curs1,2 microeconomie

34
7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 1/34 1 Bibliografa Bibliografa   Maria-Cristina Ştefan, Maria-Cristina Ştefan, ECONOMIE POLITICĂ, ECONOMIE POLITICĂ,  Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2009 Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2009 Maria-Cristina na, Maria-Cristina na, Economie politică şi Economie politică şi  politici economice,  politici economice,  Editura Bibliotheca, Editura Bibliotheca,  Târgovişte, 200!  Târgovişte, 200! Constan"a #o$escu, Constan"a #o$escu, ECONOMIE ECONOMIE , Editura , Editura Bibliotheca, Târgovişte, 200 Bibliotheca, Târgovişte, 200 9 9   %h& Cre"oiu, '& Cornescu, (& Bucur, %h& Cre"oiu, '& Cornescu, (& Bucur, ECONOMIE ECONOMIE , , Ed& cta)i, Bucureşti, 200* Ed& cta)i, Bucureşti, 200* 'iorica +ducanu, 'iorica +ducanu, RENTA, PREŢUL ŞI RENTA, PREŢUL ŞI EFICIENŢA EFICIENŢA , Ed& Bibliotheca, Târgovişte, 2002 , Ed& Bibliotheca, Târgovişte, 2002

Upload: elida-balan

Post on 19-Feb-2018

266 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 1/34

11

BibliografaBibliografa 

Maria-Cristina Ştefan,Maria-Cristina Ştefan, ECONOMIE POLITICĂ,ECONOMIE POLITICĂ, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2009Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2009

Maria-Cristina na,Maria-Cristina na, Economie politică şiEconomie politică şi politici economice, politici economice, Editura Bibliotheca,Editura Bibliotheca, Târgovişte, 200! Târgovişte, 200!

Constan"a #o$escu,Constan"a #o$escu, ECONOMIEECONOMIE, Editura, EdituraBibliotheca, Târgovişte, 200Bibliotheca, Târgovişte, 20099 

%h& Cre"oiu, '& Cornescu, (& Bucur,%h& Cre"oiu, '& Cornescu, (& Bucur, ECONOMIEECONOMIE,,Ed& cta)i, Bucureşti, 200*Ed& cta)i, Bucureşti, 200* 'iorica +ducanu,'iorica +ducanu, RENTA, PREŢUL ŞIRENTA, PREŢUL ŞI

EFICIENŢAEFICIENŢA, Ed& Bibliotheca, Târgovişte, 2002, Ed& Bibliotheca, Târgovişte, 2002

Page 2: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 2/34

22

CURSUL 1CURSUL 1 

Econo)ia $olitic Econo)ia $olitic ştiin" socialştiin" social 

Page 3: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 3/34

33

Dezvoltarea obiectului economieiDezvoltarea obiectului economiei

politicepolitice  .biectul econo)iei $olitice, ca ştiin", nu a.biectul econo)iei $olitice, ca ştiin", nu a

fost de/nit dintr-o dat, ci este reultatul uneifost de/nit dintr-o dat, ci este reultatul unei

devoltri istorice 1ndelungate&devoltri istorice 1ndelungate&

 Teoria econo)ic a a$rut ini"ial 1n societatea Teoria econo)ic a a$rut ini"ial 1n societateaantic caantic ca economieeconomie - ştiin"a des$re gos$odria- ştiin"a des$re gos$odriacasnic& .biectul acesteia 1l constituiecasnic& .biectul acesteia 1l constituie

educarea cet"enilor destoinici& Ter)enul deeducarea cet"enilor destoinici& Ter)enul deecono)ie 3 a fost $ro$us de 4enofon şi )aiecono)ie 3 a fost $ro$us de 4enofon şi )aieste 1ntâlnit şi la ristotel 1n lucrarea saeste 1ntâlnit şi la ristotel 1n lucrarea sa„Politica!„Politica! 

Page 4: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 4/34

44

 Tre$tat, ter)enul de econo)ie s-a Tre$tat, ter)enul de econo)ie s-ae5tins 1ntr-o )are $arte a lu)ii& 6ine5tins 1ntr-o )are $arte a lu)ii& 6in$unct de vedere se)antic, $rovine$unct de vedere se)antic, $rovinedin trei cuvinte greceşti din trei cuvinte greceşti oikosoikos33

7gos$odrie8, 7gos$odrie8, nomosnomos3 7nor), lege83 7nor), lege8şi şi  polis polis3 7cetate, oraş, societate8,3 7cetate, oraş, societate8,cu derivatul su $oliteia3 carecu derivatul su $oliteia3 care

 1nse)na organiare social& 1nse)na organiare social&

Page 5: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 5/34

55

MercantiliştiiMercantiliştii  Ca$italis)ul a deter)inat a$ari"ia uneiCa$italis)ul a deter)inat a$ari"ia unei

ştiin"e inde$endente ştiin"e inde$endente economia politicăeconomia politică&&n centrul aten"iei acesteia s-a a:at ini"ial,n centrul aten"iei acesteia s-a a:at ini"ial,nu $roduc"ia, ci sfera circula"iei&nu $roduc"ia, ci sfera circula"iei&

MercantilismulMercantilismul 7secolele al 4'(-lea al7secolele al 4'(-lea al4'(((-lea8 a fost o doctrin econo)ic ce4'(((-lea8 a fost o doctrin econo)ic ceavea 1n centrul su ideea c aurul şiavea 1n centrul su ideea c aurul şiargintul re$reint cea dintâi bog"ie, atâtargintul re$reint cea dintâi bog"ie, atât

$entru indivii, cât şi $entru state&$entru indivii, cât şi $entru state& n anul *;*<,n anul *;*<, Antoine de MontcretienAntoine de Montcretien aa

$ublicat$ublicat „T"ait# $%#conomie politi&'e „T"ait# $%#conomie politi&'e ,,lucrare ce a dat denu)irea viitoarei ştiin"e&lucrare ce a dat denu)irea viitoarei ştiin"e&

Page 6: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 6/34

66

!coala cla"ică!coala cla"ică 

=or)area econo)iei $olitice clasice a fost=or)area econo)iei $olitice clasice a fost$regtit de devoltarea ca$italis)ului& cest$regtit de devoltarea ca$italis)ului& cestcurent de gândire econo)ic a $us baelecurent de gândire econo)ic a $us baeleliberalis)ului econo)ic 7libertatea de deciieliberalis)ului econo)ic 7libertatea de deciieşi ac"iune a oa)enilor şi 1ntre$rinderilor8&şi ac"iune a oa)enilor şi 1ntre$rinderilor8&

#ri)ii re$reentan"i ai acesteia au fost#ri)ii re$reentan"i ai acesteia au fost#illiam $ett%#illiam $ett%  7*;2> *;?!8 1n nglia şi7*;2> *;?!8 1n nglia şi$ierre Boi"gilber$ierre Boi"gilber  7*;@; - *!*@8 1n =ran"a&7*;@; - *!*@8 1n =ran"a&)bii au 1ncercat s de/neasc valoarea $rin)bii au 1ncercat s de/neasc valoarea $rin

)unc&)unc& #ro)otorul acestei şcoli,#ro)otorul acestei şcoli, &ran'oi" (ue"na%&ran'oi" (ue"na% 

7*;9@ - *!!@8 a $us baele teoriei re$roduc"iei7*;9@ - *!!@8 a $us baele teoriei re$roduc"ieica$italului social, creând $ri)ul )odelca$italului social, creând $ri)ul )odel

)acroecono)ic&)acroecono)ic&

Page 7: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 7/3477

Clasicii econo)iei $oliticeClasicii econo)iei $olitice Adam SmitAdam Smit  7*!2>-*!908 a e5$licat condi"iile7*!2>-*!908 a e5$licat condi"iile

$roduc"iei şi acu)ulrii bog"iei 1n lucrarea sa$roduc"iei şi acu)ulrii bog"iei 1n lucrarea safunda)entalfunda)ental (T)e *ealt) o+ Nation- An In&'i". into(T)e *ealt) o+ Nation- An In&'i". intot)e Nat'"e an$ Ca'e o+ t)e *ealt) o+ Nationt)e Nat'"e an$ Ca'e o+ t)e *ealt) o+ Nation 7vu"ia7vu"iana"iunilor8 7*!!;8&na"iunilor8 7*!!;8&

n centrul $reocu$rilor luin centrul $reocu$rilor lui David RicardoDavid Ricardo s-a a:at nus-a a:at nusfera $roduc"iei, ci sfera re$arti"iei& Meritul lui susfera $roduc"iei, ci sfera re$arti"iei& Meritul lui suconst 1n aceea c a 1ncercat s construiasc siste)ulconst 1n aceea c a 1ncercat s construiasc siste)ulde categorii ale econo)iei $olitice $e baa teorieide categorii ale econo)iei $olitice $e baa teorieivalorii )unc&valorii )unc&

#rinci$alul adversar al teoriei lui 6avid +icardo a fost#rinci$alul adversar al teoriei lui 6avid +icardo a fost)oma" Maltu")oma" Maltu", care a asigurat trecerea de la legea, care a asigurat trecerea de la legeavalorii la teoria cererii şi ofertei& ncercarea de a 1)$cavalorii la teoria cererii şi ofertei& ncercarea de a 1)$cadiferitele teorii ale gândirii econo)ice a$ar"ine lui Aohndiferitele teorii ale gândirii econo)ice a$ar"ine lui Aohntuart Mill 7*?0;-*?!>8&tuart Mill 7*?0;-*?!>8&

Page 8: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 8/34

88

!coala neocla"ică!coala neocla"ică  o"iunea o"iunea economie politicăeconomie politică3 7$olitical3 7$oliticalecono)D8 este 1nlocuit cu no"iuneaecono)D8 este 1nlocuit cu no"iunea 

economiceconomic3, $rin care se 1n"elege ştiin"a3, $rin care se 1n"elege ştiin"aanalitic a folosirii de ctre oa)eni aanalitic a folosirii de ctre oa)eni aresurselor li)itate $entru $roducerearesurselor li)itate $entru $roducereadiferitelor $roduse şi servicii, re$arti"iadiferitelor $roduse şi servicii, re$arti"iaacestora şi schi)bul 1ntre )e)brii societ"iiacestora şi schi)bul 1ntre )e)brii societ"ii 1n vederea consu)ului& 1n vederea consu)ului&

#ri)ul care a folosit ter)enul de#ri)ul care a folosit ter)enul de

econo)ics3 a fostecono)ics3 a fost Al*red Mar"allAl*red Mar"all 7*?@2 -7*?@2 -*92@8 1n lucrarea*92@8 1n lucrarea „P"inciple o+ Economic„P"inciple o+ Economic7#rinci$iile econo)iei8 7*?908&7#rinci$iile econo)iei8 7*?908&

l"i re$reentan"i Fillia) tanleD Aevons,l"i re$reentan"i Fillia) tanleD Aevons,Carl Menger, =ran Fieser, Geon Falras&Carl Menger, =ran Fieser, Geon Falras&

Page 9: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 9/34

99

+e%ne"i"mul+e%ne"i"mul

 ,on Ma%nard +e%ne" ,on Ma%nard +e%ne" 7*??>-*9@;87*??>-*9@;8 lucrarea sa funda)ental lucrarea sa funda)ental „T)e„T)e/ene"al T)eo". o+ Emplo.ment,/ene"al T)eo". o+ Emplo.ment,

Inte"et an$ Mone.Inte"et an$ Mone. 7Teoria general7Teoria generala folosirii )âinii de lucru, a dobâniia folosirii )âinii de lucru, a dobâniişi a banilor8 a$rut 1n *9>;&şi a banilor8 a$rut 1n *9>;&

Keynesismul,Keynesismul,  ca nou direc"ie 1nca nou direc"ie 1ngândirea econo)ic, a $us 1n centrulgândirea econo)ic, a $us 1n centrulaten"iei $roble)ele )acro-analiei&aten"iei $roble)ele )acro-analiei&

Page 10: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 10/34

1010

Alte curente de gandire economica-Alte curente de gandire economica- ..eo/e%ne"iştiieo/e%ne"iştii  7+obert Harrod, E& 6o)ar, lvin7+obert Harrod, E& 6o)ar, lvin

Hansen etc&8 au abordat $roble)ele dina)iciiHansen etc&8 au abordat $roble)ele dina)iciiecono)ice, 1ncercând s gseasc un ra$ort o$ti)econo)ice, 1ncercând s gseasc un ra$ort o$ti) 1ntre ocu$area for"ei de )unc şi in:a"ie& n 1ntre ocu$area for"ei de )unc şi in:a"ie& naceiaşi direc"ie se situea şi conce$"ia sinteeiaceiaşi direc"ie se situea şi conce$"ia sinteeineoclasice a luineoclasice a lui $aul Samuel"on$aul Samuel"on  care a 1ncercatcare a 1ncercat

s uneasc 1n )od organic )etodele reglrii des uneasc 1n )od organic )etodele reglrii dectre $ia" şi de ctre stat&ctre $ia" şi de ctre stat&

n anii I;0-I!0,n anii I;0-I!0, po"t/e%ne"iştiipo"t/e%ne"iştii   7Aoan +obinson,7Aoan +obinson,icholas Jaldor etc&8 au 1ncercat s co)$leteeicholas Jaldor etc&8 au 1ncercat s co)$leteeKeDnesis)ul cu ideile lui 6avid +icardo& oii ade$"iKeDnesis)ul cu ideile lui 6avid +icardo& oii ade$"iai lui +icardo au cerut o )ai egal re$artiare aai lui +icardo au cerut o )ai egal re$artiare aveniturilor, restrângerea concuren"ei de $ia",veniturilor, restrângerea concuren"ei de $ia",realiarea unui siste) de )suri $entru o lu$trealiarea unui siste) de )suri $entru o lu$te/cient cu in:a"ia&e/cient cu in:a"ia&

Page 11: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 11/34

1111

Defnirea economiei politiceDefnirea economiei politice  Econo)ia $olitic este consideratEcono)ia $olitic este considerat ştiinţa despreştiinţa despre

faptele şi comportamentele economicefaptele şi comportamentele economice, $rocese, $rocese$rin care oa)enii tindeau s-şi satisfac nevoile cu$rin care oa)enii tindeau s-şi satisfac nevoile cuaLutorul resurselor rare&aLutorul resurselor rare&

Econo)ia $olitic re$reintEcono)ia $olitic re$reint o ştiinţă teoretică, uno ştiinţă teoretică, unansamblu coerent de cunoştinţe despreansamblu coerent de cunoştinţe despre

realitatea economicărealitatea economică, o re:ectare universaliat,, o re:ectare universaliat,generaliat a acestei realit"igeneraliat a acestei realit"i&& CaCa ştiinţă social-umană, studiază viaţaştiinţă social-umană, studiază viaţa

economică în întreaga ei complexitateeconomică în întreaga ei complexitate, are 1n, are 1nvedere interde$eden"ele dina)ice din econo)iavedere interde$eden"ele dina)ice din econo)iarealreal&&

n calitatea sa de ştiin" teoretic funda)ental,n calitatea sa de ştiin" teoretic funda)ental,econo)ia $oliticecono)ia $olitic încearcă să elimine opoziţiaîncearcă să elimine opoziţiadintre teorie şi doctrinădintre teorie şi doctrină

Econo)ia $oliticEcono)ia $olitic creează te!nici şi instrumentecreează te!nici şi instrumentede cercetare a faptelor economice, împrumutăde cercetare a faptelor economice, împrumută

te!nici şi instrumente de la alte ştiinţete!nici şi instrumente de la alte ştiinţe &&

Page 12: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 12/34

1212

0biectul economiei0biectul economiei

politicepolitice  " " Economia politică este o ştiinţă socială, care studiază Economia politică este o ştiinţă socială, care studiază

 procesele şi fenomenele economice în strânsă legătură procesele şi fenomenele economice în strânsă legătură

cu factorii şi împrejurările care le determină (producţia,cu factorii şi împrejurările care le determină (producţia,repartiţia, schimbul şi consumul de bunuri şi servicii) înrepartiţia, schimbul şi consumul de bunuri şi servicii) în

vederea desprinderii legilor şi raporturil vederea desprinderii legilor şi raporturil or or   dede

condiţionare, interdependenţă şi funcţionalitatecondiţionare, interdependenţă şi funcţionalitate , ,

respectivrespectiv a punerii în evidenţă a metodelor şi soluţiilor dea punerii în evidenţă a metodelor şi soluţiilor de

utilizare eficientă a resurselor şi a impulsurilorutilizare eficientă a resurselor şi a impulsurilor

(mobilurilor) care îi animă pe agenţii economici în(mobilurilor) care îi animă pe agenţii economici în

activitatea economică!activitatea economică!

Page 13: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 13/34

1313

Locul economiei în sistemul generalLocul economiei în sistemul general

de ştiinţede ştiinţe

Sistemul general de ştiinţe

Page 14: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 14/34

1414

 "istemul ştiinţelor economice "istemul ştiinţelor economice

Cuprinde:Cuprinde: a) ştiinţe economice fundamentalea) ştiinţe economice fundamentale   (ex: economia politică, istoria(ex: economia politică, istoria

economiei naţionale, istoria gândirii economice);economiei naţionale, istoria gândirii economice);b) ştiinţe economice teoretico # aplicativeb) ştiinţe economice teoretico # aplicative  care cuprind:care cuprind:

  ştiinţe economice speciale ştiinţe economice speciale (finanţe, monedă şi credit, economia(finanţe, monedă şi credit, economiamuncii etc.);muncii etc.);    ştiinţe economice de ramură ştiinţe economice de ramură (economie industrială, economie(economie industrială, economie

agricolă etc.);agricolă etc.);   ştiinţa întreprinderii ştiinţa întreprinderii (managementul firmei);(managementul firmei);   ştiinţe ale economiei mondiale ştiinţe ale economiei mondiale (relaţii economice internaţionale).(relaţii economice internaţionale).c) ştiinţe economice de măsurare şi funcţionalec) ştiinţe economice de măsurare şi funcţionale (statistica economică,(statistica economică,

managementul, marketingul);managementul, marketingul);d) ştiinţe economice de graniţăd) ştiinţe economice de graniţă  (econometria, sociologia economică,(econometria, sociologia economică,

cibernetica economică, drept economic, etc.)cibernetica economică, drept economic, etc.)

Page 15: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 15/34

1515

Metoda economiei politiceMetoda economiei politice 

Cuvântul )etod3 $rovine din li)baCuvântul )etod3 $rovine din li)bagreac greac metodo"metodo", 1nse)nând cale, 1nse)nând cale

ctre ceva3& n sens larg, )etoda $oatectre ceva3& n sens larg, )etoda $oate/ de/nit ca activitate orientat s$re/ de/nit ca activitate orientat s$reatingerea unui nu)it obiectiv& Metodaatingerea unui nu)it obiectiv& Metodaunei ştiin"e, $e de o $arte, re:ect legileunei ştiin"e, $e de o $arte, re:ect legile

cunoscute ale sferei cercetate din lu)eacunoscute ale sferei cercetate din lu)ea 1nconLurtoare, iar $e de alt $arte, este 1nconLurtoare, iar $e de alt $arte, esteun )iLloc de cunoaştere 1n continuare&un )iLloc de cunoaştere 1n continuare& 

Page 16: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 16/34

1616

Econo)ia $olitic foloseşte 1n $rocesul cunoaşteriiEcono)ia $olitic foloseşte 1n $rocesul cunoaşteriiur)toareleur)toarele metode "au procedee ştiinifcemetode "au procedee ştiinifce*&*& metoda comparăriimetoda comparării este $rocedeul logic cel )aieste $rocedeul logic cel )ai

general, universal folosit 1n $rocesul de elaborare ageneral, universal folosit 1n $rocesul de elaborare aconce$telor ştiin"i/ce& $recierea necunoscutului $rinconce$telor ştiin"i/ce& $recierea necunoscutului $rincunoscut are loc cu aLutorul co)$ara"ieiNcunoscut are loc cu aLutorul co)$ara"ieiN2&2& ab"tractizareaab"tractizarea re$reint $rocedeul $rin carere$reint $rocedeul $rin carecunoaştereacunoaşterea trece de la concret la ab"tracttrece de la concret la ab"tract , acest, acest

$rocedeu $resu$unând$rocedeu $resu$unând analizaanaliza şişi "inteza"inteza&&OO AnalizaAnaliza $resu$une diviarea, desco)$unerea$resu$une diviarea, desco)$unerea

)ental sau /ic a obiectului de studiu 1n $r"ile)ental sau /ic a obiectului de studiu 1n $r"ilesale constitutive, e5a)inarea /ecrei $r"i se$arat şisale constitutive, e5a)inarea /ecrei $r"i se$arat şi

devluirea trsturilor caracteristiceNdevluirea trsturilor caracteristiceN

OO SintezaSinteza continu $rocesul de cunoaştere alcontinu $rocesul de cunoaştere alanaliei desvârşindu-l& Cu alte cuvinte,analiei desvârşindu-l& Cu alte cuvinte, analizaanaliza$regteşte declanşarea ştiin"ei, iar$regteşte declanşarea ştiin"ei, iar "inteza"inteza )ut)utanalia 1n faa sa /nalNanalia 1n faa sa /nalN

Page 17: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 17/34

1717

23 inducia şi deducia3 4nducia23 inducia şi deducia3 4nducia const 1nconst 1ndes$rinderea concluiilor generale din analiades$rinderea concluiilor generale din analiacaurilor $articulare, iarcaurilor $articulare, iar deduciadeducia const 1nconst 1na$licarea teelor generale, a $rinci$iilor la analiaa$licarea teelor generale, a $rinci$iilor la analiafeno)enelor, $roceselor $articulareNfeno)enelor, $roceselor $articulareN

53 metoda analogiei53 metoda analogiei const 1n transferul uneiconst 1n transferul unei 1nsuşiri sau a tuturor 1nsuşirilor unui obiect al 1nsuşiri sau a tuturor 1nsuşirilor unui obiect al

cunoaşterii la un alt obiect su$us cercetrii&cunoaşterii la un alt obiect su$us cercetrii&Concluiile ob"inute $rin aceast )etod suntConcluiile ob"inute $rin aceast )etod sunt$robabile, ele nu sunt certeN$robabile, ele nu sunt certeN

63 metoda logică63 metoda logică cercetea $rocesele econo)ice 1ncercetea $rocesele econo)ice 1nevolu"ia lor de la si)$lu la co)$le5, ur)rind liniaevolu"ia lor de la si)$lu la co)$le5, ur)rind liniaistoric 1n for)a sa abstract şi consecventNistoric 1n for)a sa abstract şi consecventN

73 metoda matematică73 metoda matematică re$reint o necesitate dere$reint o necesitate deordin $ractic şi teoreticordin $ractic şi teoreticNN

83 metodele "tati"tice983 metodele "tati"tice9  1n $rocesul cunoaşterii 1n $rocesul cunoaşteriia$elându-se laa$elându-se la indicatorii "tati"tico:matematiciindicatorii "tati"tico:matematici33

Page 18: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 18/34

1818

Legile economiceLegile economice

=or)a e5terioar de )anifestare a activit"ii econo)ice,=or)a e5terioar de )anifestare a activit"ii econo)ice,

res$ectiv acele ele)ente, as$ecte şiPsau acte ale vie"iires$ectiv acele ele)ente, as$ecte şiPsau acte ale vie"iiecono)ice care a$ar şi se )anifest la su$rafa"aecono)ice care a$ar şi se )anifest la su$rafa"aacesteia, $utând / cunoscute direct de ctre oa)eni, $eacesteia, $utând / cunoscute direct de ctre oa)eni, $eba de e5$erien" $oart denu)irea deba de e5$erien" $oart denu)irea de *enomen*enomeneconomic3economic3

n categoria feno)enelor econo)ice $ot / inclusen categoria feno)enelor econo)ice $ot / incluse

tranac"iile econo)ice, cererea şi oferta de )rfuri,tranac"iile econo)ice, cererea şi oferta de )rfuri,nivelul $re"urilor şi tarifelor, al $ro/tului, al i)$oitelor şinivelul $re"urilor şi tarifelor, al $ro/tului, al i)$oitelor şita5elor, abunden"a sau $enuria unor )rfuri $e $ia" etc&ta5elor, abunden"a sau $enuria unor )rfuri $e $ia" etc&

#rivite 1n )işcarea lor, 1n dina)ica te)$oral şi s$a"ial,#rivite 1n )işcarea lor, 1n dina)ica te)$oral şi s$a"ial,feno)enele econo)ice devin $rocese econo)ice&feno)enele econo)ice devin $rocese econo)ice&

#rin#rin

proce" economicproce" economic  se 1n"eleg acele transfor)ri 1nse 1n"eleg acele transfor)ri 1n

starea activit"ii econo)ice, care eviden"ia devoltareastarea activit"ii econo)ice, care eviden"ia devoltarea 1n ti)$ şi s$a"iu a feno)enului econo)ic& 1n ti)$ şi s$a"iu a feno)enului econo)ic&

#rocesele econo)ice includ ansa)blul fa$telor şi#rocesele econo)ice includ ansa)blul fa$telor şiactivit"ilor referitoare la via"a econo)ic, cu) ar /activit"ilor referitoare la via"a econo)ic, cu) ar /$rocesele de $roduc"ie, de distribu"ie, de consu), de$rocesele de $roduc"ie, de distribu"ie, de consu), de

)unc etc&)unc etc&

Page 19: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 19/34

1919

Legile economiceLegile economice  dese)nea aceledese)nea acelelegturi necesare, esen"iale, relativ stabilelegturi necesare, esen"iale, relativ stabileşi re$etabile de caualitate sau de$enden"şi re$etabile de caualitate sau de$enden")utual e5istente 1n )od obiectiv 1ntre)utual e5istente 1n )od obiectiv 1ntre

feno)enele şi $rocesele econo)ice&feno)enele şi $rocesele econo)ice& Gegturile dintre feno)enele şi $roceseleGegturile dintre feno)enele şi $rocesele

econo)ice nu sunt $rodusul voin"eiecono)ice nu sunt $rodusul voin"eioa)oa)eenilor, ci re$reint necesit"inilor, ci re$reint necesit"iobiective, ele e5istând inde$endent deobiective, ele e5istând inde$endent devoin"a şi conştiin"a oa)enilorvoin"a şi conştiin"a oa)enilor&&

Page 20: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 20/34

2020

Cursul 2Cursul 2

o"iuni econo)ice de bao"iuni econo)ice de ba 

Page 21: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 21/34

2121

Activitatea economică şiActivitatea economică şicomponentele "alecomponentele "ale 

 $ctivitatea economică este o formă specifică a activităţii $ctivitatea economică este o formă specifică a activităţii practice care urmăreşte realizarea unor scopuri precise şi practice care urmăreşte realizarea unor scopuri precise şianume satisfacerea nevoilor de consum ale oamenilor!anume satisfacerea nevoilor de consum ale oamenilor! $ctivitatea economică reflectă efortul esenţial al oamenilor de $ctivitatea economică reflectă efortul esenţial al oamenilor de

a utiliza resurse economice, în vederea producerii, repartiţiei,a utiliza resurse economice, în vederea producerii, repartiţiei,schimbului şi consumului de bunuri şi servicii corespunzătorschimbului şi consumului de bunuri şi servicii corespunzătornevoilor şi intereselor oamenilor!nevoilor şi intereselor oamenilor!

%aracteristicile activit %aracteristicile activit ăţ ăţ ii economice&ii economice& are sens, are finalitateare sens, are finalitate;; 

este creatoare, amplă şi diersificatăeste creatoare, amplă şi diersificată;; actiitatea economică repre!intă suportul existenţei şiactiitatea economică repre!intă suportul existenţei şide!oltării societăţiide!oltării societăţii.. 

"ctiităţile economice se pot grupa după specificul lor #n"ctiităţile economice se pot grupa după specificul lor #nactiităţi de:actiităţi de:  producţie' repartiţie' schimb' consum producţie' repartiţie' schimb' consum ..

Page 22: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 22/34

2222

 

!  roducţia  cuprinde acele actiităţi economice ce constau #ncombinarea factorilor de producţie #n ederea obţinerii bunuriloreconomice şi sericiilor necesare societăţii.

$n funcţie de re!ultatele ei, producţia poate fi:

% producţie materială  & cuprinde totalitatea proceselor fi!ice,c'imice, biologice, economico%sociale prin care resursele economice(inclusi cele re!ultate din procesele de producţie anterioare) sunttransformate #n bunuri economice utile;% producţie imaterială  (prestări de servicii)  & actiităţi ale cărorre!ultate satisfac neoile personale sau de producţie sub formă de

 prestări de sericii. au, altfel spus, repre!intă acele actiităţi caretransformă intrările #n re!ultate specifice, adică bogăţie imaterială(transporturi, actiităţi turistice etc.).

upă sfera de cuprindere, producţia poate fi:-  rimară, specifică obţinerii de bunuri acţionând direct asupra

naturii;-  "ecundară, actiităţi economice de prelucrare a produselor primare;-  *erţiară, tip de producţie care are ca re!ultat prestarea unorsericii;

- %uaternară , specifică sericiilor informatice.

Page 23: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 23/34

2323

+! epartiţia (distribuţia)  cuprinde acele actiităţieconomice prin care bunurile şi sericiile create #n

 producţie sunt orientate spre destinaţiile lor. *aimult, ea cuprinde acele actiităţi economice princare se distribuie eniturile (fundamentale) create #nsocietate, către participanţii la iaţa economică şi#ntre membrii societăţii (ex: plata salariilor, a

 profiturilor, a impo!itelor etc.).-! "chimbul (circulaţia) se referă la acele actiităţi

economice ce asigură trecerea bunurilor şi

sericiilor din sfera producţiei, #n sfera consumului,de la o persoană la alta (fi!ică şi+sau uridică) (spreexemplu, deplasarea #n spaţiu a bunurilor, actele deân!are & cumpărare, păstrarea şi depo!itarea,

distribuţia, etc.).

Page 24: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 24/34

2424

.! %onsumul   este scopul final al producţiei şi constă#n folosirea efectiă a bunurilor. -rin consum se

erifică utilitatea bunurilor şi concordanţa lor cuneoile şi dorinţele oamenilor. $n cadrul acestui proces au loc numeroase sub%$n cadrul acestui proces au loc numeroase sub%

 procese cum sunt: procese cum sunt:

consumul productiv (intermediar)consumul productiv (intermediar)  & constă #n & constă #nconsumarea unor bunuri materiale şi sericii pentruconsumarea unor bunuri materiale şi sericii pentrucrearea altor bunuri şi sericii;crearea altor bunuri şi sericii;

consumul neproductiv (consum final) –consumul neproductiv (consum final) –

repre!entat de consumarea bunurilor economicerepre!entat de consumarea bunurilor economice pentru satisfacerea trebuinţelor personale; pentru satisfacerea trebuinţelor personale; atestarea utilităţii bunurilor economiceatestarea utilităţii bunurilor economice şişi

manifestarea acestora ca bunuri economice reale.manifestarea acestora ca bunuri economice reale.

.evoile umane şi re"ur"ele.evoile umane şi re"ur"ele

Page 25: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 25/34

2525

.evoile umane şi re"ur"ele.evoile umane şi re"ur"ele

economiceeconomice 

#evoile umane#evoile umane sunt de/nite casunt de/nite ca $olean0e, ce"in0e şi api"a0ii$olean0e, ce"in0e şi api"a0iiale oamenilo" $e a a1ea şi +oloi 2'n'"i mate"iale şi e"1icii!ale oamenilo" $e a a1ea şi +oloi 2'n'"i mate"iale şi e"1icii!

n func"ie de cele trei di)ensiuni ale /in"ei u)ane, acesten func"ie de cele trei di)ensiuni ale /in"ei u)ane, acestenevoi $ot /nevoi $ot /

34iolo5ico6omatice,34iolo5ico6omatice, resi)"ite de /ecare individ, indiferentresi)"ite de /ecare individ, indiferentde ona geogra/c şi )ediul social 1n care trieşteNde ona geogra/c şi )ediul social 1n care trieşteN

pi"it'al6pi)olo5icepi"it'al6pi)olo5ice ce a$ar şi se a)$li/c $e )surace a$ar şi se a)$li/c $e )suradevoltrii societ"iiNdevoltrii societ"iiN 

$e 5"'p,$e 5"'p, resi)"ite $artici$an"ii la anu)ite socio-gru$uri, ceresi)"ite $artici$an"ii la anu)ite socio-gru$uri, ce$ot / satisfcute nu)ai $rin ac"iuni colective&$ot / satisfcute nu)ai $rin ac"iuni colective&

evoile se 1)$art 1nevoile se 1)$art 1n nevoi primarenevoi primare  - cele care satisfac nevoi vitale ale o)ului- cele care satisfac nevoi vitale ale o)ului7ali)ente, 1)brc)inte etc&8N7ali)ente, 1)brc)inte etc&8N

nevoi "ecundarenevoi "ecundare, din care fac $arte toate celelalte, din care fac $arte toate celelaltenevoi7de e5& nevoile de distrac"ie teatru, cine)a, s$ortnevoi7de e5& nevoile de distrac"ie teatru, cine)a, s$ortetc&8&etc&8&

Page 26: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 26/34

2626

evoile u)ane au anu)ite trsturi s$eci/ce,evoile u)ane au anu)ite trsturi s$eci/ce,

deoarece suntdeoarece sunt nelimitate ca n'mă"nelimitate ca n'mă" $e )sura devoltrii $e )sura devoltrii

societ"ii nu)rul acestor nevoi creşte continuuNsociet"ii nu)rul acestor nevoi creşte continuuN at'"a2ile,at'"a2ile, li)itate ca volu) intensitatea uneili)itate ca volu) intensitatea unei

nevoi individuale descreşte $e )sura satisfaceriinevoi individuale descreşte $e )sura satisfaceriisaleNsaleN conc'"ente 7conc'"ente 7 unele nevoi u)ane se $ot devolta 1nunele nevoi u)ane se $ot devolta 1n

detri)entul altoraNdetri)entul altoraN '2tit'i2ile 7'2tit'i2ile 7 anu)ite nevoi $ot / 1nlocuite cuanu)ite nevoi $ot / 1nlocuite cu

altele care satisfac aceleaşi trebuin"e sau sunt )aialtele care satisfac aceleaşi trebuin"e sau sunt )ai)oderneN)oderneN complementa"e 7complementa"e 7 se condi"ionea reci$roc şise condi"ionea reci$roc şi

evoluea 1)$reun&evoluea 1)$reun&

Page 27: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 27/34

2727

atisfacerea nevoilor u)ane i)$lic folosirea unoratisfacerea nevoilor u)ane i)$lic folosirea unorresurse economiceresurse economice  de/nite cade/nite ca totalitateatotalitatea

elementelo", p"emielo" şi ac0i'nilo" ocialeelementelo", p"emielo" şi ac0i'nilo" ociale p"actice, 'tili4a2ile a' ca"e pot 3 at"ae şi 'tili4ate p"actice, 'tili4a2ile a' ca"e pot 3 at"ae şi 'tili4atee+ecti1 pent"' p"o$'ce"ea $e noi 2'n'"i!e+ecti1 pent"' p"o$'ce"ea $e noi 2'n'"i!

+esursele naturale 1)$reun cu cele u)ane+esursele naturale 1)$reun cu cele u)anere$reintre$reint "e'"ele o"i5ina"e a' p"ima"e-"e'"ele o"i5ina"e a' p"ima"e- odatodatcu devoltarea societ"ii au a$rutcu devoltarea societ"ii au a$rut "e'"ele"e'"ele$e"i1ate,$e"i1ate, reultat al folosirii şi acu)ulrii celorreultat al folosirii şi acu)ulrii celor$ri)are&$ri)are&

+esursele econo)ice sunt analiate 1n $ractica+esursele econo)ice sunt analiate 1n $racticaecono)ic sub dou for)eecono)ic sub dou for)e

-- "e'"e mate"iale,"e'"e mate"iale,  1n care se includ atât resursele 1n care se includ atât resurselenaturale $ri)are cât şi cele derivatenaturale $ri)are cât şi cele derivate

-- "e'"e 'mane"e'"e 'mane for)ate din resurse u)anefor)ate din resurse u)ane$ri)are 7$o$ula"ia activ8, resursele u)ane$ri)are 7$o$ula"ia activ8, resursele u)anederivate 7stocul de cunoştin"e ştiin"i/ce, inven"ii,derivate 7stocul de cunoştin"e ştiin"i/ce, inven"ii,inova"ii etc&8 şi $o$ula"ia inactiv&inova"ii etc&8 şi $o$ula"ia inactiv&

Page 28: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 28/34

2828

$egea rarităţii resurselor $egea rarităţii resurselor ,, confor) creiaconfor) creia1ol'm'l, t"'ct'"a şi calitatea "e'"elo"1ol'm'l, t"'ct'"a şi calitatea "e'"elo"economice şi a 2'n'"ilo" economice e mo$i3căeconomice şi a 2'n'"ilo" economice e mo$i3cămai 8ncet $ec9t 1ol'm'l, t"'ct'"a şimai 8ncet $ec9t 1ol'm'l, t"'ct'"a şi

intenitatea ne1oilo" economice!intenitatea ne1oilo" economice! QtiliareaQtiliareara"ional şi e/cient a resurselor econo)icera"ional şi e/cient a resurselor econo)icedis$onibile a devenit un $rinci$iu funda)entaldis$onibile a devenit un $rinci$iu funda)entalal oricrei econo)ii, iar alegerea, ierarhiarea şial oricrei econo)ii, iar alegerea, ierarhiarea şifolosirea resursele econo)ice 1n sco$ulfolosirea resursele econo)ice 1n sco$ulsatisfacerii nevoilor u)ane constituiesatisfacerii nevoilor u)ane constituie

 problema fundamentală a organizării problema fundamentală a organizăriioricărei economii oricărei economii !!

Page 29: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 29/34

2929

BaniiBanii

 B Banii reprezintă un instrument economic general acceptat, deanii reprezintă un instrument economic general acceptat, demăsurare şi de mijlocire a schimburilor, de efectuare a plăţilor,măsurare şi de mijlocire a schimburilor, de efectuare a plăţilor,de transferare a titlurilor de proprietate de la o persoană lade transferare a titlurilor de proprietate de la o persoană laalta; ei exprimă dreptul deţinătorilor de a cumpăra bunuri saualta; ei exprimă dreptul deţinătorilor de a cumpăra bunuri saualte monede naţionale pe teritoriul ţării emitentealte monede naţionale pe teritoriul ţării emitente..

/tapele parcurse de bani:/tapele parcurse de bani:..  !rima etapă !rima etapă  este cunoscută sub denumirea deeste cunoscută sub denumirea de bani-marfăbani-marfă  & & primele forme concrete de bani au fost anumite bunuri, primele forme concrete de bani au fost anumite bunuri,animale, blănuri, bucăţi de metal etc. şi care aeau rol de:animale, blănuri, bucăţi de metal etc. şi care aeau rol de:intermediar şi etalon pentru măsurarea celorlalte bunuri;intermediar şi etalon pentru măsurarea celorlalte bunuri;

". # ". # oneda bătutăoneda bătută ((din metale preţioasedin metale preţioase)) treptat rolul de bani s%atreptat rolul de bani s%arestrâns la metale preţioase (aur, argint) datorită unorrestrâns la metale preţioase (aur, argint) datorită unor

 proprietăţi intrinseci: proprietăţi intrinseci: aloare mare #ntr%un olum mic;aloare mare #ntr%un olum mic; sunt omogene şi perfect indii!ibile;sunt omogene şi perfect indii!ibile;

Page 30: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 30/34

3030

$. B$. Banianiii de h%rtiede h%rtie (fiduciari -(fiduciari - ba!aţi exclusi pe #ncredere), aceşti ba!aţi exclusi pe #ncredere), aceşti bani nu mai au aloare intrinsecă, aloarea re!ultând doar din bani nu mai au aloare intrinsecă, aloarea re!ultând doar dinsemnul aloric imprimat pe ei. *onedelor metalice li s%ausemnul aloric imprimat pe ei. *onedelor metalice li s%auadăugat bancnotele, semne băneşti emise de bănci care:adăugat bancnotele, semne băneşti emise de bănci care:

certificau pre!enţa aurului #n păstrarea băncii;certificau pre!enţa aurului #n păstrarea băncii;

exprimau angaamentul băncii de a le presc'imba, laexprimau angaamentul băncii de a le presc'imba, lacerere, #n aur (până la primul ră!boi mondial).cerere, #n aur (până la primul ră!boi mondial).

 Banii de h%rtie, Banii de h%rtie, după natura lor economică, pot fi:după natura lor economică, pot fi:a& bilete de bancăa& bilete de bancă (bancnote, bani de credit);(bancnote, bani de credit);

b& banii de h%rtie propriu-zişib& banii de h%rtie propriu-zişi sau 'ârtia monedă.sau 'ârtia monedă.'. B'. Banianiii  de cont sau banii scripturalide cont sau banii scripturali  % sunt disponibilităţile% sunt disponibilităţile băneşti aflate #n conturile bancare. băneşti aflate #n conturile bancare. 

Page 31: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 31/34

3131

)ră"ăturile)ră"ăturile banilorbanilor - banii re$reint- banii re$reint un in"trument nece"ar9 indi"pen"abilun in"trument nece"ar9 indi"pen"abilpentru "ocietate;pentru "ocietate;- banii re$reint- banii re$reint un in"trument "ocial al economiei deun in"trument "ocial al economiei de"cimb"cimb, natura banilor nu de$inde de cor$ul )aterial al, natura banilor nu de$inde de cor$ul )aterial alacestora ci de func"iile sociale 1nde$liniteNacestora ci de func"iile sociale 1nde$liniteN- ra"iunea de a / a banilor o constituie- ra"iunea de a / a banilor o constituie rolul lor de a *acilitarolul lor de a *acilita"cimbul măr*urilor şi derularea normală a <u=urilor"cimbul măr*urilor şi derularea normală a <u=uriloreconomiceeconomiceNN- realiarea rolului şi func"iilor banilor are loc nu)ai $e baa- realiarea rolului şi func"iilor banilor are loc nu)ai $e baa

 >ncrederii pe care o au *aă de in"trumentul monetar >ncrederii pe care o au *aă de in"trumentul monetarpo"e"orii e*ectivi "au poteniali ai banilor;po"e"orii e*ectivi "au poteniali ai banilor;- banii- banii au caracterau caracter

OO nedeterminatnedeterminat  $er)it transfor)area lor 1n orice $er)it transfor)area lor 1n orice)arf şi achitarea oricrei datoriiN)arf şi achitarea oricrei datoriiNOO generalgeneral  sunt acce$ta"i 1n orice )o)ent şi orice loc al sunt acce$ta"i 1n orice )o)ent şi orice loc al

unei co)unica"ii )onetareNunei co)unica"ii )onetareNOO imediatimediat $er)it reglarea instantanee şi de/nitiv a $er)it reglarea instantanee şi de/nitiv a

actelor de vânare-cu)$rare şi stingerea unei datorii&actelor de vânare-cu)$rare şi stingerea unei datorii&

Page 32: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 32/34

3232

Funcţiile banilorFuncţiile banilor

1) miloc de măsură a valorii1) miloc de măsură a valorii (etalon de calcul)(etalon de calcul) permit măsurarea şi compararea #n timp şi spaţiu a permit măsurarea şi compararea #n timp şi spaţiu ac'eltuielilor şi re!ultatelor. *oneda naţionalăc'eltuielilor şi re!ultatelor. *oneda naţionalărepre!intă etalonul general de măsură pentru #ntreagarepre!intă etalonul general de măsură pentru #ntreagaactiitate economică, singurul miloc capabil săactiitate economică, singurul miloc capabil să

comensure!e şi să compare bunuri economice şicomensure!e şi să compare bunuri economice şiactiităţi diferite din punct de edere:actiităţi diferite din punct de edere: cantitati;cantitati; calitati;calitati; structural.structural. !) miloc de circulaţie (de sc"imb)!) miloc de circulaţie (de sc"imb) constă #n aceeaconstă #n aceea

că moneda este milocitorul sc'imbului, banii putândcă moneda este milocitorul sc'imbului, banii putândtrece de la un deţinător la altul;trece de la un deţinător la altul;

Page 33: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 33/34

3333

Funcţiile banilorFuncţiile banilor

#) miloc de plată#) miloc de plată % orice obligaţie economică este% orice obligaţie economică esteealuată #n bani şi #ncetea!ă prin ac'itarea sumeiealuată #n bani şi #ncetea!ă prin ac'itarea sumeicorespun!ătoare;corespun!ătoare;

$) miloc de re%ervă (de economisire)$) miloc de re%ervă (de economisire) are la ba!ăare la ba!ăcaracterul impersonal al monedei care poate ficaracterul impersonal al monedei care poate fifolosită de oricine, pentru orice marfă şi #n oricefolosită de oricine, pentru orice marfă şi #n oricemoment. 0anii sunt lic'iditate prin excelenţă, adicămoment. 0anii sunt lic'iditate prin excelenţă, adicăsunt acceptaţi #n tran!acţii #n condiţii de risc şisunt acceptaţi #n tran!acţii #n condiţii de risc şi

 pierderi minime pentru deţinători; pierderi minime pentru deţinători; &) bani universali&) bani universali  & repre!intă capacitatea banilor de & repre!intă capacitatea banilor dea seri pentru circulaţie sau stingerea obligaţiilor pea seri pentru circulaţie sau stingerea obligaţiilor pe

 plan internaţional. plan internaţional.

Page 34: Curs1,2 MicroEconomie

7/23/2019 Curs1,2 MicroEconomie

http://slidepdf.com/reader/full/curs12-microeconomie 34/34

3434

 #asa bănească (masa monetară& #asa bănească (masa monetară& repre!intă cantitatea de banirepre!intă cantitatea de baniaflată #n circulaţie, la populaţie, la agenţii economici, #n cadrulaflată #n circulaţie, la populaţie, la agenţii economici, #n cadrulunei economii naţionale, la un moment dat.unei economii naţionale, la un moment dat. /a se concreti!ea!ă #n/a se concreti!ea!ă #n

totalitatea miloacelor de circulaţie şi de plată existente #ntotalitatea miloacelor de circulaţie şi de plată existente #neconomie, sub formaeconomie, sub forma banilor de numerar banilor de numerar  şi aşi a banilor în cont.banilor în cont.

eci:eci: ' * '+  ' * '+

*asa monetară se calculea!ă cu autorul următoarelor formule:*asa monetară se calculea!ă cu autorul următoarelor formule:

unde)unde)  ,,  & preţul mediu al bunurilor sau al unei tran!acţii; & preţul mediu al bunurilor sau al unei tran!acţii;  & numărul de bunuri şi & numărul de bunuri şisericii tran!acţionate;sericii tran!acţionate;  & numărul mediu de tran!acţii; & numărul mediu de tran!acţii; // & ite!a de rotaţie a banilor. & ite!a de rotaţie a banilor.

 uterea de cumpărare uterea de cumpărare  & repre!intă cantitatea de bunuri materiale & repre!intă cantitatea de bunuri materialeşi sericii care pot fi obţinute cu o unitate monetară, la unşi sericii care pot fi obţinute cu o unitate monetară, la unmoment datmoment dat..

-cb1 2+p-cb1 2+p