exudatul si altele

7/27/2019 Exudatul Si Altele

1/12

TEHNICI UTILIZATE N PROCESUL NURSING AL AMIGDALITEI ACUTE1. TEHNICA RECOLTRII EXUDATULUI FARINGIAN

Exudatul faringian - lichid produs n procesul inflamator faringian.

Recoltarea secretiilor faringiene se realizeaza n cazul anginelor (inflamatia faringelui si amigdalelor) si n bolideclansate de infectia faringiana (reumatism articular acut, nefrite, etc.).

Scopul recoltarii exudatului faringian este de a depista germe 959g611j nii patogeni lanivelul faringelui, n vederea stabilirii tratamentului, precum si depistarii persoanelor sanatoase purtatoarede germeni.

Recomandari :

- este indicat ca bolnavul sa fie "a jeun" sau la cteva ore dupa masa.

Recoltarea se realizeaza naintea administrarii antibioticelor.

Materiale necesare: tavita renala, spatula linguala sterilizata, eprubeta sterila prevazuta cuport tampon cu vata (sterile), lampa de spirt, chibrituri.

Etape de lucru:

a) Pregatirea materialelor necesare :

Dupa pregatirea materialelor enumerate mai sus, acestea se transporta lnga pacient.

b) Pregatirea fizica si pshica a pacientului :- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea analizei;

- se recolteaza naintea nceperii unui tratament cu antibiotice sau cu sulfamida;

- se anunta bolnavul ca nainte de recoltare sa nu mannce, sa nu bea apa sau alte lichide,sa nu faca gargara, sa nu-si instileze picaturi n nas, iar daca este fumator sa nu fumeze;

- se invita pacientul pe scaun, nefiind o pregatire fizica speciala a acestuia.

Tehnica:

- spalarea pe mini cu apa curata si sapun;

- se aprinde lampa de spirt, se flambeaza gura eprubetei, fara sa scoatem port tamponul;

- se invita pacientul, se deschida gura, cu spatula linguala sterila se apasa limba;

1


2/12

- se scoate port - tamponul din eprubeta si se sterge depozitul de pe faringe si amigdale;

- se flambeaza gura eprubetei fara port - tampon;

- se introduc n eprubeta port-tamponul cu produsul recoltat;

- se flambeaza din nou gura eprubetei;

- se eticheteaza cu urmatoarele date: numele si prenumele pacientului, locul recoltarii, datarecoltarii;

- se completeaza biletul de trimitere catre laborator, care se trimite imediat cu produsulrecoltat;

- se spala minile cu apa si sapun.

Reorganizarea locului de munca:

Instrumentarul folosit se curata si se spala cu apa curenta si sapun, se introduce n solutiedezinfectanta si se pregateste pentru sterilizare.

Observatii:

naintea recoltarii, se observa atent zona de unde urmeaza sa se faca recoltarea;

n timpul recoltarii, tamponul nu trebuie sa se mbibe cu saliva si nici sa atinga dintii, care,avnd flora microbiana ar putea influenta rezultatul.

2. TEHNICA INJECIEI INTRADERMICE

Injectia intradermica - introducerea unor substante medicamentoaseizotonice, n organism, cu ajutorul unui ac atasat la seringa, n stratul dermic.

Scop: - explorator, executarea intradermoreactiei (I.D.R.);

- anesteziant (infiltratie dermica cu novocaina);

- terapeutic (desensibilizari n afectiuni alergice).

Loc de electie:

- fata anterioara a bratului;

2


3/12

- fata externa a bratului si a coapsei.

Materiale necesare:

- seringa si ace sterile pentru injectie intrademica;

- casoleta cu tampoane de vata sau tifon;

- fiola sau flacon cu medicamentul ce urmeaza sa fie injectat;

- pile pentru deschiderea fiolelor;

- alcool sanitar.

Etape:

a. pregatirea materialelor necesare si transportul acestora la patul bolnavului.

b. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii;

- se aseaza bolnavul ntr-o pozitie confortabila n decubit dorsal, cu capul pe perna, cu omna n extensie;

- se descopera fata interna a antebratului.

c. spalarea pe mini cu apa curenta si sapun.

d. tehnica propriu-zisa:

- atasarea acului la amboul seringii n conditii de aseptie perfecta;

- se verifica fiola si se deschide cu o compresa sterila;

- se aspira substanta n seringa n pozitie verticala cu amboul n jos, apoi se elimina bulelede aer din seringa cu amboul n sus;

- se schimba acul folosit cu un alt ac steril;

- se dezinfecteaza locul injectiei cu tampon de vata cu alcool sanitar;

- se ntinde si se imobilizeaza pielea ntre police si indexul minii stngi;

- se prinde seringa ntre police si degetul mijlociu al minii drepte si se introduce vrfulacului n grosimea pielii, tangential pe suprafata pielii cu bizoul ndreptat n sus, pna cnd orificiul aculuidispare complet;

3


4/12

- se injecteaza lent lichidul din seringa n grosimea dermului;

- se observa formarea unei papule albe, cu aspectul unei coji de portocala n locul deacumulare a lichidului;

- dupa injectare se retrage brusc acul fara a tampona locul injectiei;

- spalarea pe mini cu apa curenta si sapun.


- se arunca la cos deseurile (fiola, flacoane golite, tampoane de vata);

- se depoziteaza seringile ntr-un loc special amenajat cu acul detasat si capacul deprotectie fixat, urmnd a fi distruse prin ardere.

Accidente si incidente:

- revarsarea lichidului n afara, cnd vrful acului a intrat numai partial n tegument (sepatrunde cu aproximativ 1 mm mai profund n grosimea dermului);

- tumefactia stratului subcutanat fara aparitia papulei cu aspect de coaja de portocala, cndacul patrunde prea profund n derm;

- lipotimie sau stare de soc la testarea unor alergene;

- reactie intensa pna la necroza unor portiuni de tegument din cauza disteniei puterniceprin injectarea de solutii hipotomice;

- nu se aseptizeaza pielea cu alcool n cazul intradermoreactiei la tuberculoza.

3. INJECIA INTRAMUSCULAR

Locul injectiei l constituie muschii voluminosi, lipsitide trunchiuri importante de vase si nervi, a caror lezare ar putea provoca accidente. nmuschii se evita lezarea nervului sciatic:

-

cadranul superoextern fesier - rezulta din antretaierea unei linii orizontale, care care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pna deasupra santului interfesier, cualta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale;

-cnd pacientul e culcat, se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov la un lat de deget deasupra si napoia marelui trohanter; punctul Bartelmy este situat la unire

4


5/12

a treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii care uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier );

-cnd pacientul este n pozitie seznd, injectia se poate face pe toata regiunea fesiera, deasupra liniei de sprijin.

Materiale necesare:

- ace si siringi sterile;

- tampoane sterile de vata si tifon;

- solutie dezinfectanta si alcool;

- pile pentru deschiderea fiolelor;

- medicamentul de administrat;

- tavita renala.

Pregatirea psihica a bolnavului

-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le va prezenta ntimpul injectiei.

Pregatirea fizica

- se aseaza n pozitie confortabila - decubit ventral;

- se dezbraca regiunea.

Tehnica

- asistenta si spala minile, ncarca siringa, dezinfecteaza locul injectiei;

-se ntinde pielea ntre indexul si policele minii stngi si se nteapa perpendicular pielea curaiditate si siguranta, cu acul montat la seringa;

-se verifica pozitia acului prin aspiratie, se injecteaza lent solutia;se retrage brusc acul cu sreinga si se dezifecteaza locul;

5


6/12

- se maseaza usor locul injnectiei pentru a activa circulatia, favoriznd resorbtia;

- bolnavul se aseaza n pozitie comoda, ramnnd n repaos fizic 5-10 minute;

- reorganizarea locului de munca.

Accidente si incidente:

- durere vie, prin atingerea nervului sciatic; -paralizia prin lezarea nervului sciatic;

- hematom prin lezarea unui vas;

- ruperea acului;

- supuratie aseptica;

- embolie, prin injectarea accidentala ntr-un vas a solutiilor uleioase.

4. TEHNICA MSURRII sI NOTRII TEMPERATURII

Temperatura - rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura, prindezintegrarea alimentelor energetice.

Scop: Descoperirea unor modificari patologige ale valorii temperaturii corpului.

Locul de masurare: cavitati seminchise (axila, plica inghinala, cavitate bucala) sau cavitatinchise (rect, vagin).

Materiale necesare: termometru maximal, casoleta cu tampoane de vata si tifon, prosopindividual, sapun, pahar cu solutie de cloramina 1-5%, sticla cu alcool medicinal.

Etape de executie:

a. pregatirea materialelor necesare:

- se verifica integritatea si functionalitatea termometrului si daca mercurul este cobort nrezervor;

6


7/12

- se sterge termometrul de solutia dezinfectanta, pentru a evita iritarea tegumentelorpacientului.

b. pregatirea fizica si psihica a pacientului:

- se anunta pacientul;

- se aseaza pacientul n decubit dorsal, confortabil, cu capul pe perna, sau n pozitiaseznd pe scaun.

Tehnica:

a. Masurarea n axila:

- se ridica bratul bolnavului;

- se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului, evitnd frecarea, care poate duce

la ridicarea temperaturii;

- se fixeaza termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei paralel cutoracele, evitnd contactul termometrului cu lenjeria de corp a bolnavului;

- se apropie bratul bolnavului de trunchi cu antrebatul flectat pe suprafata anterioara atoracelui;

- se mentine termometrul timp de 10 minute;

- se recupereaza termometrul din axila, se sterge cu o compresa uscata (evitnd frecarea),apoi se citeste valoarea temperaturii indicata pe scara gradata.

b. Masurarea n cavitatea bucala:

- se realizeaza cu termometrul folosit numai n acest scop;

- termometrul se scutura cu miscari rapide (departe de obstacole), apoi se verifica dacamercurul a cobort n rezervor;

- se introduce termometrul n cavitatea bucala, sub limba;

- se atentioneaza bolnavul sa pastreze gura nchisa timp de cinci minute si sa nu sparga

termometrul cu dintii;- se recupereaza termometrul si se citeste valoarea indicata.

c. Masurarea temperaturii n rect:

- se lubrefiaza termometrul cu ulei de vaselina;

7


8/12

- bolnavul trebuie asezat n decubit lateral, i se departeaza fesele pentru a evidentia orificiulrectal, dupa care se introduce usor, cu miscari de rotatie bulbul termometrului n rect, pe o distantade 4 - 5 cm;

- se mentine trei minute;

- se recupereaza termometrul, care se sterge cu tampon de vata cu alcool si se citestetemperatura.

Notare cifrica:

- se noteaza ntr-un caiet de observatii medicale numele bolnavului, salonul, data sivaloarea cifrica a temperaturii citite.

Notare grafica:

- se noteaza grafic cu un punct de culoare albastra n foaia de temperatura pe verticala

corespunzatoare datei si timpului (dimineata, seara). Pentru fiecare diviziune a foii se socotesc douadiviziuni de grad, se uneste cu valoarea anterioara printr-o linie albastra, obtinnd astfel curba termica.


- dupa citire se scutura termometrul, pna ce mercurul coboara n rezervor;

- se spala termometrul cu apa si sapun;

- se spala paharul si se nlocuieste solutia dezinfectanta (cloramina 1-5%), apoi se introductermometrele.

Observatii:

- termometrul se mentine 10 minute (respectiv 5 si 3 min.), altfel nregistrarea nu este reala.

Daca axila bolnavului nu este uscata, umiditatea influenteaza valoarea temperaturii.

Este contraindicata:

- masurarea temperaturii in cavitatea bucala la bnlavii agitati si copii care nu coopereazasau bonlavi cu respiratie nazala dificila si inflamatii bucale ;

- masurarea rectala la bolnavii agitati , cu inflamatii anale , rectale sau la cei cu operatiirectale.

5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTAL

8


9/12

Supozitoarele rectale, denumite n farmacopia romna, editia a X-a "Suppositoria", facparte din formele farmaceutice solide care se administreaza pe cale rectala n scopul realizarii uneimedicatii cu efect local n rect, sau pentru exercitarea unei actiuni generale asupra ntregului organismdupa absorbtia prin mucoasa rectala. Supozitoarele rectala au forma conica, cilindrica sau de torpila sauorice alta forma care sa faciliteze introducerea n rect. Aceste forme se topesc, se dezagrega sau sedizolva la temperatura corpului, avnd lungimea de 20 - 30 mm si diametrul de 8 - 10 mm, cu greutatea

de 2 -3 g pentru adulti si 1 - 2 g pentru copii.

Scop: terapeutic si purgativ.

Materiale necesare: manusi de cauciuc, vaselina, supozitoare, tavita renala.

Etape:

a. Pregatirea materialelor necesare si transportul acestora la patul bolnavului.

b. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;

- se aseaza bolnavul n decubit lateral cu membrele inferioare usor flectate.

c. Spalarea pe mini cu apa curenta si sapun.

d. Tehnica propriu-zisa:

- se mbraca manusile de cauciuc;

- se despacheteaza supozitorul din ambalaj, mentinndu-l putin timp n atmosfera calda;

- se departeaza fesele bolnavului cu mna stnga si se descopera orificiul anal, cu mnadreapta se introduce supozitorul cu partea ascutita nainte, n anus si se mpinge n sus cu indexul sauinelarul pna cnd extremitatea supozitorului trece de sficterul intern al anusului;

- daca bolnavul acuza senzatia de defecatie, i se explica acestuia ca senzatia se datoreazaadministrarii supozitorului si va dispare n cteva minute, odata cu topire supozitorului;

- se scot manusile si se aseaza n tavita renala;

- spalarea pe mini cu apa curenta si sapun.


- se arunca la cos deseurile (ambalajul de la medicament);

9


10/12

- se spala, se dezinfecteaza si se pregatesc manusile pentru sterilizare.

Observatii:

Supozitoarele nu vor fi ncalzite prea tare , deoarece exista riscul de a nu mai putea fiintroduse n rect, datorita topirii masi solide.

CONCLUZII

ntr`o frumoasa exprimare, un mare endocrinolog descopera urmatoarele 4 armonii n organismulsanatos: "sanatatea este o armonie a functiilor, asa cum frumusetea este armonia formelor corpului, asa cum adevarata bunatate este armonia setimentelor etice si adevarata ncelepciune este armonia intelectului".

Trebuie sa recunoastem ca ntre starea de sanatate si cea de boala, aparitia este greu de stabilit, ntre ele existnd stare de tranzitie, care se pot transforma pe nesimtite n stare de boala.

Prin intermediul acestei lucrari am ncercat sa pun n evidenta rolul pe care l are nursan apararea si mentinerea sanatatii utiliznd toate cunostintele actuale de care dispune.

Asistenta este cea care trebuie sa cunoasca si sa observe pacientul, precum si pe membrii familiei acestuia, cu scopul fixarii obiectivelor si aplicarii acestora si evaluarii ngrijirilor care i-au fost aplicate. Pentru ndeplinirea acestor obiective se va tine cont de vrsta acestuia, starea sa emotionala, si capacitatea intelectuala, ct si statutul social si cultural al pacientului.

n urma ngrijirilor acordate acestor pacienti sau evidentiat cteva concluzii:

- n peste 85 % din cazurile de infectii respiratorii sunt datorate de catre virusi;

-frecventa aparitiei infectiilor respiratorii este mai ridicata n anotimpul rece si umed, dar si n anotimpurile calde datorita consumului de alimente si n special de lichide reci;

- de obicei boala este neglijata de catre parinti, iaralteori este tratata incorect si astfel apare riscul de aparitie a unor complicatii care sunt mai greu de tratat fata de boala de baza.

- frecventa aparitiei infectiilor respiratorii este mai ridicata la persoanele care provindin familii cu probleme, deoarece nu cunosc sau nu respecta tratamentul sau mijloacele de prevenire a acestor boli.

10


11/12

BIBLIOGRAFIE

1."Anatomia si fiziologia omului", Editura Corint, Bucuresti 1997, MioaraMincu

2."Ghid de diagnostic n pediatrie", Editura Medicala, Bucuresti 1993, Geormaneanu M.

3. "Ghid de nursing",Editura Viata Medicala Romneasca, Bucuresti 1999, Titirca L.

4. "Anatomia si fiziologia omului", E. D. P, R. A, Bucuresti 1996

11


12/12

5. "Medicina pentru familie",Editura Medicala, Bucuresti 1986, Aslan A, Papadopol s, Voiculescu M.

6. "Jurnal de nursing"

7."Tehnici de evaluare si njrijiri acordate de asistentii medicali",Editura Viata Medicala Romneasca, Bucuresti 1997, Titirca L.

8."Atlas de anatomie", Editura Vox, Bucuresti, Traducere: Razvan P.Ionescu

12

exudatul si altele

Documents