excesul basmologia si x-urile absolute - radu lucian alexandru

7/23/2019 Excesul basmologia si X-urile absolute - Radu Lucian Alexandru

http://slidepdf.com/reader/full/excesul-basmologia-si-x-urile-absolute-radu-lucian-alexandru 1/104



Colecţia „Critică filosofică”

Radu Lucian Alexandru Excesul, basmologia şi X-urile absolute

2015 © Copyright deţinut de Radu Lucian Alexandru.Toate drepturile rezervate.

!"ail# radu.lucian.alexandru$g"ail.co"%e& page# radu!lucian!alexandru.&log'pot.ro

(lu'traţia copertei# Radu Lucian Alexandru

Al&a (ulia2015

mailto:[email protected]

http://radu-lucian-alexandru.blogspot.ro/

http://radu-lucian-alexandru.blogspot.ro/

mailto:[email protected]



CUPRINS

Filosofia (lui Noica) – între exces şi bună dispoi!ie )

"Filosofia# (lui $la%a) şi "arta bas&olo%iei# 15„Arta basmologiei” 15

Etapele „basmologizării realului” 1*„Metafizica basmologică” 1+Gnoseologia „înjumătăţirilor mitofile” 25

Estetica „orizontului îngustat matriceal” ,0Valoarea şi kitsc!ul în filosofie ,5

Filosofia (lui $er%son) şi "ener%ia spirituală# ,-

Filosofia# (lui Ren' e Senne) şi "*urile absolute# )*

A'pecte generale ale "oralei /n viziunea lui Ren Le enne )* "iinţele umane şi "iinţa #i$ină )*Valoarea relati$ă şi $aloarea absolută )+

Morală şi moralitate 52%onştiinţa morală 52&riginea conştiinţei morale 5)%ele patru $alori car'inale( sursa lor şi relaţia 'intre ele 5*%urajul binelui 5

)moralitatea şi limitele moralei 5%*te$a concluzii 5-

3&'tacolul valorii neprecizate *0 #escrierea e+perienţei *0 ,e'eterminarea conceptelor *1 Eul( „#ieu”( ,eantul şi Valoarea *,Valoarea( E+istenţa şi Absolutul *-

Eul( Absolutul şi #umnezeu 1 Moralitatea( natura( materia şi spiritul 5 "ilosofia şi cu$intele %oncluzii +

ur'ele valorilor -1„Argument” pentru e+istenţa lui „#ieu” -1„#ieu!mutulică” -1-piritul -,-ursele $alorilor -,

#eterminarea şi $aloarea +

,

Radu Lucian Alexandru

Filosofia (lui Noica) – între exces şi bună dispoi!ie

4entru c ne!a" propu' /n cele ce ur"eaz ' ne apropie" puţin de g6ndurile 7ilo'o7ice alelui Con'tantin 8oica9 /n 'piritul ace'tora9 nu pute" /ncepe :de'chide; acea't expunere dec6tcu '76r<itul ei :cu /nchiderea ei;9 anu"e cu concluziile :acea /nchidere care 'e :va; de'chide=ulterior /n conţinutul ace'tei lucrri;.

>o" 'pune a't7el c 7ilo'o7ia :lui 8oica; e'te dup prerea 7ilo'o7ului ro"6n o in'tanţoriginat din :re'pectiv originatoare de; e+ces şi lipsă 'e bun simţ 9 7iind ptrun' de'onjuanism cultural 9 de manie şi nebunie9 precu" <i de uliganism cultural :cel puţin la ,0 deani;9 7iind conex cu o oarecare ură 'e sine <i de lu"e9 concretizat /n ignorarea lumii :/n

purul 'til oiere'c al cio&anului care ignor <ura /n 7lcri ? pentru c el e'te atent la oi; <i /ntrirea /ntr!un :continuu; 'elir cultural 1 <i /n filosofia libertăţii 'e a fi absur' .

a apare a't7el ca o simplă înlănţuire=9 o cutare 'i'i7ic a conceptului care re7uz ' i 'earate 7ilo'o7ului9 7iind9 prin ur"are9 7ilo'o7ia unei lipse .mărturisite/ 'e concepte şi i'ei9 o7ilo'o7ie care 'e reduce la platitu'ine.

@up "rturiile celor care i!au 7o't apropiaţi de!a lungul vieţii9 pe de alt parte9 7ilo'o7ialui 8oica e'te apreciat ca 7iind una caracterizat de o 'ialectică a amputării "arcat deo&'e'ia unor „i'iosincrazii ire'uctibile”( o 7ilo'o7ie care re$ine pur şi simplu la a 'ispreţui obună jumătate 'in lume şi cel puţin tot cam at*ta cultură” :con7or" lui A. 4aleologu; 'au ca7iind o 7ilo'o7ie a blocajului mental <i poate chiar o 7ilo'o7ie :nu <ti" exact ? aici Liiceanudoar 'ugereaz nu expri" clar; a unei „simple” culturi 'e rasă a unui intelectual ra7inatre'pectiv o 7ilo'o7ie a abuzului metafizic9 a unei „eterne pubertăţi”9 plin de bună 'ispoziţie:/n viziunea lui A. 4le<u;. Bi tre&uie ' recunoa<te" c lectur6ndu!l pe 8oica nu de puţine ori

ne!a" :7oarte; &ine di'pu'...

@ar ' le lu" pe r6nd.

„%eea ce a făcut posibilă filozofia greacă a fost e+cesul0 &amenii aceştia .'in pieţeleoraşului( nu 'in placi'a natură/ n!a$eau bun simţ0 %ăci bunul simţ i!ar fi împie'ecat să

spună că totul curge sau nimic nu se mişcă0 1ibertatea 'e a fi absur' stă la originea filozofiei02”Ace't exce',9 acea't lip' de &un 'i"ţ9 acea't li&ertate de a 7i a&'urd ne /n'oţe<te aproape

pe'te tot /n 'crierile lui 8oica. Rdcinile ei 7or"ale par a 'e g'i /ndeo'e&i /n "i<ctorulne"i<cat= al lui Ari'totel <i /n creatorul necreat= al teologiei iudeo!cre<tine. 4ornind de la

7or"ula ace'tui paradox lingvi'tic :A ? non!A; 8oica creaz tot 7elul de alte variaţii7ilo'o7ice= ale lui# <coala /n care nu 'e /nvaţ ni"ic= :care nu <cole<te9 <coala ne!<colarizatoare;9 /nchiderea care 'e de'chide= :/nchiderea de'chi';9 li"itaţia care nuli"iteaz= :li"itaţia neli"itatoare;9 holo"erul= :/ntregul!parte;9 logica lui er"e'= :logica

1 8oica pove'te<te c cel puţin pe perioada <ederii 'ale la C6"pulung a trit „cinci ani 'e 'elir cultural” ?con7or" Da&riel Liiceanu9 3urnalul 'e la 4ăltiniş9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++1 :e&ooF po'tat pe'cri&d.co";9 p. *,. Apoi9 /n noie"&rie 1+-9 8oica /i "rturi'e<te lui Liiceanu c „a ajuns la o formă 'e„'elir” eliberat 'e orice cenzură 'e autoritate” ? "rturie reprodu' tot /n 3urnalul po"enit la p. 2*.

2 Con'tantin 8oica9 3urnal filozofic9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++09 pp. )) ? )5., (deea 7ilo'o7iei ca exce' e reluat de Con'tantin 8oica <i /n 4agini 'espre sufletul rom*nesc9 ditura

u"anita'9 Eucure<ti9 1++19 p. -09 in7ra# „000 practic( orice filosofie e un e+ces0 Grecii nu s!au sfiit să meargă p*nă la capăt( p*nă la e+ces0 )'ealismul german a făcut la fel0”0

)

Gilo'o7ia :lui 8oica; ? /ntre exce' <i &un di'poziţie

nelogic=9 logica care nu e'te logic :cla'ic;;9 cultura european care nu e'te european:excluz6nd din ea cultura grecilor <i ro"anilor ); <.a.".d.

4aradoxul lingvi'tic e'te a't7el pentru 8oica o unealt 7olo'it pentru a cuceri "inţile'en'i&ile la 7or"ulri contradictorii# „"ilosofia ca 'onjuanism 000 Esenţialul e să cucereşti0 ,u

să accepţi0 ,u să ştii05

”Bi /<i per"ite ' 7ie con7uz9 neclar9 contradictoriu /n 7or"ulri9 pentru c 'copul lui nu e'teadevrul9 ci pur <i 'i"plu ' g6ndea'c :pro&a&il chiar <i /n "inciun=;# „#e un'e i'eea că

filozofia te în$aţă a'e$ărul6 7e în$aţă să g*n'eşti 8 nu a'e$ărul09 ”Hn acea't de'con'iderare a adevrului <i de preţuire doar a g6ndirii :/n 'ine <i pentru 'ine;

el vrea a't7el ' creeze o <coal /n care nu 'e pred ni"ic=# „G*n'ul :colii( al celei un'e sănu se pre'ea nimic mă obse'ează0 -tări 'e spirit( asta trebuie 'at altora; nu conţinuturi( nu

sfaturi( nu în$ăţături0 #e aceea nici nu trebuie lecţii0< ”@e<i pute" g'i un 'en' /n acea't zicere9 tre&uie ' con'tat" totu<i c ea nu e'te dec6t un

exce'=# a vor&i de <coal /n lip'a proce'ului ei 'peci7ic ? <colirea :predarea9 /nvţarea9'7tuirea9 o7erirea de conţinut; e'te p6n la ur" o 7orţare a 'en'ului cuv6ntului <coal9 o

'coatere de 7apt a lui /n a7ara '7erei 'ale noţionale 'peci7ice <i /nlocuirea cu opu'ul 'u ? non!<coala. 3 <coal care tran'"ite doar 'tri de 'pirit= e o <coal care nu tran'"ite /n 7ondni"ic9 iar o <coal /n care nu 'e predau :I di'cutI /nvaţ; lecţii e precu" un 'pital /n care nu'e vindec &olnavi9 precu" o Judectorie /n care nu 'e Judec 'au precu" o ali"entar carenu ali"enteaz=.

@e<i <coala /n care nu 'e pred exi't ca atare /n 'ocietate :/n perioadele de vacanţ9 deconcediu9 de ti"p li&er; ? nu ace'ta e'te rolul pentru care ea a 7o't conceput ? anu"e ' 'eadune vrai<te elevii <i pro7e'orii <i '!<i tran'"it reciproc9 dup &unul lor plac 'tri de'pirit=.

@ar /n logica a&'urdului= /n care /<i g6nde<te 8oica 7ilo'o7ia orice e'te po'i&il ? poatetotu<i "ai puţin <coala "ai 'u' a"intit9 av6nd /n vedere 7aptul c el a 'u'ţinut "ereu de!a

lungul vieţii 7uncţionarea= a tot 7elul de <coli /n care '!a predatI pove'tit= &a viziunea luiegel a'upra lu"ii9 &a cea a lui Doethe9 &a a unuia 'au altuia dintre 7ilo'o7i 'au '!au predatc6teva lecţii de greac 'au altele din cele tre&uincioa'e unui elev venit ' 'e antrenezecultural= :cu 8oica; <i nu :doar; 'i"ple 'tri de 'pirit= ...

@ac con'ider" /n' c toat viaţa e'te o <coal9 tre&uie '!i concede" lui 8oica 7aptul corice e o <coal :prileJ de a /nvţa ceva; ? chiar <i dineurile <i 'eratele "uzical!poetico!7ilo'o7ice pe care el le!a gzduit /n vila 'a din 4durea Andronache de l6ng Eucure<ti9 /ntre1+)) ? 1+)*-.

8e pare uneori c Bcoala acea'ta /n care 'e tran'"it 'tri de 'pirit= '!ar 7i vrut poate ' 7ie7a"ilia 'a ? <i a't7el pute" /nţelege o&'e'ia 7iului ri'ipitor <i a 7ratelui 'u9 care /i &6ntuie=viaţa lui 8oica9 anu"e9 prin pri'"a lip'ei :incon<tiente 'au intenţionate; a per'onaJului centraldin acea't pild= ? tatl care /l pri"e<te /napoi pe 7iul 'u rtcitor <i /l /"pac pe 7ratele lui:vezi Luca 159 1!,2;.

Kr"e de con7lict cu tatl 'u 'e'iz" /n 1+,) c6nd el r&u7ne<te /"potriva planurilortatlui de a!l /n'ura cu cine voia el :o anu"e Ce'ianu;9 8oica /"potrivindu!'e (( C6nd /ncepe cultura european= din cartea Mo'elul cultural european(autor Con'tantin 8oica9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 pp. *) ? 2.

5 Con'tantin 8oica9 3urnal filozofic9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++09 p. )09 'upra.* )bi'em9 p. 2-9 'upra. )bi'em9 p. +9 "edio.

- Con7or" orin Lavric9 Viaţa lui ,oica9 e&ooF9 ditura Muivalence' Argu"ent'9 Eucure<ti9 200,9 p. 20.+ )bi'em9 p. 1,.

5

uprapunerea dintre Bcoala ce tran'"ite 'tri de 'pirit= mitul :colii şi mitul "ratelui0:i poate că nu sunt nici măcar 'ouă( ci e unul singur0 %ăci sunt eu însumi "ratele( care caută(

prin :coală( împăcarea cu lumea> cu fiii ce $in( cu fiii ce pleacă în lume 000”?@

8oi tre&uie doar ' 'u&linie" 7aptul c /n pild /"pcarea 7ratelui nu era cu lu"ea prin<coal9 ci prin 7a"ilie cu tatl.

@ar ' reveni" de la pro&le"ele de 7a"ilieI <coal la cele ale 7ilo'o7iei.

Hn data de 10 oct. 1+ 8oica /i 'punea lui Liiceanu# „n secolul nostru nici un om 'e ştiinţă nu a 'at filozofie mare 000 4entru că filozofia înseamnă mania( nebunie( ori nici un om'e ştiinţă nu poate a$ea mania0”?? (ar /n 2- dec. 1+- 8oica a7ir"a c# „1a B@ 'e ani trebuie

să fii mai uligan în cultură0”?2 @in co"&inarea ne&uniei cu huligani'"ul cultural cu 'iguranţ c nu poate ie<i dec6t un

cocteil exploziv <i i"previzi&il. 8oica "ai adug la 7or"ula acea'ta <i puţin 7anati'"

naţionali't <i legionar :"ani7e'tat /n revi'te precu" A'sum <i Cuna Vestire;9 condi"entat cudorinţa de a 7ace experienţe pe oa"eni=1, <i rezultatul e'te c 7ace o gre<eal 7ilo'o7ic= pecare o va regreta oarecu" "ai t6rziu.

l pare /n' ' ai& o explicaţie pentru u<oarele 'ale derapaJe= politice <i 7ilo'o7ice#„4oate că am a$ut mereu o „concentrare prostească” precum a ciobanului care păştea

oile cu spatele la o şură în flăcări şi care( întrebat cum 'e nu $ăzuse şura arz*n'( răspunse căel se uita la oi0”?D

3 po'i&il i"pre'ie pe care o poate avea cineva atunci c6nd cite<te de'pre i'prvile <coliide la 4ltini<= /n Nurnalul lui Liiceanu e c9 de "ulte ori9 participanţii 'e dedau la di'cuţiiculturale de'pre crţi :oi=; <i autori :cio&ani=; /ntr!o Jovial ignorare a realitţilor 'ocial

politice <i econo"ice care ardeau= /n acele "o"ente <ura=.

Ce poate 7rapa e'te <i lip'a preocuprii 7aţ de vreo idee anu"e :care ' 7ie tratat <idi'cutat direct9 indi7erent de vreo re7erinţ "ai "ult 'au "ai puţin contingent la oi= <icio&ani=;9 o idee care ' 7ie a&ordat9 'tudiat <i analizat /n pro7unzi"e pe c6t "ai "ulte dinnivelele exi'tenţei :de la percepţie9 la e"oţie9 la raţiune9 la 'i"ţire9 la trire9 la 7acere :creaţie;9la po'i&ile aplicaţii practice=; ? /n "aniera9 de exe"plu9 a a&ordrii 'ocratice.

4entru c9 p6n la ur"9 a cugeta <i a di'cuta ideile 7r i"plicarea la tot pa'ul a oilor= <icio&anilor= e "etoda experi"entat "ereu de "arii 7ilo'o7i care 'e vd nevoiţi ' ia totul dela capt <i ' apro7undeze doar prin ei o idee 'au alta.

@oar a't7el 7ilo'o7ul poate aJunge ' vad :eventual; /n el :/n 'patele oilor= <i cio&anilor=care /i di'trag atenţia; 7ocul care arde=9 care di'truge vechea 'a <ur= pentru a putea apoi '!<i con'truia'c o alta "ai dura&il <i "ai /nlţtoare 'piritual=.

@ar la ce ' ne a<tept" de la un 7ilo'o7 aprig= precu" e 8oica# una zice <i alta 7ace. Le'pune a't7el conte"poranilor 'i /n Matesis :pu&licat /n 1+,); ' 'e lepede de i'torie <i '

10 Con'tantin 8oica9 3urnal filozofic9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++09 p. 12)9 "edio.11 Da&riel Liiceanu9 3urnalul 'e la 4ăltiniş9 ditura u"anita'9 Eucure<ti :e&ooF po'tat pe 'cri&d.co";9 1++19

p. 21.12 )bi'em9 p. ,.1, =espectăm prea mult omul( facem prea puţine e+perienţe cu el şi 'e aceea nu ajungem la nici un rezultat

nou 'e at*tea secole0 G*n'iţi!$ă că( între timp( s!au realizat c*te$a rase noi 'e animale0 &noarea 'e a fi omeste ea at*t 'e inatacabilă6” 8 con7or" Con'tantin 8oica9 Matesis sau bucuriile simple9 diturau"anita'9 Eucure<ti9 1++29 p. -)9 in7ra.

1) Da&riel Liiceanu9 3urnalul 'e la 4ăltiniş9 ditura u"anita'9 Eucure<ti :e&ooF po'tat pe 'cri&d.co";9 1++19 p. 2*.

*

doar"9 ' practice 'o"nul general9 'o"nul care o"ite tot=9 ' 'e oprea'c din orice"i<care15 <i el ce 7aceO ? 'e arunc /n i'torie9 /n "i<care9 /n participarea la o "i<care politic'u7icient de controver'at= /nc6t "ulţi dintre cei care au avut legtur cu ea ' nu "aidorea'c ulterior ' vor&ea'c= de'pre ace't epi'od din viaţa lor.

@ar de la un o" care nu 'e iu&e<te= nu ne pute" a<tepta dec6t la a't7el de contradicţiiunilaterale= 'au &ilaterale=# „Eu nu mă iubesc” mi!a mărturisit F,oica o'ată0 „Am'escoperit într!o zi că cine$a mi!e antipatic> semăna cu mine 000”?9

vin lip'a acea'ta de iu&ire de la e<ecul= pe care <i!l con'tat 'ingur /n ale 7ilo'o7riiO ?„%u cărţile mele n!am obţinut 'ec*t o simplă înlănţuire( un sHn!logismos0 4oate că tu $eiobţine conceptul0”?<

„7ot aştept să mă $iziteze )'eea şi $ăz*n' că am trecut 'e <@ 'e ani şi tot nu o am îmi spunca în $orba lui %reangă> se $e'e că a şi $enit( 'e$reme ce nu a mai $enit0”?I

au ' ai& rdcini "ai ad6nciO 4entru c totu<i cli"atul totalitar9 'ecuri'tic9 generator de7ric <i ne/ncredere /n oa"eni /<i pune a"prenta depre'iv= a'upra oricui ? "ai ale' a'upra

cuiva care trie<te * ani de pu<crie pentru reeducare ideologic= /ntru= 7ilo'o7ia arxi't.Hn data de 1+ ian. 1+-1 8oica 'e con7e'eaz lui Liiceanu# „000 speram că 'upă terminarea7ratatului să!l oblig pe un %arnap să spună> „,u am ce face; metafizica are sens”0 &r( nucre' că am reuşit acest lucru0?J”

Bi "ai /ncolo 8oica / că nu am obţinut şi e+actitatea0 #e asta nu mă poate lua %arnap în serios> pentru că am a'e$ăruri fărăe+actitate0”2@ <i /<i con'tat platitudinile# „000 orice filosofie mare sf*rşeşte într!o platitu'ine0F000 M!am întrebat cu ce platitu'ine sf*rşesc eu0 :i sf*rşesc cu o platitu'ine teribilă0 1acapătul &ntologiei $orbesc 'espre „trup!suflet!spirit””02?

Trind alturi de 8oica /n exilul 'u 7orţat de la C6"pulung9 Alexandru 4aleologu

contureaz un portret de'tul de intere'ant= pentru prietenul 'u @inu# „-piritul său e unul 'e pro$ocare( 'e punere sub semnul întrebării; firea lui nu e polemică( 'ar e una eristică( teconstr*nge la replică( te obliga să te aperi( mai mult 8 să!l ataci 000 A!l aproba( a te lăsanumai'ec*t con$ins este a nu juca jocul( a!i 'enega se'ucţia şi 'eci a comite o ne'reptate0”22

Re7eritor la pornirile unilaterale= ale lui 8oica9 4aleologu 'e expri" tran<ant <i 7rezitare# „#ialectica contra'icţiei unilaterale .sau a părtinirii( s!ar putea tot at*t 'e bine zice/re$ine pur şi simplu la a 'ispreţui o bună jumătate 'in lume şi cel puţin tot cam at*tacultură0”2B

„& 'ialectică a amputării( aceasta e în ultimă instanţă contra'icţia unilaterală( aşa cum funcţionează ea în aplicaţiile lui %onstantin ,oica0”2D

15 Con7or" Con'tantin 8oica9 Matesis sau bucuriile simple9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++29 p. )).1* Da&riel Liiceanu9 3urnalul 'e la 4ăltiniş9 ditura u"anita'9 Eucure<ti :e&ooF po'tat pe 'cri&d.co";9 1++19

p. 11-.1 )bi'em9 p. 11-.1- )bi'em9 p. 51.1+ )bi'em9 p. --.20 )bi'em9 p. +*.21 )bi'em9 pp. *,!*).22 Alexandru 4aleologu9 Amicus 4lato K sau #espărţirea 'e ,oica”9 ditura Liter8et9 200,9 e&ooF po'tat pe

editura.liternet.ro9 p. .

2, )bi'em9 p. 11,.2) )bi'em9 p. ,1.

Hn viziunea lui A. 4aleologu 7ilo'o7ia lui 8oica e'te a't7el „o cam nefilosofică grabă şi unabuz 'e „apriorism”” care vine din a „percepe lucrurile 'ec*t parţial( e+ce'at şi agasat”25 <iduce la 7aptul c# „000 la ,oica speculaţia 'ialectică şi $oinţa 'e sistem reprezintă o ne$oie$itală( aceea 'e a!şi construi un ecilibru compensatoriu faţă 'e nişte i'iosincrazii

ire'uctibile0 "ilosofia lui ,oica e o replică 'ată propriei sale carenţe apercepti$e în faţanaturii0”29

Convin' :"ai "ult /n glu"; c „,oica mai mult interpretează 'ec*t înţelege”( 4aleologune 'pune c „arguţiile lui ,oica împotri$a „$izualului”” nu sunt „'ec*t efectul uneiinfirmităţi congenitale( transformată compensatoriu într!un fel 'e alibi filosofic”02<

@ar ' vede" acu" ce crede de'pre pu'nicul laic= de la 4ltini< di'cipolul 'u Liiceanu.A't7el /n 10 dec. 1+-0 el nota /n Jurnalul 'u o o&'ervaţie intere'ant#

„E+istă oameni culti$aţi şi inteligenţi( care pot spune oric*n' ce$a plin 'e spirit cu pri$irela orice subiect şi în orice împrejurare0 Ei pot fi străluciţi( fermecători( rafinaţi p*nă la refuz('ar totul în acest caz( nu este 'ec*t jerba unei minţi rutinate cultural( care nu a ajuns să aibă

un punct 'e $e'ere asupra lumii şi să!l 'esfăşoare unitar( su$eran şi coerent asupra oricărui'etaliu al ei0 Aceasta este poate 'eosebirea 'intre g*n'irea speculati$ă şi „simpla” cultură'e rasă a oricărui intelectual rafinat0”2I

ra oare un apropo la adre'a lui 8oicaO 8u <ti"... poate ne va 'pune odat...@ar ur"toarele ni le 'pune clar# „1a ,oica( e tot mai mult $orba 'e o intransigenţă prin

blocaj în propriul g*n'0 %e se înt*mplă aici cu faimoasa „înci'ere care se 'esci'e”6”2J

4i ' vede"P 4oate ne l"ure<te chiar el# „,umim atunci fiinţă principiul lăuntric aloricărui lucru care!l face să se 'esci'ă şi să răm*nă( ciar împlinit şi pus în rost 'upă felullui( în mai 'eparte 'esci'ere0”B@

(ntere'ant de7iniţie. 4otrivit ei ' 7ie atunci9 oare9 o ţeav de ap=9 re'pectiv o ţeav de

'curgere= :de exe"plu9 de la chiuvet; o 7iinţ cu drepturi depline=9 "ai preci'9 ţeava de apcare ali"enteaz <i cea de 'curgere ' con'tituie /"preun un 'i'te" ontologic= ce reprezint7iinţa chiuvetei=O

au ' 7ie9 de exe"plu9 gurile unei pe<teri :de intrare9 re'pectiv de ie<ire; 7iinţa pe<terii=OBi oare dup acea't de7iniţie /i pute" g'i <i o"ului o 7iinţ= proprieO 4entru c9 la pri"avedere9 'e pare c nu a" putea 7ace ace't lucru9 chiar dac <i el "ai de'chide gura= din c6nd/n c6nd ? <i nu o pute" 7ace9 7iindc9 chiar dac o de'chide9 el nu 't tot ti"pul cu gurac'cat= /n "ai departe de'chidere=.

Totu<i9 dac /l privi" pe o" "ai &ine9 '!ar putea ' ai& noroc cu na'ul 'u= ? cu ace't principiu luntric= al 'u care /l 7ace ' 'e de'chid= <i ' r"6n pe "ai departe de'chi'P4ute" concluziona atunci c9 dup de7iniţia dat de 8oica9 7iinţa o"ului e'te na'ul 'uO

e pare c nuP @eoarece de'chiderea cu pricina tre&uie ' 7ie "ai /nt6i :/nainte de a 'ede'chide; o /nchidere# „"iinţa se anunţă în lucruri ca o înci'ere ce se 'esci'e0”B?

Atunci 7iinţa cutat a o"ului o 7i principiul luntric care /l 7ace '!<i /nchid9 re'pectiv '!<i de'chid cele "ai "ari /nchideri!de'chideri ale 'ale# gura <i anu'ulP A"&ele par a avea

25 )bi'em9 p. 21.2* )bi'em9 p. 55.2 )bi'em9 p. 1).2- Da&riel Liiceanu9 3urnalul 'e la 4ăltiniş9 ditura u"anita'9 Eucure<ti :e&ooF po'tat pe 'cri&d.co";9 1++19

p. -5.2+ )bi'em9 p. *.

,0 Con'tantin 8oica9 #e$enirea întru fiinţă9 ditura Btiinţi7ic <i enciclopedic9 Eucure<ti9 1+-19 p. 1+1.,1 Con'tantin 8oica9 #e$enirea întru fiinţă9 ditura Btiinţi7ic <i enciclopedic9 Eucure<ti9 1+-19 p. 1+5.

-

proprietţile= cutate de 8oica pentru Giinţ# „000 făc*n' atunci să apară ce$a nou( o'esci'ere ce se menţine; $om spune o promisiune 'e fiinţă ca o înci'ere ce se 'esci'e0”B2

Totu<i 'e pare c ne /n<el"9 deoarece9 ne l"ure<te= autorul9 „,u este nici o clipă $orba'e o înci'ere şi o 'esci'ere0 Atunci s!ar putea lesne înţelege greşit că totul este în fon' un

fel 'e înci'ere şi 'e 'esci'ere( ceea ce n!ar spune nimic> înci'erea ar fi intrarea într!unorizont( 'esci'erea ieşirea 'in el; înci'erea asimilarea( 'esci'erea eliminarea; la om(înci'ere intrarea în locuinţă( 'esci'ere ieşirea 'in ea0 #ar nu relaţia 'intre înci'ere şi'esci'ere este acum în joc( ci unitatea lor> tocmai înci'erea este cea care se 'esci'e( caînci'ere şi răm*n*n' înci'ere0”BB

Acu" parc /ncepe" ' /nţelege" ceva# e vor&a de o /nchidere care 'e de'chide9 ca/nchidere :c doar nu 'e putea de'chide ca de'chidereP; ce e'te <i r"6ne /nchidere :/n ti"p ce'e de'chide <i dup aceeaPPOO;. "... ? intere'ant ? ce ' 7ie oareO &un ghicitoareaP @ar

parc totu<i 8oica ne!a o7erit "ai 'u' 'oluţia /naintea ghicitorii=... 8e!a ţinut /n 'u'pan' p6nacu"# "ai /nt6i ne!a 7cut ' crede" c /nchiderea!de'chidere cu pricina la o" era na'ul9 apoigura9 apoi anu'ul <i uite c de 7apt era ... u<a de la ca' :locuinţ;P

„%*n' omul primiti$ şi!a făcut o locuinţă( el n!a mai „ieşit” 'in ea0”BD

Corect ? aici are dreptate# g'i" <i acu" oa'e de ale ace'tui o" prin pe<terile prin care aintrat <i nu a "ai ie<it9 /n acele pe<teri pe care el <i le!a 7cut locuinţ de veci=.

Hn' "ai departe nu pute" 7i de acord cu ce 'e 'pune# „000 'ar cu locuinţă cu tot şi prin eael s!a 'escis către aşezări săteşti( către aşezări orăşeneşti( şi astfel către fiinţa istoriei0”B5

@e ceO 4entru c nu vede" :logic vor&ind; cu" a "ai putut ' 'e de'chid9 ace't o" pri"itiv9 'pre a<ezri 'te<ti9 dac el nu a "ai ie<it din pe<tera 'au coli&a lui odat ce a intrat/n eaP Bi apoi a 'pune c /nainte de a!<i 7ace coli& o"ul nu avea 7iinţ i'toric= e ca" "ult'pu' ? cu" alt7el explic" atunci :/n lip'a unei i'torii oarecare; apariţia &ru'c la o" a unorapucturi de con'tructor de coli&e <i de 'ateO

C6t de'pre 7aptul c „popoarele 'escise( noma'e( nu au istorie şi nu fac state” B9 e de'tul

' ne g6ndi"9 de exe"plu9 la "ongolii lui Dinghi' an <i apoi ' "ai re7lect" la i'toria pecare o au popoarele no"ade ? <i la 'tatele pe care ele le pot 7ace :/n 7ond toate popoarele laoriginile lor au 7o't no"adeP;

Are poate ceva 8oica cu no"azii=P Bi /n plu' nu <ti" ce are 8oica cu "a<inileOP 4ro&a&ilc nu!i plceau prea "ult9 din "o"ent ce le re7uz chiar dreptul la 7iinţ :dup ce anterior l!aacordat tuturor lucrurilor dotate= cu /nchideri!de'chideri=;9 &a9 "ai "ult9 le 7ace chiar anti!7iinţe :oare dup "odelul anti!cri'tului=O;#

„%*t 'espre situaţia in$ersă( o 'esci'ere ce se înci'e .ca maşina/( ea ar putea fi pri$ită pe 'rept ca anti!fiinţă0 ntr!a'e$ăr( într!o maşină se înci'e o energie( care era pură'esci'ere în natură; se înci'e un mecanism şi se obţine un rezultat în care maşina seîngroapă 000”B< 0

8u pute" 7i de acord cu ace't anti!"a<ini'" ontologic= a7ir"at de 8oica9 7iindc dac ar7i privit <i el o "a<in "ai &ine :<i nu /n gra&;9 ar 7i vzut c totu<i ea e'te pe placul ini"ii'ale ? anu"e o /nchidere ce 'e de'chide= ? dar &ine/nţele' doar celui care /i deţine cheile dela portier9 re'pectiv de contact= ? <i nu oricui9 pentru c "a<ina nu e o anti!7iinţ rea <ine"iloa'=9 ci doar o 7iinţ "ai "o7turoa'= puţin...

,2 )bi'em9 p. 1+*.,, )bi'em9 p. 1+.,) )bi'em.,5 )bi'em.

,* )bi'em., )bi'em.

+

Apoi9 /n logica /n care o"ul intr /n ca' <i 'e treze<te la ora<= la 7el de &ine el poate intra:cu chei potrivite=; /n "a<in <i ' 'e trezea'c :ui"it; /n vreo nav 'paţial de gen ora<co'"ic= 'ituat undeva pe or&ita p"6ntului.

Hn logica acea'ta a teleportrii ontologice=9 o"ul tre&uie ' ai&9 prin ur"are9 "ereu griJ

pe unde intr9 c cine <tie pe unde 'e treze<te apoi9 cine <tie 'pre ce 'e "ai de'chide odat/nchi' :cu voia 'au 7r voia lui; pe unde intr...@e exe"plu9 'e treze<te c intr /n /ntru= <i aJunge la toate celelalte prepoziţii ale li"&ii

ro"6ne,-. Bi la 7el de &ine ar putea ' intre /n /ntre= 'au /n'pre=9 'au prin= etc. <i tot acolo' aJung :cu puţin i"aginaţie ontologic=;.

Andrei 4le<u /ntr!o /nregi'trare audio intitulat Con'tantin 8oica /ntre 7ilo'o7ie <i/nţelepciune= /i 7ace ace'tuia o 'curt <i de'tul de ptrunztoare de'criere. A" reţinut din eac6teva 7rag"ente :de'tul de 'uge'tive pentru /nchiderile= <i de'chiderile= agreate de7ilo'o7ul de la 4ltini<;# „%apacitatea 'e a 'elira inteligent în jurul acci'entalului( 'e aconstr*nge 'etaliul ime'iat la coregrafia refle+i$ităţii poate irita uneori prin abuzul ei

metafizic sau prin ina'ec$area ine$itabilă în care alunecă 'e obicei spiritul ori 'e c*te ori$rea să zbur'e prin pieţe0 #ar ceea ce răm*ne p*nă la urmă e bucuria 'e a g*n'i( farmeculoriginar al i'eii( juc*n'u!se într!o eternă pubertate cu fragmentele lumii0”BJ

Reţine" din ea c6teva cuvinte cheie la care 'u&'crie" /n aprecierea lui 8oica# delirinteligent9 a&uz "eta7izic <i Joac pu&ertar cu 7rag"entele re'pective.

Apoi 4le<u ne "ai 'pune :prin viu grai; ceva intere'ant# „Marile eşecuri ale filosofieirezultă uneori 'in proasta ei 'ispunere în c*mpul lumii0 n acest sens putem spune că filosofia

proastă e filosofia a cărei sursă e proasta 'ispoziţie0”D@

Bi ur"eaz o apreciere exact pe do' dec6t cea a lui Alexandru 4aleologu :cu" c „,oicaare aerul 'e a stabili o soli'aritate între filosofic şi tragic( soli'aritate pe care nimic nu oconfirmă”)1 ;#

„Cuna 'ispoziţie” 000 „face ca filosofia lui ,oica să fie cu totul lipsită 'e 'imensiuneatragicului”D2 <i9 prin ur"are9 „Ea se constituie sub semnul unui optimism uşor e+asperant0”DB

@ac ar 7i ' 7ace" <i noi o apreciere vizavi de di"en'iunea tragic ne!tragic a 7ilo'o7ie lui 8oica9 a" putea ' 'pune" c viziunea acea'ta depinde9 de "ulte ori9 de proa'ta=9 re'pectiv&una= di'poziţie /n care 'unte" 'au ne l'" du<i de lectura unor 'crieri de ale lui.

@ac intr" /n Jocul dialectic= al lui 8oica <i /i continu" argu"entele <i 7or"ulele7ilo'o7ice= /n alte 7or"e ce tind 'pre o "ini" /nţelegere= a lor9 aJunge" de'tul de repede la&un di'poziţie=. 4entru c9 de "ulte ori9 argu"entele lui ontologice 'unt la 7el de'uge'tive= <i de ridicole= pe c6t e o"ul "oral al lui Qant= /n viziunea lui 8oica)).

@ar ' dezvolt" puţin ideea# iat9 de exe"plu9 cazul &roa<telor din u"orul &ritanic=#„%ăci o casă este într!a'e$ăr confecţionată( fabricată( înălţată 'in cărămizi( 'ar cărămizile

sunt efecti$ „făcute” 'in casă( respecti$ 'in i'eea 'e casă( care stă la temeiul lor0 :i la fel

,- Con7or" Con'tantin 8oica9 #e$enirea întru fiinţă9 ditura Btiinţi7ic <i enciclopedic9 Eucure<ti9 1+-19 p.20,.

,+ Andrei 4le<u9 %onstantin ,oica între filosofie şi înţelepciune9 /nregi'trare audio9 po'tat pe youtu&e.co"9"inutul 5.

)0 )bi'em9 "inutul .)1 Alexandru 4aleologu9 Amicus 4lato K sau #espărţirea 'e ,oica”9 ditura Liter8et9 200,9 e&ooF po'tat pe

editura.liternet.ro9 p. 1).)2 Andrei 4le<u9 %onstantin ,oica între filosofie şi înţelepciune9 /nregi'trare audio9 po'tat pe youtu&e.co"9

"inutul +.

), )bi'em.)) Con7or" Con'tantin 8oica9 Matesis sau bucuriile simple9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++29 pp. 2* ? 2-.

10

mai pe 'rept s!ar spune că făina este făcută 'in p*ine( 'in i'eea 'e p*ine( în timp ce p*ineaeste 'oar coaptă 'in făină0D5”

„Lnor asemenea g*n'itori( care nu $ă' 'ec*t casele şi pentru care casele sunt făcute 'incărămizi( le!ar prin'e bine să treacă pe la şcoala broaştelor( 'in umorul britanic( un'e se

în$aţă că şi cărămizile sunt făcute 'in case0”D9

ai /nt6i ne per"ite" ' ne &ucur" c la acea't <coal a &roa<telor 'e /nvaţ totu<i ceva:con'tructiv=; <i nu 'e tran'"it doar 'tri de 'pirit=9 dar apoi tre&uie ' con'tat" c din

pcate acolo nu 'e pred 7ilo'o7ia lui 4laton9 c poate a't7el ar 7i a7lat <i &roa<tele c 'ti"a&ilaca' e 7cut= din ideea de ca' <i cr"ida din ideea de cr"id... <i a't7el nu ar "ai 7i7cut con7uziile inutile a"intite de 8oica.

4rin ur"are9 /"i per"it eu acu" ' le explic c6te ceva &roa<telor cu pricina# anu"e c7ina 'au cr"ida 'unt 7cute= din ideea de 7in9 re'pectiv de cr"id. Bi e evident ace'tlucru9 deoarece cr"izile nu 'unt 7cute :doar; /n vederea ca'ei ? din ele 'e poate 7ace <i o7a&ric9 <i un gard9 <i o cetate9 <i un cuptor9 <i un &azin cu ap etc. Bi la 7el e <i cu 7ina ? dincare nu 'e 7ace doar p6ine9 ci <i cozonac9 <i &i'cuiţi9 <i prJituri9 <i plcinte <.a.".d.

Bi apoi dac ar 7i ' duce" ace't argu"ent &ro'cre'c= "ai departe9 pute" 'pune c p6inea e'te 7cut /n vederea "6ncrii ei9 re'pectiv a o"ului :'au a c6inelui; care o "n6nc pentru a!<i 'u'ţine viaţa ? <i a't7el c9 /n logica &roa<telor= :'au9 " rog9 a er"e'!ului=lor;9 7ina nu e 7cut din ideea de p6ine9 ci din ideea de viaţ.

@e 7apt /n acea't logic :a delirului her"etic=; pute" argu"enta <i de"on'tra oricelegtur ne trece prin cap. A<adar9 nu <tiu zu la ce le!ar 7olo'i oa"enilor acea't logic a

&roa<telor= :/n a7ar &ine/nţele' de a 7ace poezie= 'i"pl= 'au 7ilo'o7ic= ? de"er' pe care/l /ncuraJ"9 at6ta ti"p c6t nu 'e pretinde a 7i "ai "ult dec6t e'te; ? c &roa<telor= dinu"orul &ritanic9 re'pectiv ro"6ne'c9 /"i pot /nchipui la ce le!ar putea 7olo'i# ele chiar /<i pot7ace ca' /ntr!o cr"id gurit :o"ul /n 'chi"& nu poate;P

8e 'pune dar 8oica# „1ogica lui ermes pleacă 'e la în'urarea pentru cele neînsemnate şi ri'icarea lor posibilă la general0”

Bi /ntr!adevr /i concede" acea'ta9 doar 'e vede clar c pleac :<i; de la /ndurarea pentru&roa<te= 7r "inte <i ridicarea pro&le"elor pe care le au &roa<tele= la rang de re7lecţie7ilo'o7ic :o"enea'c; 7unda"ental.

@ar 8oica9 /n &una lui di'poziţie :onto; logic9 nu 'e /ndur= doar de &roa<te9 ci 'eapleac cu aceea<i con'ideraţie <i 'pre c6ini9 "ai preci' 'pre ltratul lor#

„Am putea spune atunci că lătratul c*inelui este olomerul000”D<

Bi ne /ntre&" noi# ltratul crui c6ineO ? oricrui c6ineO au doar a c6inelui lui ocrateOC <ti" c pro&a&il c6inele lui lpenor nu are nici o <an' ? nu din cauza lui9 ci din cauzaalturrii ne7ericite cu 'r"anul 'u 'tp6n care9 din pcate pentru el9 nu 'e cali7ic /n aceea<icategorie cu ltratul c6inelui=)-. :3are pentru c nu <tie ' latre=O;

Eine9 dar ce e'te un holo"er= p6n la ur"O vede" ce ne 'pune 8oica# ? holo"erul apare /n cazul /n care partea „preia asupra ei

întregul( sau în care in'i$i'ualul e+primă generalul0”)+

)5 Con'tantin 8oica9 -crisori 'espre logica lui ermes9 ditura Cartea Ro"6nea'c9 Eucure<ti9 1+-*9 p. 5*.)* )bi'em0) )bi'em9 p. **9 'upra.)- -ocrate este un olomer( Elpenor nu este0” 8 con7or" Con'tantin 8oica9 -crisori 'espre logica lui ermes9

ditura Cartea Ro"6nea'c9 Eucure<ti9 1+-*9 p. ,1.)+ Con'tantin 8oica9 -crisori 'espre logica lui ermes9 ditura Cartea Ro"6nea'c9 Eucure<ti9 1+-*9 p. ,0.

11

„#acă putem 'a nume acestui in'i$i'ual!general( $om alege unul( mai uşor 'e alcătuit pelinia parte!tot; şi 'e $reme ce în greacă( tot sau întreg este „olon” şi parte „meros”( să

sugerăm ca nume olo!mer0”5@

olo"erul e'te deci /ntreg!parteP 3are9 cu" ar veni9 de exe"plu# plcinto!7in9 ca'o!

cr"id9 cireado!vac9 tur"o!capr9 hait!c6ine9 o"ul!celul9 'tatul!>a'ile9 oceanul!pictur9univer'ul!planet 'au9 de ce nu9 co'"o'ul!pducheO 8u <ti". @ar poate ne l"ure<te 8oica. l ne 'pune c nu orice parte preia a'upra ei

/ntregul=9 ci doar unele ? a't7el9 dup el9 ocrate e'te <i lpenor nu e'teP :Adic9 cu" ar veni9nu toţi oa"enii 'unt holo"eri=P Ci doar unii... Eine9 7ie cu" zice el9 dar e con'i'tentO

8u ? din Nurnalul lui Liiceanu a7l" c /n data "e"ora&il de + "ai 1+-1 8oica a ridicato"ul la rangul de holo"er# „ 000 omul este un „olomer”> e partea care poartă în ea întregul(

fără să!l confişte( fără să!l 'eţină în e+clusi$itate0”5?

Con'ider" c de7iniţiile holo"erului date de 8oica 'unt 'u7icient de largi pentru a puteaintroduce 'u& u"&rela lor ca" orice exi't ? doar orice individual expri" :/ntr!o "'ur 'aualta9 'u& un a'pect 'au altul; generalul : fără să!l confişte” <i „fără să!l 'eţină în

e+clusi$itate”;P@e exe"plu9 din per'pectiva co'"o'ului!pduche= a"intit "ai 'u'9 oric6t '!ar chinui unii' arate c un anu"it pduche= :de exe"plu9 unul nu"it ocrate=; e "ai vala&ilholo"eric= dec6t un alt pduche= :' zice" nu"it lpenor=; ? ei nu pot convinge peni"eni# nu e "ai "ult pducheal= 'au co'"o'= /n pduchele ocrate= dec6t /npduchele lpenor= indi7erent de ce cred &roa<tele din u"orul &ritanic=.

La 'cara in7initului :'peci7ic Co'"o'ului; pduchele= :oricare ar 7i el; nu poate 7i vzutdec6t ca 7iind ceea ce e'te# un 'i"plu pduche=P

@ar ' trece" de la &roa<te <i c6ini la cai <i 7runze# „#ar nimeni nu afirmă ne 'pune 8oicaS 'espre un cal( 'espre o frunză sau 'espre un astru că sunt „muritori”0 ,u tot ce

moare .statistic/ este şi muritor .logic/0” clar c 8oica e pu' &ine pe &un di'poziţieP @ar <i noi 'unte"P Bi atunci vo" zice#

4o7ti"O Cu" ar veni9 caii 'unt ne"uritori :logic;9 chiar dac 'unt "uritori :'tati'tic;O Aureu<it oare caii ' 7ac ce nu a putut 7ace lpenorO au9 "ai &ine zi'# are ocrate aceea<icondiţie cu caii 'i din graJdO=

8u ne!a" l"urit9 dar poate ne aJut din nou 8oica# „”%alul aleargă” nu este o propoziţielogică( „Elpenor e muritor” nu este una( în scimb „-ocrate este muritor” este sau se $a'o$e'i o propoziţie logică0”52

4are ceva "ai logic ce ne 'pune 8oica acu" ? adic nu e logic ca do"nul cal ' alerge <i eilogic ca lpenor ' 7ie "uritor ? prin ur"are9 pute" concluziona c e logic ca do"nul cal ''tea :pe loc; 'au /n cel "ai &un caz ' "earg la pa' <i c e logic ca lpenor ' 7ie de 7apt unne"uritorPO

4oate c ne "ai d totu<i 8oica un exe"plu <i ne 'coate din con7uzie= ? iat dar cu"traduce el 7ilo'o7ico!logico!her"e'ian= 7or"ula te du dracului=# „7u fiinţă in'i$i'uală(

pre'ă!te acum acelei or'ini generale( un'e ştiu eu bine ce 'eterminaţii te aşteaptă0 E+presiain$ocată este perfect saturată logic şi 'e aceea( în ne'emnitatea filosofiei ei practice( pose'ăo 'emnitate teoretică0”5B

50 )bi'em9 p. ,1.51 Da&riel Liiceanu9 3urnalul 'e la 4ăltiniş9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++1 :e&ooF po'tat pe 'cri&d.co";9

p. 10+.

52 Con'tantin 8oica9 -crisori 'espre logica lui ermes9 ditura Cartea Ro"6nea'c9 Eucure<ti9 1+-*9 p. )*.5, )bi'em9 p. *-.

12

Cu alte cuvinte 8oica ne explic c dracul ţine de o ordine general creia cineva i 'e poate preda :alt7el nu ar avea 'en' /nde"nul predrii;9 pentru c <tie c /l a<teapt acolo :la dracu=;ni<te deter"inaţii :pro&a&il drce<ti=;P Hntr!adevr 'ea"n :teoretic; cu o expre'ie per7ect'aturat logic :cu logica dracului=O;.

8e pute" /ntre&a acu" c6t de"nitate teoretic= ar 7i g'it 8oica /n expre'ia# te iadracuP= Cu du!te la dracu= :7 <i tu o cltorie /n in7ern=; ne!a l"urit.t" /n' acu" <i ne /ntre&" ? dac a't7el de expre'ii 'unt con'iderate 'uge'tive pentru

holo"erii= 'i9 alturi de ltratul c6inelui= <i de "oartea lui ocrate= :<i ' nu uit"<enila tancului5)=9 clc6nd prin ruine pe'te cranii de 'oldaţi; ne g6ndi" c poate era "ai &ine'!i zic logicii 'ale logica lui ade'= :c doar are toate ingredientele nece'are ? <i pe@racuI ade'=9 <i "oartea=9 <i unealta aductoare de "oarte=9 <i9 "ai ale'9 /l are <i pec6inele Cer&er= cu ltratul lui holo"eric=;.

Ca <i o concluzie con'tat"9 prin ur"are9 alturi de (on @ur9 c pentru 8oica# „Mo'ul 'e g*n'ire antitetic( împingerea antitezei spre para'o+( $a fi 'e altminteri( încep*n' cu 'iscursul poetic şi publicistic al anilor 2I 8 2J( o constantă”550

„,oica nu a făcut nicio'ată „ştiinţă” .filosofia lui e mai toată „eseistică”/( nici măcaratunci c*n' a scris un „tratat” asupra fiinţei 000”59

Hn aceea<i direcţie ne tri"it <i aprecierile lui (. (ano<i care /l con'ider pe 8oica ca 7iind un„antimo'ern şi un antiocci'ental”59 „un „mitosof” în'răgostit 'e fulguraţiile magice”5- care/<i a'u" „transferul religiozităţii în filosofie”9 av6nd o g6ndire laic „întemeiată Fînsă pecre'inţă”5+ 'u'pect de „cufun'are în iraţional” <i „e+perienţă mistică” :/n 'pecial /nulti"ele dou prţi ale Tratatului=;*0 .

Tre&uie ' a"inti" pentru /ntregirea unui po'i&il ta&lou a'upra recepţionrii lui C. 8oica <iur"toarea re"arc a lui A. urdu#

„%urios( şi aici( ne pare faptul că ,oica ne recoman'ă( în realitate o singură soluţie(

aceea a i'entificării( reunirii sau „amestecului 'e limbă”0 #ar( 'acă reunim spiritul cu fiinţa( 'acă transcen'entul şi transcen'entalul coinci'( 'acă

posibilul se i'entifică cu realul( 'acă in'i$i'ualul este uni$ersal şi istoria istoricitate( cum ne sugerează autorul( nu $om legifera oare raţiunea lui Cabel6 aosul şi in'istincţia6”9?

@ar ' concluzion" <i noi acu"# poezia= <i proza= 7ilo'o7ic pctuie'c e drept prinexce'=9 dar au o coerenţ= a lor9 doar de ele <tiut9 care atrage holo"eric= 'pre a"e'tec deli"&= <i care e'te prede'tinat cultural poli'e"iei expre'ioni'te= ? dar prin acea'ta eleco"unic dincolo de cuvinte 'en'uri ale ini"ii9 ale intuiţiei9 ale tririi /ntru= dincolo de=...

Bi dac i"plic6ndu!ne <i noi /n ace't proce' al exce'ului= de "eta7ore9 nu uit" ' ne&ine di'pune"= :/n interiorul 'au /n a7ara &unului 'i"ţ=;9 atunci cu 'iguranţ 7ilo'o7ia :lui

8oica 'au a altcuiva; /<i va 7i atin' "car parţial "enirea.

5) :enila Ftancului e+primă( ca realizare omenească( tot ce poate fi mai filosofic în s*nul realităţii şi ea poate fi socotită in$enţia cea mai uimitoare( întrec*n' cu mult( ca semnificaţie speculati$ă( in$enţia a$ionului( aracetei( a ra'ar!ului sau a acelei maşinuţe 'e calculat 000” 8 con7or" Con'tantin 8oica9 -crisori 'esprelogica lui ermes9 ditura Cartea Ro"6nea'c9 Eucure<ti9 1+-*9 p. 19 in7ra.

55 (on @ur9 #e la Eminescu la %ioran9 ditura cri'ul ro"6ne'c9 Craiova9 1++*9 p. 15.5* (on @ur9 ,oica între 'an'Hsm şi mitul şcolii9 ditura "ine'cu9 1++)9 p. 19 "edio.5 (on (ano<i9 & istorie a filosofiei rom*neşti9 ditura Ei&lioteca Apo'tro79 CluJ!8apoca9 1++*9 p. ,0.5- )bi'em9 p. ,00.5+ )bi'em9 p. ,5+ <i p. ,,*.

*0 )bi'em9 p. ,,5.*1 Alexandru urdu9 Vocaţii filosofice rom*neşti9 ditura Ardealul9 T6rgu ure<9 ed. a ((!a9 200,9 p. -+.

1,

$iblio%rafie+

@ur9 (on9 1++)9 ,oica între 'an'Hsm şi mitul şcolii9 ditura "ine'cu.

@ur9 (on9 1++*9 #e la Eminescu la %ioran9 ditura cri'ul ro"6ne'c9 Craiova.(ano<i9 (on9 1++*9 & istorie a filosofiei rom*neşti9 ditura Ei&lioteca Apo'tro79 CluJ! 8apoca.Lavric9 orin9 200,9 Viaţa lui ,oica9 e&ooF9 ditura Muivalence' Argu"ent'9 Eucure<ti.Liiceanu9 Da&riel9 1++19 3urnalul 'e la 4ăltiniş9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 :e&ooF

po'tat pe 'cri&d.co";. 8oica9 Con'tantin9 1+-19 #e$enirea întru fiinţă9 ditura Btiinţi7ic <i enciclopedic9Eucure<ti.

8oica9 Con'tantin9 1+-*9 -crisori 'espre logica lui ermes9 ditura Cartea Ro"6nea'c9Eucure<ti. 8oica9 Con'tantin9 1++09 3urnal filozofic9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.

8oica9 Con'tantin9 1++19 4agini 'espre sufletul rom*nesc9 ditura u"anita'9 Eucure<ti. 8oica9 Con'tantin9 1++29 Matesis sau bucuriile simple9 ditura u"anita'9 Eucure<ti. 8oica9 Con'tantin9 1++,9 Mo'elul cultural european9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.4aleologu9 Alexandru9 200,9 Amicus 4lato K sau #espărţirea 'e ,oica”9 dituraLiter8et9 e&ooF po'tat pe editura.liternet.ro.urdu9 Alexandru9 200,9 Vocaţii filosofice rom*neşti9 ditura Ardealul9 T6rgu ure<9 ed. a((!a.

1)

"Filosofia# (lui $la%a) şi "arta bas&olo%iei#

AC-7=A%7> Hn acea't lucrare a&ord" 7ilo'o7ia= :lui Elaga; din per'pectiva unei criticicare /<i a'u" 7r perdea= acuzarea intruziunii &rutale9 de o "anier viru'al9 a &a'"ului :I"itului; /n 7ilo'o7ie9 dat 7iind 7aptul c :printre altele; acea't con7uzare intenţionat /ntrever&ele a i"agina= :"ituri; <i a re7lecta= :7ilo'o7ic; degradeaz /n "od evident actul7ilo'o7rii din poziţia lui oarecu" natural de drago'te de /nţelepciune= :de cercetare 'incer<i pro7und pe &aze aletheice <i reali'te a lu"ii <i 'inelui; la o &anal art &a'"ologic= :I"ito'o7ic;9 la un exerciţiu relativ 'teril de con'truire 7icţional a unor lu"i ver&ale:'peculative=; de con'i'tenţa unor 'i"ple pove<ti in7antile :"eta7izic=;9 a unor proze

poetice= 7antazate contingent pe &aza unor acte de re&otezare po"poa' a unor cuvinte9 derede7inire "eta7oric a lor 'u& 'e"nul o&'curitţii <i a e'eizrii delirante 'i'te"ic= pe

"arginea unor adevrate "antre 7ilo'o7ice po'tulate pur 'u&iectiv :7r un "ini" te"eiraţional 'au e"piric; <i repetate o&'e'iv <i hipnotic /ntru crearea9 7r i"plicare e"patic 'auepi'te"ologic 'pre ad6nci"e <i pro7unzi"e9 a unor lu"i= de &a'" "eta7izic9 e'tetic 'augno'eologic9 /n "are "'ur9 lip'ite de vreo preocupare prea 'erioa' pentru precizie9claritate9 veracitate basmologie( mitosofie( metafizică( gnoseologie( estetică( $aloare( kitsc0

",rta bas&olo%iei#

:„:i 1ucian Claga a fost( 'upă unii( poetul!filosof( iar 'upă alţii( filosoful!poet( astfel înc*t„plăsmuirile” sale sunt înzestrate( 'eopotri$ă( at*t cu energia pură a i'eii( c*t( mai ales( cu

graţia şi frumuseţea $eşm*ntului ling$istic0”92 /

Ea'"ologia= e'te :pentru cei care o practic; <tiinţa= care 'tudiaz cu o 7igur grav pro7unzi"ile in7antile ale &a'"elor de ador"it copii= 'au dup caz oa"eni "ari= :cuorientri 7ilo'o7ice= 'au de alt natur; /nze'traţi= :ei zic c din 7ericire pentru ei; cu o"inte pri"itiv= :naiv9 'uper7icial9 con7uz9 neli"pezit9 necritic 'au pe 'curt 'pu' ? ne!<tiinţi7ic <i anti!<tiinţi7ic;.

„Arta basmologiei” e'te9 prin ur"are9 arta de a te 7ace c g6nde<ti9 arta de a prea pro7undc6nd9 de 7apt9 e<ti 'uper7icial9 de a prea 'erio' c6nd9 de 7apt9 e<ti hilar9 arta de a prea c

vor&e<ti de'pre realitate <i adevr c6nd9 de 7apt9 vor&e<ti doar de &a'"e <i /nchipuiri.FK „filosoful( în măsura în care se angajează în căutare 'e sensuri( 'e noime( 'e g*n'uri

luminare( 'e presimţiri( care nu îngă'uie o formulare la rece( pur conceptuală( 'eci( încăutare 'e sensuri în zona acestor răsp*ntii clar obscure 'e sorginte mitică( 'e$inemitosof0”9B

Knii au nu"it acea't /ntreprindere „mitosofie”. Ter"enul ace'ta e'te oarecu" /n<eltor97iindc pre'upune exi'tenţa unei /nţelepciuni :'o7ia=; /n "it :7icţiune popular= 'au cult=;.@ar cine pune9 /n "od 'erio'9 pe acela<i plan copilria :"itul9 pove'tea; <i /nţelepciunea:<tiinţa; dovede<te c nu prea /nţelege nici copilria= <i nici /nţelepciunea=. :'te clar c <i

*2 ugeniu 8i'tor9 7eoria blagiană 'espre matricea stilistică9 ditura Ardealul9 T6rgu ure<9 1+++9 p. 10.

*, (on Tudo'e'cu9 1ucian Claga concepţia ontologică9 ditura Gundaţiei Ro"6nia de 6ine=9 Eucure<ti9 1+++9 pp. 1*5 8 1**.

15

ter"enul de &a'"ologie= poate 7i 'upu' unei critici 'i"ilare9 dar nu"ai dac 'e extrage din elironia evident <i "ereu intenţionat <i a'e"narea vdit de 7a"ilie pe care el o are cua'trologia= <i teologia= ? /n 'en'ul c e tot at6ta <tiinţ= /n &a'"ologie= c6t e'te <i /na'trologie= 'au teologie=;.

.„:i nu e nici o raţiune care să te facă să recunoşti calitatea 'e poet creatorului unui sonet şi să o tăgă'uieşti celor care au compus Metafizica( -umma teologica( -cienza nuo$a( "enomenologia spiritului” F0009D0„%e obscuri g*n'itori sunt poeţii( este o împrejurare caretrece neobser$ată atunci c*n' îi citim cu un interes literar( 'ar care ne izbeşte neapărat( 'acăîi parcurgem ca pe filosofi0”95 /

Alţii au nu"it acea't apuctur= 'criitoricea'c „poezie în proză” 'au „proză poetică”vr6nd ' 'ugereze c9 indi7erent de conţinut9 /n ea e'te de g'it ceva 7ru"o'=. Ter"enulace'ta e'te /n' oarecu" nepotrivit9 pentru c i"plic acceptarea "inciunii <i /n<eltoriei /n7iinţa 7ru"o'ului. 3ri 7ru"o'ul lip'it de adevr e'te precu" cercul lip'it de circu"7erinţ. Acon7unda intenţionat poezia= :chiar <i 7ilo'o7ic=; cu delirul intelectual= pe c6"purile

conceptuale ale 7or"elor 7r 7ond= e'te a con'idera c 7ru"o'ul poate exi'ta independent de prezenţa &inelui <i adevrului9 a cunoa<terii utile9 exacte9 cu 'en'9 care con7er putere /ntrutran'7or"are real de 'ine <i de lu"e.

3 a'e"enea poziţie nu poate 7i9 /n'9 dec6t o a"gire 'peci7ic celor pierduţi ire"edia&il /nangoa' poetic=9 /n di'perare ideatic=9 /n g6ndire care 7uge de 'ine 'pre a 'e a'cunde /nu"&r de "ito"anie "eta7izic= <i o&'curitate de iraţional ontologic=.

:„Aşa'ar( în filosofia blagiană( metafora este „substanţa” care particularizează o creaţieculturală( o operă 'e artă sau un „stil”( funcţia ei fiin' $alabilă însă nu numai în planul 'ereprezentare al artei( ci şi în altele( precum în cel metafizic( în cel ştiinţific sau religios0”99 /

Bi iar<i9 alţii au nu"it cu ter"enul de „metaforă” activitatea de con7uzare relativ

intenţionat a lu"ii9 de proiectare :con<tient 'au incon<tient; de neclaritţi activitatea deridicare pe piede'tal a u"&rei9 a o&'curului9 a Jocului in7antil de cuvinte de /nchinare tri't la'pectrele 7anto"atice ale conceptelor!cuvinte!inventate cuprin'e cu dezinvoltur de"onic=/n de7iniţii /n nevoie de de7inire <i /n /nlnţuiri e'ei'tice u"plute p6n la re7uz de vor&e

pretenţio'!ridicole9 de idei /ngheţate /n re&otezri inutile de &analitţi9 de propoziţii aruncate/n di'cur'uri 7r "iez=9 pe "arginea unor trui'"e dep<ite interogativ9 de o &un &ucat devre"e9 de "ulte ori9 chiar <i de "intea pri"itiv a 'l&aticilor=.

-tapele "bas&olo%iării realului#

Arta &a'"ologiei= :&lagiene 'au de alt orientare; 'e de'7<oar9 /n principal9 dup untipar 7ilo'o7ic= de'tul de uzat9 7olo'it de acei g6nditori lip'iţi de preocuparea interioar are7lecţiei pro7unde <i care9 a't7el9 din plicti'eal9 /ntre dou poezii=9 'e apleac e'tetic= <ia'upra pro&le"elor 7ilo'o7iei=.

Ace't tipar= 'e poate de'pica /n trei etape basmologice”# 1. re&otezarea po"poa'= aunei &analitţi 2. de7inirea "eta7oric a re&otezrii :rede7inirea poetic= a &analitţii; <i ,.e'eizarea delirant &a'"ologic &azat pe varierea relativ contingent prin 7raze a re&otezrilorianu9 -tu'ii 'e filosofie şi estetică0 #ualismul artei9 ditura 1001 Dra"ar9 Eucure<ti9 20019 p. 15.** ugeniu 8i'tor9 7eoria blagiană 'espre matricea stilistică9 ditura Ardealul9 T6rgu ure<9 1+++9 p. ,1.

1*

Gilo'o7ia= :lui Elaga; <i arta &a'"ologiei=

@e exe"plu# 1. 7anicul= <i cripticul= 'unt9 la Elaga9 re&otezri :prin adaptareI preluaredin greac; ale &analitţilor core'punztoare artatului= :ceea ce e vdit9 evident; <ia'cun'ului= :'ecretului9 "i'terio'ului; 2. partea care 'e arat a o&iectului /n criz= e'tede7iniţia "eta7oric a 7anicului=9 partea care 'e a'cunde a o&iectului /n criz=* e'te de7iniţia

"eta7oric a cripticului= ,. ur"eaz edi7icarea unei poezii /n proz= cu utilitate cel "ulte'tetic= :'peci7ic9 de exe"plu9 punului= care 'e u"7l /n penele lui &a'"ologice=; pe"arginea re&otezrii <i rede7inirii cu pricina.

Kn alt exe"plu# 1. ideea teoric= e'te re&otezarea &analitţii 'peci7ice in'piraţiei= :I ideii'au 'ituaţiei care in'pir; 2. „punte 'e salt în criptic” :orice o "ai 7i <i acea'ta; e rede7inirea"eta7oric a &analitţii 'peci7ice in'piraţiei :re'pectiv de7inirea re&otezrii &a'"ologice; <i ,.con'truirea unor &lrii e'ei'tice cu" ar 7i cele care /ncep cu ce ur"eaz "ai Jo'#

„=e$elarea cripticului se face 'e obicei cu ajutorul unei „punţi 'e salt” în criptic0%onstrucţiei prin care se re$elează cripticul îi premerge o i'ee( care 'etermină prinanticipaţie conţinutul construcţiei0 FK )'eea aceasta( în această specială funcţie a ei( s!onumim „i'ee teorică”0”9I

Bi /nc un exe"plu# 1. ten'iune interioar= e'te re&otezarea &lagian a &analitţii 'peci7icerelaţiei exi'tente /ntre ideeaI 'ituaţia care in'pir :rezolvarea unei pro&le"e; <i datelecuno'cute :'peci7ice pro&le"ei; adunate :I „"uncite=; p6n /n "o"entul apariţieiin'piraţiei= 2. „'i$ergenţa 'e conţinut între i'ea teorică şi „fanicul” misterului 'escis”e'te de7iniţia "eta7oric= a re&otezrii &analitţii relaţiei dintre datele unei pro&le"e <iin'piraţia care duce la rezolvarea ei ,. expunerea e"7atic a poeziei!"e'aJ!platitudinal'peci7ic9 de exe"plu9 ur"toarei 7or"ulri gno'eologic!&a'"ologice= ? de pild9 a

propoziţiei /ntre in'piraţie <i "unc exi't o relaţie varia&il= :nu zuO;#„ntre „i'eea teorică” şi „fanicul” misterului 'escis trebuie să se caşte o $iolentă

'i$ergenţă 'e conţinut( altfel „i'eea” n!ar putea să fie o reprezentare sciţată a „cripticului”misterului 'escis0 #i$ergenţa 'e conţinut între i'eea teorică şi „fanicul” misterului 'escis

poate a$ea 'i$erse gra'e( ea poate să $arieze 'e la „'isparat” la un raport 'e „opoziţie”0 #i$ergenţa aceasta constituie ceea ce $om numi „tensiunea interioară” a problemei0”9J

Aproape toat 7ilo'o7ia= lui Elaga <i a altora ca el e con'truit :con<tient 'au incon<tient; pe etapele &a'"ologizrii realului= "enţionate "ai /nainte.

La ace<ti 7ilo'o7i= activitatea de re&otezare a &analitţilor cu vor&e in'pirate din li"&i"oarte 'au din alte 'ur'e devine o preocupare de cpt6i. @e exe"plu9 la Elaga aproape oricedi'cur'= /ncepe cu o a't7el de re&otezare plat prin care artatul devine 7anic=9 a'cun'ul ?criptic=9 /naintarea devine 'en' ana&a'ic=9 retragerea ? 'en' cata&a'ic=9 @u"nezeul=:cre<tin; devine arele Anoni"=9 actele lui @u"nezeu= devin cenzur tran'cendent=9trecutul devine ti"p!ca'cad=9 viitorul ? ti"p havuz= :ti"p 76nt6n artezian=;9 prezentul

? ti"p!7luviu= <.a.".d. Rede7inirile &analitţilor core'punztoare 'e 7ac "ai /ntotdeauna de o"anier vag9 "eta7oric9 aerian9 &a'"ologic.

(ar e'eizarea "ito"an pe "arginea ace'tor re&otezri <i rede7iniri evit pe c6t /i 't /n putinţ raţiona"entul coerent <i de"on'traţia logic9 ace'tea 7iind /nlocuite cu 'i"pla repetarediverti'"ental a unor mantre o&'e'ive.

@e exe"plu9 "antra "eta7izic= a lui Elaga9 'coa' "agic din cutiuţa g6ndirii 'ale"ito'o7ice e'te /n genere ur"toarea# „Marele Anonim( totalitate 'e supremă comple+itate( se

găseşte în $irtutea plenitu'inii sale( necurmat( în situaţia 'e a se repro'uce pe sine însuşiai'oma şi la nesf*rşit0”<@ continuat cu po'tularea &urtologic!"onoton a cenzurii= 'ale <i a

* Lucian Elaga9 %unoaşterea luciferică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. )*.*- )bi'em9 p. )+.

*+ Lucian Elaga9 %unoaşterea luciferică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 pp. 5)!55.0 Lucian Elaga9 7rilogia cosmologică( ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++9 p. 11*.

1

e"i'iilor 'ale di7erenţiale=. a e'te repetat de zeci de ori /n di7erite 7or"e prin di7erite crţi9/n' /ntotdeauna cu "are ndeJde c poate9 cine <tie9 p6n la ur"9 "car el va aJunge ' ocread.

antra gno'eologic= a poetului rtcit /n 7ilo'o7ie= repetat p6n la plicti'eal e'te /n

principal ur"toarea# cunoa<terea e'te de dou 7eluri paradiziac= <i luci7eric= ? cealuci7eric e de'chiderea unui "i'ter= :apropo# ce o "ai 7i <i aceea de'chidere a unui"i'ter=O ? c doar nu o 7i "i'terul vreo con'erv...9 cu" de'chizi= un "i'ter= <i cu" /l/nchizi= la loc :dac e cazul;O; <i varierea lui calitativ= <i e de trei 7eluri ? plu'!9 "inu'! <izero!cunoa<tere.

antra e'tetic= con't /n po'tularea a ca" orice 'un &ine= „în orizontul misterului şi pentru re$elare”1 <i repetarea "onoton a ace'tui orizont= p6n la 'aturaţie orizontic= ?ace't orizont devine9 pe alocuri9 ingredientul "agic= al oricrei de7iniţii= <i precizrie'tetice=.

4entru Elaga „orizontul misterului şi al re$elării”<2 e'te un 7el de 'oluţie "eta7izic= atuturor pro&le"elor :reale 'au i"aginare; ? ace't U= 7oarte vag precizat e pu' /n legtur cu

e'enţa= o"ului9 a culturii9 a artei <.a.".d. ? <i 7iind 'u7icient de con7uz conturat el poatedeveni cu u<urinţ 'ur' ca" pentru orice ? pentru g6ndire <i 'i"ţire9 pentru creaţie <ia&eraţie9 pentru cţei <i pi'ici9 pentru lu"e <i 7urnici etc. ? de<i Elaga in'i't c natura=9'r"ana :'pre deo'e&ire de art=;9 nu prea 'e /nţelege= cu orizontul cu pricina.

Repetarea o&'edant prin anu"ite locuri a "antrei= „orizontul misterului şi al re$elării”, nu poate ' ţin /n' loc nici de explicaţie <i nici de Ju'ti7icare pentru di7eritele 'peculaţii7ilo'o7ice= pe care el le 7ace de'pre una 'au de'pre alta. 4entru c "antra cu pricina are ocalitate vdit "eta7oric ea poate ' 'pun orice9 dar toc"ai de aceea9 /n e'enţ nu 'puneni"ic 'u&'tanţial nici de'pre orizont=9 nici de'pre "i'ter= <i nici de'pre revelare=.

Cla'i7icrile 7eno"enelor pe care le trateaz= 7ilo'o7ul &a'"olog 'unt /n general 'i"pli'te9'uper7iciale <i "ai /ntotdeauna i"preci' r'7irate prin 'u&iectivitatea 'a de<irat poetic /ntre

delir <i vor&ire /n li"&i= :nici de el <tiute;.4e ace'te &aze :re&otezare=9 rede7inire=9 e'eizare poetic=...; 'e pot inventa 7ilo'o7ii

&a'"ologice c6t 7runz <i iar&= :pe nivele 'peci7ice "eta7izicului=9 gno'eologicului=etc.;9 dar e evident c ele nu prea 7olo'e'c la ni"ic :dec6t poate la con7uzarea "inţii celor carele produc <i a celor care le iau /n 'erio'; <i nici nu 'unt exerciţii autentice de re7lecţie

pro7und9 'incer <i 'erioa' a'upra di7eritelor a'pecte ale realitţii. Rezult a't7el doar oactivitate ludic 'peci7ic celor r"a<i in7antili /n g6ndire :de<i 7izic 'unt "aturi;9 o Joacgratuit cu logo'ul=9 /n "arginea 'en'ului9 contra lui <i9 "ai ale'9 pe l6ng el...

1 Lucian Elaga9 Artă şi $aloare9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++*9 p. 2*.

2 )bi'em9 p. 5-., )bi'em9 p. *.

1-

"/etafiica bas&olo%ică#

eta7izica9 dup unii9 e'te cea "ai 'erioa' /ntreprindere ce 'e poate realiza 'u& au'piciile

7ilo'o7iei9 dup alţii9 e'te /n' doar o pove'te cult :'e"nat <i dat anoni"=;9 un Jocdelirant al pl'"uirilor 7anteziei poetice a'cun' /n' cu oarecare 't6ngcie <i '7ial dupcuvintele 'u&ţiri de "it "eta7izic= <i 'peculaţie 7ilo'o7ic=.

„A$*n' întru totul conştiinţa că propunem un mit metafizic( atribuim Marelui Anonim posibilitatea 'e a se „repro'uce” a' in'efinitum( în cip i'entic( aceasta fără 'e a se isto$i şi fără 'e a!şi asimila substanţe 'in afară0 %u aceasta am formulat teza pe care $rem s!oaşezăm în fruntea întreprin'erii noastre speculati$e0”<D

„%onsi'eraţiile ce le intercalăm nu trebuie repu'iate 'in capul locului pentru moti$ul că s!ar întemeia pe o premisă 'oar postulată şi c*tuşi 'e puţin 'emonstrată0 %onsi'eraţiile auun caracter jucăuş şi con'iţionat0”<5

4entru cei care 'e Joac cu vor&ele9 nu g6nde'c cu ele9 preocuparea de cpt6i e'te Ce ar 7i

dac ... O=. Ca de exe"plu# Ce ar 7i dac a" ignora cercurile vicioa'e creaţioni'te din propriag6ndireO= Ce ar 7i dac ar 7i /n cer un z:";eu care are 7o&ie de alţi z:";ei po'i&iliO= Ce ar7i dac co'"ogeneza ar 7i la 7el de 'i"pl precu" cea i"aginat de pri"itivii care vd lu"eaca 7iind creat9 de exe"plu9 din urina= e"i'= de arele gar Co'"ic=9 care '!a creat pe'ineO= Ce ar 7i dac /n loc ' g6ndi" 'erio' 7a&ul" e"7atic prin &lrii "itice=O=...

Ce ar 7i dac "otivrile= pre'upu'ei cenzuri tran'cendente= nu 'unt dec6t cercurivicioa'e9 alegeri 'u&iective9 ignorri de contradicţii evidenteO ...

„?0 Moti$area minimală> posibilitatea unei cunoaşteri in'i$i'uate absolut „obiecti$e” arcon'amna $iaţa şi spiritul creator la stază perpetuă0 4osesiunea „a'e$ărului transcen'ent”ar ză'ărnici creaţia şi ar os*n'i spiritul la repetiţie stereotipă0”<9

Acea'ta e nu"it /n "od exagerat o "otivare "ini"al=9 7iindc e'te evident c nu are /n

ea nici "car un "ini"= de re7lecţie. @ac ar 7i avut9 nu ar "ai 7i aprut... car ' 7i 7o'tcoerent cu propria 7a&ulP @in ea <ti" c 'ingura care creaz e'te ta"an 'ingura 7iinţdotat= cu adevr tran'cendent= :orice ar "ai 7i <i ace'ta;9 a't7el c ridicarea unei opoziţii/ntre actul creator <i po'e'ia adevrului tran'cendent= e'te pur <i 'i"plu ridicol :a 'e citicontradictorie; /n cadrul propriilor 'upoziţii. Apoi adevrul= nu e'te 'ingura "otivaţie pentruviaţ <i creaţie. 4rin ur"are9 chiar dac el ar di'prea= "otivaţional prin a&'olutizare= de pe7ir"a"entul intenţional al 7iinţei9 ar r"6ne /nc o "iriad de "otive de acţiune <i creaţie ? cade ex.# Jocul9 iu&irea9 arta9 plicti'eala9 neatenţia9 /nt6"plarea9 indi7erenţa9 nece'itatea etc.

„Marele Anonim aplică cunoaşterii in'i$i'uate „cenzura transcen'entă”0 ngră'in' astfelcunoaşterea in'i$i'uată( Marele Anonim o înzestrează în acelaşi timp cu ten'inţa 'inamică'e a se 'epăşi în fiecare moment0”<<

Cercul vicio' din 7a&ulele creaţioni'te e'te evident de la o po<t ? el poate apare doar dacla /ntre&area Cine a creat lu"eaO= 'e r'punde# CreatorulP :@u"nezeu9 arele Anoni"9Arici!4ogonici etc.; <i apoi 'e ignor /ntre&area care vine i"ediat dup# Bi cine l!a creat pecreatorO=

Adic# ? pentru ca ' poat cenzura orice cunoa<tere individuat= arele Covrig=:nu"irea cea "ai potrivit pentru Arici!4ogoniciul= pre'upu' creator al lu"ii ? datoritcercului vicio' /n care 'e 'cald; ar tre&ui9 dup Elaga9 ' po'ede cunoa<terea a&'olut=. 3ri9

) Lucian Elaga9 7rilogia cosmologică ! #iferenţialele 'i$ine( Aspecte antropologice( "iinţa istorică9 diturau"anita'9 Eucure<ti9 1++9 p. 2-.

5 )bi'em9 p. ,-.

* Lucian Elaga9 %enzura transcen'entă9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. -0. )bi'em.

1+

dac o are9 tot dup logica= &lagian9 e lip'it de orice tendinţ dina"ic=. (ar dac e lip'it deacea'ta9 /n "od logic9 ur"eaz c nu "ai are che7 nici de "unca i'tovitoare a cenzurii= :care

pre'upune intenţie <i acţiune ? a<adar9 dina"ic=; ? prin ur"are9 a&'olutului= /n ace't caz i'e rupe= de cenzura= lui Elaga. 4e de alt parte9 dac nu i 'e rupe= :nu are cunoa<tere

a&'olut; <i vrea ' o 7ac :pentru c are o cunoa<tere li"itat ? a 'e citi dina"ic= /nlogica= lui Elaga;9 nu "ai poate :<i a't7el9 &a'"ologic vor&ind9 unele cunoa<teri individuate pot aJunge la cunoa<terea a&'olut;.

Hn a"&ele cazuri9 cenzura= cu pricina 'e dovede<te a 7i la 7el de incon'i'tent logic precu" 'unt cercul ! ptrat=9 a&'olutul ! relativ=9 "i<ctorul ! ne"i<ctor=9 creatorul !necreator= 'au arele ! ic= <i Anoni"ul ! Cuno'cut= ? anoni"= nu"it are Anoni"=

pe principiul o 'e"n" <i o d" necuno'cut=P ? adic9 explic" cine e U= <i cu ce 'eocup :narci'i'"e9 cenzuri9 e"i'ii9 apucturi irodice etc.; <i apoi zice" c U= nu poate 7icuno'cut OOPP... :'au inver';# „4rintre altele( Marele Anonim are şi calitatea 'e cenzor alcunoaşterii0 El ar institui „cenzura transcen'entă”( prin care ar interzice cunoaşterii umane

să obţină $reo informaţie poziti$ă 'espre transcen'ent0 Aceasta( cu e+cepţia lui Claga însuşi(

care( nu se ştie 'in ce surse( 'eţine o mulţime 'e 'ate 'espre un „mister central” şi alte„mistere 'eri$ate” care ar popula tăr*mul transcen'enţei0” se poate presupune că o cunoaşterein'i$i'uată absolută implică o primej'ie pentru subiectul cunoscător( care ar putea fi smuls'in a'erenţele sale creaturale şi astfel scos 'in ecilibrul său 'e o asemenea cunoaştere0”<J

@e pre'upu' pute" pre'upune ca" orice ne trece prin cap ? pro&le"a e /n' de dovezi <ide coerenţ logic ? a'ta lip'e<te /n "od 7unda"ental "eta7izicilor &a'"ologice. 3ricu"Elaga a7ir"6nd cele de "ai 'u' "ai pre'upune ceva ? anu"e c e'te un ttuc /n cer= care 't' <tearg la 7unduleţ= de pri"eJdii= tot 7elul de &e&elu<i individuaţi= a7laţi /n cutare dea&'oluturi=9 ca nu cu"va ' 'e dezechili&reze= 'r"anii <i ' 'e trezea'c dup cdere=

lu"ea c are doi 'au trei9 'au o in7initate de du"nezei= <i nu doar unul ? adic pre'upuneexi'tenţa unui co"plex al "onotei'"ului griJuliu= /n per'onaJele creatoare de lu"i din

&a'"ul 'u "eta7izic=.Hn plu'9 dac a&'olutul= :trirea= lui9 po'e'ia= lui; te 'coate din echili&ru=9 atunci

/n'ea"n c arele Anoni"= e de 7apt arele @ezechili&rat=... 4e el 'r"anul9 cine /l "ai pze<te de pri"eJdia= dezechili&rrii echili&rului exi'tenţial=O Cu"va icul Anoni"=:a'cun' tran'cendento!tran'cendent /n ini"a lui anoni"=;O Bi dac e a<a9 pe iculAnoni"= cine /l pze<teO Anoni"ul Anoni"ilor=O...

„#ar o cunoaştere absolută ar alcătui o primej'ie şi pentru obiectul cunoscut( care ar putea fi 'upă plac creat şi astfel 'istrus pe această cale0”I@

A<a o 7iO @ac ar 7i a<a9 /n'ea"n c nu "ai e cazul ' ne te"e" de pri"eJdiile po'i&ile:individuaţii= aJun'e la a&'olut=;9 c deJa exi't :/n &a'"ologia cu pricina; cineva care ' 7ie

pri"eJdie a&'olut= ? anu"e .A. :arele Anoni"=;P @ac ace't .A. :a nu 'e con7undacu RA ... ? c ace'ta e din alt linie &a'"ologic; are cunoa<terea a&'olut9 el e'te pentru'r"anele o&iecte cuno'cute= o "ai "are pri"eJdie :actual9 nu po'i&il; dec6t dorinţa lorde cunoa<tere a&'olut ? pentru c el 7iind dotat "ito'o7ic cu at6tea puteri 7anta'tice poate 'le di'trug /n orice "o"ent dup &unul 'u plac=.

Adic9 cu" ar veni ? la ce "ai ai nevoi de dracu= c6nd o ai pe "a"a dracului=O ? @ac9de exe"plu9 lui .A. /i 'are odat ţandra= <i9 renunţ6nd la trea&a o&o'itoare <i plicti'itoare

- Alexandru urdu9 Vocaţii filosofice rom*neşti9 ditura Ardealul9 T6rgu ure<9 200,9 p. 10).

+ Lucian Elaga9 %enzura transcen'entă9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. -0.-0 )bi'em9 p. -1.

20

de cenzor al propriilor 'ale e"i'ii= corporale= :ca nu cu"va ' 'cape din el ceva'u&'tanţe= "ai nucleare= ? ni'caiva A@8= divin 'au ceva a'e"ntor cu el :Elaga a

&otezat e"i'iile= cu pricina di7erenţiale= pro&a&il ca ' 'e di7erenţieze <i el prin ceva:"car ver&al &otezi'tic; de alte &a'"e creaţioni'te 'i"ilare;;9 'e apuc ' 7ac pe

de"olatorul= de echili&re exi'tenţiale &a'"ologice9 atunci ' vezi di'tracţie...„#in moment ce suntem 'ispuşi să atribuim Marelui Anonim o „cunoaştere” nu putem săi!o atribuim 'ec*t în formă ma+imalistă0 Marele Anonim e în posesia unei cunoaşteriabsolute0 Acest absolut pri$eşte at*t calitatea( c*t şi e+tensiunea cunoaşterii0 %eea ceînseamnă> Marele Anonim e în posesia unei cunoaşteri poziti$!a'ec$ate şi nelimitate0”I?

Gilo'o7ii gr&iţi 'pre con'trucţia de &lrii "eta7izice pot atri&ui cunoa<terea a&'olut=oricui dore'c ei :c doar po'e'orul ace'teia oricu" nu exi't dec6t doar /n i"aginaţia lor;9 darar 7ace "ult "ai &ine9 dac9 g6ndind puţin "ai pro7und9 pentru /nceput <i!ar pune pro&le"adac o a't7el de cunoa<tere a&'olut= e'te "car po'i&il.

@e exe"plu9 ar putea ' "editeze 'peculativ= :dac alt7el nu pot; la ce '!ar /nt6"pla daccineva care9 prin a&'urd9 ar deţine cunoa<terea a&'olut= chiar ar cunoa<te tot ce exi't9 a

exi'tat 'au poate exi'ta ? adic9 de exe"plu9 dac ace'ta ar cunoa<te uitarea=... A't7el arvedea c dac cel ce ar deţine ipotetic cunoa<terea a&'olut= ar cunoa<te uitarea9 atunci elI eanu ar "ai cunoa<te ceea ce a uitat ... ? adic9 dac ar uita ceva9 ar /n'ea"na c nu "ai arecunoa<tere a&'olut :cunoa<terea 'a nu "ai are nici calitate=9 nici exten'iune= a&'olutItotal;9 iar dac nu ar uita ni"ic9 ar /n'ea"n c nu ar cunoa<te uitarea= :<i deci c9 tot ca"ai /nainte9 nu are cunoa<tere a&'olut=;...

La 7el 't 'ituaţia cu cunoa<terea a&'olut= pu' /n 'ituaţia ' cunoa'c 'inuciderea=9cenzura=9 "i'terul=9 li"ita=9 inadecvarea=9 ignoranţa= etc. 4entru toate ace'te o&iecte alecunoa<terii :<i pentru "ulte altele; o ipotetic cunoa<tere a&'olut=9 prin 'i"plul 7apt c le!arcunoa<te9 '!ar di"inua din cunoa<tere9 adic nu ar "ai 7i a&'olut. Cu alte cuvinte# dac lecunoa<te9 are o pro&le"9 dac nu le cunoa<te9 are alt pro&le" ? /n a"&ele cazuri 'e

dovede<te c pretin'a cunoa<terea a&'olut= pe care credea :vreun z:";eu din cer=; c odeţine nu e a&'olut :nu e total9 nu e neli"itat;-2.

„B0 Moti$area ma+imală> o cunoaştere in'i$i'uată absolut obiecti$ă ar reprezenta o primej'ie pentru Marele Anonim însuşi( care ar putea fi scăzut 'in potenţa sa şi în parte ză'ărnicit în intenţiile sale 'e o asemenea cunoaştere in'i$i'uată0”IB

otivarea "axi"al= e /ntr!adevr "axi"ul incoerenţei 'peculative= ? ea pre'upune /n7undalul ei ur"torul cerc vicio'# exi'tenţa lui A :identi7icat ca 7iind cineva central= cu7ric de pri"eJdie= <i9 prin ur"are9 /n "od auto"at= "otivat 'pre cenzur=; e'teadevrat=9 /n logica &a'"ologic a lui Elaga9 pentru c exi't un A :dotat cu 7ric de

pri"eJdie= <i9 prin ur"are9 "otivat 'pre cenzur=;.Ave" apoi un cerc vicio' ca la carte= preparat de "ito7ilul :iu&itorul de delicate'e "itice;

Elaga# pe 'curt ? exi'tenţa centrali'"ul cenzuri'tic al exi'tenţei= :a lui A; e Ju'ti7icat prin ... exi'tenţa cenzurii tran'cendente= :acţiunii lui A9 reie<it din identitatea 'a 7iinţial;.Cenzura tran'cendent= e'te apoi Ju'ti7icat prin... exi'tenţa centrali'"ului cenzuri'tic alexi'tenţei= :a lui A;P Adic "otiv"= exi'tenţa lui A prin nece'itatea exi'tenţei cenzurii'ale <i "otiv"= cenzura 'a prin nece'itatea= exi'tenţei lui A :pe principiul=# caii/naripaţi exi't <i "n6nc Jratec9 pentru c dac nu ar "ai "6nca Jratec <i nu ar 7i /naripaţi9nu ar "ai exi'ta cai /naripaţi care ' "n6nce Jratec...=;.

-1 Lucian Elaga9 %enzura transcen'entă9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. 1)+.-2 4entru dezvoltarea ideii a 'e vedea Radu Lucian Alexandru9 ,oua or'ine religioasă9 ditura D L(89 CluJ

8apoca9 200+9 cap. @i'tracţie cu 7iinţe a&'olute= :a!toate!x=;9 pp. ).5+ ? ).*,.-, Lucian Elaga9 %enzura transcen'entă9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. -1.

21

3ricu" e evident c /n logica &a'"ologic "ai 'u' a"intit Elaga ad"ite c A!ul 'u9c6t e el de A :!re;9 poate 7i 'czut din potenţ=9 pentru c :nu!i a<aO;# dac cineva poate 7i'czut din potenţ9 atunci /n'ea"n c el poate 7i 'czut din potenţP= ? 'au9 alt7el 'pu'9 c

pentru individul creat= &a'"ologic e po'i&il cunoa<terea a&'olut o&iectiv=9 de exe"plu9

dac A '!ar 'inucide <i a't7el nu <i!ar "ai cenzura cu at6ta intere' o&'e'iv propriile 'alee"i'ii corporale= :la ani"al /n genere reg'i" /n acea't categorie# urina9 7ecalele9tran'piraţia9 'aliva <i "ucii=9 /n cazul lui A evident c pro&a&il Elaga vor&e<te de ceva'i"ilar=9 dar di7erenţiat divin= p6n la ni<te particule in7initezi"al de "ici9 7oarte "ici9extre" de "ici... ? at6t de "ici /nc6t 'unt :cu toat provenienţa lor divin=; invizi&ile9inodore9 intangi&ile9 i"percepti&ile :prin orice "iJloace;9 inde"on'tra&ile :prin nici un

procedeu; <i9 /n concluzie9 ... av6nd o :in;exi'tenţ 'i"ilar cu a oricror altor 7iinţe de &a'";.„Claga $orbeşte într!a'e$ăr prea mult 'espre ceea ce ar trebui să tacă0 n acest sens( şi

numai în acest sens( Claga trebuie compătimit mai mult 'ec*t Nant( ciar 'acă( în aparenţă(a a$ut fericirea iluzorie 'e a ălă'ui în felul său pe tăr*mul interzis al transcen'enţei0”ID

4la'"area &a'"ologic a lui A de ctre "ito7ilul Elaga are deci la &az pre'upuneri

&urtologice= c6t 7runz <i iar& :'coa'e evident din i"aginaţie poetic delirant9 nu dinre7lecţie pro7und9 'erio' preocupat de geneza lu"ii; ? ca de exe"plu#1.? c poate 7i o&ţinut o cunoa<tere a&'olut= :de o creatur &ine con'truit= ? de exe"plu9din che'tii nucleare=9 nu din e"i'ii= peri7eriale;92.? dar c nu e &ine= pentru ea ' o o&ţin :dac ar putea ' o o&ţin;9,.? pentru c cunoa<terea a&'olut ar reprezenta o pri"eJdie pentru creaţie9 deoarece ... :OOPP;).? cunoa<terea a&'olut exi't5.? <i poate 7i "ultiplicat la "ai "ulţi :de exe"plu9 A ' p'treze originalul <i indiviziia&'olutizaţi &a'"ologic ' pri"ea'c9 pro&a&il9 c6te o copie identic=OP; :OOPP;9*.? dar din pcate9 ea e deţinut de un individ= :cu voinţe9 dorinţe <i pro&le"e per'onale=

proprii; nu"it .A.

.? care o pze<te intenţionat :c <i a<a nu are alte preocupri "ai 'erioa'e;9-.? 7iindc e capa&il de acţiuni intenţionate <i pline de tot 7elul griJi i"aginare ? care nu apucniciodat ' 'e "ani7e'te :'i"ilare unor /n'rcinri /nchipuite= exi'tente doar /n capul7a&ulatoarelor cu pricina;+.? <i care nu vrea ' 7ie 'czut din potenţa 'a <i nu vrea ' 7ie zdrnicit /n intenţiile 'ale=9:lui A /i e'te 7ric ' nu 7ie 7cut "icP; :OOPP;910.? pentru ca ' proteJeze 7iinţa 'a de clonare=I /n"ulţireI con7runtare cu un altul ca el11.? <i deci c acea't tea" de un altul ca el :alter!7o&ie divin=; /l 7ace '!<i cenzurezee"i'iile= ca ' nu!i 'cape ceva nuclear= pe a7ar :de exe"plu9 '"6nţa= lui divin9

pro&a&ilOP; :OOPP; 12.? <.a.".d.Cu alte cuvinte9 'unt at6tea 'upoziţii ne'u'tena&ile /n argu"entele "eta7izice= ale lui

Elaga /nc6t <i o pove'te de ador"it copii apare de la o po<t ca 7iind cu "ult "ai con'i'tent:<i cu "ult "ai intere'ant; dec6t "itul arelui @ictator :anoni" de'igur; cu apucturicenzuri'te totale <i eterne ... ? vi'ul irealiza&il9 din 7ericire pentru o"enire9 a oricrui tiran:"are 'au "ic9 anoni" 'au cuno'cut;.

(n'piraţia lui Elaga din i"aginea tiranului <i a cenzurii pe care el /ncearc ' o i"pun e'teevident ? ea 7iind vdit <i de Ju'ti7icarea tiraniei <i cenzurii divine= propu'e de el cu"otive dintre cele "ai lu"e<ti= :7rica de a nu 7i detronat=9 dorinţa de a controla el totul9 dea cenzura orice a"eninţare ce ar putea duce la r'turnarea 'a de la putere etc.;.

Hn ceea ce prive<te di7erenţialele divine= ace'tea 'unt e"i'e= de tiranul= cu pricina din"otive doar de el <tiute ? 7iindc dac /i e tea" de alteritate=9 ar 7i "ai 'i"plu ' nu o

-) Alexandru urdu9 Vocaţii filosofice rom*neşti9 ditura Ardealul9 T6rgu ure<9 200,9 p. 10).

22

produc deloc :pre'upun6nd c ace't lucru 't /n puterea 'a; ? precu" 'e a&ţine /n naraţiunea &a'"ologic &lagian ' nu 'e reproduc total9 pro&a&il c '!ar putea a&ţine :tot acolo; <i de laa nu 'e "ai reproduce parţial :de ce ' 'e lege la cap9 dac nu /l doareO=; ? dar atunci aparalte co"plicaţii &a'"ologice...

@i7erenţialele= lui Elaga 'unt p6n la ur" U!urile :necuno'cutele; care 'e co"&in= pentru a genera 'u&'tanţele e"pirice=. 4latitudinea aici e ur"toarea ? <tiinţa zice# nu <ti"exact ce 'e a7l la &aza lu"iiP= ? Elaga /n' intervine atunci 7lo'# Ea <ti" ce# 'untnecuno'cuteleP ai ' le nu"i" di7erenţiale divine=9 c 'un &ine <i pare c g6ndi" <i noiceva /n 7ilo'o7ieI 7izicP= 4rogre'ul /n' din acea't 'i"pl re&otezare plat e'te /n'9 evident9egal cu zero. La 7el 'e /nt6"pl c6nd poetul no'tru &a'"o7il :iu&itor de &a'"e "eta7izice=;/<i v6r na'ul /n &iologie :pe ur"ele "arelui= 'u /nainta< Eerg'on; ? <i re&oteaz genele=/n di7erenţiale= :unitatea= lui 7or"ativ= 7iind pro&a&il ceva de genul A@8!ul=;9

pla'"6ndu!le 'peculativ= undeva unde nu le poate veri7ica ni"eni :/n c6"purile 'ale de &a'" "eta7izic;9 ca ' par c totu<i contri&uie <i el cu ceva la pro&le"= ? la con7uzareado"eniului cu pricina9 c doar nu la li"pezirea lui... #

„Lnităţile „gen”!ice 'espre care ne $orbesc microbiologia şi cercetările plasmei germinati$e sunt e+istenţe 'esigur foarte comple+e în asemănare cu „'iferenţialele” 'e care$orbim noi0”I5

@ar# „E+perimental şi pe cale empirică!microscopică nu se poate ajunge nicio'ată p*năla fon'ul „transbiologic” al 'iferenţialelor şi al unităţilor formati$e0”I9

&ine c 'e poate aJunge totu<i la ele pe cale &a'"ologic... nu de alta9 daV ' <tie &iologiide unde '!<i /nceap cercetarea c6nd le cautP

„#acă fazele precosmice ale genezei consistă într!o mutilare şi 'esfigurare $oite a copiei'i$ine( 'acă emisiunii 'iferenţialelor 'i$ine îi premerg posibilităţile majore îna'inscontraman'ate( atunci filosofia 'e p*nă acum n!a calculat 'eloc cu unul 'in factorii esenţialice inter$in în tenica genezei> cu factorul proibiti$0”I<

Tre&uie ' 7ie /ntr!adevr o "are pierdere pentru 7ilo'o7ie=9 c nu a calculat cu 7actorulre'pectiv. @ar o <i "ai "are pierdere ar 7i9 pro&a&il9 pentru ea dac nu ar lua /n con'iderare:'pre calculare=; <i alte ipoteze &a'"ologice precu"# 7actorul &ahic= :ipoteza preco'"ic cA era &eat c6nd a 7cut lu"ea; 7actorul idiotic= :ipoteza c A 'e ded la "utilrile <ide'7igurrile= i"aginate de Elaga9 pentru c e'te pur <i 'i"plu /napoiat "ental ? <i lovit dei"&ecilitate divin genereaz lu"ea /n con'ecinţ; 7actorul "a'ochi'tic= :ipoteza c A avrut ' creeze /n "od intenţionat o copie= ciop6rţit <i handicapat a lui :lu"ea; pentru ca ''e &ucure de 'u7erinţa ei; 7actorul rahatic= :ipotez 'peculativ9 evitat /n gra& de 7irile "ai

pudice9 prin care A nu are nici o intenţie ' creeze ceva9 dar 'i"te pur <i 'i"plu9 la un"o"ent dat9 c /l love<te o 'u7erinţ inte'tinal= preco'"ic=9 dup care /ncepe ' e"it=din el9 cu "ari chinuri "eta7izice=9 un "are rahat=9 care apoi9 tot 7r voia lui9 'ede'co"pune cu ti"pul /n di7erenţialele rahatice= din care 'e ive<te lu"ea; 7actorulne/nde"6nrii= :ipoteza "eta7izic de"n de luat &a'"ologic /n 'ea" potrivit creia A eun tip de trea& <i tot /ncearc <i el9 de ceva eoni &uni9 ' creeze ceva ca lu"ea=9 dar nu /iie'e nicicu"9 7iindc 'r"anul e ca" ne/nde"6natic; 7actorul z&urdalnic= :ipoteza c Aare totu<i <i el o "a" :indi7erent de ce ar zice logica /n nevoie de logic a &a'"ologilor auto!creaţioni<ti; nu"it AnA :area Anoni" n'ctoare a arelui Anoni"; care /n 7azelepreco'"ice= cu pricina /l atenţioneaz pe A ' nu 7ac lu"ea9 c e /nc "ic <i nu 'e

pricepe9 dar el nu o a'cult :c e nea't6"prat; <i 'e apuc <i o 7ace9 totu<i9 /n Joac...; <i he!

-5 Lucian Elaga9 7rilogia cosmologică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++9 p. 110.

-* )bi'em9 p. 110 ? 111.- )bi'em9 p. 120.

2,

hei c6ţi alţi 7actori e'enţiali= de o i"portanţ &a'"ologic "aJor= care e po'i&il 'intervin /n tehnica genezei= a<teapt la r6nd 'pre a 7i trataţi= cu 'eriozitatea 7ilo'o7ic!"eta7izic= care evident li 'e cuvineP ...

Aici nu e'te dec6t o 'ingur regul# c6te a&eraţii ? at6tea po'i&ilitţiP=.

Hn logica &a'"ologic9 /ntr!adevr 7ilo'o7ia ar putea ' calculeze= :a 'e citi ' 7a&uleze; cutoate ace'te po'i&ilitţi "ito'o7ice inventate prin epoca de piatr=9 dar9 cu 'iguranţ9indi7erent de nu"rul de calcule= pe care le!ar 7ace nu poate ' o&ţin dec6t o „po$esteinfinit mutilată”-- :dac porne<ti de la pove<ti9 o&ţii tot pove<ti9 dac porne<ti de la a&eraţii9o&ţii tot a&eraţii9 dac porne<ti de la 'uper7icialitţi9 o&ţii tot 'uper7icialitţi;.

„#intre toate încercările 'e a formula o 'ogmă( a în$ins( cre'( tot'eauna aceea care 'in punctul 'e $e'ere al logicii obişnuite e cea mai absur'ă0”IJ

Aproape orice a7ir"aţie a lui Elaga 'e contrazice pe ea /n'<i9 cel "ai pro&a&il pe principiul# dac are totu<i un "ini" de coerenţ9 atunci nu e &un de "eta7izic=P= ? pentruc9 nu!i a<a9 acea'ta e'te 'upra!logic=9 zice d6n'ul9 nu ilogic= :&a'"ologic; cu" vedetoat lu"ea ? <i pentru c dac alţii au putut=9 de ce ' nu poat <i elO

„&r( pare a fi consi'erat Claga( 'acă tot $eni $orba 'e iraţional( atunci să!l 'esfăşurămca atare0 Au făcut!o şi alţii 'e ce să nu o facem şi noiO #in acest moment însă( Claga nunumai că $orbeşte prea mult 'espre ceea ce ar trebui să tacă( 'ar se 'esparte realmente nunumai 'e Nant( ci 'e orice filosofie raţională şi ciar mistico!tra'iţională0”J@

„#e asemenea „în scrisul lui Claga( în ten'inţele sale mistice( în iraţionalismul pe care îlculti$ă( în antiscientismul său .000/( în agnosticismul său 000 se reflectă aceeaşi neputinţă( frica'e a căuta soluţiile în esenţa acestei realităţi( 'e a se apropia 'e căutarea a'e$ărului 000”0„Antiraţionalismul( misticismul şi $agul teoretic în care se complace( primiti$itatea pe care

şi!a ales!o ca punct 'e plecare sunt tot at*tea momente care fac 'in Claga un filosof tipic alultimului 'eceniu .autorul se referă la 'eceniul al cincelea/ 000 întreaga lui concepţie oferă'oar elementul negati$ şi refuzul 'e soluţii0”J?

Gaptul c /n rare "o"ente de luciditate Elaga /<i recunoa<te apucturile de "ito"an nu /l/"piedic /n' ca9 apoi9 '!<i reia degra& <i cu "are intere' "ito7il di'cur'ul 'u &a'"ologic9ca <i cu" /ntrevederea propriei incon'i'tenţe 7ilo'o7ice9 chiar <i 'poradic9 nu e un "otiv'u7icient ' te opre<ti din a&erare# „-!a remarcat( 'esigur( că tot timpul ne!am ferit să 'ăm

Marelui Anonim atribute precum „raţiune”; „$oinţă” etc0 Atribute 'e felul acesta îi $omconferi cel mult sub rezer$a categorică şi mărturisită 'e a $orbi conştient mitic 'espre el0”J2

(u&irea rtcirii "entale prin do"enii &a'"ologice e "ult "ai i"portant pentru Elagadec6t re7lecţia 'erioa' a'upra lu"ii reale :la ur"a ur"ei9 de ce ' "ai g6nde<ti9 dac e "ai'i"plu ' 'crii poezii=;# „,ucleele constituti$e ale filosofiei lui Claga au o lesne i'entificată

şi neîn'oielnică natură lirică0 #acă i!am aplica o constatare pe care a făcut!o el în raport cualţii( l!am putea consi'era> un poet rătăcit în filosofie0”JB

Gilo'o7ia= lui Elaga nu poate 7i luat prea /n 'erio'9 deoarece nu prea e'te 7ilo'o7ie prin ea ? e acolo teologie9 "itologie9 "ito'o7ie9 "ito"anie9 "ito7ilie9 &a'"ologie9 poezie <i oricealtceva... "ai puţin 7ilo'o7ie :dac con'ider" c totu<i 7ilo'o7ia vrea ' 'e di'ting de cele/n<irate "ai 'u';. Tri&utar p6n la cea "ai inti" e'enţ a ei 7anteziei <i "i'ti7icrii9 &a'"elor

-- Lucian Elaga9 7rilogia cosmologică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++9 p. 1*1.-+ )bi'em9 p. 1**.+0 Alexandru urdu9 Vocaţii filosofice rom*neşti9 ditura Ardealul9 T6rgu ure<9 200,9 p. 10,.+1 (on Tudo'e'cu9 1ucian Claga concepţia ontologică9 ditura Gundaţiei Ro"6nia de 6ine=9 Eucure<ti9 1+++9

p. 1*+. Tudo'e'cu /l citeaz aici pe Lucreţiu 4tr<canu din lucrarea lui Curente <i tendinţe /n 7ilo'o7iaro"6nea'c= :aprut iniţial /n 1+)*;.

+2 Lucian Elaga9 %enzura transcen'entă9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. 1.+, (on (ano<i9 & istorie a filosofiei rom*neşti9 ditura Ei&lioteca Apo'tro79 CluJ!8apoca9 1++*9 p. 21-.

2)

<i "iturilor9 ea alunec pro&a&il cu &un <tiinţ /ntr!un 7al' ? vrea ' par ceea ce nu e'te9neg6nd totu<i c vrea ' par ceva ...

0noseolo%ia "în1u&ătă!irilor &itofile#

.„#eocam'ată trebuie să mai aprofun'ăm misticismul( 'eşi ca 'iletanţi ce ne aflăm( suntem ne$oiţi să!l stu'iem( 'eşi e+perienţa lui ca atare ne lipseşte0”JD „,ea$*n' e+perienţemistice 'irecte( suntem ne$oiţi să ne a'resăm acelora care le au şi care le 'escriu0” J5

„-tarea Hogină 'e uniune a subiectului cu obiectul 'i$in nu este accesibilă unui laicoarecare0 Aici este $orba 'e o stare pri$ilegiată( care implică un e+erciţiu meto'ic( $oluntar('irijat0 Ln filosof al religiei( în lipsa unor atari e+perienţe şi a unei atari practicie+perimentale( se găseşte ca un simplu spectator intrigat şi cu totul la periferia acestui

fenomen religios0”J9 /Chiar c6nd 'tudiaz "i'terul= :I"i'tica=;9 7ilo'o7ia cultiv9 de "ulte ori9 o ne7ructoa'

deta<are acade"ic= de "i'tici'"ul autentic= :de practicile lui concrete de realizare;

pre7er6ndu!i ace'tuia diletanti'"ul "i'tic= <i tran'7or"6ndu!l a't7el pe 7ilo'o7ul care /l'tudiaz= :ver&al; /ntr!un "i'tero7il :iu&itor de "i'ter; 'au9 "ai &ine zi'9 /ntr!un "i'tero!cuv6nto!7il :un iu&itor al cuv6ntului "i'ter=;.

.„%ontactul 'irect cu absolutul ne!ar împietri( ne!ar carboniza sau ne!ar 'a puteri 'i$ine(ceea ce nu e 'eloc 'e 'orit0”J< „%ăci în măsura în care am cunoaşte în cip absolut( am fi

foarte primej'uiţi( am înceta 'e a face eforturi sau ne!am substitui Marelui Anonim 8 princeea ce s!ar pro'uce un fel 'e anarie cosmică0”JI /

unt a't7el unii care au tea" <i de u"&ra lor9 pentru care curaJul /nt6lnirii 'incere culu"ea <i cu propriul lor 'ine e'te /n cel "ai &un caz doar o a"intire= trectoare a unei

po'i&ile vieţi viitoare=. Ace<tia 'u7er de gnozofobie :care pentru unii e 7rica de con'ecinţelear"agedonice= ale do&6ndirii= unei cunoa<teri a&'olute= a lu"ii; <i a't7el 'e trateaz

&&e<te= cu leacurile pri"itivi'"elor pre!<tiinţi7ice :a 'e citi cu g6ndirea "agic=9 carecrede c dac nu"e<te zeulI z"eul= <i e"i'iile lui pri"are= :de exe"plu9 cu nu"e precu"are Ano"in=9 re'pectiv di7erenţiale divine=;9 rezolv "eta7izic= toate pro&le"elecunoa<terii <i creaţiei;9 re'pectiv cu "edica"entele naturi'te= ale cre'o!gnosticismului :adu'ca argu"ent ulti" pentru po'tularea din &urt= a celor "ai 7anta'tice acţiuni "ito7ile= <i

per'onaJe "agic!"eta7izice=;#„7eza 'espre e+istenţa Marelui Anonim are caracterul unei $iziuni metafizice( iar $iziunile

metafizice ştim că nu sunt un pro'us 'e absolută stringenţă logică( ci 'e salt0 1a eficacitateaacestui salt contribuie tot'eauna( în cip 'ecisi$( un act 'e cre'inţă0” JJ

i cedeaz a't7el i'pitei raţionali'"ului= &a'"ologic care crede intuitiv= <i "itic= ctot ce z&oar prin g6ndire 'e "n6nc "eta7izic= <i practic re7lecţia &a'"o7il intere'atdoar de condi"entarea= prin variere 'uper7icial a unor detalii de 7or" 'peci7iceconcepţiilor "onotei't!creaţioni'te pe care le adopt din inerţie=9 uneori din "otive nici de ei<tiute :Elaga9 pe ur"ele lui Greud9 ar zice# din "otive incon<tiente=;.

Dno'eologia &a'"ologic &lagian pornind de la pre"i'ele "eta7izice= ale z:";euluicenzor de "e'erie= nu poate dec6t ' vor&ea'c delirant <i de'pre cunoa<tere=9 /nJu"tţind!

+) Lucian Elaga9 %urs 'e filosofia religiei9 ditura Gronde9 Al&a (ulia9 1++)9 p. 20-.+5 )bi'em0+* )bi'em9 p. 55.+ Lucian Elaga9 Artă şi $aloare9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++*9 p. 5.

+- Lucian Elaga9 #espre conştiinţa filozofică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 200,9 p. 21,.++ Lucian Elaga9 %enzura transcen'entă9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. 25.

25

o ar&itrar /n 7uncţie de ni<te in7luenţe "itice iudaice :izgonirea din 4aradi'= er'at /n re&otezarea "itic= a &analitţilor <i /n rede7inirea lor "eta7oric :ca ' partotu<i c nu 'unt ceea ce 'unt; Elaga 'e d pe'te cap= /n argu"ente9 doar o convinge <i el pe

cineva c vor&e<te de a'pecte total noi= nici "car vi'ate de alţi 7ilo'o7i#„n a'e$ăr( teoreticienii înclină să nu $a'ă 'ec*t un fel 'e cunoaştere( căreia îi îngă'uiecel mult 'ouă $ariante gra'uale( 'e pil'ă una nai$ă peste care s!ar suprapune o $ariantă'eri$ată( 'e 'iferenţiere gra'uală( sa$antă( 'e rafinare( o cunoaştere ci$ilizată0”?@@

„%unoaşterea are 'ouă ramificaţii ce nu pot fi în nici un cip a'use la numitor comun>cunoaşterea para'iziacă şi cunoaşterea luciferică0”?@?

8u"itorul co"un e :printre altele; cuno'ctorul care experi"enteaz di7eritele 7eluri decunoa<tere= <i care nu e'te nevoit ' 7ac di'tincţiile 'uper7iciale <i gratuite pe care le 7aceElaga /n cunoa<tere=9 pentru c :printre altele; 'unt co"plet inutile9 'unt incoerente9 'untarti7iciale. Cu o "ini" i"aginaţie 'peculativ= pute" /nJu"tţi cunoa<terea /n o gr"adde dualitţi= pretin' inco"pati&ile=9 pe care ' le re&otez" "itic <i pe ur" ' /ncepe" '

7ilo'o7"= &a'"ologic /n "arginea unor de7iniri "eta7orice ale ace'tor /"prţiri :ca deexe"plu# cunoa<tere :c.; /nchi' ! cunoa<tere :c.; de'chi' re&otezate :re&.; c. hade'ian :'auin7ernal=; ! c. edenic c. dog"atic ! c. <tiinţi7ic re&. c. angelic ! c. 'atanic c. exact ! c."eta7izic re&. c. doctorelnic ! c. vrJitorelnic c. real ! c. iluzorie re&. c. galileic ! c.

ptole"eic c. adevrat ! c. 7al' re&. c. <erpilian ! c. z"eulian <i tot a<a cu in7initatea dealte dualitţi ce pot 7i de'coperite= /n cunoa<tere# in7erioar ! 'uperioar9 parţial ! total9

potenţial ! actualizat9 intuitiv ! intelectual9 e"piric ! raţional etc.@ar re&otezarea de &analitţi <i rede7inirea lor "eta7oric nu e chiar o trea& de

i"portanţ "aJor= /n evoluţia 7ilo'o7ic= a teoriei cunoa<terii=P unt alte pro&le"e "ult"ai i"portante :cu" 'e 7or"eaz cunoa<terea9 cu" o pute" di7erenţia pe cea adevrat decea 7al'9 pe cea util de cea inutil cu" 7uncţioneaz /n "od real "ecani'"ele percepţiei9

ale "e"oriei9 ale i"aginaţiei9 ale raţiunii etc.;.Aproape toate precizrile gno'eologice= ale lui Elaga9 vizavi de cunoa<terile 'ale= 'unt

neclare9 o&'cure9 con7uze9 incoerente9 ar&itrare# „n ca'rul sensului 'e ansamblu 8 oricemoment alcătuitor al fiecăreia 'in cele 'ouă feluri 'e cunoaştere 'ob*n'eşte un înţeles pecare nu!l are în ca'rul celuilalt fel0 Astfel „obiectul” uneia e obiect ne'espicat( „obiectul”celeilalte e obiect în criză0 %eea ce în una are caracter 'e „simplă obser$aţie” e în cealaltă„obser$aţie 'irijată”0 „,ecunoscutul” în ca'rul uneia are caracter 'e „iat”( în ca'rulceleilalte caracter „criptic”0 %e e „similiteorie” în una are un sens polar!analogic 'e„teorie” în cealaltă0 :i aşa mai 'eparte0”?@2

C6nd lucrezi a&uziv cu "eta7orele= /n 7ilo'o7ie9 di7erenţierile nu "ai pot 7i clare <i preci'e# ? a't7el9 o&iectul /n criz= :orice ar "ai 7i <i ace'ta ? de o&icei9 'u&iectul are crize=<i o&iectul 't lini<tit9 pentru c :nu!i a<aO; el e o&iect9 nu 'u&iect...; poate 7i <i de'picat= <i

poate 7i <i nede'picat=9 'i"pla o&'ervaţie= poate 7i <i diriJat= <i nediriJat= hiatul=:di'continuitatea; poate 7i <i criptic= :a'cun'; <i dezvelit= :vdit; etc.

Apoi9 7olo'ind criteriile 'uper7iciale <i con7uze de "ai 'u' <i altele ta&elate griJuliu deElaga10, el /"parte cunoa<terea 'a= /n doar dou categorii :paradiziac <i luci7eric; c6nd eevident c prin co"&inarea lor intenţionat 'au contingent 'e pot o&ţine o gr"ad de altecunoa<teri= la 7el de i"portante= pentru teoria cunoa<terii= ca <i cele dou "enţionateexpre' de poetul rtcit /n 7ilo'o7ie= ? ca de exe"plu# cunoaşterea olimpiană=

100 Lucian Elaga9 %unoaşterea luciferică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. 2,.101 )bi'em9 p. 210.

102 Lucian Elaga9 %unoaşterea luciferică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. 21*.10, )bi'em9 p. 211.

2*

:caracterizat9 de exe"plu9 prin# o&iect nede'picat=9 "i'tere de'chi'e=9 'u&'titui&ilitatea"i'terelor de'chi'e=9 varierea calitativ a "i'terelor=9 idei /n conJuncţie cu "aterialul=9capacitate teoretic=9 categorii organizatoare=9 'i"ilipro&le"e 7r ten'iune interioar=9teorii=9 o&'ervaţie=9 de'cripţie 'i"pl=9 'i"iliexplicaţie=9 criptic=; <i „cunoaşterea

prometeică” :caracterizat "eta7oric <i con7uz ? /n 'til &lagian= ? prin# o&iect /n criz=9"i'tere latente=9 Juxtaponi&ilitatea "i'terelor latente=9 reducerea nu"eric a "i'terelorlatente=9 idei /n opoziţie cu "aterialul=9 aplica&ilitate direct a ideilor=9 categorii cu 7uncţieteoretic=9 pro&le"e cu ten'iune interioar=9 'i"iliteorii=9 o&'ervaţie diriJat=9 de'cripţiediriJat=9 explicaţie=9 hiat=;.

@in "o"ent ce ter"enii cu care lucreaz Elaga 'unt deli"itaţi doar 'i"&olic=10) <i /n 'til"itic= :av6nd ata<at intenţia clar a neclaritţii ? recuno'cut prin a'u"area con<tiinţei7aptului c el9 "ai "ereu9 'e a7l „în faţa unor porţi 'incolo 'e care începe mitul”105; ei pottri"ite la orice9 chiar <i la opu'ul lor= ? pute" a't7el /nlocui pe'te tot /n textul 7ilo!poetic:I&a'"o7il; al lui Elaga denu"irea de cunoa<tere luci7eric= cu aceea de cunoa<tere

paradiziac= l'6nd intacte toate de7iniţiile <i precizrile ce le 'unt atri&uite in'piraţional= <i

vo" vedea c pentru conţinutul= la care 'e ata<eaz 'unt la 7el de potrivite chiar <i inver'ate:7apt ce ne arat irelevanţa ace'tor denu"iri;.„?0 Atenuarea calitati$ă a unui mister 'escis $om socoti!o( ca proce'eu 'e cunoaştere(

'rept „plus!cunoaştere”0 20 4ermanentizarea calitati$ă a unui mister 'escis $a 'ob*n'i'enumirea 'e „zero!cunoaştere”0 B0 nteţirea calitati$ă a unui mister 'escis $a purta ca

proce'eu 'enumirea 'e „minus!cunoaştere”0”?@9

Ce e aceea calitatea unui "i'ter=O Ce e acela un "i'ter de calitate=O e pare c9 dupElaga9 un "i'ter e de o "ai "are calitate=9 dac e "ai "i'ter :dec6t alt "i'ter;. @ac /ncepe"i'terul '!<i piard din "i'ter9 atunci "i'terul nu "ai e de calitate ? 'e de'co"pune=9 'e/"pute=9 'e deterioreaz=9 'e 'tric= ? 'u7er a't7el o atenuare calitativ= care e 'i"ţit:de departe=; ca un... plu' de cunoa<tere=.

A't7el9 voit 'au nu9 Elaga pune9 &rutal <i ireconcilia&il9 /n opoziţie "i'terul= <icunoa<terea= ? dup el9 c6nd unul 'cade9 cellalt cre<te <i inver'. 4ro&le"a care apare dinacea't pre'upu' unic relaţie apare /n' atunci c6nd vor&i" de cunoa<terea "i'terului= ?c6nd inevita&il tre&uie ' crea'c a"&ele ? <i "i'terul <i cunoa<terea ? rezult6nd a't7el o noucorcitur gno'eologic pe care unii o pot nu"ii plu'!cunoa<tere!"i'ter= :/n li"&a lui Elagaar 7i plu'!"inu'!cunoa<tere=;. (potetic= a't7el ar tre&ui ' 7ie apoi <i o "inu'!cunoa<tere!"i'ter= :"inu'!"inu'!cunoa<tere=; c6nd 'cade <i cunoa<terea <i "i'terul deopotriv ? deexe"plu9 /n revelarea caracterului i"aginar al unor "ituri= :religioa'e9 7ilo'o7ice9 politiceetc.; pe care p6n atunci le credea" reale= ? /n ele nu e nici un "i'ter real= <i nici ocunoa<tere vala&il= ? prin devoalarea <i denunţarea "iturilor acceptate= :de o&icei9 /n "odincon<tient <i 'u&con<tient; 'e o&ţine a't7el di"inuarea /n acela<i ti"p <i a cunoa<terii <i a"i'terului :pe care credea" c le ave" ? "i'terele erau /nchipuite ? p'eudo!"i'tere <icunoa<terea a'ociat lor la 7el;.

Bi tot a<a :din variere de varia&ile; a" o&ţine <i "inu'!cunoa<tere!plu'!cunoa<tere= 'au"inu'!plu'!cunoa<tere= :a nu 'e con7unda cu plu'!"inu'!cunoa<terea= de "ai 'u'; ? ocunoa<tere care prin proce'ul ei e'te <i cre<tere <i de'cre<tere :/n acela<i ti"p; a "i'terului:re'pectiv a cunoa<terii; ? 'cad anu"ite "i'tere <i apar altele. @e 7apt9 toat cunoa<terea 'e

pla'eaz aici :indi7erent de provenienţa ei &a'"ologic=9 arti'tic= 'au <tiinţi7ic=;.

10) Con7or" ibi'em9 p. 5.

105 Con7or" ibi'em9 p. 21+.10* )bi'em9 p. ,.

2

(poteza= zero!cunoa<terii= :/n 'en'ul 'tagnrii ei la W ! "i'ter=; atrage dup ea apoiipoteza zero!"i'ter= /n care "i'terul r"6ne acela<i :adic in7init9 indi7erent c6t a" 'caderelativ 7init din el;9 iar cunoa<terea cre<te con'tant de!a lungul vieţii /ndrept6ndu!'e 'pre W !cunoa<tere= <i9 /n 7apt9 trind "ereu /n ea :cunoa<terea noa'tr nu e niciodat preci'

deli"itat9 preci' 7init <i preci' de'prin' de in7initul cogno'ci&il /n care 'e "ani7e't;.Aprecierea cu plu'=9 "inu'=9 zero= a "i<crilor exi'tente /n "i'terI cunoa<tere e'te deciuna pur 'u&iectiv <i ar&itrar9 cel care o 7ace put6nd ' aleag aleator :pentru orice act decunoa<tere de orice natur ar 7i el; pe oricare din ele ? av6nd tot at6tea argu"ente logice=at6t pentru o alegere9 c6t <i pentru alta... A't7el9 pretenţia de a deli"ita preci' :"ate"atic=;/ntinderea in7init a "i'terelor= 'au a cunoa<terii= e'te pur ?0 Mistere latente 20 Mistere 'escise B0 Mistereatenuate D0 Mistere permanentizate 50 Mistere potenţate0”?@<

("aginaţia aleatoare co"&inat cu o precizie "ate"atic= i"aginar ne poate 7oarte u<orduce la de'coperirea unor 'pecii= in7inite de "i'tere ? e 'u7icient ' co"&in" cuv6ntul

"i'ter= cu orice alt cuv6nt din dicţionar <i g'i" o "iriad de variante ale "i'terului= :cade exe"plu# 1. "i'terul "i'tic9 2. "i'terul e"piric9 ,. "i'terul rezolvat9 ). "i'terul 'e"i!rezolvat9 5. "i'terul nerezolvat... 'au# 1. "i'terul necuno'cut9 2. "i'terul de7ini&il9 ,. "i'terulaparent9 ). "i'terul e'enţial9 5. "i'terul inexi'tent9 *. "i'terul localizat9 . "i'terul "i'terio'9-. "i'terul ne"i'terio' etc.; toate la 7el de de"ne= de o tratare 'erioa' a lor din parteateoriei cunoa<terii= de in7luenţ &a'"ologic :care 'u&Jugat de acea't tendinţ delirantconceptual9 de 7apt9 doar vor&e<te vor&e /n v6nt=9 ca ' 'e a7le <i ea /n trea& creatoare=... devor&e...;.

A te /nv6rti ca pro'tul= /n Jurul unui cuv6nt oarecare din dicţionar9 reco"&in6ndu!l"eta7oric cu alte cuvinte care /ţi trec prin cap9 nu /n'ea"n a cerceta cunoa<terea=#„%onceptul „misterului” 'e$ine astfel conceptul central 'e care trebuie să se ocupe teoria

cunoaşterii0”?@I

Elaga e /n' "6ndru c <i!a priponit gno'eologia= /n cuv6ntul "i'ter= ? ne pute" /ntre&a/n'9 dac vreodat i!ar 7i dat prin g6nd ' 'e ocupe de teoria "i'terului=9 care ar 7i 7o'tconceptul central= al ace'teiaO Cunoa<tereaO RevelaţiaO RezolvareaO Ad6ncireaO4ro7unzi"eaO en'ulO i'ti7icareaO Tran'7or"areaO i<careaO 4ercepţiaO tc. 8u ar 7i "ai'i"plu dac unii ar /nţelege <i ei c9 /n general9 teoria U!ului= 'e ocup cu U!ul= <i teoriaX!ului= cu X!ul=O

@i'cur'ul generalizant ! "eta7oric e'te guno' <i inutil :/n co"unicare; 7iind total inde7init ? a't7el9 de exe"plu9 Elaga vrea# „-ă numim partea care se arată a obiectului în criză faniculmisterului 'escis( iar partea care se ascun'e a obiectului în criză să o numim cripticulmisterului 'escis0”?@J

ai9 &ine# 7ie cu" vrea poetulP @ar atunci cu" ' nu"i" partea din vreo &lrie"eta7oric cu "i'ter= /n co"poziţie= care9 chiar dac 'e arat9 r"6ne /n continuare a'cun'O

? <i ca" tot ce exi't intr /n categoria acea'ta... Bi chiar &a'"ologic &lagian privind lu"ea9de unde <ti" care parte din ea 'e a'cunde= <i care 'e arat=9 din "o"ent ce orice parte a ei'e a'cunde <i 'e arat /n acela<i ti"pO Bi apoi e'te evident c anu"ite o&iecte= :crizate= 'aucal"e=; 'e a'cund c6nd 'e arat :de exe"plu9 toate relaţiile dintre o&iectele cunoa<terii ?care a't7el pot 7i doar parţial= 'coa'e din a'cundere=; <i altele= 'e arat c6nd 'e a'cund :de

10 Lucian Elaga9 %unoaşterea luciferică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. )5.

10- )bi'em.10+ )bi'em9 p. )*.

2-

exe"plu9 cunoa<terea "i'terului=9 cunoa<terea necuno'cutului=9 cunoa<terea inde7initului=etc.;.

C6nd vine /n' vor&a de explicaţiile= &lagiene pute" con'tata c la o adic dou lucruridi7erite cu" ar 7i explicaţia= <i cunoa<terea luci7eric= pot 7i /nrudite de'tul de u<or /n

&azele pri"itive= ale arit"eticii# F000„”e+plicaţia” pose'ă at*tea mo'uri c*te mo'uri fun'amentale pose'ă cunoaşterea luciferică0 E+istă( cu alte cu$inte( o „plus!e+plicaţie”( o„zero!e+plicaţie”( o „minus!e+plicaţie”0”??@

4oetul aplic cu u<urinţ acelea<i 7or"ulri "eta7orice <i c6nd vor&e<te de cunoa<terealuci7eric= <i c6nd ne l"ure<te= cu ce 'e ocup explicaţia=#

„%unoaşterea luciferică începe prin „'esci'erea unui mister”0”??? F000„”cunoaşterealuciferică are un sens ire'uctibil( circumscris 'e menirea ei 'e a imprima $ariaţii calitati$emisterelor 'escise0”??2

„A „e+plica” ce$a înseamnă a 'esci'e un mister”??BF000 „”E+plicaţia” e proce'eulcomplet( integral( al $arierii calitati$e a unui mister în general0”??D „E+plicaţia consistă înatenuarea sau( mai general( în $arierea calitati$ă a unui mister 'escis0”??5

@in ace'te 'uprapuneri de de7iniţii :<i din "ulte altele; 'e poate vedea c6t de vala&ile= <i7olo'itoare= 7ilo'o7ic= pot 7i de7iniţiile "eta7orice ale "eta7orelor 7olo'ite &a'"ologic deElaga prin opera= lui 7ilo'o7ic=. Cu acelea<i 7or"ulri "eta7orice 'e poate de7ini ca" oriceexi't ? de exe"plu# rezolvarea=9 cercetarea=9 7eno"enul=9 'u&'tanţa=9 g6ndirea=9'chi"&area=9 "6ncatul=9 pli"&atul= 'au ploaia= etc. ? oricare din ace'tea 'e /ncadreaz /nde7inirea lor ca 7iind ceva care con't /n de'chiderea unui "i'ter <i varierea lui calitativ=.

Bi prin a't7el de <otii gno'eologice= rezult "ereu o plu'!g6ndire=9 o zero!g6ndire= <i o"inu'!g6ndire= care duc :nu!i a<aO; teoria cunoa<terii= pe cul"i de ridicol &a'"ologictotal ne&nuite de cei ce au cercetat :'erio'; pro&le"ele cunoa<terii= "ai /nainte.

Ce ' "ai 'pune" de 7aptul c /nţelegerea exact a i"plicaţiilor &a'"ologice pe care lei"plic de'coperirea plu'!ploii=9 zero!ploii= <i "inu'!ploii= revoluţioneaz de!a dreptul

a&ordarea "eteorologic a datului natural cu con'ecinţe "eta7izice dintre cele "aii"previzi&ile pe viitor= ? 'e de'coper a't7el 7or"e ale ploii :Icunoa<terii;= care chiar dacnu au exi'tat p6n acu"9 ar putea ' exi'te pe viitor= /n vreo unul dintre cele trei planuri#concret=9 i"aginar= 'au conceptual=.

@e alt7el9 exi'tenţa /n vreo unul din ace'te planuri a centaurilor=9 a inorogilor=9 ape<ti<orului de aur= :cu variantele lor trinitar!arit"etice core'pondente# plu'!centaurul9"inu'!centaurul <i zero!centaurul plu'!inorogul9 "inu'!inorogul <.a.".d.;9 de"on'treaz cu

pri'o'inţ c pentru cunoa<tereI g6ndireI 7ilo'o7ieI ploaie= orice e'te po'i&il :cu "ini"eaJu'tri de nu"e9 de de7iniţii <i de tupeu;.

Hn ace'te condiţii9 e'te greu de explicat cu" de'tul de "ulţi dintre exegeţii= lui Elaga daudovad de o &legire :aproape total; a curaJului lor critic <i 'e la' hipnotizaţi copilre<te dezorzoane conceptuale care /i "e'"erizeaz 'pre &ez"eticirea 'lvitoare a unor 'tructuriideatice evident gunoa'e <i lip'ite de con'i'tenţ9 u"7late arti7icial cu pene "eta7orice de

pun "ioritic9 'peci7ice unor cuvinte &anale de in'piraţie greac9 latin 'au &lagic!ro"6n9co"&inate cu operaţiile de &az ale ta&lei adunrii /nvţate /n cla'a /nt6ia pri"ar :9 !9 0 !Yadunarea9 'cderea <i golirea :de 'en';;.

110 Lucian Elaga9 %unoaşterea luciferică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. 1--.111 )bi'em9 p. 2-.112 )bi'em9 p. 21*.11, )bi'em9 p. 1.

11) )bi'em.115 )bi'em9 p. 1-.

2+

Tradu'e din Jargonul &lagian :/ntin' &a'"ologic pe 'ute de pagini; con'tatrile poetic ?gno'eologice= ale ace'tuia 'e rezu"9 /n principal9 la ur"toarele trui'"e# i'terul exi't <ie "i'terio'. Knele "i'tere 'unt rezolvate :/n' nu"ai parţial;. Alte "i'tere nu 'unt rezolvate9re'pectiv rezolva&ile. Cunoa<terea :cercetarea; e /ncercarea :reu<it 'au nu; de a revelaI

rezolva "i'tereI pro&le"e.=co' din lu"ea lui vor&uli'tic 7udul!i"aginar Elaga 'e dovede<te a 7i un 'i"plu poet al platitudinilor. 8u zice" /n' c ace't lucru ar 7i /n "od nece'ar ceva ru=. 8icidecu". @ealt7el9 pentru el 'e vede :de la di'tanţ; c e'te un "otiv 'erio'= de "6ndrie 7ilo'o7ic=nedi'i"ulat.

unt a't7el 'u7icienţi dintre aceia care 7ie nu au vzut9 7ie '!au 7cut c nu vdnenu"ratele neaJun'uri de 7ond ale 7ilo'o7iilor &a'"ologice= :&lagiene 'au de alt orientare#iudaice9 cre<tine9 gno'tice9 neoplatonice etc.; <i au aplaudat <i aplaud cu entuzia'" de copiide grdiniţ nu"erele de "agie "eta7izic prin care 7ilo'o7ul care le pl'"uie<te 7anta'tictran''u&'tanţiaz cuvinte &anale /n concepte 7ilo'o7ice pro7unde= prin care el 'coate din

plria 'a "ito'o7ic vreun nou &a'" ontologic :colorat /n' iepure<te cu re"ini'cenţele

'peci7ice celor "ai pri"itive &a'"e de ace't tip; prin care el 7ace ' di'par raţionalul9 utilul9coerentul9 concretul <i clarul din "intea hipnotizat a naivilor 'i 'pectatori l'6ndu!i cu ochii&eliţi= /n zorzoane iraţionale9 inutile9 incoerente <i o&'cure adu'e "agic!"eta7izic= /n locullor.

o"iţi co'"ologic= :a 'e citi &a'"ologic=; cu aventurile lui Gt!Gru"o' cu co"plexede Z"eu= :a 'e citi9 de exe"plu9 @u"nezeuI are Anoni" cu co"plexe de (rod; copiii= cu

pricina 'e la' ade"eniţi /n pienJeni<ul Ea&ei!Zgripţuroaice= a iraţionalului <i ilogicului9 airealului <i 7anta'ticului9 pentru a r"6ne apoi &locaţi cu "intea /n tot 7elul de lu"i 7ictivelip'ite de &az9 de con'i'tenţ9 de utilitate9 de 7ru"u'eţe autentic9 de iu&ire 'incer de adevr<i a't7el9 /n cele din ur"9 lip'ite de valoare=.

@ar nu le pl6nge" noi de "il ace'tor vi'tori 'edu<i de "ere otrvite= "eta7izic <i l'"

/n continuare pe 'ea"a lor ridicarea /n 'lvi a "arilor lcri"anţi cu lacri"i 7al'e :uneorin'cuţi /n Lancr"9 alteori aiurea; pu ca înaintare înorizont sau ca retragere 'in orizont .o a treia posibilitate e starea neutră( a mişcării 'e o

semnificaţie eci$alentă stării pe loc/0 Vom $orbi în consecinţă 'espre sensul anabasic sau'espre sensul catabasic al mişcării în ca'rul unui anume orizont .a treia posibilitate este

sensul neutru/0”??9

Hn 7ilo'o7ia &a'"ologic= :I "eta7oric=I "ito'o7ic=I poetic=; intervine9 de "ulte ori9 &analitatea /"prţirilor /n trei= :ca "ai 'u'9 de exe"plu# /nainte9 pe loc9 /napoi; /"prţirire&otezate apoi :pro&a&il pentru e7ect 'tili'tic=; cu tot 7elul de zorzoane lingvi'tice= :ca 'nu "ai par chiar a<a &anale pe c6t 'unt;.

A't7el9 de exe"plu9 Elaga a de'coperit= c 7aţ de ceva anu"e poţi ' te apropii9 ' tedeprtezi 'au '!ţi "enţii di'tanţa9 7r totu<i ' realizeze :era "ai preocupat ' creeze"eta7ore dec6t ' g6ndea'c; c /n cazul orizontului=9 7iindc ace'ta e'te circular <i 7iindccel care /l percepe e'te /ntotdeauna /n interiorul 'u9 orice /naintare /n orizont= e'te /n acela<iti"p <i o retragere din orizont=. 4catul cel "are al 7ilo'o7rii &a'"o7ile e'te9 de cele "ai"ulte ori9 generalizarea gr&it= :care introduce 'u& acela<i acoperi<= realitţi evidentdi'tincte; <i9 re'pectiv9 particularizarea gr&it= ? care di'tinge /n "od dra'tic= /ntre realitţi

11* Lucian Elaga9 &rizont şi stil 9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++)9 p. 1,).

,0

cu acelea<i caracteri'tici :de exe"plu9 atri&uind9 /n "od unilateral9 unei realitţi 'en'ul A!YEc6nd 7oarte &ine ace'teia i 'e poate atri&ui <i 'en'ul E!YA;.

3rice lucruI 7iinţ 'e a7l 'u& anu"ite a'pecte /n /naintare <i 'u& altele /n retragere at6t din per'pectiv 'paţial!dina"ic9 c6t <i din per'pectiv te"poral :la un "o"ent dat ele

/nainteaz=9 /n alt "o"ent 'e retrag=;.Culturile "a'ive= :cu" 'unt cele 'peci7ice uropei9 (ndiei9 Chinei; /ntin'e pe teritoriii"en'e <i ti"puri "ilenare /n "od inevita&il vor 7i "arcate deci conco"itent <i de /naintare=<i de retragere=. A le cataloga pe oricare dintre ele ca 7iind doar culturi de /naintare=:expan'ive ? cu" catalogheaz Elaga cultura european; 'au doar culturi de retragere= :cu"Elaga con'ider c e'te cultura indic=; e'te doar a te Juca cu vor&ele ? a!ţi alege 'u&iectivdin ace'te culturi orientrile= care /ţi plac <i a te 7ace c nu le vezi pe cele opu'e lor :care nuconvin intenţiilor tale &a'"ologic reducţioni'te;. Apoi /n cadrul 7iecrei culturi= 'unt di7eritecla'e 'ociale care au valori <i orientri di7erite ? unii /nainteaz= :cla'ele conductoare;9 'eextind9 acapareaz ? alţii 'e retrag= :cla'ele condu'e9 'tp6nite;9 'e 'upun9 'e re'e"neaz ?cu "enţiunea c ei /<i "ai 'chi"& locul <i c retragerea!/naintarea po"enit e'te relativ la

relaţiile de guvernare= :'u& alte raporturi= 'en'urile pot 7i inver'ate;.3ricu" lui Elaga /i plac /"prţirile 'u&iectiv ar&itrare la trei a<a c le practic pe'te tot peunde prinde ocazia# „#iferenţiem trei mo'uri ale năzuinţei formati$e0 Aceste mo'uri sauten'inţe apar sau 'ispar( mor sau renasc( 'upă culturi( epoci( in'i$i'ualităţi0 Ele sunturmătoarele> ?0 Mo'ul in'i$i'ualizat; 20 Mo'ul tipizat; B0 Mo'ul stiial .elementarizat/0”??<

„-ă stabilim în linii largi ten'inţele formati$e mai însemnate ale istoriei0 Valorile în jurulcărora se cristalizează aceste ten'inţe sunt in'i$i'ualul( tipicul( absolutul0”??I

3ric6t ar vrea Elaga ' aplice una din ace'te tr'turi doar anu"itor arti<ti9 e'te evident cele 'unt 'u7icient de generale /nc6t ' poat 7i aplicate oricare din ele oricui ? alegerea e'te dinnou pur 'u&iectiv. @intr!o anu"it per'pectiv orice arti't individualizeaz= ceva9 din altatipizeaz= <i din alta 'i"&olizeaz= :I ele"entarizeaz=I a&'olutizeaz=;. A accentua

anu"ite a'pecte din cele trei e'te doar a e7ectua o 'i"pl privire9 'uper7icial <i unilaterala'upra operei unui arti't.

La 7el e cu conţinutul unei opere de art ? de exe"plu9 un "r 'au un o" pictat de arti'te'te individualizat :e'te acel "r <i acel o"9 nu altul;9 e'te tipizat :e'te a'e"ntor= cu re'tul"erelor9 re'pectiv oa"enilor ? av6nd tr'turi tipice= lor; <i e'te 'i"&olic=I ele"entar=:tran'"ite ceva ele"entar= ? /n general9 varia&il9 /n 7uncţie de 'tarea receptiv de "o"ent a

privitorului9 re'pectiv de 'tarea de "o"ent a creatorului acelei picturi9 dar <i de "ulţi alţi7actori pur 'u&iectivi;. Tot ce exi't /n cuprin'ul con<tiinţei poate 7i catalogat ca 7iinddeopotriv <i individualizat=9 <i tipizat=9 <i a&'olut= :'i"&olic=;. @e aceea9 a acordaunilateral ace'te cali7icative= cuiva anu"e <i a le re7uza altcuiva e'te doar a te Juca cuvor&ele.

Criteriile de cla'i7icare ale 'tilului propu'e de L. Elaga11+ :orizontul 'paţial= ? 7init9 in7initorizontul te"poral= ? axat pe prezent9 trecut 'au viitor accentul axiologic= ? negativ:di'tructiv; 'au pozitiv :con'tructiv; atitudinea de retragere9 de expan'iune 'au de 'taţionarenzuinţa 7or"ativ= ? centrat= pe individ9 pe tipic 'au pe ele"entar; nu 'unt criterii'erioa'e :o&iective; de cla'i7icare a 'tilului arti'tic9 7ilo'o7ic9 cultural etc. ? ci doar purecontingenţe 'u&iective care nu pot 7i di7erenţiate o&iectiv :/n "od clar9 tran<ant9 7r echivoc;'pre a 7i ata<ate cu precizie unui arti't9 unei opere 'au unei culturi.

11 )bi'em9 p. 1),.

11- Lucian Elaga9 Pări şi etape9 ditura inerva9 Eucure<ti9 1++09 p. ),.11+ Hn Lucian Elaga9 &rizont şi stil 9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++).

,1

Giecare dintre ele 'unt 'u7icient de generale :'u7icient de neclar precizate ca <i conţinut;/nc6t ' 'e poat aplica la orice <i9 prin ur"are9 'unt lip'ite de relevanţ teoretic <i practic9a&'tract <i concret9 7iind axiologic inutile :l'6nd "unca de apreciere valoric 7r repereexacte de orientare;.

Re&otezrile 7ilo'o7ice= 7olo'ite de Elaga nu clari7ic nici 'tilul= <i nici altceva ? ele 'unt7olo'ite doar pentru a de'crie "eta7oric= :&a'"ologic; ni<te &analitţi de orientare cuno'cute<i de copiii de grdiniţ ? anu"e cele 'peci7ice 'paţiului=9 ti"pului=9 orientrii valorice=9"i<crii= <i creaţiei= :de 7or"e;. Analiza e'tetic= du' /n ace't 'pirit poate /n'9 a't7elrealizat9 ' continue cu oricare alte &analitţi de orientare= :nu"ite evident cu ceva nu"epo"poa'e= ' par "ai intere'ante;9 ca de exe"plu# 'chi"&area= :/"prţit trinitar= /n

&una tradiţie a 7ilo'o7iei= &a'"ologice /n ? rezi'tenţ la 'chi"&are9 indi7erenţ la ea <idorinţ de 'chi"&are ? re&otezate9 de exe"plu9 /n re'chi"&are=9 ind'chi"&are= <ido'chi"&are=; 7orţa= :dur ? cu "are 7orţ9 "edie ? cu 7orţ "edie9 'la& ? re&. durFrato'9"edFrato' <i 'la&Frato'; etc. :ace't 'til de /"prţire a 'tilului /n 7uncţie de &analitţire&otezate ar putea 7i nu"it 'tilul &analitţilor re&otezate=.;

Apoi chiar criteriile &anale propu'e de Elaga pot 7i /"prţite la 7el de leJer /n cu totul alte"oduri dec6t le propune el ? de exe"plu# 'paţiul poate 7i unidi"en'ional9 &idi"en'ional9tridi"en'ional <i "ultidi"en'ional ti"pul poate 7i liniar!progre'i't=9 repetitiv!7or"al= 'au'pontan!contingent= accentul axiologic= poate 7i apro&ator9 dezapro&ator 'au neutru9"i<carea= poate 7i a'cendent 'au de'cendent nzuinţa= cu pricina poate 7i 'i"etric 'aua'i"etric <.a.".d.

Hn principiu9 nu exi't un 'ingur 'til 'peci7ic unei opere9 ci exi't doar opere "arcate:in7luenţate; de "ai "ulte 'tiluri :"ai "ult 'au "ai puţin vizi&ile= pu&lic; ? plu' caprecierea 'au chiar identi7icarea unui 'til= oarecare e'te9 de o&icei9 o /ntreprindere pur'u&iectiv :at6t ca raportare la nu"ele= ale' pentru 'til9 c6t <i la caracteri'ticile= atri&uitelui;.

A vor&i de 'tilul= unei opereI arti'tI cultur e ca <i c6nd ai vor&i de ideea= lor 'peci7ic9de culoarea= lor core'punztoare9 de 7or"a lor geo"etric= 'peci7ic9 de a7initatea= lor cuanu"ite prţi de vor&ire120 :cu 'u&'tantivul9 adJectivul9 adver&ul9 pronu"ele9 nu"eralul9conJuncţia9 prepoziţia...;9 de core'pondenţa lor nu"erologic :cu nu"ere de la 1 la 109 deexe"plu; 'au a'trologic :preciz6nd zodia= 'u& care 'e "ani7e't; ? adic nu e'te dec6t o

Joac gratuit cu vor&ele9 prin preaJ"a unor aprecieri 'u&iective aparent di'cri"inative <i &inedeli"itate denotativ9 dar /n realitate :la o privire "ai atent; la 7el de vala&ile pentru orice altele"ent din "ulţi"ea analizat e'tetic 'au axiologic.

Hn ce prive<te de'e"narea de ctre L. Elaga a incon<tientului= ca 7iind re'pon'a&ilul de'erviciu= pentru toate 7aptele culturii9 ea e'te la 7el de vala&il ca <i re'pon'a&ilizarea pentruacelea<i 7apte doar a con<tientului= 'au a 'u&con<tientului= 'au a oricror altor prţi'ingularizate arti7icial <i &rutal din /ntregul 7uncţional al p'ihicului :i"aginaţie9 in'piraţie9intuiţie :pe care "izeaz9 de exe"plu9 /n "od unilateral E. Croce# FK „arta răm*ne perfect'efinită( c*n' e pur şi simplu 'efinită ca intuiţie0”?2?;9 "e"orie9 percepţie etc.;

tilul= a'e"ntor al "ai "ultor opere de art "ani7e'tate /n cadrul unei culturi :deexe"plu9 egiptean 'au greac etc.; 'e datoreaz unei "ultitudini de 7actori :con<tientizaţi='au necon<tientizaţi= de unii; printre care 'unt de a"intit# proce'ul de educaţie :de tran'7ercon<tient <i intenţionat al 'tilurilor= de la pro7e'or la elev; coeziunea 'ocial :"enţinut

printre altele <i printr!o 7orţare con<tient venit din partea 7actorilor de decizie 'pre

120 @e exe"plu9 'u& 7or"a 'u&iectiv conturat pe care o reg'i" /n cartea lui Con'tantin 8oica9 Mo'elul

cultural european9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,.121 Eenedetto Croce9 Elemente 'e estetică9 ditura Ardealul9 T6rgu!ure<9 1++-9 p. )0.

,2

i"itarea=9 re'pectarea9 reproducerea unor "odele <i nor"e tradiţionale; u<urinţa <i 'enzaţiade 'iguranţ "ult "ai "are pe care o pre'upune repetarea= :I con7or"area=; 7aţ degreutatea <i ne'iguranţa pe care o aduce9 de o&icei9 cu 'ine :pentru pro"otorul ei;'chi"&area=I inovarea; identi7icarea co"unitar!cultural cu anu"ite 'e"ne= di'tinctive

:'i"&oluri9 'tindarde9 port9 tradiţii populare <i culte etc.; care /i di7erenţiaz pe "e"&rii uneico"unitţi de alte co"unitţi.atricea 'tili'tic= a unui popor nu e'te a't7el incon<tient=9 ci9 de "ulte ori9 chiar

di"potriv ? ea e'te con<tientizat <i a'u"at cu "are "6ndrie ? ca 'e"n de identitate etnic9ca 'e"n de continuitate generaţional9 ca punct de pornire pentru con'tituirea unei identitţietnic!naţionale capa&ile ' poarte c6t "ai e7icient= lupta 'a pentru re'ur'e <i putere :pentru'upravieţuire <i /n"ulţire; cu alte identitţi 'tatale=.

Crearea <i pro"ovarea tote"ului=9 a 'i"&olurilor=9 a 'tindardului= etc. e'te /n principalo acţiune con<tient <i intenţionat ? chiar dac e'te in7luenţat de o "ulţi"e de 7actoriincon<tienţi= <i contingenţi= ? iar a7ir"area 'tilurilor= 'peci7ice unui grup 'au individ e'teo 7or" a&'olut nece'ar pentru realizarea unei identi7icri prin 'e"ne di'tinctive a

purttorului unei anu"ite co"&inaţii 'peci7ice de 'tiluri=.tilurile ve'ti"entare9 de vor&ire9 arti'tice9 arhitecturale ? au deci <i un rol de "ediere aidenti7icrii prin di7erenţiere /n cadrul grupurilor <i /ntre ele9 7c6nd po'i&il identi7icarea :"aiu<oar; a rudelor=9 a prietenilor= <i a du<"anilor=9 a pericolelor <i c6<tigurilor po'i&ile9 alocului= <i rolului= deţinut /n 7a"ilie9 'ocietate <i /n lu"e= <.a.".d.

Ace'tea 'unt con'tituite deci printr!o co"&inare :"ai "ult 'au "ai puţin aleatoare; de7actori 'tili'tici= care odat a'u"at <i 'ta&ilizat= /ntr!o identitate 'tili'tic= 'peci7icdevine purttoare de 'en' <i direcţie9 de di'cri"inare <i orientare valorizatoare :'ocial9individual9 relaţional9 econo"ic9 "ilitar etc.; /n cadrul dina"ic al lu"ii <i vieţii.

4rin ur"are9 nu e nece'ar ' pl'"ui" &a'"ologic tot 7elul de "atrici incon<tiente='peci7ice anu"itor grupe de indivizi c6nd e'te evident c 'unt o "ulţi"e de 7actori 'ociali!

in'tituţionali <i p'ihologici :ca ' nu!i "ai po"eni" pe cei geogra7ici9 "eteorologici9 i'toricietc.; care explic "ult "ai &ine apariţia <i perpetuarea unor 'tiluri= dec6t intervenţia"agic=!"i'terioa'9 o&'cur!"eta7izic= a incon<tientului= /n conturarea lor 'tructural <i7uncţional. Co"plexul 'tili'tic identitar al unei 'ocietţiI co"unitţi rezi't= generaţiilor deindivizi9 7iindc el are la &az rezultatul "uncii= /ntregii co"unitţi pe "ai "ulte generaţii:pe plan lingvi'tic9 tehnologic9 politic9 religio' etc.; care e'te <i el 'upu' 'chi"&rii9 dar /ntr!un rit" de'tul de lent.

Cei care 'e gr&e'c ' introduc de o "anier unilateral!cople<itoare 7actorul incon<tient=9re'pectiv de "ediu= /n ecuaţia 7or"rii unor 'tiluri= ca" ignor relaţia direct a ace'tora ?"ai /nt6i9 /ntre ele <i apoi cu core'pondentele lor ? con<tientul9 re'pectiv individul. @atulgenetic <i 'ocio!i'torico!geogra7ic /n care 'e na<te <i 'e 7or"eaz per'onalitatea 'tili'tic= aunui individ 'e re7lect at6t /n "ediul= 'u9 c6t <i /n incon<tientul= 'u.

4un6nd un accent exce'iv pe "ediu= :'ocial9 natural9 cultural9 lingvi'tic etc.; <i ignor6ndindividul... 'au pe incon<tient= <i ignor6nd con<tientul= lor... le lip'e<te viziunea dean'a"&lu a pro&le"ei <i nu pot a't7el 'e'iza echili&rul dina"ic &idirecţional con'tituit prin

participarea la 7el de i"portant a cel puţin dou prţi# incon<tientul <i con<tientul9 "ediul <iindividul.

Hn ce prive<te relaţia dintre art= <i natur= :'u& raport e'tetic=; Elaga in'i't ' le pun pe ace'tea /n planuri ontologice= di'tincte /ntre care pune prp'tii de netrecut# „Esteticulnatural şi esteticul artistic apar cu totul în alte or'ini ontologice0” ?22 „Esteticul natural( fie

poziti$( fie negati$( apare în orizontul lumii 'ate; esteticul artistic( fie poziti$( fie negati$(

122 Lucian Elaga9 Artă şi $aloare9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++*9 p. +*.

,,

apare ca re$elare în orizontul misterului0”?2B „Esteticul natural şi esteticul artistic sunt( ca structuri obiecti$e( incomensurabile şi insubstituibile unul prin altul( căci ele apar în or'inie+istenţiale total 'iferite0”?2D „#istanţa 'intre ele este 'e prăpastie( nu 'e treaptă sau 'ecomple+itate; 'istanţa 'intre ele este aceea a unei mutaţii ontologice0”?25

@ac di7erenţierile po"enite "ai 'u' 'e reduc la a 'pune evidentul ? de exe"plu9 c unc6"p cu 7lori nu e tot una cu un ta&lou /n care e pictat un c6"p cu 7lori <i c a't7el /ntre celedou e'te o ordine exi'tenţial= de ruptur= ? /i pute" concede lui Elaga c a de'coperit/ntr!adevr ceva# anu"e ceea ce era evident pentru toat lu"ea...

@ac /n' el vrea ' 'pun ceva "ai "ult de at6t9 tre&uie ' "rturi'i" c nu prea reu<e<te' ne conving# ceea ce el atri&uie exclu'iv e'teticului arti'tic= poate 7i cu u<urinţ atri&uit <ie'teticului natural= <i inver'. (ar cel care nu g'e<te nici o legtur ontologic= /ntre celedou9 e 'u7icient ' &age de 'ea" c a"&ele 'unt 7or"e 7iinţiale ale e'teticului :'au "car ca"&ele au cuv6ntul e'tetic= /n co"poziţie;.

3poziţia continu <i radical pe care Elaga in'i't ' o pun /ntre e'teticul arti'tic <ie'teticul natural 'e reduce a't7el la po'tularea unei opoziţii ontologice= /ntre art <i natur9

lucru care ne poate 'ugera c arta e'te pentru Elaga ceva prin excelenţ arti7icial9 nenatural9ceva rupt a&rupt din /ntregul naturii9 ceva care nu 'e /ncheag /n el ? anu"e o eroare9 cevaeronat9 a&erant9 ceva a&'urd9 ceva ne!natural. l nu zice direct ace't lucru ? dar aici duce p6nla ur" opoziţia 'a duali't radical pe care o pune /ntre art <i natur.

Arta ne!natural e'te /n' o a&eraţie la 7el de "are ca natura ne!arti'tic# e'te greu '!ţii"aginezi o pictur nenatural=9 un ceva co"plet nenatural 7cut /n /ntregi"e :'au "car

parţial; cu "iJloace care ' nu ai& nici o legtur :"ineral9 chi"ic9 vegetal etc.; cu natura<i creat de un pictor nenatural=9 czut din cer=9 drept /n art nenatural=9 de exe"plu9 prinruptura ontologic= "enţionat de Elaga. A't7el9 naturalul poate 7i la 7el de &ine un "i'tercare 'e reveleaz= :de exe"plu9 prin cre<terea <i cunoa<terea naturală a lu"ii pe care oo&ţine" c6nd ne na<te"; apoi9 arti'tul e'te evident c apare /n orizontul lu"ii date=9 c doar

nu o ' apar /n orizontul lu"ii ne!date=P... 3"ul care produce arta nu e natural :earti7icialO;O 8u 7ace alorile pe care Elaga le pla'"eaz a'upra artei 'pre condiţionarea= ei 'e aplic9 la o "aiatent con'ideraţie9 la 7el de &ine ?0 &pera 'e artă reprezintă un 'ozaj 'e mister şi 'ere$elare sensibilă0 20 &pera 'e artă reprezintă o unitate şi în acelaşi timp o multiplicitate0 B0&pera 'e artă are aspecte semnificati$e şi aspecte iraţionale0 D0 &pera 'e artă se prezintă cao creaţie spontană şi ca o lucrare făcută0 50 &pera 'e artă are aspecte canonice şi aspecteoriginale0”?29

Calitţile polare= atri&uite "ai 'u'9 de Elaga9 operei de art9 'unt /n "od evident 'u7icientde general 7or"ulate pentru a putea 7i atri&uite <i naturii 'au operei= ei9 <i /n 7ond ele pot 7iatri&uite ca" la orice altceva. @oar printr!o 'uper7icialitate re7lexiv poate ' vad un 7ilo'o7/n condiţionrile= de "ai 'u' calitţi principial e'tetice atri&ui&ile /n "od 7unda"ental doarartei.

i'terul9 'en'i&ilul9 unitatea9 "ultiplicitatea9 'e"ni7icativul9 iraţionalul9 'pontanul9 datul:7cutul;9 canonicul :nor"ativul;9 originalul 'unt noţiuni care pot 7i atri&uite <i naturii :/nopoziţie cu care e pu' arta de Elaga;9 dar <i "ultor altor realitţi= :g6ndirii9 e"oţiei9"i<crii9 i'toriei9 ti"pului9 'paţiului etc.;.

12, )bi'em9 pp. + ? +-.12) )bi'em9 p. 100.

125 )bi'em9 pp. 100 ? 101.12* Lucian Elaga9 Artă şi $aloare9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++*9 p. 120.

,)

ulţi 7ilo'o7i &a'"ologi= 7olo'e'c /n' acea't "etod de pro'tire 'peculativ= 'peci7ic9de exe"plu9 <i a'trologiei9 "etod care 'e &azeaz pe a7ir"area unor caracteri'tici generale ce'e potrive'c tuturor zodiilor=9 pretinz6nd /n'9 /n ciuda tuturor evidenţelor9 c9 totu<i9 ace'tecaracteri'tici :condiţionri=; nu 'unt generale <i 'uper7iciale9 ci 7oarte particularizate <i

pro7unde. Cul"ea e'te c 'unt 'u7icienţi de "ulţi naivi care ' cread /n ace'te <"echeriia'trologice9 re'pectiv <"enrii e'tetice <i 'peculative= pro7erate de tot 7elul de poeţi rtciţi prin 7ilo'o7ie= /n ciuda &la"rii o7iciale= :de exe"plu9 vizavi de religii; de ctre ei a uneia't7el de practici# „#ar la ce foloseşte o formulă generală c*n' e $orba să se încerce ocaracterizare a formelor 'e religiozitate6 -e impune atenta( pătrunzătoarea( cru'a'iferenţiere( căci altfel n!am făcut nimic0”?2<

2aloarea şi 3itsc4*ul în filosofie

.„Valorile sunt obiecte ale 'orinţei0”?2I „=elati$ismul $alorilor nu pro$ine 'in firea lor( ci'in aceea a actelor cu care ne apropiem 'e ele0”?2J /

4racticarea artei basmologice de ctre unii 7ilo'o7i duce a't7el la poziţionarea a"&igu a7ilo'o7iei lor /ntre $aloare şi kitsc0 4oziţionarea acea'ta /n' e dat <i de 7aptul c cele douconcepte nu 'e exclud total una pe alta :nici /n &a'"9 nici /n realitate; ? ci au nenu"rate'paţii de con7luenţ <i 'uprapunere ? Fit'ch!ul nu e'te lip'it de valoare :de exe"plu#co"ercial9 utilitar9 p'ihologic9 religioa'9 acade"ic= etc.; <i valoarea :orice valoare; nue'te lip'it de Fit'ch :7iind pla'at /ntr!o i'torie 'chi"&toare <i 7iind apreciat 'ocial de7iecare dat de pe cel puţin dou poziţii principial adver'e;.

Caracterul Fit'ch!i'tic al valorii vine a't7el din relativitatea ei p'iho!crono!topic9 dini"po'i&ilitatea valorii de a!<i g'i repere a&'olute po'i&il a 7i acceptate de toat 7iinţarea /norice condiţii1,0.

:„7eologii îl acuzau pe 10 Claga 'e ateism( %0 =ă'ulescu!Motru îl în$inueşte 'e misticism(

că se abate 'e la spiritul ştiinţific0”?B?;Aprecierea unei opere arti'tice 'au 7ilo'o7ice ca 7iind de valoare= 'au ca 7iind doar un

Fit'ch e'te9 prin ur"are9 o 'i"pl apreciere de gu't9 un ton de "o"ent9 o de'criere a unei'enzaţii organic!e"oţional!ideatice trezite de acea oper /n cel care o conte"plI lectureazcenzurat apoi de intere'e <i criterii de valorizare "o<tenite <iI'au a'u"ate din contextul'ocial :re'tr6n' <i extin'; /n care 'e "ani7e't 7a"ilial9 co"unitar <i pro7e'ional.

(nevita&il9 a't7el9 orice art <i orice 7ilo'o7ie 'e 'itueaz pentru unii pe planul valorii9 pentrualţii pe cel al Fit'ch!ului <i pentru "area "aJoritate a oa"enilor /ntre valoare <i Fit'ch ? adicnici ceva care ' te entuzia'"eze la ne&unie=9 dar nici ceva care ' te la'e total indi7erent= ?un ceva care 'e "i<c indi'tinct /n 'paţiul ne&ulo' al vieţii pla'ate arhetipal /n cadrul relativi'tal exi'tenţei :cel puţin din per'pectiva expri"rii aprecierilor 'ale valorice vizavi de realitţilecu care intr /n contact;.

:„-fera 'e pro$enienţă a unor elemente apărute în conştiinţa noastră nu garantează$aloarea lor0”?B2;

12 Lucian Elaga9 G*n'ire magică şi religie9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++*9 p. 2)).12- Tudor >ianu9 )ntro'ucere în teoria $alorilor 9 ditura Al&atro'9 Eucure<ti9 1++9 p. 2*.12+ )bi'em9 p. 2+.1,0 >ezi /n ace't 'en' ida"9 &riginalitatea g*n'irii blagiene în peisajul filosofic contemporan9 ditura @etectiv9

Eucure<ti9 200+9 p. 1,*.1,2 Tudor >ianu9 )ntro'ucere în teoria $alorilor 9 ditura Al&atro'9 Eucure<ti9 1++9 p. 11-.

,5

Aprecierea "aJoritţii :"a'ei= 'au elitei=; pentru o valoare= oarecare nu e'te o garanţiea o&iectivitţii acelei valori ? 7aptul c unele valori= 'unt pro"ovate :din di7erite intere'e;"ai "ult dec6t altele duce /n'9 "ai /ntotdeauna9 dac nu la tran'7or"area lor /n Fit'ch!uri9atunci cel puţin la recepţia lor Fit'ch!i'tic :de ctre "arele pu&lic= 'au de ctre critica de

'pecialitate=; ? lucru nu odat /nt6"plat /n i'toria 7ilo'o7iei. C6nd critica aJunge /n ace't'tadiu ea 'e eli&ereaz 'ingur de di'cern"6nt critic pentru a lli /n cor i"nuri de laud'7inţilor 7ilo'o7i canonizaţi acade"ic= <i a't7el devine9 dac nu peni&il9 atunci9 cel puţin9relativ inutil.

::...; „în Claga e un compositum 'in Nant( %assirer( 3ung şi -pengler0?BB”;Apoi9 pe de alt parte9 uzura "oral= /<i 7ace 'i"ţit prezenţa9 pentru c ceea ce a 7o't nou

la un "o"ent dat9 dup ceva ti"p9 devine o &analitate a vieţii din prezent 'au pentru c ceeace iniţial 'e credea a 7i original 'e dovede<te "ai "ereu :la o "ai atent cercetare; c nu e'tedec6t o i"itaţie= <i o plagiere= a unor tendinţe anterior "ani7e'tate 'au exi'tentedintotdeauna /n co"plexul p'ihologic u"an <i /n "ani7e'trile 'ale culturale <i civilizaţionale.

A7lat /ntre adevrul= "iturilor <i adevrul <tiinţei9 adevrul 7ilo'o7ic e'te9 de cele "ai

"ulte ori9 "ai aproape de Fit'ch :eliti'tic=; dec6t de valoare :univer'al;. 4la'at /ntre &inele7ictiv al pove<tilor :co'"ologice9 "eta7izice9 ontologice; religio'!dog"atice <i &inele concret<i i"ediat al tehnicii9 &inele 7ilo'o7ic e "ai "ult o iluzie dec6t o realitate <i9 prin ur"are9 peacea't 'car a &inelui el e'te9 de cele "ai "ulte ori9 "ai "ult Fit'ch dec6t valoare.

A<ezat /ntre 7ru"o'ul "i<ctor al artelor copilriei :cu toate Jocurile ei inocent i"aginare;<i 7ru"o'ul convingtor al tehnicii <i <tiinţei :a<ezat /n 7or"ele <i 7uncţiile utilitare aleo&iectelor produ'e de ace'tea; 7ru"o'ul 7ilo'o7iei e'te9 de cele "ai "ulte ori9 "ai "ult unFit'ch e'tetic= dec6t o valoare vie.

:„#acă omul are însă şi altă menire 'ec*t aceea 'e satelit al propriei sale umbre( 'acăomul are o menire care să!i justifice cu a'e$ărat e+istenţa( e aceea a „creaţiei”0”?BD;

@ac e /n' ceva valoro' /n 7ilo'o7ie9 ace'ta nu e Fit'ch!ul "ani7e'tat la tot pa'ul /n "ulte

din 7or"ele ei de expri"are :de exe"plu9 de 7oarte "ulte ori9 /n li"&aJele ei Jargonice= /naparenţ elevate=9 dar /n realitate u<or de redu' la platitudini9 trui'"e <i non!'en'uri; <i /n

pro7unzi"ea de 'upra7aţ /n care 'e co"place9 de cele "ai "ulte ori9 ? ci /n capacitatea ei de ana<te "ereu din hao'ul 'u 'peci7ic noi arte aloarea ei e'te a't7el :/n cazuri 'peci7ice &ine deli"itate; "ai "ult o valoare de concepţie9de i"pregnare incipient a unor noi direcţii de dezvoltare <i expan'iune a <tiinţei <i culturii.

ao'ul general al 7ilo'o7iei "ani7e'tat inevita&il ca Fit'ch9 ca a"alga" di7or" de pretenţiozitţi ridicole <i &analitţi eliti't!in7antili'te9 are9 prin ur"are9 ceva din valoareahao'ului originar= "ani7e'tat continuu /n prezent ? acel hao' care creat <i /ntreţinut /n "odnatural= de 7ilo'o7ie duce inevita&il <i la concepţia :relativ accidental; a unor noi co'"o'uride "ani7e'tare u"an.

:„,u e+istă $iaţă a+iologică fără acţiuni 'e preferinţă0 ,uanţele preferinţei 'e$in însăe+trem 'e 'elicate şi greu 'e justificat pe măsură ce obiectele ei se particularizează0”?B5;

Con'ider6nd 7ilo'o7ia ca o art a g6ndirii <i o&'erv6nd tot "aterialul de 'tudiu pe care ni!lo7er i'toria "ani7e'trilor ei i 'e vde<te de la di'tanţ9 de 7oarte "ulte ori9 pro'tul gu't=9nivelul 'czut=9 proa'ta calitate=9 platitudinea=9 lip'a de originalitate= toate valori7icateco"ercial de tot 7elul de grupuri de intere'e :religioa'e9 acade"ice9 econo"ice9 politice etc.;.

1,, Da&riel Liiceanu9 #eclaraţie 'e iubire9 u"anita'9 Eucure<ti9 200,9 p. ,.

1,) Lucian Elaga9 %enzura transcen'entă9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. 1*.1,5 Tudor >ianu9 )ntro'ucere în teoria $alorilor 9 ditura Al&atro'9 Eucure<ti9 1++9 p. 10,.

,*

A't7el curentele de g6ndire la "od= expir "ereu la un "o"ent dat <i 'unt aruncate laco<ul de gunoi al g6ndirii u"ane9 7iind privite de ur"a<i9 /n cel "ai &un caz9 doar ca ni<tecuriozitţi antice 'peci7ice unor vre"uri de rtcire "ental.

Gie c vor&i" de 7or"e ale platoni'"ului9 ari'toteli'"ului9 neoplatoni'"ului9 patri'ticii

cre<tine9 7ilo'o7iei "edievale9 7ilo'o7iei rena<terii9 7ilo'o7iei "oderne 'au conte"porane la oanaliz atent a lor prin pri'"a criteriilor 'peci7ice claritţii9 coerenţei9 con'i'tenţei9 veracitţii<tiinţi7ice9 utilitţii practice9 viziunii de an'a"&lu9 7ru"u'eţii arti'tice9 o&iectivitţii9ideali'"ului u"ani't ? "ulte din ace'tea 'e dovede'c a 7i doar ni<te Fit'ch!uri culturale9 ni<tecreaţii u"ane "ai apropiate de Fit'ch dec6t de valoare.

Acela<i rezultat /l o&ţine" <i dac le Judec" doar prin preaJ"a 'tandardelor de valoare7ilo'o7ic= propu'e de di7eriţi 7ilo'o7i /n decur'ul i'toriei ? aproape 7iecare din ei art6nd9uneori de'tul de li"pede9 lip'a de valoare= a con'trucţiilor 7ilo'o7ice ale celorlalţi9 gre<elilelor evidente9 a&eraţiile= pe care le 'u'ţin9 doar pentru a le /nlocui :nu de puţine ori; cu

propriile lor gre<eli <i a&eraţii= :din pcate9 aici g'i" un grad de incon'i'tenţ greu deegalat de ctre alte ra"uri ale "ani7e'trilor cultural ? u"ane;.

$iblio%rafie+

Elaga9 Lucian9 1++09 Pări şi etape9 ditura inerva9 Eucure<ti.Elaga9 Lucian9 1++,9 %unoaşterea luciferică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.Elaga9 Lucian9 1++,9 %enzura transcen'entă9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.Elaga9 Lucian9 1++)9 &rizont şi stil 9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.Elaga9 Lucian9 1++)9 %urs 'e filosofia religiei9 ditura Gronde9 Al&a (ulia.Elaga9 Lucian9 1++*9 Artă şi $aloare9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.

Elaga9 Lucian9 1++*9 G*n'ire magică şi religie9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.Elaga9 Lucian9 1++9 7rilogia cosmologică ! #iferenţialele 'i$ine( Aspecte antropologice(

"iinţa istorică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.Elaga9 Lucian9 200,9 #espre conştiinţa filozofică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.Croce9 Eenedetto9 1++-9 Elemente 'e estetică9 ditura Ardealul9 T6rgu!ure<.@ri"&a9 3vidiu9 1++59 "ilosofia lui Claga9 ditura xcel'ior ? ulti 4re''9 Eucure<ti.(ano<i9 (on9 1++*9 & istorie a filosofiei rom*neşti9 ditura Ei&lioteca Apo'tro79 CluJ!

8apoca. 8i'tor9 ugeniu9 1+++9 7eoria blagiană 'espre matricea stilistică9 ditura Ardealul9 T6rgu!ure<.4op9 Traian9 20019 )ntro'ucere în filosofia lui 1ucian Claga9 ditura @acia9 CluJ!8apoca.Radu9 Lucian Alexandru9 200+9 ,oua or'ine religioasă9 ditura D L(89 CluJ!8apoca.urdu9 Alexandru9 200,9 Vocaţii filosofice rom*neşti9 ditura Ardealul9 T6rgu ure<.Tudo'e'cu9 (on9 1+++9 1ucian Claga concepţia ontologică9 ditura Gundaţiei Ro"6nia de6ine=9 Eucure<ti.>ianu9 Tudor9 1++9 )ntro'ucere în teoria $alorilor 9 ditura Al&atro'9 Eucure<ti.>ianu9 Tudor9 20019 -tu'ii 'e filosofie şi estetică0 #ualismul artei9 ditura 1001 Dra"ar9Eucure<ti.>ida"9 Teodor9 200+9 &riginalitatea g*n'irii blagiene în peisajul filosofic contemporan9ditura @etectiv9 Eucure<ti.

,

Filosofia (lui $er%son) şi "ener%ia spirituală#

:FK „situaţia e 'e aşa natură că nu pot să e+iste nici un fel 'e enunţuri metafizice cu sens0 Aceasta 'ecurge 'in însăşi sarcina pe care şi!o pune metafizica> să 'escopere şi să'escrie o cunoaştere inaccesibilă ştiinţei empirice0”?B9 ;

Hn cartea „Energia spirituală” enri Eerg'on /<i /ncepe expunerea prin apropiereacon<tiinţei de "e"orie <i de i"aginaţie9 tinz6nd a't7el ' di"inueze i"portanţa prezentului /ncon'tituirea con<tiinţei# [S „conştiinţa înseamnă în primul r*n' memorie0”?B< „&riceconştiinţă este însă şi o anticipare a $iitorului0”?BI „A reţine ceea ce 'eja nu mai e( a anticipacu pri$ire la ceea ce nu este încă( iată în ce constă( prin urmare( cea 'int*i funcţie aconştiinţei0 4entru ea n!ar e+ista 'eci prezent 'acă prezentul s!ar re'uce la clipa matematică0

Această clipă nu e 'ec*t limita( pur teoretică( care 'esparte trecutul 'e $iitor; ea poate fi larigoare( concepută( 'ar nicio'ată percepută; c*n' ni se pare că o surprin'em( se află 'eja'eparte0”?BJ

Con<tiinţa e'te legat de "e"orie9 dar ea e'te legat la 7el de inti" <i de percepţie9 <i deg6ndire9 <i de voinţ9 <i de e"oţie9 <i de intuiţie9 <i de i"aginaţie etc. .„,imic omenesc nue+istă în izolare( ci totul în om constă în cone+iune( totul e articulat cu restul0” ?D@ / ? 7iinda't7el clar deli"itat de "e"orie. Apoi cineva care ar avea doar con<tiinţa prezentului <i ar 7icon<tient doar de prezent ? ar avea o con<tiinţ ? anu"e cea a prezentului. Hn plu'9 percepţia"e"oriei <i proiecţia viitorului 'e 7ac /n prezent= de ctre con<tiinţ. 4rezentul nu e o li"itteoretic= care de'parte trecutul de viitor cu" cred unii :el 7iind 'ingurul care exi't9 a exi'tat<i va exi'ta practic=;9 ci chiar di"potriv# trecutul <i viitorul 'unt li"ite teoretice= inventate

de con<tiinţ pentru orientarea ei direcţional /n ti"pul "ereu prezent. Acce'area "e"oriei 'e7ace /n prezent9 i"aginarea viitorului 'e 7ace tot /n prezent ? prin ur"are9 prezentul e'te cel pecare con<tiinţa nu!l pr'e<te nici "car o clip.

Apoi9 clipa= o percepi exact /n "o"entul c6nd o percepi :nici o clip= "ai devre"e <inici o clip= "ai t6rziu; ? anu"e9 exact atunci c6nd o 'urprinzi= :'au doar ţi 'e pare c o'urprinzi=; ? con<tiinţa care nu o percepe acolo nu o "ai percepe niciodat ? nici /n trecut= <inici /n viitor= :pentru 7iecare clip= exi't o 'ingur clip= /n care ea poate 7i perceputcon<tient ? anu"e /n clipa= c6nd ea e perceput ? dac ea nu e perceput exact /n acel"o"ent de clip= c6nd ea e'te9 ea e'te pierdut pentru ve<nicie= de ctre con<tiinţ.

Eerg'on e'te 'igur c nu 'e poate dovedi nici prin raţiune9 nici prin experienţ c el ar 7i o7iinţ con<tient# „Vă 'esfi' că aţi putea să 'o$e'iţi( prin e+perienţă sau prin raţionament( că

eu( care $ă $orbesc în acest moment( sunt o fiinţă conştientă0 Aş putea foarte bine să fiu unautomat ingenios construit 'e natură care se 'uce( $ine( $orbeşte; ciar şi cu$intele cuajutorul cărora eu mă 'eclar conştient ar putea fi rostite în mo' inconştient0”?D?

@ac el zice c nu 'e poate dovedi c el e con<tient=9 pro&a&il a<a o 7i :el <tie "ai &ine9"ai ale' c rtce<te9 oarecu" prea u<or9 con<tiinţa prin "e"orie= <i i"aginaţie=;9 dar9 pe

1,* Rudol7 Carnap9 #epăşirea metafizicii prin analiza logică a limbajului9 /n \\\ "ilosofie contemporană9ditura Dara"ond9 Eucure<ti9 20009 p. 20+.

1, enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. +.1,- )bi'em9 p. 10.1,+ )bi'em.

1)0 No'e 3rtega X Da''et9 )'ei şi cre'inţe9 ditura Btiinţi7ic9 Eucure<ti9 1+++9 p. *.1)1 enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. 10.

,-

Gilo'o7ia :lui Eerg'on; <i energia 'piritual=

de alt parte9 poate nu o 7i chiar cu" zice el ? p6n la ur"9 un auto"at naturalI arti7icial=care 'e duce9 vine9 vor&e<te= <i nu 'e duce= /n pereţi <i prin gropi <i nu vine= total aleator9<i nici nu vor&e<te total neinteligi&il e'te dup toate evidenţele un auto"atI "ecani'"con<tient= :are o percepţie 'peci7ic9 o "e"orie a'ociat9 o i"aginaţie=9 un di'cern"6nt

oarecare9 7ace alegeri etc.;. Bi apoi unde 'crie= c con<tiinţa nu poate 7i un auto"ati'"=I"ecani'"= 'peci7ic al 7iinţei dotate cu con<tiinţO@e 7apt9 datele <tiinţei concur p6n acu" /n acea't direcţie ? oa"enii9 ani"alele 'unt

auto"ate con<tiente= :o&ţinute= prin evoluţie &iologic;9 'unt "ecani'"e &iologico!7izico!chi"ice de o "are co"plexitate :pornite /n' iniţial de la 'tructuri 7oarte 'i"ple; capa&ile deacţiune con<tient= ? Eerg'on de alt7el în principiu( conştiinţa este coe+tensi$ă $ieţii0”?D2 FK starea 'econştiinţă e sinonimă cu alegerea0”?DB

Bi atunci iat 'oluţia dile"ei= lui Eerg'on rezolvat cu vor&ele lui :/ntre care el 'e pare cnu a 7o't 'u7icient de con<tient= ' 7ac legtura; ? ceva care vede"9 con'tat" :din acţiunile

pe care le 7ace; c are atri&ute a'ociate con<tiinţei :pentru c 7r ele nu ar putea ' 7ac o

acţiune con<tient=;9 cu" ar 7i alegerea=9 "e"oria=9 i"aginaţia=9 percepţia a ceea ce 'ea7l /n 7aţa 'a= etc.9 e'te o 7iinţ con<tient= :indi7erent de pre'upu'a ei natur "ecanicIauto"at9 re'pectiv naturalI arti7icial=; ? <i iat c i 'e putea dovedi lui Eerg'on <i prinexperienţ= <i prin raţiona"ent= c el e'te o 7iinţ con<tient= ? poate nu at6t de con<tient/n' pe c6t ar tre&ui teoretic ' 7ie un 7ilo'o7 care "ai <i re7lecteaz la ce vor&e<te9 nu doarvor&e<te ca ' nu tac=#

„n mo' $izibil( o forţă lucrează sub ocii noştri( căut*n' să se elibereze 'e obstacole şitoto'ată( să se 'epăşească pe sine( să 'ea( mai înt*i( tot ce are şi( apoi( mai mult 'ec*t are>căci cum altfel poate fi 'efinit spiritul6 :i prin ce anume s!ar 'eosebi forţa spirituală( 'acăaşa ce$a e+istă( 'e celelalte forţe( 'acă nu tocmai prin facultatea 'e a e+trage 'in ea însăşimai mult 'ec*t conţine6”?DD FK „spiritul fiin' tocmai forţa care poate e+trage 'in ea însăşi

mai mult 'ec*t conţine( care poate înapoia mai mult 'ec*t a primit şi care poate 'a mai mult'ec*t are0”?D5

Hntr!adevr '!ar deo'e&i cu ceva con'i'tent 7orţa cu pricina=9 dac ar exi'ta ? ar 7i ca uncorn al a&undenţei= din care tot 'coţi <i nu 'e "ai ter"in 'au ca un 'ac 7r 7und= al luio< Crciun9 'au precu" un pahar cu ap din care 'e poate extrage "ai "ult ap dec6tconţine :evident vor&i" de un pahar 'piritual= nu de un pahar oarecare;P

.„D0@@B %ele mai multe propoziţii şi întrebări care au fost enunţate 'espre cestiuni 'eor'in filozofic nu sunt false( ci sunt nonsensuri0 #e aceea( nu putem să răspun'em 'eloc unorîntrebări 'e acest tip( ci 'oar să constatăm că ele sunt nonsensuri0”?D9 /

Apoi 'piritul= ar putea 7i de7init /n o "ie <i una de 7eluri ? 7iind 7olo'it9 de cele "ai "ulteori9 doar ca o "eta7or= el poate 'pune orice ? prin acea'ta /n' 'e vede c el9 de 7apt9 nu'pune :"ai; ni"ic... Hn plu' FK „o meto'ă care poate e+plica tot ce s!ar putea înt*mpla( nue+plică 'e fapt nimic0”?D< ? cu" e'te9 de exe"plu9 "etoda 'piritual= care 'coate 'piritul= la/naintare de 7iecare dat c6nd d de o pro&le"= ? <i con'ider c prin acea't "etod=rezolv pro&le"a cu pricina.... c6nd /n 7apt9 dup unii9 a't7el doar 'e 7igureaz ni<te intuiţii

1)2 )bi'em9 p. 11.1), )bi'em9 p. 1,.1)) enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. 1+.1)5 )bi'em9 p. 2*.

1)* Lud]ig %ittgen'tein9 7ractatus 1ogico 8 4ilosopicus9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++19 p. +*.1) Qarl R. 4opper9 Mizeria istoricismului9 ditura All9 Eucure<ti9 1++*9 p. 111.

,+

vagi a unor 'enti"ente=# „.4seu'o/!propoziţiile metafizicii nu ser$esc la 'escriereacomportamentelor nici a celor e+istente .atunci ar fi propoziţii a'e$ărate/( nici a celorine+istente .atunci ar fi false/; ele ser$esc 'oar la e+primarea sentimentelor $ieţii0”?DI „4entru consi'eraţiile noastre 'e aci este esenţial numai faptul că arta este un mijloc 'e

e+presie a'ec$at pentru sentimentul $ieţii( iar metafizica 8 unul ina'ec$at0”?DJ

„Metafizicianulcre'e că se mişcă în 'omeniul a'e$ărului şi falsului0 n realitate( însă( el nu a e+primat nimic(ci numai( ca şi un artist( a figurat ce$a0”?5@

@e alt7el9 Eerg'on /n'u<i pare a atri&ui apariţia 'piritului=I 'piritelor= unei 7acultţi7a&ulatorii= a o"ului# FK „această facultate fabulatorie îşi impune in$enţiile cu o forţăe+cepţională atunci c*n' se e+ercită în sfera religiosului0 "ără în'oială( acolo se simte celmai acasă> căci este făcută pentru a crea zei şi spirite0”?5?

Eerg'on /ncearc ' arate apoi c activitatea "ental :uneori nu"it /n "od neJu'ti7icat'u7let= <iI 'au 'pirit=; e'te "ai "ult dec6t activitatea cere&ral152. Ceea ce nu /nţelege el prea

&ine 'unt conceptele de in7or"aţie= <i de energie= :/n 'en' de energie electric9 re'pectiv

&ioelectric; <i legtura lor inti" cu "ateria=. l pare a vedea energia doar ca o explozie=:precu" e explozia pra7ului de pu<c care propul'eaz glontele 'au explozia unui &utoi de pul&ere15,;9 7r a dovedi c are o /nţelegere 'u7icient a energiei &ioelectrice= 7olo'ite decreier9 /n care el vede doar o "i<care "ecanic a ato"ilor <i "oleculelor= :"i<care careapropo ? e'te nu doar /n creier9 ci /n toate celelalte prţi ale corpului;.

„000 creierul nu 'etermină g*n'irea; prin urmare( g*n'irea( în cea mai mare parte a ei cel puţin( este in'epen'entă faţă 'e creier0”?5D „nsă creierul( tocmai pentru că e+trage 'in $iaţa spiritului tot ce se poate e+prima prin mişcări şi tot ce poate fi materializat tocmai 'eoarececonstituie( astfel( punctul 'e inserţie al spiritului în materie( asigură clipă 'e clipă a'aptarea

spiritului la circumstanţe( menţine neîncetat spiritul în contact cu realităţile0”?55

@ac g6ndirea ar 7i independent de creier /n cea "ai "are parte a ei=9 ar /n'e"na c ea '!

ar putea de'curca &ine "er'i <i 7r el ? ceea ce nu '!a artat vreodat ? anu"e9 de exe"plu9un o" lip'it de creier :la propriu9 nu "eta7oric; care ' g6ndea'cP Bi apoi la ce /i "ai tre&uie'piritului= contact cu realitţile prin inter"ediul creierului=O Ce /i lip'e<teO Hi lip'e<teg6ndireaO 8u zice Eerg'on :<i alţi 'pirituali<ti= ca el; c el e'te g6ndirea... Atunci /i lip'e<te

percepţiaO e"oriaO ("aginaţiaO Con<tiinţaO... 8uP ? zic 'piriti<tii= :uneori re&otezaţi /n'pirituali<ti= 'au duali<ti=;. Atunci ce!i lip'e<te de vine ' &6ntuie= prin "aterie= spirit şi materie0”?59 „%aracterul 'eficitar şi peiorati$ care se 'ă materiei 'e către Cergson nu prea ca'rează cuabsoluta ei necesitate la geneza cosmică0”?5<

@uali'tul= Eerg'on nu 'e poate /n' /"pca cu ideea c activitţile :"aterial!energetic!in7or"aţionale; din creier :de 7apt9 din 'i'te"ul nervo'; /"preun cu activitţile :7izico!

1)- Rudol7 Carnap9 #epăşirea metafizicii prin analiza logică a limbajului9 /n \\\ "ilosofie contemporană9ditura Dara"ond9 Eucure<ti9 20009 p. 212.

1)+ )bi'em9 p. 21,.150 )bi'em.151 enri Eerg'on9 %ele 'ouă surse ale moralei şi religiei9 ditura (n'titutul uropean9 (a<i9 1++29 p. 1-5.152 Con7or" enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. ,,.15, Con7or" ibi'em9 p. 2+.15) enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. ,).155 )bi'em9 p. ,*.

15* (on 4etrovici9 "ilosofi contemporani9 ditura Dara"ond9 Eucure<ti9 1++9 p. 20+.15 )bi'em9 p. 22).

)0

chi"ice; din alte 'i'te"e &iologice :re'piratoriu9 dige'tiv9 circulator9 "u'cular etc.; 'peci7iceo"ului 'unt capa&ile9 prin conlucrare=9 de a produce g6ndirea=9 percepţia=9 "e"oria=9i"aginaţia= etc. <i a't7el 'e gr&e<te ' po'tuleze din &urt= :7r nici o dovad 'erioa';exi'tenţa /n a7ara activitţii cere&rale= a 7anto"ei 'piritului=.

.FK „fiin'că anumite societăţi sau anumiţi oameni se mişcă $eşnic într!un acelaşi cerc 'etra'iţii( 'ez$ăluirea a'e$ărului le este blocată0”?5I /

Chiar accept6nd acea't ipotez :inventat undeva prin epoca de piatr= <i preluattradiţional de tot 7elul de 'pirite= i"per"ea&ile la 'piritul <tiinţi7ic=; tre&uie totu<i ' ne/ntre&" de ce ar putea 7ace o 7anto"= :'piritul=; ceea ce creierul= nu ar putea chipurile7aceO Bi apoi creierul= 7anto"ei= cu pricina e'te "ai per7or"antO @ac da9 vor&i" atunci deun 'pirit= /n 'pirit= <i tot a<a la in7initO Bi chiar ad"iţ6nd prin a&'urd <i 7r nici o dovadc activitatea "ental= :'piritul=I 'u7letul=I con<tiinţa=; e'te independent de ceacere&ral 7ace" oare vreun progre' /n cunoa<terea "ecani'"elor dup care 7uncţioneaz una

'au alta ? /nţelege" "ecani'"ele reale :nu "itologico!"agice; dup care ele 7uncţioneazOLa ce aJut ipoteza 'piritului= /n dezvoltarea cunoa<terii <tiinţi7ice pe care o ave" de'prelu"e <i viaţO La ce a aJutat ea /n decur'ul i'toriei ei "ilenare /n a7ar de cenzurarea <i/"piedicarea cunoa<terii 'erioa'e a lu"ii <i o"uluiO

Care e'te <tiinţa din acţiunea "ental= alta dec6t <tiinţa reie<it p6n acu" din 'tudiereaacţiunii cere&rale= :&ine/nţele' nu la nivelul hilar invocat de Eerg'on ? acela al ato"ilor <i"oleculelor din creier= ? ci la nivelul 7izico!chi"ic!energetico!in7or"aţional core'punztor

pentru neuroni9 'inap'e9 ţe'uturi nervoa'e etc. re'pectiv la nivel intro'pectivI p'ihologic9'tati'tic ? 'ociologic <.a.".d.;O

.FK „e+istă anumite lucruri ri'icole care trebuie spuse şi 'e aceea e+istă filosoful0”?5J /

Eerg'on nu 7ace dec6t ' reia /n 7or" "odern= tot 7elul de a&eraţii antice ? pe principiul# dac nu ne pricepe" la <tiinţ9 atunci la ceea ce nu pricepe" /i zice" 'i"plu'piritI 'u7let= <i gata# a" rezolvat pro&le"aP= ? neo&'erv6nd c a't7el doar a redenu"it

pro&le"a9 nu a rezolvat!oP 8ecuno'cutul r"6ne /n continuare necuno'cut#„#ar 'acă amintirea n!a fost înmagazinată în creier( atunci un'e se păstrează ea6 ,u cre'

însă că întrebarea „un'e” mai are( la 'rept $orbin'( $reun sens în clipa c*n' nu mai a$em'e!a face cu un corp0”?9@ „Voi accepta totuşi( 'acă ţineţi cu tot 'ina'insul( 'ar numai într!unînţeles metaforic( i'eea unui loc în care amintirile să fie ţinute şi $oi spune atunci( pur şi

simplu( că acest loc este spiritul0 ,u emit o ipoteză şi nu mă refer la cine ştie ce entitatemisterioasă( mă limitez la obser$aţie( că nu e+istă ce$a mai nemijlocit 'at( mai cu e$i'enţăreal 'ec*t conştiinţa( iar spiritul omenesc este conştiinţa însăşi0 &r( conştiinţa semnifică în

primul r*n' memorie0”?9?

@eci ' recapitul"# a"intirile 'unt ţinute "eta7oric= /n 'pirit=9 'piritul= e'te con<tiinţ<i con<tiinţa e'te "e"orie... prin ur"are9 potrivit lui Eerg'on9 a"intirile= 'unt ţinute /n"e"orie=P... :8u zuO are de'coperire 'piriti't= nu a" ce zice...; 3ricu"9 dac a"intirile'unt /n "e"orie :c doar nu or 7i /n i"aginaţie...;9 unde zice atunci Eerg'on c e ţinut"e"oriaO Hn 'pirit ? adic /n con<tiinţ ? adic /n "e"orieP @eci "e"oria 'e ţine 'ingur decoad <i plute<te a't7el graţio' /n aerul de &a'" al 'piritului=P

15- Nean!4aul artre9 A'e$ăr şi e+istenţă9 ditura 8e"ira9 Eucure<ti9 200*9 p. )).15+ No'e 3rtega X Da''et9 )'ei şi cre'inţe9 ditura Btiinţi7ic9 Eucure<ti9 1+++9 p. )0.

1*0 enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. )1.1*1 enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. )1.

)1

Cu tot aJutorul 'piritual= <i intuiţioni't= <i vital= de care 'e &ucur9 adepţilor teoriilor'piriti'teI 'pirituali'te= nu le e'te deci clar di'tincţia dintre neuroni <i i"pul'urile nervoa'e:energia= <i in7or"aţia=; care circul prin ei ei nu /nţeleg :'au "ai degra& nu vor '/nţeleag; relaţia de co"ple"entaritateI conlucrare= care exi't /ntre "aterie=9 energie= <i

in7or"aţie=9 re'pectiv /ntre hard=9 energie electric= <i 'o7t= :/n cazul calculatoarelor;. i'e 7ac c nu vd c g6ndirea= e'te un produ' al creierului= atunci c6nd ace'ta e'te 'ti"ulatde i"pul'urile nervoa'e :c6nd 7uncţioneaz electric=; <i c atunci c6nd nu e 'ti"ulat ca atarenu produce ni"ic ? g6ndirea apare :general vor&ind; la con7luenţa dintre "ateria cere&ral=9energia nervoa'= :&ioelectric; <i in7or"aţie= :"enţinut pe 'uport "aterial <i "i<catenergetic prin proce'e 7izico!chi"ico!electrice;.

Hn "od 7oarte 'i"pli't9 /n'9 Eerg'on9 pre'upune c /n creier exi't doar un dan' alato"ilor cere&rali= :orice ar "ai 7i <i ace<tia ? par a 7i o 'pecie de ato"i= necuno'cuţi /ncde 7izica cla'ic <i cuno'cuţi doar de Eerg'on; <i ni"ic altceva# „ntr!un 'ans al atomilorcerebrali nu e+istă prin urmare nimic în plus faţă 'e 'ansul acestor atomi0 #in moment ceasta e tot ce am presupus că e+istă în creier( asta e tot ce se află acolo şi tot ce putem afla0”?92

Cu" vine a'taO /ntre&" noi ? adic /n viziunea ato"ic= a lui Eerg'on /n creier exi'tdoar ato"i cere&rali= care dan'eaz=POOO ... @ar ' continu"#FK „aceste 'ouă imagini( lumea e+terioară şi mişcarea intracerebrală s!a presupus că

sunt 'e aceeaşi natură şi că cea 'e!a 'oua imagine este( în mo' ipotetic( o infimă parte 'inc*mpul reprezentării000 nsă o atare afirmaţie 'e$ine ime'iat contra'ictorie în interiorul unei'octrine ce re'uce însăşi mişcarea la o reprezentare( căci eci$alează cu a spune că un miccolţ 'in reprezentare este însăşi reprezentarea în întregul ei0”?9B

Trece" deci de la accente 'piriti'te= la 'o7i'"e <i Jocuri de cuvinte ? care pot 7i dovediteca atare prin /ntre&ri de genul# Lu"ea exterioar cuiO= i<carea intracere&ral= a cuiO=@ac e a altcuiva dec6t a o&'ervatorului9 atunci "i<carea intracere&ral= a celui o&'ervat e'teo parte din lu"ea exterioar= a o&'ervatorului ? o in7i"= parte din c6"pul reprezentrii

'ale= :adic9 alt7el 'pu'9 că cea 'e!a 'oua imagine este( în mo' ipotetic( o infimă parte 'inc*mpul reprezentării” <i nu e nici o contradicţie aici ? cu 'au 7r introducerea "i<crii= /ncalcul;.

Bi apoi9 vor&i" de "i<carea /n genere din tot c6"pul reprezentrii= 'au doar de "i<careadin acea parte a lui 'peci7ic "i<crii intracere&rale= a 7iinţei o&'ervateO Bi cine 'u'ţine c"i<carea=I reprezentarea= :toat "i<careaI reprezentarea; e'te tot una doar cu o anu"it"i<careI reprezentare U= exi'tent printre alte "i<criI reprezentri :X= <i %=9 deexe"plu;9 că un mic colţ 'in reprezentare este însăşi reprezentarea în întregul ei”O

i<carea intracere&ral X= :'peci7ic reprezentrii= 'ale X; a celui care o&'ervreprezentarea U= :'peci7ic "i<crii intracere&rale= core'pondent 'u&iectului U; nu e totuna cu acea'ta din ur" :U e di7erit de X ? de<i a"&ele 'unt reprezentri= <i "i<criintracere&rale=; <i nici nu e tot una cu toate "i<crile intracere&rale= po'i&ile :Z9 % etc.; a 7i

percepute /n c6"pul reprezentrii= ? <i deci „cea 'e!a 'oua imagine” :i"aginea "i<criiintracere&rale=... a lui X; e'te „o infimă parte 'in c*mpul reprezentării” :... lui U; ? <i nu enici o contradicţie acolo.

Creierul9 pretinde Eerg'on9 FK „nu trasează reprezentările însăşi; căci nu ar putea( elreprezentare( să 'eseneze întreaga reprezentare 'ec*t 'acă ar înceta să mai fie o parte areprezentării pentru a 'e$eni întregul însuşi0”?9D

1*2 )bi'em9 p. 1,2.

1*, )bi'em9 p. 1,,.1*) enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. 1,,.

)2

Aici Eerg'on evident doar 'e Joac cu cuvintele /ntreg= <i parte= ? /ncerc6nd ' pro7itede con7uzia care poate aprea /ntre a privi o parte oarecare ca un /ntreg= <i Hntregul= privitca tot ceea ce exi't :toate prţile exi'tente adunate laolalt;. Re7or"ulate argu"entele= lui'un ca" a<a# U :creierI 'piritI con<tiinţI perceptor=I vztor=; nu poate ' perceapI

con<tientizezeI reprezenteze=I vad9 7iindc... nu ar putea el cel perceputI con<tientizatIvzutI reprezentat=9 ' perceap tot ce poate 7i perceput= :„'ec*t 'acă ar înceta să mai fie o parte” a percepţieiI reprezentrii „pentru a 'e$eni întregul însuşi0”;0

A't7el9 "ai /nt6i9 e'te clar c cel care percepe :oricine ar 7i el; percepe :I c cel care /<itra'eaz reprezentrile= /<i reprezenteaz=I reprezint ceva; ? chiar dac nu percepeIreprezint /ntreaga reprezentare=9 ci o percepe doar parţial :7aptul c cineva nu percepeIreprezenteaz= tot ce exi't nu e nici o evidenţ :&a chiar di"potriv...; <i nu e nici unargu"ent pentru 7aptul c el nu ar putea percepeI reprezenta= ni"ic ? <i a't7el c altcineva artre&ui ' 7ac acea't activitate /n locul lui :vreun 'pirit= din &a'"e "eta7izice=;.

Apoi9 cu alte cuvinte9 Eerg'on practic pretinde9 prin logica= din argu"entul= 'u9 c de7apt doar /ntregul percepeI /<i reprezint= <i partea :oric6t de /ntreag 7uncţional ar 7i ea; nu e

capa&il de a<a ceva :c cineva nu poate 7i capa&il de reprezentare :' tra'eze reprezentrile='ale; dec6t dac ar 7i capa&il ' cuprind /n el toat reprezentarea po'i&il :creierul FK „nutrasează reprezentările însăşi; căci nu ar putea( el reprezentare( să 'eseneze întreagareprezentare 'ec*t 'acă ar înceta să mai fie o parte a reprezentării pentru a 'e$eni întregulînsuşi0”;. Eerg'on pretinde ceva de genul ur"tor ? U nu poate "6nca9 deoarece ca '"n6nce ar tre&ui ' "n6nce toat "6ncarea care exi't9 dar cu" nu o 7ace /n'ea"n... c nu"n6nc...9 7iindc... U nu poate "6nca tot ce exi'tPOOO= :c6nd e evident /n' c U "n6ncI

percepeI reprezenteaz=... parţial= ? nu integralP;. pre 'urprinderea= lui Eerg'oncreierul= nu de'eneaz= deci /ntreaga reprezentare= :tot ce exi't 'au ar putea ' exi'te;9 cidoar /ntreaga lui reprezentare= :adic o anu"e reprezentare 'peci7ic lui /n particular ? <icreierul e un /ntreg=9 dar nu e el Hntregul=P;.

@ac ar 7i ' continu" Jocul de cuvinte al lui Eerg'on9 a" putea con'tata c /n ur"ade"on'traţiei= 'ale ar "ai rezulta c ceva care e'te reprezentare= nu poate genera :alte;reprezentri= ? <i deci c reprezentarea= e'te i"potent=... ? logic= a't7el ar ur"a c doarceva care nu e'te reprezentare= ar putea ' de'eneze /ntreaga reprezentare=... <i9 a't7el9 ccel care e'te 'ur'a reprezentrii= nu 'e poate reprezenta pe 'ine9 cu alte cuvinte9 c nu ar

putea 7i con<tiinţ de 'ine= :o reprezentare a 'inelui de ctre 'ine; pe "otivul &erg'onian= cea :con<tiinţa de 'ine; 7iind o con<tiinţ oarecare :o parte din con<tiinţ; nu poate de'ena=/ntreaga con<tiinţ... @ar ghici ce9 'ti"aţi 'piriti<ti=I 'pirituali<ti=# ea nici nu tre&uie ' 7ie/ntreaga con<tiinţ= <i nici nu vrea a<a ceva ? ea vrea doar ' de'eneze= con<tiinţa de 'ine:reprezentarea de 'ine a creierului= ? "ai corect ar 7i a o"ului ? deoarece creierul nu7uncţioneaz /n vid9 'eparat de 'i'te"ul &iologic u"an care /i 'u'ţine exi'tenţa; <i nu /ntreagacon<tiinţ= a tot ce exi't :/n a7ara creierului=I 'ineluiI individului U;.

Bi din nou# creierul= invocat de Eerg'on pentru cine e'te reprezentare=O 4entru uno&'ervator exterior luiO 4entru el /n'u<iO @ac e reprezentare= pentru un altul :dec6t el9

pentru un o&'ervator exterior lui;9 atunci el /<i poate de'ena= /ntreaga= 'a reprezentare:toat pe care el o produce=I recepţioneaz= pentru 'ine; <i /n acela<i ti"p ' 7ie <i oreprezentare= oarecare pentru o&'ervatorul exterior lui. @ac e'te pentru el /n'u<i oreprezentare=9 e'te la 7el ? e precu" un pictor care picteaz /ntr!un ta&lou tot ce vede= /n7aţa lui <i /n plu' e'te capa&il <i '!<i 7ac autoportretul= :dup cu" 'e vede /n oglind=I7otogra7ie=;.

Creierul= nu e'te pentru 'ine doar una din reprezentrile 'ale :la 7el cu" pictorul cu

pricina nu e'te unul din autoportretele 'ale;9 ci e'te :privit din per'pectiva reprezentrii=;

),

'u"a tuturor reprezentrilor= pe care el le genereazI percepe :inclu'iv a proprieireprezentri= ? parţiale9 pentru c integral nu o poate avea ? <i inclu'iv a reprezentriiexteriorului= ? tot parţial=9 pentru c nici un o&'ervator=I creier= nu poate reprezentaa&'olut realitatea :din toate punctele po'i&ile de vedere=;9 ci doar relativ ? din anu"ite

puncte de vedere9 "ereu 'chi"&toare;. A<adar9 creierul=I con<tiinţa nu de'eneaz=niciodat /ntreaga reprezentare po'i&il9 ci doar reprezentri parţiale9 acce'i&ile luiI ei la un"o"ent dat :legate de exteriorul= <i interiorul= 'u;.

A reprezenta ceva e'te a aproxi"a9 a reproduce9 a 'i"ula ? nu e'te a identi7ica /n "oda&'olut ceva ? <i9 prin ur"are9 cel care e capa&il de reprezentare= :Ipercepţie=; e'tedeopotriv capa&il ' 'e reprezinteI perceap pe 'ine :parţialI relativ;9 c6t <i ' ai& oreprezentareI percepţie a ceea ce!l /nconJoar ? 7r ' 7ie vreo contradicţie= aici9 indi7erentcine ar 7i o"ul care e capa&il de reprezentare= :Ipercepţie=; .

4rin 'o7i'"ele 'ale Eerg'on aJunge ' vad /n ideali't= pe cineva care /<i vede /nexteriorul 'u :/n o&iectele exterioare; propriul creier=# „4entru i'ealism( obiectele e+terioare

sunt imagini( iar creierul e una 'intre ele0”?95 l 'are precu" un ţ6nţar din poziţia de

o&'ervator de 'ine :creier= care 'e o&'erv= pe 'ine; la o&'ervarea unui altuia :la o&'ervareaunui alt creier=I 'ine; <i apoi creaz tot 7elul de 'o7i'"e pe &aza ace'tei con7uzii 7cute pro&a&il intenţionat /ntre cele dou in'tanţe ale o&'ervrii=.

4entru a co"&ate teza paraleli'"ului= Eerg'on "ai con7und :c6nd /i convine; <io&'ervarea de 'ine a creierului U= cu po'i&ila o&'ervare a lui din exterior de ctre o 7orţ'upranatural= care i!ar vedea creierului U= dan'ul ato"ilor lui cere&rali=# „4entru a fi+amai bine i'eile( $om formula teza astfel> „#efinin'u!se o stare cerebrală( o stare psiologică'eterminată 'ecurge 'in ea0” -au> „& inteligenţă supraumană care ar asista la 'ansulatomilor 'in care se compune creierul uman şi care 'eţine ceia psiofiziologiei ar putea săcitească( într!un creier aflat în acti$itate( tot ce se petrece în conştiinţa corespon'entă0” -auîn fine> „%onştiinţa nu ne spune nimic mai mult 'ec*t ce se petrece în creier; ea 'oar le

e+primă în altă limbă”0”?99

4entru a co"&ate teza paraleli'"ului= /ntre cere&ral= <i p'ihologic= el nu 'e '7ie<te ' o7al'i7ice dup cu" are che7 :uit= la di'tanţ de , pagini de unde a plecat <i ce vrea 'de"on'treze..POO; 'pre a arta c nu e via&il# „7eza paralelismului $a consta în a susţine că(o'ată aflaţi în posesia stării cerebrale( noi putem să suprimăm printr!o mişcare 'e bagetămagică toate obiectele percepute( fără a scimba nimic 'in ceea ce se petrece în conştiinţă(căci tocmai această stare cerebrală cauzată 'e obiecte( nu obiectul însuşi 'etermină

percepţia conştientă0”?9<

@oar cineva total aerian= ca Eerg'on ar putea 'u'ţine c teza paraleli'"ului= de7init la pag. 12+ :pri"a redat "ai 'u'; con't /n cele rede7inite la pag. 1,2 :de7iniţia ulti" de "ai'u';. @ac 'tarea cere&ral e'te tot una cu con<tiinţa :potrivit teoriei paraleli'"ului varianta

pag. 12+;9 atunci odat 'upri"ate o&iectele con<tiinţei auto"at 'e 'chi"& <i 'tarea cere&ral:pentru c nu le "ai percepe; <i deci <i con<tiinţa a7erent ace'tei percepţiiP

.„=ealitatea nu este e+istenţa peretelui singur şi prin sine 8 aşa cum $oia realismul 8 'arnici cea a peretelui în mine ca g*n'ire a mea( e+istenţa mea singură şi prin mine0 =ealitateaeste coe+istenţa mea cu lucrul0”?9I /

Eerg'on practic /n' dup cu" 'e vede 'trategia /n<elrii9 'peci7ic 7al'i7icrii teorieiadver'arului <i apoi artrii /n teoria a't7el 7al'i7icat a unei a&'urditţi. l caut doar ceea ce<tie c vrea ' g'ea'c :anu"e 'piritul= lui "agic9 nu adevrul;# FK „'acă nu suntem

1*5 enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. 1,).1** )bi'em9 p. 12+.

1* )bi'em9 p. 1,2.1*- No'e 3rtega X Da''et9 %*te$a lecţii 'e metafizică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1+++9 p. 1,2.

))

critici la a'resa teoriilor $om găsi întot'eauna ceea ce 'orim> 'acă $om căuta confirmări( le$om găsi”?9J

Bi nu 'e '7ie<te ' o 7ac de dou ori :/n decur' de pagini;# „7eza paralelismului( careconstă în a 'etaşa stările cerebrale şi în a presupune că ele ar putea crea( prilejui sau măcar

e+prima singure( reprezentarea obiectelor nu poate fi nici 'e 'ata aceasta enunţată fără a seauto'istruge0”?<@

@e"on'traţiile= lui Eerg'on9 'e &azeaz9 de "ulte ori9 doar pe iuţeal de vor& <ine&gare de 'ea"= co"&inate cu precizri c6t "ai neclare cu putinţ ale tezelor pe care le'u'ţine <i a celor pe care le co"&ate. li"pede a't7el c cei ca el nu /nţeleg= ce zice "axi"aur"toare# „%eea ce se poate în genere spune se poate spune clar( iar 'espre ceea ce nu se

poate $orbi trebuie să se tacă0”?<?

$iblio%rafie+

\\\ "ilosofie contemporană9 20009 ditura Dara"ond9 Eucure<ti.Eerg'on9 enri9 1++29 %ele 'ouă surse ale moralei şi religiei9 ditura (n'titutul uropean9(a<i.Eerg'on9 enri9 20029 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti.Da''et9 No'e 3rtega X9 1+++9 %*te$a lecţii 'e metafizică9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.Da''et9 No'e 3rtega X9 1+++9 )'ei şi cre'inţe9 ditura Btiinţi7ic9 Eucure<ti.4etrovici9 (on9 1++9 "ilosofi contemporani9 ditura Dara"ond9 Eucure<ti.4opper9 Qarl R.9 1++*9 Mizeria istoricismului9 ditura All9 Eucure<ti.artre9 Nean!4aul9 200*9 A'e$ăr şi e+istenţă9 ditura 8e"ira9 Eucure<ti.%ittgen'tein9 Lud]ig9 1++19 7ractatus 1ogico 8 4ilosopicus9 ditura u"anita'9

Eucure<ti.

1*+ Qarl R. 4opper9 Mizeria istoricismului9 ditura All9 Eucure<ti9 1++*9 p. +*.

10 enri Eerg'on9 Energia spirituală9 ditura eridiane9 Eucure<ti9 20029 p. 1,*.11 Lud]ig %ittgen'tein9 7ractatus 1ogico 8 4ilosopicus9 ditura u"anita'9 Eucure<ti9 1++19 p. .

)5

"Filosofia# (lui Ren' e Senne) şi "*urile absolute#

,specte %enerale ale &oralei în 5iiunea lui Ren' e Senne

Ren Le enne :- iulie 1--2 ? 1 oct. 1+5); 'e /n'crie prin preocuprile 'ale intelectuale /nr6ndul celor care au 'u'ţinut curentul 7ilo'o7iei 'pirituali'te. u& puternica in7luenţ a lui3ctave a"elin9 care i!a 7o't pro7e'or la Bcoala 8or"al uperioar din 4ari'9 el /<i nu"e<te

poziţia 'a 7ilo'o7ic ca 7iind ideo!exi'tenţiali't= :/n cadrul exi'tenţei rolul pri"ordial pentruel /l are g6ndirea9 ideile;9 re'pectiv ca 7iind o 7ilo'o7ie a 'piritului= :'u&liniind a't7eli"portanţa a7ir"rii unei dependenţe9 a unei legturi care '!ar 'ta&ili9 /n opinia 'a9 /ntre'piritele= particulare <i un pirit (n7init= din care ele e"an;. l 'e 'itueaz a't7el /n tradiţia'pirituali't 7rancez de origine cartezian <i cre<tin12#

„4rin aceste teme şi principii această operă îşi propune să ser$ească tra'iţiei spiritualismului francez al sec0 Q)Q( remarcabil 'eopotri$ă prin continuitatea şi nobleţea pecare o inspiră( c*t şi prin 'i$ersitatea celor mai importanţi susţinători ai ei> Maine 'e Ciran(

=a$aisson( 1acelier( Coutrou+( 1agneau( emelin şi Cergson?<B0”

Fiin!ele u&ane şi Fiin!a 6i5ină

Le enne /<i propune ' realizeze 'escrierea filosofică a spiritului?<D= <i 'u'ţine c nimic'in ceea ce noi înţelegem prin materie nu poate fi cunoscut( nici nu poate e+ista fără spirit ?<5=9

deoarece pentru el totul este spiritual ?<9

=.Gilo'o7ia are deci9 pentru el9 ca <i 'cop 'escrierea 000 conţinutului spiritului şi a operaţiilor sale?<< = <i9 prin ur"are9 cu" poate vedea oricine /i 'tudiaz opera9 indi7erent de pro&le"a7ilo'o7ic a&ordat de Le enne9 "ai devre"e 'au "ai t6rziu9 'oluţia rezolvrii ei le'ennienee'te 'piritul=.

@ar ce o 7i "ai exact acea't 'oluţie "inune9 ace't panaceu univer'al= care vindec oriceran 7ilo'o7icO Le enne ne d "ai "ulte de7iniţii <i de'crieri ale 'piritului9 dar9 din pcate

pentru coerenţa 7ilo'o7iei 'ale9 ca" toate 'unt 7or"ulri 'tric poetice care "ai "ult ne &ag /nceaţ dec6t ne l"ure'c /n privinţa ace'tui 'piridu<= al 7ilo'o7iei 'piritului.

@e exe"plu# -pun 'eci 'espre spirit( în măsura în care eu îl sesizez în mine( că el este ounitate 'inamică 'e legătură?<I= 'au o operaţiune eternă în e+erciţiu?<J=.

12 Con7or" alde"ar Cado9 1Resprit 'ans la pilosopie 'e =ene 1e -enne9 1++29 /n Laval theologiMue et philo'ophiMue=9 vol. )-9 nr. ,9 p. ,),.

1, Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. >((.1) Ren Le enne9 )ntro'uction a la pilosopie9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+,+9 p. 2)1

:con7or" citrii 7cute de >alde"ar Cado /n articolul 1Resprit 'ans la pilosopie 'e =ene 1e -enne9 1++29aprut /n Laval theologiMue et philo'ophiMue=9 vol. )-9 nr. ,9 p. ,));.

15 )bi'em9 p. 2)) :con7or" ibi'em;.1* )bi'em9 pp. 2)09 2)) :con7or" ibi'em;.1 )bi'em9 p. 25, :con7or" ibi'em;.

1- )bi'em9 p. 25) :con7or" ibi'em9 p. ,)5;.1+ )bi'em9 p. 255 :con7or" ibi'em;.

)*

Gilo'o7ia= :lui Ren Le enne; <i U!urile a&'olute=

A't7el de deli"itri conceptuale ale ter"enului de 'pirit= au /ntr!adevr o oarecare7ru"u'eţe poetic9 dar ele nu pot ' rezolve pro&le"ele 7ilo'o7ice pe care le ridic 7olo'ireaace'tui cuv6nt pentru a explica 'au 7unda"enta ceva anu"e.

Acea'ta 'e datoreaz pro&a&il 7aptului c ter"enul de 'pirit= 'e /ncpţ6neaz ' r"6n

7idel eti"ologiei 'ale latine ? spiritus=9 anu"e 'u7lu= 'au v6nt=.4rin ur"are9 oarecu" realiz6nd o "unc 'i'i7ic9 Le enne ne 7urnizeaz de7iniţii dupde7iniţii <i de'crieri dup de'crieri ale ace'tui cuv6nt :pentru c9 p6n la cea "ai "ic pro&contrarie9 el continu ' r"6n un 'i"plu cuv6nt;9 care "ai de care "ai 7ilo'o7ice=9 dartoate rat6nd ţinta a ceea ce ar tre&ui ' 7ie de 7apt o de7iniţie 'au o de'criere ? o expunereclar9 coerent9 exact9 necontradictorie9 deter"inat <i deter"inant a 'u&iectului a&ordat.

3are nu poate ' 7urnizeze o a't7el de a&ordare 'au nu vreaO @e ce el <i "ulţi alţi'pirituali<ti= la' "ereu 'piritul /n aer= :adic /n ele"entul 'u originar;O 3are pentru cdup o atare operaţiune de co&or6re din '7era lingvi'tic :'au9 /n cel "ai &un caz9 oniric1-0; a'piritului pe p"6nt= 7ilo'o7ul care /ndrzne<te o atare pro7anare e'te apoi nevoit ' 'econ7runte 'erio' cu toate con'ecinţele a&'urde 'au hilare pe care un a't7el de de"er' 'piritual

le aduce negre<it cu 'ineO@ac eu a< propune ur"toarea ghicitoare la 100 de oa"eni ale<i aleator de pe 'trad# Ue'te o operaţiune etern /n exerciţiu=... 'au U e'te o unitate dina"ic de legtur= ? 'pune!"i9 te rog9 ce 'au cine e'te UPO ? oare c6ţi din cei 100 vor ghici c U ^ 'piritul :lui Ren Leenne;O

3 unitate dina"ic de legtur= poate 7i deopotriv lanţul de la &iciclet9 v6'lele unei &rci 'au o par :ce poate9 de exe"plu9 ' realizeze legtura 7eno"enologic9 prin 'u&'tanţaei con'titutiv9 /ntre datul ontologic al p"6ntului <i prezenţa epicureian a nevoii "eleteleologice de hrnire 7iinţial=;9 dar poate 7i la 7el de &ine g6ndirea9 i"aginaţia9 "e"oria9

percepţia9 raţiunea9 co"unicarea... <i9 /n genere9 ca" orice alt concept 7ilo'o7ic "aJor.Bi apoi ce ar putea ' 7ie o operaţiune etern /n exerciţiu=O 7ie oare "i<carea

electronilor pe or&itele lor9 a planetelor /n 'i'te"ul 'olarO 7ie oare legea gravitaţiei9na<terea <i "oartea generaţiilor &iologice ale unei 'pecii oarecare de plante 'au ani"ale9'chi"&area necontenit a tot ce exi'tO... au te po"ene<ti c o 7i /ncercarea perpetuude'tinat e<ecului9 pe care o 7ace 7ilo'o7ia 'uper!naturali't=9 de a de"on'tra prin tot 7elul de'o7i'"e9 tautologii 'au "eta7ore poetice exi'tenţa unei 7anto"e= :'pirit9 duh; /n noi ida"#

Argumentele supernaturalismului nu rezistă la o cercetare logică atentă?I?.=@ar revenind la 'piritul lui Le enne9 pute" o&'erva o dedu&lare a lui /n ni<te 'pirite :cu

'= "ic;9 re'pectiv un pirit :cu '= "are;#@e7ini"S „000 mai precis spiritul ca o unitate operatoare a unei relaţii în e+erciţiu

interioară lui însuşi( între el însuşi ca -pirit infinit şi multitu'inea 'e spirite finite?I2” 8u <tiu alţii cu" 'unt=9 dar eu unul9 c6nd cite'c de a't7el de legturi operatorii= /ntre

piritul in7init <i "icuţele 'pirite 7inite9 " g6nde'c "ai degra& la naivele pove'tiri 'piriti'teale unora ca Allan Qardec :%artea spiritelor ; 'au ale co!naţionalului no'tru carlat@e"etre'cu : #in tainele $ieţii şi ale uni$ersului; n'cute din co"unicri directe cu 'piritele'au cu piritul :pe /ntuneric /n Jurul unei "e'e tre"ur6nde de e"oţie=; <i nu la 7ilo'o7ie.

1-0 A 'e vedea pentru detalii Radu Lucian Alexandru9 ,oua &r'ine =eligioasă9 ditura D L(89 CluJ 8apoca9200+9 cap. u7letul nu e'te altceva dec6t p'itruvi'ul=9 pp. ).,, ? ).),.

1-1 Teodor >ida"9 &rientări şi mize ale g*n'irii etice contemporane9 ditura Ardealul9 T6rgu!ure<9 200+9 p.1+9 in7ra.

1-2 Ren Le enne9 )ntro'uction a la pilosopie9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+,+9 p. 25

:con7or" citrii 7cute de >alde"ar Cado /n articolul 1Resprit 'ans la pilosopie 'e =ene 1e -enne9 1++29aprut /n Laval theologiMue et philo'ophiMue=9 vol. )-9 nr. ,9 p. ,)*;.

)

8u <tiu de ce "i 'e pare c acea't 7ilo'o7ie a 'piritului= nu e'te dec6t un 'piriti'"'uper7icial9 care nu are curaJul '!<i a'u"e p6n la capt con'ecinţele :logice <i de alt natur;

po'tulrii :a< zice aproape gratuite; /n exi'tenţ a unor 7iinţe de natura unor 'pirite= di7eritede "aterie care ' nu 7ie nici energie <i nici in7or"aţie :energia9 "ateria <i in7or"aţia 7iind

realitţi palpa&ile= <tiinţi7ic ale 8aturii;#... spiritul este materia negată( 'ar această negaţie este propulsoare( e+altantă( şi cumaceastă propulsare poate fi urmată in'efinit( materia este ele$ată 'e spirit .1-,=

Ace'te 'pirite= 'unt l'ate a't7el 7r o&iectul "uncii=9 pe de o parte9 de paradig"ateoriei relativitţii care ne arat c "ateria e'te energie <i energia e'te "aterie <i9 pe de alt

parte9 de dezvoltarea <tiinţelor in7or"atice care ne arat legtura indi'olu&il dintre "aterie9energie <i in7or"aţie :dintre hard=9 electricitate= <i 'o7t=;. A<adar9 dac 'piritul nu e'te"aterie :e'te "ateria negat=;9 ' 7ie el9 de exe"plu9 "i<care :de exe"plu9 "i<carea "aterieicu viteza lu"inii;O

@eoarece dac ar 7i "i<carea "ateriei cu viteza lu"inii=9 '!ar veri7ica at6t negarea="ateriei prin atare "i<care9 c6t <i elevarea= "ai 'u' a"intit de Le enne9 chiar con7or"

unei 7or"ule# ^ " x c_ ? dar totu<i parc nu vd viteza lu"inii= &gat /n ecuaţiale'ennian a legturii dintre 'pirit= <i "aterie.piritele 'e pare apoi c trag dup ele /n "od inevita&il o alt "are pro&le" ? aceea a

po'tulrii exi'tenţei zeilor :tot a<a9 oarecu" din neant=;9 deoarece9 pentru Le enne9 piritul"ai e'te <i#

.00o relaţie între el însuşi ca şi unul şi prin urmare nelimitat şi el însuşi ca şi mai mulţi( pe scurt ca şi uniune 'intre #umnezeu( re'us aici aproape la numele său şi conştiinţele finite1-).=

Nu"tate din pro&le"ele po'tulrii exi'tenţei unui zeuI dieu :a @o"nului!Zeu; 'untrezolvate prin ignorarea pre7erinţelor religioa'e ale ace'tui zeu :prin reducerea lui doar lanu"ele 'u=# el nu pare ' 7ie nici un zeu grec9 nici unul hindu'9 &a a< zice nici chiar unulcre<tin.

l pare a't7el a 7i "ai "ult ceva 'i"ilar Kniver'ului :Le enne pr6nd a 7i "ai apropiat deo poziţie pantei't <iI 'au dei't dec6t de una tei't; prin a7ir"area de'pre el /n genere doar aunor atri&ute precu" in7initul <i eternitatea. @in acea't per'pectiv ar prea c relaţia dintreKnu <i ultiplu9 dintre piritul in7init :A&'olutI @ieu; <i 'piritele 7inite ar prea a 7i relaţiadintre univer' <i prţile 'ale con<tiente :dintre /ntreg <i prţile 'ale;9 dar nu <tiu zu dacacea'ta vrea ' ne 'pun prin li"&aJul 'u poetic Le enne9 c doar dac a'ta voia9 o puteazice 'i"plu 7r ' apeleze la "eta7ore <i poezii 7ilo'o7ice.

(deali'"ul a&'olut 'u'ţinut de Le enne r"6ne a't7el "ai "ult o "i'tic :dac nu chiar o"i'ti7icare; dec6t o teologie 'au o 7ilo'o7ie9 el a7ir"6nd c#

000 nimic nu e+istă 'ec*t în şi prin spirit( 'esă$*rşit prin aceea că totul este purtat 'e un-pirit prim( central şi uni$ersal origine a tot ceea ce este sau $a fi 000 spiritul meu particulareste 000 o parte 'in -piritul absolut 1-5.=

Graza de "ai 'u' poate deci avea 'en' de'tul de concret9 dac a" /nţelege prin 'pirit= parte <i prin pirit= Kniver' :/ntreg;9 dar are 'en' <i dac /nţelege" prin 'pirit= explozie=9de exe"plu9 precu" /n Eig Eang9 pentru 'piritul cu '= "are9 <i explozie 'olar=9 deexe"plu9 pentru cel cu '= "ic;.

A" putea /nţelege de a'e"enea prin 'pirit at"an=9 iar prin pirit= Erah"a=9 dar nu <tiudac acea't paralel cu 7ilo'o7ia oriental i!ar 7i convenit lui Le enne.

1-, Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 1*9 in7ra.1-) Ren Le enne9 )ntro'uction a la pilosopie9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+,+9 p. 25-

:con7or" citrii 7cute de >alde"ar Cado /n articolul 1Resprit 'ans la pilosopie 'e =ene 1e -enne9 1++29

aprut /n Laval theologiMue et philo'ophiMue=9 vol. )-9 nr. ,9 pp. ,)* ? ,);.1-5 )bi'em9 p. -- :con7or" ibi'em9 p. ,)+;.

)-

l pare a 'e 7i "ulţu"it cu plutirea arti'tic pe 'upra7aţa pro&le"aticilor 'peci7ice'piritului= :/n de'chidere nede7init 'pre "ultiple po'i&ilitţi de a&ordare her"eneutic; alde"ar Cado9000 'acă noţiunea lesenniană 'e spirit este aceeaşi cu cea creştină sau 000 ea nu este mai

'egrabă o noţiune plotiniană( sau ciar ficteană( sau ciar egelianăO1-*

=

2aloarea relati5ă şi 5aloarea absolută

Ace't re7uz al clari7icrii "ai preci'e a conceptului de 'pirit 'e r'7r6nge pentru Le ennealoare#

... $aloarea este neantul 'eterminării1-=Valoarea trebuie numită atmosferică( 'eoarece ea nu este făcută 'in părţi( ea nu se

înci'e în contururi( ea impregnează( se 'ifuzează.1--=Con'tat6nd c valoarea de 'chi"& a unei "onede inter"ediaz /ntre dorinţa 'a 'acă mijlocul pecare eu încerc să mi!l procur nu are pentru sine nici o $aloare000 el nu este în el însuşi nici'ezirabil( nici 'e iubit000 pe scurt el este fără $aloare0 Valoarea este absolută sau nu este$aloare1+0.=

AJunge" a't7el la un alt cuv6nt relativ 7r conţinut :extra!lingvi'tic; de care Le enne7ace un a&uz ne"aipo"enit9 anu"e cuv6ntul a&'olut=. La 7el ca oricare din ter"enii pe care/i 7olo'e<te9 /n genere9 el nu 'e catadic'e<te ' /i dea nici o deter"inare "ai preci'9 "ai clar9ci /l la' ' plutea'c /n '7era cuvintelor 7r de proprietari :7r 'en' relativ deter"inat;9 'vaga&ondeze ideatic <i conceptual pe oriunde /l duce in'piraţia de "o"ent :pe oriunde /lchinuie 'piritul=; pe 7ilo'o7ul no'tru9 /n con'trucţii 'trict "eta7orice :/n cel "ai &un caz av6nd

ceva valoare poetic9 dar /n orice caz 7iind total lip'ite de coerenţ logic9 e"piric9e"oţional9 raţional <i9 de "ulte ori9 chiar gra"atical;.

Chiar <i pentru ni<te rtcitori "entali prin pei'aJe ontologice a&'olute :cu" 'unt ace<ti7ilo'o7i ai 'piritului; ar tre&ui ' 7ie c6t de c6t evident c a avea o valoare de 'chi"& <i a nuavea nici o valoare= nu 'unt dou lucruri echivalente.

Apoi9 de exe"plu9 oare valoarea &inelui= e'te dat :/n do"eniul "oralei 'au /n altdo"eniu# religio'9 arti'tic9 <tiinţi7ic etc.; din 'ine /n'u<i= :cu" ar veni <i!o 'coate 'ingur din

&urt=; indi7erent9 de exe"plu9 de con'ecinţele ace'tei valori 'au ea e'te con'iderat ca atare/n vederea unor con'ecinţe oarecareO

@ac9 de exe"plu9 un a't7el de &ine9 dotat cu valoare a&'olut= :de dorit doar pentru 'ine/n'u<i= ? adic9 doar din drago'te de cuv6ntul re'pectiv=OPP; ar duce la 'u7erinţ9 la durere9 la

&oal9 la di'trugere9 tot ar "ai 7i de dorit /n 'ine /n'u<i=O :Bi apoi9 /n ace't caz9 cu ce '!ar "aideo'e&i 7aţ de un ru a&'olut=O;.

'te evident chiar alde"ar Cado9 1Resprit 'ans la pilosopie 'e =ene 1e -enne9 1++29 /n Laval theologiMue et philo'ophiMue= vol. )-9 nr. ,9 p. ,)+.

1- Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 159 'upra.1-- )bi'em9 p. 1*9 "edio.

1-+ )bi'em9 p. 1+.1+0 )bi'em9 p. 1+9 'upra.

)+

8u exi't ni"ic 'eparat= <i nici de'v6r<it= :care ' nu 'e "ai 'chi"&e9 care ' 'eoprea'c din "i<care; nici /n '7era ideilor9 nici /n a raţiona"entelor9 nici /n a cuvintelor :undee'te evident c ele 'unt toate relative unele la altele9 de7inindu!'e <i explicit6ndu!'e unele prinaltele;9 nici /n '7era percepţiei9 a e"oţiilor9 a corporalitţii proprii9 a naturii 'au a univer'ului.

xi'tenţa /n'ea"n prin de7iniţie 'i'te"1+1

9 legtur9 7iind evident c nu exi't ni"ic rupt:a&rupt;9 independent :7r nici o relaţie;9 de'prin' 'paţial ida"9 c# 4roblema 'ramatică şi reală este că nu a$em nici o etică sigurăO?JB=@ar pornind de la ace't relativi'" al valorii <i Eliberat 'e cre'inţa în 'i$initate( omul

'e$ine sursa şi fun'amentul $alorilor 1+).= 8e "ai 'pune /n' Le enne# E+istenţa se prezintă 'eci în inter$alul 'intre $aloarea infinită şi neant a$*n' cu ele

această esenţă comună 'e negare a 'eterminaţiilor01+5= Valoarea este cunoaşterea Absolutului1+*.=

4ute" /nţelege din a7ir"aţiile 'ale caracterul ideali't al valorii :care tinde 'pre dezvoltare<i de'v6r<ire;9 dar pute" /nţelege de aici <i anu"ite con'ecinţe teologice dorite de unii7anatici ai A&'olutuluiI @ieu :<i total nedorite de oa"enii rezona&ili=;9 ce ar putea ' decurgdin ele9 anu"e c cine cunoa<te A&'olutul are valoare9 iar cine nu /l cunoa<te9 din pcate

pentru el9 nu are nici o valoareP=.4e o a't7el de logic duali't!radical :oar& la nuanţe9 detalii9 evidenţe9 raţiune9 logic etc.;

'!au 'u'ţinut toate rz&oaiele <i per'ecuţiile religioa'e din i'torie :7iind evident oarecu" cchiar dac 7iecare religie are A&'olutul ei=9 ace<ti a&'oluţi= par ' 7ie totu<i puţin di7eriţi :peaici9 pe colo9 prin punctele e'enţiale; /n identitatea lor teologic9 ritual9 "oral etc.

Eine/nţele' c /n acea't logic a a&'olutului= Le enne :<i alţii ca el; nu 'e poate a&ţine' nu ne 'pun c A&'olutul e'te autoritatea 'upre"9 'ur'a ulti" a di'tincţiei dintre &ine <i

ru9 c el hotr<te ce <i cu"=...# Este a'e$ărat că autoritatea a tot ceea ce este moral nu poate 'eri$a 'ec*t 'in

Absolut00.1+=@e la ace't tip de di'cur' p6n la g'irea unui pro7et= oarecare care ' ne 7ac cuno'cut

prin revelaţie= voia A&'olutuluiI @ieu9 pe care el prin oarecare har= 'au "e<te<ug iniţiatic=a reu<it ' aJung ' o cunoa'c=9 "ai e un pa' at6t de "ic9 /nc6t pute" ' 7ace" directre'pon'a&il ace't tip de di'cur' 'piritual=9 aparent nevinovat9 de toat ignoranţa <i 'u7erinţa

pe care o realizeaz pro7eţii= <i reprezentanţii lor /n co"unitţile do"inate de acea'tcultur a 'piritului= :a 'e vedea evul "ediu9 inchiziţia9 cruciadele9 regi"urile actuale din'tatele i'la"i'te9 'egregarea pe ca'te din (ndia etc.;.

Guga9 a'cunderea /n nedeter"inat pare ' caracterizeze pro7und 7ilo'o7ia lui Le enne :'au"ai degra& proza lui poetic pe te"e 7ilo'o7ice;.

1+1 A 'e vedea pentru dezvoltarea ace'tui 'u&iect <i Radu Lucian Alexandru9 Etica Armoniei9 ditura D L(89CluJ 8apoca9 200+9 cap. (ntroducere /n Gilo'o7ia i'te"ului=9 pp 2.1 ? 2.5.

1+2 A 'e vedea pentru dezvoltarea ace'tui 'u&iect Radu Lucian Alexandru9 ,oua &r'ine =eligioasă9 ditura DL(89 CluJ 8apoca9 200+9 cap. Hn exi'tenţ nu exi't dec6t repere relative ida"9 &rientări şi mize ale g*n'irii etice contemporane9 ditura Ardealul9 T6rgu!ure<9 200+9 p.1-,.

1+) )bi'em9 p. 1-29 "edio.1+5 Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 1-19 'upra.

1+* )bi'em.1+ )bi'em9 p. 19 'upra.

50

4entru el9 dup cu" a" vzut9 >aloare ^ pirit ^ @ieu ^ A&'olut ^ U. l re7uz 'de7inea'c valoarea9 pentru c9 ne 'pune el9 a't7el ar reduce!o la deter"inare1+-.

4i9 /n genere9 ca" a'ta e ideea cu li"&aJul <i cu cuvintele din el9 ' 7ie c6t de c6t redu'e lani<te deter"inri c6t de c6t conturate9 pentru c alt7el co"unicarea /<i pierde orice 'en'. A l'a

toate cuvintele 'au doar conceptele i"portante= /n nedeter"inare e'te a re7uza re7lecţia9di'cri"inarea9 Judecata ? cu alte cuvinte9 e'te a re7uza 7ilo'o7iaPApoi9 prin de7iniţii <i precizri clare <i preci'e "ai are o <an' <i cititorul ' prind ha&ar

de'pre ce anu"e vor&e<te autorul Le enne /n crţile 'ale... 'au /nc "ai "ult# dac vor&e<tede'pre ceva... <i nu doar 7ace acea poezie= goal de conţinut conda"nat de "ine'cu : Euşor a scrie $ersuriT %*n' nimic nu ai a spune(T nşir*n' cu$inte goaleT %e 'in coa'ă au să

sune0001++=;0Le enne r"6ne /n' un ro"antic incura&il9 un 'enti"ental care re7uz ' deter"ine=

exact valoarea lui drag9 care e iu&it nu at6t ca o iu&ire /"prt<it9 ci ca una re7uzat9 ve<nic proiectat /n orizontul /ndeprtat al necuno'cutului :Inecuno'cutei;9 al lui U=9 pentru c el :<ialţii de aceea<i orientare 7ilo'o7ic; vd /n acea't lip' de deter"inare 'ur'a tuturor

po'i&ilitţilor= de a ro'ti pe h6rtie9 cu non<alanţ copilrea'c po"enea" de pa'ul "ic care e'te /ntre po'tularea autoritţii ulti"e a unui A&'olut <i

apariţia pro7eţilor ce /i /nţeleg voinţa= 'au9 chiar "ai "ult9 devin una cu el=#... $aloarea se prezintă /n "inutele de 7ericireS ca şi i'entitate e+istenţială între

#umnezeu şi mine ...200=A<adar9 cu puţin e7ort9 pute" reg'i /n Le enne chiar un "ic @ieu=#... sinele le "oiS înglobează 'in punctul inferior 'e $e'ere al teoriei cunoaşterii eul le

JeS9 iarS din punctul 'e $e'ere superior al metafizicii( pe #umnezeu2@?.=NacMue' @ele'alle ne 'pune9 /n legtur cu poziţia lui Le enne /n acea't che'tiune9 c

dup el#

... ficţiunea lui #umnezeu fără noi eşuează în acelaşi neant ca şi cea a eului fără #umnezeu2@2.=

Le enne r"6ne a't7el 'u'pendat dialectic /ntre dou orientri opu'e# #ouă forţe se opun întot'eauna în noi> pe 'e o parte( ne$oia 'e 'eterminare( 'in cauza

căreia nu ne putem mulţumi cu o e+istenţă fără conţinut( iar( pe 'e altă parte( ne$oia 'e'esci'ere fără 'e care posesia tuturor 'eterminărilor ar 'e$eni moarte şi nu mijloc pentru$iaţă20,.=

Bi de<i recunoa<te <i nevoia deter"inrilor9 cu" a" vzut "ai 'u'9 /n valoare= el 'u'ţine oexcepţie9 pentru c vede /n ea o necuno'cut=9 &a "ai "ult ? atracţia necuno'cutului=#

#incolo 'e orice finalitate( 'e orice i'eal( este un necunoscut 'emn 'e a fi cercetat000 Acestui necunoscut 'eja prezent( 'espre care noi nu putem spune la început nimic( 'ec*t că eleste 'emn 'e a ne pro$oca eforturile noastre către el( nu îi con$ine 'ec*t numele 'eValoare20).=

1+- Con7or" Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 1-+9 'upra.1++ ihai "ine'cu9 poezia Criticilor "ei=9 'tro7a a doua.200 Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 1-+9 in7ra.201 )bi'em9 p. 1-9 in7ra.202 NacMue' @ele'alle9 1a pilosopie 'e M0 =enS 1e -enne9 /n Revue neo!'cola'tiMue de philo'ophie=9 nr. 519

1+,*9 p. ,*,9 "edio.

20, Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. 159 "edio.20) )bi'em9 p. 52)9 "edio.

51

/orală şi &oralitate

Le enne propune "ai "ulte de7iniţii ale "oralei din care rezult un caracter dialogic

'peci7ic unei re7lecţii interioare care caut o orientare 'pre reperele a&'olute= ale devenirii# Morala este un 'emers al conştiinţei prin aceea că( precum orice altce$a( ea presupuneun 'ialog> între moralist( între eul care prescrie ca $alabil un anumit scop 'e urmat sau oanumită regulă la care să se supună( şi agentul moral care consimte la acest or'in şi a'unăresursele pentru a i se supune2@50=

Morala este ansamblul .mai mult sau mai puţin sistematizat al/ 'eterminaţiilor i'eale( aregulilor sau scopurilor pe care eulT sinele le "oiS .care le consi'eră ca sursă absolută 'acănu totală( a 'e$enirii/ trebuie prin acţiunea sa să le actualizeze în e+istenţa sa( pentru ca ea

să atingă un plus 'e $aloare20*.= Morala nu este pro'usul necesar al con'iţiilor biologice şi sociale ale $ieţii umane( ea

este ansamblul 'e reguli şi scopuri care 'irijează reacţia spiritului nostru faţă 'e aceste

con'iţii în $e'erea prescimbării lor optime pentru propria înflorire02@< =Le enne di'tinge "orala de "oralitate prin pla'area "oralitţii pe un plan 'uperior"oralei#

Moralitatea nu se re'uce la nici una 'in formele sau forţele sale( nici la $reo una 'intremorale02@I=

Conştiin!a &orală

C6nd vor&i" de con<tiinţ9 la Le enne9 dup cu" ne!a" o&i<nuit deJa9 vor&i" de'pre unalt U= a&ordat poetic#

%onştiinţa nu este 'eci nici 'oar subiecti$ă nici perfect 'i$ină( astfel că pornin' 'e la

această e+perienţă mi+tă( întot'eauna sunt posibile 'ouă 'ialectici> una care trage spre separare( spre recluziunea spiritelor între ele şi cu #umnezeu( spre un atomism spiritual( şi oalta care 'uce la confun'area lor spre un panteism mental0

Această posibilitate simultană a celor 'ouă 'ialectici opuse( care se suspen'ă una pe alta(ne forţează să a'mitem solitu'inea relati$ă a fiecăruia 'intre noi( 'ar 'e asemenea şiinterpenetrarea noastră parţială20+.=

4e &aza unei a&ordri precu" cea de "ai 'u' Le enne vor&e<te de unipluralitatea 210 'piritului.

Golo'irea unui a't7el de concept 'e potrive<te per7ect oricrui /ntregI 'i'te" 7or"at din prţicare e'te unul la nivel de /ntregI 'i'te" <i "ai "ulţi :I"ulte; la nivel de prţi co"ponente9 dartotu<i el nu e'te /n "od 'i"ultan :/n 'en'ul de /n acela<i ti"p <i 'u& acela<i raport; <i una <ialta ? "ai preci'9 'i'te"ul nu e'te prţile 'ale <i nici prţile nu 'unt 'i'te"ulI /ntregul9 chiardac 'e interpenetreaz= reciproc.

205 Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. 52)9 "edio.20* )bi'em9 p. 22.20 )bi'em9 p. >(9 'upra.20- )bi'em9 p. 22.20+ )bi'em9 p. ,109 in7ra.210 Con7or" Ren Le enne9 )ntro'uction a la pilosopie9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+,+9 pp.

25 ? 2*, :con7or" citrilor 7cute de >alde"ar Cado /n articolul 1Resprit 'ans la pilosopie 'e =ene 1e-enne9 1++29 aprut /n Laval theologiMue et philo'ophiMue=9 vol. )-9 nr. ,9 pp. ,)* ? ,);.

52

Le enne vor&e<te de patru tipuri de con<tiinţ211# cea p'ihologic :care r'punde9 dup el9la /ntre&area Cine 'unt euO=;9 cea arti'tic9 cea religioa' <i cea "oral :care r'punde la/ntre&area Ce e de 7cutO=;. Hn legtur cu acea't /"prţire 'e ridic 7ire'c /ntre&area de cedoar patru :de ce9 de exe"plu9 /n logica de "ai 'u' ? a con<tiinţei care d r'pun' la c6te o

/ntre&are oarecare ' nu ave" tot at6tea con<tiinţe c6te /ntre&ri 'unt ? ' vor&i" a't7el decon<tiinţa politic :Cu" ' 7ie ad"ini'trat cetateaO;9 de con<tiinţa <tiinţi7ic :Care 'untlegile i"ua&ile ale univer'uluiO=;9 de con<tiinţa teleologic :Care 'unt 'copurile pe caretre&uie ' le ur"re'cO=; 'au chiar de con<tiinţa copacului9 a 7urnicii etc. :Ce e'te uncopacO=9 Ce e'te o 7urnicO;. Con<tiinţa e'te totu<i "ai "ult dec6t un r'pun' la o /ntre&are9ea e'te o prezenţ perceptiv care e'te deopotriv 'ur'a tuturor r'pun'urilor <i a tuturor/ntre&rilor :e'te percepţia <i Judecarea atent a oricrui a'pect din "ani7e'tare;.

@ar revenind la Le enne vede" c pentru el e'enţa &ipolar= a con<tiinţei "orale e'teapro&area <i dezapro&area212#

)ntrăm în morală c*n' aprobăm sau 'ezaprobăm un act( c*n' lău'ăm sau blamăm unagent 21,.=

000 omul 'e acţiune( ju'ecătorul( con'ucătorul( moralistul000 pronunţă $er'icte poziti$e saunegati$e> aceasta este bine sau rău( aceasta ar trebui să fie sau să nu fie făcut( pe scurtaceasta ar trebui să fie aprobat sau con'amnat 2?D0=

Hn legtur cu acea't poziţionare a con<tiinţei "orale9 con'ider" c ea e relativ &ineţintit9 dar e'te oarecu" re'trictiv# con<tiinţa :"oral; nu alege doar /ntre &ine <i ru9 /ntre aapro&a 'au a dezapro&a9 ci /ntre orice <i orice altceva.

a /n'ea"n alegere prin excelenţ# ' "erg la 't6nga 'au la dreapta9 ' 'tau 'au ' "erg9' g6nde'c ceva 'au altceva9 ' 'pun ceva 'au altceva...

@ac con<tiinţa "oral ar alege /ntre &ine <i ru9 cea arti'tic /ntre 7ru"o' <i ur6t9 ceareligioa' /ntre iu&ire <i ur9 a<a cu" 'u'ţine Rene Le enne9 atunci /n aceea<i logic pute"vor&i din nou9 /n "od legiti"9 de o in7initate de con<tiinţe# de con<tiinţa direcţiei :care alege

/ntre 't6nga <i dreapta;9 a "i<crii :care alege /ntre a 'ta <i a ne "i<ca;9 de con<tiinţa"6ncatului :care alege /ntre a "6nca <i a nu "6nca;... 4ractic pute" ata<a /n acea't "anier7iecrui act o con<tiinţ 'peci7ic i"plicat /n alegerea care /l pre'upune. Apoi9 ace'tedi'tincţii 'unt 'uper7iciale9 pentru c /n orice alegere e'te i"plicat tot datul 7iinţei :raţiunea9e"oţiile9 experienţele9 i"aginaţia9 corpul9 natura /nconJurtoare etc.;.

Giecare act de alegere e'te in7luenţat inti" de toate datele exi'tenţei <i nu nu"ai deanu"ite date circu"'cri'e 7orţat <i contingent unui pre'upu' do"eniu al realitţii9 vzut ca7iind rupt de celelalte.

A't7el a alege /ntre &ine <i ru pre'upune i"plicit ca alegtorul ' <tie ceea ce e 7ru"o' <iceea ce e'te ur6t9 ceea ce e'te iu&irea <i ce e'te ura9 ce e'te aici <i acolo9 ce e'te a 7i 'tul 'au7l"6nd etc.

au9 alt7el 'pu'9 a alege /ntre a apro&a 'au a dezapro&a9 de exe"plu9 intenţia de a &ea ap'au de a r&da de 'ete pre'upune i"plicit9 a cunoa<te unde e'te ap <i unde nu9 dac e &ine 'aunu ' &ei ap din &alt :de exe"plu;9 dac e un lucru 7ru"o' 'au ur6t ' &ei din paharul altuia9dac vo" "ai 7i iu&iţi de prietenii de petrecere /n condiţiile /n care9 de exe"plu9 a" &ea'inguri toat licoarea di'poni&il= etc.

Apoi a 7i con<tient de ceva9 a avea con<tiinţ :con!<tiinţ; de ceva e'te a percepeI concepeIintuiI 'i"ţiI raţiona acel ceva9 deci nu neaprat de a alege. A 7i con<tient de o alegere care 'e

211 Con7or" Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. ,).212 Con7or" Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. ,1*9

"edio.

21, )bi'em.21) )bi'em9 p. ,19 "edio.

5,

7ace <i a 7ace acea alegere 'unt dou lucruri care 'e di7erenţiaz de'tul de clar9 chiar dac 'e/ntreptrund.

Con<tiinţa are deci /n 'ine <i 'pectatorul :care prive<te; <i actorul :care Joac alegerea;9 darei 'unt /n 7apt in'epara&ili /n unitatea 7luxului integrator al con<tiinţei.

Le enne 'u'ţine apoi c #incolo 'e bine şi 'e rău( cum am $ăzut apropo 'e bu'ism şi spinozism( nu mai este loc pentru morală( 'ar nu mai este loc nici pentru elogiu saublamare.215=

Ace't tip de a&ordare ne pune pe o cale relativ gre<it ? dincolo de &ine <i de ru e'te chiar"orala 'au9 "ai preci'9 'ur'a ei9 locul ei cel "ai 'peci7ic9 locul originar 7r de care re7lecţia <iacţiunea "oral nu poate 7i g6ndit.

ai preci'# cu" a" putea ' alege" /ntre &ine <i ru9 dac nu ne 'itu" dincolo de ele9dea'upra lor9 /n a7ara lor9 pentru a putea a't7el ' Judec"9 ' di'cri"in" o&iectiv /ntre eleO

Tre&uie a't7el ' ne 'itu" pe o poziţie care trece dincolo de contrarii9 prin apelarea la unal treilea ele"ent care une<te ace'te extre"e :un ele"ent pentru care ele /i 'unt doar"ani7e'tri particulare;.

Ace't ele"ent poate 7i acţiunea care duce la 'upravieţuire <i /n"ulţire :cu" e propu' deevoluţioni'";9 acţiunea util :cu" e propu' de utilitari'";9 cea prag"atic :cu" e propu'de prag"ati'";9 cea care duce la plcere :hedoni'"; 'au la 7ericire :eude"oni'"; 'auacţiunea con7or" cu un ideal :ideali'"; 'au cu o datorie auto!i"pu' :deontologic;9 'au cuo lege extern i"pu' de o autoritate paternal!tiranic :politic 'au 'upranatural=; etc.

A't7el9 /n 7uncţie de ele"entul al treilea9 /n 7uncţie de criteriul propu' pentru Judecat vo"o&ţine di7erite tipuri de "oral9 care 7iecare /n parte pre'upun de7iniţii <i a&ordri uneori'e"ni7icativ di7erite ale noţiunilor de &ine <i ru.

Gr 'ta&ilirea preala&il a unor a't7el de criterii re7lecţia "oral e'te co"plet 'teril <itotal lip'it de o&iectul "uncii=.

@e aceea9 "orala /n e'enţa ei e'te toc"ai dincolo de &ine <i de ru# /n 'ta&ilirea atent9

printr!o cercetare pro7und9 c6t "ai o&iectiv9 lip'it de preJudecţi <i 7al'e pudori a unorcriterii veridice9 clare9 coerente dup care ur"eaz ' 7ace" alegerea dintre cele dou9 ade7iniţiilor cu 'en' clar de'pre ceea ce /nţelege" prin ele <i a conţinutului lor &ine deter"inat9care ' 7ac po'i&ile di'tincţiile dintre ele.

@in acea't per'pectiv pute" 'pune c "orala nu e'te :doar; a alege /ntre &ine <i ru9 ci9"ai ale'9 a 'ta&ili ce 'unt ace'tea <i care 'unt criteriile pe care le accept" pentru a 7acealegerea dintre ele.

Acţiunea propriu!zi' a alegerii e'te a't7el doar rezultatul 7ire'c9 natural9 'pontan9 alre7lecţiei "orale9 e'te doar un e7ect al ei <i nu o cauz a ei.

D6ndirea "oral nu doar alege /ntre &ine <i ru9 ci 'ta&ile<te "ai /nt6i ce e'te &inele <i rul pentru a putea apoi ' aleag /ntre ele.

Moralitatea a fost făcută pentru om( nu omul pentru moralitate02?9 =

7ri%inea conştiin!ei &orale

Con<tiinţa "oral e'te <i pentru Le enne rezultanta unui co"plex de 7actori cronotopicicare o genereaz empirice( asociati$e( ere'itare(organice( intelectuale( sociale trebuie să inter$ină în fiecare 'ecizie pentru a e+plica

215 )bi'em9 p. ,1-.21* %illia" GranFena9 Etics9 Kniver'ity o7 ichigan9 1+,9 p. )).

5)

oportunitatea sa( a'aptarea sa la lumea în care trebuie actualmente să se insereze acţiunea sa21.=

@ar el ne "ai vor&e<te <i de o origine dina"ic a con<tiinţei "orale=# #in această perspecti$ă( conştiinţa morală este un act etern( care nu trebuie să 'epin'ă

'e nimic altce$a 'ec*t 'e sine( 'acă libertatea este reală0 n acest sens căutarea originiiconştiinţei morale este a refuza să o e+plicăm ca pe un pro'us 21-.=@up a't7el de re7erinţe9 /ncepe" ' /ntrevede" deJa pe unde va identi7ica Le enne

originea con<tiinţei "orale ? evident9 dup cu" a" "ai "enţionat9 el nu poate ' g'ea'cnici o origine altundeva dec6t /n U!ul= nu"it 'pirit9 adic /n necuno'cut ? adic nu 'e

pronunţ clar9 adic oarecu" la' pro&le"a /n aer=# 4rin originarea sa neobosită( conştiinţa morală este un mo' al )nfinitului spiritual( în

măsura în care ea iz$orăşte în noi şi ne face spirite21+=.l "ai vor&e<te apoi de o origine cronologic a ei :anu"e c ea e'te originat pornind din

trecut220=; <i9 re'pectiv9 de una axiologic# %e poate fi această legitimitate a&'oluta&'olut=S9 'acă nu( merg*n' 'in aproape în aproape( o referinţă la Absolut( un'e el este

implicat prin aceea că el este ju'ecător şi prin urmare nu 'oar spirit( ci -piritul moral0 #eciîn al treilea sens al cu$*ntului origineS acest -pirit trebuie să fie originea a+iologică aconştiinţei morale221.=

3&'ervaţiile re7eritoare la actele eterne= care nu depind de ni"ic altceva dec6t de ele/n'ele= nu le "ai relu" aici9 dar totu<i tre&uie ' pune" o /ntre&are# dac con<tiinţa "oralnu e'te un produ'9 ce ' /n'e"ne acea'taO C nu e'te cauzat9 c nu are cauze care ' 7ie /na7ara 'aO

A" "ai artat o&iecţiile la ipotetica exi'tenţ a unor realitţi pre'upu' a 7i independente9a&'olute9 rupte de re't9 a<a c "ai relu" /n continuare doar o "ic critic con'tructiv aace'tei "aniere de a 7ilo'o7a prin 'pirit9 cu 'piritul <i pentru 'pirit.

A<adar9 nu e'te oare o a't7el de a&ordare dovada unei in'u7iciente 'inceritţi intelectuale a

celor care o practicO Adic recunoa<te" c /n e'enţ nu pute" cunoa<te ni"ic /n "od a&'olut:din toate punctele de vedere po'i&ile9 din per'pectiv in7init <i etern; <i "rturi'i"9 alturide ocrate9 c tot ceea ce <ti" e'te c nu <ti" ni"ic=9 dar nu e'te ad"i'i&il ' reduce" actul7ilo'o7rii doar la o repetare a' infinitum a ace'tei con'tatri. 4e l6ng latura acea'ta in7init"ai 'unt <i ceva laturi 7inite9 "ai e'te <i o cunoa<tere relativ care vede" c poate 7i cre'cut

prin 'tudiul atent al pro&le"elor pe care ni le ridic" :aici <tiinţa <i tehnica depun "rturieinconte'ta&il;.

8u 'e poate ca pentru 7iecare pro&le" pe care ne!o a'u"" 'pre cercetare9 dup puţinagitaţie "ental ' ced" i"ediat <i ' ne gr&i" ' arunc" 'piritul= :U=!ul9necuno'cutul; /n ecuaţie9 aJung6nd a't7el doar de unde a" plecat9 dar pretinz6nd c totu<i a"rezolvat pro&le"a.

4entru o a't7el de a&ordare e 'u7icient o pagin de carte care ' arate ca" a<a#Care e pro&le"aO 4ro&le"a e'te originea lui X=P :X= put6nd 7i trznetul9 lu"ina9

"agneti'"ul9 atracţia gravitaţional9 holera9 polio"ielita9 dia&etul... 'au viaţa9 con<tiinţa"oral9 valoarea9 &inele etc.;. 4i e'te 'i"plu# 'oluţia e'te U= :piritul9 @ieu9 A&'olutul;P= Bicu a'ta &a'taP ? nu de alta9 dar e pcat de ri'ipa de cerneal <i h6rtie care 'e 7ace9 dac nechinui" ' "ai introduce" /ntre /ntre&are <i r'pun'ul panaceu univer'al=9 a"intit "ai 'u'9

21 Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. ,*-9 "edio.21- )bi'em9 p. ,09 'upra.21+ Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. ,09 "edio.

220 )bi'em9 p. ,29 'upra.221 )bi'em9 p. ,,.

55

c6teva 'ute de pagini de 7raze poetice9 doar ca ' l'" i"pre'ia c re7lect" a'upra pro&le"ei.

Ren Le enne <i alţii 'pirituali<ti ca el 'e /nv6rt a't7el /ntr!un cerc vicio'9 de a cruiexi'tenţ pro&a&il nici nu 'unt "car con<tienţi# porne'c de la o necuno'cut <i aJung tot la o

necuno'cutP... Hn ce "od cred ei atunci c rezolv pro&le"ele ridicate doar prin acea't/nv6rtire pro'tea'c /n Jurul coziiO...

Cele patru 5alori cardinale8 sursa lor şi rela!ia dintre ele

Hn 7ilo'o7ia lui Le enne 'unt con'iderate patru valori cardinale# adevrul :vzut ca valoarea cunoa<teriiI <tiinţei;9 &inele :ca <i valoare a "oraleiI voinţei;9 7ru"o'ul :valoare a arteiIi"aginaţiei; <i iu&irea :valoare a religieiI ini"ii;222# ... $aloarea morală trebuie să fiecunoscută ca şi $aloare a $oinţei( precum a'e$ărul este a cunoaşterii( cum frumuseţea este aimaginaţiei( cum iubirea este a inimii22,.=

Ace'te deli"itri a'ociative 7cute de Le enne au un oarecare apel e"oţional9 dar9 dac le

privi" /n pro7unzi"e9 vo" vedea c ele 'unt relativ ar&itrare <i 'uper7iciale# oare9 de exe"plu9 &inele nu e'te o valoare a cunoa<teriiO au9 alt7el 'pu'9 cunoa<terea are ca valoare rulO au &inele nu e'te ceva pe care ' cut" '!l cunoa<te" ? ' nu 7ie o valoare ur"rit de eaO

Apoi i"aginaţia are ca valoare doar 7ru"u'eţeaO Einele 'au adevrul nu au ce ' caute cavalori ale i"aginaţieiO 'te a't7el evident c toate ace'te prţi ale noa'tre au deopotriv cavalori de nedezlipit una de alta pe toate cele patru valori <i /nc pe "ulte altele :li&ertatea9dreptatea9 unitatea9 puterea etc.;.

Le enne /n' e'te de prere c#Lnitatea $alorilor nu trebuie să fie căutată în $*rful unei ierarii uniliniare a $alorilor

'eterminate şi 'istincte unele 'e altele( 'upă care ele ar fi( conform unei or'ini progresi$e 'ee+celenţă( subor'onate uneia 'in ele0 7rebuie să înţelegem această unitate ca pe o unitate

ra'iantă> $aloarea absolută este în centrul $alorilor( precum spiritul este în inima şi laoriginea conţinuturilor sale şi $alorile emană 'in el precum razele 'intr!un focar creator 'elumină şi căl'ură22D0=

odelul valoric pe care ni!l propune Le enne /l pute" nu"i 'pirito!centric 'au a&'oluto!centric9 dar /n 7apt nu gre<i" cu "ult dac /l nu"i" chiar golo!centric datorit prezenţei /n"iJlocul 'u al lui U= :piritI A&'olutI >aloare A&'olutI @ieu; din care e"an toate"inunile=.

Adevrul /n' e'te departe de acea't per'pectiv centric!radial 7iind "ai apropiat de o per'pectiv textural 'au de reţea9 /n care valorile 'unt inti" legate toate unele cu altelegener6ndu!'e a't7el nu dintr!un centru co"un9 ci unele din altele.

Acea't per'pectiv centric 'ea"n iz&itor cu teoria ideilor lui 4laton :/n care toate paturile particulare izvor'c din patul a&'olut ? ideea de pat; ? la 7el pentru Le enne toatevalorile izvor'c din >aloarea A&'olut. @ar per'pectiva acea'ta a cptat ni<te loviturideci'ive "ai ale' prin teoria evoluţiei prin 'elecţie natural9 care arat totu<i de'tul de clar:pentru cine vrea ' priceap; ce 'unt valorile <i de unde vin ele.

Apoi a vor&i de che'tii a&'olute= :valoare a&'olut9 &ine a&'olut9 7iinţ a&'olut9 'pirita&'olut9 pi'ic a&'olut= 'au cţel a&'olut=; /ntr!o lu"e a relativului :era ' zic a&'olut=;9

pe care o pute" experi"enta 7r prea "ult e7ort din toate direcţiile po'i&il a 7i percepute9 eca <i cu" a" vor&i de inorogi :cai a&'oluţi ? cu corn /n 7runte=; <i de cai z&urtori9 de zeiţeI

222 Con7or" ibi'em9 p. *++9 "edio.

22, )bi'em9 p. 029 'upra.22) )bi'em9 p. *+9 in7ra.

5*

z6ne <i zeiI z"ei9 7r a avea nici cea "ai "ic dovad a exi'tenţei unor a't7el de 7iinţe <ialtundeva dec6t /n crţile de pove<ti :'au de 7ilo'o7ii ale 'piritului; /n care ele 'e expun 'trictliterar 225.

Cura1ul binelui

Ren Le enne con'ider curaJul &inelui ca 7iind virtutea 'upre"22*9 deoarece9 zice el9curaJul 'ingur nu e'te 'u7icient9 pentru c ar putea 7ace rul229 re'pectiv pentru c &inele 7rde curaJ ar 7i oarecu" a"eţit9 lip'it de vlag9 lip'it de elan.

Einele /<i capt9 pentru el9 autoritatea de la valoarea a&'olut# .00 'acă este în principiul său să se pre'ea contingenţei pure( moralitatea nu poate fi 'ec*t o absur'itate; 'acă'impotri$ă cursul său se supune unui scop de''einS ( sau mai 'egrabă 'acă începe cu elS (atunci suprapunerea acţiunii noastre cu acest scop este cea care ne 'ă semnificaţia acţiuniinoastre morale( căreia îi este in'ispensabilă0

Această referinţă a unei acţiuni la o sursă uni$ersală a acţiunilor 'e $aloare este binele0

n măsura în care această sursă( $aloarea absolută autorizează acţiunea( ea este su$eranbună( iar în măsura în care curajul nostru actualizează( aici sau acolo( una 'in e+presiile

sale ea 'e$ine un bine22I0=AJunge" aici la un punct 'en'i&il pe care orice "oral 'pirituali't /l atinge# autoritatea

&inelui e'te dat de o valoare a&'olut ? ceea ce autorizeaz ea devine a't7el i"ediat un &ine9cu" ar veni9 pentru c a<a are ea che7=. (araloareA&'olut :vreun @ieu= oarecare; ce e'te &ine <i ce e'te ru.

@in per'pectiva le'ennian pute" 'ta a't7el ' ne /ntre&" oare ce /n'ea"n pentru uncredincio' 7anatic :gen din aceia care 'e arunc /n aer prin pieţe pline cu oa"eni; curaJul

&inelui=O @in per'pectiva lui el e'te convin' c e'te autorizat de >aloarea A&'olut= ' ucid9

' "int etc.PPP Acea't autorizaţie= tran'7or" auto"at a't7el de 7apte /n lucruri &uneO

I&oralitatea şi li&itele &oralei

Le enne nu pare preocupat de /ntre&rile de "ai 'u' :/n genere9 "orala 'a e'te ca" lip'itde preocupri practice legate de vreo po'i&il aplica&ilitate concret a ei;9 totu<i ţine ' ne'pun c pentru el i"oralitatea 000 constă în a ce'a atracţiei unei anumite $alori( 'ar 'e omanieră care este000 ca şi cum ea ar fi Valoarea Absolută( raţiunea 'e a le nega pecelelalte22J0=

8u /nţelege"9 de exe"plu9 dac a" con'idera Einele ca valoare a&'olut :I 'ur';9 de ce elar nega adevrul 'au 7ru"u'eţea 'au iu&ireaO >or&i" de &ine :chiar <i a&'olut=; nu de ruP Leenne ne 7ace /n' tot 7elul de de"on'traţii= de'tul de 7orţate /n care ne arat cu" &inele de7apt e'te ru9 dac e'te a&'olut 'au9 de exe"plu9 cu" iu&irea poate 7i rea <i totu<i ' "ai 7ieiu&ire#

225 A 'e vedea pentru dezvoltarea ideii <i Radu Lucian Alexandru9 ,oua &r'ine =eligioasă9 ditura D L(89CluJ 8apoca9 200+9 cap. @i'tracţie cu 7iinţe a&'olute==9 pp. ).5+ ? ).*,.

22* Con7or" Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. 0)9"edio.

22 )bi'em9 p. 059 "edio.

22- Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. 059 "edio.22+ )bi'em9 p. 1)9 in7ra.

5

Mama care îşi iubeşte pasional copii săi nu mai cere 'e la ei nici ca ei să respectea'e$ărul( nici ca să facă binele( nici să culti$e frumuseţea( 'eoarece ea $rea să!i scutească 'eorice efort şi 'e orice risc> iubirea se corupe în linguşire2,0.=

8u <tiu ce "a" o 7i avut Le enne9 dar totu<i ce iu&ire de "a" e'te aceea care nu cere

de la copiii 'i ' 7ac &inele9 ' 'pun adevrul9 ' re'pecte 7ru"o'ulOA /i iu&i pe ace<tia9 de o&icei :din c6te <tiu eu=;9 pre'upune a le vrea &inele9 a vrea '!iaJute9 a vrea ' /i 7ac 7ericiţi. Hn ce "'ur pot 7i ei ca atare dac "int9 'unt ri <i ur6cio<iO

A 7olo'i ter"enul de iu&ire /n ace't 'en' e'te a 7ace a&uz de cuvinte ? pi a<a pute" zice cde 7apt &inele e ru9 c ur6tul e 7ru"o' 'au c ura :de exe"plu9 a "a"ei pentru copiii ei9 a<acu" e de'cri' "ai 'u'; e'te iu&ireP

@e o a't7el de "anier pute" ata<a de orice cuv6nt exact 'en'ul contrar celui pe care el /lare /n li"&aJul o&i<nuit :re'pectiv /n @icţionarul explicativ; <i apoi ' pretinde" tot ce vre"noi ' pretinde" prin a't7el de denaturri gro'olane de 'en'.

Hnc un exe"plu de a't7el de a&uzuri# 4ri$ilegiul cunoaşterii antrenează 'ispreţul artei( al moralităţii şi al iubirii> 'acă

singurul scop al $ieţii umane ar consta în a cunoaşte( cunoaşterea ar fi in'iferentă la oricealtă $aloare 'ec*t cea a a'e$ărului0002,1=

ai /nt6i9 cine a po'tulat c valoarea pe care tre&uie ' o ur"rea'c cunoa<terea e'te 'trictadevrul <i nu9 de exe"plu9 &inele 'au utilitatea9 'au eli"inarea 'u7erinţei etc. 'au pe toateace'tea la un locO

Apoi cunoa<terea privilegiat= pu' ca unic 7unda"ent al vieţii poate ignora cunoa<terea &inelui9 cunoa<terea 7ru"o'ului9 poate ignora cunoa<terea iu&iriiO

Ce 7el de cunoa<tere e'te aceea care le ignor pe toate ace'teaO ie unuia o a't7el decunoa<tere /"i 'ea"n "ai "ult a ignoranţ ? pro&a&il c din gre<eal 'au din neatenţie Leenne a con7undat ter"enii ace<tia...

Tot pe a't7el de con7uzii de 'en' /<i 7or"uleaz Le enne <i teza 'a privind li"itele

"oralei# Ele se găsesc acolo un'e începe c*mpul 'e influenţă al altor $alori0 Morala nu este

fon'ată clar nici pe a'e$ăr( nici pe frumuseţe( nici pe iubire2B20=Ce "ai e de co"entat la a't7el de expri"ri categoriceO Hn a7ar de a pune <i noi ni<te

/ntre&ri cu" ar 7i# dac "orala nu e 7ondat pe cele de "ai 'u'9 o 7i 7ondat pe "inciun9 ur6t<i urO au pute" vor&i de o "oral care nu are ni"ic de a 7ace nici cu adevrul9 nici cu7ru"u'eţea9 nici cu iu&ireaO

Zu a<a9 dar a't7el de li"itri a&'urde ale do"eniului "oralei 'e pare c pot 7i 7ondate doar pe ni<te neli"itri= a&'urde :pe 7iinţri a&'olute de di7erite genuri <i 'pecii=;.

C9te5a concluii

Knei a't7el de 7ilo'o7ii a 'piritului9 precu" cea practicat de Le enne9 par a!i 7i evident'trine c6teva lucruri 7unda"entale# claritatea9 coerenţa9 &unul 'i"ţ9 o&iectivitatea9 reali'"ul9re'pon'a&ilitatea cuvintelor 7olo'ite9 griJa pentru 'en' <i "ai ale' capacitatea a'u"rii 'enine adatului 7unda"ental relativ :/n 'en'ul de relaţie9 legtur9 /ntreptrundere9 'i'te"; alexi'tenţeiP

Apropierea 7ilo'o7iei 'piritului de teologie <i 'upranaturali'" e'te prea "are <i preaevident9 ca ' pute" vor&i /n cazul ei de o re7lecţie cu adevrat li&er <i o&iectiv. Ca <i cele

2,0 )bibem9 p. 15 ? 1*.

2,1 )bi'em9 p. 15.2,2 Ren Le enne9 7raitS 'e morale gSnSrale9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. 1-9 in7ra.

5-

"enţionate9 cu care ea 'e /nvecineaz9 ea 'e con'truie<te9 "ai /nt6i9 pe dorinţe in7antile <iviziuni naive ale lu"ii <i9 apoi9 pe un "i'tici'" pro't /nţele' ca "i'ti7icare ida" c6nd ne 'pune c# Ele pot fi incompatibile în ce pri$eşte premiseleesenţiale 'e întemeiere( 'ar nu şi în ce pri$eşte conlucrarea lor la ni$el 'e acceptare a unornorme morale( a unor $alori comune( a unor i'ealuri2,,.=9 chiar dac dialogul de ar"onizaredintre cele dou orientri "orale tre&uie rea<ezat pe ni<te 7unda"ente c6t "ai o&iective <i "ai

prag"atice9 pentru ca el ' ai& 'ucce'.A pretinde /n' c 'ur'a oricrei valori 'e poate g'i /n realitţile 'pre care 7ac tri"itere

conceptele de piritI A&'olutI @ieu= nu e'te dec6t a 'pune c 'ur'a ei e'te U= :onecuno'cut; 'au c ea e'te univer'ul=.

Hn "'ura /n care accept" c 7ilo'o7ia :chiar <i cea a 'piritului=; e'te :'au 'e vrea a 7i;ceva "ai "ult dec6t repetiţia la in7init a 7aptului :real de alt7el; c orice :parte; /<i are 'ur'a /nHntregul din care 7ace" parte cu toţii :pe care noi /l "ai nu"i" Kniver' 'au Co'"o'9 iar alţii

/l nu"e'c A&'olut 'au @ieuI @u"nezeu9 'au pirit in7init etc.;9 atunci pute" ' purcede" la ocercetare "ai 'erioa' at6t a experienţei9 c6t <i a con<tiinţei9 la o cercetare atent9 prag"atic9atent la detaliile relative care 'e pot dovedi extre" de utile /n a ne aJuta ' ne croi" o viaţ"ai &un /n ur"rirea dorinţelor ida"9 &rientări şi mize ale g*n'irii etice contemporane9 ditura Ardealul9 T6rgu!ure<9 200+9 p.1-)9 "edio.

5+

7bstacolul 5alorii nepreciate

6escrierea experien!ei

„"ilosofia este 'escrierea e+perienţei0”2BD ne 'pune Ren Le enne /n de&utul 'crierii 'ale&bstacol şi $aloare”. Re'tr6ngerea 7ilo'o7iei la a 7i doar de'crierea= a ceva anu"e :<i nu9 deexe"plu9 cercetarea= 'au /nţelegerea=9 'au trirea=9 'au tran'7or"area= acelui ceva; nearat din 'tart ca" ce 7el de 7ilo'o7ie= /i e'te drag lui Le enne ? anu"e cea lipit decuvinte9 cea pierdut /n ele9 7ilo'o7ia care 'coate din ea <iruri inter"ina&ile de propoziţii carede'criu= nu at6t experienţa= vieţii9 c6t cuvintele 7olo'ite pentru de'criere= ? o de'criere ade'crierii care /n 7ond nu de'crie ni"ic9 ci doar 'e pre7ace c o 7ace9 precu" /n enunţulur"tor# „&biecti$( conţinutul e+perienţei se sub'i$i'e în 'eterminare şi $aloare; subiecti$( în

eu JeS al 'eterminării sau eu "oiS şi eu al $alorii sau #umnezeu0”2B5

H"prţirea o&iectiv= a conţinutului experienţei= /n deter"inare= <i valoare= e'te la 7elde 'u&iectiv ca <i /"prţirea ei 'u&iectiv= ? iar identi7icarea aparentă pe care <i!o a7ir"Le enne "ai 'u' cu eul deter"inrii= <i nu cu cel al valorii= ne 'pune c6t de deter"inate'te el /n cartea &bstacol şi $aloare= ' trateze /n "od 'erio' noţiunea de valoare= 'au peaceea de o&'tacol=. de re7lectat aici <i a'upra a7ir"aţiei9 evident tei'te9 cu" c valoarea=ar avea un eu= :cu tot ce i"plic ace'ta# per'onalitate9 voinţ9 con<tiinţ9 di'cern"6nt; <i cacel eu= e'te @u"nezeu= : #ieu;. Atenţie /n'# nu e'te @u"nezeul= cla'ic9 al9 ' zice"9religiei cre<tine9 ci e'te ceva9 care 'e 'uprapune pe'te ace'ta /n principal doar cu nu"ele :dupcu" vo" vedea "ai /ncolo;.

@e alt7el9 Le enne <i!a 7cut un o&icei din "enţinerea di'cur'ului 'u doar /n '7era

at"o'7eric= a cuvintelor lip'ite de deter"inaţii preci'e9 care /n 7apt nu 'pun ni"ic ? /n a7arde 7aptul c ar vrea <i ele ' 'pun ceva <i c nu prea pot ' o 7ac. Bi nu pot ' o 7ac9 pentruc /n lip'a di'cri"inrilor clare orice di'cur' e'te lip'it de conţinut ? c6nd cuv6ntul= rtce<te'oar /n '7era univer'alului= :a&'tract <i concret=# „E+perienţa este uni$ersalitateaabstractă şi concretă0”2B9 ; re7uz6nd co&or6rea 'a <i /n individual= :a&'tract <i concret;9 el'pune "ereu doar totul= <i a't7el nu 'pune niciodat :"ai; ni"ic ...

Gr co&or6rea valorii /n precizri &ine individualizate conceptual <i practic ea e'te lip'itde valoare ? lucru pe care chiar <i Le enne /l realizeaz uneori# „& $aloare fără eficacitate şi

fără influenţă în e+perienţă ar fi lipsită 'e $aloare0”2B<

3 a't7el de valoare ar putea 7i <i 7ilo'o7area a<a cu" e /nţelea' ea de Le enne9 anu"eceva care 'e ocup de experienţ :<i nu de non!experienţ=...;# „000 filosofia are ca şi materie

.'e stu'iu/ toată e+perienţa şi nimic altce$a 'ec*t e+perienţa 000”2BI

@ar dac 7ilo'o7ia are ca <i o&iect de cercetare toată experienţa9 atunci artei=9 <tiinţei=9politicii=9 econo"iei= <.a.".d. ce le "ai r"6ne de 'tudiatO ? Bi dac ea are ca <i o&iect decercetare 'oar experienţa=9 atunci tre&uie ' 'u&linie" c de'e"narea o&iectului de 'tudiu al7ilo'o7iei ca 7iind 'oar experienţa= e o de'e"nare prea vag <i prea general ca ' 'punceva ? altceva dec6t c 7ilo'o7ia= 'tudiaz totul /n general <i ni"ic /n particular=...

2,) Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 5.2,5 )bi'em02,* Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 11.

2, )bi'em9 p. 1*.2,- )bi'em9 p. 2).

*0

Bi dac te dedai la o a't7el de /ntreprindere aerian=9 nu e de "irare c poţi aJunge 'con'ideri c 7ilo'o7ia ar 7i lip'it de "etod :„"ilosofia nu poate a$ea meto'ă0”2BJ / c6nd e'teevident pentru oricine c ea are "ai "ulte "etode= de cercetare :percepţia direct <i raţiunea9interogarea <i di'cri"inarea9 "etodele 'peci7ice logicii <i retoricii <.a.;.

4entru cei care nu 7ac /n' di'cri"inri ele"entare cu" ar 7i9 de exe"plu9 aceea dintrede'criere= <i act de con<tiinţ= :„000 i'eea 'e 'escriere este eci$alentă cu aceea 'e act!'e!conştiinţă”2D@ „,oi putem 'eci să numim 'escrierea 'escriere!a!conştiinţei0”2D?; orice"etod de 7ilo'o7are= 'e reduce la con7uzarea intenţionat a conceptelor relativ di'tincte9 lacon7uzarea lor reciproc /n '7era gra"atical a generalului pur=9 /n care de'criereaexperienţei= devine cu "are leJeritate de'criere a con<tiinţei= <i de'criere a orice=:indi7erent unde 'e g'e<te ace't orice;# „#escrierea conştiinţei se regăseşte peste tot”2D2 :deexe"plu9 a" putea co"pleta noi9 <i /n incon<tient9 <i /n 'u&con<tient9 <i /n veghe <i /n vi'9 <i /nnor"alitate <i /n delir9 <i /n pietre <i /n p'ti9 <i /n copaci <i /n electroni...;.

Le enne 7ace echivalarea de "ai 'u'9 7iindc el o&'erv= c „orice 'escriere este un act'e conştiinţă”2), ? ceea ce nu reu<e<te /n' el ' o&'erve e 7aptul evident c nu orice act de

con<tiinţ e'te un act de de'criere :"ai 'unt9 de exe"plu9 <i acte de percepţie= <i de triredirect= non!ver&al <i non!de'criptiv= /n con<tiinţ;. @e a'e"enea9 el nu o&'erv nici7aptul c nu /ntotdeauna cel care realizeaz o de'criere realizeaz a't7el <i un act deplin decon<tiinţ9 adic pe deplin con<tient :con<tient e'te cel care are con<tiinţ...; ? "ai 'unt <ide'crieri incon<tiente= :in'tinctive9 i"pul'ive; <i 'u&con<tiente= :auto"ate=9preJudecate=; ale lu"ii <i 'inelui.

@ar Le enne nu poate ' o&'erve cele de "ai 'u'9 pentru c 7ilo'o7ia= lui nu prea 7acedi'cri"inri <i nu prea alege gr6ul de neghin=9 el nevr6nd ' a&olea'c ni"ic# „"ilosofia nueste făcută pentru a aboli nimic( ci pentru a spiritualiza totul0”2DD 8e pute" atunci /ntre&a#7ilo'o7ia nu e 7cut nici "car pentru a a&oli :pe c6t po'i&il; con7uzia <i incoerenţaO...

@ac a 'piritualiza= /n'ea"n a nu dori ' eli"ini din tine neclaritatea9 vaguitatea9

con7uzia <i incoerenţa :pe "otiv= c a 'piritualiza= /n'ea"n a nu a&oli ni"ic=;9 atunci"ai &ine 'tai /n loc <i nu "ai 7ilo'o7ezi=9 c oricu" ie<i "ai c6<tigat dec6t dac te apuci de oa't7el de 'piritualizare= nedi'cri"inativ a lu"ii...

Nedeter&inarea conceptelor

i"ţindu!'e &ine doar /n do"eniul "eta7izic= al vaguitţii <i con7uziei9 al neprecizrii <ilip'ei de deter"inare Le enne /ncearc ' 7ac o apropiere /ntre de'crierea unitţiiexperienţei= <i de'crierea lui @u"nezeu= 7olo'it de teologia negativ2)5# „&pun*n' unitateae+perienţei tuturor celorlalte unităţi( care se izolează sau se grupează în e+perienţă( noirefuzăm să o 'eterminăm0”2D9

l ne 'pune a't7el c unitatea experienţei= nu e'te o 'u"=9 nu e'te lu"ea=9 nici'u&'tanţa=9 nici unitatea 7iinţei=9 nici unitatea 7or"ei=9 nici unitatea unui echili&ru=9 niciunitatea unui eu :"oi;=9 nici unitatea unui 'u&iect tran'cendental= <i nici unitatea unui

2,+ )bi'em9 p. +.2)0 )bi'em9 p. )*.2)1 )bi'em.2)2 )bi'em.2), Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. )+.2)) )bi'em9 p. - ? +.

2)5 Con7or" ibi'em9 p. +0.2)* )bi'em9 p. -+.

*1

ideal=2)... &ine /n' c /n7ocarea indeter"inrii /l ţine doar vreo c6teva pagini <i9 p6n laur"9 uit6nd c re7uz ' deter"ine9 ne 'pune totu<i ce e'te pentru el unitatea experienţei=#„eul continuă să 'enumească unitatea e+perienţei0”2DI; „%um prin eul pur înţelegeme+perienţa fără conţinutul său( apropiin'u!ne 'e eul pur suntem purtaţi spre e+perienţele cele

mai pali'e”2DJ

@eci unitatea experienţei= e'te denu"it= de eu=9 iar eul pur= e'te experienţa 7rconţinut= ceea ce "ai 'i"plu ar 7i 7o't ' 'e 'pun c e'te cuv6ntul eu= 7r conţinut=... A'pune de'pre ceva c e experienţ 7r conţinut= e aproape tot una cu a 'pune c acel cevae'te9 de exe"plu9 experienţ 7r experienţ= 'au eu 7r eu=9 'au "e'aJ 7r "e'aJ=9g6ndire 7r g6ndire= <i co"unicare 7r co"unicare=9 adic e a 'pune c cel care 7olo'e<teace'te expre'ii "ai "ult 'e Joac cu vor&e pure= dec6t g6nde<te /n "od 'erio' : „=ostită(lumea nu e nicio'ată pură0”25@;.

ai e de precizat aici <i 7aptul c ter"enul de experienţ= are o /ntindere conceptualde'tul de larg9 cuprinz6nd /n 'ine de'tul de "ulte 'en'uri adiacente :/n totalitateacuno<tinţelor de'pre realitate=9 a'ociate /ndeo&<te noţiunii de experienţ9 'e includ percepţia9

"e"oria9 con<tiinţa9 e"oţia <.a.".d.; /nc6t 7or"ula unitatea experienţei= ' poat 'pun cevaconcret9 "ai ale' dac9 din 'tart9 Le enne porne<te cu ideea c re7uz ' o deli"iteze= /nvreun 7el. Acea't lip' de deli"itare= 7ace co"unicarea dac nu i"po'i&il9 atunci "car7oarte greu de e7ectuat. La nivel 'trict 'e"antic /n' 7or"ula unitatea experienţei= ne duce cug6ndul /n "od auto"at la 'ugerarea ideii c /n experienţ= e'te ceva care une<te toat/ntinderea ei 7iinţial9 ceva care leag in7initele ei e'enţe particulare de expri"are 7c6nda't7el po'i&il "ani7e'tarea ei coerent9 organic9 /nlnţuit. At6ta doar c tre&uie 're"arc" deopotriv c /n experienţ= tre&uie ' vor&i" <i de o dez&inare a experienţei=9

pentru c ea nu e'te unitar= ? nu e'te pe'te tot la 7el ? 7iinţa nu trie<te una <i aceea<iexperienţ= pe'te tot9 tot ti"pul ? iar acea't dez&inare= e'te9 de cele "ai "ulte ori9 oevidenţ "ult "ai puternic <i "ai agre'iv dec6t cea 'peci7ic unitţii= ei. Cu alte cuvinte9

unu= nu exi't 7r "ultiplu= <i nici unitatea 7r "ultiplicitate9 diver'itate <i dez&inare=.etoda teologiei negative= :de7inirea= prin negaţie; are 7ar"ecul ei9 dar are <i li"ite

u<or de 'e'izat. Kna dintre ele e'te c a di7erenţia /ntre cuvinte care nu 'unt 'inoni"e e'tedoar a ne 'clda /n &analitţi "eta7izice= ? e evident c experienţa= nu e lu"ea= 'au'u&'tanţa=9 'au 7or"a=9 'au echili&rul= :<.a.".d.;... 'au c „unitatea” :experienţei; nu e„suma” :experienţei;. Cu ce ne aJut dac "enţion" ceea ce e evident pentru toat lu"ea9anu"e c pi'ica nu e c6ine= 'au c ter"enul experienţ= nu e acela<i lucru cu alte cuvinte:ne!'inoni"e cu el; din dicţionarO

Gor"ulrile neclare9 i"preci'e9 poetice9 "eta7orice nu aduc nici un plu' de lu"in9 nici /n'7era co"unicrii reale :nu i"aginare; <i nici /n '7era progre'ului 'pre /nţelegerea "ai

pro7und a "ecani'"elor lu"ii /n care tri". Gor"ulri de genul# „fiinţa nu este 'ec*t poziti$itatea comună a esenţei şi e+istenţei”25? 'au „& formă este o construcţie 'e 'irecţii0”252 (au de'igur un anu"it 7ar"ec poetic9 dar noi ne pute" /ntre&a# oare "eta7izica= nu e'te dec6to poezieiO Chiar nu poate 7i "ai "ult de at6tO...

Teologia negativ= poate 7i redu' oarecu" la enunţul „Q nu este nimic 'in ceea ce secre'e că este şi nimic 'in ceea ce se poate spune că este” ... 'au9 alt7el 'pu'9 U= :ter"enulcruia i 'e aplic de7inirea prin negaţie=; nu poate 7i de7init 'au deli"itat9 7iindc e'te in7init

2) Con7or" ibi'em9 p. +, ? +*.2)- Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 100.2)+ )bi'em9 p. 101.250 Le'zeF QolaFo]'Fi9 orror MetapHsicus9 ditura All9 Eucure<ti9 1++9 p. 5*.

251 Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. +).252 )bi'em.

*2

:neli"itat; ? <i pute" accepta c de7iniţiile au li"ite9 dar a'ta nu /n'ea"n ' r"6ne" &locaţi ti"p de 'ute de pagini9 /ntr!un di'cur' oarecare9 doar la ace't nivel al indeter"inrii!con7undrii de concepte <i realitţi :nu e'te nici util9 nici plcut9 nici con'tructiv ace'tde"er';.

-ul8 "6ieu#8 Neantul şi 2aloarea

@atorit de7iniţiilor= /n nevoie de de7inire aplicate de Le enne conceptului de „je” :eu;'e poate vedea cu u<urinţ c tot ceea ce autorul pretinde a 7i do"eniul exclu'iv de"ani7e'tare al eului= 'u :de exe"plu9 c „Eul este într!un sens suficient( pentru că el nu arenimic 'ec*t e+perienţa0”25, 'au c varianta lui pur= e'te e+perienţa fără conţinut =; 'e poateaplica la 7el de leJer :de aceea<i "anier 'uper7icial 'peci7ic "eta7izicii= <i axiologiei=etalate /n &bstacol şi $aloare”; <i conceptelor de lu"e=9 'u&'tanţ=9 7or"= etc. pe careLe enne le exclude de la onoarea= de a denu"i unitatea experienţei=9 datorit pre7erinţei'ale 'u&iectiv conturate 7aţ de eul= :'u; di7uz9 etalat doar pe pipite= /n 'paţiul ontologic

al glu"elor poetic!aeriene=. 'te evident /n' c toate conceptele de "ai 'u'9 exclu'e de Leenne de la "a'a unitţii=9 nu au ni"ic /n ele dec6t experienţa= <i c lu"ea pur=9'u&'tanţa pur=9 7or"a pur= :<i alte cuvinte 7ilo'o7ice pure=; 'unt <i ele experienţ 7rconţinut= ca <i eul pur= :un 7el de aer "eta7izic 7r conţinut= co"&inat cu hran 7ilo'o7ic7r conţinut= <i cu ap ontologic 7r conţinut=9 adic un conţinut 7r conţinut= de genulcercului!ptrat= :'au a triunghiului!dreptunghi=; ? a 'e citi ptratului 7r ptrat= <icercului 7r cerc=...;.

Hn plu'9 a opri=9 /n "od relativ contingent9 de"er'ul 'peci7ic de7inirii negative= a cevaanu"e la eu= 'au la altceva e a nu pricepe e'enţa= negaţiei in7inite pe care ace't de"er' ni!l

propune. @ac /n de7inirea a ceva prin e'enţ inde7ini&il= :cu" e'te experienţa= <i'u&'tanţa=9 <i lu"ea=9 <i exi'tenţa=9 <i 7or"a= <.a.".d.; te opre<ti la o noţiune 'au alta9

acea't noţiune nu poate 7i dec6t o alegere 'u&iectiv!contingent care poate 7i /nlocuitoric6nd9 cu la 7el de "ulte argu"ente=9 cu oricare alta la 7el de 'u&iectiv <i de ar&itrar. Cualte cuvinte9 de"er'ul de7inirii negative= /ntreprin' de Le enne 'e /neac la "al= <i 'elove<te cu capul= :de'tul de ru;9 pe ur"a unei tradiţii 7ranţuze<ti "ai vechi9 de conceptul deeu= pe care apoi nu <i!l "ai poate 'coate din "inte 'pre a analiza "ai atent realitatea 7iinţeiin7inite...

4entru a Ju'ti7ica pri"atul eului= /n raport cu alte concepte9 ni 'e 'pune c eul „Este unu punctual( este unu simplu( fără 'e părţi( $i' 'e conţinut0”25D <i c „#in aproape în aproape(eul urcă spre un tot in'istinct( în interiorul căruia toate părţile sunt intim amestecate înc*t'e$ine absur' să $rei să le separi0”2550 8oi /ntre&" /n'# @e ce ' 7ie doar eu= /n unu=O@e ce ' nu 7ie <i tu= 'au elI ea=9 'au noi=9 'au ni"eni=9 'au ni"ic=9 'au totul=9 'auceva=9 'au 'ine=9 'au con<tiinţ=9 'au percepţie=9 'au "i<care= etc.O Alegerea lui „je”e'te 'u&iectiv prin excelenţ ? Le enne nu poate vedea /n' prea &ine experienţa= <iunitatea= ei din cauza u"&rei aruncate pe'te "intea 'a de je!ul= 'u :a 'e citi egoul pierdutire"edia&il printre cuvinte "eta7izice=;.

8u e "ai "ult e'enţ= <i univer'alitate= /n je= dec6t /n orice alt concept=9 indi7erentc6t ar /ncerca unii9 prin "eta7ore /n nevoie de "eta7ore9 'pre a /l cocoţa /n centrul unei"eta7izici 'au alteia# „n măsura în care unul obiecti$ este mijlocul uni$ersal al oricăreime'ieri i'eale( a'ică intelectuale sau percepti$e( eul este înzestrat cu uni$ersalitate0”259

25, )bi'em9 p. 101.25) )bi'em9 p. 10,.

255 )bi'em9 p. 10).25* )bi'em9 p. 10*.

*,

(ar a reduce eul= la g6ndire= e'te a nu avea ha&ar ce e'te eul= :nici "car c6t un copilde grdiniţ;# „n cone+iune cu g*n'irea( eul este; şi el este g*n'irea0”25< ; „Eul esteîntot'eauna unitatea 'intre o g*n'ire şi o g*n'ire!ascunsă0”25I0 A reduce eul= la g6ndire <i aignora prţi e'enţiale din el cu" e'te percepţia9 e"oţia9 intuiţia9 voinţa9 con<tiinţa <.a.".d. e'te

doar a te Juca cu cuvintele pentru a 'coate /n evidenţ doar con7uzii dintre cele "ai gro'iere/ntre anu"ite prţi ale unui /ntreg <i acel /ntreg privit /n an'a"&lul 'u.Le enne 'e 'cald /n' /n "od natural= /n noroiul con7uziei9 i"preciziei9 vaguitţii <i

7ortuirii de 'e"ni7icaţii9 p6n /ntr!acolo /nc6t je!ul= 'u aJunge a 7i tot una cu #ieu=#„#eoarece $aloarea este( prin raport la 'eterminare( nelimitată şi primară( eul( ca şi eu"oiS al $alorii trebuie să fie numit #umnezeu0”25J

@ar pentru Le enne #ieu= nu e'te chiar #ieu=I @u"nezeu9 ci e'te doar :/n general9 la7el cu orice alt concept pe care el /l 7olo'e<te; un neant al deter"inrii= :„%ă îl numimnecunoscut( $iitor( 'incolo 'e( lucru în sine( #umnezeu sau cu orice alt nume( el este mai înt*ineantul 'eterminării0”29@; 'au o 'ur' indeter"inat=# „%eea ce noi numim prin cu$*ntul

#umnezeu este o sursă in'eterminată( la care totuşi e+istenţa ne face să participăm atunci

c*n' $aloarea ne animă0”29?

4rin ur"are9 potrivit lui Le enne9 atunci c6nd 'unte" ani"aţi de valoare=9 particip" lao 'ur' indeter"inat=... :tradu' ar 7i# particip" la nici noi nu <ti" ce=;. Acea't rtcirevaloric nu e'te u<or 'cuza&il ? nici "car dac 'e a'cunde dup "a'ca "eta7izicii= ? 7iindevident 7aptul c valoarea nu poate exi'ta :"ai ale' /n ipo'taza /n care noi ' pute" participala "ani7e'tarea ei /n lu"e;9 dac nu o deter"in" c6t "ai preci' /n relaţie cu g6nduri <i vor&e<i 7apte c6t "ai &ine conturate <i c6t "ai clar expri"ate :alt7el di'cur'ul no'tru de'prevaloare= nu devine dec6t gargar axiologic= relativ inutil;.

@ar #ieu!ul= lui Le enne nu e doar 'ur'a indeter"inat=9 ci <i 'ur'a deter"inrilor=#„#umnezeu trebuie 'eci să se 'istingă 'e 'eterminări( ciar 'acă ele trebuie să pro$ină 'inel( şi totuşi să se 'ea în e+perienţă0 El nu poate să fie 'ec*t eul $alorii0”292

8i 'e 'pune cu alte cuvinte c #ieu= tre&uie ' 7ie cercul!ptrat= 'au9 alt7el 'pu'9 c eltre&uie ' 'e dea /n experienţ= 7r /n' a 7i "arcat de deter"inri=... Hn care experienţOHntre&" noi. 4ro&a&il doar /n experienţa lip'it de ea /n'<i= :experienţa 7r conţinut=;9cci experienţa pe care o <tie toat lu"ea e /ntotdeauna una deter"inatP

@eci #ieu= e cercul!ptrat= <i e <i eul valorii=... &ine totu<i c nu e'te ini"a valorii='au 7loarea valorii= 'au v6ntul valorii=... (denti7icrile ace'tea "eta7orice= nu ne l"ure'cde7el nici ce e'te #ieu= /n concepţia lui Le enne :/n a7ar de ceva neprecizat=;9 nici ce evaloarea= :/n a7ar de ceva aerian=; <i nici ce e'te je!ul= 'u :/n a7ar de ceva 7rconţinut=;. le ne arat doar c "intea ace'tui 7ilo'o7= 'pirituali't e rtcit ire"edia&il

printre concepte 7r 7ond ? c 'crierea lui e'te o "are ne&uloa' de cuvinte vag de7inite9 o"are con7undare intenţionat a ter"enilor oarecu" con'acraţi ca <i 'en' <i o "reaţneclaritate ideatic9 la 7el de "reaţ precu" e <i 'ur'a indeter"inat= pe care el 'e apuc 'o deter"ine ? printre altele9 prin identi7icarea ei cu eul valorii= 'au "car cu 'u7letulvalorii=# „Eul trebuie 'eci să fie( sub un alt nume( sufletul $alorii( cum el este subiectulobstacolului0”29B

25 )bi'em9 p. 115.25- )bi'em9 p. 11*.25+ )bi'em9 p. 151.2*0 )bi'em9 p. 1)+.2*1 )bi'em9 p. 151.

2*2 )bi'em9 p. 151.2*, Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 152.

*)

C6t de'pre o&'tacolul= al crui 'u&iect= e'te eul=9 Le enne ne l"ure<te c /n relaţie cuel pute" di7erenţia /ntre „situaţia eului” .moi/ de7init de „un comple+ 'e obstacole” princare el „$a încerca 'ificultăţi”2*) <i „structura eului” .moi/ con'tituit dintr!un „ansamblu 'e'eterminări care( 'impotri$ă( pune la 'ispoziţia eului o multiplicitate 'e mijloace şi 'irecţii(

cu care şi 'upă care succesul său $a fi facil şi eficace”2*5

. Ace'te de7iniţii contingente ale'ituaţiei= <i 'tructurii= eului :moi; 'unt evident inter'chi"&a&ile cu un "ini" e7ort de voinţ &otezi'tic <i9 prin ur"are9 nu au dec6t con'i'tenţa unor "eta7ore cu aparenţ de'criptiv9 darcu 7undal rtcitor prin Jocuri a'trologic!7ilo'o7ice= de cuvinte plate9 acordate gra"atical9 darneacordate 'en'ual /n "od 'erio' :'pre di'cri"inare real9 c6t "ai o&iectiv;.

H"prţirile 7orţate e7ectuate de Le enne 'unt de g'it <i /n propoziţia ur"toare# „)atăe+perienţa sub'i$izată în e+perienţa 'eterminării şi e+perienţa $alorii0”299 ? valoarea e'teopu' /n "od a&uziv <i chiar a&'urd deter"inrii... <i a't7el relaţiei /ntrerupte= :„Am putea'eci spune că 'eterminarea este relaţia întreruptă0”29< ? dup o a't7el de identi7icare nu ar 7ide "irare ca deter"inarea= cu pricina ' 7ie de 7apt doar e<ecul /n drago'te= :de/nţelepciune;;... 'au conţinutului 'piritului= ? „'eterminarea nu este 'eci 'ec*t conţinutul

spiritului”29I :deci conţinutul spiritului= e'te relaţia întreruptă=O; ? 'au unei relaţii /ntreopacitate <i tran'parenţ= ? deter"inarea „este întot'eauna relaţia unei opacităţi şi a uneitransparenţe”2*+ ...

@up cu" 'e vede /n di'cur'ul 'u9 Le enne nici nu /nainteaz9 nici nu 'e retrage ? el doar&ate pa'ul pe loc= <i 'e /nv6rte /n Jurul cozii= :deter"inrii=; cu tot 7elul de de7iniţiiIidenti7icri poetic!generale care 'e pot aplica ca" la orice alt concept /n a7ar de cel cu care elle pune /n relaţie relativ ar&itrar :la ur"a ur"ei9 orice alt concept U= poate 7i la nevoie orelaţie /ntrerupt= 'au o relaţie /ntre o opacitate <i o tran'parenţ=...;.

4rin ur"are9 "eta7izica axiologic= a lui Le enne e'te /n ceaţ <i vrea ' r"6n /nceaţ... Bi poţi citi 'ute de pagini :'cri'e la u"&ra o&'curitţii9 de o "anier at6t detran'parent /nc6t 'e vede prin ele9 de c6t de 'u&ţiri= 'unt;9 produ'e= de a't7el de 7ilo'o7i ai

relaţiilor :'en'uale; /ntrerupte= :din "otive doar de ei <tiute; <i totu<i ' r"6i tot acolo deunde ai plecat :la /nceputul lecturii; ? adic nicieri= :„Aproape toţi „filosofii” noştri sunt încăutarea unei scriituri 'eturnate( a unor suporturi in'irecte( a unor referinţe oblice( astfelînc*t în locul presupus 'e nelocuit al filosofiei să sur$ină tranziţia e$azi$ă a unei ocupări a

sitului0”2<@;.3ric6t '!ar /nv6rti haotic /n Jurul conceptelor!"ar"elad pe care ei le a"e'tec /n aluatul

nedo'pit al "inţii lor 7ugitive9 ei nu pot nici cu" ' le dea gla'9 nu le pot 7ace ' vor&ea'c prin ei ? vor&ele 'e aplatizeaz <i 'e noroiaz /n di'cur'ul lor9 pentru c relaţia dintre ele nu7ace altceva dec6t ' &at pa'ul pe loc= p6n la plicti' <i a&erare ? ea nici nu "erge /nainte9nici nu d /napoi9 ci r"6ne "ereu /n zona crepu'cular= a delirului 7ilo'o7ic 7oarte clar

percepti&il9 accentuat /n plu' 'pre peni&il <i ridicol de dorinţa lor 'u&li"inal de a arta unuieventual cititor :ca" rar ce!i drept pentru a't7el de "ateriale aiuritoare=; c 7ilo'o7ia cu

pricina de 7apt nu &ate pa'ul pe loc= :de<i e evident pentru oricine c chiar a'ta <i doar a'ta7ace...;9 ci aduce contri&uţii i"portante la dezvoltarea 7ilo'o7iei=... :„Afirm nu numai că

filosofia este astăzi posibilă( 'ar şi că această posibilitate nu are forma tra$ersării unui

2*) )bi'em9 p. 15+.2*5 )bi'em9 p. 1*0.2** )bi'em9 p. 1*1.2* )bi'em9 p. 1*2.2*- )bi'em9 p. 1*5.

2*+ )bi'em9 p. 1*-.20 Alain Eadiou9 Manifest pentru filosofie9 ditura (dea @e'ign ` 4rint9 CluJ!8apoca9 200-9 p. 5.

*5

sf*rşit0 #impotri$ă( este $orba 'e a şti ceea ce înseamnă> a face un pas în plus0 Ln singur pas0”2<?;

Acea't 'tagnare intelectual provine :printre altele; din 7olo'irea conceptelor:deter"inare=9 valoare=9 o&'tacol= etc.; doar /n 'en'ul lor cel "ai general= ? 'ituaţie care

echivaleaz de 7apt cu a le 7olo'i pe ace'tea ca <i cu" ele nu ar avea nici un 'en' :generalul /nlip'a particularului e'te la 7el de lip'it de 'en' ca <i particularul /n lip'a generalului; ? ceea ce poate 7i orice nu "ai e'te ni"ic :/n el /n'u<i; ? nu are nici o deter"inare= :7ix9 'ta&il9 clar9 &ine precizat; care '!l lege de ceva anu"e <i9 a't7el9 conceptul care 'e 'cald doar /nuniver'al devine ni"ic= :7iindc 'e leag doar de ni"ic=; ? el doar rtce<te ca un &ez"etic/n cutare 'i'i7ic de 'ine9 7r a 7i capa&il ' 'e'izeze adevrul evident c rdcinile 'ale 'untde 7apt &ine ancorate /n p"6ntul concretului9 al individualului <i al realitţii extra!di'cur'ive:<i el tre&uie ' privea'c realitatea doar cu puţin "ai "ult atenţie <i cu puţin "ai "ultintere' pentru pro7unzi"e pentru a 'e'iza ace't adevr;.

:„7eologia care stăruie asupra folosirii anumitor cu$inte şi e+presii( şi le înlătură pealtele( nu clarifică nimic FK0 Ea gesticulează( ca să spunem aşa( cu cu$inte( 'eoarece $rea

să spună ce$a şi nu ştie cum0 4ractica 'ă cu$intelor sensul lor0”2<2;A vor&i de'pre ceva cu /ntindere 'pre univer'al e'te a vor&i inevita&il de'pre o necuno'cut ? de'pre U=. @ar la /ntre&ri de genul Ce e'te UO= :deter"inarea9 valoarea9 #ieu=9 eul9o&'tacolul9 experienţa9 unitatea etc.; re'pectiv Ce cuprinde elO= 46n unde 'e /ntinde UO=9Cu" acţioneaz el /n lu"eO= Ce relaţie 'e creaz /ntre U <i altceva XO= <.a.".d. ? nu 'e

poate r'punde :nici "car parţial;9 dac cel care a&ordeaz a't7el de /ntre&ri nu /<i 'ta&ile<tec6t "ai clar9 "ai conci'9 "ai preci'9 "ai coerent9 "ai reali't9 "ai raţional <i "ai logic la ceanu"e 7ace el re7erire c6nd pronunţ nu"ele U= /n di'cur'ul 'u. A!l 7olo'i pe ace'ta doara<a9 /n general= e doar a vor&i ca ' nu taci :"ai ale' dac poezia a't7el reie<it nu e niciatractiv e"oţional <i intuitiv;9 e a vor&i /n li"&i= :pe care nici tu nu le pricepi; doar dedragul de a te auzi vor&ind atunci c*n' pri$esc limbajul( ei consi'eră formacu$intelor( nu mo'ul în care este ea folosită0”2<B;

Apropierea 'trict "eta7izic!"eta7oric de un concept oarecare U= :7iinţ9 exi'tenţ9voinţ9 valoare etc.; nu duce aproape nicieri /n "od real9 pentru c 'pre deo'e&ire depoezie= ace't di'cur' 7iind9 de o&icei9 relativ lip'it de indicaţii <i accente vdit e"oţionale9r"6ne 7ad9 r"6ne arid9 r"6ne 7r ur"e 'erioa'e /n con<tiinţa unui potenţial a'culttorIcititor al 'u :cine di'preţuie<te realitatea i"ediat e'te di'preţuit de realitatea i"ediat;.A't7el de /n<iruire gra"atical de cuvinte de'crcate /n "od a&uziv de "e'aJul lor :cu 'en'relativ preci' deli"itat /n co"unicarea nor"al; devine doar o llitur conceptual=inter"ina&il <i dezagrea&il receptiv pentru cel care :din di7erite "otive; e'te o&ligat ' oa'culte=.

„:i nu putem spune nimic peste părerea %ercului 'e la Viena care a $ăzut în metafizicăuna 'in ramurile literaturii fantastice şi a acuzat mijloacele literare ale ontologiei( sau pesteopinia critică a lui 1S$i!-trauss( care( mai recent( $orbeşte 'espre un fel 'e pilosopRart ce

se 'e'ică prostituţiei estetice a problemelor( meto'elor şi $ocabularului pre'ecesorilor şi alecărei reuşite sunt sortite să răm*nă pur senzuale şi 'ecorati$e0”2<D

21 )bi'em9 p. -.22Lud]ig %ittgen'tein9 1ecţii şi con$orbiri 'espre estetică( psiologie şi cre'inţa religioasă9 ditura

u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. 15*.

2, )bi'em9 p. 15.2) Aurel Codo&an9 "ilosofia ca gen literar 9 ditura (dea @e'ign ` 4rint9 CluJ!8apoca9 20059 p. 10.

**

Kn a't7el de di'cur' are o de7icienţ clar <i evident de deter"inare9 are o carenţ acut de'en' <i "e'aJ di'cerna&il <i a't7el e'te conda"nat la 'uper7icialitate co"unicativ9 lucru pecare Le enne pare <i el '!l con<tientizeze uneori :nu /n' 'u7icient de pro7und /nc6t ' treacla argu"ente 'erioa'e <i la expuneri clare <i preci'e ale ideilor= pe care le a&ordeaz;# „%*n'

punem totul în 'eterminare( e+istenţa( spiritul nu mai pot fi 'ec*t nimic( un loc( un $i'0”2<5

Biel pare ' priceap uneori c /n do"eniul in7luenţelor 7iinţiale ceea ce conteaz e'te utilitateaunei deter"inri :'peci7ic9 de exe"plu9 unui anu"it tip de di'cur'I vor&ire;9 in7luenţ pe careea poate ' o aduc cu 'ine /n do"eniul realului# „%eea ce contează( cu a'e$ărat( în mo'absolut( pentru orice om( nu este ceea ce el are( ci ceea ce el este( nu 'eterminările( ci proba

pe care influenţa lor o suscită în el0”2<9 9 dar acea't pricepere nu e'te dec6t 'uper7icial <itrectoare9 un vi' ur6t= /ntr!o "are de delir onorico!7ilo'o7ic# „)nfluenţa 'eterminărilor este'eci conştiinţa însăşi( în măsura în care ea este pură0”2<<

A<a deci# con<tiinţa pur= „est 'onc” in7luenţa deter"inrilor=... Ce o 7i atunci9 dup Leenne9 con<tiinţa i"pur=O Lip'a de in7luenţ a deter"inrilorO Adic9 "ai clar 'pu'9 acolounde deter"inrile nu au nici o in7luenţ o ' g'i" con<tiinţa i"pur=O... Cu 'tilul ace'ta

&lri'tic= de identi7icare a deter"inrilor= unor concepte :'au a in7luenţei= lor; nu prea poţi "erge prin 7ilo'o7ie dec6t 'u& u"&rela unor di'cri"inri "ereu gr&ite 'pre 'uper7icial <i'pre /ntindere gi"na'tic= de cuvinte lip'ite de adre'# „Eu mă 'isting 'e ceea ce eu $ă'(ating( socotesc( 'iscriminez; eu nu mă 'isting 'e a'miraţie( 'e bucurie( 'e frică( a'ică pe

scurt 'e proba ne'i$izată care sunt eu0”2<I @ac je!ul= lui Le enne nu 'e putea di'tinge deni<te e"oţii pe care el le avea9 atunci tre&uie ' con'tat" c9 pentru el9 el era ad"iraţia=9&ucuria= <i 7rica= :lui;P... de re"arcat aici <i 7aptul c dup ce 'e /nv6rte pe zeci de pagini/n Jurul lui je= <i a lui moi=9 p6n la ur"9 de'coper <i Le enne c le je= e tot una cu lemoi=# „1e je est relation i'eo!e+istentielle; et par suite le moi0” 2<J .„Eul este relaţie i'eo!e+istenţială; şi( prin urmare( eul0”/000

„At*t timp c*t răm*nem pe planul i'eal( un'e o 'eterminare o 'etermină pe alta(

eliminăm conştiinţa însăşi; 'eci aceasta este neantul 'eterminării”2I@

recapitul" deci# in7luenţa deter"inrilor= e'te con<tiinţa /n'<i= care e'te neantuldeter"inrii= ? prin ur"are9 ar reie<i c potrivit lui Le enne in7luenţa deter"inrilor= e'teneantul deter"inrii= :adic9 pe 'curt9 in7luenţa= e ca" tot acela<i lucru cu neantul=;. @ece ' nu 7ie atunci neantul o prJitur 'au o "u'c9 'au un cra'taveteO ? @ac neantul=:golul9 ne7iinţa9 ni"icul9 non!exi'tenţa; poate 7i ca" tot una cu in7luenţa=9 atunci cu'iguranţ c el poate 7i orice :pentru Le enne;... Ce ' "ai vor&i" de con<tiinţa /n'<i= care

pentru el pare a 7i tot una cu valoarea=# „$aloarea este neantul 'eterminării”2I?000 :@up cu"'e vede 'e /nt6lne'c a"6ndou /n identi7icarea cu neantul deter"inrii=.;

Totu<i ace't neant= e relativ= ? el nu e chiar un neant pe &une= :„Ve'em ime'iat căacest neant relati$ se întin'e 'e la neantul absolut p*nă la e+istenţa absolută0”2I2; <i cneantul relativ= e de 7apt un neant pozitiv= :„$aloarea este un neant poziti$”2IB; <i nu unulnegativ :gol9 vid9 ne7iinţial9 non!exi'tent; cu" ar putea unii ' cread9 care e'te 'ituat /n' /nat"o'7er= <i a't7el e'te greu de localizat= :„n opoziţie cu localitatea 'eterminării

25 Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 12.2* )bi'em9 p. 1,.2 )bi'em.2- )bi'em.2+ Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 1).2-0 )bi'em.2-1 )bi'em9 p. 15.

2-2 )bi'em.2-, )bi'em.

*

$aloarea este atmosferică0”2ID; ? "ult "ai greu de localizat dec6t deter"inarea=9 care9 dupcu" ne a"inti"9 e'te de 7apt „conţinutul spiritului” :con7. p. 1*5;. @eter"inarea e'te /n'negativ :plin de negativitate=# „trebuie să subliniem negati$itatea 'eterminării( carerezultă 'in localitatea sa0”2I5; <i9 prin ur"are9 neantul deter"inrii= :valoarea;9 o&'erv"

noi9 e de 7apt un neant negativ= <i nu unul pozitiv= :con7. p. 15;... @ar e greu ' 'ehotra'c Le enne cu" e neantul lui ? c6nd te Joci cu vor&ele /n di'preţ 7aţ de 'en'9 de'eoriuiţi de unde ai plecat <i ce vrei ' 'pui <i te contrazici 'piritual= /n "are ve'elie 7ilo'o7ic=:' ne a"inti" aici c je!ul= lui Le enne reu<e<te ' 7ie /n acela<i ti"p9 identitar vor&ind9 <i&ucurie= <i 7ric= ? /ntre care el nu poate 7ace teoretic di7erenţ9 din "o"ent ce nu poatedi'tinge9 zice el9 /ntre el <i &ucurie9 pe de o parte9 <i /ntre el <i 7ric9 pe de alt parte...;.

)nsuficienţa 'eterminării ia 'ouă forme care sunt 'e primă importanţă să le opunem0Lna este insuficienţa oricărei 'eterminări relati$ la o altă 'eterminare( alta( insuficienţa'eterminării în general0”2I9 A vor&i de in'u7icienţa deter"inrii= :/n general; e ca <i cu" aivor&i9 de exe"plu9 de in'u7icienţa cr"izii= :conceptului de cr"id; 'au de in'u7icienţali"itei=9 'au de in'u7icienţa in'u7icienţei= <i a 'pune /n "od plat c in'u7icienţa lui U 'e

datoreaz relaţiei 'ale cu un alt U= 'au c 'e datoreaz in'u7icienţei lui U=... A't7el nu 'puidec6t c in'u7icienţa lui U e'te cauza in'u7icienţei lui U= 'au9 alt7el 'pu'9 c in'u7icienţae'te in'u7icient :e'te in'u7icienţ ? A e'te A;P= :8u zuPP; Bi cu ce ne aJut acea'tde'coperire "eta7izic= :<i altele ca ea; /n /nţelegerea "ai pro7und 'au /n de'crierea "aiclar a lui U= :in'u7icienţei9 deter"inrii9 o&'tacolului9 valorii;O Cu "ai ni"icP...

Chiar dac o poţi ţine cu tautologii9 platitudini <i de7iniţii /n nevoie de de7inire o vre"e9dou vre"i 'au trei vre"i ? p6n la ur"9 tot te plicti'e<ti de ele <i con'taţi inevita&il cz&ovind prea "ult /n tr6"ul o&'curitţii= "eta7izice doar ai pierdut vre"ea relativ 7r de7olo'...

2aloarea8 -xisten!a şi ,bsolutul

A" vzut c pentru Le enne „$aloarea este neantul 'eterminării”2I< 9 dar9 ne "ai 'pune el9valoarea= /n 7ond e tot una cu exi'tenţa=# „E+istenţa este( ei bine( 'e fapt( o $aloare( şiciar singura $aloare”2II <i a't7el <i exi'tenţa=9 zice el9 neag= deter"inrile# „E+istenţa se

prezintă 'eci în inter$alul 'intre $aloarea infinită şi neant( a$*n' cu ele această esenţăcomună( 'e a nega 'eterminarea0”2IJ0 Totu<i9 ne "ai 'pune Le enne9 „Valoarea este absolută

sau nu este $aloare0”2J@

A<adar9 din a7ir"aţiile de "ai 'u'9 rezult c valoarea e'te a&'olut9 dar <i c ea poate 7iin7init ? vor&ind de valoare in7init9 /n condiţiile /n care valoarea e'te prin excelenţa&'olut9 vor&i" de 7apt de expre'ia a&'olut in7init= :ca <i cu" a&'olutul= ar putea 7i <i7init...;. ai rezult c exi'tenţa e'te 'ingura valoare <i c ea e'te 'ituat /ntre ea /n'<i :/ntrevaloarea in7init; <i ea /n'<i :<i neant=!ul deter"inrii;... <i c exi'tenţa= e'te a&'olut='au nu e'te deloc :'au nu e exi'tenţ ^ valoare :unica valoare=;;... ? Ce o 7i atunci cuexi'tenţa= acea'ta relativ pe care o tri" cu toţii9 /n "od evidentO=9 /l pute" /ntre&a noi pertcitul 7ilo'o7ic= prin cuv6ntul a&'olut=9 care e'te Le enne...

2-) )bi'em.2-5 Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 1*).2-* )bi'em9 p. 10.2- )bi'em9 p. 15.2-- )bi'em9 p. 1-0.

2-+ Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 1-1.2+0 )bi'em9 p. 1+.

*-

Apoi9 dac exi'tenţa= e 'ituat /ntre neantul deter"inrii= :valoarea; in7inite :I; <ineant= :pur <i 'i"plu; <i 'e ocup a't7el <i ea 'r"ana doar cu neantul= <i cu negareadeter"inrilor :'ituate <i ele pro&a&il tot /n neant=;9 atunci vede" c9 la 7el cu re'tulconceptelor= tratate de Le enne9 exi'tenţa= r"6ne <i ea /n aer=9 plutind rtcitoare /n

at"o'7era= neprecizat a neantului= :neprecizat;.Ce ' vezi /n'9 c9 p6n la ur"9 neantul deter"inrii= e'te de 7apt cunoa<tereaA&'olutului=#„Valoarea este cunoaşterea Absolutului0”2J? <i a't7el c chiar con<tiinţa :/n'<i;e'te cunoa<terea a&'olutului=9 deoarece ea e tot una cu valoarea :con7. p. 1);... <i la 7elexi'tenţa9 hop <i ea9 tot cunoa<terea a&'olutului e'te9 din "o"ent ce e tot una cu valoarea...

@ar ce o 7i atunci a&'olutul= ace'ta de!l cunoa<te toat lu"ea= a<a de &ineO 4oate c eceva &ipolar=9 pentru c 'e pare c valoarea= e'te :printre alte cuvinte care i!au trecut pringur lui Le enne; &ipolar=# „Anunţ*n' acest caracter al $alorii( anume că ea estebipolară( nu facem 'ec*t să recunoaştem acest 'at al 'escrierii( că toată $aloarea poziti$ă ecorelati$ă cu o $aloare negati$ă0”2J2; <i #in punctul 'e $e'ere al $alorii( ca sursă metafizicăa ceea ce este şi trebuie să fie( poziti$itatea este primară în raport cu negati$itatea”2JB 000 @ar

dac „$aloarea este absolută” :con7. p. 1+; 'au „nu mai e $aloare”9 de ce pozitiv= <inegativ= :de ce pozitivitate= <i de ce negativitate=; ne vor&e<te Le enneO @e pozitivul=<i negativul= din A&'olut=O A&'olutul e'te deci <i el doar un a"r6t de relativ=9 un'chizoid= <i un &ipolar= care rtce<te con7uz /ntre pozitiv= <i negativ=O... Apoi9 dac9 pede o parte9 valoarea e'te a&'olut= <i9 pe de alt parte9 ea e'te neantul deter"inrii=9 rezultc neantul deter"inrii= e'te a&'olut= :cu" ar veni pe'te totI per7ectI de'v6r<it; <i9 prinur"are9 deter"inarea= de 7apt nu exi't9 ci doar negarea :neantul; ei... :aici e curio' cu" ar

putea exi'ta totu<i negarea a ceva anu"e c6nd acel ceva9 de 7apt9 nu exi't...;.Btiind deci c9 pentru Le enne9 „$aloarea este absolută” ne /ntre&" deci ce e'te

A&'olutul= pentru elO Bi uite c ne l"ure<te# „Absolutul este $aloarea0”2JD :curt <i lao&iectP=...; @eci9 pentru cine nu a 7o't atent9 recapitul"# valoarea= e'te cunoa<terea

A&'olutului=9 iar a&'olutul e'te valoarea= ? prin ur"are9 de aici rezult c valoarea e'tecunoa<terea valorii=9 adic9 cu" ar veni9 vaca e'te cunoa<terea vacii= 'au9 alt7el 'pu'9 e'te ^cunoa<tere=9 a 7i= e a cunoa<te= aloarea e'te apoi neantul deter"inrii= :p. 15; <i9 prin ur"are9 a&'olutul= e'te <i elneantul deter"inrii=9 iar deter"inarea e'te conţinutului 'piritului= :p. 1*5; deci9concluzion" noi9 A&'olutul e'te neantul conţinutului 'piritului=P 8eantul /n' 7iind ne7iinţ9inexi'tenţ9 ni"ic rezult c A&'olutul= lui Le enne e'te /n 7ond inexi'tenţa unui conţinutal 'piritului=... <i de aici logic nu rezult dec6t dou variante9 care a"&ele de"oleaz7ilo'o7ia 'piritului=# 7ie 'piritul= exi't :<i deci are un conţinut oarecare; <i atunciA&'olutul= nu "ai exi't :<i nici valoarea9 nici #ieu <.a.".d.; 7ie 'piritul= nu exi't :nu arenici un conţinut; <i atunci A&'olutul= :/n accepţiunea lui Le enne; exi't <i de'e"neazexact ace't lucru9 anu"e c 'piritul= nu are nici un conţinut=...

:„:i c*tă $reme Absolutul ...S nu poate fi re'us conceptual la nimic altce$a( numele său('acă are $reunul( este ,imicul0 :i astfel un ,imic sal$ează alt ,imic 'e la ,imicnicia lui0”2J5 /

Apoi exi'tenţa 7iind 'ingura valoare= :con7. p. 1-0; rezult c exi'tenţa e'te valoarea=9adic exi'tenţa e'te neantul deter"inrii=9 adic inexi'tenţa a ceva deter"inat=9 adicexi'tenţa= :cel puţin a 7iinţelor deter"inate; nu exi'tPO... Bi 7iindc9 chiar <i a<a

2+1 )bi'em9 p. 1-1.2+2 )bi'em9 p. 1-,.2+, Ren Le enne9 7raite 'e Morale GSnSrale9 ditura 4re''e' Kniver'itaire' de Grance9 4ari'9 1+)9 p. 2,.

2+) Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 1+).2+5 Le'zeF QolaFo]'Fi9 orror MetapHsicus9 ditura All9 Eucure<ti9 1++9 p. 51.

*+

inexi'tent=9 exi'tenţa= e pentru Le enne tot una cu A&'olutul= :valoarea;9 7iind a&'olut'au ne7iind deloc= :con7. p. 1+; 'e poate concluziona c potrivit argu"entelor= lui niciA&'olutul= 'u drag nu exi't...

4ute" deci conchide9 con7or" evidenţei celei "ai &anale <i raţiunii celei "ai pro7unde9 c

7iindc exi'tenţa e'te a<a cu" e'te :adic plin de deter"inri; ea nu e'te nici a&'olutul= <inu e'te nici a&'olut= :ci evident relativ; <i c /n realitate9 la 7el 'tau lucrurile <i cuvaloarea= pe care Le enne o identi7ic9 /n "od gro'ier <i relativ nechi&zuit9 cuA&'olutul=...

„%u siguranţă( $aloarea nu ne poate fi 'ată 'ec*t absolut0 Ea nu re$ine nicio'ată laaltce$a 'ec*t la ea însăşi0 #ar absolutul $alorii nu eci$alează cu $aloarea absolută0 Aceastăina'ec$are este ciar sufletul cercetării noastre0”2J9

>aloarea tri"ite doar la valoare zice Le enne. a ne e'te dat /n "od a&'olut ? totu<i9 oarec6nd ne e'te dat=9 ea nu tri"ite la noi9 nu 'e relaţioneaz cu cei care vor ' o cerceteze9 ' otria'c9 ' o aplice /n 7apte concreteO 8u e relativ la cel care <i!o /n'u<e<teO Bi atunci cu""ai e'te ea a&'olut= <i 'trict auto!re7erenţialO...

u7letul cercetrii= poetice a lui Le enne e'te9 'e vede trea&9 doar Jocul de cuvinte pierdute 7r ur" pe undeva /ntre a&'olutul valorii= <i valoarea a&'olut= ? para7raz6ndu!l pe Le enne pute" 'pune c 'u7letul 7ilo'o7iei lui e'te a't7el doar o a&'olutizare 7r "otivede a a&'olutiza= <i o valorizare 7r "otive de a valoriza=# ... „sufletul cunoaşterii şi al $ieţiieste speranţa fără moti$e 'e a spera”2J< 0

Rtcit prin a&'oluturi ca" neg6ndite Le enne ne 'pune c „Absolutul şi!ar pier'e esenţa sa 'e absolut( 'acă s!ar contamina 'e oricare e+perienţă0”2JI @e aici pute" noi concluzionac a&'olutul= cu pricina nu are nici o legtur cu experienţa= <i nici valoarea care potrivitlui Le enne e tot una cu el :con7. p. 1+ <i p. 1+); ? ceea ce9 apropo9 ar 7ace din 'u7letulcercetrii= lui Le enne cercetarea inadecvrii= dintre a&'olutul a&'olutului= <i a&'olutula&'olut=... :adic ceva de genul cercetrii inadecvrii= dintre 'u'ul 'u'ului= <i 'u'ul 'u'=9

'au dintre /nceputul /nceputului= <i /nceputul /nceput=9 'au dintre o&'curul o&'curului= <io&'curul o&'cur=...;.

@ar dac nici a&'olutul= <i nici valoarea= nu au nici o legtur cu experienţa :/n nici un7el; de 7ric de a nu 'e conta"ina cu ea9 atunci oare cu" 'e 7ace c# „&biecti$( conţinutule+perienţei se sub'i$i'e în 'eterminare şi $aloare; subiecti$( în eu al 'eterminării sau eu şi eual $alorii( sau #umnezeu0”2JJO

Bi dac „)ată e+perienţa sub'i$izată în e+perinţa 'eterminării şi e+perienţa $alorii0”B@@ (atunci ce e'te aceea experienţa valorii=9 dac valoarea e'te a&'olut= <i a&'olutul nu 'econta"ineaz cu experienţa=O :nu poate 7i dec6t ceva de genul experienţei non!experienţei=9a vederii non!vederii= <i a g6ndirii ne!g6ndirii= ? adic doar a&'urditţi de genul cercului!

ptrat=...;. Bi cu" 'e 7ace c du"nealui 'e ocup /n "od principal :cu tot 'u7letul= 'ucercettor=; de cercetarea a&'olutului= acela neconta"inat de experienţ= dac# „000

filosofia are ca şi materie .'e stu'iu/ toată e+perienţa şi nimic altce$a 'ec*te+perienţa 000”B@?6O

2+* Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 2,2.2+ )bi'em9 p. 2,,.2+- )bi'em9 p. 2,).2++ )bi'em.

,00 )bi'em9 p. 1*1.,01 )bi'em9 p. 2).

0

Bi dac „Valoarea care nu crează nu este0”B@2 <i „Ea nu re$ine nicio'ată la altce$a 'ec*t laea însăşi0”B@B9 atunci ce creaz valoareaO e creaz pe 'ine <i doar pe 'ineO Bi ce creaz eaO

8on!experienţaO :Giindc e a&'olut <i nu vrea ' 'e conta"ineze cu experienţa=OP; Bi cu" poate eul= ' a&ordeze a&'olutul= ace'ta neconta"inat de experienţ=9 dac „Eul este într!

un sens suficient( pentru că el nu are nimic 'ec*t e+perienţa0”,0)

O @e'pre ce vor&e<te Leenne :ca 7iinţ cu experienţ=;9 dac nu <tie de'pre ce vor&e<te ? neav6nd nici o legtur:nici experienţial!conceptual9 nici experienţial!perceptiv9 nici experienţial!a7ectiv <.a.".d.;cu a&'olutul= de care vor&e<te :'ta&ilind a't7el o legtur lingvi'tic cu el;O...

e pare c ace't 7ilo'o7= de&iteaz doar propoziţii 7r 'en' :contradictorii9 incoerente9neclare9 ilogice;9 doar cuvinte aiurite <i delirante 'pu'e 7ie doar din lip' de preocupare= :"ai'erioa';9 7ie din lip'a 'i"ţului ridicolului=9 7ie doar pentru a 7ace <i el un zgo"ot"eta7izic= oarecare :„,u e+istă un singur moti$ pentru care $orbesc oamenii0 Ln copil mic

g*ngureşte a'esea 'oar pentru plăcerea 'e a face zgomot0 )ar acesta este şi unul 'in moti$ele pentru care $orbesc a'ulţii0”,05;.

4rin ur"are9 dac „E+perienţa este uni$ersalitatea abstractă şi concretă0”B@9 9 atunci

/n'ea"n c a&'olutul= lui Le enne nu are nici o legtur nici cu univer'alitatea a&'tract=<i nici cu cea concret=... Concluzion" a't7el c el nu e'te dec6t un cuv6nt lip'it de re7erinţexperienţial=9 ca de exe"plu9 cuv6ntul Gusu'ekafuzergu= de7init= ca 7ind „acel ce$a carenu are nici o legătură cu e+perienţa”... :<i de'pre care a't7el9 prin de7iniţie9 nu 'e poate 'punechiar ni"ic cu 'en'...;.

:„"iin'că toate lucrurile au o relaţie faţă 'e ce$a( conci'em pe temeiul acestui mo'( că$a trebui să oprim aprobarea cu pri$ire la lucrurile care e+istă în mo' absolut şi conformnaturii lor proprii0”B@< ;

-ul8 ,bsolutul şi 6u&neeu

Totu<i oare ce o de'e"na9 p6n la ur" cuv6ntul A&'olut= /n viziunea lui Le enneO Hlde'e"neaz oare pe „#ieu”O A<a 'e pare# 000 „trebuie 'e asemenea ca Absolutul să fie

#umnezeu( 'acă a'e$ărul şi $aloarea ne sunt accesibile0”B@I „n măsura în care Absolutul se prezintă ca şi sursă a $alorii( pentru noi( el trebuie numit #umnezeu”B@J000

@ar dac #ieu= e'te A&'olutul= <i ace'ta nu 'e conta"ineaz cu experienţa :con7. p.2,);9 atunci cu" 'e conta"ineaz= el cu o experienţ care ' ne 7ac nou acce'i&ileadevrul= <i valoarea= :care ' ne a"inti" c e tot el ? valoarea ^ a&'olutul ^ 'ieu ^ 'ur'avalorii;O 4u' alt7el acea't dile"= 'un ca" a<a# 4oate @u"nezeu ' 'e 'inucid:de7initiv <i irevoca&il;O=...

@e<i 'u'ţine c A&'olutul nu are nici o legtur cu experienţa=9 totu<i9 ne l"ure<te= Leenne9 credi&ilitatea= lui9 pe care el ne!o propune= :ca <i cu" ar 7i o per'oan cu intenţie <ivoinţ &ine conturat; vine9 ce ' vezi9 ta"an din experienţ=# „#ar 'e un'e $inecre'ibilitatea pe care Absolutul ne!o propune( 'acă nu 'in e+perienţă( şi ciar 'in e+perienţanoastră6”B?@

,02 )bi'em9 p. 2,).,0, )bi'em9 p. 2,2.,0) )bi'em9 p. 101.,05Lud]ig %ittgen'tein9 1ecţii şi con$orbiri 'espre estetică( psiologie şi cre'inţa religioasă9 ditura

u"anita'9 Eucure<ti9 1++,9 p. 10*.,0* Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 11.,0 extu' "piricu'9 E+punere a filosofiei sceptice9 ditura Antet UU 4re''9 Gilipe<tii de T6rg9 20019 p. )0.,0- Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 2,5.

,0+ )bi'em.,10 )bi'em.

1

8ehotr6t a't7el pe unde ' pun graniţele /ntre A&'olut= <i experienţ= :precu" <i 7aţde valoare=9 #ieu=9 'pirit= <i alte concepte= pe care el le 7olo'e<te /n "od aerian=; Leenne recunoa<te :uneori; c de 7apt el nu prea <tie de'pre ce vor&e<te# ... „Absolutul estee+ilat noi nu ştim un'e”B??0

@ar #ieu!ul= lui Le enne :<i a altora ca el; 'e pare c are con7uzii chiar "ai "ari derezolvat dec6t cea de "ai 'u'# 000 „eul le "oiS cuprin'e enveloppeS ( 'in punctul inferior 'e$e'ere( al teoriei cunoaşterii( eul le JeS; 'in punctul superior 'e $e'ere al metafizicii( pe

#umnezeu0”B?2

r"anul #ieu=... A aJun' c 7ie cuprin'I /n7<uratI /nvluitI /ncercuit de „le moi” :aldo"nului Le enne;... Kn moi= at"o'7eric <i el9 ca <i valoarea pe care el re7uz ' o

precizeze :/ncolţind!o lingvi'tic doar cu 7or"ele aeri'ite conceptual ale neantuluideter"inrii=9 ale cunoa<terii a&'olute= <i ale altora ca ele; ca nu cu"va9 din gre<eal ' oreduc la deter"inri= :"ai clare; <i ' priceap <i el :tot din gre<eal; care e rolul valorii=/n viaţa lui v6nturi'tic= de 7ilo'o7 rtcitor printre cuvinte ne/nchegate 'en'ual. A't7el c'r"anul de el ezit nucit /ntre a deter"ina= valoarea reduc6nd!o la deter"inare= <i a't7el

a o epuiza printr!o de7iniţie=,1, <i a o u"ple de diver'itate= <i de e7icacitate=# 000 „fără'eterminare $aloarea ar fi fără $arietate şi( prin urmare( imposibil 'e probat( şi fărăeficacitate( pentru că nimic nu manifestă ceea ce este mai mult 'ec*t un loc0”B?D.

Bi a't7el ezit6nd9 el aJunge totu<i la concluzia c valoarea e'te p6n la ur" „amploarea luieu”# „-ă facem( 'e e+emplu( 'in $aloare( a'ică 'in amploarea eului( un obiect 'e cunoaştereteoretică”B?5000 Cu a"ploare 'au 7r ea9 eul lui Le enne nu prea vrea ' 'e hotra'c dac edoar eu= 'i"plu 'au9 de 7apt9 el e'te #ieu= el ira'iază lumina pe care 'eterminările o 'ifractă şi o colorează şi ar'oarea careanimă e+istenţa; 'ar cu c*t eul se în'epărtează 'e el( cu at*t lumina păleşte şi căl'ura se'omoleşte0”B?9

Cu" 'e /ndeprteaz eul= de #ieu=9 dac eul= /l cuprindeI /nvluieI /n7<oar /n e'enţalui pe #ieu=O Bi cine /l "ai /n7<oar pe conceptul cu pricina ca '!i ţin de cald= dup cele moi= 'e /ndeprteaz de elO...

Bi de ce 'e /ndeprteazO 3are ca ' 7ie li&erO... Le enne ne 'pune c „4re$alenţae+istenţei asupra 'etaliului este libertatea0”B?< 9 deci pro&a&il c atunci c6nd le moi= pleac la

pli"&are de l6ng #ieu=9 'e duce ca ' uite de ace't detaliu ne'ati'7ctor logic9 "oral9exi'tenţial <i valoric al vieţii 'ale de p6n atunci <i ' de'copere exi'tenţa li&er de 7a&ulaţiiin7antile <i teologii a&'urde...

@ar de ce '!ar /ndeprta le moi= de #ieu=9 dac „#umnezeu( care este i'ealul e+istenţialal eului şi sf*rşitul ţintirii sale”B?I9 e'te idealul eului=O 3ri e'te idealul eului= <i atunci logicar 7i ca ace'ta ' /ncerce ' 'e apropie de idealul= 'u9 ori nu e'te idealul lui <i atunci e logic' 7ug c6t "ai departe de acea't pla'"are ne&uloa' a "inţii "itologizant!i"ature.

46n la ur"9 /n'9 parc Le enne 'e hotre<te c eul :'u; nu 'e poate /ndeprta= de #ieu= din cauz c# „#umnezeu este #umnezeu!cu!noi sau nu este #umnezeu0”B?J <i pentru

,11 )bi'em.,12 )bi'em9 p. 1-.,1, Con7or" ibi'em9 p. 1-+.,1) )bi'em9 p. 1+,.,15 )bi'em.,1* )bi'em9 p. 1+5.,1 )bi'em9 p. 20-.

,1- Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 20+.,1+ )bi'em9 p. 2,*.

2

c „)'eea 'e #umnezeu!fără!noi nu poate fi 'eci 'ec*t o ficţiune!limită0”B2@ >ede" a't7el c potrivit a7ir"aţiilor incoerente ale lui Le enne ori noi= nu ave" nici o legtur cuexperienţa <i atunci A&'olutul e'te9 ori noi= ave" o a't7el de legtur <i atunci <i A&'olutulI

#ieu9 care nu poate exi'ta 7r noi9 are o legtur cu experienţa <i a't7el devine un 7el de

A&'olut Relativ= ? un #ieu!8oi :a 'e citi #ieu!Le enne=; care nu e nici A&'olut <i nici #ieu cla'ic= :/nze'trat9 de exe"plu9 cu atri&utul crerii lui Le enne 'au a /nainta<ilor 'i"itici de etnie evreia'c ? pentru c /n ace't caz #ieu= ar putea exi'ta &ine "er'i <i 7rco"pania indeci'9 <ovitoare9 a"&igu9 nehotr6t9 contradictorie9 ilogic <i at"o'7eric= alui Le enne...;.

Ace'ta /n' in'i't c el nu poate di'tinge /ntre el <i o anu"it 'pecie de @u"nezeu :nu eclar deloc pe &aza cror argu"ente;# „,oi numim #umnezeu!fără!noi( #umnezeu fărătăietură( o uniune aşa 'e pur!totală a sufletelor că 'iscernerea lor nu mai este posibilă0”B2?

@e aici deduce" "ai /nt6i c exi't o 'pecie de @u"nezeu care poate 7i tiat :un #ieu!cu!tietur=; <i apoi c cel netiat :/"preJurO; e un 7el de uniune total a 'u7letelor indi'cerna&ile9lucru care poate avea o oarecare noi"9 dac 'u7letele= 'unt prin natura lor ceva greu de

di7erenţiat unele 7aţ de altele9 re'pectiv ceva care nu are nici o legtur cu experienţa= 'aucu 7eno"enele=. ingura pro&le"= /n ecuaţia acea'ta e'te c @u"nezeul!7r!noi de 7aptnu e'te @u"nezeu9 pentru c9 nu!i a<a „#umnezeu este #umnezeu!cu!noi sau nu este

#umnezeu0”B22000Cred c ne!a" prin' p6n aici c argu"entele= lui Le enne nu prea au nici o legtur nici

cu logica9 nici cu raţiunea coerent9 nici cu evidenţa i"ediat... :@e exe"plu9 el ne 'pune c ...„afirmarea posibilităţii lui #umnezeu( 'eja implicată în negarea e+istenţei sale”B2B ... ceea ce9alt7el 'pu'9 'un ca" a<a# a7ir"area po'i&ilitţii lui U e'te i"plicat de negarea exi'tenţei'ale= ? pe principiul c6nd negi exi'tenţa a ceva9 tu9 de 7apt9 a7ir"i po'i&ilitatea exi'tenţeiacelui ceva=9 adic9 "ai pe 'curt zi'9 c6nd 'pui nuP=9 'pui de 7apt da==OPP ...;.

... „eul le "oiS specifică eul le JeS ca şi relaţie între 'etaliu şi atmosferă( între percepţie

şi acţiunea întoarsă spre 'eterminări”B2D ... @eci dup Le enne „le je” e'te relaţia dintredetaliu <i at"o'7er=... Eine "car c nu e relaţia dintre a"nunt <i cer= 'au relaţia dintre

piatr <i nori=... l e „relaţia între percepţie şi acţiunea întoarsă spre 'eterminări”000 ? 4uteaoare acţiunea ' 7ie /ntoar' 'pre nedeter"inri= :'pre nici un 7el de deter"inri;OP

Bi apoi ? re'tr6n' <i de7init ca <i „relaţie între percepţie şi acţiune” eul= cu pricina poate7i ca" orice ? de exe"plu9 o &roa'c 'au un cţel9 un ro&ot 'au o "u'c... Bi /n plu' dintr!oa't7el de precizare "ai "ult dec6t vag poate reie<i c eul 'e poate de7ini ca 7iind tot una doarcu voinţa 'au doar cu di'cern"6ntul9 'au doar cu e"oţia ? de exe"plu9 doar cu 7rica <i

&ucuria :cu" a" vzut c /l identi7ic Le enne; ? deoarece 7iecare dintre ace'tea poate 7ide7init a&uri'tic ca 7iind o relaţie /ntre detaliu <i at"o'7er= 'au /ntre percepţie <i acţiune:deter"inat;=. A't7el de 'peci7icri poetice ale naturii eului= nu aJut cu ni"ic di'cur'ul7ilo'o7ic ' progre'eze /n cunoa<terea "ai pro7und a realitţilor 'peci7ice eului <i nici ' 7ac

pa<i 'erio<i pe dru"ul care duce 'pre /nţelepciune...4entru vaguitatea 'a conceptual Le enne 'e 'cuz /n' a't7el# „Această ambiguitate

imposibil 'e rupt este ceea ce toată lumea numeşte eul le "oiS0 Acesta este o eternitate 'ecercetare0”B25 3rice concept :nu doar cel de eu=; e'te o a"&iguitate i"po'i&il de rupt= <icere o eternitate de cercetare= 7ilo'o7ic ... ? "ai ale' dac e a&ordat /n "aniera aerian

,20 )bi'em9 p. 2,*.,21 )bi'em9 p. 2,.,22 )bi'em9 p. 2,*.,2, Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 2,-.

,2) )bi'em9 p. 22,.,25 )bi'em.

,

7olo'it de Le enne <i de alţii ca el :aceea de a de'prinde cuvintele de orice re7erinţ clar <iapoi a te Juca cu ele 'trict poetic!vor&uli'tic;. @ac ei nu ar "ai &ate c6"pii prin arturilein7inite ale conceptelor lip'ite de orice 'en' contextual!exi'tenţial direct <i concret9 atuncicercetarea lor ar putea ' "ai 7ac <i progre'e9 chiar dac ar r"6ne "ereu de'chi' :dovad

/n ace't 'en' 'tau9 de exe"plu9 p'ihologia9 neurologia <i alte <tiinţe care 'e ocup cu'eriozitate de 'tudiul eului=;.Ren Le enne vor&e<te /n'9 /n &bstacol şi $aloare”9 de moi= <i de #ieu= :<i de alte

concepte; "ereu la "odul diluat!a7u"i'tic# nu le precizeaz conceptual!raţional!logic /n "odc6t "ai preci' re7erinţa lor ideo!exi'tenţial=9 nu le ata<eaz nici o conotaţie e"oţionalevident :pentru c ezit ' participe a7ectiv <i la trirea unuia <i a celuilalt; <i nu le a&ordeaznici e"piric!perceptiv9 pr6nd incapa&il ' 'e'izeze direct prezenţa unuia <iI 'au a celuilalt.Cu" lui nu!i e'te clar deter"inarea eului= <i a lui @u"nezeu= /n i"aginea 'a de'pre lu"e:pe care o recunoa<te ca 7iind a"&igu=I neclarI con7uz;9 el produce auto"at o 'crierecon7uz <i a"eţit9 un text ezitant <i indeci'9 un di'cur' &6l&6it <i ne'igur9 care 'e cautdi'perat pe 'ine9 'pre a 'e 'coate din ne&uloa'a 7ilo'o7ic /n care 'ingur '!a a7undat.

l 7olo'e<te un cuv6nt : #ieu=; care /n teologia cre<tin 7rancez e utilizat /ndeo&<te pentru a de'e"na un zeu oarecare ? unul nu"it de ei #ieu= ? care 'e "ani7e't "itologic /ngeneral /n tripl per'oan=9 care 'e /ncarneaz prin 7ecioare9 care "erge pe ape= <i care"oare9 zic ei9 pe o cruce :e tipul acela de zeu care nu e ne"uritor <i care a't7el /<i per"ite '"ai <i "oar din c6nd /n c6nd...; <.a.".d. :&lriile teologice nu 'e opre'c la cele /n<irate "ai/nainte9 7iindc 'unt "ult "ai "ulte;. 8u"ele #ieu= are deci un /nţele' pu&lic 'peci7ic9relativ &ine precizat :/n 'ocietatea 7rancez; pe care /n' Le enne /l ignor /n "are parte9aleg6nd din atri&utele ace'tui zeu= ver&al doar c6teva detalii 'u7icient de aeriene9 /nc6tcititorul ' nu 'e poat prinde de'pre ce vor&e<te el de 7apt c6nd 7olo'e<te /n vreo propoziţiecuv6ntul #ieu= :„%u$intele au un sens pentru toată lumea( iar a nu lua în consi'erare acestlucru creează confuzie şi ambiguitate”B29 000;. (at a't7el cu" 7ilo!poezia poate tran'7or"a chiar

<i ceva relativ clar precizat :/n '7era "iticului; /n ceva total neclar <i o&'cur# /ntr!un 'i"plucuv6nt lip'it de re7erinţ preci'9 pierdut ire"edia&il printre alte cuvinte "eta7izice= rtcite

prin "inţi la 7el de pierdute ca <i cuvintele 7ilo'o7ice= pe care ele le gzduie'c9 doar 'pre preţuire 'uper7icial!&6r7elnic9 /n ele.

crierea lui Le enne e /n cea "ai "are parte doar o /n<iruire plicti'itoare de p'eudo!a7ori'"e9 p'eudo!de7iniţii <i p'eudo!argu"ente9 adic doar o p'eudo!vor&ire care rtce<teincoerent printre cuvinte <i propoziţii# „#umnezeu este peste tot şi el nu este nicăieri0”B2< ;„1a rigoare #umnezeu nu este nici esenţă( nici e+istenţă”B2I 00. La rigoare9 dac @u"nezeu nue'te exi'tenţ9 acea'ta /n'ea"n c el nu exi't... Bi dac el nu e'te e'enţ :a ni"ic;9 atuncicu" r"6ne cu propoziţia ur"toare# „Esenţa lui #umnezeu este 000 perfecţiunea0”B2JOP... Bide'pre ce vor&e<te Le enne c6nd vor&e<te de #ieu=9 dac /n acele clipe de delir 7ilo'o7ic elvor&e<te de ceva care e'te pe'te tot <i /n acela<i ti"p nu e'te nicieri=O @e'pre o exi'tenţcare nu exi't= <i de'pre o e'enţ 7r e'enţ=O Adic de'pre o iluzie9 de'pre o prere9 de'preo hi"er9 de'pre o a"gireO Adic de'pre o pierdere /n contradicţii gratuite de dragul unuidelir 7ilo'o7ic 7r 'u&'tanţ 7ilo'o7icOP...

Knii vor&itori de cuvinte 7ilo'o7ice= chiar nu /nţeleg 'en'ul 7ilo'o7iei= <i /n loc ' caute prin ea o /nţelegere a principiilor <i legilor generale ale lu"ii :'pre 7olo'irea lor concret /ni"ediat; ei 'e pierd doar /ntr!o vor&ire de cuvinte generali'te de'pre con7uzia din "intea lor <ia't7el pierz6nd din vedere ţelul unei 7ilo'o7ii coerente <i clare ei pierd din vedere /n'u<i ro'tul

,2* 8igel %ar&urton9 %um să g*n'im corect şi eficient 9 ditura Trei9 Eucure<ti9 1+++9 p. 15,.,2 Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 250.

,2- )bi'em.,2+ Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 2),.

)

de a 7i al 7ilo'o7iei <i drept con'ecinţ cuv6ntarea lor devine din di'cur' cu 'en' doar un'i"plu delir 7r 'en'... :Ace't lucru 'e /nt6"pl "ereu atunci c6nd cineva /ncearc doar 'reproduc i"itativ de"er'ul 7ilo'o7ic autentic ? <i nu '!l apro7undeze 'pre a!i /nţelegeconţinutul <i 'copul 7r a 'e pierde /n 7or"e lingvi'tice 7r noi"...;

(ar a te a'cunde dup cuv6ntul "i'tic= c6nd pretinzi c 7aci 7ilo'o7ie nu e niciodat o'cuz prea 'olid pentru incoerenţ <i neclaritate :... „#umnezeu( e+istenţă infinită sau$aloare pură( obţinută prin aniilarea tuturor fenomenelor( cunoscut 'oar prin uniuneamistică 'e la spirit la -pirit0”BB@;9 "ai ale' dac conceptele pe care le 7olo'e<ti 'unt relativ

&rutal rupte de tradiţiile "i'tice :"etodice <i di'cur'ive; /n care ele '!au dezvoltat <i "ai ale'dac nu ai trit tu /n'uţi /n "od direct o experienţ "i'tic= autentic :„4entru a e$itaconfuzia( este 'eseori necesar să clarificăm ce înţelegem e+act printr!un anumit cu$*nt saue+presie0 Asta e important în special 'acă îl folosim într!un mo' neuzual sau 'acă are maimulte interpretări posibile0”BB?;.

/oralitatea8 natura8 &ateria şi spiritul

„Moralitatea este aspiraţia care ţinteşte 'incolo 'e obscuritate şi frigi'itate0 Apropiată 'elimita inferioară a conştiinţei( materia este frigul nopţii0”BB2

ciudat acea't apropiere pe care unii 7ilo'o7i o 7ac /ntre 7rig=I noapte= <i "aterie=9"ai ale' pentru c e total deprtat de realitate# "aterie= e <i 'oarele= :pla'"a din care ealctuit e o 'tare a "ateriei alturi de 'trile 'peci7ice 'olidelor9 lichidelor <i gazelor; cu "a'a'a i"en' :7or"at /n principal din hidrogen <i heliu9 dar <i din oxigen9 car&on9 7ier <i din alteele"ente chi"ice; care cuprinde aproxi"ativ ++9+ la 'ut din "ateria 'i'te"ului no'tru 'olar ?<i pentru unii e evident c din cauza acea'ta 'oarele nu e nici /ntunecat <i nici 7riguro'...

:„n măsura în care spiritualismul a militat pentru recunoaşterea calităţii şi acaracteristicilor personalităţii umane el a fost justificat0 #in păcate( el s!a simţit obligat să

apere supernaturalismul şi teismul şi să respingă e+istenţa intrinsecă a lumii materiale”BBB ...;(ar /n legtur cu "oralitatea= "ai corect ar 7i ' 'e 'pun c ea e'te a'piraţia iziunile extre"i'teI a&'oluti'te9 care vd realitatea doar /nal& <i negru nu pot dec6t ' ne /ndeprteze de adevr. Bi chiar dac ele pot 7i uneori doar"eta7ore <i vor ' creeze doar poezie9 dac nu 'unt "6nuite cu pricepere9 ele r"6n doar ni<teexpre'ii o&'cure= <i 7rigide= ale unei "inţi lip'ite de atenţie la detalii...

„#ialectica naturalizării0 ? Această 'ialectică este operaţia prin care eul le "oiS ( uit*n' spiritul care face această operaţie în inima lui însuşi( se g*n'eşte şi se mărturiseşte un fragment al naturii sau al materiei0”BBD

4entru cei care /<i prind "intea cu 'piritul= e &ine ' l"uri" "ai /nt6i 7aptul c ori'ta&ili" c eul= g6nde<te :<i 'e g6nde<te;9 ori c 'piritul= g6nde<te :/n ini"a eului= ? oricear "ai 7i <i acea'ta;. car at6t ' ne 7ie clar# cine g6nde<te /n relaţia cu pricina... ? eul lor 'au'piritul lor :pitit <i el a"r6t prin ini"a eului lor...;O

Apoi9 dac 'ta&ili" c eul g6nde<te9 el nu are ce 'pirit= ' "ai uite=9 c nu "ai e'te niciun 'pirit= care ' 7ac acea't operaţie delicat /n ini"a= lui. (ar dac 'ta&ili" c 'piritul=

,,0 )bi'em9 p. 2*5.,,1 8igel %ar&urton9 %um să g*n'im corect şi eficient 9 ditura Trei9 Eucure<ti9 1+++9 p. *-.,,2 Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 1+5.,,, Roy %ood ellar'9 7e -piritualism of 1a$elle an' 1e -enne9 rev. 4hilo'ophy and 4heno"enological

Re'earch9 vol. 119 8o. ,9 1+519 p. ,--.,,) Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 22.

5

g6nde<te9 atunci nu eul uit :c el 'r"anul nu are nici "car g6ndire /n ace't caz;9 ci'piritul= e cel uituc...

@ac a" l"urit cine g6nde<te prin 7ilo'o7ul 'piriti't=9 pute" ' ne /ntre&" "ai departe#ce 'e poate "rturi'i= a 7i cel care g6nde<te9 dac nu 'e "rturi'e<te a 7i un 7rag"ent= al

naturiiO Toat naturaO... Altceva dec6t natura= evident care e'te elO... :„#a( conştiinţa ne 'ăacces la spirit( 'eoarece este intrinsec funcţionării sale0 #ar acest „spirit” este altce$a 'ec*t persoana orientată şi $alorizatoare Fte min'e' an' $aluing person6”BB5;

C6nd 7olo'i" /ntr!o a7ir"aţie prea "ulte necuno'cute neprecizate= :de genul eu=9'pirit=9 natur=9 "aterie= <.a.".d.; nu 7ace" dec6t ' con7uz" inutil acea a7ir"aţie9'u'ţin6nd /n co"unicare doar un a"alga" di7or" de concepte inde7inite care pare a 7i vor&ire9dar /n realitate nu e'te dec6t vor&ire /n li"&i=...

„,atura concentrează în ea in'iferenţa necesităţii şi scan'alul azar'ului; şi( urm*n' o proporţie in$ersă( eul se 'estituie 8 'e la puterea creatoare se re'uce la ju'ecată( apoiaceastă ju'ecată la constatarea unui martor( aştept*n' să fie 'oar un loc tra$ersat şi umplut'e natură0”BB9

Hn ciuda i"pre'iilor di'tor'ionate ale 'pirituali<tilor= dialectica= natural :"ateriali't!<tiinţi7ic=; e'te de departe cea "ai creatoare dintre toate dialecticile= :at6t /n ce prive<terelaţia ei cu natura=9 c6t <i cu eul= u"an; ? ea e re'pon'a&il de dezvoltarea i"pre'ionant a<tiinţei <i tehnicii9 a cunoa<terii <i &un'trii ? <i9 prin ur"are9 e'te evident :pentru cine areochi ' vad; c ea nu de'tituie= eul <i nu!i de'cre<te puterea creatoare <i Judecata9 ci i!o"re<te /n"iit...

a nu!i reduce Judecata <i nu!l reduce la a 7i un "artor care a<tept de la 'pirit= orezolvare a pro&le"elor cu care 'e con7runt... ul no'tru nu 'e reduce c6nd 'e con7runtdirect cu realul naturii9 ci 'e "re<te <i cognitiv <i a7ectiv <i volitiv9 toc"ai pentru c /<i a'u"/n "od con<tient ceea ce e'te# un loc traver'at <i u"plut de natur= <i nu o 7anto" de"aterie= 'au un 'pirit 7r 'pirit= care 'e 'perie <i de u"&ra 'a9 ne7iind capa&il a't7el ' 'e

vad <i ' 'e arate lu"ii dec6t ca o reducere 'tupid a realitţii la un Jenant vi' ver&al ? lavi'ul rupturii= dintre 'pirit= <i "aterie= ? vi'ul rtcitor al 'eparrii 'piritului= de eul=integral :corp!ini"!"inte9 "aterie!energie!in7or"aţie;9 'ingurul de7initoriu <i reprezentativ

pentru identitatea u"an real.Cel po'edat= de ideea 'piritului=9 pe de alt parte9 la o analiz "ai atent9 'e dovede<te a

7i doar o 7iinţ care p'treaz /n c"ara 'a "ental un co"pot de concepte 'tricate=9nedoritor ' 'e deter"ine= pe 'ine <i ' 'e precizeze cu adevrat /n "od creator /n propria 'aviaţ9 o 7iinţ care nu vrea ' renunţe la a "ai pluti at"o'7eric= /ntr!o ne&uloa' 7ilo'o7ic7r cap <i coad <i ' la'e /n ur" chinurile ideatice inutile i'cate de pornirea 'a in7antiltextualizator de'tr"at.

„#egra'area filosofiei în poziti$ism este eci$alentul intelectual al 'egra'ării spiritului înci$ilizaţie”BB< 000 (ntere'antP piritul 'e degradeaz /n civilizaţieP Zice Le enne. Bi noi/ntre&"# @e unde 'e degradeaz 'piritul /n civilizaţieO @in 'l&ticieO.. Bi de unde '!adegradat 7ilo'o7ia /n pozitivi'"=O ? @in negativi'"=O... ? 8uP9 ni '!ar putea r'punde9@egradarea cu pricina nu provine nici din 'l&ticie= <i nici din negativi'"=9 ci din'pirituali'"=P=. Tot aia eP R'punde" noi ? negarea realitţii evidente <i rtcirea 'l&atic

prin cuvinte degradate...

,,5 Roy %ood ellar'9 7e -piritualism of 1a$elle an' 1e -enne9 rev. 4hilo'ophy and 4heno"enologicalRe'earch9 vol. 119 8o. ,9 1+519 p. ,+1.

,,* Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 2).,, Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. 2+-.

*

Filosofia şi cu5intele

„7oată filosofia trebuie că pare estetică( celui căruia ea se prezintă ca un joc( sistematic

sau mobil( al 'eterminărilor0”BBI

„=efugiu sau $irtuozitate( toată filosofia [S trebuie că parenu at*t o meto'ă pentru a scăpa 'e suferinţă prin m*ntuire( c*t un 'i$ertisment pentru ae$a'a 'in realitate într!un $is0”BBJ

@up cu" 'e pare9 pentru Le enne di'cur'ul de'pre valoare9 eu9 a&'olut9 deter"inare9experienţ etc. /n loc ' 7ie o co"unicare cu 'en' precizat e'te doar o /n<iruire relativcontingent de propoziţii aleator con'tituite /n Jurul unor cuvinte intenţionat golite de conţinut:eu9 #ieu=9 a&'olut etc.; <i a't7el "ani7e'tarea 'a literar= e'te doar o pla'"are e'tetic=vduvit intelectual de 7ru"u'eţea coerenţei9 utilitţii <i a adevrului care 'e trie<te <ialtundeva dec6t /n vor&e.

a e'te9 dup cu" el /n'ur6nd ' 7ac o 7ilo'o7ie a A&'olutului= el nu reu<e<te dec6t ' 'e piard/ntr!o 7ilo'o7ie a a&'urdului vr6nd ' produc o 7ilo'o7ie a 'piritului=9 nu reu<e<te dec6t 'hoinrea'c &ez"etic printr!o 7ilo'o7ie a&erativ axiologic vr6nd ' con'truia'c o 7ilo'o7ie avalorii nu reu<e<te dec6t '!<i pun 'ingur /n "inte o&'tacole conceptual!gra"aticale totalinutile unui de"er' raţional. Cut6nd 'ucce'ul 'piritului= Le enne nu reu<e<te ' g'ea'c/n 'ine dec6t e<ecul co"unicrii "eta7izice=... :„Vaguitatea este un obstacol în caleacomunicării eficiente0”BD@;.

4lutind prea "ult /n univer'ul at"o'7eric= al generalului rupt de realitate9 de detaliu <i degriJ 7aţ de coerenţ9 "ani7e'tarea 'a textual devine la el :<i la alţii ca el; doar o 'i"pl/nt6"plare lingvi'tic relativ ne'e"ni7icativ9 un ge't pro'te'c 7cut de o"ul care caut 'en'ul/n lip'a de 'en' :a conceptelor intenţionat neprecizate;. Kn a't7el de o" /<i leag g6ndirea de

&aloane conceptuale aproape goale pe dinuntru <i pe ur" 'e "ir c e tra' de ele /nat"o'7er= <i vi'=9 'e leag de cochilii ideatice golite de 'eva vieţii raţionale <i pe ur" 'e"ir c &ate c6"pii 7r ro't pe aleile pu'tii ale vieţii alienate de 'en' :„"ilosofia a lăsatneînceiată „me'itaţia carteziană”( rătăcin'u!se în estetizarea $oinţei şi patosul înceierii(al 'estinului uitării( al urmei pier'ute0”BD?;.

Cuvintele 'e precizeaz pe ele doar /n context &ine deter"inat <i /n relaţie direct cuexperienţe preci' deli"itate. A le "enţine /n indeter"inare <i totu<i a alctui propoziţii cu elee doar a te Juca in7antil cu 7or"ele li"&ii ignor6nd /n "od intenţionat e'enţa lor de viaţ edoar a te deprava printre aparenţe lingvi'tice nerelaţionate perceptiv cu '7era realului extra!lingvi'tic e doar a 'coate din tine ca un '"intit 'unete conceptuale de genul ltrturilorideatice=9 grohiturilor "entale= dezarticulate <i cotcodcirilor noţionale= de<irate di'cur'ivdoar pentru a arta c e<ti <i tu un ani"al 7ilo'o7ic capa&il de a e"ite 'e"ne neinteligi&ile...

C6nd 7ilo'o7ul nu /<i precizeaz /n "od c6t "ai clar cu putinţ 'en'ul 'unetelor= pe care le'coate pe gur el r"6ne pe "ai departe /n 'l&ticie <i ani"alitate 7ilo'o7ic ? alturi dec6ini9 "gari9 porci <i alte 'l&ticiuni 7ilo'o7ice= incapa&ile de vor&ire articulat=.

C6nd 7ilo'o7ul vor&e<te 7r ca "car ' /ncerce a 'pune ceva clar <i coerent9 el nu e dec6t precu" un c6ine!g6nditor= care latr 7r ro't la toate ciorile!concepte= de pe gard. ingurullucru pe care reu<e<te '!l /"plinea'c a't7el e'te9 evident9 doar ' 7ac glgie 7ilo'o7ic=9

prin aruncarea relativ aleatoare /n di'cur'ul 'u ltrat= a unor 'unete!concepte pe care nici

,,- )bi'em9 p. ,0*.,,+ )bi'em9 p. ,0*.

,)0 8igel %ar&urton9 %um să g*n'im corect şi eficient 9 ditura Trei9 Eucure<ti9 1+++9 p. 15+.,)1 Alain Eadiou9 Manifest pentru filosofie9 ditura (dea @e'ign ` 4rint9 CluJ!8apoca9 200-9 p. 2+.

"car el nu le /nţelege. A ltra cu concepte nu e a 7ilo'o7a cu ele. 3ri 'e pare c unii 7ilo'o7i:'au "ai &ine zi' 7ilo!poeţi=; nu pot dep<i nicicu" 'tadiul ace'ta ani"alic al ltratului7ilo'o7ic=.

Bi chiar dac unii neatenţi cred de'pre ei c 'e dedau "i'tici'"ului= :„#eoarece $aloarea

este şi merge 'incolo 'e toată 'eterminarea nu $om e$ita misticismul”BD2

...;9 ei de 7apt doarlatr "i'ti7icator la cuvinte.3rice concept9 c6t de &anal9 "erge dincolo de orice deter"inare /n '7era lui 'trict

lingvi'tic= ? toc"ai de aceea el tre&uie ' 7ie deter"inat <i precizat /n concret c6t "ai exact ? anu"e9 ca ' nu!ţi rce<ti gura degea&a delir6nd 7r ro't /n<iruiri de 'e"ne 7r adre''en'ual9 'uprapu'e la gr"ad una pe'te alta 7r nici cel "ai "ic di'cern"6nt :„)ubirea$alorii( libertatea( #umnezeu sunt una Fsingură şi aceeaşi realitate0”BDB ... <i identi7icareaacea'ta a"alga"at!nedi'cri"inatorie continu9 dup cu" a" vzut9 cu eul=9 'piritul=9valoarea=9 a&'olutul=9 unitatea experienţei=9 experienţa=9 neantul deter"inrii= <.a.".d.;.

„#acă i'eea 'e #umnezeu are un sens pentru oameni este 'e a le aminti tuturorinfinitatea şi in'i$izibilitatea $alorii”BDD ... ne 'pune Le enne. evident c pentru el ideea de

@u"nezeu= are 'en'ul de a a"inti de in7initatea <i indivizi&ilitatea lui @u"nezeu= :^ eu ^a&'olut ^ valoare ...;.Bi /ntr!adevr ideea de idee= :de orice idee; a"inte<te de in7initatea <i indivizi&ilitatea

ideii=9 7iindc orice concept <i orice realitate e legat cu in7initul de o "anier relativindivizi&il... @ar 'e pare c Le enne <i alţi 7ilo'o7i= ca el vor ' oprea'c <i ' re'tr6ngacea't calitate a a"intirii in7initului= doar la anu"ite cuvinte din voca&ular ? doar la acelecuvinte &tucite= 7ilo'o7ic p6n la epuizare de c6t vor&rie 'teril a trecut pe'te ele /n i'toria7ilo'o7iei :occidentale;.

Cine /aloare=I xperienţ=I xi'tenţ= etc.; nu "ai vede pdurea!realitate din cauza unui

copac!cuv6nt oarecare la care /<i &ele<te ochii /n "od relativ contingent pe "o"ent ? nu "aivede realitatea in7init a oricrui concept :oric6t de &anal=# g6ndire=9 vor&ire=9 privire=9a'cultare= etc.;.

4un6nd "aJoritatea conceptelor 'u& u"&ra iluzorie a 7inituluiI deter"inrii <i doar pec6teva9 ale'e din inerţie tradiţional 'au din 'u&iectivitate e'tetic relativ contingent9 'u&lu"ina a"gitoare a in7inituluiI indeter"inrii9 'e pierde din vedere realitatea ? "ai exactintegralitatea ei in7init. i'tica du' p6n la capt trece de orice cuv6nt :chiar <i de cel deA&'olut9 Giinţ9 Knu9 @u"nezeu ...;9 la' /n ur" toate cuvintele <i nu "ai rtce<te 7ilo'o7ic:"eta7izic=9 ontologic=9 axiologic= ...; prin ele. @ar ea nu 'e experi"enteaz prin de<irareor&irea "ult9 7r ro't "i'ticii nu!i e'te de nici un 7olo'. Bi nici 7ilo'o7iei autentice...;.

,)2 Ren Le enne9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'9 1+,)9 p. ,1).

,), )bi'em.,)) )bi'em9 p. ,1+.

-

Concluii

Hn &bstacol şi $aloare Ren Le enne contureaz 'pre pla'"are 'cripturi'tic un di'cur'

pregnant liric colorat 7ilo'o7ic cu puternice accente poetic!"eta7izice care 'e apropie "aidegra& de 7or"a "eta7orelor cu intenţii uni7icator!indi'cerna&ile dec6t de prezenţa uneidi'cri"inri coerente <i preci' conturate 'pre concluzii iu&itoare de rdcini ancorate /nconcret <i util9 /n "e'aJ <i 'en'9 /n co"unicare <i co"uniune.

l plute<te /n '7era univer'alului relativ inde7init9 /"&rţi<6nd de o "anier /"pr<tiat!rtcitoare Jocul de cuvinte generale= <i ignor6nd analiza concentrat pe cuvinteI concepteIrealitţi particulare prefer*n' umbra luminii(acţiunile sale au lăsat puţine urme( şi principalele sale scrieri( 'i$erse şi $ariate( sunt 'ense

şi c*teo'ată ari'e0”BD5 /.Textul lui Le enne gzduie<te /n 'ine un di'cur' relativ di'ipat9 dezordonat9 in'tinctiv9

aleator9 care arunc /n Jur cu 7raze 'u&ţiri9 golite de griJa unui 'en' cu 'en'= ? un di'cur' ca"gr&it <i ca" neg6ndit9 care nu 'e /ncheag /n ni"ic 'olid=9 7iindc 'e pierde prea repede pe'ine /n detalii contingente9 7r 7or" conceptual preci'!orientat ? un di'cur' 'uper7icialcare nu 'e adre'eaz nici "inţii :raţiunii9 logicii9 argu"entului; <i nici ini"ii :plcutului97ru"o'ului9 atractivului;9 ci r"6ne 'u'pendat /n golul rece!noroio' al /nlnţuirii de vor&elip'ite de /ncrctur i"agi'tic 'au logic ? o poezie 7r poezie ? un di'cur' de<irat cruia /ilip'e<te coloana verte&ral= a unui „je” 7ilo'o7ic &ine conturat.

Hn<iruind cuvinte 7r cap <i 7r coad Le enne vor&e<te de'pre vor&e nede7inite9 chinuit/nlnţuite /n propoziţii pierdute doar /n cuvinte de'pre cuvinte9 a"eţite aleator prin con'trucţiigra"aticale lip'ite de /ncrctur ideatic ad6ncit /n "od 'erio' /n realitatea extra!lingvi'tic.

%. . i&ley ne 'pune de'pre cartea &bstacol şi $aloare c „#acă este intenţionată a fi o

epistolă i'ealistă a'resată necre'incioşilor( probabil că nu $a c*ştiga mulţi con$ertiţi 8 înorice caz nu 'e această parte a oceanului0 =ealiştii( pragmatiştii( poziti$iştii 8 într!un cu$*nt„naturaliştii” faţă 'e care autorul este aşa 'e critic 8 foarte probabil nu $or fi prea răb'ătoricu speculaţiile sale ambiţioase; pro$ocaţi fiin' 'e aerul ei general 'e „înălţare spirituală”('eranjaţi 'e eşecul ei 'e a lua cunoştiinţă serioasă cu propriile lor contribuţii recente laepistemologie( semantică şi teoria $alorii; stri'ent opuse concepţiilor bergsoniene asupraintelectului şi ştiinţei pe baza cărora este bazată multă 'in argumentarea lui 1e -enne; şi

scan'alizaţi 'e refuzul său 'e a restr*nge sfera 'iscuţiilor filosofice la limitele prescrise 'eteoriile empirice ale sensului0”BD9

Lectura crţii &bstacol şi $aloare e'te /n "are parte plicti'itoare <i o&o'itoare9 deoarece7razele ei 'unt "ai "ereu tra'e de pr= 'pre a 7i /ntin'e Filo"etric prin ţinuturi aride unde nu'e 'i"te "ai deloc dorinţa de atenţie 7aţ de 'u&'tanţ <i e'enţ9 7aţ de 7or" <i 7ond. Cititulunui a't7el de text e'te9 prin ur"are9 predi'pu' leha"itei <i alungrii9 7iind a'e"ntora'cultrii acelui vor&reţ pi'log care vor&e<te continuu :de'pre el9 de'pre pro&le"ele lui 'aude'pre alte pro&le"e <i per'oane; 7r /n' a acorda9 vreun "o"ent9 nici cea "ai "ic atenţie

pro7unzi"ii <i utilitţii conţinutului pe care /l /"&rac vor&irea 'a.LecturaI a'cultarea unor a't7el de opere= plicti'e<te9 7iindc ele prea &at c6"pii= 7r ro't

<i prea "e'tec /n gol= cuvinte 7u"ate= de"ult "ult "ai &ine de alţii9 u"&l6nd /n plu' =enS 1e -enne et Gaston Cerger :articol;9 Lyon9 20109 p. 1.

,)* %. . i&ley9 &bstacle et $aleur bH =enS 1e -enne9 rev. 4hilo'ophy and 4heno"enological Re'earch9 vol.109 8o. 19 1+)+9 p. 151.

+

di'perat avalan< de vor&e lip'ite de con<tiinţ9 prin 'crieri ocolite de viaţa 7ilo'o7icautentic.

Le enne p<e<te <i el9 "ai "ereu9 pe l6ng 7ilo'o7ie9 chiar dac 7olo'e<te /n exce' uneledin te"ele <i cuvintele ei 'peci7ice ? drago'tea lui de /nţelepciune 'e pierde "ereu pe 'ine /n

drago'te de ge'turi lingvi'tice aruncate /n propoziţii Jargonice vduvite de /ncrctur"eta7izic clar!conturat.„Lnii filosofi folosesc jargonul filosofic ca pe o mo'alitate 'e a le face opera să pară mai

'ificilă şi mai importantă 'ec*t este în realitate”BD< 000.„7ermenul „jargon” este aproape întot'eauna folosit în sens peiorati$ pentru a sugera că

limbajul este în mo' nenecesar obscur”BDI 000/l /<i la' cuvintele ' 'e Joace /n voie cu 'en'ul <i9 prin ur"are9 'en'ul9 vz6nd c nu e'te

&gat /n 'ea" /n "od 'erio'9 /l pr'e<te ca pe unul care trie<te doar /n "argine de 7ilo'o7ie:doar /n 7or"a ei aparent;... @e'crierea experienţei= pe care el pretinde c o 7ace :'au c7ilo'o7ia ar tre&ui ' o 7ac; nu e'te dec6t delir ver&al <i vor&ire /n li"&i= ? alunecarelingvi'tic 'pre colaJ relativ contingent de concepte <i 'i"plu patinaJ ideatic pe 'upra7aţa

alunecoa' 'peci7ic pro&le"elor 7ilo'o7iei.Acea'ta :7ilo'o7ia; nu e che"at ' de'crie cuvinte=9 ci ' /nţeleag 'en'urile <i ro'turile'peci7ice lor <i "ai ale' realitţilor 'pre care ele 7ac tri"itere :"ai "ult 'au "ai puţinevident;#

000 „at*t prepon'erenţa jocului literar al semnificanţilor şi semnificaţilor care păcătuieşte printr!un „prea mult”( c*t şi e+ercitarea pre'ilectă a rigorii logico!'i'actice( care păcătuieşte printr!un „prea puţin”( st*njenesc în egală măsură practica 'iscursului filosofic(care nu constă în a etala cu uşurinţă şi graţie semnificaţii( nici în a instaura cu gra$itate

formule logice stricte( ci în a $orbi cu sens0”BDJ

@rago'tea de /nţelepciune nu e drago'te de de'criere a unor pei'aJe de cuvinte/"&uruienate conceptual pe p<uni ideatice ? ea nu e un p<uni'" de'criptiv9 ci cu totul

altceva... ui"itor cu" unii trie'c o viaţ /ntreag /n preaJ"a= 7ilo'o7iei 7r /n' a avea curaJul

de a 'e apropia /n "od 'erio' de ea9 'pre dezvelirea ei 7iinţial9 creatoare de viaţ autentic <ide'tin tran'7igurator. Ace<tia 'e pare c nu prea reu<e'c ' vad pdurea din cauza copacilor=

? c nu pot ' vad 7ilo'o7ia din cauza cuvintelor <i 7razelor 7ilo'o7ice= de care ei 'e la' preau<or hipnotizaţi.

4rea "ulţi 'criu /nainte ' g6ndea'c <i e"an din ei texte pu&lice /nainte de a le ru"egacu" 'e cuvine ? <i a't7el ceea ce rezult /n ur"a lor9 /n cultur9 nu poate 7i dec6t o adunturdi7or" de cuvinte a"eţite conceptual9 care9 /n contexte raţionale :raţional clare9 coerente9corecte9 utile;9 nu ar prea "erita nici atenţie <i nici analiz9 7iindc /n a't7el de contexte nu ar7i dec6t 7ire'c dac ele ar 7i pur <i 'i"plu ignorate :dup ce ar 7i 'tr6n'e <i aruncate= lagroapa de gunoi a culturii=; precu" ni<te de<euri intelectuale ce 'unt...

,) 8igel %ar&urton9 %um să g*n'im corect şi eficient 9 ditura Trei9 Eucure<ti9 1+++9 p. 11*.

,)- )bi'em9 p. 115.,)+ Aurel Codo&an9 "ilosofia ca gen literar 9 ditura (dea @e'ign ` 4rint9 CluJ!8apoca9 20059 p. -0.

-0

Sursele 5alorilor

",r%u&ent# pentru existen!a lui "6ieu#

„4entru mine principala probă a e+istenţei lui #ieu @u"nezeuS este bucuria pe care oîncerc g*n'in'u!mă că #ieu e+istă0”B5@ ne 'pune Ren Le enne /n cartea #escoperirea lui

#umnezeu .1a 'Scou$erte 'e #ieu /. Acea't pro&I dovad= e'te aceea<i pe care un copil degrdiniţ o poate invoca pentru a de"on'tra= exi'tenţa lui o< Crciun# 4entru "ine :arzice z6"&ind copilul; principala pro& a exi'tenţei lui o< Crciun e'te &ucuria pe care o'i"t :/ncerc; c6nd " g6nde'c c o< Crciun exi't.=. Bi dac acea't pro&= a exi'tenţeilui @ieu ar 7i adu' de un copil de grdiniţ9 nu a" co"enta!o /n nici un chip ? dar ea e adu'de cineva care la vre"ea a7ir"rii ei a dep<it de "ult :e drept c doar &iologic nu <i "ental;

v6r'ta grdiniţei. acela<i tip de argu"ent in7antil pe care un alt copil de grdiniţ l!ar putea ridica car'pun' la a7ir"aţia colegului 'u# @a9 ai dreptateP Acea'ta e dovada cea "ai &un pe care o

pute" g'i noi :la grdiniţ 7iind; pentru a de"on'tra c ceea ce ne i"agin" exi'tP Eucuria pe care eu o 'i"t g6ndindu!" c exi't cai /naripaţi vor&itori de li"& 7rancez= e dovadacea "ai &un c ace<ti cai chiar exi't...=.

Hn 'piritul ace'tei "entalitţi copilre<ti9 Le enne ne 'pune deci c dac pute" g6ndi cevacu &ucurie9 atunci acel ceva tre&uie neaprat ' exi'te :de exe"plu9 ar putea co"pleta un copil

pre<colar din (ndia# dac el poate g6ndi cu &ucurie c zeul Dane'ha :cu tro"pa lui 7ru"oa'de ele7ant; exi't <i cunoa<te la per7ecţiune li"&a 7rancez :ca ' poat conver'a cu prietenii'i ? cu calul /naripat 7ranţuze'c9 cu @ieu <i cu o< Crciun :care &ine/nţele' c a /nvţat <i el

7ranceza ca ' /nţeleag ce!i cer copila<ii 7rancezi;;9 atunci cu 'iguranţ c zeul ace'ta exi't;.A<adar9 pute" vedea cu" Le enne 7or"uleaz /nc un argu"ent ridicol pentru exi'tenţalui @ieu= :alturi de tot 7elul de alte argu"ente ontologice <i para!logice care /ndoaie cuve'elie logica <i &unul 'i"ţ;.

.„#e c*n' s!a stabilit 'eşertăciunea argumentelor ontologice care pretin'eau că pote$entual 'e'uce 'in prezenţa unei i'ei în spiritul nostru e+istenţa obiectului ei în lumea 'inafară( construcţiile apriorice cu caracter metafizic nu pot a$ea 'ec*t $aloarea unor opere 'eimaginaţie( a unor alcătuiri subiecti$e care pot fi ingenioase şi interesante( 'ar care nuimplică $aloare 'e a'e$ăr0”B5? /

"6ieu*&utulică#

@ar ce "ai de'coper Le enneO l de'coper :pro&a&il tot cu &ucurie; c @ieu= al lui e"ut# „#ieu ne parle pas”B52 FK :@u"nezeu nu vor&e<te=;.

@ar din ce "otive oare #ieu e lovit de "uţenieO 8e explic Le enne#Hn pri"ul r6nd9 el nu vor&e<te de 7ric ' nu 'e "aterializeze cu"va ? c el :<tia 'igur Le

enne; nu prea vrea ' 'e "aterializeze# „#umnezeu nu $orbeşte> ?0 'eoarece a $orbi( este aîncepe să se materializeze”B5B

,50 Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 1*9 e!&ooF9:'ur'a# http#IIcla''iMue'.uMac.caIcla''iMue'Ile'ennereneIladecouvertededieuIdecouvertededieu.pd7;.

,51 (on 4etrovici9 )ntro'ucere în metafizică9 ditura Agora9 (a<i9 1++29 p. ,5.

,52 Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 1* :e!&ooF;.,5, )bi'em.

-1

#ieu a'ile9 (on9 Erah"a9 Tao9 Alah9 Dane'ha9 Nupiter9Zeu'9 o< Crciun9 Knicornul Roz!(nvizi&il etc.O

Spiritul

e pare c Le enne nu putea g6ndi ni"ic deter"inat de'pre tu= <i eu= <i atunci el '!ag6ndit ' nu 'e "ai /ncurce <i cu tu= <i '!i zic <i lui tu= tot eu=# FK „şi la fel cum 'espretu şi eu( nu putem g*n'i nimic 'eterminat( ele se 'isting 'oar e+terior( prin coor'onatele

punctelor lor 'e acţiune în spaţiu şi timp( noi trebuie să le unificăm( cel puţin la origine( subacelaşi nume 'e eu0”B9?0 8u de alta9 dar pro&a&il c el credea c /n interiorul= lui tu= eacela<i lucru ca <i /n interiorul= lui eu=# „-piritul este acelaşi peste tot0”B92 @e exe"plu9/ntre&" noi# /ntre interiorul lui eu!Le enne= <i interiorul lui tu!cţel!Drivei= nu era pentru7ilo'o7ul no'tru nici o di7erenţ interioar= :originar 'au ulterioar;O

Sursele 5alorilor

FK „nici o $aloare nu pro$ine 'in noi0”B9B FK „$aloarea nu $ine 'in noi0 4rinuni$ersalitatea şi infinitatea sa ea se opune particularităţii noastre şi limitării noastre”B9D

8ici un o" nu produce tot adevrul9 &inele 'au 7ru"o'ul din lu"e9 dar acea'ta nu /n'ea"nc el nu produceI 7aceI creaz partea lui de &ine9 adevr <i 7ru"o'. A con'tata c un "roarecare nu produce toate "erele din lu"e <i a a7ir"a apoi c "erele pe care el le produce nu'unt produ'e de acel "r :pentru c "rul= e'te univer'al <i in7init <i "erii= 'unt particulari<i li"itaţi; e'te doar a te Juca cu vor&ele.

@ac e adevrat c "rul :particular; nu produce "ere9 atunci nici o"ul :particular; nu produce valoareP Acea't 'ituaţie 'e poate realiza doar /n i"aginaţia de'prin' de realitate acelor care 7ac 'alturi de circ /ntre general <i particular pentru a!<i pierde ur"a prin 'o7i'"e

produ'e 'pre 'u'ţinerea unor viziuni per'onale= a'upra lu"ii.„Valoarea nu $ine 'e la om şi 'acă ea este pentru el( e pentru că el i se 'ă ei0” B95

„7eza pe care noi o intro'ucem este că $aloarea nu poate fi pro'usă 'e om 'ec*t în sensul secun' al cu$*ntului „pro'uce”0 4ro'uc*n' o $aloare el o manifestă( o re$elează( 'ar el nu o face0”B99

Cu" '!ar traduce cele de "ai 'u'9 dac /nlocui" cuv6ntul valoare= cu cel de "r=:pentru o "ai &un evidenţiere a rupturilor de 'en' pro7e'ate de Le enne;O

i"plu# rul nu vine de la "r <i dac "rul e'te pentru "r9 e'te pentru c "rul 'e d"rului. Teza introdu' e'te c "erele nu pot 7i produ'e de "r dec6t /n 'en'ul 'ecund alcuv6ntului produce. rul "ani7e't "erele9 le reveleaz9 dar el nu 7ace "erele.= @e aceeanici un "r nu provine din "r=... Bi a't7el "rul= /<i reveleaz= natura 'a de relaţie /ntre'ur'a "eta7izic a 7ructelor <i un po" oarecare din livad=#

FK „$aloarea FK îşi re$elează natura sa 'e relaţie între sursa metafizică a lucrurilor şiun suflet uman0”B9<

,*1 Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. *2 : e!&ooF;.,*2 )bi'em9 p. 5+.,*, )bi'em9 p. -0.,*) )bi'em9 p. -*.,*5 )bi'em.

,** )bi'em9 p. -1.,* )bi'em9 p. -+.

-,

@e aceea9 Regatul ur'ei Gructelor e'te rul9 iar i"periul "erilor :care particip la"ani7e'tarea "erelor 7r /n' a le produce; e'te i'toria :livezii;=# „=egatul lui #ieu este$aloarea( imperiul omului este istoria0”B9I

4rin ur"are9 cu" aJunge "rul!concept "ere!reale :valoarea ? valoare u"an;O 4oate c

ne 'pune Le enne#FK „$aloarea originală trebuie să ne apară ca fiin' supusă unei 'ifracţii care'ispersează $aloarea primor'ială( una( uni$ersală şi transcen'entă( într!o ra'iere.strălucire/ 'e $alori 'istincte( 'eri$ate( 'i$ers calificate şi umanizate0 n s*nul 4rincipiului

=eal al sufletelor şi lucrurilor nu poate să fie 'ec*t o $aloare in'i$izibilă şi primară0 &numim Absolut FK( o numim Act FK este "iinţa FK şi în fine numele său este #ieu( c*n'religia ne face să!l iubim ca sursă a %arităţii0 #ar pluralitatea acestor nume nu trebuie să neascun'ă sufletul comun care este singurul care întemeiază a'oraţia noastră> Valoarea( pecare trebuie să o numim absolută pentru a o 'istinge 'e $alorile 'eterminate0”B9J FK

Logica= lui Le enne9 expri"at "ai 'u'9 'e vede "ult "ai &ine dac /nlocui"9 <i /ncitatul de "ai 'u'9 cuv6ntul valoare= cu cel de "r=# [S "rul original tre&uie ' ne apar

ca 7iind 'upu' unei di7racţii care di'per'eaz "rul pri"ordial9 unu9 univer'al <i tran'cendent9/ntr!o radiere :'trlucire; de "ere di'tincte9 derivate9 diver' cali7icate <i u"anizate. Hn '6nul4rincipiului Real al 'u7letelor :"erelor; <i lucrurilor nu poate ' 7ie dec6t un "r indivizi&il <i

pri"ar. Hl nu"i" A&'olut [S9 /l nu"i" Act [S e'te Giinţa [S <i /n 7ine nu"ele 'u e'te@ieu :al "erelor; c6nd religia :"erilor; ne 7ace '!l iu&i" :pe r cu " "are; ca 'ur' aCaritţii :/n genere;. @ar pluralitatea ace'tor nu"e nu tre&uie ' ne a'cund 'u7letul co"uncare e'te 'ingurul care /nte"eiaz adoraţia noa'tr9 anu"e9 rul9 pe care tre&uie '!l nu"i"a&'olut pentru a!l di'tinge de "erele deter"inate.= [S

@i'cur'ul lui Le enne9 redu' la e'enţe9 e'te ceva de genul ur"tor# erele particulare nu'unt produ'eI 7cute de "erii /n care ele cre'c9 ci de rul A&'olut. erii doar particip lar9 dar nu /l 7ac pe ace'ta... 8oroc deci cu rul A&'olut9 'ur'a pri"ordial a tuturor

"erelor deter"inate ? "are noroc cu el9 c alt7el nu ar "ai avea de unde ' apar "eredeter"inateI particulare9 cu tot e7ortul pe care l!ar 7ace "erii din livad ? deoarece ei nu pot

produce "ere9 ci pot doar ' le "ani7e'te prin ei9 /n 7uncţie de caracterul lor <i de idealurile pecare ace<ti "eri <i le propun /n viaţ= :„%eea ce noi suntem este 'efinit 'e caracterul nostru;ceea ce noi trebuie să 'e$enim( 'e i'ealul nostru0”B<@;.

erii pot deci participa la "ani7e'tarea unor "ere &une9 7ru"oa'e9 adevrate9 iu&ite9 dar einu 7ac "ere adevrate9 ci doar iluzii de "ere ? "erele cu adevrat 7ru"oa'e <i &une vin doardin rul A&'olut...

Gilo'o7ia lui Le enne :'peci7ic unei "etalitţi rtcite grav prin antichitţi pre!<tiinţi7ice;vrea deci ' <tie care e'te 'ur'aI originea valorii= ? <i 'e l"ure<te 7oarte repede# e'tevaloarea a&'olut= :la 7el cu"9 de exe"plu9 'ur'a "erelor9 /n aceea<i logic9 ar 7i "rula&'olut=9 a 'caunelor 'caunul a&'olut= <i al naivitţii naivitatea a&'olut=;.

4rocedeul e'te deci unul de grdiniţ# 'e pune cuv6ntul A&'olut= dup cuv6ntul cede'e"neaz a'pectul a crui 'ur' de producere 'e caut <i gata# pro&le"a e rezolvat :3"ulnu produce 'caune9 'caunele 'unt produ'e de caunul A&'olut9 care e'te unul9 in7init9tran'cendent <i indivizi&il ? o"ul doar particip la revelarea prin 'ine a 'caunelor care /ne'enţ 'unt produ'e de caunul A&'olut9 care av6nd at6tea calitţi ver&ale9 ca cele de "ai 'u'9'e poate nu"i <i #ieuP=;.

,*- )bi'em.

,*+ )bi'em9 p. +0.,0 )bi'em.

-)

.„4utem 'eci( prin urmare( să pri$im starea metafizică ca un fel 'e mala'ie cronică(natural inerentă e$oluţiei noastre mentale( in'i$i'uale sau colecti$e( Fsituată între copilărie

şi $irilitate0”B<? /Bi copila<ii ace<tia nu"e'c ace't de"er' in7antil "eta7izic <i 7ilo'o7ie... Acea't

identi7icare <i explicare cauzal a originii <i "odului de 7uncţionare <i "ani7e'tare a unuia'pect oarecare al realului a r"a' &locat "etal /n prei'toria civilizaţiei u"ane9 pe c6nd Zeul!oare9 upre"ul9 A&'olutul radia din 'ine lu"ina <i cldura :iar 7ocul9 lu"6narea9 petrolul9gazul9 electricitatea nu erau /nc de'coperite ca 'ur'e de lu"in <i cldur;#

FK „noi nu concepem corelaţia $alorilor ca o serie $erticală( ci ca o ra'iere a$*n' cacentru şi sursă Valoarea absolută care le emite ca un -oare spiritual0”B<2

Hn a7ar de relaţia vertical <i relaţia radial9 "ai e'te <i cea 'peci7ic reţeleiI ţe'turii9 cuin7inite noduri de inter'ecţie <i conlucrare /ntre ele"entele co"ponente9 legate deopotriv <iorizontal <i vertical9 <i radial <i triunghiular9 <i circular <i dreptunghiular <.a.".d. @ar uniiindivizi9 din pcate pentru ei9 <i!au &locat "intea doar pe /nchinarea la &tr6nul Zeu!oare#FK „$alorile empirice( oric*t 'e pure ar fi ele( nu sunt 'ec*t raze( ca şi lumina care ne

iluminează şi căl'ura care ne consolează 'in acelaşi soare0”B<B

Gilo'o7ia care 'e reduce la /ncropirea de di'cur'uri 'uper7iciale de'pre originea <i "odul de7uncţionare al realitţilor care ne /nconJoar nu e'te doar lene<9 naiv <i incon'i'tent9 dare'te <i total ine7icient pentru de'coperirea cauzelor <i "odurilor reale de 7uncţionare'peci7ice di7eritelor 'i'te"e de "ani7e'tare caracteri'tice o"ului9 vieţii <i lu"ii. La care "ai

pute" aduga c nu e deloc original ? 7iind doar o copiere pro'tea'c a unor con7uzii antice/ntre cuvinte <i lucruri <i /ntre e7ecte <i cauze# FK „originalitatea $alorii absolute constă înmo' esenţial în aceea că ea conţine germenii tuturor $alorilor0”B<D

8u exi't nici o 7loare a&'olut care ' conţin ger"enii tuturor 7lorilor reale <i po'i&ile#exi't doar 7oarte "ulte 7lori di'tincte9 care interacţioneaz /ntre ele <i cu re'tul ele"entelorlu"ii pentru a vieţui <i a 'e "odi7ica continuu 'u& in7luenţa ace'tor 7actori 7r nu"r. Cauza

oricrei 7lori nu e'te vreo Gloare a&'olut=9 ci toat lu"ea concret9 i"ediat9 "ani7e'tat /nti"p <i /n 'paţiu. Bi acela<i lucru e'te vala&il pentru oricare alt a'pect al lu"ii :inclu'iv pentruvaloare;. Acea'ta nu /n'ea"n /n' c tre&uie ' ne opri" inve'tigaţiile cauzale la nivelulHntregului ? pe l6ng acea't con'tatare e nevoie de un de"er' <tiinţi7ic &ine /nte"eiat care 'identi7ice legturile cauzale reale exi'tente la nivelul relativului re'tr6n' :'au "ai puţinre'tr6n'; /n Jurul 'u&iectuluiI o&iectului con'iderat 'pre cercetare.

4o'tularea unor realitţi a&'oluteI nedeter"inate= ca 'ur' pri"ar pentru realitţilerelativeI deter"inate=9 printre altele9 nu /nţelege cu" 'e cuvine relaţia care exi't /ntree7ectul!'en'= :'en'ul!/nţele'!ca!e7ect; <i unele din cauzele= "aJore ce deter"in ace't 'en'#de exe"plu9 nu /nţelege prea &ine legtura exi'tent /ntre nu"eI cuv6nt :valoareI &ineIa&'olut...; <i realitţile relative extra!lingvi'tice la care el 7ace9 de o&icei9 tri"itere <i care9 lar6ndul lor9 tri"it :/n circu"'tanţe 'peci7ice; 'pre el :deter"in6ndu!i a't7el 7or"a 'en'ual;.

Apoi9 acea't po'tulare ignor 'ur'a pri"ar!relativ a celor relative9 pentru c /n"ani7e'tarea vieţii noa'tre9 /n con<tiinţa u"an9 /n realitatea 'peci7ic ace'tui univer'9 p6n la

proba contrarie9 nu 'unt dec6t realitţi relativeI relaţionateI deter"inate= care deter"in <i'unt deter"inate9 care cauzeaz <i 'unt cauzate9 care in7luenţeaz <i 'unt in7luenţate9 care 'eleag <i 'unt legate ? adic9 cu" a" "ai 'pu'9 doar realitţi relativeI relaţionate...

4o'tularea unor realitţi independente <i nerelaţionate ca <i cauz a unor a'pecte dinlu"ea noa'tr= e'te pro'tea'c <i datorit 7aptului c <i dac a't7el de realitţi independenteI

,1 Augu'te Co"te9 #iscours sur lUesprit positif 9 1-)29 p. 10 :e!&ooF;.,2 Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 11 :e!&ooF;.

,, )bi'em9 p. +2.,) )bi'em9 p. +,.

-5

nerelaţionate 7aţ de noi ar exi'ta :/n alt univer' dec6t al no'tru;9 odat9 exi'tenţa lor nu ar putea 7i perceput niciodat :percepţia /n'ea"n relaţionare;9 /n nici un 7el :<i9 a't7el9 nu a" putea avea vreo 'o$a'ă a exi'tenţei lor; <i9 apoi9 dac ele chiar ar 7i independente <inerelaţionate nu ar avea nici o legtur de nici un 7el cu realitatea /n care noi tri" :prin

excelenţ relativ; ? deci nu ar putea acţiona ca <i cauz a unor a'pecte din lu"ea noa'tr..„#eci 'acă ar e+ista ce$a pe lume ce n!ar fi în nici un raport cu alte lucruri( atunci niciesenţa obiecti$ă a acestui lucru( care ar trebui să fie în 'eplin acor' cu esenţa lui formală( n!ar a$ea nici un raport cu alte i'ei; cu alte cu$inte( nu $om putea 'e'uce 'in ea nimic0”B<5 /

A po'tula deci pentru realitţile relative alte cauzeI 'ur'e dec6t alte realitţi relative e'te anu /nţelege "ecani'"ele reale ale cauzalitţii 'peci7ice lu"ii /n care tri" :de exe"plu9 un"r oarecare nu e'te cauzat= 'pre 7iinţ de un "r a&'olut= unu9 tran'cendent <i in7init:orice ar "ai 7i <i el;9 ci de o "ulţi"e de cauze relative :&iologice9 chi"ice9 7izice9cli"atologice9 ecologice <.a.".d.; care interacţioneaz unele cu altele pentru a produce un "roarecare;. La 7el de in7antil e'te <i po'tularea unei valori a&'olute= din care ' provin=valorile particulare c6nd e'te evident c ace'te valori apar 'u& in7luenţa co"&inat a unei

"ulţi"i de 7actori relativi :&iologici9 'ociologici9 politici9 econo"ici9 religio<i9 arti'tici<.a.".d.;.„#ar în măsura în care $alorile sunt angajate în lume FK $alorile trebuie să se

contamineze( la contactul cu 'eterminările( cu ele”B<9 FKA 'pune c o valoare :a&'olut;= 'e conta"ineaz= la contactul cu deter"inrile= e la

7el de hilar cu a 'pune c un "r a&'olut= 'e conta"ineaz la contactul cu deter"inrile <idin acea't conta"inare= ie' ni<te "ere deter"inate=. @ac e'te ceva care conta"ineaz cutot 7elul de &lrii "eta7izice /nţelegerea pe care unii ne7ericiţi o au de'pre lu"e9 ace't ceva:printre altele; e'te po'tularea din &urt= a unor a&'oluturi ver&ale ca <i 'ur' a unor realitţi

prin excelenţ relativeI relaţionate.4ornind de la percepţia unor "ere oarecare <i de la nu"irea lor cu apelativul "ere= nu

ave" cu" aJunge la po'tularea exi'tenţei :alt7el dec6t 7ictive9 virtuale9 i"aginare a; unui "ra&'olut= care ar 7i chipurile 'ur'a :de provenienţ= a; tuturor "erelor din lu"e.

Kn naiv9 un &orcan9 un cuv6nt <i un 7ilo'o7 nu au ca <i 'ur' exi'tenţial :'piritual= 'aude alt natur; pe unu a&'olut= <i nici pe naivul a&'olut=9 &orcanul a&'olut=9 cuv6ntula&'olut= 'au 7ilo'o7ul a&'olut= ? naivul9 &orcanul9 cuv6ntul <i 7ilo'o7ul nu 'unt varianteleconta"inate= ale lui unu=9 ci 'unt realitţi naturale9 nor"ale9 relative9 relaţionate care 'untcauzate de o "ulţi"e de 7actori relativi :<i /n nici un caz de vreun &orcan a&'olut= 'au devreun 7ilo'o7 a&'olut=;. @oar cei crora le place ' /ncurce &orcanele9 crora le place 'con7unde cuvintele cu lucrurile <i cauzele reale cu 7a&ulaţiile lingvi'tice9 pot po'tula ca <i'ur' pentru o realitate deter"inat oarecare9 altceva dec6t o "ulţi"e de alte realitţideter"inate oarecare :cauzalitatea de reţea e'te 'ingura cauzalitate real care acţioneaz /nco'"o';.

„4entru a fi mai mult 'ec*t o $irtualitate( Valoarea absolută trebuie să coboare înconştiinţele finite( şi mai ales în conştiinţele umane( şi c*n' ea le pătrun'e se 'eterminăurm*n' caracterul şi orientarea celor care îi primesc graţiile Farurile sale0 Ele 'e$incutare sau cutare $aloare( 'istinctă 'e o alta”B<< FK

>aloarea :I "rulI ploaia; a&'olut nu poate 7i dec6t 'trict o virtualitate <i ni"ic "ai "ult.a nu poate ' co&oare /n con<tiinţele 7inite=9 pentru c nu are de unde ' co&oare 'au ' urce

? ea nu exi't dec6t la nivel virtualI ver&alI no"inal. 4rin con<tiinţele 7inite= pot co&or/=

,5 Earuch pinoza9 7ratat 'espre în'reptarea intelectului9 ditura Antet UU 4re''9 Gilipe<tii de T6rg9 4rahova9200+9 pp. ,0 ? ,1.

,* Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 102 : e!&ooF;., )bi'em9 p. 120.

-*

:'au urcaI alergaI z&ura9 'au "erge pe Jo'...=; la nivel de percepţie9 e"oţie9 raţiune9 intuiţie9voinţ9 i"aginaţie <.a.".d. doar valoriI "ereI pi'ici ? relativeI relaţionateI deter"inate.

.„&rice concept sf*rşeşte prin a!şi pier'e utilitatea şi ciar sensul( c*n' e+perienţa teîmpinge să te în'epărtezi prea tare 'e împrejurările e+perimentale în care el a fost

format0”Baloarea :&inele9 7ru"o'ul9 adevrul9 averea9 onoarea etc.; a&'olutI nu poate ' dea nici ograţie ni"nui <i nu poate deveni cutare 'au cutare valoare9 cutare 'au cutare &ine9 cutare 'aucutare 7ru"o'9 cutare 'au cutare adevr etc.9 pentru 'i"plul "otiv c adevrulI &ineleI7ru"o'ulI avereaI onoarea /n genere=9 adevrulI &ineleI 7ru"o'ulI avereaI onoarea a&'olutI=nu exi't dec6t 7ictiv9 dec6t la nivel 'trict 'e"antic9 7r ' ai& vreo core'pondenţ a&'olut=real9 prea &ine deli"itat prin lu"e :ele au totu<i re7erinţe lingvi'tice relative :date de li"&9context9 intenţie9 tradiţie etc.; la anu"ite a'pecte relative :reale 'au i"aginare; ale"ani7e'trii;.

Cuv6ntul a&'olut= nu e'te a&'olut# <i el :ca orice alt cuv6nt; are doar 'en'uri relativelegate de contextul /n care apare <i 'e "ani7e't. @e aceea9 a!ţi pironi "eta7izica 'au orice

altceva /n ace't cuv6nt :<i a o opri la el; e'te doar a te Juca inutil cu vor&ele..„%ele mai secrete potenţialităţi ne!ar răm*ne ascunse( 'acă materia nu le!ar obliga să se

e+ercite( să!şi 'escopere prezenţa( să!şi 'o$e'ească $aloarea0 "ără ea( $iaţa noastrăinterioară cea mai profun'ă n!ar fi 'ec*t un $is pur0”B<J /

Cauzalitatea real nu e'te o cauzalitate a&'olut=9 ea e'te o cauzalitate relativI relaţionat ? valorile :unei 'ocietţi <i ale unui individ; 'e in7luenţeaz unele pe altele ? 'e deter"in una pe alta9 'e 7or"eaz una pe alta9 'e produc una pe alta ? valorile nu trie'c 'ingure ? ele 'e"ani7e't /n 'i'te" ? <i9 prin ur"are9 <i cauza lor e'te 'i'te"ic.

le pot exi'ta &ine "er'i 7r nevoia de raportare la vreun a&'olut= de'prin' de lu"e :a7latdincolo de ea;9 ele nu au nevoia de a participa :teoretic 'au practic; la nici un a&'olut=independentI nerelaţionat :la un a&'olut a&'urd ? 7ie el "r9 pr9 prun9 cuv6nt9 g6nd9 'en'... 'au

z6n9 zeu 'au z"eu ? oric6t de a&'olute= ar 7i ace'tea pe h6rtie=;.>alorile nu radiaz dintr!un centru unic <i tran'cendent9 la 7el cu" nici lu"ina 'au cldura

nu radiaz dintr!un 'ingur 'oare :'unt "iliarde de 'ori /n univer'P; 'au dintr!o 'ingur alt'ur' de lu"in <i cldur :&ec9 aragaz9 <e"ineu etc.; a7lat aiurea undeva dincolo de=realitatea relativ. 8uP ur'ele reale 'unt /n real. ur'ele deter"inrilor 'unt /n deter"inat.ur'ele relativului 'unt /n relativ...

Chiar dac o parte din 'ur'eleI cauzele exi'tenţiale 'au de "ani7e'tare a ceva anu"e 'untdincolo de el9 /n a7ara lui9 acea'ta nu /n'ea"n c ele 'unt dincolo de orice altceva# ele 'untdoar dincolo de ceva <i dincoace de ceva9 dar niciodat nu 'unt dincolo de relativI relaţionat.Cauzele valorilor actuale ale u"anitţii tre&uie cutate nu aiurea prin a&'oluturinedeter"inate9 ci /ntr!o ţe'tur extre" de co"plex de interacţiuni 'ociale9 7a"iliale9ani"ale9 ecologice etc. ? ele nu au o 'ur' unic de radiere9 ci nenu"rate 'ur'e 'peci7ice dedeter"inare ce 'e in7luenţeaz unele pe altele.

@oi 7ilo'o7i <i dou a&eraţii9 doi c6ini <i dou pi'ici9 dou "ere <i dou pere nu radiaz=din 'ur'a 'peci7ic lui doi a&'olut= ca dintr!un 'oare 'piritual=9 ci apar 'pre "ani7e'tarelegate <i de doi9 <i de patru9 <i de opt9 <i de o"9 <i de ani"al9 <i de po"9 <i de percepţie9 <i deacţiune9 <i de /nt6"plare...

Realitţile duale= "enţionate "ai 'u' au cauze relative "ai u<or 'au "ai greu deidenti7icat la o analiz atent9 'u'ţinut9 de'7<urat pe di7erite planuri de cercetare9 iar a

,- @. @. Ro<ca9 E+istenţa tragică9 ditura Drinta9 CluJ 8apoca9 20109 p. 101.,+ Loui' Lavelle9 4anorama 'octrinelor filosofice9 ditura Ti"pul9 (a<i9 1++9 p. 21.

-

po'tula o 'ur' a&'olut= pentru apariţia lor :de exe"plu9 vreun doi a&'olut=; <i apoi a teli"ita la at6t e doar in7antili'" "ental9 doar delir cronic prin cuvinte 7r 'u&'tanţ <i utilitate.

A vor&i de valoare a&'olut= e tot una cu a vor&i de'pre "rul a&'olut= de'pre doiula&'olut= 'au de'pre cţelul a&'olut= ? adic e doar /n<iruire incon'i'tent de 'e"ne golite de

conţinut re7erenţial clar9 concret9 coerent. Acela<i lucru e'te vala&il <i dac ace'te expre'ii :cua&'olut= /n co"ponenţ; 'unt /nlocuite cu vreun cuv6nt relativ golit de 'en'9 ca de exe"plu9@ieu=9 @u"nezeu=9 pirit= <.a.".d.

Bi apoi9 nu "ereleI valorile particulare vinI provin9 'unt createI produ'eI e"anate din"rulI valoarea a&'olut=9 ci9 "ai degra&9 e toc"ai inver' ? ace:a;'ta din ur" /<i g'e<te o

pla'"are 7ictiv9 virtual9 aerian pornind toc"ai de la percepţia unor realitţi concrete9i"ediate9 evidente nu"ite cu nu"e oarecare ? nu"e ce 7ac tri"itere 'pre anu"ite categorii'i"ilare ca 7or"9 conţinut9 7uncţionalitate9 organizare9 utilitate etc.

ai degra& realitţile particulareI deter"inate dau na<tere prin a&'tractizare9 generalizare9virtualizare generaluluiI a&'olutului <i nu inver'.

Copilul nu are /n "inte ideeaI conceptulI cuv6ntul de "r= :a&'olut;9 nu 'e na<te cu

acea't ideeI cuv6nt9 ci o do&6nde<te prin a'i"ilarea unui cuv6nt oarecare 'peci7ic unei li"&ioarecare cu o realitate 'peci7ic pentru ceea ce percepe la un "o"ent dat ca 7iind un "r=.Adic e evident c "ai /nt6i apar /n percepţia lui tot 7elul de "ere= di7erenţiate ca <i 7or"9culoare9 gu't9 di"en'iune9 dar <i 'i"ilare ca <i 7or"9 culoare9 gu't9 di"en'iune <.a.".d.9

pornind de la care a&ia apoi apare9 de o&icei9 nu"ele de "r= :'au un alt nu"e cu aceea<i'e"ni7icaţie; a'ociat ace'tor realitţi 'peci7ice ? extrapolareaI deducereaI po'tulareaIi"aginarea ideiiI conceptuluiI cuv6ntului de "r= :pur9 general9 a&'olut=; acoper ca <ire7erinţ intenţional toate "erele particulare pe care el le!a /nt6lnit 'au le va /nt6lni /nexperienţa 'a9 /n' doar de o "anier relativ <i aproxi"ativ9 care tot ti"pul 'e re7or"uleaz<i 'e recontureaz /n 7uncţie de noile experienţe perceptive pe care el le are cu diver'e "ere:particulareI deter"inate; de natur real!e"piric 'au vizual!arti'tic9 'au auditiv!lingvi'tic9

'au i"aginativ!7ictiv9 'au "itic!7a&ulatorie etc.;.@eci "ai degra& "rul relativ= 't la &aza na<terii celui a&'olut= <i nu inver'. A pune

generalul /naintea particularului9 a&'tractul /naintea concretului 'au a&'olutul /naintearelativului /n'ea"n doar a nu /nţelege prea &ine lu"ea relativ /n care te "ani7e<ti9 e'te9 decele "ai "ulte ori9 doar a pune carul /naintea &oilor=9 e7ectul /naintea cauzei=9 cuv6ntul/naintea realitţii la care 'e re7er= :nu"ele /naintea percepţiei celuiI celei nu"itIe; ? /ngeneral9 pentru a &oteza lucrurile9 7eno"enele <i 7iinţele cu nu"e oarecare 'peci7ice unei li"&i'au alteia ele tre&uie "ai /nt6i ' apar /n percepţie :'u& o 7or" 'au alta;.

ultiplicitatea <i unitatea9 nu"ratul <i nu"rul9 particularul <i generalul9 nu"itul <inu"ele9 relativul <i a&'olutul9 re7erinţa <i 'e"nul9 'i"&olizatul <i 'i"&olul9 conceptualizatul <iconceptul 'e leag <i 'e deter"in unele pe altele pe di7erite nivele de re7erinţ :„%u$intelein'i$i'ual şi uni$ersal formează cei 'oi termeni ai unei pereci şi se a'mit în loc să see+clu'ă0”BI@;9 dar in7luenţa "aJor /n identi7icarea cauzelor reale de apariţie <i "ani7e'tare aleunui 7eno"en nu tre&uie cutat /n unitate=9 nu"r=9 general=9 nu"e=9 a&'olut= 'e"n=9'i"&ol=9 concept=9 ci /n realitţile concrete9 e"pirice9 perceptive evidente 'peci7ice"ultiplicitţii=9 nu"ratului=9 particularului=9 nu"itului=9 relativului=9 re7erinţei=9'i"&olizatului= <i conceptualizatului=.

Cauzele reale nu tre&uie cutate /n cuvinte9 ci /n 7apte nu /n vor&e9 ci /n acţiuni nu /n'e"ne lingvi'tice9 ci /n legi de "i<care nu /n cuvinte goale de conţinut9 ci /n "ani7e'tri

preci'e9 &ine deli"itate9 clare9 coerente9 &ine a<ezate e"piric <i re7erenţial :pre7era&il de o"anier <tiinţi7ic;.

,-0 Loui' Lavelle9 4anorama 'octrinelor filosofice9 ditura Ti"pul9 (a<i9 1++9 p. --.

--

.„4utem 'eci primi cu folos călăuza estetică şi contribuţia poeziei în metafizică( însănumai în colaborare cu g*n'irea ştiinţifică( pentru a!i a'ăuga acesteia unele fosforescenţe şi

subtilităţi( insesizabile 'e aparatul logic şi 'e meto'a ştiinţifică0”BI? /Lu"ea nu 'e "i<c prin nu"e <i datorit lor9 ci prin acţiuni concrete9 evidente9 ire7uta&ile.

erele nu vin din "rul a&'olut= :dec6t prin &a'"e <i "ituri;9 ci dintr!un "r oarecarein7luenţat /n producţiaI creaţia 'a /n "od concret9 palpa&il de o "ulţi"e de 7actori exi'tenţialievidenţi 'au "ai puţini evidenţi. La 7el 't trea&a <i cu valorile# ele nu provin dintr!o valoarea&'olut= :dec6t prin 7ilo'o7ii <i prin "eta7izici de grdiniţ;9 ci din productoriiI creatorii devalori ? din <i de la cei care /<i a'u" 'pre "ani7e'tare anu"ite acţiuni 'peci7ice 7oarte clare

pe care ei 'au alţii le nu"e'c apoi valoarea U= 'au valoarea X= 'au oricu" altcu"va ?valoriI acţiuni care 'unt /n' /ntotdeauna relativeI relaţionate :at6t ca origine9 c6t <i ca"ani7e'tare; 7iind "ereu 'upu'e contingenţei <i nece'itţii9 voinţei <i o&ligaţiei9 /nt6"plrii <ilegitţii.

„7eza 'e o importanţă majoră pe care trebuie să o autorizăm aici( 'eoarece ea este ceacare susţine toată metafizica( este că noi nu ne 'ăm $aloarea( că noi nu o creăm( că ea este

prin originea sa in'epen'entă 'e noi( că noi nu a$em 'ec*t să o 'escoperim şi să o primim0”BI2

Le enne purcede la depo'edarea valoric a u"anului printr!un de"er' 7orţat care /ncearc' 'coat din ecuaţie o"ul ca <i creator de valoare. 3 a't7el de viziune a'upra actului creator9a'upra valorii9 nu poate 7i dec6t o viziune de7or"at9 parţial9 7anatic9 care nu are ni"ic de a7ace cu evidenţa <i care 'coate cu tupeu divin= viaţa o"ului din orice ecuaţie valoric.

4rintr!o a't7el de viziune halucinant o"ul e'te 'ocotit doar un 7el de gur!ca'c=9 doar unnt7leaţ= care tre&uie doar ' a<tepte '!i cad para /n gur= ? ' o pri"ea'c dup ce ode'coper=9 /n ti"pul /n care el nu ar 7ace ni"ic altceva dec6t '!<i &elea'c "intea prinrepetarea hipnotic a cuv6ntului @ieu=...

3"ul care nu!<i d valoare9 ci a<teapt ' o pri"ea'c de undeva din cer de la ni'caiva

7orţe 'upranaturale 'au tran'cendente= e'te un ne!o"9 un neputincio' &locat 'piritual= prinepoca de piatr la nivelul de de'coperitor!culegtor de hran ? ce altce$a le mai răm*neFcelor mulţi 'ec*t să preia ca atare ju'ecăţi gata făcute 'e alţii( ei înşişi neput*n' să le

facă6”BIB /A<adar9 Le enne 'u'ţine c el nu creaz valoare9 ci doar o de'coper <i o pri"e<te ? <i /n

cazul lui e /ntr!adevr adevrat c nu a creat vreo "are valoare /n 7ilo'o7ie <i c doar ade'coperit <i ru"egat <i el ce au aiurat <i alţii /naintea lui pe te"a lui @ieu= 'au a 'piritului=.:@ar FK „linguşirea este at*t 'e obişnuită pretutin'eni( înc*t nu e+istă in'i$izi plini 'e'efecte care să nu se $a'ă stimaţi a'esea pentru nişte lucruri care nu merită nici o lau'ă( baciar merită con'amnate”BID FK;.

A crea= e'te :con7or" @U; a 7ace9 a produce9 a 7uri ceva ce nu exi'ta /nainte9 a inventa9a co"pune9 a 'crie :o oper;9 a zidi9 a /nte"eia. A crea e'te a inventa9 a inova9 a 7ace o 7or"nou ? e'te deci a da de la tine9 cel care creaz9 ceva ? anu"e# creaţia9 opera9 invenţia9 7or"a.

Cel care creaz valoarea e'te creator de valoare9 cel care doar o de'coper <i o pri"e<tee'te doar con'u"ator de valoare ? a con7unda arti'tul9 creatorul9 inventatorul cu cel care /i

prive<teI de'coper opera e'te a nu /nţelege ce e'te de 7apt a crea cu adevrat. Cel care nucreaz valoare9 ci doar o de'coper <i o pri"e<te= de la alţii e'te9 de 7oarte "ulte ori9 doar un

,-1 (on 4etrovici9 )ntro'ucere în metafizică9 ditura Agora9 (a<i9 1++29 p. 52.,-2 Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 pp. 12) ? 125 :e!&ooF;.

,-, Arthur chopenhauer9 Arta 'e a a$ea întot'eauna 'reptate9 ditura Art9 Eucure<ti9 2009 p. --.,-) Ren @e'carte'9 #espre pasiunile sufletului9 ditura Antet9 Gilipe<tii de T6rg9 4rahova9 20119 p. -+.

-+

tradiţionali't a"eţit de ideiI realitţi putrezite de vre"e 7aţ de care 'e la' cople<it <ido"inat. Cel care doar a<teapt '!i vin din a7ara 'a de'coperiri= <i daruri= evident c nu

prea poate ' creeze "ai ni"ic ? actul de creaţie cultural9 /n e'enţa lui9 nu e'te a<teptare9 ciacţiune9 nu e'te rede'coperire9 ci inovare9 nu e'te rea"intire9 ci inventare...

Apoi teza c valoarea :c orice valoare; con'iderat de o" e'te independent :prinoriginea= 'a; de o" e'te de!a dreptul 7a&ulatorie ? oricine poate con'tata c valorile= 7iecruio" 'unt dependente de /"preJurrile de "ediu /n care trie<te9 dar ele 'unt de a'e"eneadependente9 "ai ale'9 de ceilalţi oa"eni printre care el trie<te :de tradiţia9 cultura9co"unitatea 'a; <i de te"pera"entul 'u9 de inclinaţiile 'ale9 de preocuprile 'ale9 de acţiunile

pe care le 7ace9 de educaţia 'a9 de prioritţile pe care <i le 'ta&ile<te <.a.".d. 8e 'pune deci Le enne#FK „frumuseţea nu este creaţia arbitrară a artistului FK 4roba( este că artistul suferă

a'esea timp în'elungat pentru a o 'escoperi şi că nu ar fi artişti proşti( 'acă ar fi suficient ca fiecare să 'ecreteze frumosul0”BI5

Hn "od evident9 arti'tul nu creaz 7ru"o'ulI 7ru"u'eţea= /n genere9 dar 7ru"u'eţea

particular 'peci7ic operelor 'ale el o creaz 7r doar <i poate :o dovad /n ace't 'en' e <i7aptul c el9 /n loc ' creeze opere 7ru"oa'e=9 ar putea9 dac ar vrea9 ' creeze <i opereur6te=;.

drept9 apoi9 c arti'tul creaz opere care unora le par 7ru"oa'e=9 altora ur6te= :/n7uncţie de ti"p9 context9 intere'e9 pregtire9 gu'turi etc.;. Criteriile de apreciere a 7ru"u'eţiiunei opere arti'tice variaz /n ti"p <i /n 'paţiu9 /n 7uncţie de "entalitţile religioa'e9econo"ice9 politice9 arti'tice <.a.".d. ale celor care Judec opera re'pectiv de art. @e aceea7ru"u'eţea e'te relativ. 8u exi't un 7ru"o' a&'olut= aprecia&il ca atare tot ti"pul9 de toatlu"ea9 indi7erent la circu"'tanţe <i intere'e9 indi7erent la context <i tradiţie :i'toria artelor e'te

plin de opere apreciate de unii <i de'con'iderate de alţii;. Arti'tul creaz9 criticul de'coper ?dar cei doi nu tre&uie con7undaţi.

ecani'"ele de apreciere ale 7ru"o'ului <i &inelui :utilului; '!au 7or"at la nivel de 'pecie<i 'unt relative la ea9 dar ele ţin9 /n cazul o"ului9 uneori de'tul de "ult9 <i de tradiţiileculturale <i civilizaţionale 'peci7ice unei co"unitţi u"ane oarecare la un "o"ent dat :/n7uncţie de condiţionrile ei religioa'e9 politice9 econo"ice etc.;.

.„:tiinţific este simţul 'e relati$itate al $alorilor şi atitu'inilor şi nu 'ogmatismul( oriceaină ar îmbrăca el0”BI9 /

Gru"u'eţea= arti'tic e "ai "ereu relativ <i dependent at6t ca apreciere9 c6t <i caorigine de o "ulţi"e de 7actori relativ contingenţi i"plicaţi /n apariţia <i /n "ani7e'tarea ei.a e'te /n continu 'chi"&are <i "odi7icare 'u& in7luenţa noilor creaţii arti'tice <i arede'coperirii9 'u& 7or"e noi9 a vechiului ? ea e'te "ereu decretat de arti't9 de co"unitate9 denatur <i apoi din nou <i din nou re7or"ulat# arti<tii &anali de'coper <i pri"e'c valorile lorarti'tice de la alţii9 cei originali creaz valorile lor <i le druie'c celor care vor ' le pri"ea'c.

„1a fel 'atoria( binele( $aloarea morală nu este nicio'ată capriciul( 'ecizia arbitrară aunei $oinţe in'i$i'uale0”BI<

@atoria9 &inele <i valoarea "oral nu 'unt czute din cer <i nici nu au 7o't pri"ite deoa"eni de la zeiI z"ei. Giecare o" <i 7iecare co"unitate 'ta&ile<te :/n 7uncţie de ni<tecircu"'tanţe 'peci7ice; care e'te datoria 'a9 &inele pe care vrea '!l 7ac <i valorile "orale pecare <i le a'u". A 7ace9 a crea &inele nu e tot una cu a de'coperi <i a pri"i &inele ? cel caredoar a<teapt ' pri"ea'c &inele de la alţii <i nu /ncearc '!l 7ac prin el /n'u<i nu e cineva

,-5 Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 125 :e!&ooF;.

,-* @. @. Ro<ca9 E+istenţa tragică9 ditura Drinta9 CluJ 8apoca9 20109 p. 10.,- Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 125 :e!&ooF;.

+0

de"n de a 7i con'iderat un o" &un. 3"ul care creaz &inele e'te9 de "ulte ori9 cel care'chi"& &inele# el poate realiza noi 7or"e ale &inelui9 pe care ceilalţi ' le poat de'coperi

pentru a 'e &ucura de ele.FK „trebuie notat că termenii „bun şi rău” pot fi întrebuinţaţi numai în sensul relati$(

astfel că 8 pri$it 'in 'iferite puncte 'e $e'ere 8 unul şi acelaşi lucru poate fi numit bun saurău( cum tot aşa poate fi numit perfect sau imperfect0”BII

@e "ulte ori9 ceea ce e con'iderat de o co"unitate ca 7iind datorie=9 &ine= <i valoare"oral= 'e dovede<te a 7i doar con7or"i'" inerţial=9 ru= <i non!valoare= ? <i ace'te erori"orale pot 7i corectate doar de indivizi curaJo<i capa&ili ' creeze <i ' 'u'ţin /n ei <i /n'ocietate noi datorii=9 noi 7or"e ale &inelui prin una ea pri$eşte Absolutul care o face $aloare; prin cealaltă( prin cea care este întoarsă spre noi( ea este 'eterminată0”BJ@

>aloarea nu e'te 7cut valoare de ctre A&'olutI #ieu9 ci de ctre relativI naturI relaţieI

dependenţ. >aloarea e'te "ereu deter"inat :7ie c e /ntoar' 'pre noi=9 7ie c nu e;9 iarc6nd valoarea nu "ai e deter"inat :/n nici un 7el;9 ea nu "ai e'te ? nici valoare <i nicialtceva :cel puţin pentru noi ? 7iinţe evident relativeI relaţionate;.

Reducerea con'tant :pe care o 7ace Le enne; a valorii doar la adevr9 &ine9 7ru"o' <iiu&ire e'te una 7orţat alorile o"ului <iu"anitţii 'unt "ult "ai "ulte# li&ertatea9 plcerea9 7ericirea9 dreptatea9 re'pectul9 onoarea9dezvoltarea9 progre'ul9 curaJul9 cariera9 averea9 'ntatea9 puterea9 7a"ilia9 /nţelepciunea9

&un'tarea9 claritatea9 coerenţa etc. Toc"ai de aceea a porni doar de la ni<te exe"ple 7iravecon'truite /n Jurul &inelui9 adevrului9 7ru"o'ului <i iu&irii pentru a extrapola de la eleconcluzii generale a'upra valorii :a'upra oricrei alte valori ? cu" c ea nu e creat de o"9 ce independent de el <.a.".d.; e'te doar un de"er' 'la& argu"entat :FK „cu c*t mai

generală este o opinie cu at*t mai atacabilă este ea0”BJ?; ( un de"er' /n<eltor9 ne'incer <ioarecu" &ez"etic9 iniţiat <i e7ectuat cu "ult 'uper7icialitate <i do"inat de pre'upoziţiine'u'tena&ile.

„,oi nu facem $aloarea( noi o primim0”BJ2

4ornind de la exe"plele pre7erate 7olo'ite de Le enne pentru a exe"pli7ica valoarea9 elvrea ' zic "ai 'u' c 8oi nu 7ace" &ineleI adevrulI 7ru"o'ulI iu&irea9 noi doar le pri"i"

pe ace'tea= ? ceea ce evident e chiar departe de realitate.A 'u'ţine c un o" nu 7ace &inele pe care el /l 7ace :c6nd /l 7ace;9 ci c el doar /l pri"e<te

pe ace'ta9 /n'ea"n9 "ai /nt6i9 a!l con7unda pro'te<te pe a da= cu a pri"i= <i9 apoi9 a anulaorice re'pon'a&ilitate "oral a acelui o" de a 7ace :el <i nu altcineva; &inele. A 'u'ţine oa't7el de idee e'te la 7el de ridicol cu a 'u'ţine c un o" nu 7ace pa<ii pe care el evident /i 7ace:c6nd 7ace pa<i=;9 ci doar /i pri"e<te pe ace<tia9 'pre exe"plu9 de la 4<irea a&'olut=P

acela<i lucru cu a 'u'ţine c9 de exe"plu9 &uctarul care 7ace de "6ncare= :c6nd 7aceace't lucru; de 7apt nu 7ace de "6ncare=9 ci doar pri"e<te "6ncarea cu pricina de la6ncarea a&'olut= 'au9 de ce nu9 de la Euctarul a&'olut=P Ace't 'alt /n a&'olut= e'te de7oarte "ulte ori doar un 'alt /n ridicol ? e ignorarea pro'tea'c a 7actorilor relativiI relaţionaţievidenţi care concur pentru a 7ace= 'au pentru a de'7ace= ceva anu"e.

,--Earuch pinoza9 7ratat 'espre în'reptarea intelectului9 ditura Antet UU 4re''9 Gilipe<tii de T6rg9 4rahova9200+9 p. 1+.

,-+ Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 125 : e!&ooF;.,+0 )bi'em9 p. 12*.

,+1 Arthur chopenhauer9 Arta 'e a a$ea întot'eauna 'reptate9 ditura Art9 Eucure<ti9 2009 p. )5.,+2 Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 1)+ :e!&ooF;.

+1

„#ar noi nu suntem creatorii $alorilor> $aloarea nu pro$ine 'in noi( ea este o re$elaţieFK o fa$oare 'i$ină”BJB FK

Hn "'ura /n care Le enne nu a 7o't creatorul vor&elor 'ale9 al acţiunilor 'ale9 alg6ndurilor 'ale9 al 'crierilor 'ale9 el nu a 7o't nici un creator de valori=9 iar vor&eleI acţiunile9

g6ndurile9 'crierile <i valorile 'ale= nu au provenit din el=9 ci dintr!o revelaţie= aiuri'tic pierdut ire"edia&il pe 'ine prin a&'oluturi= ver&ale date prin 7avoare divin= ? adic ele au provenit doar dintr!o rtcire :ver&al; a unei rtciri :"eta7izice; prin rtcire :"ental;...

Bi chiar dac Le enne ar 7i vrut ' zic c la "ani7e'tareaI producereaI /n7ptuireaIcreareaI de'7<urarea unei acţiuni :I 7eno"en; oarecare concur in7initul=9 adic tot ceea ceexi't :/n unitatea <i diver'itatea 'a;9 nici atunci nu ar 7i avut dreptate ' 'u'ţin c noi= nu7ace" valoarea=9 pentru c noi= e'te o realitate la 7el de in7init= ca <i re'tul 7actorilor careconcur9 alturi de noi=9 la producerea unei valori= 'au a orice altceva.

4entru conturarea identitar a lui noi= concur tot co'"o'ul in7init# /n co"ponenţa luinoi= 'unt in7inite= in7luenţe 7or"atoare de identitate ? noi= nu e chiar a<a de li"itat pe c6tar putea crede unii9 iar li"itele identitţii 'ale nu 'unt chiar a<a de u<or de 'ta&ilit precu" ar

putea crede alţii.3&'ervarea prezenţei in7initului <i eternitţii nu 'e reduce la exteriorul no'tru# ea e'te decon'tatat deopotriv <i /n interiorul no'tru ? de 7apt9 cele dou a'pecte :interior <i exterior; 'e/ntreptrund 7oarte inti" <i 'e contureaz unul pe altul.

Apoi9 o&'ervarea in7initului <i eternitţii9 a unitţii <i diver'itţii9 a e'enţei <i 7or"ei9 ageneralului <i particularului prin co'"o'I univer'9 privit /n /ntinderea lui natural ne"'urat9nu poate duce nicidecu"9 /n "od auto"at9 la per'oni7icarea= ace'tui co'"o' in7init <i9 /n niciun caz9 la &otezarea ei ar&itrar cu nu"ele unei zeitţi "itice oarecare :@ieu9 Erah"a9 Zeu'etc.;. 8u e'te nici un argu"ent 'olid care ' 'u'ţin 'altul ace'ta per'oni7icator ? &oteztor alrealitţii core'punztoare univer'uluiI co'"o'ului9 privit ca /ntreg9 pornind de la con'tatareaexi'tenţelor 'peci7ice unor 7actori i"per'onali de natura unor nu"ere :de exe"plu9 unu=;9

'au unei nu"rri 7r '76r<it= :care na<te ideea in7initului=;9 'au 'ta&iliriiI o&'ervrii lip'eiunor li"ite 'peci7ice u<or de cuprin' /n ce prive<te /ntinderea univer'ului :'au greutatea lui9'au energia cuprin' /n el <.a.".d.;.

Apoi9 chiar dac :/n principal9 din "otive in7antile; '!ar ad"ite &otezarea "itic auniver'ului9 nu exi't nici un argu"ent 'erio' pentru care o a't7el de per'oni7icare i"aginar aunor 7actori i"per'onali ar tre&ui nu"it cu nu"ele unui zeu oarecare <i nu cu al altuia9 luatdin "area "ulţi"e de 7iguri "iticeI 7anta'ticeI i"aginare care ne 'tau la di'poziţie c6nd

privi" deta<aţi i'toria religioa' a u"anitţii.„#acă sa$antul( pentru a începe cu $aloarea a'e$ărului( ştie ce$a( el ştie că nu!şi face

cunoaşterea sa0”BJD

3are ce 'avant o "ai 7i <i acela care <tie c el nu!<i 7aceI produce cunoa<terea 'aO Ce'avant "ai e'te acela9 care dotat cu o a't7el de <tiinţ= pro&a&il a<teapt apoi '!i 7ac alţiiIaltcineva cunoa<terea 'a9 <i el doar ' o /nghit ca un papagalO Ce 'avant "ai e acela care doara<teapt '!i cad /n ţea't cunoa<terea 7r ca el ' 7ac a&'olut ni"ic ca ' o produc :/n

pri"ul r6nd pentru 'ine <i apoi pentru alţii;O Cunoa<terea <tiinţi7ic 't oare pe garduri <ioa"enii tre&uie doar ' o culeagO i nu tre&uie ' 7ac ni"ic ca ' o producO

Bi ce "ai /n'ea"n apoi a 7ace ceva=9 dac 'avantul nu!<i 7ace cunoa<terea 'a=9 dacpictorul nu 7ace picturile 'ale=9 dac croitorul nu 7ace hainele pe care el le 7ace= <i dac&uctarul nu 7ace "6ncarea= pe care o 7aceO Ce "ai /n'ea"n a 7ace=9 dac "rul nu!<i7ace "erele 'ale=O...

,+, )bi'em.,+) Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 1)+ :e!&ooF;.

+2

Adic9 cu" ar veni# ce "ai /n'ea"n a 7ace=9 dac el nu "ai /n'ea"n a 7ace=O...„#acă a'e$ărul ar fi opera sa$antului( el nu ar a$ea 'ec*t să!şi formuleze ipoteza sa şi ea

ar fi a'e$ărată”BJ5 F0003pera= 'avantului nu e'te doar adevrul. l poate crea <i eroarea <i /n<elarea :"inciuna;.

C6nd /<i 7or"uleazI creaz ipotezele9 ele pot 7i adevrate9 dar pot 7i <i 7al'e ? ace't lucru nu/n'ea"n /n' c el nu creaz ipoteze adevrate c6nd ele 'e dovede'c ca atare :prin acţiuni proprii de con7ir"are 'au prin alte acţiuni;. (ar dac con7ir"area adevrului unei ipoteze nudepinde /n "od direct de el9 acea'ta nu /n'ea"n c dac ea 'e va dovedi adevrat9 el nu acreat o ipotez adevrat.

@in 7aptul c 'avantul creaz uneori ipoteze 7al'eI "incinoa'e nu 'e poate concluzionanicidecu" c el creaz /ntotdeauna doar "inciuna <i 7al'itatea9 <i niciodat adevrul. 3"ul

poate crea <i &inele <i rul9 <i adevrul <i "inciuna9 <i 7ru"o'ul <i ur6tul ? creaţia nu tre&uiecon7undat cu valoarea atri&uit ace'tei creaţii.

Apoi9 'e poate 'pune c un 'avant de'coper adevrurile care regle"enteaz apariţia <i"i<carea electricitţii9 dar tot el 'au un alt 'avant creaz "ecani'"e :&aterii9 alternatoare; care

produc electricitate <i nu le de'coper pe ace'tea aruncate pe c6"p= de ctre lectricitateaa&'olut= 'au de vreun zeu!z"eu oarecare. l de'coper exi'tenţa viru<ilor &iologici9 darcreaz vaccinuri antiviru'. l de'coper petrolul9 dar creaz "otorul cu ardere intern. lde'coper "ecani'"ele i"plicate /n z&orul p'rilor9 dar creaz avionul 'au elicopterul.

3"ul de'coper li"&a pe care o vor&e<te9 dar el o <i creaz necontenit9 prin inventarea denoi cuvinte <i expre'ii9 prin inventarea de noi 'en'uri pentru cuvinte vechi 'au prin adugareade alte 'en'uri ace'tor cuvinte. 3"ul de'coper anu"ite 7or"e de 'criere9 dar el <i creaz"ereu noi 7or"e de 'criere.

8u pute" 'coate de'coperirea din "unca 'avantului9 dar nu pute" 'coate nici creaţia.ulte din adevrurile i"plicate /n 'tructurarea <i 7uncţionarea generatoarelor <i "otoarelorelectrice9 a antiviru<ilor9 a "otoarelor pe &az de &enzin9 a avioanelor9 a li"&ilor9 a 7or"elor

de 'criere <.a.".d. 'unt adevruri create de o"9 prin "unca 'a de creaţie <tiinţi7ic <i tehnic.A 'coate creaţia din atri&utele 'avantului <i a!l li"ita pe ace'ta doar la a de'coperi= ceva :<iat6t; e'te a nu /nţelege prea &ine care e'te 'en'ul <i "er'ul <tiinţei <i tehnologiei.

xe"plele date de Le enne ca argu"ent pentru a rede7ini dup &unul 'u plac ver&ul a7ace= nu 'unt deloc concludente#

„#acă ar 'epin'e 'e mine( ca în con'iţiile 'efinite 'e principiile aritmeticii( pătratul lui 5 să fie 25 sau 29 nu ar mai fi ştiinţa aritmeticii0”BJ9

Zice deci Le enne c 'avantul= nu hotr<te el dac ptratul lui 5 e'te 25 'au 2* <i c dinacea't cauz el nu!<i 7ace cunoa<terea 'a... 8ici "rul nu hotr<te dac ' 7ac dup &unul'u plac "ere 'au pere ? dar a'ta nu /n'ea"n nicidecu" c el nu 7ace "ereP

A 7ace= devine pentru Le enne 'inoni" cu a pri"i=9 a da= devine pentru el acela<ilucru cu a lua=9 a avea valoare= e'te a nu avea valoare= :proprie; <.a.".d.

Cu un a't7el de di'cur' 'e duce pe apa '6"&etei orice po'i&ilitate de /nţelegere cu 7ilo'o7ii!lilieci care /ntorc cu 'u'ul /n Jo' 'en'urile curente ale ver&elor dintr!o anu"it li"&. Bi apoi9dac9 dup Le enne9 el nu a hotr6t ' 7ac= di'cur'ul 'u /ntor' pe do' <i t6r6t &ez"etic

prin con7uzie9 a'ta nu /n'ea"n c el nu l!a 7cutP@ac ar 7i depin' doar de el 'au de alţii ca el 'en'ul cuvintelor <i ver&elor dintr!o li"&9

atunci '!ar 7i di'tru' 7r drept de apel orice po'i&ilitate de co"unicare clar9 coerent <i util prin acea li"&.

,+5 )bi'em9 p. 1+.,+* Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 1)+ :e!&ooF;.

+,

A!l con7unda pe a 7ace= ceva valoro' :cu valoare; cu a hotr/= ce e'te valoarea 'au cu acon'tata= ceva valoro' a!l con7unda pe a cauza= apariţia valorii :a ceva con'iderat ca av6ndvaloare; cu a decreta= ce e'te valoro' 'au cu a cunoa<te= ce e'te valoarea :ce e'te valoro';e'te o trea& pe care doar un 7ilo'o7!liliac9 care trie<te doar prin ceaţ "eta7izic &ucur6ndu!

'e de noaptea "inţii= /n care 'e &lce<te copilre<te9 e'te capa&il ' o 7ac... Le enne 'e pare deci c a con7undat dup plac toate ver&ele cu toate ver&ele doar pentru a trage apoi dup po7ta ini"ii 'ale concluziile pe care el le dorea ? anu"e9 cele prin care #ieu 'e d <i elintere'ant prin propoziţii :<i doar pe acolo;9 ca ' 7ac <i el ceva ? adic9 cu" ar veni9 ' nur"6n 'r"anul 7r 'ervici= prin epoca actual a <tiinţei <i tehnologiei.

Ace'te con7uzii intenţionate9 pro7e'ate de Le enne9 dac ar 7i ' le lu" /n con'iderare9 au/n' un e7ect inver' celui intenţionat de el9 pentru c ele arat exact contrariul a ceea ce voia' arate# a de'coperi=9 a pri"i=9 a con'tata=9 a hotr/= 'unt toate 7or"e ale lui a 7ace= :ade'coperi <i a pri"i... 'unt 7or"e de a 7ace ceva "ai degra& dec6t a nu 7ace ni"ic; <i9 prinur"are9 o"ul le 7ace pe toate cele pe care le 7ace :inclu'iv actele valoroa'e pe care le 7ace;9ce!i drept9 nu 'ingur9 ci /n conlucrare cu alţi 7actori creatori din Jurul 'u9 dar /n nici un caz

prin cola&orare real cu vreun z:";eu!paraleu= :indi7erent prin care cer= '!ar a'cunde el <iindi7erent ce nu"e ar purta el9 dat de "a"a= <i de tata= lui;.„)ubirea( $aloare a sentimentului( ne în$aţă incontestabil că noi nu suntem stăp*ni( nici 'e

a iubi pe cine $rem( nici 'e a fi iubiţi 'e cei pe care îi iubim”BJ< F000@ac nu iu&i" pe cine vre" noi9 atunci pe cine o ' iu&i"O 4e cine nu vre" ' iu&i"O e

pare c 7ilo'o7ul!liliac iar<i /ncurc 'en'urile ver&elor ? pe a iu&i= cu a ur/= <i pe a vrea=cu a nu vrea=. (ar dac nu e<ti iu&it de ceea ce iu&e<ti9 atunci cu 'iguranţ tre&uie ' te /ntre&ide dou ori dac tu chiar iu&e<ti ceea ce crezi c iu&e<ti...

„n acest sens cel mai bun simbol material al $alorii este întot'eauna alimentul0”BJI

@ac ali"entul= e'te /ntotdeauna cel "ai &un 'i"&ol "aterial al valorii9 haide atunci 'vede" cu" 'un 7razele ridicole e"anate de Le enne la adre'a valorii9 dac /nlocui"

valoarea= cu ali"entul= :cu 'i"&olul ei cel "ai &un=;#8oi nu 7ace" ali"entele9 noi le pri"i".= :con7. pag. 1)+;@eci9 ne 'pune Le enne9 ali"entele 'e 7ac 'ingure <i apoi tot 'ingure vin <i ne intr /n gur

<i apoi &ine/nţele' c 'e "e'tec tot 'ingure... A9 &a nuP le nu 'e 7ac 'ingure9 ele 'unt 7cutede Ali"entul a&'olut=9 iar noi doar 't" la coad cu gura c'cat <i le pri"i" de la el pringraţie ali"entar divin==...

pro&a&il c Le enne nu o 7i participat /n viaţa lui la 7acerea= unui ali"ent :de exe"plu9a unei p6ini 'au a unei cior&e <.a.".d.;9 dac a putut 'u'ţine cele de "ai 'u' :direct de'prevaloare <i indirect de'pre ali"ent;. @ar dac el nu a participat la 7acerea= ali"entelor pe carele!a "6ncat9 a'ta nu /n'ea"n nici c ele '!au 7cut 'ingure <i nici c ele au 7o't 7cute deAli"entul a&'olut=9 nu"it <i #ieu9 ca ' 7ie ceva per'onal= la "iJloc <i ca ' &at 7ilo'o7ia=/n cauz cu zicerea <i cu 7acerea acea &a'"ologic a lu"ii /n zile...

3are Le enne a 7o't 'u7icient de lucid /nc6t ' 7i <tiut c ali"entele pe care el le cu"prade la piaţ <i de la "agazin nu le!a 7cut nici Ali"entul a&'olut=9 nici Z6na 4durii= <i nici

#ieuO:? a"i cu" vin copii pe lu"eO... ? Hi aduce Earza9 'cu"puleţP=;.4rin /nlocuirea valorii cu 'i"&olul ei "ai a7la" <i c#8oi nu ne d" ali"ente9 noi nu le cre"9 ele 'unt prin originea lor independente de noi9

noi tre&uie doar ' le de'coperi" <i ' le pri"i".= :Con7. pag. 12)!125.;

,+ Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 150 :e!&ooF;.,+- )bi'em.

+)

@ac '!ar "ulţu"i 7ilo'o7ii 'pirituali<ti= doar cu ali"ente pe care oa"enii nu le creaz9care 'unt independente de oa"eni prin originea lor9 doar cu ali"ente pe care ei le de'coper:prin ca'9 pe 'u& pat9 pe 'trad9 prin pdure etc.; <i doar cu cele pe care ei le!ar pri"i de laAli"entul a&'olut=9 cu 'iguranţ9 pro&a&il c ar "uri de 7oa"e cu "ult ti"p /nainte ' le

vin che7ul ' de&iteze din ei tot 7elul de a7ir"aţii ridicole de'pre valoare= 'au de'prepoezie=#„4oezia este cea care îl face pe poet( a'e$ărul este cel care îl face pe sa$ant( iubirea este

cea care îl face pe sf*nt şi nu in$ers”BJJ

Con'tatrile= de "ai 'u' 'unt pe principiul# ciz"a /l 7ace pe ciz"ar9 'upa /l 7ace pe &uctar <i copilul o 7ace pe "a"a 'a <i nu inver'...=.

Apoi Le enne ne "ai 'pune# [S „'ar poezia pentru a ne înc*nta sensibilităţile arene$oie 'e poetul care o c*ntă0”D@@

Adic9 cu" ar veni9 poezia nu e 7cut de poet9 ci9 pro&a&il9 de 4oezia a&'olut= <i plute<te <i ea cu"inte prin aer a<tept6nd un poet care ' vin ' o prind de coad <i ' o c6nte prin relativ. Hn logica acea'ta :'criitorul nu 7ace 'crierea lui9 ci ea e 7cut de 'crierea

a&'olut=; e ciudat cu" de crţile lui Le enne nu 'unt 'e"nate de autorul nu"it criereaa&'olut= 'au "car de #ieu :/n per'oan=;...„,oi nu creăm $aloarea( noi o 'escoperim0”D@?

„4rima trăsătură a oricărei $alori( cea care constituie însăşi esenţa sa( este că ea nu ne$ine 'in noi înşine( că ea nu este o creatură a omului( că noi nu putem să ne!o 'ăm prin'ecret”D@2 F000

Hn ce con't valoarea "unciiO @ac "unca o"ului nu e'te creaţia o"ului9 atunci a cuicreaţiei e'te eaO A uncii a&'olute=O >aloarea "uncii nu 'e poate 'ta&ili printr!un act decreaţie :de exe"plu9 'peci7ic crerii unei legi care 'ta&ile<te venitul "ini" pe econo"ie;O au

printr!un decret= :al celui care o plte<te;O >aloarea "uncii 'au a ca'elor9 'au a altor &unuridoar 'e de'coperO 3"ul nu contri&uie cu ni"ic la 'ta&ilireaI crearea ei :prin cerere!o7ert9

prin operaţii de &ur'9 prin negociere etc.;O>aloarea aurului e'te creat de o" :de exe"plu9 prin "ecani'"ele 'peci7ice pieţei9 prin

7olo'irea lui la crearea anu"itor unelte 'au podoa&e <.a.".d.; 'au e'te doar de'coperit de el:/n p"6nt 'au aiurea;O 8u e'te ea varia&il <i nu depinde ea 7oarte "ult de aprecierilevalorice 'u&iective ale o"uluiO

Apoi valorile dreptului9 valorile con'iderate de in'tituţiile unei ţri :guvern9 parla"ent <.a.;<i de cetţenii ei :con'7inţite /n con'tituţie9 /n coduri de legi9 /n declaraţii ale drepturiloro"ului <.a.".d.; 'unt 'au nu 'unt valori pe care oa"enii alorile :politice9 arti'tice9 econo"ice9 religioa'e etc. ale; civilizaţiei a"ericane 'au ro"ane9'au chineze9 'au Japoneze etc. au 7o't create de oa"eni 'au au 7o't create de A&'oluturi"eta7izice=O

Bi 'e "ai pot da "ulte alte exe"ple de valori= :7a"iliale9 religioa'e9 e'tetice etc.; care'unt evident create de o" dup &unul 'u plac <i decretate ca av6nd valoare /n 7uncţie dedorinţele <i po7tele lui apreciative exi'tente la un "o"ent dat. @e aceea9 a 'pune c toatvaloarea= :c orice valoare=; are ca tr'tur 7aptul c ea nu e'te creat de oa"eni9 ci doarde'coperit= de ei9 c ea nu e'te rezultatul decretelor= date de oa"eni9 e'te doar a nu preaavea ha&ar de'pre ce /n'ea"n valoarea la oa"eni <i de'pre nenu"ratele ei 7aţete relative

,++ )bi'em9 p. 152.)00 )bi'em.

)01 )bi'em9 p. 1+.)02 )bi'em.

+5

izvor6te din o" <i din interacţiunea dintre oa"eni9 din natur <i din interacţiunea cu "ediule'te a nu prea avea ha&ar pe ce lu"e "eta7izic= <i 7izic= trie<ti...

C6nd e<ti doar v6ntor!culegtor de'coperi= 7ructe9 legu"e9 rdcini9 dup ce le cauţi9 darodat dep<it ace't 'tadiu creezi :prin "unc9 prin inovaţie9 prin invenţie; "etode <i unelte de

cultivare a di7eritelor 'ur'e de hran9 "etode <i unelte de o&ţinere a energiei nece'areactivitţilor u"ane <.a.".d. Bi a't7el /ţi creezi relativ la voinţ ali"entele <i re'ur'ele nece'are pentru un trai ar"onio' <i nu "ai la<i acea't trea& pe 'ea"a unui zeu!z"eu tri&al oarecare...

Apoi9 &inele9 actele &une9 utilul pot 7i de'coperite prin o&'ervaţie <i g6ndire9 dar dup ce lede'coperi "ai tre&uie ' le <i creezi9 "ai tre&uie ' le <i produci prin tine9 c alt7el nu au "ainici o valoare :dac r"6n doar teorii ale &inelui;. Gor"ele concrete ale &inelui pe care tu poţi'!l 7aci nu 'e vor crea 7r actul tu de creaţie. Bi ele 'unt "ereu relative unui context natural9'ocial9 i'toric /n cadrul cruia &inele tre&uie "ereu ' 7ie9 deopotriv9 de'coperit9 creat <i re!creat de 7iecare iu&itor al &inelui. Bi acela<i lucru e'te vala&il <i pentru 7ru"o'=9 pentruadevr= <i pentru iu&ire=.

Adevrul e'te relativ o"ului9 "ai ale' adevrul care depinde de o". @e exe"plu9 c6nd

pro"iţi c vei 7ace ceva9 depinde /n "are "'ur de tine9 dac a't7el creezi un adevr 'au o"inciun# 7aptele tale9 7acerile tale9 creaţiile tale9 vor arat ulterior dac trie<ti /n adevr 'au/n "inciun. (ar exi'tenţa "ai "ultor tipuri de adevr :core'pondenţ9 coerenţ9 utilitate9credinţ9 trire; pre'upune "ai "ulte 7eluri de a de'coperi <i de a crea prin tine un adevr 'aualtul. Adevrul 'ocial9 adevrul /n 'ocietate :/n 7a"ilie9 /n politic9 /n econo"ie; depinde /n"od direct de crearea 'a de ctre cei care 7ac o pro"i'iune9 un angaJa"ent 'au 'e"neaz uncontract prin care 'e o&lig la ceva anu"e9 pe &aza unor pre"i'e 'u'ţinute ca adevrate de ei.

3"ul creaz adevrul 'au "inciuna exi'tent /ntr!un angaJa"ent prin 7aptele 'ale9 carecon7ir" 'au in7ir" vor&eleI pro"i'iunile 'ale. Hn contextul "ultiplelor "ani7e'tri aleadevrului9 a a7ir"a c nici un adevr= nu e creat de o"9 e'te doar o dovad de'uper7icialitate9 e'te a nu 'tudia cu atenţie adevrul <i 7or"ele 'ale concrete de "ani7e'tare.

(ar a 'u'ţine c iu&irea nu e'te creat de o"9 ci doar de'coperit de el e'te doar a nu/nţelege prea &ine ce e'te iu&irea :acţiune concret de preţuire <i aJutorare 7aptic a celoriu&iţi;. 3"ul de'coper iu&irea :cu" de'coper toate celelalte 7eno"ene 'peci7ice lu"ii lui;9dar dac el nu o <i creaz9 dac el nu o 7ace ' 'e "ani7e'te prin 'ine9 prin inter"ediul unor7apte concrete9 nu 'e poate 'pune de'pre el c iu&e<te :'au c preţuie<te /n vreun 7el iu&irea;.

A crea9 a 7ace e'te deopotriv <i a de'coperi9 <i a produce9 <i a "unci9 <i a acţiona9 <i are7lecta9 <i a intui9 <i a organiza <.a.".d. ? creaţia e'te un act co"plex care pre'upune

participarea tuturor 7orţelor creatoare ale o"ului.(ar a crea ceva9 nu e neaprat acela<i lucru cu a crea ceva prin excelenţ nou9 'e pot creaI

produce <i produ'e de 'erie9 <i copii9 <i clone9 <i reproduceri etc. A crea e'te a 7ace ' apar9e'te a deli"ita o 7or"9 a participa la deter"inarea ei /n "ani7e'tare# natura creaz9 o"ulcreaz ? cel care nu creaz dec6t 7ictiv :prin pove<ti de ador"it copii; e'te /n' #ieu 'au alţizei "itici aloarea&'olut=;.

Relativul9 relaţia9 "ultiplicitatea creaz prin interacţiune <i interdeter"inare.ani7e'tarea creaz prin conlucrarea unului <i "ultiplului9 a prţilor <i /ntregurilor9 a

relativului!7init :relativ deter"inat; <i a relativului!in7init :relativ nedeter"inat;.Hn "'ura /n care aduce" /n di'cuţie cuv6ntul a&'olut= ace'ta ar putea ' de'e"neze cu

'en' /n principal toc"ai ace't relativ!in7init9 toc"ai ace't 7init= /ntin' /n toate prţile aparentla ne'76r<it ? adic Co'"o'ulI Kniver'ul.

+*

'te deci &ine ' /nţelege" c tot ceea ce e'te= :Totul9 Knul9 A&'olutul9 (n7initul 'auoricu" a" vrea '!l denu"i"; devine ni"ic9 dac 'coate" din el tot ceea ce e'te :adic toate

prţile lui9 toat "ultiplicitatea9 tot relativul9 tot 7initul;.A&'olutul= e'te deci9 p6n la ur"9 doar un alt nu"e pentru relativul!/ntin'!la ne'76r<it=.

A nu /nţelege acea'ta e'te a nu /nţelege c relativul e'te in7init9 e'te a nu /nţelege c valoareae'te relativ9 e a nu /nţelege "ai ni"ic din 7ilo'o7ie=...:„Absolutul este implicat în relati$0 Ei se găsesc pretutin'eni împreună0”D@B /@ac din /ntreg :din tot; 'e eli"in toate prţile lui :7eno"ene9 o&iecte9 7iinţe9 'u&'tanţe

etc.;9 nu "ai r"6ne ni"ic din /ntreg.@ac din a&'olut= 'e eli"in tot relativul9 nu "ai r"6ne ni"ic din a&'olut=.@ac din eternitate 'e 'cade tot ti"pul9 nu "ai r"6ne ni"ic din eternitate.@ac din in7init 'e eli"in tot 7initul9 nu "ai r"6ne ni"ic din in7init...(n7initul nu e'te dincolo= de 7init ? el e'te doar 7initul 7r nu"r9 7initul extin' /n ne<tire9

7initul relativ ne"'ura&il. @e aceea9 in7initul= are /n 'ine deopotriv <i pe unu= :cuprinz6ndtot ceea ce e'te;9 dar <i pe "ultiplu= :cuprinz6nd tot ceea ce e'te;.

(n7initul /n' nu 'u'ţine <i nu genereaz 7initul9 ci "ai degra& lucrurile 'e petrec exact pedo'# chiar dac 7initul '!ar ter"ina la un "o"ent dat :ca /ntindere <i cuprindere /n 'paţiu;9 eltot ar continua ' exi'te at6t c6t ar exi'ta. @ar /n ace't caz in7initul '!ar dovedi c nu exi't. l'e na<te din 7init <i 't pe u"erii lui :dac 7initul= nu '!ar /ntinde /n toate prţile 7r "'ur9ideea de in7init nu '!ar "ai putea arta cu u<urinţ "inţii u"ane...;.

6eter&inarea şi 5aloarea

e pare c Le enne opune a&'olutul= deter"inrii 'uger6nd c a&'olutul= 'au valoareaa&'olut=9 'au alte realitţi a&'olute= nu 'unt deter"inate /n nici un 7el. @ac /n' ar 7i a<a:dac ele nu ar co"porta nici o deter"inare de nici un 7el# e"piric9 lingvi'tic9 7or"al9 de

e'enţ9 7uncţional9 cauzal etc.;9 cu" '!ar "ai di'tinge9 de exe"plu9 valoarea a&'olut de"rul a&'olut aloarea :a&'olut;9 de Einele :a&'olut;9de Giinţa :a&'olut;9 de 4rivirea :a&'olut;9 de Raţiunea :a&'olut; etc.O Cu" '!ar "ai di'tingeconceptele ace'tea /ntre ele9 dac ele nu ar 7i deter"inate de celelalte concepte <i "ai ale' derealitţile 'pre care ele 7ac re7erire extra!lingvi'ticO

Aruncarea gr&it a cuv6ntului a&'olut=9 /nţele' ca nedeter"inare= :ca ceva care nu poate 7i precizat prea clar;9 /n di'cur' e'te9 de 7oarte "ulte ori9 doar vor& goal de'pre ni"ic:deter"inat;9 e'te rtcire "ental prin ni"ic de 'en'9 e'te aparenţ de g6ndire prin ni"ic de/nţele'...

Conceptele ? Knu9 Giinţ9 (n7init9 >aloare9 Raţiune9 (dee9 A&'olut9 caun9 4tur9 4ian9i<care9 u&'tanţ9 Zeu9 aterie9 8atur etc. ? 'e di'ting /ntre ele toc"ai prin caracteri'tici'peci7ice9 prin deter"inri 'peci7ice :lingvi'tice9 e"pirice9 raţionale9 acţionale9 7uncţionale97or"ale etc.;9 iar a le con7unda /n "od intenţionat9 a le identi7ica unele cu altele e'te a renunţala di'cern"6nt9 e a renunţa la Judecat9 la raţiune9 la di'cur' cu 'en' <i a plonJa /n rtcire"ental 7r adre' exact...

A 7olo'i cuv6ntul a&'olut= cu 'en'ul de nedeter"inat= :/n nici un 7el; e'te doar a vor&i decai verzi pe pereţi=9 pentru c /n cuprin'ul realitţii nu g'i" ni"ic nedeter"inatInerelaţionatI independent :cu adevrat;.

Apoi9 a 7olo'i /n di'cur' cuv6ntul a&'olut= cu 'en'ul de nedeter"inat= /n'ea"n doar avor&i de'pre :cul"eaP; necuno'cute inexi'tente... Cţelul a&'olut e9 a't7el9 cţelul

)0, (on 4etrovici9 )ntro'ucere în metafizică9 ditura Agora9 (a<i9 1++29 p. 1*.

+

nedeter"inat :/n nici un 7el; <i9 prin ur"are9 nu "ai e nici "car cţel :c atunci ar 7ideter"inat oarecu"9 de exe"plu9 /n raport cu o pi'ic; ? el e doar U=9 ceva de'pre care nu<ti" ni"ic <i nu vo" <ti niciodat ni"ic ? dec6t c el nu exi't ? /n "o"entul c6nd <ti" cevade'pre el /nceteaz ' "ai 7ie nedeter"inat... ceea ce /n'ea"n c nici "car nu poate 7i

po'tulat ca atare ? 'pun6nd de'pre ceva c e'te nedeter"inat 'pui totu<i c el are o'eterminare anu"e ? c e lip'it de deter"inare... <i9 prin ur"are9 nedeter"inatul= ca cevalip'it de orice deter"inare nu exi't...;.

Cuv6ntul a&'olut= :<i orice alt cuv6nt; nu poate 7i 7olo'it dec6t cu un 'en' deter"inatoarecare ? cu c6t "ai deter"inat9 cu at6t "ai clar ? cu c6t "ai &ine precizat contextual9 cu at6t"ai plin de 'en' devine el /n cadrul di'cur'ului /n care e'te 7olo'it ? alt7el9 el duce doar laaparenţa unui di'cur'9 doar la iluzia unui 'en'9 doar la a"girea de a co"unica <i nu laco"unicarea util9 plcut <i 7ru"oa'.

FK „în măsura în care $alorile participă toate la $aloare în uni$ersalitatea ei( ele suntabsolute; 'ar în măsura în care $aloarea se specifică în cutare $aloare( aceasta trebuie să fie'eterminată0”D@D

>aloarea= nu e'te a&'olut= :nu e'te nedeter"inat; ? pentru c dac ar 7i9 ea nu '!ar "aideo'e&i9 de exe"plu9 de Cţel= <i de unte= :con'ideraţi <i ei /n univer'alitatea lor=; ?conceptele 'unt deter"inate at6t /n univer'alitatea lor :prin raport cu alte concepte <i prinraport cu anu"ite tr'turi generale 'peci7ice realitţii pe care o indic /n general;9 c6t <i /n

particularitţile pe care ele le /"&rac. Conceptele :inclu'iv valoarea= ? 7ie ea <i a&'olut=;nu 'unt <i nu pot 7i 'e"ne cu 'en' /n a7ara deter"inrii.

„#eterminarea oricărei $alori( comportă( ca orice 'eterminare( negati$itatea”D@5 FK „o$aloare( negati$ă( în măsura în care este 'eterminată”D@9 FK

4entru a!<i 'u'ţine a&'urditţile 'ale a&'olute= :relativ &ine deter"inate totu<i; Le enne pune9 dup cu" a" vzut "ai 'u'9 'e"nul egal /ntre deter"inare <i negativitate. @eter"inarea/n' poate 7i <i negativ <i pozitiv ? ea 7iind /n e'enţa ei relativ :la cine o apreciaz 'au nu;.

Bi la 7el e <i valoarea :/n general; ? ea nu e nici negativ9 nici pozitiv9 doar 7iindc e'tedeter"inat ? ci din acea't cauz ea e'te relativ :adic9 negativ din anu"ite puncte devedere <i pozitiv din altele;. @eter"inrile pe care le trie<te 'au le provoac o"ul pot 7i

pozitive 'au pot 7i negative /n 7uncţie de e7ectele lor :7izice9 p'ihice9 'ociale; a'upra lui9 deinterpretarea dat ace'tor e7ecte <.a.".d. ? 'i"pla deter"inare a ceva anu"e nu e echivalentcu prezenţa 'au cu a&'enţa valorii ? ea e'te doar o condiţie nece'ar9 dar nu 'u7icient pentru avaloriza ceva anu"e.

„&rice 'eterminare este ceea ce este şi ca atare ea este poziti$ă; 'ar încisă în ea însăşi prin aceea că ea este( ea e+clu'e ceea ce ea nu este şi ca atare ea este negati$ă0”D@<

@eter"inarea nu e'te /nchi' /n ea /n'<i9 ci ea e'te legat cu alte deter"inri ? dacdeter"inarea ar 7i co"plet /nchi' /n ea /n'<i :orice ar "ai /n'e"na <i a'ta; <i nu ar avea nicio legtur cu ni"ic9 atunci ea nu ar "ai 7i deter"inare <i nici nu ar "ai deter"ina ni"ic :la 7elcu" un copac /nchi' /n el /n'u<i= 'au o cutie /nchi' /n ea /n'<i=9 'au o prun /nchi' /n ea/n'<i= nu "ai e'te un copac 'au o cutie9 'au o prun9 ci doar o hi"er ver&al 7oarte rare7iat'en'ual;.

@eter"inarea e'te o li"itare local care e'te legat de nenu"rate alte li"itri ? li"itareae'te o legtur de li"itri relativ deli"itate ? iar reţeaua 7or"at din ace'te deli"itri a7late /ninteracţiune <i precizare reciproc e'te ceea ce d identitatea unei deter"inri oarecare :adic

)0) Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 12 :e!&ooF;.)05 Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 12 :e!&ooF;.

)0* )bi'em.)0 )bi'em9 p. 1+*.

+-

ceea ce ea e'te; ? <i nu ruperea ei a&rupt <i a&erant :printre altele9 7iindc e i"po'i&il practic; din 'i'te"ul deter"inrilor care /i contureaz identitatea.

Acea't identitate poate 7i pozitiv 'au poate 7i negativ :din di7erite puncte de vedere;.@ac ceva e'te ceea ce e'te=9 nu rezult /n "od auto"at c acel ceva e'te neaprat ceva

pozitiv :rul= e'te ceva ce e'te <i9 pentru a'ta9 el nu e pozitiv= doar pentru c e'te ? la 7el9 <inegativul= e'te ceva ce e'te <i9 pentru a'ta9 nu /n'ea"n c el e /ntotdeauna ceva pozitiv=...;.(ar a exclude din ceva ce e'te :de exe"plu9 &inele9 pozitivul; ceea ce el nu e'te :de

exe"plu9 rul9 negativul; nu /n'ea"n c ceea ce e'te :/n exe"plul dat9 &inele <i pozitivul;e'te ceva neaprat negativ...

Kn cuv6nt dintr!o li"& oarecare :de exe"plu9 cuv6ntul deter"inare= 'au pozitiv= etc.;nu 'e deter"in pe el /n'u<i <i nu e'te ceea ce e'te9 pentru c 'e /nchide /n el /n'u<i=9 citoc"ai di"potriv ? el 'e leag cu "ulte alte cuvinte <i realitţi la care 7ace tri"itere relativ<i toc"ai prin ace'te deli"itri relative9 contextuale :deli"itate de alte deli"itri; el /<i captidentitatea 'a exi'tenţial.

„E a'e$ărat că aceeaşi i'ee poate fi nominal a'misă 'e un popor întreg; în realitate însă(

fiecare ins o pricepe în felul lui( 'eosebit 'e al altora0 Mai mult( aceeaşi i'ee e pricepută'eosebit sub anumite raporturi 'e acelaşi in'i$i'( 'upă cum acesta!i t*năr sau bătr*n( beat

sau nu( furios sau liniştit; 'upă cum mintea lui este o'inită şi limpe'e sau ostenită şibuimăcită etc0”D@I

@eter"inarea lip'it de alte deter"inri nu deter"in ni"ic ? de exe"plu9 cuv6ntulha&u'edu7orih= nu are nici un 'en' prin el /n'u<i9 ci doar prin alte deter"inri cu careeventual '!ar putea relaţiona. @eter"inarea independent :pe &une; de re'tul deter"inrilor nu"ai e'te deter"inare. @e aceea9 o deter"inare nu exclude niciodat din 7iinţa 'a altenenu"rate deter"inri9 ci di"potriv ? ea 'e leag 7iinţial /n "od 7oarte inti" :direct 'auindirect; de toate celelalte deter"inri.

„#acă $rem să ne păzim 'e fanatism( recunosc*n' soli'aritatea $alorilor( trebuie să

$izăm( 'easupra $alorilor 'eterminate( umanizate( Valoarea ne'i$izată şi infinită( Valoareaabsolută0”D@J

Ganati'"ul nu di'pare prin recunoa<terea unei >alori a&'olute= oricare ar 7i ea : #ieu 'aualtcinevaI altceva;9 ci toc"ai di"potriv ? de a&ia atunci /ncepe. Recunoa<terea relativitţii

propriilor valori <i a relativitţiiI relaţionrii valorilor 'u'ţinute de alţii e /n' o &un "'urcontra 7anati'"ului. (ar a 'u'ţine c pentru a evita rz&oiul valorilor= tre&uie ' recuno<tiexi'tenţa unui U= ? a unui ceva inde7init9 vag9 lip'it de contur9 golit de con'i'tenţ :nu"itdup &unul plac >aloare 'au #ieu; e doar a 'pune c nu tre&uie ' lu" decizii9 c nu tre&uie' di7erenţie" /n nici un 7el /ntre valorile= pe care le ave" 'au care ne 'unt propu'e 'preadoptare din a7ar9 c nu tre&uie ' 'ta&ili" prioritţi de "o"ent <i de circu"'tanţ :prinierarhizarea relativ a ace'tor valori;9 c nu tre&uie /n nici un 7el ' ne adapt" valorile=lu"ii /n care ne "ani7e't"9 ci doar ' pluti" aerian= prin a&'oluturi= 7r 'u&'tanţ9ezit6nd "ereu ' 'pune" <i ' 7ace" ceva clar legat de valorile= econo"ice9 politice9religioa'e9 arti'tice etc. i"ediate9 concrete9 /nt6lnite /n lu"ea /n care ne "ani7e't" ? de 7ric' nu deveni" cu"va 7anatici=.

Cei care purced la o a't7el de rtcire "ental 7r ţint preci' prin lu"ea valorilor devina't7el chiar "ai ru dec6t ni<te 7anatici= ? ei devin ni<te ne'i"ţiţi=9 ni<te indi7erenţiteoretici= la pro&le"ele concrete ale u"anitţii9 ni<te "olu<te 7ilo'o7ice lip'ite de coloanverte&ral= incapa&ile de decizie a'ile Conta9 7eoria fatalismului9 ditura Li&ro" Antet9 Eucure<ti9 20019 p. +.)0+ Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 12 :e!&ooF;.

++

e7ectuarea oricrei acţiuni econo"ice9 politice9 religioa'e9 arti'tice9 <tiinţi7ice etc. princo'"o'ul vieţii.

„n măsura în care Valoarea primă( asigură( static( coerenţa naturii în toate manifestările sale( ea este Absolutul sau Lnul”D?@ FK

FK „Valoarea absolută( aliment*n' $alorile 'inamice( energetice( trebuie să fie numită )nfinit creator0”D??

FK „Valoarea absolută FK trebuie 'eclarată ea însăşi -pirit; şi 'eoarece orice spirit nu poate 'eri$a 'ec*t 'in ea( ciar -pirit uni$ersal0”D?2

FK „Valoarea absolută trebuie să fie numită 'e asemenea „#ieu”0”D?B

Hn pri"ul r6nd unu= nu are o valoare "ai "are dec6t doi= 'au dec6t trei= 'au dec6t unalt nu"r oarecare ? pentru "ate"atic9 pentru &unul "er' al operaţiilor vieţii toate nu"erele'unt nece'are :&a chiar recuno<terea evidenţei "ultiplului e'te "ult "ai i"portant pentru/nţelegerea "ecani'"elor reale de "ani7e'tare ale vieţii dec6t po'tularea rupt de real aunului=;.

Apoi9 a&'olutul= :orice ar "ai 7i <i el; e'te "ult "ai puţin i"portant /n 7or"area unei

viziuni /nţelepte a'upra lu"ii dec6t relativul=. (ar in7initul= nici "car nu are 'en' /n lip'a7initului= care /i e'te 7unda"ent de ne/nlturat. C6t de'pre 'pirit= <i 'ieu ace<tia 'unt cu'iguranţ chiar "ai puţin i"portanţi9 ca 7actori reali de in7luenţ /n "er'ul lu"ii9 dec6t un

ptrunJel 'au un "orcov oarecare din grdin.A<a c a identi7ica o valoare a&'olut= :pri"ar9 7unda"ental9 de cpt6i; /n pirit=9

@ieu=9 A&'olut= 'au Knu= e'te doar a te de'prinde de realitate <i a tri /n lu"i i"aginare:<i poate nici "car acolo ? ci doar /n lu"i 'trict ver&ale...;. C6t de'pre (n7init= el poate 7i ovaloare de orientare /n "'ura /n care acea'ta /n'ea"n c vrei ' r"6i "ereu de'chi' noului9c ur"re<ti progre'ul 7r li"ite9 c nu cauţi a&'oluturi dog"atice9 c nu dore<ti ' te auto!li"itezi. 8oul9 progre'ul9 "ani7e'tarea a7lat "ereu /n "i<care au loc /n' /n cadrul Ginituluicare tre&uie ' 7ie pentru o"ul echili&rat o valoare cel puţin la 7el de "are ca <i (n7initul9 dac

nu chiar "ai "are ? 7initul 't la &aza /ntregii exi'tenţe ? chiar <i a in7initului...(ar a reduce 'en'ul cuv6ntului #ieu doar la 'en'ul conceptului in7init= 'au unu= e'te a te

7ace c nu pricepi ce reprezint ace't cuv6nt /n i'toria cultural a 7rancezilor9 a oa"enilor care/l 7olo'e'c /n rugciunile lor9 a preoţilor care /l invoc prin &i'erici etc. A reduce 'en'ul ace'tuicuv6nt la identi7icarea doar cu noţiunile a&'tracte 'peci7ice in7initului= <i unului= e'te ca <icu" ai reduce9 de exe"plu9 'en'ul cuv6ntului Carte= doar la indicarea in7initului=9 unului=<i a&'olutului= ? adic e'te a nu /nţelege "ai ni"ic din ce ar putea ' 7ie aceea o carte <i a nu7i capa&il ' tran'"iţi aproape ni"ic din realitţile 'peci7ice crţii=... :Adic e a 7olo'icuvintele doar pentru a vor&i de'pre hi"ere...;.

FK „nu înseamnă că 'upă părerea mea i'eea 'e „#ieu” ar fi străină filosofiei> 'ar #!l 1e -enne reuneşte sub acest nume i'eea unei puteri infinite( a unei acti$ităţi absolute şiunice( care este originea uni$ersului; aceea a unei e+istenţe personale( trăitoare şi libere(analoagă celei specifice omului; şi în fine aceea a unei surse şi a unei garanţii a $alorilor0

)'entificarea acestor trei i'ei FK iată ceea ce nu merge fără mari 'ificultăţi0”D?D

xpre'ia >aloare a&'olut= e'te doar o expre'ie 7r conţinut deter"inat9 dac ea eidenti7icat doar cu realitţi di7uze precu" cele pe care in'i't Le enne. Hn plu'9 dac ea

poate 7i identi7icat cu 7oarte "are leJeritate cu idei de'tul de di'tincte :pentru a 7i nu"ite cu

)10 )bi'em9 p. 12+.)11 )bi'em.)12 )bi'em.)1, )bi'em.

)1) A. Lalande9 1a 4ilosopie en "rance( ?JBJ!?JD@9 rev. The 4hilo'ophical Revie]9 vol. 509 nr. 19 1+)19 p. ):'ur'a# http#II]]].J'tor.orgI'ta&leI21-1012;.

100

vor&e di7erite;9 cu" 'unt cele 'peci7ice pentru unu= :un concept nu"eric;9 in7init= :otri"itere 'pre o cantitate care nu poate 7i nu"rat;9 'pirit= :un 7el de 7anto" care locuie<te

prin trupurile vieţuitoarelor=;9 'pirit univer'al= :orice ar "ai 7i <i el; 'au @ieu= :un zeudintr!o tradiţie religioa' oarecare;9 /n'ea"n c ea e'te de'tul de ar&itrar conturat /n 7uncţie

de pre7erinţele 'u&iective ale lui Le enne9 neJu'ti7icate cu 'eriozitate9 ci doar aruncatecopilre<te /ntr!un di'cur' poetic care 'e crede /n' di'cur' 7ilo'o7ic :&a chiar "eta7izic=;..FK „lirismul originar( necesar( nu 'uce la mare lucru FK fără 'isciplina se$eră a

meto'ei ştiinţifice0”D?5 /A<adar9 ce e'te pentru Le enne >aloarea a&'olut=O 'te #ieuP Bi ce e'te #ieuO piritul

:particular;P Bi ce e'te piritul :particular;O piritul univer'al9 &ine/nţele'P :4artea e'te/ntregul <i /ntregul e'te parteaP; Bi ce e'te piritul univer'alO 'te KnulP :Eine c nu e @oi 'auTreiP; Bi ce e'te KnulO 'te (n7initulP :Toc"ai el care pre'upune prin excelenţ "ultiplicitatea7r nu"rOP...;. Bi ce e'te (n7initulO 'te A&'olutulP :@ealoarea a&'olut=P :Eine c nu e uzica a&'olut= 'au Dlu"a

a&'olut=...;... A<a deci# valoarea a&'olut= e'te valoarea a&'olut=PGoarte &ineP Eravo do"nule poetP Bi unde ne duc p6n la ur" ace'te identi7icri"eta7orice atent lip'ite de orice conţinut preci' deli"itatO 8e duc &ine/nţele' doar la o rtcireinutil prin li"&9 nu"it po"po' de unii axiologie= :pro&a&il ca ' 'tea cu "6ndrie alturide alte logii= ridicole cu" 'unt a'trologia= <i teologia=;.

.„%u$*ntul final al lui 1e -enne este un fel 'e misticism”D?9 FK/C6t de'pre 7aptul c o"ul ar tre&ui ' 'e unea'c cu o a't7el de ne&uloa' "eta7izic=9 ca

' r"6n a't7el /n aerul 'uper7icialitţilor 'peci7ice Jocurilor Jargonice de li"&aJ 7ilo'o7ic="ai &ine nuP :3rice ar zice /n contra unii aerieni du<i "ereu cu pluta= doar prin zonenedeter"inate=#;

FK „omul trebuie să caute să aprofun'eze şi să!şi mărească uniunea sa cu Valoarea

absolută0”D?<

Hnde"nul de a cuta ' te une<ti "ai "ult cu (n7initul :tu 7iind total unit cu el <i /n el ? nu enici o parte din tine care ' nu 7ie deJa cuprin' /n in7init; 'au cu Knul :tu 7iind prin excelenţultiplul ? <i orice reducere a ta la un unu= 'i"plu :care ' nu 7ie /n nici un 7el "ultiplu;9oricare ar 7i el9 /n'e"n6nd anihilarea ta 7iinţial ca <i ceea ce e<ti# o 7iinţ extre" de co"plex

ptrun' de "ultiplu prin toţi porii ei; 'au cu piritul :adic9 cu un 7el de tine /n'uţi= pentrucine crede /n 'pirite ? ca <i cu" te!ai putea de'prinde de tine /n'uţi <i ' trie<ti :tu; /n a7arataP; 'au cu #ieu :cu un cuv6nt tradiţional cre<tin de in7luenţ 7ranţuzea'c rupt /n' &rutal dincontextul 'u cultural <i 'en'ual <i aruncat /n text doar 7or"al9 de dragul de a!l repeta ca pe oincantaţie "agic lip'it de 'en'; e'te doar o a&'urditate acţional evident...

„%*n' eu $ă' o culoare( eu sunt acea culoare( 'ar nu 'incolo 'e percepţia un'e ea seînci'e; c*n' eu încerc o $aloare( aceasta nu se circumscrie în mine( ci eu sunt acea $aloareîn măsura în care eu sunt0”D?I

@eci9 dac ar 7i '!l crede" pe cuv6nt9 c6nd Le enne vedea un &o'tan9 el era acel &o'tan <ic6nd vedea un "gar9 el era acel "gar :dar nu dincolo de percepţia unde &o'tanul 'au"garul 'e /nchideau=; ? <i9 tot a<a9 c6nd el /ncerca adevrul= 'au &inele=9 'au 7ru"o'ul=9el era adevrul <i era 7ru"o'ul9 <i era &inele :dar nu"ai /n "'ura /n care el era=...;...

)15 @. @. Ro<ca9 E+istenţa tragică9 ditura Drinta9 CluJ 8apoca9 20109 p. )0.)1* %. (an Alexander9 #e lU)ntimitS -pirituelle bH 1ouis 1a$elle; 1a #Scou$erte 'e #ieu bH =enS 1e -enne9 rev.

The 4hilo'ophical buarterly9 vol. -9 nr. ,19 1+5-9 p. 1-1 :'ur'a# http#II]]].J'tor.orgI'ta&leI221**)+;.

)1 Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 12+ :e!&ooF;.)1- )bi'em9 pp. 1 ? 1-.

101

Cuv6ntul valoare= 7ace tri"itere la tot 7elul de valori particulare ? iar 7r acea'ttri"itere el devine lip'it de valoare. @e exe"plu9 doar pentru c exi't /n voca&ular cuv6ntul'caun= care 7ace tri"itere la tot 7elul de o&iecte pe care ne pute" a<eza9 nu /n'ea"n cexi't pe undeva :altundeva dec6t /n li"&; vreun caun a&'olut=9 nu /n'ea"n nici c el

e'te A&'olutul= <i nici c el e'te #ieu 'au c el tre&uie ' 7ie neaprat ceva per'onal=.Cuvintele 'unt doar cuvinte# chiar <i cuv6ntul a&'olut=9 chiar <i cuv6ntul valoare=9 chiar <icuv6ntul zeu= :'ieu;. (ar dac ele nu 7ac o tri"itere relativ clar 'pre ceva c6t de c6tdeli"itat9 atunci ele nu "ai 'unt nici "car cuvinte ? 'unt doar 'e"ne= lan'ate la /nt6"plare

prin li"&aJ...Alt exe"plu# nu exi't o creang :de copac; a&'olut9 in7init9 dotat cu per'onalitate9 care

' 7ie una cu A&'olutul <i cu un zeu oarecare9 pornind de la care ' e"aneI purcead toatecrengile din lu"e9 dec6t prin pove<tile "eta7izice= ale copilriei 7ilo'o7ice=. xi't /n'cuv6ntul creang= :/n li"&a ro"6n; care 7ace o tri"itere relativ deli"itat la tot 7elul decrengi reale 'au i"aginare 'pre a le di7erenţia re7erenţial de alte prţi ale unui copac <i de altea'pecte din Jurul lui.

xi't deci nenu"rate 7or"e de crengi <i exi't 7oarte "ulte nu"e :'peci7ice di7eritelorli"&i vor&ite de oa"eni; care 7ac tri"itere 'pre ace'te crengi ? dar cuv6ntul creang= e doarun cuv6nt9 un 'e"n aloarea a&'olut= ? ea nu e'te la originea=nici unei valori reale.

Cuv6ntul nu e'te la originea realitţii la care 7ace tri"itere9 el doar o denu"e<te. Cuvintelecreang= 'au valoare= nu 'unt nici "car la originea cuvintelor care au 'en'ul de creang='au valoare= /n alte li"&i ne/nrudite...

3rice cuv6nt e'te doar un cuv6nt relativ cu /ntre&uinţri relative# inclu'iv cuv6ntulvaloare= 'au cuv6ntul in7init=9 'au cuv6ntul zeu= :'ieu;9 'au expre'ia valoare a&'olut=.

A 'pune c „-ursa oricărei $alori nu poate să fie 'ec*t )nfinitul”D?J F000 e'te a nu 'pune

"ai ni"ic. @ac prin in7init= 'au a&'olut=9 'au unu= 'e /nţelege tot ceea ce e'te9 totul9/ntregul9 natura9 co'"o'ul9 a 'pune c 'ur'a a ceva anu"e e'te /n el e'te a 'pune o &analitateevident9 at6ta doar c in7initul=I a&'olutul=I unul= cu pricina e'te <i 'ur'a non!valorilor=9<i a rului=9 <i a "acaroanelor=9 <i a g6ndurilor=9 <i a 'trugurilor=9 <i a calculatoarelor=<.a.".d. Apoi9 a tot repeta 'u& di7erite 7or"e acea't con'tatare in7antil <i a nu 7i capa&il ' odep<e<ti /n nici un 7el arat 'pre un "are 'e"n de 'l&iciune "ental...

e pare /n' c unii 7ilo'o7i /<i /ncurc grav "intea /n cuvinte <i nu le "ai pot deo'e&i derealitţi9 "ai ale' dac le la' prea "ult ' plutea'c nedeter"inate prin cugetul lor. Gilo'o7ulcare nu!<i clari7ic9 /nainte de toate9 /n "od c6t "ai preci'9 'en'urile /n care 7olo'e<tecuvintele pe care le utilizeaz nu poate ' aJung dec6t la con7uzie <i incoerenţ...

)1+ Ren Le enne9 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 1+559 p. 202 :e!&ooF;.

102

$iblio%rafie+

Eadiou9 Alain9 200-9 Manifest pentru filosofie9 ditura (dea @e'ign ` 4rint9 CluJ!8apoca.

Codo&an9 Aurel9 20059 "ilosofia ca gen literar 9 ditura (dea @e'ign ` 4rint9 CluJ!8apoca.Co"te9 Augu'te9 1-)29 #iscours sur lUesprit positif 9 e!&ooF :'ur'a#http#IIcla''iMue'.uMac.caIcla''iMue'ICo"teaugu'teIdi'cour'e'pritpo'iti7I@i'cour'e'prit

po'iti7.pd7;.Conta9 >a'ile9 20019 7eoria fatalismului9 ditura Li&ro" Antet9 Eucure<ti.@e'carte'9 Ren9 20119 #espre pasiunile sufletului9 ditura Antet9 Gilipe<tii de T6rg94rahova."piricu'9 extu'9 20019 E+punere a filosofiei sceptice9 ditura Antet UU 4re''9 Gilipe<tiide T6rg.GranFena9 %illia"9 1+,9 Etics9 Kniver'ity o7 ichigan.QolaFo]'Fi9 Le'zeF9 1++9 orror MetapHsicus9 ditura All9 Eucure<ti.

Lavelle9 Loui'9 1++9 4anorama 'octrinelor filosofice9 ditura Ti"pul9 (a<i.Le enne9 Ren9 1+,)9 &bstacle et $aleur 9 ditura Gernand Au&ier9 4ari'.Le enne9 Ren9 1+,+9 )ntro'uction a la pilosopie9 4re''e' Kniver'itaire' de Grance94ari'.Le enne9 Ren9 1+)9 7raite 'e Morale GSnSrale9 ditura 4re''e' Kniver'itaire' deGrance9 4ari'.Le enne9 Ren9 1+559 1a 'Scou$erte 'e #ieu9 :'ur'a#http#IIcla''iMue'.uMac.caIcla''iMue'Ile'ennereneIladecouvertededieuIdecouvertede dieu.pd7; ? carte electronic :e!&ooF; realizat pornind de la ediţia crţii aprut /n 1+559 la4ari'9 la ditura Au&ier.4etrovici9 (on9 1++29 )ntro'ucere în metafizică9 ditura Agora9 (a<i.

Ro<ca9 @. @.9 20109 E+istenţa tragică9 ditura Drinta9 CluJ 8apoca.Radu9 Lucian Alexandru9 200+9 Etica Armoniei9 ditura D L(89 CluJ 8apoca.Radu9 Lucian Alexandru9 200+9 ,oua &r'ine =eligioasă9 ditura D L(89 CluJ 8apoca.chopenhauer9 Arthur9 2009 Arta 'e a a$ea întot'eauna 'reptate9 ditura Art9 Eucure<ti.pinoza9 Earuch9 200+9 7ratat 'espre în'reptarea intelectului9 ditura Antet UU 4re''9Gilipe<tii de T6rg9 4rahova.>ida"9 Teodor9 200+9 &rientări şi mize ale g*n'irii etice contemporane9 ditura Ardealul9T6rgu!ure<.%ar&urton9 8igel9 1+++9 %um să g*n'im corect şi eficient 9 ditura Trei9 Eucure<ti.%ittgen'tein9 Lud]ig9 1++,9 1ecţii şi con$orbiri 'espre estetică( psiologie şi cre'inţareligioasă9 ditura u"anita'9 Eucure<ti.

Articole>Cado9 >alde"ar9 1++29 1Resprit 'ans la pilosopie 'e =ene 1e -enne9 /n LavaltheologiMue et philo'ophiMue= vol. )-9 nr. ,.@ele'alle9 NacMue'9 1+,*9 1a pilosopie 'e M0 =enS 1e -enne9 /n Revue neo!'cola'tiMuede philo'ophie=9 nr. 51.@urance9 4hilippe9 20109 Au+ origines 'e la prospecti$e .2/> =enS 1e -enne et Gaston

Cerger :articol;9 Lyon :'ur'a# 7tp#[email protected];.Lalande9 A.9 1+)19 1a 4ilosopie en "rance( ?JBJ!?JD@9 rev. The 4hilo'ophical Revie]9vol. 509 nr. 19 pp. 2!1+ :'ur'a# http#II]]].J'tor.orgI'ta&leI21-1012;.

10,




ellar'9 Roy %ood9 1+519 7e -piritualism of 1a$elle an' 1e -enne 9 rev. 4hilo'ophy and4heno"enological Re'earch9 vol. 119 8o. ,9 pp. ,-*!,+,.i&ley9 %. .9 1+)+9 &bstacle et $aleur bH =enS 1e -enne9 rev. 4hilo'ophy and4heno"enological Re'earch9 vol. 109 8o. 19 pp. 1)+ ? 152.

Alexander9 %. (an9 1+5-9 #e lU)ntimitS -pirituelle bH 1ouis 1a$elle; 1a #Scou$erte 'e #ieu bH =enS 1e -enne9 rev. The 4hilo'ophical buarterly9 vol. -9 nr. ,19 p. 15!1-5 :'ur'a#http#II]]].J'tor.orgI'ta&leI221**)+;.

excesul basmologia si x-urile absolute - radu lucian alexandru

Documents