Secolul XXSecolul XX

• Conform calendarului greogorian, Conform calendarului greogorian, secolul al XX-lea a început la 1 secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.decembrie 2000.

DDincolo de atmosfera terestra se incolo de atmosfera terestra se intinde o lume diferita si plina de intinde o lume diferita si plina de mister. Nimic material nu poate mister. Nimic material nu poate intrece frumusetea Cosmosului. Va intrece frumusetea Cosmosului. Va invitam sa calatorim impreuna spre invitam sa calatorim impreuna spre cele mai tainice profunzimi ale cele mai tainice profunzimi ale Universului. Haideti sa visam la Universului. Haideti sa visam la astri. Am decis sa prezentam astri. Am decis sa prezentam Cosmosul indepartat deoarece cu Cosmosul indepartat deoarece cu cat ne indepartam mai mult, cu cat ne indepartam mai mult, cu atat misterul creste si cantitatea atat misterul creste si cantitatea de informatii detinute de noi scade.de informatii detinute de noi scade.

TERRA, PLANETA ALBASTRATERRA, PLANETA ALBASTRA

Terra, casa noastra, este doar un corp Terra, casa noastra, este doar un corp ceresc de mici dimensiuni care se roteste la ceresc de mici dimensiuni care se roteste la nesfarsit in jurul unei stele la fel de nesfarsit in jurul unei stele la fel de neinsemnate la scara cosmica, Soarele. Pe neinsemnate la scara cosmica, Soarele. Pe langa miscarea de revolutie Pamantul mai langa miscarea de revolutie Pamantul mai executa o miscare de rotatie in jurul unei executa o miscare de rotatie in jurul unei axe ce trece prin centrul lui. Are si un satelit axe ce trece prin centrul lui. Are si un satelit natural, Luna, fara de care oamenii nu ar natural, Luna, fara de care oamenii nu ar mai fi fost asa de visatori si romantici.mai fi fost asa de visatori si romantici.

Alaturi de Planeta Albastra Alaturi de Planeta Albastra se mai rotesc in jurul se mai rotesc in jurul Soarelui alte opt planete, Soarelui alte opt planete, pe orbite proprii, pe orbite proprii, respectand aceleasi legi. respectand aceleasi legi. Cu exceptia lui Mercur si Cu exceptia lui Mercur si Venus, celelalte au un Venus, celelalte au un numar mai mare de sateliti numar mai mare de sateliti decat Terra. In jurul stelei decat Terra. In jurul stelei centrale se mai rotesc si centrale se mai rotesc si alte corpuri ce formeaza alte corpuri ce formeaza materia neorganizata, cum materia neorganizata, cum ar fi cometele, asteroizii, ar fi cometele, asteroizii, meteoroizii etc. Omul a meteoroizii etc. Omul a imbogatit si el materia imbogatit si el materia aleatorie din spatiul aleatorie din spatiul interplanetar, construind interplanetar, construind sateliti artificiali, sonde sateliti artificiali, sonde spatiale, rachete cosmice si spatiale, rachete cosmice si de curand statii si de curand statii si laboratoare orbitale.laboratoare orbitale.

Satelit artificial

Rachete cosmice

Statii orbitale

Planetele sunt cele mai mari obiecte exceptand Soarele. Spre deosebire de Soare, planetele nu produc energia lor proprie, in schimb planetele reflecta caldura si lumina vizibila produsa de Soare. Planetele Jupiter si Saturn emit radiatii radio, undele radio, emise de Jupiter sunt asa puternice incat pot fi receptionate pe pamant cu radiotelescoape. Cele patru planete de langa Soare: Mercur, Venus, Pamant si Marte se numesc planete terestriale, ele par sa contina fier si roci. Planetele terestriale si Pluto sunt cele mai mici planete. Pamantul are un satelit, Marte are doi si Pluto are unul. Mercur si Venus nu au sateliti. Distantele dintre planete se masoara in unitati astronomice.

            Cele mai mari planete, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun sunt numite planete gigant. In comparatie cu planetele terestriale ele contin fier usor si roci. Fiecare din planetele gigant au cateva sateliti. De asemenea ele au inele in jurul lor. Doar inelul luminos al planetei Saturn poate fi usor vazut cu un telescop mic. Toate planetele sunt inconjurate de variate tipuri de gaze. Gazele care inconjoara o planeta se numesc atmosfera. Pamantul este singura planeta care are destul oxigen in jurul sau si destula apa pe suprafata sa pentru a mentine viata.

Jupiter Neptun

SaturnUranus

Terra

EXPLORAREA COSMOSULUIEXPLORAREA COSMOSULUI

• Explorarea cosmosului este o Explorarea cosmosului este o investigare a Universului dincolo de investigare a Universului dincolo de atmosfera terestră cu ajutorul unei atmosfera terestră cu ajutorul unei nave spaţiale, cu sau fără echipaj nave spaţiale, cu sau fără echipaj uman.uman.

Studierea utilizării rachetelor pentru zborul spaţial a Studierea utilizării rachetelor pentru zborul spaţial a început în secolul XX. Cercetările din anii 1930 ale început în secolul XX. Cercetările din anii 1930 ale Germaniei privind propulsia au condus la construirea Germaniei privind propulsia au condus la construirea rachetei V-2. După cel de-Al Doilea Război Mondial, rachetei V-2. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Statele Unite şi Uniunea Sovietică, cu ajutorul oamenilor Statele Unite şi Uniunea Sovietică, cu ajutorul oamenilor de ştiinţă germani specializaţi în cursele spaţiale, au de ştiinţă germani specializaţi în cursele spaţiale, au înregistrat progrese substanţiale în tehnologia rachetelor înregistrat progrese substanţiale în tehnologia rachetelor de înaltă altitudine, în trepte. Ambele ţări au lansat primii de înaltă altitudine, în trepte. Ambele ţări au lansat primii lor sateliţi la sfârşitul anilor 1950 (urmaţi de alţi sateliţi şi lor sateliţi la sfârşitul anilor 1950 (urmaţi de alţi sateliţi şi probe lunare culese de echipaje artificiale) şi primul lor probe lunare culese de echipaje artificiale) şi primul lor vehicul spaţial cu echipaj uman în 1961. vehicul spaţial cu echipaj uman în 1961.

Au urmat misiuni spaţiale cu echipaj uman, mult mai Au urmat misiuni spaţiale cu echipaj uman, mult mai complexe şi de lungă durată, cel mai important fiind complexe şi de lungă durată, cel mai important fiind programul american Apollo, în cadrul căruia primul programul american Apollo, în cadrul căruia primul echipaj uman a ajuns pe Lună în 1969. echipaj uman a ajuns pe Lună în 1969. Deosebit de Deosebit de importante au fost şi misiunile sovietice Soiuz şi Saliut.importante au fost şi misiunile sovietice Soiuz şi Saliut.

SoiuzSoiuz

In timp ce americanii anunta noi programe spatiale pentru urmatorii 20 de ani, rusii tac si fac: o noua naveta va fi gata de lansare relativ curand, ne asigura Michael Haulica.Exista o idee preconceputa conform careia tehnologia spatiala ruseasca este cam depasita. E drept, e ceva mai simpla decat cea americana, dar functioneaza mai bine. Rachetele americane trec inca printr-un program de imbunatatire, iar perspectivele lor sunt limitate, in timp ce Statia Spatiala Internationala depinde si astazi de capsulele Soiuz si de transportoarele de marfa Progress.Primele teste de zbor ale navetelor sovietice Soiuz, efectuate la 23 aprilie 1967, s-au soldat cu un dezastru: cosmonautul Vladimir Komarov a murit in momentul cand, la aterizare, parasutele au ramas inchise, iar capsula s-a facut una cu pamantul. La 21 iunie 1971, Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov si Victor Pataiev s-au sufocat literalmente in capsula, la intoarcerea acasa dupa un zbor cu prima statie spatiala ruseasca, Saliut 1.

De atunci, programul Soiuz a vizat imbunatatirea partii electronice si a designului exterior. In ultimii 35 de ani, au avut loc mai bine de o suta de misiuni, dintre care doar doua au intampinat probleme (in 1975 si 1983).

SaliutSaliut

SALIUTSALIUT (cuv. rusesc (cuv. rusesc „salut”) - Program al „salut”) - Program al U.R.S.S. (1971-1983) U.R.S.S. (1971-1983) de lansare a unor stații de lansare a unor stații pentru zboruri pe orbite pentru zboruri pe orbite circumterestre, dotate circumterestre, dotate cu sisteme de cuplare cu sisteme de cuplare cu navete pilotate cu navete pilotate „Soiuz” și nepilotate „Soiuz” și nepilotate „Progres”.„Progres”.

Începând cu anii 1960, oamenii de ştiinţă Începând cu anii 1960, oamenii de ştiinţă americani şi sovietici au lansat sonde artificiale americani şi sovietici au lansat sonde artificiale la mare depărtare în spaţiu, pentru studierea la mare depărtare în spaţiu, pentru studierea planetelor şi a altor corpuri cereşti din sistemul planetelor şi a altor corpuri cereşti din sistemul solar, şi observatori astronomici pe orbita solar, şi observatori astronomici pe orbita Pământului, care au permis observarea Pământului, care au permis observarea obiectelor cosmice fără filtrarea şi obiectelor cosmice fără filtrarea şi distorsionarea produse de atmosfera terestră, în distorsionarea produse de atmosfera terestră, în anii 1970-1980, Uniunea Sovietică s-a anii 1970-1980, Uniunea Sovietică s-a concentrat pe dezvoltarea staţiilor spaţiale concentrat pe dezvoltarea staţiilor spaţiale destinate cercetării ştiinţifice şi activităţilor de destinate cercetării ştiinţifice şi activităţilor de explorare cu caracter militar. explorare cu caracter militar. După destrămarea După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Rusia a continuat Uniunii Sovietice în 1991, Rusia a continuat programul spaţial, însă cu fonduri reduse din programul spaţial, însă cu fonduri reduse din cauza problemelor economice. În 1973, Statele cauza problemelor economice. În 1973, Statele Unite au lansat prima lor staţie spaţială, iar de Unite au lansat prima lor staţie spaţială, iar de atunci au acordat o atenţie specială programului atunci au acordat o atenţie specială programului navetei spaţiale şi, mai recent, dezvoltării staţiei navetei spaţiale şi, mai recent, dezvoltării staţiei spaţiale internaţionale, în colaborare cu Rusia şi spaţiale internaţionale, în colaborare cu Rusia şi alte ţări.alte ţări.

este lumea este lumea întreagã, ansamblul întreagã, ansamblul a a tot ceea ce tot ceea ce existã, a tot ceea ce ne înconjoarã, existã, a tot ceea ce ne înconjoarã, vãzut si nevãzut.vãzut si nevãzut.

STELELESTELELE► Stelele sunt corpuri cereşti fierbinţi, formate din gaze ce ard Stelele sunt corpuri cereşti fierbinţi, formate din gaze ce ard

permanent. Din aceasta cauzã, stelele degajã caldurã şi permanent. Din aceasta cauzã, stelele degajã caldurã şi luminã fiind singurele corpuri cereşti care au caldurã şi luminã luminã fiind singurele corpuri cereşti care au caldurã şi luminã proprie O parte din cãldurã şi lumina lor se transmite proprie O parte din cãldurã şi lumina lor se transmite planetelor si sateliţilor acestora.planetelor si sateliţilor acestora.

► Culoarea stelelor : În funcţie de temperatura lor, stelele sunt Culoarea stelelor : În funcţie de temperatura lor, stelele sunt roşii, galbene sau albastre. Stelele roşii au o temperaturã de roşii, galbene sau albastre. Stelele roşii au o temperaturã de circa 3.000ºC. Acestea mai sunt numite şi stele reci. Stelele circa 3.000ºC. Acestea mai sunt numite şi stele reci. Stelele galbene, sunt cu ceva mai ,,calde” ajungand la 5.500ºC. galbene, sunt cu ceva mai ,,calde” ajungand la 5.500ºC. Stelele albastre sunt stele fierbinţi circa 30.000ºC.Stelele albastre sunt stele fierbinţi circa 30.000ºC.

► De exemplu, Sirius este o stea albastrã.De exemplu, Sirius este o stea albastrã.

► Numãrul stelelor este foarte mare. Ceea ce cuprindem cu Numãrul stelelor este foarte mare. Ceea ce cuprindem cu privirea este numai o micã parte din mulţimea stelelor care privirea este numai o micã parte din mulţimea stelelor care alcãtuiesc Universul. Stelele vãzute de noi sunt şi cele mai alcãtuiesc Universul. Stelele vãzute de noi sunt şi cele mai apropiate de planeta Pãmânt.apropiate de planeta Pãmânt.

Carul Mare

Carul Mic

Ursa - Major

CONSTELATIICONSTELATII

Grupãrile mici de stele alcãtuiesc Grupãrile mici de stele alcãtuiesc constelaţii. Oamenii le-au denumit dupã constelaţii. Oamenii le-au denumit dupã conturul lor, asemãnãtor unor obiecte : conturul lor, asemãnãtor unor obiecte : Carul Mare, Carul Mic, Balanţã etc. Pe cer Carul Mare, Carul Mic, Balanţã etc. Pe cer pot fi vãzute 88 de constelaţii. pot fi vãzute 88 de constelaţii. Din cauza mişcãrii de rotaţie a Din cauza mişcãrii de rotaţie a Pãmântului în jurul Soarelui, unele Pãmântului în jurul Soarelui, unele constelaţii se vãd numai în anumite luni ale constelaţii se vãd numai în anumite luni ale anului : Orion în decembrie, Lyra în iulie.anului : Orion în decembrie, Lyra în iulie.

GALAXIAGALAXIA

O aglomerare de miliarde de stele formeaza o galaxie. O aglomerare de miliarde de stele formeaza o galaxie. Partea centralã a galaxiei se numeşte nucleu. ÎPartea centralã a galaxiei se numeşte nucleu. În nucleu n nucleu este concentrata cea mai mare parte a stelelor din este concentrata cea mai mare parte a stelelor din galaxie. Pãmântul, împreunã cu Soarele şi celelalte galaxie. Pãmântul, împreunã cu Soarele şi celelalte planete, fac parte din galaxiaplanete, fac parte din galaxia

AceastAceastaa conţine aproximativ 200 miliarde de stele. Toate conţine aproximativ 200 miliarde de stele. Toate galaxiile, împreunã cu spaţiul cuprins între ele, alcãtuiesc galaxiile, împreunã cu spaţiul cuprins între ele, alcãtuiesc Universul. Universul. AceAceaasta este imposibil de mãsurat, şi se sta este imposibil de mãsurat, şi se spune cã este infinită. Vârsta sa este cuprinsã între 15 şi spune cã este infinită. Vârsta sa este cuprinsã între 15 şi 17 miliarde de ani. 17 miliarde de ani.

Realizatori:

Baciu Alina - Madalina

Bors Georgiana - Elena

Nohai Adelina - Valentina

Sava Oana - Maria

SFARSIT!