanţă particularizate pentru nevoilegrupului ţintă; Orga nizarea de traininguri de instru-ire antreprenorială pentru IMM-uri (în România şiSerbia); Atragerea a minim cinci firme care vor con-tracta lucrări ca urmare a pachetului de servicii ofer-

it de Centrul de Consultanţă pentru IMM-uri-Adetim;; Semnarea unui acord de colaborareAdetim-RDA Banat pentru asistarea IMM-urilor dinregiunea transfrontalieră româno-sârbă semnat;

Parteneriat: ADETIM/ CJ Timiş, RDA Banat(partener Serbia) Buget total: 81.815 euro Co-finanţare CJT:8.300 Euro -ADETIM: 1.000 EuroDurata proiectului: 14 luni

Studiu de fezabilitate pentru valorificareapotenţialului turistic transfrontalier, incluzândpiste de cicloturism de-a lungul râului Bega, înaval de Timişoara.

Obiectivul principal: promovarea cooperăriitransfrontaliere prin dezvoltarea unor forme deturism alternative (ciclotu rism);

Rezultate estimate: Realizarea Studiului deFezabilitate care va defini traseul optim pentru pistade cicloturism; definirea unor produse turistice com-plementare rezultate din studiul de fezabilitate;creşterea atractivităţii zonei transfrontaliere pentruiubitorii de cicloturism care constituie segmentulimportant al grupului ţintă dar şi pentru alte categoriidatorită diversificării ofertei turistice pe frontieraRomânia - Serbia prin promovarea unor proiecte decooperare transfrontalieră în domeniul turismuluipornind de la rezultatele studiului de fezabilitate.

Parteneriat: CJ Timiş/ ADETIM, municipali-tatea Novi Becej Buget total: 47822 Euro Co-finanţare CJT:5.000 Euro Durata proiectului: 9luni

„Cenad – Kikinda – parteneriat pentru spri-jinirea dezvoltării turismului local şi trans-frontalier”

Obiectivul principal: Stimularea coope răriitransfrontaliere în domeniul turismului prin identifi-carea, crearea şi promovarea valorilor culturale şipotenţialului turistic local şi transfrontalier din ariade cooperare transfrontalieră România-Serbia

Obiective specifice: Valorificarea potenţia luluituristic zonal prin promovarea obiectivelor deinteres local şi transfrontalier; Organizarea încondiţii optime a unor manifestări cultural – turisticetransfrontaliere; Îmbunătăţirea cooperării în dome-niul dezvoltării economico-sociale, în general, şi alturismului, în special, dintre autorităţile publicelocale şi judeţene în aria de cooperare transfrontal-ieră.

Rezultate estimate: elaborarea şi editarea înparteneriat a unui pachet complex de materiale pro-moţionale multilingve pe diferite teme privind opor-tunităţile turistice din comunităţile Cenad şi Kikindaşi ariile învecinate; realizarea unor schimburi deexperienţă între partenerii de proiect; vizite de pro-movare a bogăţiilor culturale şi istorice aleCenadului şi Kikindei pe un tra seu turistic stabilit încadrul proiectului; confecţionarea de semne indica-toare multilingve pentru obiectivele turistice locale;asigurarea continuităţii unei manifestări culturaletradi ţionale, Festivalul Tamburaşilor, crearea celormai bune condiţii de desfăşurare ale acesteia, inclu-siv dotarea cu o instalaţie de sonorizare modernă;achiziţionarea unor echipamente care să facilitezeimplementarea proiectului şi activităţile ulterioareimplementării proiectului.

Parteneriat: CL Cenad/ADETIM, CL KikindaBuget total: 139.509,56 Euro Co-finanţare: CLCenad: 14.000 Euro Durata proiectului: 12 luni

J. LAVRITS

PROIECTE EUROPENE TRANSFRONTALIERE

Preşedintele Comisiei de Afaceri Europene din BundestagGunther Krichbaum a avut, la sfârşitul lunii ianuarie, o întrevederecu preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc.La întâlnire au mai luat parte primarul Timişoarei GheorgheCiuhandu, vicepreşedintele CJT Marius Popovici şi consulul gener-al al Germaniei la Timişoara Rolf Maruhn.

Cu acest prilej, preşedintele Constantin Ostaficiuc i-a prezentatlui Krichbaum principalele 5 proiecte de importanţă locală, naţionalăşi chiar europeană. „Cel mai important proiect este autostrada, caretrebuie să completeze coridorul patru paneuropean. Există deja oîntârziere în condiţiile în care în luna august 2007 trebuiau să înceapă

lucrările de execuţie. Decizia nu este la nivel local sau judeţean, ci lanivelul Ministerului Transporturilor şi la Compania Naţională deDrumuri şi Autostrăzi. Noi, autorităţile judeţene am oferit proiectan-tului sprijin în agrearea traseului în Timiş şi toate documentele nece-sare. Competenţele noastre se opresc aici”, a precizat liderul CJT.

Alte proiecte importante sunt centura de ocolire a municipiuluiTimişoara şi master-planul de apă şi canalizare, pentru care existădouă consultanţe. „Ţinta noastră este să atragem circa 400-500 demilioane de euro pentru lucrări de alimentare cu apă, canalizare şistaţii de epurare”, a spus Constantin Ostaficiuc.

S-a mai discutat despre dezvoltarea Aeroportului„Traian Vuia” din Timişoara. „Am făcut demersuri caCJT şi Primăria Timişoara să obţină acţiuni în aceastăsocietate, astfel încât şi comunitatea locală să aibă uncuvânt de spus în management şi proprietateaAeroportului”.

Cel de-al cincilea proiect prezentat de preşedinteleinstituţiei administraţiei judeţene a fost sistemul inte-grat de management al deşeurilor în judeţul Timiş.„Opt ani ne-am luptat cu morile de vânt în cadrul aces-

tui proiect. Discutăm acum cu reprezentanţii Ministerului Mediuluica finanţatorii să ne permită să deschidem mai întâi deponeul de laGhizela şi apoi staţiile de transfer”, a precizat Ostaficiuc.

La rândul său, Gunther Krichbaum a subliniat importanţa dez-voltarii infrastructurii. “Nu sunt foarte mulţumit să aflu că UniuneaEuropeană e deschisă să finanţeze aceste proiecte, dar la Bucureştiau loc întârzieri ce nu pot fi acceptate. Dacă dezvoltarea proiectelorde infrastructură este înceată, atunci va deveni mai lentă şi dez-voltarea economică”, a apreciat Gunther Krichbaum. J. L.

ÎNTÂLNIRE OSTAFICIUC- KRICHBAUM-CIUHANDU

Foto: ROMPRESS

februarie 2008

13

La ultima şedinţă ordinară a AutorităţiiTeri toriale de Ordine Publică Timiş desfă-şurată în luna decembrie 2007, prezidatăde vicepreşdintele C. J. Timiş Liviu Bor -ha, a fost aprobat planului strategic al IPJTimis, pentru anul 2008, prezentat decomisar şef Popescu Gheorghe - şef interi-mar la acea dată al I.J.P. Timiş. Au fostprezenţi la dezbateri Laurean DanielDEAC consilier judeţean, MarţianCorneliu DOROŞ – reprezentant al comu-nităţii, Zoltan MAROSSY – subprefect,Ionel PA TRICHI – consilier judeţean, IoanBU CĂTARIU – consilier judeţean,Bogdan ACHIMESCU – reprezentant alcomunităţii, Marius POPOVICI – vicepre-şedinte Consiliul Judeţean Timiş, TituBOJIN – consilier judeţean, NicolaeNĂSTASE – reprezentant al comunităţii,Gheorghe MOLDOVAN – reprezentant alCorpului Naţional al Poliţiştilor. Domnulpreşedinte Liviu Borha a precizat că înconformitate cu prevederile art. 18 lit. adin Legea nr. 218/2002 privind organiza-rea şi funcţionarea Poliţiei Române (art.18 Au to ritatea teritorială de ordine publicăare ur mă toarele atribuţii: a) contribuie laelaborarea planului de activităţi şi la fixa-rea obiectivelor şi indicatorilor de perfor-manţă minimali, având ca scop protejareaintereselor comunităţii şi asigurarea cli-matului de siguranţă publică), coroboratecu cele ale art. 13, alin. 3 al Regulamentulde organizare şi funcţionare a Autorităţiiteritoriale de ordine publică, aprobat prinHotărârea Guvernului nr. 787/2002 (art.13 – alin. 3 - Informările periodice, planu-rile de măsuri, programele, strategiile deacţiune şi orice alte documente elaboratede comisiile de lucru, prin care se angajea-ză autoritatea teritorială de ordine publicăîn relaţiile cu terţii, se supun spre adopta-re sau, după caz, spre aprobare plenuluiacesteia, care se pronunţă în acest sens.),planul de acţiuni, programele, strategiilede acţiune se supun aprobării plenuluiAutorităţii Teritoriale de Ordine Publică ajudeţului. Planul strategic a fost aprobat înunanimitate, cu 12 voturi pentru, 0 voturiîmpotrivă şi 0 abţineri .

Mircea BĂCALĂSecretar Tehnic ATOP

La întocmirea planstrategic s-au avut învedere prevederileH.G. 787/2002, pri-vind Regulamentul deOrganizare si Func -ţio nare a AutorităţiiTeritoriale de OrdinePublică, concluziilerezultate în urma con-sultării populaţiei înlegătura cu activitateadesfăşurată de PoliţiaTimiş şi analiza situa-ţiei operative existen-te la nivelul judeţului

în cursul anului 2007.În conformitate cu Legea nr. 218/2002

privind organizarea şi funcţionarea Po -liţiei Române şi a Legii nr. 360/2002 pri-vind Statutul poliţistului, poliţistul esteobligat să presteze servicii specializate îninteresul şi sprijinul persoanei, comunită-ţilor şi instituţiilor statului exclusiv pebaza legii.

Pentru a se putea relaţiona corect şilegal, în conformitate cu normele deonto-logice profesionale, poliţistul trebuie săprobeze în orice împrejurare că întreaga saconduită profesională, dar şi cea extrapro-fesională se bazează pe un set de normemorale pe care le respectă întotdeauna,chiar şi atunci când nu se află sub controlsocial.

Extrem de apreciate sunt din parteamembrilor comunităţii integritatea mora-lă, respectul pe care-l manifestă poliţistulfaţă de ordine şi lege, profesionalismul şinu în ultimul rând discreţia pe care trebu-ie să o manifeste în mod constant poliţis-tul în raporturile oficiale şi neoficiale pecare le stabileşte cu membrii comunităţii,cu cetăţenii în general.

Pentru cultivarea acestor aptitudiniabsolut necesare stabilirii unor relaţii caresă permită prestarea unui serviciu poliţie-nesc de calitate la nivelul M.I.R.A. s-a ela-borat o nouă concepţie privind organiza-rea şi funcţionarea poliţiei de ordine publi-că, care are în centrul atenţiei creştereasiguranţei cetăţeanului, înlăturarea stăriide frică, reducerea infracţionalităţii stra-dale, în special a celei comise cu violenţă,apropierea poliţistului de problemele cetă-ţeanului.

Continuarea reformei structural-orga-nizatorice, eficientizarea managementu-lui, consolidarea domeniului ordinii publi-ce perfecţionarea sistemului relaţional şiprogresul tehnologic au fost principaleledirecţii de acţiune în anul 2007.

Perfecţionarea sistemului relaţionalprin dezvoltarea relaţiilor de colaborareîntre Poliţia Timiş şi celelalte instituţii şifactori de aplicarea a legii, precum şi cupartenerii nonguvernamentali a reprezen-tat un obiectiv important al instituţieinoastre, fiind abordat ca un element al lup-tei împotriva criminalităţii.

Principalele coordonate pe linia efi-cientizării managementului la nivelulInspec toratului de Poliţie Timiş s-au con-cretizat în:

� dezvoltarea reţelei intranet la nivelultuturor serviciilor şi subunităţilor prin carese transmit toate deciziile, recomandărileşi alte informaţii de interes managerial;

� descentralizarea competenţelor peresurse umane şi logistică;

� reducerea analizelor la nivelulInspec toratului (reducerea timpului desoluţionare a dosarelor prin înlăturareabirocraţiei);

� fundamentarea deciziilor de jos însus

� participarea reprezentantului Corpu -lui Naţional al Poliţiştilor la şedinţele deconsiliu în vederea avizării.

CAPITOLUL IOBIECTIVE #AŢIO#ALE PRIORI-

TARE PE#TRU POLIŢIAROMÂ#Ă

Obiectivul funda men tal este moderni -zarea con ceptuală, structurală şi funcţio -nală a Politiei Ro mâne, crearea unei insti-tuţii moderne compatibilă cu ţările mem-bre ale Uniunii Europene.

OBIECTIVELE STRATEGICEALE POLIŢIEI ROMÂ#E.

- Creşterea gradului de siguranţa publi-că a cetăţeanului.

- Continuarea descentralizării funcţii-lor poliţieneşti.

- Îmbunătaţirea calităţii serviciuluipoliţienesc.

- Creşterea nivelului de încredere apopulaţiei în poliţie.

- Combaterea criminalităţii organizate.- Reducerea fenomenului criminalită-

ţii.

OBIECTIVELE GE#ERALE ALEPOLIŢIEI ROMÂ#E PE#TRU PERI -OADA 2004 - 2008 sunt:

� Modernizarea managementului in -sti tuţional.

� Modernizarea conceptuală, structu-rală şi funcţională în domeniul preveniriicriminalităţii

� Creşterea capacităţii instituţionale şioperative în domeniul combaterii crimina-lităţii organizate

� Creşterea capacităţii instituţionale şifuncţionale în domeniul combaterii trafi-cului de droguri

� Creşterea capacităţii operative şiinstituţionale în prevenirea şi combatereaviolenţei şi protecţia patrimoniului.

� Modernizarea şi optimizarea activi-tăţilor de poliţie stiinţifică.

� Creşterea capacităţii instituţionale şioperative pentru aplicarea legislaţiei îndomeniul armelor, explozivilor şi substan-

ţelor toxice.� Creşterea capacităţii instituţionale şi

funcţionale în domeniul investigării frau-delor şi corupţiei.

� Asigurarea ordinii publice şi a sigu-ranţei cetăţeanului.

� Creşterea fluenţei circulaţiei şi asiguranţei rutiere pe drumurile publice.

� Realizarea cooperării judiciare inte-grate în materie penală.

� Prevenirea şi combaterea corupţieiinterne.

� Optimizarea cooperării internaţiona-le a politiei române.

� Îmbunătăţirea sistemului de relaţio-nare a poliţiei române cu societatea civilă.

� Optimizarea managementului resur-selor umane.

� Dezvoltarea şi modernizarea siste-mului de comunicaţii şi informatică alpoliţiei române şi compatibilizarea cu sis-temele poliţiilor din statele membre aleUniunii Europene.

� Asigurarea financiară şi logistică.

CAPITOLUL IIOBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI LA

#IVEL LOCAL

1. Reducerea temerii faţă de crimi-nalitate, crearea sentimentului de sigu-ranţă în rândul populaţiei.

În acest sens, Poliţia Timiş şi-a îndepli-nit rolul şi misiunile încredinţate, ca servi-ciu public aflat la dispoziţia cetăţeanului,intensificând măsurile şi activităţile profe-sionale de apărare a comunităţii, prinorganizarea şi desfăşurarea cu fermitate anumeroase acţiuni poliţieneşti, răspun-zând într-o mai mare măsură cerinţelorpopulaţiei pe linia combaterii criminalită-ţii.

Astfel, în cursul anului 2007 am fostsesizaţi cu privire la comiterea a 21971infracţiuni, cu 4759 mai multe decât înaceeaşi perioadă a anului 2006, reprezen-tând o creştere procentuală de 27,64 %.

Volumul criminalităţii sesizate este de3299 infracţiuni/100.000 locuitori, în anul2007, faţă de 2612 infracţiuni în perioadaanului 2006, rezultând o creştere cu26,30% a volumului criminalităţii. Dinacest punct de vedere Inspectoratul dePoliţie al Judeţului Timiş se situează pelocul 6 pe ţară.

În anul 2007 au fost constatate în total12267 infracţiuni, faţă de 10557 în 2006.

Din acest punct de vedere ne situăm pelocul 2 pe ţară.

Din numărul total al infracţiunilor con-statate 2754 sunt infracţiuni de natură eco-nomico-financiară, 7108 sunt infracţiunide natură judiciară. Din punct de vedere alinfracţiunilor de natură judiciară constata-te judeţul Timiş se găseşte pe locul 1.

În total au fost soluţionate 7994 infrac-ţiuni, cu 1880 mai multe decât în anul2006.

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

ATOP TIMIŞ A APROBAT PLANUL STRATEGIC AL IJP TIMIŞ PE ANUL 2008

Președintele ATOP, Liviu Borha

februarie 2008

Din totalul infracţiunilor soluţionate,1802 sunt de natură economico-financia-ră, 3370 sunt infracţiuni de natură judicia-ră, iar 2822 sunt infracţiuni de altă natură.

În ceea ce priveşte infracţiunile com-plexe, cu prejudiciu de peste 200.000 lei,au fost soluţionate 97 infracţiuni, cu 43mai puţine decât în perioada anului 2006.

În anul 2007 numărul de persoane învi-nuite/inculpate cercetate pentru comitereade infracţiuni a fost de 5856 faţă de 4821în 2006.

Au fost cercetate 1371 persoane prinseîn flagrant.

În cursul perioadei analizate, secreta-riatul I.P.J. Timiş a înregistrat 906 recla-maţii şi sesizări, iar 6734 au fost înregis-trate la nivelul subunităţilor de poliţie dinjudeţ. Toate reclamaţiile şi sesizările aufost rezolvate în termen, comunicându-sede fiecare dată răspunsul cu rezultateleverificărilor către petiţionari.

Privitor la audienţele ţinute de condu-cerea I.P.J.Timiş rezultă că în aceastăperioadă s-au prezentat în audienţă şi aufost înregistrate un nr. de 89 persoane, dincare au fost rezolvate 87 audienţe, 2 fiindîn curs de verificare şi au fost consiliate398 de persoane.

În prezent statul de organizare al I.P.JTimiş este încadrat în proporţie de93,04%, din care la ofiţeri 89,71%, agenţide poliţie 94,08% şi personal contractual90,62%.

În statul de organizare al I.P.J. Timişexistau la sfârşitul decembrie 2007 unnumăr de 1610 posturi, fiind încadrate cu1448 poliţişti (93,66%), din care doar1271 sunt poliţişti operativi (87,77% dintotal încadrat), iar 177 sunt poliţişti şi per-sonal neoperativ (12,23%), deficitul fiindde 162 poliţişti şi personal neoperativ.

Urmare a acestui fapt, la nivelul jude-ţului Timiş revine 1 poliţist la 457 locui-tori, în timp ce la 1 poliţist operativ revine529 locuitori.

2. Eficientizarea activităţilor de pre-venire a criminalităţii prin transpune-rea în practică a activităţilor de parte-neriat încheiate şi identificarea de noioportunităţi pe această linie .

Activitatea efectivelor Politiei de Pro -xi mitate s-a materializat în identificareaunui număr de 1267 stări conflictuale intraşi interfamiliale, dintre care până în pre-zent au fost aplanate 1026. S-a participatla un număr de 937 şedinţe de prelucrare aunor teme şi acte normative în unităţile deînvăţământ şi la un număr de 597 şedinţeorganizate cu asociaţiile de proprietari,activităţi materializate prin încheierea deprocese verbale. De asemenea, s-au desfă-şurat activităţi de prevenire şi cu formaţiu-nile operative din cadrul subunităţilor şialte instituţii în număr de 505.

În ceea ce priveşte colaborarea cu cele-lalte structuri ale Ministerului Internelor şiReformei Administrative din judeţulTimiş sau cu alte instituţii, organizaţii şientităţi nonguvernamentale, în aceastăperioadă au fost elaborate şi puse în apli-care 15 protocoale de cooperare.

3. Limitarea criminalităţii economi-co-financiare şi a corupţiei.

În perioada de referinţă, ca urmare aactivităţilor specifice desfăşurate pe liniacombaterii faptelor de corupţie, au fostdeclinate, în favoarea unităţilor de par-

chet, 30 dosare penale referitoare la comi-terea unor astfel de fapte, vizând un numărde 43 persoane deferite parchetelor.

Aceste dosare, au avut ca obiect comi-terea unui număr de 30 infracţiuni de co -rup ţie, respectiv 5 infracţiuni luare de mi -tă, 12 infracţiuni dare de mită, 8 infracţiu -ni de trafic de influenţă, 1 infracţiune depri mire foloase necuvenite, precum şi 4in fracţiuni prevăzute de Legea nr.78/2000. Infracţiunile susmenţionate aufost comise de 43 persoane, 4 persoanefiind cercetate pentru luare de mită, 15persoane pentru dare de mită, 8 persoanepentru trafic de influenţă, 2 persoane pen-tru infracţiunea de primire foloase necuve-nite şi 13 persoane pentru infracţiuni pre-văzute de Legea nr.78/2000.

Astfel, în perioada de referinţă, au fostdeclinate unităţilor de parchet competen-te, un număr de 30 dosare (din care 5 laDNA). 5 dosare sunt pentru infracţiuneade luare de mită ( art. 254 c.p.), 12 dosarepentru infracţiunea de dare de mită (art.255 c.p.), 8 dosare pentru infracţiunea detrafic de influenţă (art. 257 cp.), 1 dosarpentru infracţiunea de primire foloasenecuvenite (art. 256 c.p.) şi 4 dosare pen-tru infracţiuni prevăzute de Leg.78/2000modificată şi completată cu Legea161/2003.

Întărirea relaţiei de colaborare cu insti-tuţii abilitate ale statului în controlulfinanciar s-a concretizat în executarea a123 de acţiuni comune.

4. Asigurarea unui climat de sigu-ranţă publică.

În această perioadă au fost efectuate20705 intervenţii rapide la evenimente,116 razii, 5359 de acţiuni cu efectivemărite, 18146 controale directe, precum şi46379 patrulări din care 14431 patruleauto, 32509 în mediul urban şi 13870 înmediul rural, ocazie cu care au fost consta-tate 2745 infracţiuni, din care 2271 au fostflagrante şi aplicate peste 157516 sanc-ţiuni contravenţionale în valoare totală depeste 16520 lei, ponderea având-o cele21564 sancţiuni prevăzute de Legea61/1991.

În urma acestor activităţi au fost prinşi146 urmăriţi general, 41 urmăriţi interna-ţional, depistaţi 961 minori lipsiţi desupraveghere din care 765 au fost predaţifamiliilor şi 177 predaţi în centrele deocrotire. Au fost aplanate 8828 stări con-flictuale din care 2959 intrafamiliale, 485între grupuri şi 5384 din alte motive.

S-au confiscat, bunuri sau alte mărfuriîn valoare de peste 1740359 lei, 38 armede foc, 1134 bucăţi muniţie, 43 kg explo-ziv, 10,302 kg. mercur.

Pe linia îndeplinirii indicatorilor pri-vind ajutorarea comunităţii, Inspectoratulde Poliţie al Judeţului Timiş a participatnemijlocit la 165 intervenţii în cazul unorincendii sau explozii, 471 intervenţii laaccidente de circulaţie unde au fost salva-te 122 de persoane, s-a intervenit pentrudeblocarea căilor de circulaţie în 14cazuri, iar în 17 situaţii s-a intervenit pen-tru depistarea în vederea dezamorsăriiunor bombe şi explozivi.

Tot în această perioadă, s-a participatla asigurarea măsurilor de ordine publicăla 6 mitinguri, 3 marşuri, 3 pichete de pro-test, 574 manifestări culturale, 921 mani-festări sportive, 382 manifestări religioa-

se, 105 vizite, ocazie cu care au fost folo-siţi 3.595 poliţişti.

Pe linia sistemelor de pază în perioadaanalizată au fost desfăşurate activităţi deverificare şi avizare a persoanelor carerealizează conducerea executivă şi tehnicăa societăţilor care desfăşoară activităţi îndomeniul pazei şi sistemelor de alarmă,fiind întocmite documentaţiile pentru unnumăr de 48 societăţi, care au fost înainta-te la I.G.P.R. – D.P.O.P. pentru care s-a şieliberat licenţă de funcţionare conformlegislaţiei în vigoare.

5. Sporirea siguranţei circulaţiei pedrumurile publice prin reducerea riscu-lui de victimizare în traficul rutier.

Pe linia poliţiei rutiere obiectivul prin-cipal l-a constituit creşterea fluenţei circu-laţiei şi a siguranţei rutiere, pe drumurilepublice.

Astfel în acest sens s-a trecut la revi-zuirea dispozitivelor de circulaţie, în func-ţie de modificările conjuncturale ale trafi-cului din zonele competente, fiind stabili-te măsuri suplimentare menite să asigurederularea în condiţii de siguranţă a traficu-lui pe drumuri naţionale, judeţene şi îninteriorul localităţilor.

Cu tot ansamblul măsurilor luate în2007 s-a înregistrat o creştere a mortalită-ţii faţă de anul 2006. În ceea ce priveşteDinamica Accidentelor Grave, în anul2007 s-au comis 357 evenimente rutieregrave soldate cu 126 persoane decedate şi298 persoane rănite grav.

Prevenirea accidentelor în rândul poli-ţiştilor a constituit de asemenea, o priori-tate în cazul activităţilor desfăşurate deformaţiunile de poliţie rutieră. Astfel dereţinut este că în aplicarea prevederilorDispoziţiei I.G.P.R. nr. 87/25.01.2005 înscopul depistării poliţiştilor care nu res-pectă regulile de circulaţie au fost organi-zate şi desfăşurate 52 de acţiuni.

În perioada anului ale anului 2007cadrele de poliţie au fost implicate în 63accidente soldate cu 2 decedaţi, 5 persoa-ne rănite grav şi 13 persoane rănite uşor.Din vina poliţiştilor s-au produs 35 acci-dente.

În ceea ce priveşte latura contravenţio-nală reţin atenţia cele 102356 contravenţiiconstatate, fiind sancţionaţi un număr de88304 conducători auto, din care 15173pentru nerespectarea regimului legal deviteză. S-a acţionat pe efectul preventiv -educativ al conducătorilor auto, cu toateacestea au fost reţinute în vederea suspen-dării exercitării dreptului de a conduceautovehicule 4882 permise de conducere.

6. Desfăşurarea unor activităţi deschimb de experienţă între Inspecto -ratul de Poliţie al Judeţului Timis şialte poliţii din UE atât prin Consiliul#aţional al Poliţiştilor cât şi I.P.A.Timiş.

S-a desfăşurat o acţiune comună incooperare cu poliţişti din tarile U.E. pt.combaterea crimei organizate si traficuluide droguri.

S-au executat 3 activităţi de instruire,perfecţionare, schimb de experienţa, orga-nizate in comun sau sub egida unor poliţiistrăine.

7. Perfecţionarea continuă a demer-sului mediatic pentru sporirea transpa-renţei activităţii poliţiei judeţene şicreşterea încrederii societăţii civile în

activitatea şi profesionalismul poliţişti-lor.

În presă au fost publicate 2483 articoledin care 235 cu caracter preventiv, s-aparticipat la 403 emisiuni radio – tv şi la718 buletine de ştiri TV, iar către conduce-rile unor instituţii şi societăţi comercialeau fost făcute 758 informări.

8. Informatizarea Inspectoratul dePoliţie al Judeţului Timis, a poliţiilormunicipale şi orăşeneşti.

Pe linie de comunicaţii şi informatică afost realizat sistemul de Teleconferinţăprin setarea centralei IPJ Timiş pentru unnumăr de 14 + 2 abonaţi, ceea ce repre-zintă o premieră pe M.I.R.A. În sala deconsiliu a fost instalat un proiector cu unpanou digital de tip SMART BOARD carepermite prezentarea oricărui tip de fişier şiprelucrarea acestuia în timp real.

S-au introdus în reţea toate calculatoa-rele, acolo unde condiţiile tehnice au per-mis acest lucru. Au acces la reţeauaIntranet un număr de 303 utilizatori şi lareţeaua Internet 35 de utilizatori. Pentrutoţi utilizatorii reţelei intranet s-au creatconturi de e-mail.

S-a mărit banda de transmisie de datedintre I.P.J. Timiş şi reţeaua Metropolitanăla 2 Mbs şi s-au realizat conexiuni secreti-zate cu toate poliţiile orăşeneşti prinmodem, înlocuindu-se programul de cifra-re.

În cursul anului 2007, 15019 persoaneau apelat la trimiterea cererilor de cazierprin internet.

Folosirea acestei modalităţi de solicita-re a certificatului de cazier judiciar a fostapreciată de cetăţeni în sensul că, acestaeste un mijloc modern, rapid şi eficientconsiderând că s-a contribuit la creştereaîncrederii cetăţeanului în activitatea poli-ţiei.

CAPITOLUL IIIOBIECTIVE VIITOARE

Având permanent în atenţie acestepriorităţi activitatea Poliţiei Timiş pentruanul 2008 se va concretiza în:

- Iniţierea unui complex de măsuri caresă asigure stoparea trendului ascendent ainfracţionalităţii stradale, domeniu care acunoscut o creştere cu 7,7% în 2007 faţăde anul anterior;

- Continuarea modului de acţiune însistem integrat în domeniul rutier pentrureducerea evenimentelor rutiere soldate cuvictime omeneşti sau pagube materiale;

- Perfecţionarea conceptului „Apeluride urgenţă -112” şi reducerea timpului dereacţie, prin asigurarea intervenţiei con-form principiului „cel mai apropiat echi-paj de locul evenimentului sesizat, intervi-ne”;

- Creşterea numărului de soluţionări îndosarele cu autor necunoscut şi îmbunătă-ţirea rezultatelor din acest domeniu prinprisma propunerilor de trimitere în judeca-tă formulate;

- Combaterea corupţiei interne prinaplicarea întocmai a Planului de măsurielaborat pe această linie;

- Diminuarea deficitului de personal, înspecial la posturile de poliţie comunale.

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

14februarie 2008