EXEMPLU GRILE MICROECONOMIE

1. Obiectul studiului ştiinţei economice este:a) alocarea resurselor economice rare; b) alocarea resurselor economice cu întrebuinţări alternative; c) alocarea resurselor economice rare cu întrebuinţări alternative; d) satisfacerea trebuinţelor economice

2 . Problemele de bază ale economiei sunt:a) ce, cât, cum şi de ce producem; b) ce, cât sau pentru cine producem; c) ce sau cum producem; d) ce, cât, cum şi pentru cine producem.

3. Impulsul tuturor activităţilor umane îl constituie: a) problema alegerii; b) schimbul; c) resursele economice; d) nevoile umane.

4. Punctul de plecare în desfăşurarea unei activităţi economice îl reprezintă:a) resursele economice; b) trbuinţele economice; c) interesele economice; d) scopurile economice.

5. Alocarea resurselor se refera intotdeauna la alocarea resurselor: a) rare, cu intrebuintari concrete; b) rare, cu intrebuintari alternative; c) omogene, cu intrebuintari alternative; d) omogene, cu intrebuintari concrete

6. Impulsul tuturor activităţilor umane îl reprezintă:a) resursele economice; b) natura; c) nevoile umane; d) exploatarea resurselor.

7. Costul de oportunitate al unei alegeri este:a) cheltuielile necesitate de acea alegere; b) valoarea altei alternative pierdute; c) valoarea tuturor celorlalte alternative pierdute; d) valoarea celei mai bune alternative pierdute.

8. Costul de oportunitate reprezintă:a) costul contabil; b) costul informării în vederea încheierii unui contract; c) preţul renunţării la cea mai bună alternativă; d) un concept similar ratei marginale de substituţie.

9. Acel mod de organizare a activităţii economice prin care toate nevoile economice sunt satisfăcute din producţia proprie a agentului economic, nefiind necesar schimbul economic reprezintă: a) economia naturală; b) piaţa; c) economia de schimb; d) economia de piaţă.

10. Libertatea economică, specializarea, schimbul şi moneda– caracterizează: a) piaţa; b) economia naturală; c) economia de schimb; d) economia de piaţă.

11. Când o firma realizează combinaţii de producţie aflate în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie:a) resursele sunt folosite eficient; b) producţia este superioară nivelului din perioada de referinţă; c) resursele sunt utilizate ineficient şi/sau incomplet; d) nevoile economice sunt satisfăcute integral.

12. Semnificaţia unei combinaţii de produse aflată pe curba posibilităţilor de producţie este:a) combinaţia este imposibilă; b) resursele sunt subutilizate; c) resursele sunt complet utilizate; d) resursele nu au utilizări alternative.13. Utilitatea totală va scădea atunci când: a) utilitatea marginala este pozitivă; b) utilitatea marginală este negativă; c) utilitatea marginală creşte; d) utilitatea marginală este zero.

1

14. Ecuaţia dreptei bugetului este:

a) B = X*px + Y*py; b) B = X*py+Y*px; c) Y = px/py*X +B/py; d) B = X*px-Y*py.

15. Dacă se consumă succesiv unităţi din acelaşi bun, intensitatea plăcerii pentru bunul respectiv:a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) poate să crească sau să scadă

16. Pe masura ce un individ decide să consume tot mai mult dint-un bun, până la punctul de saturaţie:

a) utilitatea marginală creşte; b) utilitatea totală creşte; c) utilitatea totală se menţine constantă; d) preţul de vânzare creşte

17. Când se consumă succesiv mai multe unităţi din acelaşi bun, utilitatea marginală este:a) crescătoare şi pozitivă; b) crescătoare şi negativă; c) descrescătoare; d) constantă.

18. Curbele de indiferenta sunt: a) descrescatoare; b) constante; c) crescatoare; d) toate variantele sunt valabile.

19. Optimul consumatorului se realizează atunci când: a) linia bugetului se intersectează cu una din curbele de indiferenţă; b) linia bugetului este tangentă la una din curbele de indiferenţă; c) panta dreptei bugetului devine egală cu panta curbei de indiferenţă; b) linia bugetului este paralelă la una din curbele de indiferenţă.

20. În cazul funcţiei cererii, între cantitatea cerută dintr-un bun şi preţul acestuia există următoarea legătură de cauzalitate: a) cererea este variabila independentă, iar preţul cea dependentă;  b) cererea este variabilă dependentă de preţ (privit ca variabilă independentă); c) preţul nu influenţează cererea; d) cererea nu depinde de preţul bunului.

21. Între factorii care influenţează cererea pentru un bun pe piaţă, menţionăm: a) modificarea costurilor de producţie şi de distribuţie; b) modificarea veniturilor producătorilor; c) modificarea preţurilor altor bunuri (aflate în legătură cu cel vizat); d) elasticitatea ofertei.

22. Când creşte cererea pentru un bun ca urmare a majorării venitului consumatorului (celelalte condiţii ale pieţei rămânând neschimbate), curba cererii: a) se translatează spre stânga faţă de poziţia ei precedentă; b) se deplasează spre dreapta, în raport cu aliniamentul ei anterior; c) nu-şi modifică poziţia; d) se deplasează în jos şi scade.

23. În general, dacă toate celelalte împrejurări rămân neschimbate, între preţul unei mărfi şi cererea pentru ea se manifestă o relaţie: a) pozitivă; b) proporţională; c) ca de la parte la întreg; d) negativă.

24. Între modificarea preţului şi modificarea cantităţii cerute dintr-un bun există:a) o relaţie directă, pozitivă; b) o relaţie inversă, negativă; c) atât o relaţie directă, cât şi una inversă; d) o relaţie de la parte la întreg

25. Atunci când piaţa unui bun economic se caracterizează prin existenţa unui singur vânzător şi a unui singur cumpărător, ea se numeşte: a) piaţă de monopson; b) piaţă de oligopol; c) piaţă de concurenţă pură şi perfectă; d) piaţă de monopson bilateral.

26. Optimul analitic al producătorului este dat de formula:

a) b) c) d)

2

27. Productivitatea medie a capitalului se determină ca: a) raport între variaţia efectelor obţinute şi volumul capitalului utilizat; b) eficienţa tuturor unităţilor din factorul capital utilizat; c) produsul global care revine unei unităţi a factorului capital, ceteris paribus; d) modificarea produsului global care revine modificării cu o unitate a capitalului, ceteris paribus

28. Valoarea produsului global care revine unui factor de producţie, indiferent de contribuţia acestui factor la valoarea produsului global reprezintă: a) productivitatea marginală; b) productivitatea medie; c) produsul marginal; d) producţia obţinută.

29. Ce tip de piaţă se caracterizează prin atomicitatea cererii şi ofertei, dar prin lipsa de omogenitate a produselor:a) piaţa cu concurenţă monopolistică; b)oligopolul; c) oligopsonul; d) monopolul

30. Piaţa cu concurenţă monopsonică se caracterizează prin: a) vânzatorul poate exercita o influenţă asupra preţului produsului, fiind unul singur; b) sunt multi cumpărători; c) cumpărătorul poate exercita o influenţă asupra preţului, fiind unul singur; d)  vânzătorul hotărăşte cât trebuie să producă.

Succes, D. Apostol

3