(exemplificari cu scenarii didactice,(exemplificari cu scenarii didactice, considerate demersuri considerate demersuri de tip transdisciplinarde tip transdisciplinar

la clasale III-IV)la clasale III-IV)

Autor: FOLEA CAMELIAAutor: FOLEA CAMELIAScoala nr.164,str.Pravat nr.22Scoala nr.164,str.Pravat nr.22

sector 6 Bucurestisector 6 Bucuresti

DEMERSURI DE TIP DEMERSURI DE TIP TRANSDISCIPLINAR-demersuri TRANSDISCIPLINAR-demersuri

ce favorizeaza dezvoltarea ce favorizeaza dezvoltarea personalitatii scolarului la personalitatii scolarului la

clasele III-IVclasele III-IV

DEMERSURI DE TIP DEMERSURI DE TIP TRANSDISCIPLINAR-demersuri TRANSDISCIPLINAR-demersuri

ce favorizeaza dezvoltarea ce favorizeaza dezvoltarea personalitatii scolarului la personalitatii scolarului la

clasele III-IVclasele III-IV

• Dupa introducerea Curriculum-ului National,in practica educationala romaneasca se vehiculeaza frecvent si,de multe ori confuz,expresia de “integrare a continuturilor”.

• Integrarea continuturilor vizeaza stabilirea de relatii stranse,convergente intre elemente precum:concepte,abilitati,valori apartinand disciplinelor scolare distincte(Gilbert de Landsheere).

• *Literatura de specialitate identifica urmatoarele niveluri ale integrarii continuturilor:

• integrare intradisciplinara• integrare multidisciplinara• integrare pluridisciplinara• integrare interdisciplinara• integrare transdisciplinara

• Integrarea interdisciplinara este definita de Guerin in 1993 in “Dictionnaire actuelle de l`education” ca fiind “operatia care consta in a conjuga doua sau mai multe continuturi interdependente apatinand aceluiasi domeniu de studiu,in vederea rezolvarii unei probleme,studierii unei teme sau dezvoltarii abilitatilor.Spre exemplu,integrarea datelor istorice ale catorva tari pentru a intelege dinamica de ansamblu a unei epoci.”

• Multidisciplinaritatea inseamna “juxtapunerea disciplinelor diverse,uneori fara relatii aparente intre ele”.

• Acest mod de abordare a continuturilor presupune predarea continuturilor care apartin unei discipline scolare prin modalitati specifice ale fiecarui domeniu,facand apel la virtutile argumentative si persuasive ale altor discipline.

• Abordarea pluridisciplinara este definita ca”juxtapunere a disciplinelor mai mult sau mai putin inrudite…Fiecare disciplina este studiata in functie de o sinteza finala de efectuat”(OCDE,1972).

• Perspectiva pluridisciplinara este o perspectiva tematica.Este “pedagogia centrelor de interes”,lansata de Decroly.Predarea in maniera pluridisciplinara porneste de la o tema,o situatie sau o problema care tine de mai multe discipline in acelasi timp.

• INTERDISCIPLINARITATEA este definita astfel:

• “Interactiunea existenta intre doua sau mai multe discipline,care poate sa mearga de la simpla comunicare de idei pana la integrarea conceptelor findamentale privind epistemologia ,terminologia ,metodologia ,procedeele , datele si orientarea cercetarii.”(OCDE,1972).

• TRANSDISCIPLINARITATEA este caracterizata de Jean Cardinet astfel : “cercetarile transdisciplinare descopera o maniera originala de a aborda un subiect comun.Cercetatorii,pornind din orizonturi teoretice diferite,pun la punct o metodologie comuna.Demersul lor anunta nasterea unei noi discipline, ingloband si depasindu-le pe primele.

• Integrarea continuturilor scolare este o necesitate si un deziderat.Stategiile de predare/invatare integrata,precum si nivelurile la care acestea se realizeaza sunt conditionate de o multitudine de factori,de natura obiectiva,dar si subiectiva.Ele au avantaje,dar si dezavantaje.In dorinta noastra de a fi moderni insa,de a inova practica scolara,trebuie prudenta,intrucat echilibrul intre extreme(diferentiere pe discipline sau integrare totala)se pare ca este solutia cea mai eficienta.

Sintetic ceea ce am prezentat pana acum,se

prezinta astfel:

• Voi exemplifica la optionalul “NATURA,PRIETENA MEA”, un astfel de demers transdisciplinar printr-un scenariu didactic la tema:

• ”Interventia omului,a precipitatiilor si a vantului asupra mediului”.

• Secventele scenariului didactic se refera la perioada de evaluare semestriala finala si se desfasoara pe parcursul a trei ore.

• Ca material didactic am folosit fise de lucru,creioane,pungi de plastic,borcanase,cutiute,lupe, frunze,seminte,etc

• Prima ora: Excursie de studiu (padurea din satul Teghes,comuna Domnesti)

• A doua ora:Intocmirea listei de propuneri/sugestii si amenajarea unui mic colt,asemanator celui vizitat,cu materiale recoltate.

• A treia ora:Dezbatere pe baza notitelor facute in excursie(proces-dezbatere)

• PRIMA ORA:• I.Pregatirea elevilor pentru excursie• Se comunica subiectul lectiei si locul de desfasurare.• Se amintesc normele de circulatie pe strada.• Plecarea spre locul stabilit.• Pe drum,elevii vor observa direct fenomene,obiecte si modul de in

care a influentat omul • mediul natural,observatii pe care le vor folosi in ora urmatoare.• II.• Sosirea elevilor la locul stabilit.• Se va purta o discutie scurta,care vizeaza observatiile

elevilor,dobandite in timpul drumului.• III.• Munca independenta• Se va realiza pe grupe de cate sase elevi.• Se stabilesc sarcinile pe grupe.• IV.• Munca directa• O data stabilite sarcinile pentru fiecare echipa,se aleg domeniile de

cercetare si de observare si elevii isi incep activitatea.• Fiecare echipa isi va schimba,pe rand, locul de cercetare, astfel incat

cele patru locuri studiate sa fie obsevate de fiecare grup.

• Observatiile vor fi trecute in fisele primite la inceputul activitatii de observare,astfel:

• Prima grupa-SOLUL• -identificarea stratului de pamant• -este/nu este acoperit de iarba• -este/nu este consistent(dur,tare)• -este/nu este sfaramicios• cauza....• -este/nu este lipicios(lutos,argilos)• cauza...• -culoarea este:-brun inchis• -negru• -galben• -retine/nu retine apa• cauza....• -aluneca/nu aluneca• cauza...• Vor alege raspunsul corect,cel mai apropiat de

adevar.• Vor recolta bulgari de pamant,bucati de roca din

toate patru locuri.• La final,vor formula sugestii referitoare la protejarea

solului.

• A doua grupa-PLANTELE• -identificarea plantelor• -iarba: -exista• -nu exista• -pe alocuri• -culoarea ierbii: -verde• -galbena• -uscata• cauza....• -copaci: -desi• -rari .....• -taiati.....• cauza...• -copaci: -verzi• -uscati• -plini de omizi• -frunze: -strat gros• -strat subtire• -nu exista• -flori: -multe• -putine• -deloc• -solul permite/nu permite existenta ierbii si a florilor• -exista/nu exista tufisuri sau scaieti• -copacul cel mai des intalnit:.........................................

(fagul,salcamul,carpenul,socul,stejarul,artarul,cornul).• -floarea cel mai des intalnita............................................................• Vor recolta crengute,iarba,flori,frunze verzi si uscate.• Vor formula sugestii la protejarea plantelor.

• A treia grupa-VIETATILE/AERUL• -exista/nu exista gaze/pasari• -se aude/nu se aude cantec de pasare• -se aude/nu se aude zumzet de albine• -se vad/nu se vad cuiburi de pasari in

copacii inalti• -au vazut/nu au vazut o pasare• cauza....• -vantul bate:-adie-deloc-cu putere• -vantul este:-rece/taios-cald/placut• -miros placut/neplacut/curat• Vor recolta in cutiute

gaze,albine,furnici,cuiburi daramate.• Vor formula sugestii privitoare la

protejarea pasarilor si a gazelor.

• A patra grupa-APA• -este/nu este curs de apa in zona• -curge/nu curge repede si abundent• cauza abundentei....• -este/nu este tulbure• cauza....• -curge in albie sau sub forma de paraie(suvoaie)• -pamantul este/nu este imbibat cu apa• cauza....• -exista/nu exista balti(apa statuta)• cauza...• Vor lua in recipiente(sticle,cutii) cu capac mostre de apa.• Vor formula sugestii referitoare la protejarea apelor de

poluarea cu diverse substante.• V.• Verificarea si aprecierea muncii independente:• -se va analiza materialul recoltat;• -se vor discuta cateva dintre cauzele care produc poluare. VI.• Intoarcerea elevilor din excursie• La intoarcere,elevii vor observa efecte ale poluarii

solului,mediului natural in general si vor schimba opinii.

• ORA A DOUA• In urmatoarea ora se consolideaza,se

completeaza si se precizeaza cunostintele dobandite in excursie.

• Tema de dezbatere din aceasta ora este „Interventia omului,a precipitatiilor si a vantului asupra mediului”.

• Pe baza notitelor facute in prima ora,in cadrul excursiei de studiu,se generalizeaza experienta elevilor si se trag concluziile.

• PROCESUL-DEZBATERE (ORA A TREIA)• Procesul –dezbatere:” MEDIUL versus

POLUAREA” se dovedeste a fi deosebit de atractiv,avand astfel o mare eficienta instructiv-educativa.

• Este mai dificil de pregatit,pentru ca in primul rand trebuie realizat un scenariu,ceea ce pre supune o mare indemanare din partea invatatorului si a elevilor.

• Materialele de baza pentru aceste activitati le constituie operele studiate,lecturi particulare,filme vazute sau,in acest caz,obsevatiile elevilor din cadrul excursiei de studiu.

• Un asemenea proces are,in general,urmatoarea structura:

• -audierea petitionarului;• -audierea martorilor apararii si ai

acuzarii;• -cuvantul apararii;• -deliberarea si pronuntarea sentintei.

• Un alt demers de tip transdisciplinar ce merita a fi exemplificat in lucrarea de fata, a fost aplicat de mine la clasa a treia,semestrul al doilea,avand ca tema de studiu si dezbatere :MUNCA.

• Proiectul pe care l-am propus clasei pentru studiu a durat practic 3 saptamani.Pe parcursul derularii lui, elevii au avut planificate 3 ore in care au „analizat” ceea ce au pregatit timp de cate o saptamana.

• Prima ora: Dupa saptamana de studiu,copiii aveau de prezentat materiale „culese” din toate domeniile de activitate:poze,,ilustratii sau imagini,filmulete,texte literare,stiintifice sau jurnalistice,proverbe sau zicatori etc.

• A doua ora: S-au purtat discutii despre munca,ce este munca,de ce e necesar sa muncesti etc.

• Se realizeaza un album cu aspecte din diverse domenii de activitate pentru a se sublinia ideea ca munca poate fi:fizica,intelectuala,artistica etc.

• A treia ora:Avand in studiu textul-suport”Balada unui greier mic” de Geoge Toparceanu si pornind de la aceasta idee,s-a realizat un proces-dezbatere”Furnica versus Greiere” sau altfel spus”Munca versus Lene”

• Derularea procesului se bazeaza pe cele 3 saptamani de studiu si primele doua ore de discutii pe tema „MUNCA” si bineinteles opusul acesteia”LENEA”.

• Copiii s-au impartit in: judecator,grefier,avocatii apararii,avocatii acuzarii,martorii apararii,martorii acuzarii,si bineinteles,Greierele si Furnica.Avocatii si de-o parte si de alta trebuie sa prezinte “dovezile” astfel incat”sa apere” cat mai bine interesele “clientului”lor.

• Furnica si avocatii sai vor sa-l declare “vinovat” pe Greiere pentru ca acesta sa-i plateasca daune pentru “deranj”,dar s-o si lase in pace.

• Greierele si echipa sa de avocati trebuie sa dovedeasca nevinovatia acestuia,deci implicit si faptul ca nu este lenes.

• Dupa o saptamana,timp in care ambele parti “s-au pregatit”pentru proces,deznodamantul a fost:”GREIERELE ESTE NEVINOVAT”.

• Prezint spre exemplificare”produsul final”al proiectului”Munca versus Lene”,si anume pledoaria avocatului apararii,pledoarie prin care demonstreaza si convinge intregul auditoriu de nevinovatia clientului sau,Greierele:

24.03.2004

PLEDOARIA AVOCATULUI APARARII

In procesul: Furnica versus Greiere Avocat principal al apararii: Alexandru

Cristian GEAMANU Ceilalti avocati:Larisa IANA,Patricia

GHEORGHE, Cosmin SIMIDREANULa acuzatia de hartuire pentru un bob de

mancare ne declaram NEVINOVATI.La acuzatia de TULBURARE A LINISTII,

COMPORT AMENT NEADECVAT ne declaram NEVINOVATI.

• Ne incepem pledoaria cu specificarea ca pe tot parcursul procesului trebuie sa ne incadram, si nu trebuie sa uitam nici o clipa acest lucru, in tabloul fabulei. 0 sa-mi permit sa Ie aduc aminte juratilor si completului de judecata ce este o fabula: o scurta povestire in versuri sau proza in care animalelor Ie sunt atribuite insusiri omenesti, cu scopul de a satiriza anumite obiceiuri sau imprejurari din societate.

• Clientul meu, aici de fata, este acuzat de LENE, HARTUIRE, TULBURAREA LINISTlI. lata faptele: toata vara, acesta, zi si noapte, a umplut campul pe care salasuia musuroiul de furnici cu cantecele sale. Ziua, la umbra macilor sau albastrelelor de camp, noaptea, sub clar de luna, clientul meu a cantat frumusetea si bogatia verii, parfumul imbatator al florilor, dansul sprintar al fluturilor multicolori. Toata vara, clientul meu s-a multumit sa bea roua florilor si sa manance ce gasea, doar pentru a ramane in viata si pentru a nu intrerupe cantecul maiestru. L-au ascultat visatoare florile, si-au inclinat curioase capsoarele blonde spicele incarcate de rod, I-au admirat concurentele lui cele mai aprige - pasarile vazduhului. Neobosit, el a cantat mai departe, mai ftumos si mai duios, azi intr-un loc, maine in altul, neparasind insa granitele lanului ce i-a fost casa si masa in tot acest timp.

• Ce dovedeste acest lucru? Un lucru vechi si cunoscut de la facerea lumii: clientul meu este un trubadur, un cantaret al vremii, un ARTIST. Precum trubadurii curtilor medievale care rataceau cu lautele pe umeri, cantand neobositi pentru un pumn de mancare care le ajungea cat sa-si tina zilele, care a doua zi plecau luand cu sine inimile domnitelor, asa si clientul meu nu are alt tel in viata decat sa cante neobosit spre desfatarea auditoriului, pana la ultima sa suflare. Ce a cerut in schimb? Bani, straie stralucitoare, onoruri? Nici Vorba!!! Cat a durat vara si campul a fost plin de roade nu a stiut nimeni nici ce a mancat, nici pe unde a dormit. Toti au fost multumiti de versul minunat ce se revarsa spre incantarea tuturor. Dar odata cu venirea toamnei, odata ce roadele au fost strange si campul s-a uscat, ce s-a intamplat?

• Cantaretul verii a cerut umil "0 graunta cat de mica", cat sa poata trece peste urgia iernii, pentru ca struna minunata si cantecul sa nu se opreasca. De ce se face el vinovat? De cand un ARTIST este pus sa-si castige painea de toate zilele, muncind din greu, cot-la-cot cu lucratorii? In alt loc, in alt timp, poate clientul meu ar fi fost un rasfatat al curtii, al domnitelor sfioase, invitat la loc de cinste al meselor bogate, invesmantat in matasuri scumpe.

• Este acuzat ca datorita cantecelor sale tulbura somnul copiilor. De cand copiilor nu Ie mai place muzica? Se stie ca orice copil adoarme mai usor cu un cantec. Haideti sa oprim cantecul privighetorilor, haideti sa oprim vantul sa adie si ftunzele sa fosneasca, haideti sa ne culcam copiii intr-un mormant pentru a avea liniste. Care ar mai fi farmecul noptilor parfumate de vara fara cantecul greierilor?

• Este acuzat ca la nu stiu ce petrecere ar fi avut un comportament neadecvat, ca ar fi mancat prea mult. Sa fim seriosi. Se stie ca la orice petrecere lucrurile pot scapa cateodata de sub control. Poate s-a simtit un pic mai bine. Era doar o petrecere. Era oare singurul care petrecea? Sa ne lamurim: era 0 PETRECERE sau un PARASTAS? Nu gasim nici o vina clientului nostru pentru putina veselie la un loc potrivit cu aceasta: 0 PETRECERE!!!

• Este acuzat ca ar fi speriat niste copii, invitati la nunta furnicii din cauza unei masti. Domnilor, ati uitat oare de clovnii si arlechinii copilariei? Ati uitat farmecul unei surprize? Ati uitat veselia, misterul, incantarea unui bal mascat? ATI UlTAT CA INCULPATUL, CLIENTUL MEU ESTE UN ARTIST? Daca era preot oficia casatoria, daca era bucatar indestula oaspetii, daca era croitor invesmanta mirii si invitatii, dar el ESTE ARTIST, el este obisnuit sa distreze, sa binedispuna, sa aduca rasete si veselie. 0 nunta este un eveniment fericit, 0 zi unica in care nici un invitat nu are voie sa fie trist. II acuzati pe clientul meu ca a incercat sa aduca un plus de savoare evenimentului? Cred ca este o greseala. Cred ca ar trebui sa-i multumiti pentru presta tie si sa fiti multumiti ca ati avut la nunta si o reprezentatie artistica.

• In concluzie, el nu se face vinovat de nimic. Ca atatea mii de artisti dinaintea lui si care vor urma, el a indraznit sa ceara, un umil pret al serviciilor aduse de el toata vara: pretul supravietuirii. EI a cerut cu modestie : "0 graunta cat de mica". Cui i-a cerut? "La vecina lui furnica" - celei care era cel mai aproape suflet de al sau. Unei vecine, cuiva cu care iti imparti grijile de zi cu zi, care e primul suflet cu care te poti ajuta la nevoie. Furnica, cu un gest plin de "compasiune", ca un "bun samaritean" ce face in schimb? II refuza, condamnandu-l la moarte prin infometare si il taraste prin tribunale la judecata. Frumos gest civic!!! Haideti sa ne ucidem artistii, haideti sa oprim muzica, haideti sa instauram o lume a tacerii, a linistii, a MORTII.

• Intrebari pentru principalul martor al “Furnicii”:

• 1. Recunoaste ca I-a auzit cantand pe inculpat toata vara?

• 2. L-a ascultat? I -a placut? • 3. Daca nu, I-a rugat sa termine sau sa

pIece in alta parte? • ●Sper ca prin lucrarea prezentata am convins

pe cititor ca o activitate sau demers transdisciplinar implica elevii,ii atrage,se bazeaza pe munca in echipa,pe colaborare si nu in ultimul rand,incita intreaga personalitate a elevului.