[asile $ebastian [)6neu

$eenarii penfru o ftomdnie posibill

Editia a III-a

POLruCALLY

KruCORRECT

ffip\<2/

Cluj-Napoca2017

Cuprins

ftominia bloeatl. faradoxul soeiefdfii frr[ insuEiri

POLIIICA

ft[zboaiele penfru minte, inimd Ei... politied

I polific[ paralizaf[ de fricd

Politiea psihedelied

SffirEitul unei eiviliza{ii polifice? flespre eum mor parfidele

Proieetul de fericire na{ional[ Ei bdlciul degertdeiunilor

[f espre ideologizarea ferieirii)

ftomdnia - un eaz de miopie s[rafegicl

Lungul drum al cftrt[rii eonsensului polifie

Mutagii politree politrca-mutant Ei rdzboiul nesfrrsit aI polificienilor

23

35

fl+7

57

67

79

109

STATUL

Statul roman gi inamicii sdi

25 de ani. fe nu s-a schimbat?

ftomdnia pesfe 25 de ani.

fileme Ei ambifii penfru un seenariu noneatastrofie

fl ftomdnie invizibil[

franzela exilului. fieinfelegerea qi visul de a schimba ftom0nia

123

127

r33

l{3

l{9

SOCIITATI.A

fum moare $peran(a?

Singurdtatea Estului qi frisfe{ea pdpugilor de e6rpd

lidul care cade, ziduri eare erese

159

163

t67

intre Big $rofher Ei fiad fiax

flmeriea din ceruri qi de pe pdmdnf

[Jn refresh penfru ameriean dream?

leqirea din neinmedere

Salvati ftomdnia rurald

ftehgie, cotidianitate qi poli{icd in ftom6nia

173

lB3

tB9

203

zfl

CULTURA

[-dsa[i qcoala in pace! freliminarii la modernizarea Ecolii noastre

flrma eulfural[ - nucleul unui soft power rom0nese

flbsesia imaginii frumoase qi a brandului luminos

Jirania televiziunii

Insuporfabila uqurdtate a lumii kitsch.

in aplrarea pificilor de Eddind

fiilineriada Ei banalizarea rdului

ftepublica ideilor sinEre

@nd artiEtii ies in stradd

NOI

fienera{ia infr6ntl a fiomiiniei

flcesfe maqini minunate Ei selavii lor imperfecfi

[[mul imhundtdtit Ei ideologiile tehnicisfe]

tocietatea lichidi qi fuga spre easd

[u regalitatea nu-fi po(i faee selfie

[,linerii - copiii orfani ai comunismului

in cdufarea duEmanului interior

ftomdnia oamenilor singlri

225

235

215

253

263

27t

283

289

309

317

323

329

3fl

3{9

Politically ineorueet [flineolo qi dineoaee de [oleefiv) lol

t

a4

ftom0nia bloeat[.

faradoxul soeiet[liiI:\, \, .r\ . .Iara lnsusrr

ocietatea romAneasci este o societate greu de

inteles, chiar daci egti de meserie cercetitor indomeniul;tiingelor sociale. Daci te uili la situagia li.riidin perspectiva resurselor de toate felurile (naturale,

umane, strategice), pogi vedea o lari cu un statut de

invidiat. Este membri a comunitigii europene gi,

pentru prima dati in istorie, se afl5. intr-o coalilie

care ii poate asigura sentimentul securitlgii intr-ozoni carc a fost mereu tensionati si nesiguri. Cifrele

macroeconomice aruti o cre$tere economici de top

european, iar cilitorul striin vede cu ochiul liber

schimbarea majori fagl de anii '90. Mediul social este

pugin afectat de delincvenle sau tulburlri de ordine

publici. Mediul politic nu are ingrijori.ri din partea

curentelor extremiste, incercirile unor politicieni de

a recrea curentul nagionalist se lovesc de un curios

refuz din partea maselor, daci ne gindim la ceea ce se

intAmpli in societigile din vecinitate.

$i totqi, RomAnia nu este o 1ar5" cu cetileni fericigi,

iar progresele sunt greoaie;i nesigure. Oamenii se simt

instriinagi, pi.risesc lara cu milioanele, doul treimidintre romAni consideri c5. tara merge intr-o direcgie

gregiti. in analogie cu o cunoscuti lucrare a lui Musill(Omulfird insu;iri), a; putea spune c5. RomAnia pare

,,s o c ietate A fdrd insug iri ".

floherr I'lusil, Omul firi insusiri,Vol. l-ll, Polirom, laii, 100$.

Personajul cunoscutului roman nu este individulfrri calitigi, frri umanitate, in niciun caz. Lipsainsusirilor esre generati de o suspendare voluntari a

caracterului, ca un fel de proiect de viagi. Ulrich nueste lipsit de insusiri, ba, din contri., isi suspendicalititile, uneori ca mecanism de apirarc si alteorica o formi. de a se opune, de a protesta. Desi este

dotat cu talent si inspiratie, personajul refuzi si.-

gi valorifice insusirile, asteptend altceva de la viitor,ceva imprecis si inci neintuit, lsi conservi o stare delatengl.. Personajul devine un om posibil, poate maipufin probabil, deoarece nici el nu sde ce asreapri. Elvorbeste despre neputinla de a ajunge la o concluzieinleg5"turi cu lumea, si nu despre nehoti.rA.rile proprieisale persoane individuale. Apare o tulburi.toareinstriinare a sinelui de lume, dar o instrlinare ft.ri.izolare, chiar o participare energici.. Personalitatea luieste o personalitate impersonali. De fapt, el observi. cLexperientele se detaseazi de om, experiente tri.ite, darpe care nimeni nu 9i le asuml.

Societatea noastri pare a avea acest tip de imper-sonalitate, o instri.inare de ea insisi, o neparticiparela propriul destin. Avem un porenrial pe care nu-lactualizilm, nu-l scoatem la suprafali. Totul este posibil,se poate intimpla, poate fi gi"ndit, dar societarea nuse mobilizeazl. pentru ca aceasr;. virtualitate sI" devini.fapt. Astfel ci. putem vorbi despre o Romi.nie absenti,o RomAnie probabilil Ai senzatia ci romAnii se uiti.la propria viari" ca la o pies5. de teatru pe care ei ing$io consideri proasti". Dar, ca gi personajul lui Musil,societatea noasrri pare incapabili a se dezvolta, rcfuzi.actiunea penrru schimbare, tri"ieste un fel de scindareinterni., poate din teama de a iesi din nefericirea pecare o confundS. cu normalitatea. Ulrich isi ia un fel deconcediu de la viatl, iar societatea noastri parci.nu are

o

<d

q)

:>

n1

uD.

a

)d.

x

'-:5

<6!

energia de a propune scopuri sau proiecte, de a trii cu

anticipatie.Au trecut aproaPe douizeci gi gapte de ani de la

drama din decembrie 1989. Atunci cAnd societatea

noastri nu a gisit alt5" cale decAt si ucidi peste 2'000

de oameni intr-un eveniment ciudat care s-a numit

revolutie sau chiar invi.lmS.geali. Privind in ffecut, nici

azi nu am glsit distantarea suficientl pentru a cilttaadevirul a celor intimplate, nu Pentru a pedepsi, ci

poate pentru a invS.ga o lecgie pentru viitor dintr-un

trecut ciudat. A trecut si un an de la drama de la clubul

Colectiv, acolo unde au murit 54 de tineri 9i alte zeci

au rimas mutilali si traumatizati pentru intreaga viagi.

insi nici in acest caz fiu am reusit si facem mare lucru,

ne-am concentrat ..numai asupra victimelor.

Greutatea de a pune un diagnostic corect, precis

gi definit este destul de mare. Nu pentru cI nu am

putea gisi, dar orice demonstrezi, orice afirmi rS.mLne

ftrI efect. Totul dweazl" cAteva zile, ca orice minune

in RomAni a - adicl, uei zile -, apoi revenim la biltirea

noastri. Se lanseazi proiecte minunate, uneori cu

mare tam-tam, dar dupi o vreme, totul este ucis si

societatea se intoarce la o stare iniliali. Niciun cfutig

nu este definitiv, se dezvolti domenii, dar restul

corpului social r5.m6.ne intr-o mare ine4ie. Este ca 9i

cum nimeni nu ar fi interesat de nimic altceva decAt de

propriul siu eu, frri putinga de a adera la un minim

proiect colectiv. O mutalie identitari fundamentall

pare c5. a reugit si afecteze identitatea colectivi. Apare

o demisie de la obligagiile colective, o ciutare continui

a autonomiei, dar fari a renunla la cererile fagi de

colectivitate. Ie;irea individului de sub autoritatea

colectivl ;i multiplele cauze care-l imping spre izolare

(vorbim despre ele in aceasti carte) ;i spre forme de

socialitate fragmentare gi pargiale. Se vede tot mai

mult la generatiile tinere o dezangajare a indivizilor.Legi"tura sociali. poate fi mai degrabi. fragmentarl simai pugin necesari sau resimriti ca necesari.. Tliimintr-o etapl a disjuncgiei, a legiturii facultative cualtul, relatiile sunt int6"mplitoare si de scurti duratl",farLangajamenr (prieteniile de pe retelele de socializaresunt un simulacru al relagiei sau legi.tura cu eroii dinserialele de televiziune2). Identitatea individului se

poate falsifica virtual, iar prezenta altuia poare fi pusiin paranteze. Exigenta este conectarea la societate, nulegi.tura sau relagia. David Le Breton3 numeste asrazgomlt alb (blancheur), o stare de absenti a sinelui,o saturarie, un prea-plin in ciutarea identititii prinraportare la ceilalti si la organismul social. isi pistreazi.spatiul bknk (ln sensul memoriei nearinse a unuiCD), un fel de psihozi. aIbi4, o ci.dere generari. desentimentul ci. nu poare schimba lucrurile si niciactiona consisrent asupra propriului destin. Starea deindiferengi domini" viara sa pentru ci are sendmentulci. aceasti lume ii scapi. printre degete. Apare un felde vointi" de a tri.i o experientl" neurri, lari a miza perecunoasrere sociali. A tri.i un fel de destin de umbrd.

De fapt, o parre a populatiei poate chiar aspira spreinvizibilitare, dar aceasri srare oricum se int6.mpli.,ca rczultat al indiferentei care creste tot mai mult castare de retragere si non-raport social. LJneori, cohortelntregi de subiecgi pe care ii cercetlm sociologic nuse pronungi asupra unor chestiuni importante si nupentru ci nu ingeleg sau le este frici de ceva, pursi simplu recunosc ci. nu s-au gAndit la respectivaprobleml, chiar daci pare un lucru fundamentalpentru societate. O mare parte din societate devine tot

tnItJ

<6

c€

w

o)

a*!ta

2

I

4

&obe* i{usil, op. cit.,ltoi. Il, p.84.

David l-r Breton, ladieu au corps, t{6tailid, Paris, I ggg, p. 44.

David Le Srcton, Disparaitre de soi, tidtaili$, paris, 2015"

aa

v)

)drd

)69o)

69

)d

mai mult o parte absentS. si, de cele mai multe ori,

vedem acest lucru la populagia foarte tinlri, segmentul

t8-35 de ani.

Am vrut sl pun intreg demersul acestui volum sub

semnul operei lui Musil Omul fira calitdyi, un fel de

tratare a absengei sociale. Voi face insi aceasti tratare

probabil intr-o lucrare viitoare, cl.nd voi aduna mai

multe cerceti"ri gi mai multl experiengi in domeniul

cercetirii sociologice a absengei, indiferengei 9i

dezangajirii sociale sau, cum numeau teologii cre;tini

acest comportament, un fel de akedia-

Pentru teologii crestini, akedia este boala sufleteasci

cea mai grea si cel mai mare pericol pentru cregtini,

cilugS.ri, pentru preoti gi ceilal$ oameni care fac

asceziextramundanis. Cuvint greu de tradus, dar care

cuprinde pirgi din ldncezeali, amorgeal5., lehamite,

sili gi urit, akedia este o boali a sufletului in care

mintea nu se poate opri la un lucru, ci hoinlreqte

oarbi peste lucruri, oameni ;i idei. Cum scriau Sfingii

Pirinli, akedia il impinge Pe om spre intilnirea cu

ceilalgi, intr-o fugi de sine, dar este o intilnire stearpi,

degarti;i fbri de rost.

Ne confruntlm cu un fel de oblornouism social

descris cu mai mare expresivitate de scriitori ca

Goncearov6 sau Georges PerecT, o indiferenli care

transformi tot mai mulgi actori sociali in spectatori

indiferengi ai acestei lumi.

tr)up6 [otrectiv - s nouX srdine?

Ca gi Revolutia, evenimentele tragice de la Colectiv

au creat cererea sociali pentru o noui ordine, pebaza

imperativului unei tabula rasa.Penuu asta, exponengii

5

6

1

Andr6 Green,Jran-Luc 0onnet, lEnfant de Ea, Ler iditioni de [{inuit, Paris' 1973.

LA. Goncearov, 0blomov, lditura Allfa, Blcurepi, ]014.

Georges Perec, Un homme qui dort (colleetion les lettres nouvelle$, Denoll, Par;t, l9d?

puterii au plasat catrza principali a ri"ului in coruptie,avAnd in vedere puternicul instrument legitimat socialcare este l)rrecria NagionalS" Anticorupgie (DNA), cusloganul ,,Corupyia ucid.e!". Ca 9i dupi comunism, s-a

Directia Nationall" Anticoruptie

iterat nevoia unei societigi integrale, cum este descriside Hannah Arendts, o socierare care sI refaci legituracu corpul social nediferentiat. Tot poporul, in afaraunei mici pituri de corupti, esre corect si vrea binele,frumosul si dreptatea. Aga se nasre o politici ce areambigia de Iumea,

<6

d

OJ

ambrua de a rcptezenta pe toati.lumea, or acest tip depoliticl este o politicl imposibili. Politica este niscutitocmai din fracturi gi diferente, ea reprezintd., de fapt,institution alizareaconflictelor de clasl sau de sffucrurl,in niciun caz ttv poate fi totali (devenind totalitari.).Dar socieratea a fost acum mai pugin pregl.titichiar dec6.t era in 1990 pentru a interi oriza aceasti.iluzie frumoasi", dar periculoasi. Apare utopia uneisocietdyi integrald care depisesre roare antinomiile;i diferengele, pluraliti"tile de interese sau definitiile gireprczenterile diferite asupra societitii. Apare utopiaunei societi.ti integrale unde conducerea nu mai estecontrolatS. din afari, apare de fapt imanent, dintr-ocompatibilitate cu bunul-simg aI masei. Facebook ;icelelalte relele dau sentimenrul conexiunii la o noui.putere, puterea maselor. Corpul social este foarte binesimbolizat sau intrupat pe Facebook, pentru ci. poateda chiar rl"spunsuri, tri.ire insrantanee, deci acriunecolectivi.

,,Sd ne ludm tara inapoi" devine o devizi romantici.ce excede zona alegerilor, este mai mult un strigi.tpentru refacerea tuturor regulilor. in plus, apare oschimbare importantS.: politica nu mai promite nimic.

I9

Paris, 2009.

llal:nah Arendt,0riginile totalitarismului, edilia a lll-a, lltmanitas, &ucuregti, l0l4.

C6dric lagandrd, La soci6td int6grale, flir,rats, un ddpartement des ddirions Ilammarior,

l3

w6

rc€Ht(s

)cgq)

6

x

)€d

(cs

€,

Nu se mai simte obligati. Doar principii ;i discugia

despre valori, o discugie vagl", fard' garanlii prea multe.

Noii politicieni, venind mul9i dinspre societatea civil5.,

vor un alt fel de legitimare decit cel tradilional gi o altilegituri cu masele. O democrayie utirelhs, unde votulnu mai este chiar atAt de important sau, cel putin, nu

i se mai acordi nicio importantS. reprezentS.rii in urma

votului, importante sunt contestarea, lupta impotrivasistemului gi victoria de etaPi.

lndividuatrisnnul demoeratie

Tliim in tot mai mare misuri in ceea ce sociologii

eticheteazi ca fiind un individualism de tip nou10,

poate o realizare tirzie a perceptului iluminist,eliberarea reall, a omului de prejudeclgi ;i credinge

legate de emanciparea de sub formele de autoritate

consacrate, cd.stigarea, de fapt, a unei reale autonomii

personale. Diferenga fagi de individualismul tradigional

ar fr aceea ci se adaugi dimensiunii de emancipare,

o dimensiune noui, o derobare sociali, o izolare de

semeni, o adeviratS. dorinti de dezafiliere.

Lipovetskyll observase inci din anii 90 o dezafiliere

politici si civicl, precum si forme accentuate de

narcisism, iar Castoriadisl2 sublinia criza proceselor de

rcprezentare gi autorePrczerfiare, generind tulbuririidentitare, mai ales un relativism cultural care rescrie

procesele identificatorii prin slibirea etnocentrismelor

gi idealizarea unor culturi striine. Noul individualism

se reliefeazi mai bine printr-un tot mai important loc

oferit emoliilor in viaga personali, dar mai ales publici.Televiziunea mai ales, cinematografia, dar si alte forme

de media creeazi multimi sentimentale, legate de

t0

ilt2

jean-Pierre Le Golf, l'lalaise dans la d6mocratie, lditions Stock, Paris' l0ld.

Gilles l"ipovetsky, [tre du vide, Gallimard, Paris, 1983'

lornelius fastoriadil, l]lnstitution imaginaire de la soci6t6, Seuil, Parii, 1975.

emotii si, mai ales, egalitatea contopirii sentimentalein teme sau subiecte. Mulgimile sentimentale se

organizeazi in jurul unor teme sau in jurul unorteleviziuni si devin astfel zone care sunr persuadatepolitic sau chiar comercial prin aceste tipuri noi desemnale, emotionale, mai mult deci"t rationale, care

pun semnul de conrinuirate direct in om gi lume gi

neagl astfel multiplele medieri societale. De aici o cursiinfernali" in ci.utarea performantei absolut e, bazate pepropria personalitate, iar lipsa succesului continuudeterioreazi. raportul armonios cu Sinele, dar si cuAltul, deci cu Ceilalgi. Apare nevoia unui activism socialsi a unui soi de militantism de identificare, facilitate cuprecS.dere de retelele sociale, dar care devin un fel deautovictimizare gi lupti impotriva structurilor socialede toate felurile care sunt percepute ca dominatore sau

abuzive.

Noul individualism esre ror mai dependentde noile media, cele care permit contactul direct,instantaneiratea, indivizii sunr mereu stimulati si iacontact direct, si reaction eze in timp real, si. aprobesau si dezaprobe, si decidl lucruri importante. Odemocratie participativl. creeazi, fluxuri continuede idei amestecate cu emotii si sentime rrte, creeazd,

o buli narcisico-mediatici, cum spune J.P. Le Gofidar gi o presl. de opinie agresivl., unde demersul este

bazat nu pe date sau demers rational, ci pe alte criterii.Apare jurnalistul-cool, insotit de mii de adulatoricu care interactioneazi, pe Facebook, specialist intoate domeniile, justitiar absolut gi militant radicalpentru orice cauzi. care poate crea spectacol mediatgi adeziuni emorionale. Nici politica nu poarescipa acestei tendinte tot mai puternice, tendinticare porneste din desacralizarea starului, dar gi dinnegarea aspectelor de interes comun, in serviciul

t4

q.g

€Y

wo

)69

td

)ctq)

v)

x

qd

(ct

apiririi unor ,,victime" reale sau inventate, practicindindignarea ca tip personal de angajament, tmpotriva

unui cinism demonstrat sau nu al structurilor sau al

statului. Politicienii unor cauze devin politicienii-cool,

ei cauti autenticitatea cu orice pre1, proximitatea

compasionali cu publicuri considerate drept victime,

se extrag din interiorul comportamentelor politice

legitimate tradigional (renungi lagilrzi de corp, la locul

in prezidii sau la discursuri formale), in loc punXnd o

teatrologie a proximitigii emolionale, a simplitilii ;i a

unei autenticitS.li jucate.

De f"pa, analiza la fece a rezultatelor acestor

politicieni aratl grave deficiente, lipsa de orientare

strategici sau a unor politici aplicate, majoritatea

acliunilor lor 6ind un fel de zapping emotional,

tn cS.utarea ocaziilor de a urca pe micile sau marile

valuri de emolie colectivi. Dincolo de incerciri si

experimente, dincolo de efuziuni colective, societatea

noastrl rlmine o societate blocati.

$ingularismul

Cllitorind pe o autostradi de la NewYork spre Long

Island am avut sentimentul fizic al singularitigii. Pe o

autostradi cu 5 sau 6benzi, toate ocupate, cilltoreampe banda de mijloc, in vitezi, doar cAteva magini.

Celelalte mergeau in coloane, la jumitatea vitezei,

chiar daci nimeni nu claxona, nu se enerva. Banda de

mijloc era speciall pentru ma;inile care au cel putindoi pasageri, fbcuti cu scopul de a incuraja oamenii

sI se grupeze. Cind m-am uitat la ;irurile de masini

de pe celelalte benzi, pe lAngl care treceam, am rimas

inmi"rmurit. in toat| acea mulgime de ma;ini, era

doar un singur om, cel de la volan. Foarte Pulini erau

tentati si se foloseascl de facilitatea unei benzi speciale,

cei multi, dintre cei de pe celelalte benzi, cilitoreau