Exerciţii pregătire stagiari semestrul I 2013- anul I

Contabilitate

1. O societate cumpara pe data de 1 octombrie 2006 un certificat de depozit cu scadenta la 4 luni, adica pe 31 ianuarie 2007. Valoarea certificatului este de 50000 ron iar rata anuala a dobanzii este de 9% calculate liniar. Comisionul de ridicare este de 1% iar certificatul este pastrat pana la scadenta. Care este valoarea ratei lunare a dobanzii efective?

a. 0.000049%

b. 1.0197%

c. 0.0197%

d. 0.0049%

REZOLVARE:

50.000 x 9% x 4/12 = 1.500 dobanda 4 luni

Calcul comision ridicare :(50.000+1.500) x 1% = 515

Dobanda efectiva:1.500-515 = 985

Rata lunara efectiva a dobanzii: r = 985/50.000 x ¼ = 0.0049

2. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 3000 actiuni proprii de pe piata cu un pret unitar de 150 RON si apoi le anuleaza. Stiind ca valoarea nominala unitara este de 120 RON, efectele acestei tranzactii vor fi:

a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 360000 RON

b. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 450000 RON

c. O iesire de numerar de 450000 RON si o diminuare de capital social de 360000 RON

d. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 450000 RON.

Răspuns corect : c

Răscumpărarea acţiunilor proprii : 150x3000=450000 lei

Anularea acţiunilor proprii (diminuarea capitalului social): 120x3000=360000 lei.

3. Se fac urmatoarele afirmatii in legatura cu contabilitatea financiara (CF) si contabilitatea de gestiune(CG). Una dintre afirmatii nu este corecta. Care?

a) Informatiile CF sunt publice, cele ale CG sunt confidentiale;b) CF asigura informatiile necesare intocmirii situatiilor financiare; CG asigura

informatiile necesare fundamentarii deciziilor interne privind gestiunea intreprinderii;c) Scopul CF este de a determina periodic situatia patrimoniului, precum si rezultatul

global al exercitiului; scopul CG il constituie determinarea si cunoasterea rezultatelor analitice necesare conducerii;

d) CF este obligatorie si are la baza norme unitare; CG nu este obligatorie si nu are la baza norme unitare.

Raspuns: varianta d)

4. Care dintre afirmatiile de mai jos nu exprima o realitate in legatura cu metoda inventarului permanent (MIP) si metoda inventarului intermitent (MII) de evidenta a stocurilor?

a) Atat in MIP, cat si in MII stocurile finale se calculeaza si inregistreaza dupa aceeasi metodologie;

b) In MIP fiecare intrare si iesire se inregistreaza in conturile de stocuri cantitativ si valoric pe sortimente de stocuri; in MII in conturile de stocuri se inregistreaza doar stocurile finale si cele initiale;

c) MIP apartine metodologic contabilitatii de gestiune, iar MII contabilitatii financiare;d) In MIP iesirile de stocuri de materiale se contabilizeaza pe seama cheltuielilor

(majorare de cheltuieli), iar iesirile de produse pe seama veniturilor (micsorare); in MII intrarile si iesirile de stocuri nu fac obiectul contabilitatii financiare.

Raspuns: b) In MIP fiecare intrare si iesire se inregistreaza in conturile de stocuri cantitativ si

valoric pe sortimente de stocuri; in MII in conturile de stocuri se inregistreaza doar stocurile finale si cele initiale

5. In ianuarie N societatea primeste factura de energie electrica pentru perioada 15.12.N-1 – 14.01.N in suma de 1.400 lei, TVA 24%. Care sunt inregistrarile contabile ocazionate de aceasta tranzactie, atat in N, cat si in N+1.

REZOLVARE:Inregistare factura in N-1:% =401 1736605 700471 7004426 336

Inregistare N:

605= 471 700 

6. O societate de comert prezinta urmatoarele informatii la inceputul lunii ianuarie N: cont 371 – SI 1.071 lei, cont 378 – SIC 150 lei, cont 4428 - SIC 171 lei. In cursul lunii ianuarie societatea se aprovizioneaza cu marfuri in valoare de 1.000 lei, TVA 24% cota de adaos comercial este de 25%. Incasarile din vanzarea marfurilor in aceasta luna sunt de 2042 lei. In luna februarie societatea se aprovizioneaza cu marfuri in suma de 500 lei, TVA 24%, cota de adaos este de 30%. Incasarile din vanzarea marfurilor in aceasta luna sunt de 1.240 lei. Inregistraţi operaţiile din lună şi regularizarea TVA la sfârşitul lunii.Rezolvare:

Înregistările din luna ianuarie N:- Achiziţia marfurilor:

% = 401 1.240371 1.000

4426 240

- Includerea în valoarea stocului a adaosului comercial şi a T.V.A. neexigibile:Adaos comercial = 25% * 1.000 = 250 leiT.V.A. neexigibilă = 24% * (1.000 +250) = 300 lei

371 = % 550

378 250

4428 300

- Vânzarea:

Preţul de vânzare încasat = preţul cu amănuntul inclusiv T.V.A. = 2.042 lei

Preţul cu amănuntul exclusiv T.V.A. = 2.042 *100/124 = 1.647 lei

T.V.A. = 2.042 *24/124 = 395 lei

5311 = % 2.042

707 1.647

4427 395

- Descărcarea gestiunii pentru costul de achiziţie:

>>calculul adaosului comercial aferent mărfurilor vândute:

K 378 = (150+ 250)/[(1.071+1.550) - (171+300)] = 400/2.150=0,186

Adaos comercial aferent ieşirilor = 0,186 * 1.647 = 306 lei

Cost de achiziţie = 2.042-306-395= 1.341 lei

% = 371 2.042 607 1.341 378 306

4428 395

Mărfurile figurează în bilanţ cu costul de achiziţie al mărfurilor rămase în stoc =

= 579-94-76=409 lei

Si 150250

306Sfc 94

378

4428Si 171

300395

Sfc 76

La sfârşitul lunii ianuarie are loc regularizarea T.V.A. astfel:

4426 T.V.A. deductibilă = 240 lei

4427 T.V.A. colectată = 395 lei

Rezultă T.V.A de plata = 155 lei

4427 = % 395

4426 240

4423 155

371 Si 1071 2042

1000550

Sfd 579

Achitarea T.V.A de plata :

4423 = 5121 155

Înregistările din luna februarie N:- Achiziţia marfurilor:

% = 401 620 371 500

4426 120

- Includerea în valoarea stocului a adaosului comercial şi a T.V.A. neexigibile:Adaos comercial = 30% * 500 = 150 leiT.V.A. neexigibilă = 24% * (500 +150) = 156 lei

371 = % 306

378 150

4428 156

- Vânzarea:

Preţul de vânzare încasat = preţul cu amănuntul inclusiv T.V.A. = 1.240 lei

Preţul cu amănuntul exclusiv T.V.A. = 1.240 *100/124 = 1.000 lei

T.V.A. = 1.240 *24/124 = 240 lei

5311 = % 1.240

707 1.000

x 4427 240

- Descărcarea gestiunii pentru costul de achiziţie:

>>calculul adaosului comercial aferent mărfurilor vândute:

K 378 = (94+ 150)/[(579+806) - (76+156)] = 244/1.153 = 0,21

Adaos comercial aferent ieşirilor = 0,21 * 1.000 = 210 lei

Cost de achiziţie = 1.240-210-240= 790 lei

% = 371 1.240

607 790 378 210

4428 240

Mărfurile figurează în bilanţ cu costul de achiziţie al mărfurilor rămase în stoc =

= 145-34-8=103 lei

378Si 94

150210

Sfc 34

4428Si 76

156240

Sfc 8

La sfârşitul lunii februarie are loc regularizarea T.V.A. astfel:

4426 T.V.A. deductibilă = 120 lei

4427 T.V.A. colectată = 240 lei

Rezultă T.V.A de plata = 120 lei

4427 = % 240

4426 120

4423 120

Achitarea T.V.A de plata :

4423 = 5121 120

371 Si 579 1.240

500306

Sfd 145

7. In luna X a exercitiului N, societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara factura, evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 24%. In luna Y se primeste factura: pretul de cumparare 1.200 lei, TVA 24%. Care sunt inregistrarile contabile?

Raspuns:a) achizitia materiilor prime fara factura

% = 408 1.240301 1.0004428 240 b)primirea facturii

408=401 1.2404426=4428 240

% =401 248301 2004426 48

8. Societate achizitioneaza de la furmizori marfuri conform facturii: pret de cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 24%. Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare şi formulele contabile de achizitia şi vanzarea marfurilor.

Preţ de cumpărare 1.000 lei

- Rabat 2% * 1.000 20 lei

- Remiză 3% * (1.000-20) 29,4 lei

Net comercial 1.000-20-29.4 950,6 lei

- Scont de decontare 1% * 950,6 9,5 lei

Net financiar = 950,6 - 9,5 941,1 lei

+ T.V.A. 24% * 950,6 228,14 lei

Total factura 1.178,74 lei

Achiziţia mărfurilor:

% = 401 1.178,74

371 950,60

4426 228,14

Plata facturii mai putin scontul primit:

401 = % 1.178,74

5121 1.169,24

767 9,50

Regularizarea T.V.A. aferenta scontului:

4426 = 401 -2,28

Includerea în valoarea stocului a adaosului comercial:

Adaos comercial = 20% * 950,6 = 190,12 lei

371 = 378 190,12

Vânzarea:4111 = % 1414,49 707 1.140,72 4427 273,77- Descărcarea gestiunii pentru costul de achiziţie: % = 371 1.140,72

607 950,60

378 190,12

9. Efectuati inregistrarile contabile aferentei situatiei de mai jos:Capitalul social este de 2.000.000Rezultat brut profit: 1.000.000Cotă impozit pe profit: 16%.Profitul se repartizează astfel:

- la rezerve legale;- 1% la rezerve statutare;- 10.000 la alte rezerve.

Restul se reportează în exerciţiul următor, fiind utilizat pentru distribuirea dividendelor. Reserve legale:

2.000.000*20% = 400.000

1.000.000*5% =50.000

129 = 1061 50000

(1.000.000-50.000) * 16% = 152.000 -imp.profit

950.000-152.000 = 798.000 - profit net

Reserve statutare 798.000* 1% = 7.980

129 = 1063 7980

Alte reserve

129 = 1068 10.000

Dividende 1.000.000-50.000-152.000-7.980-10.000 =

129=1171 780.020

Anul urmator

1171=457 780.020

Retinerea din dividend a impozitului 780020x16%=12480.32

457=446 12480.32

10.Se hotareste revaluarea unei cladirii coeficient de reevaluare 1.75, stiind ca valuarea sa initiala este de 45.000 u.m. si amortizarea cumulata este de 9.000 u.m.

Raspuns:Valoarea reevaluata = 45.000 u.m. x 1.75 = 78.750 u.m.Amortizare reeavaluata = 9.000 u.m. x 1.75 = 15.750 u.m.212 =105 33.750 u.m –diferenta din reevaluare aferenta valorii brute105 =2812 6.750 u.m –diferenta din reevaluare aferenta amortizarii

11. Întreprinderea Alfa schimbă un teren situat în Timişoara cu un alt teren al societăţii Beta situat în Bucureşti. Valoarea justă a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achiziţie fiind de 100.000 lei. Valoarea justă a terenului primit este de 150.000. Schimbul se face cu o sultă de 30.000. TVA 24%. Schimbul presupune schimb de facturi. Să se contabilizeze schimbul de active conform OMFP 3055/2009.

Rezolvare:

In Ordinul 3055 / 2009 ,art 45(3) se precizeaza : În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidentiază distinct operaiunea de vânzare/scoatere din evidentă si cea de cumpărare/intrare în evidentă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor sicheltuielilor aferente operaiunilor. Tratamentul contabil este similar si în cazul prestărilor reciproce de servicii.

In contabilitatea societatii Alfa se inregistreaza:

-cedarea terenului din Timisoara: 461 = % 148.800

7583 120.000

4427 28.800

- scoaterea din evidenta :

6583 = 2111 100.000

-achizitia terenului din Bucuresti : % = 404 186000

2111 150.000

4426 36000

- regularizarea creantei si a datoriei si plata sultei:

404 = % 186.000

461 148.800

5121 37.200

12.Societatea Alfa a cumpărat la 10.10.N un mijloc de transport şi a preluat la această dată riscurile legate de valoarea justă a acestuia. Costul este de 20.000 lei. Activul este în curs de aprovizionare.El este utilizat încă e vechiul proprietar care plăteşte o chirie societăţii Alfa de 200 lei pe lună. Achiziţia va avea loc la data de 10.12.N. La momentul achiziţiei valoarea justă a mijlocului de transport este de 15.000 lei. Durata de utilitate estimată de Alfa este de 5 ani iar amortizarea este liniară.

Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;b)să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N.rn

Raspunsa) Dacǎ tranzacția de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasingoperațional, entitatea vânzǎtoare contabilizează o tranzacţie de vânzare, cu înregistrarea scoaterii din evidenţă a activului şi a sumelor încasate sau de încasat şi a taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile taxabile, conform prevederilor legale.Operaţiunea de închiriere a activului în regim de leasing operaţional se contabilizeazăde utilizator conform prezentelor reglementări. Ca urmare, operaţiunea se reflectă încontul de profit şi pierdere.103. - (1) În vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luateîn leasing financiar sau operaţional inventariază şi transmit societăţii de leasing listabunurilor deţinute în baza contractelor de leasing.(2) Entităţile contractante care au efectuat operaţiuni de leasing şi leaseback trebuie săprezinte în notele explicative la situaţiile financiare anuale informaţii referitoare laoperaţiunile derulate.1 0 4. - (1) În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidenţiate în mod distinctimobilizările corporale în curs de execuţie.(2) Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele imobilizări corporalecumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt încurs de aprovizionare (grupa 22 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare" dinPlanul de conturi general).

b) Achiziţia utilajului şi plata furnizorului:

% = 404 24.800 223 20.000 4426 4.800

404 = 5121 24.800Amortizarea pentru lunile noiembrie şi decembrie N a utilajului = 20.000 lei/5 ani * 2 luni/ /12 luni = 667 lei

6811 = 2813 1.334Chiria pentru lunile noiembrie şi decembrie N a utilajului = 200 lei/luna*2 luni = 400 lei

4111 = % 496706 4004427 96

5121 = 4111 496Intrarea în gestiune a mijlocului de transport :

2131 = 223 20.000

Valoarea netă contabilă la 31.12.N = 20.000 – 666 = 19334 leiValoarea justă = 15.000 leiDepreciere = 4334 lei

6813 = 2913 4334

13. Întreprinderea Alfa vinde societăţii mamă un stoc de marfă la preţul de 100.000 leicu opţiunea de a-l putea răscumpăra după 12 luni.Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;b)să se prezinte înregistrările contabile dacă opţiunea de răscumpărare este sau nu exercitată.Raspuns:a) 155-(1) Inregistrarea in contabilitate a intrarii stocurilor se efectueaza la data transferului riscurilor si beneficiilor.-(2)In general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii si de livrare coincid. Totusi, pot exista si decalaje de timp, de exemplu, pentru:- bunuri vandute in consignatie sau stocurile la dispozitia clientului.- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care raman in evidenta debitorului pana la vanzarea lor.- bunuri receptionate pentru care nu s-a primit inca factura, care trebuie inregistrate in activele cumparatorului.- bunuri livrate si nefacturate, care trebuie scoase din evidenta, transferul de proprietate avand loc.- bunuri vandute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul proprietatii. De exemplula vanzarile cu conditia “ex-work”, bunurile vandute ies din stocul vanzatorului din momentul punerii lor la dispozitia cumparatorului.156 -(1) Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate sunt interzise.-(2)(d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate. b)Inregistrarile contabile sunt:a) In cazul in care optiunea de rascumparare nu este executata.- vanzarea catre societatea mama a stocului de marfuri:

4551 = % 124.000

707 100.0004427 24.000

- descarcarea gestiunii de marfa vanduta:

607 = 371 100.000b) In cazul in care optiunea de rascumparare este executata.- vanzarea catre societatea mama a stocului de marfuri:

4551 = % 124.000707 100.0004427 24.000

- descarcarea gestiunii de marfa vanduta:

607 = 371 100.000

- rascumpararea marfurilor:

4551 = % 124.000 707 100.000 4427 24.000

371 = 607 100.000

14.Se primeşte prin subvenţie guvernamentală un agregat frigorific evaluat la 6000 lei.

Durata de viaţă utilă 4 ani. Se amortizează liniar.

Rezolvare:

Primirea subventiei:

2131 = 4751 6000

Imobilizari corporale în Subventii guvernamentale

curs de executie pentru investitii

Amortizarea agregatului frigorific pe 4 ani:

6811 = 2813 1500 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport,

privind amortizarea imobilizarilor animalelor si pasarilor

Scoaterea din evidenta a subventiei, esalonat:

4751 = 7584

“Subventii guvernamentale Venituri din subventii pentru investitii 1500

pentru investitii

Auditul statutar şi alte misiuni de audit şi certificare

15. Standardul profesional C.E.C.C.A.R nr 24 precizează cadrul în care un expert contabil poate îndeplini misiunea de audit financiar, precum şi alte misiuni . Enumeraţi cel puţin 5 astfel de misiuni şi detaliati sumar aceste misiuni.

Raspuns:

Auditul financiar desemneaza mai multe misiuni,precum:

a)auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;

b)auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru averifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare;

c)auditul financiar al situatiilor fiscale;

d)auditul financiar al conturilor de clienti pentru a severifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de omaniera prudenta,etc.

16.Pentru a efectua misiunile de audit statutar experţii contabili trebuie sau nu să fie

membri ai CAFR ? Argumentaţi.

Raspuns:

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.

Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).

Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:

·      profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică;

·      obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;

·      scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;

·      criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se  exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile.

17.Conţinutul raportului de audit.

Raspuns:

Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: - titlul – recomandat sa se foloseasca titlul de “Raportul auditorului independent” pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;- destinatarul – raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.- paragraful introductiv – cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare – raportul trebuie sa precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil;- responsabilitatea auditorului – raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare;- paragraful opiniei – raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest paragraph poate avea urmatoarele forme: opinia fara rezerve (curata); opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii; opinia cu reserve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia defavorabila.- alte responsabilitati de raportare – daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului, care urmeaza dupa paragraful opiniei;- semnătura auditorului – raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita de semnatura auditorului;- data raportului – raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;- adresa auditorului – raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.

Raportul de audit trebuie să conţină:- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;- observaţiile reieşite din diverse verificări;- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut asigurarea că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a intreprinderii;- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea intreprinderii;- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;- situaţiile care fac să apară incertitudini;- natura şi locul observaţiilor în raport.

Expertiză contabilă

18.Cum se clasifică expertizele contabile?

Raspuns:

După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:

a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale;

b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:

- civile;

- penale;

- extrajudiciare.

După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile se clasifică în:

a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;

b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penale;

c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;

d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;

e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de către clienţi.

19. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

Raspuns:

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:- Daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare,obtinerea de participatii la capitalul social , darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai;- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat ;- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respectiv;- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii;- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor;- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate;- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti;- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv;

- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile.

Evaluarea întreprinderii

20.Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza:

a) bilantului contabil;

b) bilantului economic;

c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.

Raspuns: a)

21. Evaluãrile pot fi:

a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã si diagnostic;

b) evaluãri contabile si evaluãri economice;

c) evaluãri pe bazã de acte normative.

Raspuns: a)

22.. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasãrii clientilor?

a) 15 zile;

b) 45 de zile;

c) 30 de zile.

Perioada de incasare clienti = 15.375 mii lei / 186.150 mii lei * 365 zile = 30,14 zile

O valoare în crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul

creditului acordat clientilor si, în consecinta, creante mai greu de încasat (clienti rau

platnici).

Raspuns: varianta c).

Consultanţă fiscală acordată contribuabililor

23.Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi deductibile cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii?

Raspuns:

Cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii sunt deductibile dacă contribuabilii pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi sunt încheiate contracte.

24.Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere sau administrare?

Raspuns:

Au deductibilitate limitata: cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

25.O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt :

- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă);

- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei;

- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei;

- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii;

- cheltuieli de protocol 2400 lei;

- cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei;

- cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei.

Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

Raspuns:

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Venituri totale = 560.000 lei

Cheltuieli totale = 285.200 lei

La cheltuielile totale se adauga TVA la lipsurile din gestiune neimputabile = 2.500 x 24% = 600 lei

Cheltuieli totale =11.000 + 200.000 + 2.500 + 600 + 63.500 + 2.400 + 1.200 + 4.000 = 285.200 lei

Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli deductibile limitat – 2% asupra diferentei dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente ( mai putin cheltuielile de protocol si impozitul pe profit ).

Venituri neimpozabile = 1.200 lei

Venituri impozabile = 560.000 lei – 1.200 lei = 558.800 lei

Cheltuieli deductibile

- ch. cu serv.prestate de terti = 11.000 lei

- ch. cu materii prime si mat.consumabile = 200.000 lei

- ch.cu salariile = 63.500 lei

-ch.protocol = 2.400 lei

Total cheltuieli deductibile = 276.900 lei

Cheltuieli protocol deductibile = 2% * (558.800 - 285.200 +2.400 + 4.000) = 280.000 * 2% = 5.600 lei

Impozit pe profit =16% * ( 558.800-276.900) = 16% * 281.900 = 45.104 lei

Cheltueili cu sponsorizarea = 3‰ * 558.800 = 1.676,40 sau 20%*45.104 = 9.020,80 lei

Impozit pe profit datorat pentru tot anul = 45.104 - 1.200 = 43.904 lei

26.Care este diferenţa între impozitarea salariului la locul principal de muncă comparativ cu alt loc de muncă.

Raspuns:

Deducerea personală se acordă doar la locul de muncă unde salariatul desfăşoară o activitate cu program întreg.

27.Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria microîntreprinderilor ?

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 112^2 alin. (6);

b) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 euro;

c) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.

Nu sunt obligate să aplice sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:

a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;

b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului.

Organizarea auditului intern şi controlul intern al întreprinderii

28.Standardul profesional C.E.C.C.A.R nr. 36 privind misiunile de audit intern realizate de experţii contabili precizează diferenţele între auditul intern şi auditul extern. Enumeraţi si descrieţi cel puţin 5.

Raspuns:

Auditul intern Auditul extern

Statutul auditorului entitate independenta juridic

prestator de servicii independent din punct de vedere juridic

Beneficiarii auditului conducerea conducerea, actionarii, bancile, autoritatile de stat, partenerii

Obiectivele auditului aprecierea controlului asupra activitatii intreprinderii si formularea de recomandari pentru imbunatatirea acestuia

certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare

Domeniul de aplicare toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor

functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului

Prevenirea fraudei orice tip de frauda care implica intreprinderea, sub aspect patrimonial sau al oricarui alt aspect

orice frauda care are sau se presupune ca ar putea avea influenta asupra rezultatelor

Independenta auditorilor independenta profesionala, juridica si statutara

independenta profesionala, juridica si statutara

Periodicitatea auditarilor permanent, conform unui plan anual

intermitent, in momente propice certificarii conturilor

29.Conform Standardului profesional C.E.C.C.A.R nr. 36, elaborarea planului de audit intern cuprinde 5 etape. Enumeraţi-le.

Raspuns:

Faza initialã - Acceptarea mandatului si contractarea lucrãrilor de audit - Orientarea si planificarea auditului ;

Faza executãrii - Aprecierea controlului intern lucrãrilor - Controlul conturilor - Examenul situatiilor financiare;

Faza finalã - Evenimente posterioare închiderii exercitiului - Utilizarea lucrãrilor altor profesionisti.

Studiu de caz:

30.Un membru C.E.C.C.A.R. expert contabil îşi desfăşoară activitatea în nume propriu. Precizati eventualele incompatibilităţi .

Raspuns:

1. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la care au si calitatea de salariat, indiferent de natura si durata contractului de munca; 2.Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionistului contabili se afla in raporturi contractuale; 3. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionsitilor contabili se afla in concurenta; 4. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau institutii, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor; 5.Sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese. 6.sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de incompatibilitate.

1.Raspuns:

a) înlăturarea excesului sau insuficienţei de amortizare

2.Raspuns:

Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este interesat, sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropriata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv.Deasemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate.

Expertul contabil, care a efectuat o expertiză extrajudiciară, la cererea unei părţi în proces, se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu.

3.Raspuns

Există o paletă a condiţiilor cerute unei acţiuni de promovare, şi anume:

-să aibă ca obiect aducerea la cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate a faptelor într-un mod care să nu fie fals, să nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii;

-să fie de bun-simţ;

-să fie demnă din punct de vedere profesional;

-să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent;

-să evite promovarea personală excesivă