Executarea obligatiilor de a face si de a nu face

Obligatiile de a face, art. 1077 Cod civil - in caz de nerespectare a lor, creditorul poate fi

autorizat de instanta judecatoreasca sa le aduca el la indeplinire, in contul debitorului.

- art. 1075 si art. 1077 din Codul civil, obligatia de a face care nu implica un fapt

personal al debitorului trebuie executata in natura; in situatia cand debitorul refuza

executarea voluntara in natura, creditorul are posibilitatea sa ia masurile necesare pentru

a obtine indeplinirea exacta a obligatiei, printr-o operatie materiala sau o operatie

juridica.

Obligatia de a nu face, art. 1076 din Codul civil, creditorul are posibilitatea de a cere

instantei obligarea debitorului de a distruge ceea ce a facut cu incalcarea acestei obligatii

sau autorizarea de a distruge el insusi, pe cheltuiala debitorului.

- se aplica numai la obligatiile de a face intuitu personae, care implica o

activitate personala deosebita din partea debitorului, activitate avuta in vedere de creditor

la nasterea raportului juridic obligational. Ea nu poate fi considerata ca reprezinta

indeplinirea in natura a obligatiei decat atunci cand este executata, de buna voie, de catre

debitor.

Daunele cominatorii

Pentru a infrange rezistenta debitorului si a-l determina sa execute in natura

obligatiile de a face si de a nu face, legea si practica judecatoreasca au pus la dispozitia

creditorului anumite mijloace de constrangere, anume daunele cominatorii.

Daunele cominatorii constau intr-o suma de bani pe care debitorul este obligat sa

o plateasca creditorului la anumite intervale de timp (de regula pentru fiecare zi de

intarziere sau pentru o alta unitate de timp: saptamana, luna) pana la executarea

obligatiei.

Cuantumul sumei si unitatea de timp pentru care se acorda se stabilesc prin

hotarare judecatoreasca.

Daca debitorul persista in atitudinea lui, contrara obligatiilor pe care le are, la

cerere, instanta de judecata poate mari cuantumul lor, pana se va infrange rezistenta

debitorului.

1

Admisibile numai in cazul obligatiilor a caror executare silita in natura este

imposibila si ca ele se circumscriu sferei obligatiilor de a face si de a nu face care implica

faptul personal al debitorului.

Daunele cominatorii nu se aplica obligatiilor avand drept obiect sume de bani,

deoarece acestea produc dobanzi in caz de intarziere la executare. Tot astfel, ele nu pot fi

acordate nici pentru obligatiile de a da, care, in principiu, pot fi executate in natura.

Daunele cominatorii nu se acorda – chiar in cazul obligatiilor de a face si de a nu

face – in urmatoarele situatii:

– cand executarea obligatiilor in natura nu mai este posibila, deoarece scopul

pentru care au fost asumate nu mai poate fi atins;

– cand este posibila executarea obligatiilor in natura pe cale silita, prin

intermediul executorilor judecatoresti sau de catre creditor, pe contul debitorului;

– cand refuzul debitorului de a executa este clar exprimat, astfel ca instanta

judecatoreasca va stabili direct despagubirea pentru prejudiciul suferit de catre creditor. 

2