1. Finanţele publice

Organele activitatii financiare ale statului.

1.1.Relatati despre atributiile B.N.M in domeniul activitatii financiare.

BNM este o persoana juridica, publica, autonoma si este responsabila fata de Parlament.

BNM are urmatoarele atributii de baza:

-acorda credite bancilor si statului

-stabileste si promoveaza politiva monetara in stat.

-activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale.

-pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului

-intocmeste balanta de plati a statului.

-supravegheaza sistemul de plati

-actioneaza ca bancher si agent fiscal a statului

-intocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza Guvernului propuneri,aduce rezultatele analizelor la cunostinta publicului.

1.2.Clasificati organelor de activitate financiara ale statului.

Activitatea financiara a statului este realizata de organele statale precum si de formatiunile administratiei teritoriale.Organele st.se mai numesc si subiectii activitatii financiare,pe care le putem imparti in 3 grupe:

1.Organele representative a puterii de stat.

2.Organele executive cu competenta generala,toate organelle administratiei de stat

3.Organele executive cu competenta speciala in domeniul activitatii financiare.(Ministerul Finantelor,Curtea de Conturi,BNM..s.a.)

Implicarea statului in economie este limitata deoarece:

-aceasta implicare este intodeauna rezultatul unui anumit raport de interese.Modificarea implicarii statului poate avea loc numai in limitele premise de realizarea unui raport de interese.

-economia in ansamblu este o realitate formata pentru actiunea concomitenta a zecilor de mii de agenti economici caror statul nu le poate dicta mereu ce sa faca.

-organele administratiei de stat:

a. centrale si

b.locale desi sunt numeroase fiecare poate sa actioneze atat cat ii permite autonomia sa ceea ce limiteaza la fel implicarea statului in economie.

1

1.3Evaluati atributiile Trezoreriei de stat.

Evidentiem urmatoarele atributii ale Trez. de stat:

1.Elaboreaza normele de organizare si functionare a trezoreriilor teritoriale si indruma activitatea lor, ajutand la o mai buna functionare a acestora.

2.Tine contabilitatea constituirii si utilizarii tuturor fondurilor statului

3.Deschide credite bugetare pe baza dispozitiilor ordonatorilor principali de credite.

4.Gestioneaza datoria publica interna si externa.

5.Constituie depozite la vedere si la termen ale persoanelor juridice si fizice

6.Pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea in lei a acestora,primite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale sau de la organisme internationale si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotarari a Guvernului.

Organele de activitate financiara a statului

3.1Potrivit dispoziţiilor din Constituţia Republicii Moldova, legile, adoptate de Parlament, se trimit, spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este actul final al procedurii legislative şi ţine exclusiv de competenţa şefului statului1 ".

Este firesc ca şeful statului să aibă posibilitatea de a examina legea bugetară anuală, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, exercitîndu-şi atribuţiile constituţionale ce îi revin în această calitate, de a asigura buna funcţionare a autorităţilor publice.

Conform art. 93 alin.(l) din Constituţia Republicii Moldova .Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile".

Promulgarea legii bugetare anuale este operaţiunea finală a procedurii legislative şi ea permite şefului statului să investească legea cu formulă executorie, obligînd autorităţile publice de specialitate financiară şi cu atribuţii financiare să procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul următor de gestiune. Conform art. 94 alin.(l) din Constituţia statului nostru statuează, că decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de Preşedintele Republicii "Moldova sînt obligatorii pentru executarea pe întreg teritoriul statului, avînd caracter normativ. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova se promulgă într-un termen de două sâptămini :

Uneori. Preşedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor texte şi terminind cu îndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerută de către şeful stalului numai a singură dată şi nu sint obligatorii pentru Parlament. In acest sens. trimiterea de către Preşedintele

1

2

Republicii Moldova a legiibugetare anuale, cu obiecţiile sale, spre reexaminare Parlamentului înseamnă, de fapt. refuzul şefului statului de a o promulga.

în cazul adoptării repetate de către Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fără luarea în consideraţie a obiecţiilor expuse în scrisoarea cte remitere de şeful statului. Preşedintele Republicii Moldova este obligai de a promulga legea bugetară anuală. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se publică în Monitorul Oficial.

3.2

Întru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Ministerul este autorizat:

1) să solicite şi să primească de la autorităţile administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale, de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii materiale necesare ce ţin de realizarea atribuţiilor sale;

2) să ceară conducătorilor şi altor persoane cu funcţii de răspundere din autorităţile şi instituţiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea încălcărilor admise la executarea bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi să verifice îndeplinirea prescripţiilor sale;

3) să suspende temporar finanţarea de la bugetul de stat a autorităţilor şi instituţiilor publice, altor beneficiari de mijloace de la buget, dacă acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au înlăturat, în termenele stabilite, încălcările şi neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior, precum şi alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor documente şi informaţii solicitate, necesare pentru realizarea funcţiilor sale;

4) să perceapă pe cale extrajudiciară, în condiţiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat sau din mijloacele şi fondurile speciale, în cazul în care acestea sînt folosite în alte scopuri decît cele preconizate;

5) să deschidă conturi bancare la Banca Naţională a Moldovei şi în alte instituţii financiare;

6) să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de stat;

7) să emită, în limitele competenţei sale, acte normative departamentale executorii pentru autorităţile administraţiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor departamentală,forma organizatorico-juridică şi tipul de proprietate, precum şi pentru persoane fizice;

8) să exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.

Atributiile CCCEC:

A) să dispună, în legătură cu examinarea cererii sau comunicării, înregistrate în modul stabilit, despre infracţiunile ce ţin de competenţa sa ori în legătură cu urmărirea penală a acestor infracţiuni, efectuarea unor revizii economico-financiare, iar în cadrul urmăririi penale şi a unor controale fiscale asupra persoanelor juridice şi fizice subiecţi ai activităţii de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate şi genul de activitate; în cadrul reviziilor şi controalelor, să sigileze casieriile şi aparatele de casă, încăperile şi locurile de păstrare a documentelor, a mijloacelor băneşti şi a bunurilor materiale. Regulamentul efectuării reviziilor se aprobă de Guvern;

1) în procesul controalelor fiscale efectuate în cadrul urmăririi penale, să dispună de drepturile organelor fiscale, iar angajaţii săi - de drepturile funcţionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaţia fiscală şi de a o transmite organului fiscal pentru executare silită;

2) în cazul efectuării reviziilor economico-financiare şi controalelor fiscale, urmăriri penale, să aibă acces liber, iar în caz de impediment, să pătrundă în încăperile, pe teritoriul sau pe loturile de pămînt ale persoanelor juridice, precum şi a persoanelor fizice, subiecte ale activităţii de întreprinzător,indiferent de locul amplasării (cu excepţia reprezentanţelor diplomatice şi instituţiilor consulare ale altor state); să

3

efectueze, în prezenţa proprietarului sau a reprezentantului acestuia, iar în cazul absenţei ori refuzului lor, în prezenţa reprezentantului autorităţii publice locale, cercetarea acestor obiective, inclusiv a mijloacelor de transport, să verifice şi/ori să ridice obiectele, bunurile şi documentele. Pătrunderea în locuinţă fără acordul locatarilor se efectuează în cazul executării unui mandat de arest sau a unei hotărîri judecătoreşti;

3) să suspende operaţiunile persoanelor juridice, precum şi ale persoanelor fizice subiecte ale activităţii de întreprinzător, pe conturi în bănci şi în alte instituţii financiare şi să sechestreze mijloacele băneşti, bunurile materiale, datoriile debitoare şi alte active ale acestor persoane în cazul depistării unor fapte de activitate economică ilicită, neonorării obligaţiilor faţă de buget sau să sisteze executarea operaţiunilor financiare limitate sau suspecte;

4) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare, agenţilor economici şi persoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin;

5) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură, precum şi cercetări ce ţin de competenţa sa, să solicite autorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de stat antrenarea de specialişti şi experţi la verificări sau expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate;

6 ) să efectueze fotografierea, înregistrarea sonoră şi video, dactiloscopia şi înregistrarea persoanelor reţinute sau ţinute sub arest, conform legislaţiei;

7) să ceară conducătorilor obiectivelor supuse controlului inventarierea bunurilor materiale, mijloacelor băneşti şi verificarea datoriilor reciproce, documentele normativ-tehnice şi de evidenţă prin care se reglementează şi se omologhează operaţiunile de utilizare a bunurilor materiale şi a mijloacelor băneşti;

8) să constate încălcarea legislaţiei economico-financiare, fiscale şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege;

9 să sechestreze şi/ori să ridice de la persoanele juridice, precum şi de la persoanele fizice subiecte ale activităţii de întreprinzător, bunurile materiale, inclusiv mijloacele de transport, în cazul:

- lipsei, la momentul transportării, păstrării ori comercializării, a documentelor ce confirmă provenienţa lor legală;

- păstrării de bunuri neînregistrate în documentele contabile sau păstrării lor în locuri nedeclarate autorităţii fiscale;

10) să ridice, în cazurile ce nu suferă amînare, documentele contabile ale subiecţilor de antreprenoriat, documentele cu falsuri înscrise, bunuri fără stăpîn, obiecte şi documente, în baza informaţiilor operative, pînă la soluţionarea definitivă a cazului;

11) să iniţieze acţiuni de citare în faţa instanţei de judecată în conformitate cu legislaţia;

12) să participe la elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ vizînd preîntîmpinarea şi contracararea infracţiunilor economice şi a corupţiei;

13) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice suportul informaţional şi consultativ necesar efectuării expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului;

14) să înainteze, conform legii, sesizări privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat comiterea de infracţiuni a căror contracarare ţine de competenţa sa;

15) să efectueze schimb de informaţii despre relaţiile economice ale persoanelor juridice şi fizice din Republica Moldova cu cele din alte ţări în baza tratatelor interstatale;

16) să folosească mijloacele de informare în masă pentru stabilirea circumstanţelor în care s-au comis infracţiunile, precum şi pentru urmărirea persoanelor care se eschivează de la urmărire penală şi judecată.

3.3. Atribuţiile de control al Curţii de Conturi.

4

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public.

Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legilor şi aplicarea principiilor de economicitate, raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor materiale şi financiare ale statului.

Pentru exercitarea atribuţiilor Curtea de Conturi controlează:

• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale fondurilor de asigurări obligatorii în medicină;• format ea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public:• formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe;• utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi a altor forme de asistenţa financiara din partea stalului;• executarea, raţionalitatea şi eficienţa tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar:• procesul de reorganizare şi privatizare a patrimoniului statului.• activitatea altor organe de control, precum şi a structurilor de control intern:• emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare şi valutare ale slalului;

• alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi. Suni supuse reviziei financiare:

A) Aparatul Parlamentului. Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova. Curtea Constituţionala, AparatulGuvernului. Curtea Suprema de Justiţie. Judecătoria Economică. Procuratura Generala. Comisia Naţională aValorilor Mobiliare;

B) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, alte autorităţi administrative. Banca Naţională aMoldovei şi băncile comerciale în care cota statului în capitalul social este mai mare decît 50 la sută.

Controlului efectuat de Curtea de Conturi se supun şi persoanele juridice, indiferent de tiptil de proprietate şi forma juridică de organizare dacă acestea:

a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului;

h) administrează, în baza unui contract, bunuri aparţinînd domeniului patrimoniului public: e) dispun de capital social integral de stal sau mai mult de 50 la sută din el aparţine statului. Toate documentele referitoare la datoria publică, din care rezultă obligaţiunile ţarii, se contrasemnează de

Preşedintele Curţii de Conturi. Contrasemnatura garantează legalitatea împrumutului şi înregistrarea lui în cartea

datoriei publice.

Curtea de Conturi exercită, in oficiul său sau ia fata locului, controale ulterioare, care includ revizii financiare şi controale tematice..

în afară de controalele pe care le efectuează Curtea de Conturi, ea mai avizează proiectul Legii bugetului de stat, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat,- fondurile obligatorii de asigurări în medicină pe anul respectiv.

Controlul exercitai de Curtea de Conturi.

5

Noua reglementare juridică privind controlul financiar a fost introdusă in contextul perfecţionării formelor de control efectuat de Curtea de Conturi.

Controlul in oficiul Curţii de Conturi se efectuează în baza documentelor şi informaţiilor de care dispune Curtea de Conturi, precum şi în baza documentelor solicitate în scris de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi de la entitatea controlată sau de la altă entitate, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care poate să dispună de documentele necesare.

Controalele la f iţa locului se efectuează în baza dispoziţiei de control şi in ba/a programului de control, semnate de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi.

Pentru a confirma unele probe care nu sînt destul de relevante, în baza dispoziţiei de control adoptate de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi, pot fi efectuate controale de contrapunere la orice entitate controlată. Verificarea prin contrapunere'* se aplică în cazul confruntării documentelor din contabilitate cu cele existente în organizaţiile şi întreprinderile de la care au fost primite valori materiale. în cazul în care nu au fost prezentate verificării documente suficiente pentru a stabili natura operaţiunii economice sau existenţa dublilor referitor la forma şi conţinutul documentelor justificative prezentate revizorului.

Curtea de Conturi exercită, in oficiul său sau la faţa locului, controlul rapoartelor financiare prezentate de către entităţile controlate.

Rapoartele asupra controalelor se examinează de către Curtea de Conturi în prezenţa persoanelor cu funcţii de răspundere care reprezintă autorităţile administraţiei publice în cauză. Neprezentarea, fără motive întemeiate, a persoanelor cu funcţii de răspundere la examinarea rapoartelor nu împiedică adoptarea hotărîrii dacă persoanele respective au fost înştiinţate în modul stabilit.

Curtea de Conturi adoptă întăriri asupra rapoartelor prezentate. Aceste hotărîri reprezintă principala modalitate prin care se pun la dispoziţia entităţilor controlate, organelor ierarhic superioare acesteia şi societăţii, informaţii independente, soluţii şi asigurări referitoare la legalitatea, conformitatea, justeţea operaţiunilor economico-financiare şi rapoartelor financiare, precum şi la economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării patrimoniului public de către entităţile controlate. Informaţiile din hotărîri le emise de Curte trebuie să fie clare şi bine documentate.

Hotărîrile vor fi concise, vor conţine sinteze ale concluziilor şi probelor controlului. Proiectele de hotărîri se elaborează de către şefii de direcţiei (secţii) ale Curţii de Conturi în baza rapoartelor (actelor) de control întocmite de controlori şi cuprind următoarele elemente:

a) titlul hotărîrii;b) prezentarea sintetică a contextului în care se desfăşoară activităţile supuse controlului, inclusiv contextului instituţional;c) obiectivele activităţii entităţii controlate;d) descrierea metodologiilor de colectare şi analiză a probelor de control, cu precizarea surselor acestora;

e) criteriile de evaluare a performanţei;

f) constatările controlului sau cel puţin cele considerate relevante pentru destinatarii sau utilizatorii hotărîrii;

g) concluziile referitoare la obiectivele controlului;

h) recomandările referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse ca rezultat logic al concluziilor.Recomandările se vor face numai în cazul în care controlul identifică remedii posibile şi eficiente pentru oricare din încălcările comise. Recomandările vor indica principalele direcţii ale fiecărei modificări propuse,fara detalierea acestora. în proiectul de hotărîre este necesar să se menţioneze clar persoana responsabilă de încălcir comise şi persoana responsabilă de remedierea lor.

Proiectul de hotărîre se examinează de membrii Curţii de Conturi împreună cu echipa de control, cu autorii proiectului, precum şi cu reprezentanţii entităţii controlate şi cu alte persoane, la decizia Preşedintelui Curţii de Conturi.

6

Acestea evaluează dacă laptele şi probele prezentate sînt documentate şi concrete, iar condu/: . semnificative pentru destinatarul hotărîrii şi pot sugera modificări dacă proiectul de hotărîre depistează încălcari procedurale, care nu vor avea impact prea mare asupra statului. Membrii Curţii de Conturi sînt în drept să solicite opinia unei persoane neînplicate în control, dar competentă pentru a decide dacă probele care susţin constatarile, concluziile şi recomandările sînt suficiente, relevante şi semnificative.

Membrii Curţii de Conturi pot modifica concluziile şi recomandările prevăzute în proiectul de hotărîre cazul în care entitatea controlată sau altă persoană aduce probe de control noi. Proiectul de hotărîre poate fi modificat dacă probele de control noi au efect asupra constatărilor depistate. în acest caz, noul proiect de hotărîre va reexamina, luînd în consideraţie explicaţiile persoanei cu funcţie de răspundere a entităţii controlate.

Hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control sînt prezentate ordonatorilor de credite (alocaţii) ai autorităţilor administraţiei publice corespunzătoare. Despre încălcările comise este informat organul de resort ierarhic superior şi. după caz. organele financiare şi de drept respective.

Conducătorii autorităţilor administraţiei publice informează Curtea de Conturi despre măsurile luat legătură cu încălcările depistate în cadrul controlului.

Controlul ulterior al Curţii de Conturi este reglementat în scopul verificării exactităţii şi conform contului general anual de execuţie a bugetului de stat. bugetului asigurărilor sociale de stat. fondurilor asigurărilo obligatorii de asistenţă medicală, conturilor anuale de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor băneşti speciale, ca şi a contului anual al datoriei publ situaţiei garanţiilor guvernamentale acordate pentru credite interne şi externe acordate persoanelor juridice.

In acelaşi timp. controlul ulterior al Curţii se exercită prin verificarea exactităţii şi conformităţii conturile, gestiunilor publice de bani şi alte valori materiale, a bilanţurilor contabile ale ordonatorilor de credite (aloca::: bugetare şi alte bilanţuri din sfera financiară privind operaţiunile băneşti ce depăşesc anumite limite valorice.

în exercitarea controlului ulterior ca cerinţă deosebita, se verifică şi necesitatea şi oportunitatea anga h cheltuielilor bugetare, a acordării de subvenţii, a efectuării de transferuri între bugetele publice, a aprobări viramentelor de alocaţii bugetare şi a acordării de alocaţii suplimentare.

La încheierea tuturor acestor verificări se formulează şi concluzii despre calitatea gestiunii economico financiare a unităţilor controlate din punct de vedere al economicităţii şi eficienţei.

Controlul ulterior se exercită în oficiul Curţii de Conturi sau la faţa locului, iar în cazul prezentă: verificare a unor conturi şi bilanţuri cu documentaţie incompletă, se pretinde completarea şi refacerea acestor; wta un termen stabilit în fiecare caz. Despre verificarea conturilor se întocmesc rapoarte în care se specifică constatării şi se formulează concluziile verificării, precum şi, atunci cînd este necesar, completarea ori refacerea e\ice-:e contabile.

\

Bazele juridice şi principiile financiare ale statului.

7

1.1. Relataţi despre principiile activităţii financiare ale statului.

Activitatea financiară a statului şi organelor administrative publice locale este bazată pe anumite reguli şi cerinţe fundamentale care exprimă trăsăturile şi scopurile esenţiale ale acestei activităţi. Principiile sunt evidenţiate în Const. RM. Care priveşte anemijlocit şi activitatea financiară a statului.

1) Principiul. legalităţii

2) Principiul. egalităţii

3) Principiul. publicităţii

4) Pr. repartizării funcţiilor în domeniul activităţii financiare ale statului are la bază principiul separării şi colaborării puterilor.

5) Pr. autonomiei locale – existenţa unei autonomiifinanciare, aplicabil în mare măsură acolectivităţilor locale.

6) Pr. caracterului social al activităţilor financiare

7) Pr. de planificare a activităţilor statului

8) Pr determinării juste a sarcinilor fiscale – cetăţenii sunt obligaţi să contirbuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice

1.2. Demonstraţi corelaţia dintre formele juridice şi nejuridice a acitivăţii financiare ale statului.

Forma nejuridică constă în instruirea contribuabililor în vederea exercitării activităţii financiare, popularizarea legislaţiei financiare, petrecerea adunărilor în cadrul organelor financiare sau fiscale. Forma nejuridică crează posibilitatea realizării formelor juridice a acitivităţii financiare ale statului, prin care se manifestă şi caracterul coercitiv a organelor puterii de stat în domeniul financiar.

În acitivitatea sa financiară, st adoptă acte financiare juridice – deciziile organelor de stat, care sunt adoptate într-o formă stabilită şi au consecinţe juridice , ce ţin de competenţa organelor financiare în cauză.

Actele juridice financiare pot fi clasificate:

a) După particularitatea juridică

-acte normative

-acte individuale

-acte mixte

b) După natura juridică

-legi

-acte subordonate legii

c) După organele ce le emit

8

-acte emise de organul reprezentativ

-acte emise de organele executive cu competenţă generală

-acte smise de organele executive de competenţă specială

1.3. Selectaţi elementele sistemului financiar la etapa actuală.

Sistemul financiar al R.M: are următoarele elemente:

1) Sistemul bugetar al RM – parte componentă a sistemului financiar care include în sine toatalitatea bugetelor, impozitelor.

2) Fondurile speciale – isntitutite la iniţiativa Guvernului, concret sunt stabilite fondurile de cheltuieli pentru anumite necesităţi

3) Fondul întreprinderilor şi instituţiilor publice

4) Asigurarea obligaţiilor

5) Împrumutul de stat

Finanţele publice

1.1. Definiţi noţiunea de finanţe publice.

Finanţe publice – totalitatea relaţiilor sociale de natură economică care apar în procesul constituirii, repartizării şi utilizării în formă bănească a resurselor necesare statului în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale.

Finanțele publice sînt asociate cu statul, cu unitățile administrative teritoriale sau alți subiecți ai dreptului public în legătură cu veniturile, cheltuelile, împrumuturi și datoriile acestora. Finanțele publice se folosesc în principal pentru acoperirea cheltuelilor generale de stat.

9

1.2. Stabiliţi şi comparaţi trăsăturile caracteristice ale conceptelor finanţelor publice.

Conceptele finanţelor publice:

I – Perioada finanţelor publice clasice: aferentă perioadei de închegare a finanţelor ca doctrină de sine stătătoare cuprinde perioada sec XVII pînă în XX.II – Perioada modernă. Primele decenii ale sec XX şi pînă în 1970.III – Finanţele publice postmoderne începînd cu ultimii decenii ale sec XX.

Primul concept clasic al finanţelor publice era strîns legat de perioada în care statul îşi desfăşura activitatea după principiul laisser faire laisser passer. În acea perioadă finanţele publice serveau doar pentru constituirea fondurilor băneşti ale statului şi aveau un caracter neutru.În cel de-al doilea concept spre deosebire de primul statul urmează să joace un rol mai activ în viaţa economică a societăţii în vederea influenţării proceselor economice spre un curs mai favorabil.În comparaţie cu cele două concepte în cel de-al treilea se conturează armonizarea intereselor şi intervenţia statului în sectorul privat însă intervenţia statului se pronunţă doar pentru a stabili cadrul juridic al acestei concurenţe de piaţă, în baza funcţionării mecanizmelor preţurilor şi împiedicării abuzurilor din partea monopolurilor.

1.3. Estimaţi activităţile financiare ale statului la etapa actuală.

Prin activitatea fincanciră a statului înelegem activitatea statului pentru formarea repartizarea și utilizarea mijloacelor financiare care asigură dezvoltarea și îndeplinirea funcțiilor sale. Un prim pas și cel mai important este activitatea bugetară. ((1 ian. – 31 dec.) În prezent activitatea financiară a statului nostru are loc mai mult, mai puțin, în colaborare cu organismele financiare internaționale (FMI, Banca Moldială, etc.) în condițiicolaborării economice bilaterale sau multilaterale (ex: convenții cu privire la împrumuturi externe).

Statul în activitatea financiară utilizează forme juridice (adobtarea actelor normative) și nejuridice (mese rotunde, seminare, publicitate). Statu desfăoară activitate financiară prin intermediul organelor sale specializate:

- organe cu competență generală (Parlamentul(Legea 181), Guvernul, Autoritățile publice locale(Legea privind finantele publice locare))

- organe cu competență specială:1. Organele statale care desfășoară activitate financiară de rînd (în paralel) cu îndeplinirea atribușiilor de bază (ministerele, servicii, agenții).2. Organele statale a căror activitate financiară este de bază ( ministerul finanțelor, BNM, curtea de conturi, inspetia financiară – pentru seminar)

Finantele publice

10

1.1.Indentificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice.

Finantele publice au urmatoarele trasaturi caracteristice:

sunt relatii cu caracter economic, intrucit apar in procesul formarii, repartizarii, si utilizarii produsului social.

sunt relatii care apar in forma baneasca, deoarece procesul de productie, reproductive si de circulatie a marfurilor, repartitia produsului social, relatii de schimb, retribuirea muncii, precum si relatiile dintre agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice, se exprima prin intermediu banilor, in cadrul unor relatii banesti. Si nu trebuie confundata notiunea de finante publice sau relatii financiare cu cea de bani sau relatii banesti .Deoarece banii reprezinta o marfa iar finantele publice sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare a mijloacelor banesti.

sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare ale mijloacelor banesti ale societatii-sunt relatii fara echivalent, adica nu presupun, im mod necesar, o contraprestatie directa din partea subiectului beneficiar al mijloacelor banesti.

mijloacele banesti din reletiile financiare repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza , adica de la fondurile bugetare se efectuiaza plati cu titlu nerambursabil catre unele regii autonome sau catre institutii publice din sfera nemateriala care presteaza servicii pentru populatie.

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private.

Notiunea de finante publice si private sunt adecvate, situatiilor din tarile cu economie de piata in care cea mai mare parte a mijloacelor de productie se afla in proprietatea private fapt care face posibila realizarea unei delimitari nete intre sectorul public si privat.

Finantele publice suntasociate totdeauna cu statu, unitatile administrative teritoriale, cheltuielile, imprumuturilesi datoriile acestora.

Finantele private sunt associate totdeauna cu activitatea financiara ale intreprinderilor economice , ale bancilor si societatii de asigurare, societatilor in legatura cu resurcele si necesitatile acestora, imprumuturile primate sau acordate, creantele de incasare si obligatiile de plata a sigurarilor si reasigurarilor de bunuri,raspunderea civila.

Resursele necesare statului pentru realizarea functuulor si sarcinilor acestuia se procura pe calea impozetelor si taxelor, prin masuri de constringere in principal, in timp ce resursele intreprinderilor private si a persoanelor fizice se procura pe piata pe baza conrtactelor.

Statul poate lua orice masura in legatura cu moneda nationala,in timp ce intreprinderele private nu pot decit sa o foloseasca.

Finantele publice sunt folosite in principal in scopul satisfacerii nevoilor generale a societatii in timp ce finantele private sunt folosite in slujba realizarii de profit de catre intreprinzatorii particulari.

Gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public iar gestiunea a intreprinderilor private urmeaza regulile dreptului civil si commercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice.

Existenta banului public nu reprezinta urmarea deciziei arbitrare a unei autoritati publice, ci are character obiectiv. Astfel spus finantele publice exista pentru a servi la realizarea unor obiective précis determinate, la indeplinirea anumitor sarcini, care ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu alte mijloace.Pentru asi indeplini misiunea finantele publice au urmatoarele functii:

Functia de repartitie care se formeaza in procesul de formare si repartizare a mijloacelor banesti.Aceasta functie se realizeaza in doua faze:

1. prima faza de formarea resurselor care presupune formarea fondurilor public de resurse banesti, la acesta actiune de formare participa: societatile comerciale, institutiile publice si personae fizice sau juridice indifferent daca sunt rezidente sau nerezidente.Aceste fonduri se constitue in mai multe forme: impozite, taxe, amenzi, penalitati etc.

11

2. adoua faza de repartizare amijloacelor banesti se realizeaza in cadrul repartitiei secundare adica redistribuirea venitului national. Redestribuirea venitului national se realizeaza prin intermediul sistemului de preturi si tarife( la bunuri si servicii) si prestari de servicii cu character indirect productive. Distribuirea si redistribuirea venitului national duce la formarea veniturilor finale ale statului. Functia de control nu se limiteaza la modul de constituire a fondurilor publice si la repartizarea pe

benificiarii ei, urmareste legalitatea, necesitatea, opurtunitatea si eficienta cu care institutiile publice si agentiile economice cu capital de stat utilizeaza in concret resursurile banesti de care dispun. Functia de control a finantelor publice este strins legata

De functia de repartitie dar are o sfera mult mai larga decit aceasta , deoarece vizeaza pe linga constituirea si repartizarea fondurilor banesti ale statului, si modul de utilizare a resurselor respective. Controlul financiar se efectuiaza in mod necesar, in procesul repartitiei si urmareste:

Provenienta resursurilor care alimenteaza fondurile publice, de resurse financiare si destinatia pe care aceasta o capata

nivelul la care ele se constitue titlul cu care ele se constitue dimensiunile fondului in raport cu produsul intern brut gradul de redistribuire a fondurilor intre sferile de activitate , sectoarele sociale, membrii societatii modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare.

Organele activitatii financiare a statului

1.1 atributiile BNM

Banca Naţională a Moldovei este banca centrală a Republicii Moldova.

Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament

Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform prezentei legi, întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare

Banca Naţionlă furnizează organelor economice şi financiare ale Guvernului, la cererea acestora, informaţii referitoare la problemele monitare şi financiare. Organele menţionate, la rîndul lor, furnizează Băncii Naţionale, la cererea ei, informaţii referitoare la problemele macroeconomice, monetare sau financiare.

Banca Naţională poate acorda servicii bancare instituţiilor guvernamentale, financiare şi bancare străine, precum şi organizaţiilor internaţionale publice, la care Banca Naţională sau Republica Moldova participă.

Banca Naţională funcţionează ca unul din agenţii statului în aplicarea legislaţiei privind controlul valutar. Dările de seamă, informaţiile privind conturile şi alte informaţii prevăzute de legislaţia menţionată pot fi transmise prin intermediul Băncii Naţionale

1.2Clasificati organelle de activitate financiare

Statu desfăoară activitate financiară prin intermediul organelor sale specializate:

12

- organe cu competență generală (Parlamentul(Legea 181), Guvernul, Autoritățile publice locale(Legea privind finantele publice locare))

- organe cu competență specială:1. Organele statale care desfășoară activitate financiară de rînd (în paralel) cu îndeplinirea atribușiilor de bază (ministerele, servicii, agenții).2. Organele statale a căror activitate financiară este de bază ( ministerul finanțelor, BNM, curtea de conturi, inspetia financiară

1.3evaluati atributiile trezoreriei de stat

Întru realizarea obiectivelor sale de activitate, Trezoreria de Stat are urmatoarele atributii de baza:

1) exercita executarea de casa a bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat si a veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala;

2) organizeaza  si asigura evidenta contabila a executarii de casa a bugetului de stat,  bugetelor unitatilor  administrativ-teritoriale, veniturilor  bugetului  asigurarilor sociale de stat si veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala prin intermediul sistemului trezorerial al Ministerului Finantelor;

3) asigura evidenta impozitelor, taxelor si altor plati, încasate la bugetele de toate nivelurile, în conformitate cu legislatia în vigoare;

4) efectueaza, în baza normativelor stabilite, delimitarea veniturilor generale de stat, cu  înscrierea  lor în conturile trezoreriale ale bugetelor respective;

7) evalueaza necesarul si asigura disponibilul de mijloace banesti la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale pentru efectuarea cheltuielilor bugetului de stat;

8) elaboreaza  prognoze operative periodice  (saptamînale, lunare, trimestriale, semestriale)  privind gestionarea fluxului de numerar  al bugetului de stat;

9) asigura controlul asupra efectuarii cheltuielilor din contul mijloacelor bugetului de stat si mijloacelor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale în limita alocatiilor aprobate, precum si asupra soldului disponibil de mijloace banesti în conturile bancare ale Ministerului Finantelor - Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;

11) deschide si închide conturi trezoreriale;

13) gestioneaza mijloacele bugetului de stat si mijloacele extrabugetare din conturile bancare ale Ministerului Finantelor - Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;

14) elaboreaza metodologia de evidenta contabila si de întocmire a rapoartelor privind executarea bugetului de stat, bugetelor  unitatilor administrativ-teritoriale si devizelor de cheltuieli  în  institutiile publice;

15) elaboreaza si prezinta spre aprobare ministrului finantelor formulare  tipizate de evidenta si de rapoarte contabile în sistemul bugetar, precum si instructiuni privind modul  de  întocmire  si  de aplicare a acestora;

16) efectueaza analiza executarii de casa a bugetelor de toate nivelurile, elaboreaza informatii operative periodice (zilnice, saptamînale) ce tin de executarea bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, bugetului public national, restantele la plata salariilor, datoriile creditoare si le prezinta conducerii Ministerului Finantelor, autoritatilor administrative centrale si autoritatilor administratiei publice locale în vederea adoptarii deciziilor corespunzatoare, precum si asigurarii transparentei procesului bugetar;

18) asigura întocmirea rapoartelor lunare, trimestriale si anuale privind executarea de casa a bugetului de stat;

13

21) efectueaza controlul asupra respectarii legislatiei  Republicii Moldova în procesul executarii de casa a bugetului de stat si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale;

22) asigura controlul corectitudinii întocmirii documentelor de plata si a documentelor justificative prezentate la Trezoreria Centrala si trezoreriile teritoriale;

23) asigura prelucrarea zilnica a extraselor bancare din conturile bugetelor de toate nivelurile si formarea extraselor trezoreriale;

24) tine evidenta  titlurilor executorii si dispozitiilor incaso trezoreriale, înaintate la contul bugetului de stat de organelle abilitate cu dreptul de dezafectare incontestabila a mijloacelor;

26) înregistreaza si monitorizeaza obligatiile contractuale ale institutiilor publice;

27) elaboreaza proiecte de regulamente, indicatii metodice, instructiuni, scrisori instructive, circulare privind evidenta contabila în sistemul bugetar;

28) elaboreaza si  avizeaza proiectele actelor  legislative si normative în partea ce tine de competenta Trezoreriei de Stat;

29) acorda asistenta metodologica autoritatilor administrative centrale si autoritatilor  administratiei publice locale, organelor financiare si institutiilor publice în organizarea evidentei contabile;

31) asigura respectarea drepturilor si intereselor financiare ale statului în domeniile ce tin de competenta sa;

32) îndeplineste  orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate.

Subiectul 1:Finantele publice

1.1.Definiti notiunea de finante publice

Notiunea de finante provine din limba latina, corespondentul fiind termenul “finis” ce poate fi interpretat prin a termina, a incheia un diferend, o scadenta. De asemenea, expresia “financia pecuniaria” se poate traduce ca plata unei sume de bani in cadrul unei tranzactii.

In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a fondurilor necesare statului exprimate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti de la agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la bugetul de stat catre agentii economici, intre institutii si chiar in interiorul unor structuri economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri.2

O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea forma:“totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale”.3

1.2.Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor finantelor publice:

Conceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice sunt urmatoarele:

1.Finatele publice clasice(sec.VIII-incep.sec.XX)

2.Finantele publice moderne(primele decenii ale sec.XX-anii 1970

2

3

14

3.Finantele publice postmoderne(1970-prezent).

Primul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada in care statul isi desfasura activitatea dupa principiul laisser faire,laisser passer.In acea perioada finantele publice serveau doar pentru constituirea fondurilor banesti ale statului si aveau un character neutru.

In cel de-al doilea concept spre deosebire de primul,statul urmeaza sa joace un rol mai active in viata economica a societatii in veedrea influentarii proceselor economice spre un curs mai favorabil.

In comparative cu cele doua concepte,in cel de-al treile se contureaza armonizarea intereselor si interventia statului in sectorul privat,insa interventia statului se pronunta doar pentru a stabili cadrul juridic al acestei concurente de piata,in baza functionarii mecanismelor preturilor si impiedicarii abuzurilor din partea monopolurilor.

1.3.Estimati activitatile financiare ale statului la etapa actuala:

Prin activitatea fincanciră a statului înelegem activitatea statului pentru formarea repartizarea și utilizarea mijloacelor financiare care asigură dezvoltarea și îndeplinirea funcțiilor sale. Un prim pas și cel mai important este activitatea bugetară. ((1 ian. – 31 dec.) și repartizarea mijloacelor financiare între bugetele de diferite niveluri

În prezent activitatea financiară a statului nostru are loc mai mult, mai puțin, în colaborare cu organismele financiare internaționale (FMI, Banca Moldială, etc.) în condițiicolaborării economice bilaterale sau multilaterale (ex: convenții cu privire la împrumuturi externe).

Statul în activitatea financiară utilizează forme juridice (adobtarea actelor normative) și nejuridice (mese rotunde, seminare, publicitate). Statu desfăoară activitate financiară prin intermediul organelor sale specializate:

- organe cu competență generală (Parlamentul(Legea 181), Guvernul, Autoritățile publice locale(Legea privind finantele publice locare))

- organe cu competență specială:1. Organele statale care desfășoară activitate financiară de rînd (în paralel) cu îndeplinirea atribușiilor de bază (ministerele, servicii, agenții).2. Organele statale a căror activitate financiară este de bază ( ministerul finanțelor, BNM, curtea de conturi, inspetia financiară .

Subiectul 1:Finantele publice1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice:Trăsăturile finanţelor publice:

Sunt relaţii cu caracter economic, întrucât ele apar în procesul formării, repartizării şi utilizării produsului social.

Apar în formă bănească, deoarece în cadrul producţiei de mărfuri şi al acţiunii legii valorii, produsul de producţie, reproducţie şi de circulaţie a mărfurilor, repartiţia produsului social, relaţiile de schimb, retribuirea muncii, precum şi relaţiile dintre agenţii economici sau dintre aceştia şi persoanele fizice, se exprimă prin intermediul banilor, în cadrul unor relaţii băneşti. Noţiunea de finanţe publice sau relaţii financiare nu poate fi confundată cu cea de bani sau relaţii băneşti. Banii reprezintă o marfă, iar finanţele sunt relaţii de constituire, repartizare şi utilizare a mijloacelor băneşti.

Sunt relaţii fără echivalent, adică nu presupun în mod necesar o contraprestaţie directă din partea subiectului beneficiar al mijloacelor băneşti.

Mijloacele băneşti repartizate şi utilizate de subiectele beneficiare nu se rambursează.

15

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private:

Noţiunile de finanţe publice şi private sunt adecvate situaţiei din ţările cu economie de piaţă, în care cea mai mare parte a mijloacelor de producţie se află în proprietate privată, fapt care face posibilă realizarea unei delimitări nete între sectorul public şi cel privat.

Finanţele publice sunt asociate întotdeauna cu statul, unităţile administrativ-teritoriale, cheltuielile, împrumuturile şi datoria acestora.

Finanţele private sunt asociate întotdeauna cu activităţile financiare ale întreprinderilor economice, ale băncilor şi societăţilor de asigurări private, în legatură cu resursele şi necesităţile acestora, împrumuturile primite sau acordate, creanţele de încasat şi obligaţiile de plată, asigurările şi reasigurările de bunuri, persoane şi răspundere civilă.

Între finanţele publice şi cele clasice există o serie de deosebiri după cum urmează:

Resursele necesare statului pentru realizarea funcţiilor şi sarcinilor acestuia se procură pe calea impozitelor şi taxelor, prin măsuri de constrângere în principal, în timp ce resursele întreprinderilor private şi ale persoanelor fizice se procură de pe piaţă, pe baze contractuale.

Statul poate lua orice masură în legatură cu moneda naţională, în timp ce întreprinderile private nu pot decât să o folosească.

Finanţele publice sunt folosite în principal în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societăţii, în timp ce finanţele private sunt folosite în slujba realizării de profit de către întreprinzătorii particulari.

Gestiunea finanţelor publice este supusă dreptului public, iar gestiunea financiară a întreprinderilor private urmează regulile dreptului civil şi comercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice:

Finanțele publice are 2 funcții:

1.Funcția de repartiție – are 2 faze dinstincte dar interdependente:

a) Constituirea fondurilor bănești – contribuie următoarele subiecte:

-Întreprinderile, indiferent de formă! (toate)

-Instituțiile publice și unitățile subordonate acestora;

-Persoanele juridice și fizice rezindente în străinătate;

-Populația de pe teritoriul RM.

Toate aceste subiecte contribuie la formarea fondurilor bănești prin:

-Impozitul pe venit (de profit al agenților economici);

-Impozite pentru bunuri financiare;

-Contribuții de asigurări medicale și financiare;

-TVA;

-Amenzi;

-Penalități;

-Dobînzi, etc.

b) Distribuirea fondurilor bănești – prin distribuirea produsului național brut se înțelege atît distribuirea primară cît și redistribuirea acestora.

16

- Distribuirea primară constă în împărțirea produsului național brut între participanții direcți/nemijlociți la procesul producției materiale. (Salariații, Statul, Băncile).

-Procesul redistribuirii - produsul național brut cuprinde 2 faze:

1) Mobilizarea (acele relații sociale economice cu ajutorul cărora prin mecanismul economic financiar și bancar, prin instituțiile financiare și bancare prin sistemul prețurilor și tarifelor aplict bunurilor și serviciilor se mai atrage o prte din veniturile agenților economice) și dirijarea unei părți din produsul național brut deja distribuit.

2) Dirijarea (relațiile bănești prin intermediul cărora sînt dirijate și utilizate aceste fonduri împreună cu o parte a resurselor bănești mobilizate în procesul distribuirii produsului național brut se îndreaptă către sfera social-culturală, ordinea publică, apărarea națională precum și către grupurile de populație care nu au primit sau au primit fonduri insufieciente).

2. Funcția de control – urmărește modul de constituire a fondurilor în economie repartizarea pe destinație și gestionarea lor cu o maximă eficiență de către agenții economici, respectarea obligațiilor contractuale, dar mai ales a obligațiilor față de bugetul de stat. Funcția de control se exercită de către stat prin intermediul instituțiilor sale specialiate: Curtea de Conturi, Ministerul de Finanțe, Banca Națională a Moldovei, Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal de Stat, Departamentul de Inspecție financiar. Acestor organe le revine sarcina de a verifica integritatea patrimoniului public, eficiența utilizării fondurilor, legalitatea, necesitatea și oportunitatea cheltuelilor efectuate de către instituțiile publice.

În concluzie menționăm că funcția de control este stîns legată cu funcția de repartiție, dar are o sferă de manfestare mult mai lagră, deoarece vizează pe lîngă constituirea și repartizarea fondurilor, și modul de cheltueli a banilor

Subiectul 3:Organele de activitate financiara a statului:

3.1.Relatati despre atributiile financiare ale Presedintelui RM

Potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din Constituţia Republicii Moldova, legile, adoptate de Parlament, se trimit, spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este actul final al procedurii legislative şi ţine exclusiv de competenţa şefului statului4 ".

Este firesc ca şeful statului să aibă posibilitatea de a examina legea bugetară anuală, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, exercitîndu-şi atribuţiile constituţionale ce îi revin în această calitate, de a asigura buna funcţionare a autorităţilor publice.

Conform art. 93 alin.(l) din Constituţia Republicii Moldova .Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile".

Promulgarea legii bugetare anuale este operaţiunea finală a procedurii legislative şi ea permite şefului statului să investească legea cu formulă executorie, obligînd autorităţile publice de specialitate financiară şi cu atribuţii financiare să procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul următor de gestiune. Conform art. 94 alin.(l) din Constituţia statului nostru statuează, că decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de Preşedintele Republicii "Moldova sînt obligatorii pentru executarea pe întreg teritoriul statului, avînd caracter normativ. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova se promulgă într-un termen de două sâptămini :

Uneori. Preşedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor texte şi terminind cu îndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerută de către şeful stalului numai a singură dată şi nu sint obligatorii pentru Parlament. In acest sens. trimiterea de către Preşedintele Republicii Moldova a legiibugetare anuale, cu obiecţiile sale, spre reexaminare Parlamentului înseamnă, de fapt. refuzul şefului statului de a o promulga.

în cazul adoptării repetate de către Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fără luarea în consideraţie a obiecţiilor expuse în scrisoarea cte remitere de şeful statului. Preşedintele Republicii Moldova este obligai de a promulga legea bugetară anuală. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se publică în Monitorul Oficial.

4

17

3.2 Comparati controlul financiar efectuat de Ministerul Finantelor si CCCEC

Întru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Ministerul este autorizat:

1) să solicite şi să primească de la autorităţile administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale, de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii materiale necesare ce ţin de realizarea atribuţiilor sale;

2) să ceară conducătorilor şi altor persoane cu funcţii de răspundere din autorităţile şi instituţiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea încălcărilor admise la executarea bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi să verifice îndeplinirea prescripţiilor sale;

3) să suspende temporar finanţarea de la bugetul de stat a autorităţilor şi instituţiilor publice, altor beneficiari de mijloace de la buget, dacă acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au înlăturat, în termenele stabilite, încălcările şi neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior, precum şi alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor documente şi informaţii solicitate, necesare pentru realizarea funcţiilor sale;

4) să perceapă pe cale extrajudiciară, în condiţiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat sau din mijloacele şi fondurile speciale, în cazul în care acestea sînt folosite în alte scopuri decît cele preconizate;

5) să deschidă conturi bancare la Banca Naţională a Moldovei şi în alte instituţii financiare;

6) să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de stat;

7) să emită, în limitele competenţei sale, acte normative departamentale executorii pentru autorităţile administraţiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor departamentală,forma organizatorico-juridică şi tipul de proprietate, precum şi pentru persoane fizice;

8) să exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.

Atributiile CCCEC:

A) să dispună, în legătură cu examinarea cererii sau comunicării, înregistrate în modul stabilit, despre infracţiunile ce ţin de competenţa sa ori în legătură cu urmărirea penală a acestor infracţiuni, efectuarea unor revizii economico-financiare,

1) în procesul controalelor fiscale efectuate în cadrul urmăririi penale, să dispună de drepturile organelor fiscale, iar angajaţii săi - de drepturile funcţionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaţia fiscală şi de a o transmite organului fiscal pentru executare silită;

3) să suspende operaţiunile persoanelor juridice, precum şi ale persoanelor fizice subiecte ale activităţii de întreprinzător, pe conturi în bănci şi în alte instituţii financiare şi să sechestreze mijloacele băneşti, bunurile materiale, datoriile debitoare şi alte active ale acestor persoane în cazul depistării unor fapte de activitate economică ilicită, neonorării obligaţiilor faţă de buget sau să sisteze executarea operaţiunilor financiare limitate sau suspecte;

4) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare, agenţilor economici şi persoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin;

5) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură, precum şi cercetări ce ţin de competenţa sa, să solicite autorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de stat antrenarea de specialişti şi experţi la verificări sau expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate;

6 ) să efectueze fotografierea, înregistrarea sonoră şi video, dactiloscopia şi înregistrarea persoanelor reţinute sau ţinute sub arest, conform legislaţiei;

8) să constate încălcarea legislaţiei economico-financiare, fiscale şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege;

10) să ridice, în cazurile ce nu suferă amînare, documentele contabile ale subiecţilor de antreprenoriat, documentele cu falsuri înscrise, bunuri fără stăpîn, obiecte şi documente, în baza informaţiilor operative, pînă la soluţionarea definitivă a cazului;

3.3.Formulati si argumentati controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi/

Atribuţiile de control al Curţii de Conturi.

18

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public.

Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legilor şi aplicarea principiilor de economicitate, raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor materiale şi financiare ale statului.

Pentru exercitarea atribuţiilor Curtea de Conturi controlează:

• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale fondurilor de asigurări obligatorii în medicină;• format ea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public:• formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe;• procesul de reorganizare şi privatizare a patrimoniului statului.• activitatea altor organe de control, precum şi a structurilor de control intern:• emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare şi valutare ale slalului;Suni supuse reviziei financiare:

A) Aparatul Parlamentului. Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova. Curtea Constituţionala, AparatulGuvernului. Curtea Suprema de Justiţie. Judecătoria Economică. Procuratura Generala. Comisia Naţională aValorilor Mobiliare;

B) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, alte autorităţi administrative. Banca Naţională aMoldovei şi băncile comerciale în care cota statului în capitalul social este mai mare decît 50 la sută.

2. Dreptul financiar - noţiuni generale

Dreptul Financiar

1.1 Definişi dreptul financiar (cel puţin trei noţiuni).Dr. financiar – totalitatea normelor de drept care reglementează raporturile sociale ce apar la constituirea, utilizarea fondurilor băneşti a statului, destinate satisfacerii sarcinilor şi necesităţilor social-economice a societăţii.

Dr financiar – totalitatea actelor normative ce reglementează relaţii de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti ale statului şi ale insituţiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social- economice ale societăţii.

Dr. financiar – reprezintă ramura de drept alcătuită din norme de drept în vederea reglementării relaţiilor financiare, utilizării fondurilor băneşti destinate interesului public.

19

1.2Clasificaţi izvoarele dreptului financiar2 Izvoarele dreptului financiar sunt alcătuite din totalitatea actelor normative care reglementează raporturile

juridice financiare. În raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting următoarele izvoare:

A. IZVOARE COMUNE ALE DREPTULUI FINANCIARAstfel, în ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar - Constituţia. Legea fundamentală a ţării prevede dispoziţii referitoare la elaborarea, aprobarea şi executarea bugetului public naţional şi a contului de incheiere a exerciţiului bugetar, de asemenea prin normele constituţionale sunt stabilite competentele statului cu privire la gestiunea banului public, sarcini referitoare la controlul execuţiei bugetare, politica valutară, politica fiscală etc. Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului, decretele prezidenţiale şi hotărârii ale guvernului.

B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIARIzvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziţii referitoare la relaţiile financiare. Ca izvoare specifice ale dreptului financiar cităm: 1.Codul Fiscal al RM 2.Codul Penal al RM 3.Legea RM cu privire la bani 4.Legea RM cu privire la Banca Nationala a Moldovei 5.Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar 6.Legea Contabilitatii 7.Legea RM privind activitatea de audit 8.Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea normelor pentru efectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a RM s.a.dupa scop:

-acte de intocmire a bugetului de stat

-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor banesti;-acte de control financiarDupa efectele produse:-acte financiare-acte juridice,manifestari de vointa.-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii actelor juridice financiare,ele sunt acte de calcul a veniturilor,cheltuielilor savirsite de functionari de specialitate financiar-contabila.Dupa aparitie(organul care le-a emis):-Legi-sunt emise de Parlament cu aplicabilitate asupra statului,al unitatilor administrativ-teritoriale si instintutiilor publice.-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte la acest accord si acestea sa fie ratificate de Parlament.-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executarii legilor.-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme juridice care dezolta si detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.

1.3Argumentaţi locul şi rolul dreptului financiar în sistemul dreptului.

. Totalitatea normelor juridice indiferent de continut si domeniu de aplicare sunt strans legate intre ele si formeaza un tot bine inchegat si sub aspectul unui ansamblu coerent, logic, ce se prezinta sub forma unui sistem.In ceea ce priveste acest sistem, putem mentiona ca include normele de conduita instituite de catre stat sub forma institutiilor juridice si a ramurilor de drept.O opinie unanima este aceea conform careia dreptul financiar face parte din dreptul public.Referitor la domeniul public putem afirma ca normele juridice financiare asigura constituirea de fonduri in vederea finantarii si administrarii nevoilor de interes general, ca si destinatia si modul de realizare a finantarii.

20

In cazul domeniului privat, normele juridice care privesc finantele publice isi indreapta atentia si eforturile in vederea:-delimitarii si colectarii resurselor publice de la contribuabili;-incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale a unor activitati economice;-stoparii unor activitati comerciale in functie de interesul public;-sustinerii unor comercianti pentru progres si dezvoltare;-derularii unor activitati conexe, prin intermediul unor instrumente financiare aflate la dispozitia statului.5 In lumina celor prezentate mai sus se intrevede necesitatea exprimarii ideii conform careia dreptul financiar prezinta o importanta sporita si un puternic rol activ, avand in vedere ca prin normele juridice ce contribuie la formarea sa poate sprijini si stimula anumite sectoare productive din economie. In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in cadrul sistemului de drept roman si tinand cont si de existenta celor doua mari diviziuni ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptului financiar face parte din dreptul public deoarece reglementeaza prin propriile norme interese cu carater general, public.In cadrul dreptului public, dreptul financiar se regaseste in legatura cu dreptul constitutional, ramura de mare importanta care s-a consacrat prin intermediul Constitutiei. Reglementarile constitutionale contureaza o serie de directii generale de actiune catre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si taxe.O alta relatie o reprezinta relatia cu dreptul administrativ, intrucat aceasta ramura de drept cuprinde dispozitii privitoare la organele puterii execiutive, organele financiare de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie adminstratia finantelor publice.6 Tinand cont de faptul ca exista o serie de masuri coercitive in domeniul dreptului financiar ce privesc constatarea si sanctionarea infractiunilor, putem afirma ca acesta poseda relatii cu drept penal. Legatura cu dreptul muncii rezida in formarea si utilizarea fondurilor bugetului de stat, pentru asigurarile sociale de stat si alte resurse financiare.O alta stransa legatura se remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept comercial, avand in vedere ca cele trei ramuri inglobeaza norme juridice ce reglementeaza intr-o maniera prioritara raporturi patrimoniale ce au ca obiect anumite drepturi precum si obligatii ce pot fi cuantificate, determinate si concretizate prin intermediul monedei.Legaturi ale dreptului financiar se pot constata si in ceea ce priveste dreptul international public prin afirmarea unor conventii incheiate intre state, impuse de necesitatile si interesele financiare, cum ar fi credite externe, evitarea dublei impuneri, precum si determinarea de taxe si scutiri vamale.O ultima relatie este aceea data de legaturile financiare cu dreptul comunitar, prin apropierea dreptului nostru bugetar de cel european, de instituirea taxei pe valoare adaugata ca principal impozit, si de armonizarea legislatiei financiare romane cu legislatia europeana

Dreptul financiar

1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.

Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile sociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.

Obiectul reglementrării juridice financiare nu reprezintă altceva decît conținutul acesteia, în care se înscriu componentele structurale ale finanțelor publice cu respectarea clară de delimitare a acestora față de finanțele private. Astfel obiectul de studiu al dreptului financiar putem include următoarele elemente:

1. Dreptul bugetar;2. Dreptul fiscal;3. Procedura fiscală;

5

6

21

4. Controlul financiar;5. Creditul public;6. Finanțele instituțiilor publice.

Alte elemente:- emisiunea monetară;- circulația monetară;- regimul juridic al valutelor;- organizarea și funcționarea aparatului financiar, bancar și de credit.

Avînd în vedere obiectul de studii putem defini dreptul financiar ca totalitatea de acte normative care reglementează relții de constituire, repartizare și utilizare a fondurilor bănești ale statului și ale unităților publice destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societății.

Metoda de reglementare: Metoda imperativă, care interzice un anumit comportament.

Odată cu trecerea la economie de piață, de rînd cu metoda de bază sînt admise și alte metode ca de ex. metoda de colaborare (dreptul bugetar), recomandare, dar și metoda caracteristică dreptului privat, metoda contractuală (împrumutul de stat, dreptul fiscal).

1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.

Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de conuita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.

Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:

materiale procesuale Norme materiale sunt acelea care stabilesc drepturile și obligațiile subiecților. ex: art 131 Constituțiar RM,

acele norme care stabilesc repartizarea și mărimea cheltuelilor publice, forma și conținutul obligațiilor Pers.Fizice. și Persoane.Juridice.

Norme procesuale sunt acele norme care stabilesc forma și modalitatea de acțiune a normelor materiale, ex: procedura bugetară, controlul financiar.

Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.

Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:

ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept; dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:

-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni

-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni

-dispozitive

Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari de intirziere,suspendarea finantarii.

1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in normele de drept financiar.

22

Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.

Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:

amenda fiscal(baneasca) majorari de intirzieri suspendarea finantarii majorarea dobinzii vinzarea silita a garantiilor gajului

In dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.

Cirulaţia Monetară

1.1 Relataţi despre funcţiile monedei.

Prin monedă este desemnat orice bun acceptat ca intrument liberator de creditori sau vînzători, un bon pentru cumpărarea mărfurilor. Monmeda reprezintă un instrument etalon de plată pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulări, fiind măsurătorul general de valori care poartă girul autorităţii emitente şi care se bucură de încredere publică.

Funcţiile monedei:

1. Funcția de evaluare valorilor economice – cu ajutorul monedei se măsoară valori materiale, putere de cumpărare, se exprimă prețurile, creditul. 2. Funcția de mijlocire a schimbului de bunuri și servicii - prin schimb produsele devind mărfuri a căror circulație este înlesnită de monedă.3. Funcția de mijlocire a plății – dobîndește calitate de monedă legală întru-cît creditorul este obligat să primească moneda aflată în circulație la data lichidării unei datorii.4. Funcția de mijlocire a creditului – creditul reprezintă transmiterea temporară a unei puteri de cumpărare, el este un împrumut de monedă. (montesqio – banul este un semn al valorii și cui îi lipsește treb întors)5. Funcția de mijlocire a economiei – disponibilitățile temporare ale populației se pot valorifica prin intrmediul monedei.6. Funcția de tezaodizare – cu ajutorul monedei se pot păstra și transfera valorile care se cer menținute în timp pe o perioadă îndelungată. Circulația banilor cu valoare integrală (aur/argint).7. Funcția socială de distribuire și redistribuire a bunurilor și serviiilor – produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care a contribuit direct sau indirect la crearea lui.8. Funcția de bani universali (mondiali) – (legat de fenomenul de internaționalizare), mijloc internațional de plată, pentru achitarea datoriilor internaționale. Mijloc internațional de cumpărare a mărfurilor din instrănitate (Cash/numerar). Întruchiparea geneală a avuției publice și mijloc de transef a acesteia dintr-o țară în alta. (ex: românia cu tezaurul său în rusia.)

Pentru ca un bun sau marfă să devină monedă este suficient ca ea să îndeplinească macar una din funcțiile enumerate supra.

1.2 Determinaţi factorii care influenţează suma de bani şi viteza circulaţiei banilor.Suma de bani necesară circulației este format din totalul valorilor a semnelor bănești (masa monetară) care dă posibilitatea efectuării normale a schimbului de bunuri, prestării seviciilor, achitării datoriilor. Această sumă este determinată de acțiunea legii circulației banilor și a legii vitezei de circulație a mijloacelor de plată. Potrivit cerințelor acestor legi, pentru anumită perioadă, suma de bani necesară

23

circulației rezultă din totalizarea sumei, prețului, mărfurilor și serviciilor care urmează a fi vîndute și încasate și a sumelor plăților scadente, din care se scade suma prețului mărfurilor vîndute în credit și plățile pentru circulația mărfurilor care se compensează.

Suma de bani necesară circulației banilor este influențată de:

1. Factori de influență directă:

schimbarea volumului de mărfuri aflate în circulație; nivelul prețurilor, mărfurilor și serviciilor.

2. Factori de influență indirectă:

majorarea numărului de operații în credit (cu cît mai multă marfă se vinde în credit cu atît mai puțini bani în circulație);

dezvoltarea plăților fară numerar; viteza de circulație a banului – reprezintă numărul de tranzacții la care servește o unitate monetară

într-o anumită perioadă de timp concretă.- Accelerarea vitezei de circulație a banilor duce la micșorarea masei monetare necesară circulației și invers.

Viteza într-un stat trebuie să fie cît mai mare!

- Depinde de proporția unității monetare ținută în rezervă sau tezaurizare.

- Depinde de stabilitatea social-politică și conjunctura economică.

- Depinde de volumul veniturilor bănești ale populației, frecvența și retnicitatea încasării de către populație a veniturilor sale bănești.

- Gradul de coincidență între încasările și prețurile bănești ale populației.

- Corelația dintre fondul de cumpărare și mărfuri.

- Factorul psihologic al încrederii populației în puterea de cumpărare a monetei naționale.

1.3 Evaluaţi rolul B.N.M. în circulaţia monetară.Banca Naţională a Moldovei este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament. Obiectivul principal al Băncii Naţionale este de a realiza şi a menţine stabilitatea monedei naţionale. Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform legii, întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. Banca Naţională aduce periodic la cunoştinţa publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv cea privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.

Atribuţiile de bază ale B.N.M. sunt:

- stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat.- Promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţii.- Emite în circulaţie bancnote şi monede metalice de lei moldoveneşti.- Stabileşte valoarea nominală ( dimensiuni, greutate şi alte caracteristici tehnice al monedei)- Dreptul de a hotărî să anuleze sau să retragă din circulaţie orice monedă sau bancnotă şi să pună în

circulaţie alte tipuri.- Elaborarea programului de emisiune bancară în vederea asigurării şi satisfacerii necesităţilor de

numerar.

24

- Asigurarea tipăririi bancnotelor şi baterea monedelor.- Păstrarea în siguranţă a celor ce nu sunt în circulaţie- De a retrage şi de a distruge bancnotele şi monedele uzate şi punerea în circulaţie în locul acestora.- Stocarea de către emitent a semnelor băneşti- Pune în circulaţie semnele băneşti. - Activitatea BNM pe piaţa monetară este îndreptată spre menţinerea condiţiilor optimale a acestei

pieţe, prin formarea şi gestionarea unui sistem flexibil al instrumentelor sale aplicate, sistem adecvat fluctuaţiilor mediului macroeconomic, structurii pieţei interne financiare.

Circulatia Monetara

1.1Definitia la emisie monetara

Prin emisiune monetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de de banca centrala a ststului concretizate in baterea semnelor monetare ,stocarea ,emiterea punera si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monedelor metalice precum si formarea crearea de bani scriptuali in conturi curente ale p.f si p.j

1.2 Avantajele platilor fara numerar:

-numerarul disponibil al e persoanelor repreyinta un capital in stare latenta-riscurile legate de pastrare si manipularea numerarului sunt exexcluse in cayul acestora-acestea pot fi revazute ,verificate controlate ,probate dupa documentele de evidenta bancara chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efecturea lor-platile in numerar presupun o deplasare a partilor acesta situatie riscanta se poate evita prin platile fara numerar care se executa rapid in termen scurt si la distanta mar-depunatorul se poate elibera de preocuparile pentru unile plati periodice printrun ordin dat institutiei bacare -economisirea unor sume de bani legate de de minuirea numerarului

Dezavantaje:-neincrederea in banci-neacomodarea -bolcarea sistemelor electronice

1.3

La efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru tranzacţiile comerciale cu consumatorii, contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze MCC.

Această obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filială, reprezentanţă, oficiu, secţie, magazin, depozit, unitate comercială, unitate de prestări servicii (inclusiv unitate de transport-taxi) etc.) în care contribuabilul primeşte plăţile pentru tranzacţiile comerciale (consumatorul achită plata).

25

Maşinile de casă şi control se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului, operatorului-casier, vînzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti, conform normelor în vigoare.

Dacă în cadrul decontărilor băneşti în numerar contribuabilul acceptă, în modul stabilit, cardurile bancare în calitate de instrument de plată fără numerar sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează de asemenea prin intermediul MCC.

Se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC la desfăşurarea activităţilor .

Bonul de plată, care se eliberează în cazurile prevăzute în prezentul Regulament, se consideră echivalentul bonului de casă emis de MCC.

Eliberarea de către contribuabilul a documentelor de tip aviz de plată în numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată etc. nu-l scuteşte pe acesta de obligaţia de a utiliza MCC.

Obligaţiunile utilizatorilor

- Utilizatorii sînt obligaţi:

a) să-şi doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse în Registrul unic al maşinilor de casă şi control

b) să înregistreze/reînregistreze (să pună în evidenţă) MCC, în modul stabilit, la organul fiscal şi să primească Registrul MCC şi Registrul asistenţă tehnică, care se restituie după legalizare, precum şi Cartela de înregistrare a MCC perfectată în modul stabilit;

c) să ţină pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) şi să-l legalizeze (consemneze) la organul fiscal în care este înregistrată (reînregistrată) MCC.

În Registrul MCC se înregistrează (înscrie) în ordinea cronologică de apariţie, conform raportului de închidere zilnică, sumele de mijloace băneşti încasate.

Registrul MCC, care se deschide în anul în curs pentru anul de gestiune imediat următor, se legalizează (anexînd concomitent pentru verificare Registrul MCC curent/precedent) la organul fiscal, care a înregistrat (reînregistrat) MCC nu mai devreme de luna decembrie a anului în curs şi nu mai tîrziu de luna februarie a anului următor.

Contribuabilul care îşi desfăşoară activitatea în regim continuu şi în timp de fiecare 24 ore emite la MCC două rapoarte de închidere zilnică poate deschide pentru anul gestionar două registre (semestrul I şi II);

d) să încheie contracte de asistenţă tehnică pentru fiecare MCC cu centrele de asistenţă tehnică, care deţin autorizaţia de competenţă tehnică respectivă şi au contracte de colaborare cu furnizorii MCC respectivi, să apeleze la serviciile acestora, prezentînd Registrul de evidenţă a serviciilor de asistenţă tehnică pentru MCC (din documentaţia tehnică de însoţire a MCC; în continuare - Registrul asistenţă tehnică) în care se consemnează informaţii privind defecţiunea constatată, starea sigiliilor aplicate anterior, sigiliile furnizorului nou-aplicate etc.;

e) să utilizeze MCC în stare bună de funcţionare, care să fie sigilate de către organul fiscal în modul stabilit.

numărul de fabricaţie din cartea tehnică corespunde celui de pe placa de marcaj a MCC.

MCC se consideră sigilată de către organul fiscal în modul stabilit dacă sigiliile (sigiliul) organului fiscal sînt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate de către organul fiscal în Registrul asistenţă tehnică.

Dacă cel puţin una dintre cerinţele enumerate nu este îndeplinită, se consideră că MCC nu este sigilată de către organul fiscal, deci MCC este nesigilată.

26

MCC care se utilizează cu încălcarea a cel puţin uneia dintre cerinţele sus-enumerate se consideră defectată;

f) să înmîneze consumatorului bonul de casă emis de MCC pentru tranzacţia comercială efectuată, care trebuie să corespundă sumei real achitate, iar la cererea consumatorului - să completeze şi să elibereze factura de expediţie sau alt formular tipizat prevăzut de actele normative în vigoare;

g) în toate cazurile cînd utilizarea MCC este temporar imposibilă (din cauza defectării, deconectării reţelei electrice etc.), să întrerupă activitatea sau să reorganizeze lucrul în continuare, eliberînd consumatorilor bonuri de plată.

În astfel de cazuri, durata utilizării bonurilor de plată se reglementează prin deciziile Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control.

În Registrul MCC se consemnează data, ora şi cauza care a determinat întreruperea aplicării acesteia.

Expedierea la reparaţie a MCC defectate, precum şi primirea acesteia de la reparaţie, se efectuează prin intermediul organului fiscal la care este ţinută în evidenţă;

h) să afişeze la vedere anunţuri despre obligativitatea prezenţei bonurilor de casă la examinarea reclamaţiilor consumatorilor şi cererea de a prelua şi păstra bonurile de casă. În cazul în care la tranzacţia comercială se anexează şi alte documente probatoare, anunţurile vor face referire la acestea;

27

Creditul

1.1.Definiţi noţiunea de credit şi elementele lui.

Credit – act de schimb condiţionat de dare şi restituire a bunului, dreptului sau serviciului, care e despăgubit într-un interval de timp.

Elementele creditului:

1. Schimbul în timp;2. Subiete (creditor și debitor);3. Termenul de grație – perioada între momentul angajării creditului și începerea rambursării lui;4. Ratele parțiale – sunt acele care se rambursează eșalonat;5. Scadența - momentul stabilit pentru rambursarea creditului;6. Garantarea creditului (gajul) – este forma din anumite bunuri ce se constituie la dispoziția

creditorului sau a unui terț pentru asigurarea îndeplinirii de către debitor a unor obligații de o valoare general mai redusă;

7. Dobînda – o sumă de bani pe care o plătește debitorul creditorului său pentru împrumutul acordat pentru un termen îndelungat.

2.2. Clasificarea creditului.

Formele principale sub care se prezintă creditul în economia de piața este:

Creditul comerciar – este o formă de împrumut practicată între vînzători su cumpărători, adicî înmînare mărfii este separată în timp de plata prețilui ei. Se oferă acest împrumut pe o perioadă scurtă și această operațiune reprezintă baza sistemului de credit.

Creditul bancar - acea formă de împrumut ce se acordă agentților economici, PF, de către instituțiile bancare. Creditul bancar la moment este principala sursă pentru asigurarea cu fonduri bănești necesare diferitor sectoare ale economiei naționale.

După destinație:

credit de producție (este destinat activităților, inverstițiilor în procesul economic); credit de consumație (este destinat consumului social/ex: procurarea unui apartament cu împrumutul unui

credit).În funcție de subiect care împrumută:

credit public (debitor este statul sau o intituție publică) credit privat (debitor este agent economic sau PF)

După modul de garantare:

credit real (garantat în valori materiale certe);

28

credit personal (se acordă pe baza încrederii a prestigiului de care se bucură cel împrumutat) poate fi: credit acoperit - are loc în situația cînd debitorul nu preintî suficiente garanții și atunci banca solicită garanția personală a unui subiect sau a mai multor terți;

credit descoperit – banca are 100% încredere în creditor

După perioada de timp:

termen scurt – pînă la 1 an de zile; termen mediu – 1-5 ani; termen lung - mai mult de 5 ani.

După locul de desfășurare:

credit intern; credit extern.

În funție de posibilitatea a creditorului de a avea sau nu dreptul de a solicita debitorului rambursarea anticipată a creditului:

credit denunțabil – cînd creditorul are un asemenea drept; credit nedenunțabil – cînd nu este stipulată o asemenea clauză în înțelegerea dintre părți.

2.3. Evaluaţi domeniul de utilitate şi mijloacelor din împrumuturile externe

Creditul extern este împrumutul acordat de către stat, bănci și alte persoane fizice/juridiece, unor state, bănci și unor persoane fizice și juridice străine.  datorie de stat externă - parte integrantă a datoriei de stat reprezentînd totalul sumelor obligaţiilor neonorate şi dobînzilor datorate şi neonorate, contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la nerezidenţii Republicii Moldova. Valorile mobiliare de stat emise pentru a fi plasate pe pieţele financiare internaţionale, care sînt procurate de rezidenţi ai Republicii Moldova sînt atribuite datoriei de stat externe;

Conform prevederilor art. 19 legea nr. 419, ministerul finanțelor utilizează în calitate de intrument generatoare de datorie de stat externă, intrumentele financiare aplicabile pe piețile financiare externe, și anume:

1. împrumuturi de stat externe; 2. valori mobiliare de stat emise pentru plasarea pe piețile financiare externe; 3. alocări de drepturi speciale de tragere (DST) - coș valutar al FMI; 4. garanții de stat externe (art. 33).

 Articolul 33. Transformarea garanţiei de stat în datorie

  de stat    Suma solicitată şi susceptibilă plăţii în temeiul garanţiei de stat devine datorie de stat din momentul în care creditorul înaintează o cerere de executare, conform prevederilor prezentei legi şi ale contractului de garanţie de stat încheiat, care duce la apariţia obligaţiei statului de a executa garanţia de stat.

Contractele de împrumuturi de stat externe se aprobă de Parlament prin lege organică. În cazul în care valorime imobiliare de stat urmează a fi emise, legea organică se adoptă pînă la publicarea ofertei pe piața externă.

Împrumuturile de stat externe contractate de Guvern în numele RM, pentru susținerea bugetului de stat, sînt debursate la conturile deschise în BNM. (art. 22)   Articolul 22. Debursarea şi utilizarea mijloacelor împrumuturile de stat externe    (1) Împrumuturile de stat externe contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern pentru susţinerea bugetului de stat sînt debursate la conturile deschise în Banca Naţională a Moldovei. Împrumuturile de stat contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe sînt debursate şi păstrate în conturi purtătoare de dobîndă în favoarea bugetului de stat, deschise în

29

bănci.    (2) Mijloacele băneşti obţinute din împrumuturile de stat externe pot fi păstrate în conturile bancare/trezoreriale ale Ministerului Finanţelor în monedă naţională şi/sau în valută străină.        (3) Împrumuturile de stat externe contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe sau a programelor de dezvoltare pot fi debursate direct de către Ministerul Finanţelor sau prin intermediul altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi al autorităţilor publice, responsabile de implementarea proiectului. În cazul în care acordul de împrumut prevede instituirea unităţii speciale de implementare a proiectului, debursarea mijloacelor poate fi efectuată de către această unitate, cu acordul autorităţilor administraţiei publice centrale/al autorităţilor publice beneficiare. 

Pentru finanțarea proiectelor din surse externe sunt debursate și păstrate în conturi purtătoare de dobîndă în favoare bugetului de stat deschise în bănci.

Mijloacele bănești obținute din împrumuturile de stat externe, pot fi păstrate în conturile bancare/trezoriale, ale Min. Fin. în monedă națională și/sau valută străină.

Subiectul 2:Creditul1.1.Relatati despre functiile creditului.

Avantajele, locul și importanța creditului în relațiile social economice se evidențiază prin funcțiile sale și anume:

1. Funcția distributivă – constă în mobilizarea resurselor bănești disponibile la un moment dat în econimie și redistribuirea lor prin acordarea de împrumuturi spre anumite ramuri, sectoare de activitate care au nevoie de fonduri de finanțare.

2. Funcția de transformare a economiilor în investiții – prin care se realizează echilibrul macroeconomic conform ecuației E=I, unde E - economiile și I - inversițiile.

3. Funcția de emisiune monetară – ca urmare a consolidării ideii de credit bazat pe încredere a fost creată moneda (metoda fiduciară), moneda cu valoare fictivă bazată pe încredere, cum ar fi, biletele de banca, ca după trecerea mai multor ani să apară un șir de instrumente sau tehnici de plată cum ar fi: viramentul, checul, cambia, etc.

4. Funcția de asigurare a stabilității prețului se realizează prin reglarea dimensiunii, cererii și ofertei de mărfuri și servicii. Creînduse consumul pe de o parte și stocurile pe de altă parte. Este importantă pentru țările cu producție sezonieră. În țări dezvoltage se aplică metoda ”Ward„ – dă posibilitatea producătorilor să depoziteze marfa pentru a nu scade prețul în perioada de sezon.

Creditul are un rol deosebit și în promovarea relațiilor economice internaționale stimulînd exporturile și importurile, asigurînd o desfășurare normală, rapidă și în deplină siguranță a acestor operațiuni. La fel creditul are un rol important în acoperirea deficitului bugetar atunci cînd se prezintă sub forma creditului public. Trebuie de menționat faptul că pe cît de util și avantajos este creditul pe atăt de primejdios devine atunci cînd nu este utilizat conform principiilor sale.

1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.

30

Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului adica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:

Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se acorda superiritate statului

Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in cazul

creditului public uneori se aplica principiul constringeriiMijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. Instrumentele generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor de stat..

1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.

Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari, banci sau persoanelor fizice sau juridice.

Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state; Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state; Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.

Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii

Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in mare masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse economice interne. Din punct de vedere social credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior.

Imprumuturile de stat externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele interne:

Acoperirea deficitului bugetar Pentru sustinerea balantelor de plati Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului Pentru importul de material prime si energetice In vederea securitatii de stat Deservirea datoriei de stat Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de guvern, dar de diferite

organizatii interguvernamentale.

Subiectul 1:Creditul

1.1.Definiti creditul public:

CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.

Creditul public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea statului mijloace cu conditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate.

31

1.2.Stabiliti avantajele si dezavantajele creditului extern:

Creditul extern reprezinta imprumutul acordat de catre stat,banci si alte PF si J unor tari,banci si persoane fizice si straine.

Avantaje:

Permit realizarea unor importuri modernizarii economice,ceea ce duce la cresterea competitivitatii produselor pe piata externa;

Efectuarea unor investiti in obiective economice; Crearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din ramurile afectate; Asigurarea efectuarii reformelor in conf cu procesele ce se afirma pe plan extern.

Dezavantajele:

O datorie de stat externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciilor acestora a unei importante parti a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de investitii;

Acumularea unui insemnat debit al datoriei exeterne este un process dureros pentru tarile cu export necompetitiv si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare.

1.3.Dezvoltati aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de imprumut intern si extern:

Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie incheiata intre PF si PJ, avind calitate de creditor de stat- debitor, prin care o parte se obliga sa puna la dispozitia celeilalte parti o suma de bani cu titlu de imprumut,iar cealalta se oblige sa respecte conditiile Conventiei,platind pentru utilizarea creditului o anumita suma de bani.

MF utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat reglementate de legislatia RM,inclusive valorile mobiliare de stat,emise pentru plasarea pe piata interna.

Intern:

-HVS(hirtii de valloare de stat);

-imprumuturile de la BNM si alte institutii financiare din RM;

-alte insturmente generatoare de datorie de stat interna.

Extern:

-HVS,reprezentind un contract de imprumut cu valoare exprimata in orice moneda legala cu exceptia celei nationale;

-imprumuturile de la Guvernele acestor state,de la agentii Guvernelor altor state;

-imprumuturile de la institutiile financiare straine,organizatiile internationale financiare;

-alte imprumuturi bi- sau multilaterale.

 Subiectul 2:Creditul  1.1.Relatati despre functiile creditului.Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:•Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment dat in economie siacordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au nevoe de resurse financiare.•Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei E=investitiile, adicaprin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor economiile inactive.

32

•Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea intre participanti la a c t u l   e conom ic   a   fo s t   c r ea t e  moneda   f i duc i a r a   cu  o  va loa re   f i c t i ve  baza t a   pe  i nc r e de re ,   i a r   u l t e r io r determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte instrumente si tehnici de plata.•Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererei si ofertei,marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul si pe de alta parte stocarile.

 1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului adica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt relatii contractual prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:•Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se acorda superiritate statului•Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj•In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii. Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. Instrumentele generatoare de datorie destat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea internaa imprumuturilor de stat.. 1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.Cred i t u l ex t e rn e s t e c r ed i t u aco rda t de ca t r e s t a t , banc i s au pe r sonae f i z i ce s au ju r id i ce uno r t a r i , b anc i s au persoanelor fizice sau juridice.•Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;•Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;•Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii. Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in mare masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse economice interne. Dinpunct de vedere social credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior.Imprumuturile de stat externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele interne:•Acoperirea deficitului bugetar•Pentru sustinerea balantelor de plati•Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului•Pentru importul de material prime si energetice•In vederea securitatii de stat•Deservirea datoriei de stat•Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale•Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de guvern, dar de diferite organizatii interguvernamentale.

5. Dreptul bugetar şi bugetul public naţional

Dreptul Bugetar

1.1 Definiţi noţiunea de buget(inclusiv conform legislaţiei R.M.)

33

Termenul de buget îşi are originea în vechea limbă franceză şi anume în expresie bougette prin care se înţelege o pungă cu bani. Există mai multe concepţii în ceea ce priveşte noţiunea de buget. Susţinătorii primei concepţii sunt de parerea că bugetul statului este un program sau plan de cheltuieli ce urmează a se efectua şi de venituri ce urmează a se realiza într-o perioadă determinată.Conform legislaţiei prin buget se subînţelege un document (o lege votată de Parlament) în care sînt înscrise cheltuielile statului şi veniturile necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stat este elaborat anual de către Guvern şi aprobat ulterior de Parlament.Bugetul de stat mai este numit şi legea finanţelor.

1.2 Argumentaţi importanţa principiilor şi ordinea repartizării veniturilor şi cheltuielilor bugetare.

Repartizarea veniturilor și cheltuelilor în sistemul bugetare este îndreptată spre soluționarea urmptoarelor probleme:

- de ai oferi statului și fiecărui organ al administrației publice acel volum de mijloace financiare care să asigure îndeplinirea de către acestor organe a funcțiilor sale;

- determinarea cheltuelilor bugetare ale staului și ale organelor administrației publice care să corespundă sferelor lor de activitate.

Procesul de realizare și repartizare a veniturilor și cheltuelilor între bugetele de diferite niveluri se stabilește în baza următoarelor principii:

- principiul reglementării uniforme (centralizat), care se exprimă în stabilirea prin actele normative a bazelor comune care determină sistemele de venituri și cheltueli de diferit nivel, ordinea de aprobare a veniturilor de defalcări, condițiile de utilizare a mijloacelor bugetare împrumutate.

- principiul echilibrării maximal posibile a bugetelor, care se înfăptuește în condițiile unui deficit bugetar cronic, printr-un sistem de măsuri special elaborate care sînt îndreptate fie la înlăturarea sau la micșorarea deficitului bugetar.

- principiul subordonării administrative, însemnătăți obiective și masurior ninanțate – din bugete se finanțează acțiunile care se atribuie la competența fiecărui organ al puterii de stat la nivel corespunzător;

- principiul teritorialității trecerii în fond a veniturilor este important pentru bugetele locale de diferite niveluri;

- principiul autonomiei autorităților publice locale la repartizarea unor venituri sau cheltueli.

1.3 Evaluaţi natura juridică a bugetului de stat din Republica Moldova.

Referitor şa natura juridică a bugetului de stat există mai multe opinii:

- bugetul statului – act administrativ – atît veniturile cît şi cheltuielile bugetare sînt simple evaluări de ordin financiar care sînt realizate de agenţii administrativi.

- Bugetul statului – act legislativ – este orice decizie ce emană de la puterea legislativă, astfel şi bugetul este un program de administrare a resurselor statului adoptat ca o decizie a legislaturii.

- Bugetul statului – act administrativ şi legislativ concomitent motivînd: bugetul act legislativ – în partea creatoare de norme generale – dispoziţii generale;

bugetul act administrativ, împarte bugetul în 2 părţi:

a) venituri – reglementate prin norme generale, subiecţi generali.

b) cheltuieli – reglementate prin norme speciale:

- cheltuieli publice efectuate de administraţia centrală

34

- cheltuieli publice efectuate de colectivităţi locale

-cheltuieli publice finanţate de fondurile asigurărilor sociale de stat

-cheltuieli ale organismelor internaţionale.

Cheltuielile publice cuprind în sfera lor cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială, cheltuieli extrabugetare şi cheltuieli efectuate din bugetul trezorăriei publice. Structura cheltuielilor publice poate fi statică (la un anumit moment) şi dinamică (în evoluţie), poate fi urmărită conform indicatorilor: volumul cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice în PIB.

Subiectul 3:Dreptul bugetar si veniturile bugetare

3.1.Definiti dreptul bugetar si raporturile bugetare:

Dreptul bugetar reprezinta totalitatea normelor financiar-juridice care reglementeaza sistemul bugerat,structura si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare,competenta organelor de stat si a organelor administartiei publice locale,precum si procesul bugetar.

Raporturile juridice bugetare reprezinta relatiile sociale care apar la constituirea,repartizarea si utilizarea resurselor bugetulu public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar.

3.2.Stabiliti continutul si cuprinsul bugetului public national:

Bugetul statului nostru este alcătuit din 2 părți: partea de venituri și partea de cheltueli.

Veniturile publice sînt mijloacele de constituire a veniturilor bugetare care sînt instituite în raport cu structura economiei naționale, de gradul de dezvoltare teritorial al țării, de nivelul de dezvoltare a forțelor de producție precum și de necesitatea repartiției venitului național– impozite și taxe, prime de asistență obligatorie.

    (1) Veniturile bugetare se formează din:    a) impozite şi taxe;    b) contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală;    c) granturi pentru susţinerea bugetului şi pentru proiectele finanţate din surse externe;    d) alte venituri prevăzute de legislaţie.    (2) Tipurile şi cotele impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare, modul de administrare a acestora, precum şi  delimitarea lor între componentele bugetului public naţional se stabilesc şi se reglementează de Codul fiscal şi de alte acte legislative.

Veniturile publice sînt formate din venituri ordinare (curente) și venituri extraordinare.

Veniturie ordinare sînt acele vnituri care se încasează cu regularitate: impozitele directe, impozite indirecte, venituri de la domeniile statului – terenuri, bănci, telecomunicații, etc.

Venituri publice extraordinare la care statul apelează în cazuri excepționale, atunci cînd mijloacele bănești provenite din sursele curente, nu acoperă integral cheltuelile bugetare. Din această categorie fac parte: împrumuturile, (granturile); Suplimentarea masei monetare pentru o nouă emisie monetară; Emiterea de bonuri de tezaur; Vînzarea unei părți din rezervele de aur ale statului (RM nu) .

35

Cheltuelile publicereprezintă modalități de repartizare și utilizare a fondului bănesc, în scopul satisfacerii necesităților generale ale statului.

Conform art. 29 legea nr.181, cheltuelile bugetare includ: cheltuelile de personal, prestații sociale, cheltueli de bunuri și sevicii, subvenții și transferuri, dobînzi, cheltueli destinate formării activelor fixe, etc.

Organizarea bugetară a statelor corespunde cu structura organizării administrativ teritoriale ale statelor respective. (unionale, federative)

     (1) Bugetul public naţional cuprinde:    a) bugetul de stat;     b) bugetul asigurărilor sociale de stat;     c) fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;    d) bugetele locale.    (2) Bugetele menţionate la alin. (1) lit. a)–c) formează bugetul consolidat central.    (3) Bugetele locale cuprind bugetele locale de nivelul întîi (bugetele satelor/comunelor, oraşelor/municipiilor, cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi) şi bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, bugetele municipale Bălţi şi Chişinău), care în ansamblu formează bugetul consolidat local.

3.3.Estimati dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere:

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar al RM este subordonata unor reguli generale de conduita sau a unor principii in vederea solutionarii a doua probleme:

1.Sai acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe deplin organelle in vederea exercitarii functiilor care le revin.

2.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.

Procesul de repartizarea a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:

1.Reglementarea centralizata,presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor commune care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferite niveluri.Deci,urmeaza a fi determinate prin norme generale competenta organelor ce activeaza in domeniu repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare

2.Principiul echilibrarii maximale posibile a bugetelor se infaptuieste in conditiile unui deficit bugetar cronic printr-un sir de masuri cu un scop de a inlatura sau a miscora deficitul bugetar

3.Principiul teritorialitatii,presupune transferarea si evitarea veniturilor ce urmeaza sa se realizeaze in limitele teriotirului,unde este plasat subiectul.

Ordinea veniturilor si cheltuielilor bugetare este reglementata de legislatia bugetara fiscala.astefel,Legea privind sistemul si procesul bugetar prevede modul general de repartizare a veniturilor si cheltuielior bugetare.

36

In 45 de zile de la publicarea Legii bugetare anuale, MF aproba repartizarea lunara aveniturilor si cheltuielilor bugetare elaborate conform clasificatiei bugetare.De asemenea CF reglemteaza repartizarea veniturilor dupa bugete(care venituri si caror bugete le revin).

Procedura bugetară

2.1. Identificaţi principiile procedurii bugetare

Aplicarea dreptului bugetar și a procedurii bugetare se face în conformitate cu următoarele principii:

1. Principiul anualității – acest principiu prevede elaborarea acestui buget pe perioada de un an de zile. Principiul anualității se aplică reglementînduse așa numitul exercițiu bugetar anual. (Perioada de început și sfîrșit). În așa state ca Austria, Belgia, Franța, Germania, Grecia, România, RM, exercițiu bugetar corespunde anului calendaristic, 1 ian. - 31dec. Pe cînd în Canada, Danemarca, India, Japonia, Marea Britanie exercițiu bugetar începe la 1 apr. – 31 mart. În Australia, Filipine, Italia, Pakistan, Suedia, 1 iulie – 30 iunie. În SUA, Tailanda 1 oct. – 30 sep. În Federația Rusă bugetul se adoptă pe perioada de 3 ani de zile.

2. Principiul unității monetare – toate operațiunile de încasări și plăți bugetare se exprimă în moneda națională.3. Principiul unității – prevede că toate resursele și cheltuelile autorităților sau intituțiilor bugetare se reflectă și se

efectuează exclusiv în/din bugetul din care se finanțează. art.74. Principiul prilarității – se dmit alăturat acestora și alte bugete. Bugete extraoridinare, anexe, autonome (bugetele

anumitor regii autonome, ex: statele mari legate de domeniu explorării cosmosului), etc.5. Principiul universalității - art. 8, toate resursele ți cheltuelile se reflectă în buget în sume brute. Resursele

bugetelor sîns destinate finanțării tuturor cheltuelilor prevăzute în bugetele repsective, fără a stabili relații între anumite tipuri de venituri și cheltueli. În teorie principiul neafectării.

6. Principiul balansării – Orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuelile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de finanțare. CB=V+SF/ excedent/deficit; ideal este atunci cînd există un mic procent de deficit bugetar.echilibru – ex: URSS;excedent – surplus de venit duce la război, ex: SUA;

7. Principiul previzibilității și sustenabilității – (în vigoare din 2016) 8. Principiul performanței - Resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient şi eficace, în

concordanţă cu principiile bunei guvernări.Bugetele se elaborează și se raportează pe programe fundamentate pe performață.

9. Principiul trasparenței - Proiectele de acte normative în domeniul finanţelor publice se supun consultării publice. Bugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează în mod transparent, avînd la bază: a) procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar şi pe proceduri transparente;b) roluri şi responsabilităţi bine definite în procesul bugetar;c) informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului întro manieră clară şi accesibilă.Bugetele apropate și rapoartele privind executarea lor se fac publice.

10. Principiul specializării - Bugetele se elaborează, se execută şi se raportează în baza unui sistem unic de clasificaţie bugetară.

2.2. Stabiliţi eficienţa controlului execuţiei bugetare.

Execuţia bugetului anual de stat avînd importanţă practică de a garanta rolul acestui buget în viaţa publică este îndrumată şi controlată cu ajutorul evidenţei contabile, bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei naţionale. Evidenţa contabilă e menită să înregistreze date privind veniturile şi cheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor şi instituţiilor publice ”finanţate din bugetul de stat şi operaţiunile de

37

trezorerie”. Execuşia bugetului public naţional, se caracterizează prin realizarea veniturilor şi efectuarea cheluielilor, să se facă sub controlul unor organe de stat, cu răspundere în activitatea bugetară.

Atribuţiile de control în vederea executării bugetului revin următoarelor organe:

1) Parlamentul – exercită un control politic

2) Curtea de conturi . exercită auditul public extern, privind modul de administrare a mijloacelor financiare şi bugetelor publice.

3) Ministerul Finanţelor – efectuează revizii financiare privind gestionarea mijloacelor financiare şi a bugetelor publice în instituţii publice.

4) Serviciul public financiar

2.3. Estimaţi etapele execuţiei bugetare.

Procedura de executare a bugetului de stat constă în următoarele etape care sunt distincte:

1) repartizarea anuală a veniturilor şi cheltuielilor bugetare

2) Executarea de casă a bugetului de stat.

3) Colectarea veniturilor bugetare

4) Efectuarea cheluielilor bugetare

5) Responsabilitatea pentru executarea bugetare de stat îi revine Guvernului.

Procedura bugetara

1.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare.

Notiunea legala a procedurii bugetare este un ansamblul actiunilor si operatiunilor care se succind anual, privind elaborarea si intocmirea proectului de budget, aprobarea si executarea budgetului, incheerea si aprobarea contului general de executie bugetara si controlul executiei bugetare.

Doctrinara definesc procedura bugetarea ca o totalitate de acte si operatiuni cu character ethnic si normative infaptuite de catre organelle specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheerii budgetului national public.

1.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara.

Execuția bugetuluia anual de stat, avînd importanța practică de a garanta rolul acestui buget în viața publică, este îndrumată și controlată cu ajutorul evidenței contabile bugetare, ca parte componentă a sistemului contabil unificat a economiei naționale. Conforma prevederilor art. 71 legea nr.181, evidența

38

contabilă în sistemul bugetar se organizează, în baza legii contabilității și în conformitate cu planul de conturi contabile și cu metodologia elaborată și aprobată de către Ministerul Finanțelor.

Execuția bugetului public național presupune la fel că realizarea veniturilor și efectuarea cheltuelilor aprobate prin legea bugetară anuală, să se facă subcontrolul anumitor autorități publice cu răspunderi în activitate bugetară. Astfel atribuțiile de control a execuției bugetare sunt îndeplinite de către:

1. Parlamentul RM, art. 66 lit. h) Contituția RM – control politic;2. Curtea de Conturi care efectuează auditul public extern, art. 79 legea 181, (art. 133 Constituția RM + legea

curții de conturi);3. Ministerul Finanțelor - art. 78 legea 181 – se efectuează inspectarea financiară, de către inspecția

financiare din subordinea Min Fin.

Pe parcursul anului bugetar autoritățile publice, întocmesc și publică lunar, rapoarte privind execuția bugetelor pe care le administrează. Raportul privind execuția bugetului public național se întocmește și se publică de către Ministerul Finanțelor. Începînd cu 2016 Guvernul fa publica la fiecare jumate de an raport Parlamentului. Modul de întocmire și prezentare a rapoartelor se stabilește de Ministerul Finanțelor.

Rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, se întocmește de către administratorii bugetelor respective și se prezintă Guvernului, iar utlerior Parlamentului spre aprobare în termenele prevăzute de calendarul bugetar. Rapoartele prezentate de Guvern se examinează de către Parlament și se aprobă în termenele prevăzute de calendarul bugetar. Rapoartele anuale privind executarea bugetelor se prezintă în format comparabil cu formatul bugetelor aprobate, și cuprind:  Rapoartele anuale privind executarea                          bugetelor    (1)  Rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se întocmesc de administratorii bugetelor respective şi se prezintă Guvernului, iar ulterior Parlamentului spre aprobare, în termenele prevăzute de calendarul bugetar.    (2) Rapoartele prezentate de Guvern se examinează de către Parlament şi se aprobă în termenul prevăzut de calendarul bugetar.    (3) Rapoartele anuale privind executarea bugetelor locale pentru anul bugetar încheiat se întocmesc de către autorităţile executive locale şi se aprobă de către consiliile locale în termenul prevăzut de calendarul bugetar.    (4) Rapoartele anuale privind executarea bugetelor se prezintă în format comparabil cu formatul bugetelor aprobate şi cuprind:    a) caracteristicile cadrului macroeconomic în anul respectiv, dinamica şi tendinţele indicatorilor în comparaţie cu anii precedenţi;    b) evaluarea implementării măsurilor de politici bugetar-fiscale în raport cu asumările prevăzute în buget, precum şi explicaţii privind eventuale abateri de la limitele macrobugetare pe termen mediu;    c) nivelul de executare a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare în raport cu indicatorii planificaţi, cu executarea  din anul precedent şi cu explicarea cauzelor devierilor;    d) explicaţii la modificările bugetare efectuate pe parcursul anului;    e) nivelul datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale în raport cu limitele stabilite;    f) nivelul de realizare a performanţei în cadrul programelor;    g) alte informaţii relevante.    (5) La examinarea şi prezentarea în Parlament a rapoartelor anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală participă autorităţile publice centrale de specialitate, care prezintă rapoarte privind implementarea programelor şi performanţa realizată în domeniile de competenţă.     (6)  După aprobarea de către Parlament/consiliile locale, rapoartele anuale se publică în modul şi în termenul stabilit de legislaţie.

39

După aporbare de către Parlament, rapoartele anuale se publică în modul și termenul stabilit de legislație.

1.3.Evaluati elaborarea proectului budgetului de stat al R.M.

Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea de catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min. Finante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:

metoda autonoma matoda majorarii metoda evaluarii directe

Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de stat.

Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare.

Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui Ministerului , inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de stat impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.

2.3.Evaluati elaborarea proiectului bugetului de stat a RM:

Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea de catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min. Finante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:

metoda autonoma matoda majorarii metoda evaluarii directe

40

Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de stat.

Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare.

Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui Ministerului , inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de stat impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.

Subiectul 2:Procedura bugetara

2.1.Relatati despre continutul executiei bugetare:

Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publica este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei nationale

Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat cu raspundre in activittea de stat

Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:

1 Parlamenutl RM

2 Curtea de conturi

3 Ministerul finantelor

Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira darii de seama contabile

2.2 Formulati adoptarea bugetului de stat al RM

Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat

Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este însoţii de nota explicativă.

Adiţional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanţelor prezintă calculele veniturilor şi cheltuielilor bugetare.

Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget şi Finanţe, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta.

Pe lîngă Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examinează de toate Comisiile permanente şi Direcţia juridică a Parlamentului. La data stabilită de Parlament, Comisiile permanente şi Direcţia juridică prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei Economie, Buget şi Finanţe.

în baza avizelor Comisiilor permanente şi avizului Direcţiei juridice. Comisia Economie. Buget şi Finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului la data stabilită de acesta.

Examinarea proiectului legii bugetare anuale în Parlament se efectuează în trei lecturi.

41

în fiecare lectură Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale şi nota explicativă.

Legea bugetară anuală poale fi adoptată şi in două lecturi, dacă toate chestiunile din lecturile doi şi trei suni examinate într-o singură lectură.

A ) Examinarea in prima lectură.

în decursul primei lecturi. Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei Economie. Buget şi Finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează:

a) direcţiile principale ale politicii bugetare-fiscale;

b) concepţiile de bază ale proiectului.

Parlamentul adoptă. în prima lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei Economie. Buget şi Finanţe pentru pregătirea de examinare în a doua lectură.

în caz de respingere. Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură.

B ) Examinarea in a doua lectură.

în decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget şi Finanţe, examinează:

a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor: b)cheltuielile estimate, structurii şi destinaţia, lor;

c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.

Parlamentul adoptă. în a doua lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei Economie Buget şi Finanţe pentru pregătirea de examinarea îri a treia lectură..

în caz de respingere. Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură.

C ) Examinarea in a treia lectură.

în decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei Economie. Buget şi Finanţe:

a) examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice:

b) stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate in mod prioritar;cj examinează alte detalieri din legea bugetară anuală.

Pînă la 5 decembrie a fiecărui an. Parlamentul adoptă legea bugetară anuală, care va fi promulgată de Preşedintele statului, apoi va fi publicată şi va intră în vigoare la 01 ianuarie a următorului an. Termenul de 5 decembrie are un caracter de orientare şi nu produce nici un efect juridic dacă a fost încălcat.

2.3 Argumentati corelatia puterii legislative si executive in procedura bugetara.Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat.Dar anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe baya informatiilor si rapoartelor preyentate de autoritatilt publice

Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de conturi ,care se pronunta cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .

Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale statului sunt strinse .

 Subiectul 2:Pricedura bugetara 2.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare:Conform Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar :” Procesul bugetar reprezintă etape consecutive de elaborare, aprobare, executare şi raportare a executării bugetului.”Procedura bugetara este activutatea care incepe cu elaborarea bugetului si se termina cu aprobarea darii de seama despre executarea lui pentru anul bugetar respective .Conform doctrinei, prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni cu caracter tehnic sinormative infaptuite

42

de organe specializate ale statului in scopul elaborarii ,adoptarii,executarii si incheierii bugetuluipublic national. 2.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara:Procedura executiei bugetare annuale cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor si efectuare acheltuielilor prevazute de legea bugetara anuala.Procedura executiei bugetare este compusa din mai multe etape:1.Repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor:responsabilitatea generala pentru executarea bugetului de statrevine Guvernului. În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor: a) solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare ale acestora, precum şi ale instituţiilor subordonate;  b) întocmeşte repartizări lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală şi de alte acte legislative. În termen de 45 de zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaţiei bugetare. Ministerul Finanţelor poate aproba alocaţii pentru fiecare program guvernamental. Repartizarea lunară se semnează de ministrul finanţelor sau de o persoană autorizată din Ministerul Finanţelor, care aprobă cererea de cheltuieli pentru un scop specific. Nici o autoritate publică nu poate efectua cheltuieli fără autorizaţia semnată de ministrul finanţelor sau de persoana autorizată din Ministerul Finanţelor.2.Executia partii de venituri a bugetului:realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat sunt supuse cerintelor de legalitate.În buget se percep impozitele, taxele şi alte încasări numai dacă au fost stabilite prin lege.La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de cate si operatiuni:1.Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiunilor fata de bugetul de stat;2.Incasarea veniturilor bugetare realizate in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor datorate bugetului destat;3.Urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de masuri initiate de organele financiare si bancare in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor veniturilor bugetare. 3.Executarea de casa a bugetului:operatiunile executiei de casa a bugetului de stat specifice si principalesunt:incasarea veniturilor bugetare,pastrarea fondurilor banesti realizate pina la scadenta cheltuielilor bugetare sieliberarea fondurilor banesti necesare efectuarii acestor cheltuieli conform normelor privind executia platii decheltuieli a bugetului de stat.Executarea de casa a bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin Trezoreria de Stat prin mijloace băneşti.Ministerul Finanţelor poate angaja băncile, care activează pe teritoriul Republicii Moldova, în calitate deagenţi pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de executarea de casă a bugetului.În realizarea acestor funcţii Ministerul Finanţelor este responsabil de:a) asigurarea evidenţei stricte a veniturilor în baza încasărilor efective în ordinea colectării; b) efectuarea de cheltuieli, în caz de existenţă a autorizaţiei.c) administrarea veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe Clasificaţia bugetară;d) asigurarea serviciului datoriei de stat.La data de 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul annual.4.Executia partii de cheltuieli a bugetului:În procesul executării bugetului de stat, autorităţile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale, cu condiţia ca aceste alocaţii să corespundă legii bugetare anuale şi să se efectueze în baza autorizatiei. Alocaţiile aprobate pentru utilizări specifice nu pot fi redistribuite între destinatari. Alocaţiile incluse în repartizarea lunară pentru utilizări specifice nu pot fi transferate pentru alte utilizări fără notificarea şi aprobarea ministrului finanţelor.Toate alocaţiile se închid la finele anului bugetar, cu excepţia cazurilor în care, conform actelor norma tive, soldurilesînt accesibile spre utilizare în anul bugetar imediat următor. Dacă anumite cheltuieli sînt stabilite pentru un termen ce depăşeşte un an, sumele necesare sînt prevăzute în

43

legile bugetare anuale ulterioare. Eventualele disponibilităţi rămase neutilizate la finele anului bugetar pot fi realocate în anul bugetar viitor. 2.3.Evaluati elaborarea proiectului bugetului de stat a RM:

 Elaborarea bugetului statului nostru revine Ministerului Finanțelor (Responsabilitarea revine Guvernului). Diferit de aceasta ex. Anglia proiectul este elaborat sub îndrumare cancelariei tezaurului. În SUA, proiectul bugetului federal, este elaborat de un serviciu special care funcționează pe lîngă președinția statului. Din punct de vedere metodologic în etapa elaborării proiectului sînt deosebit de importante evaluarea și calcului veniturilor și cheltuelilor bugetare, metodele folosite în acest scop. Cele mai des utilizate metode sînt: metoda evaluării directe și metoda reportării cu anumite majorări aveniturilor din anii precedenți.

Metoda evaluării directe este preferabilă deoarece oferă perspectiva estimării reale a veniturilor cu condiția de a fi sinceră și temeinică. Mai ales este importantă în cazul evaluării impozitilor directe.

Datele economice de bază necesară elaborării bugetuui de stat și estimărilor pentru încă min 2 ani viitori îl prezintă Min. Fin, Guvernului.

prognoza indicațiilor macroeconomici și social, prezentat de Min Eco; prognoza indicațiilor cerințelor BASS, prezentat de Min. Muncii și Pr. Sociale; prognoza indicatorilor și cerințelor fondurilor obligatorii de asistență socială, prezentată de Min.

Sănătății; BNM, elaborează și prezintă prognoza creditelor, obligațiunilor externe și a altor indicatori ce

caracterizează politica monetar-creditar a statului; În temeiul estimărilor Min Fin, Guvernul în fiecare an aprobă prognoza cadrului bugetar pe termen

mediu;

Min Fin, emite anual în termenul prevăzut de calendarul anual, circulara (note metodologice) privind elaborare propunerilo/proiectelor de buget adresată autorităților publice centrale și locale. Circulara cuprinde particularități specificeprivind elaborarea propunerilor a proiectelor bugetare pe anii respectivi.

În baza circularei emise de Min Fin, autoritățile publice organizează procesul de elaborarea acestor propuneri/proiecte și tot odată emit circulare corespunzătoate adresate intituțiilor bugetare subordonate. Autoritățile publice centrale elaborează și prezintă Min Fin, în termenul stabilit de acesta, propuneri pentru elaborarea bugetului de stat. Autoritățile executive de toate nivelurile întocmesc proiecte locale, iar cele de nivelul II (raionale) întocmesc sinteza consolidată a proiectelor bugetelor locale pe care îl prezintă spre consulate Min Fin în termenul stabilit de acesta.

Proiectele de buget cuprind:

- rezultatele estimate pentru anul bugetar curent;

- propuneri de buget pentru anul bugetar viitor;

- estimări pentru 2 ani viitori.

Propuneri de buget al autorităților publice centrale și proiectele bugetelor locale se examinează de Min Fin. Rezultatele examinării acestor propuneri sau proiecte se supun consultării cu autoritățile publice corespunzătoare în conformitate cu procedura stabilită de Min Fin.

Divergențele nesoluționate în cadrul consultărilor bugetare, la Min Fin, se soluționează în cadrul examinării proiectului legii bugetare la Guvern .Min Fin elaborează proiectul legii bugetare și îl prezintă Guvernului spre examinare în termenul prevăzut de calendarul general.

44

Legele bugetare anuale conțin prevederi generale privind aprobarea indicatorilor principali, precum și reglementări specifice anului bugetar respectiv, precum și anexă.

Anexa include:

- indicatorii generali și surse de finanțare a bugetului;

- componența veniturilor la bugetul de stat;

- bugetele autorităților publice centrale;

- transferurile către bugetele locale, inclusiv investițiile capitale;

- alte date relevante.

Nota informativă cuprinde – informații de fundamentare a proiectului inclusiv performanța în cadrul programelor incluse în buget, factorii care au influențat alocarea resurselor, explicații privind eventuale abateri de la limitele aprobate în cadrul bugetului anual.

Guvernul examinează și aprobă proiectul legii bugetare anuale, și îl prezintă Parlamentului în termenul prevăzut în calendarul general (15 oct).

Bugetul asigurării sociale de stat

1.1 Identificaţi conţinutul BASS

BASS este planul financiar anual care reflectă constituirea, repartizarea și utilizarea fondurilor bănești necesare ocrotirii pensionarilor, salariaților și membrilor de familie a acestora.

Conținutul său economic derivă din structura și trăsăturile caracteristice ale orînduirii social-economice din necesitatea realizării cerințelor legii economice, precum și prerogativele și funcțiile statului la una sau altă etapă de dezvoltare economică.

Elaborarea și exacutarea separată a BASS față de bugetul de stat, constituie o relaizare importantă, deoarece permite ca resursele acestuia să fie utilizate integral pentru ocrotirea cetățenilor, iar eventualele excedente (surplusuri) bugetare, să fie reflecate pentru anii următori.

Dreptul la asigurări sociale este garantat de către stat și se exercită în condițiile legii prin sistemul public de asigurări sociale, care are la bază următoarele principii:

principiul unicității - care prevede că organizarea și garantarea sistemului public se face pe aceleași norme de drept;

principiul egalității - care presupune un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;

principiul solidarității sociale - care prevede că participanții la sistemul public își asumă conștient și reciproc obligații și beneficiază de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

principiul obligativității - conform căruia PF și PJ au obligația de a participa la sistemul public de asigurări sociale, drepturile de asigurări se exercită corelativ cu îndeplinirea obligației;

principiul contributivității -fondul de asigurări se constituie în baza contribuțiilor datorate de PF și PJ participanți la sistemul de sigurări sociale;

principiul de repartiție - fondurile de asigurări sociale realizat se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public;

45

principiul autonomiei - presupune că sistemul public se administrează de sinestătător în condițiile legii.

1.2 Selectaţti particularităţile executării BASSVarianta I

Executarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in corelatie cu plata pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.

A) Veniturile bugetului a.s.s. provin din contributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri prevazute de lege. Lunar de catre angajator, se face calculul si plata contributiei de a.s. datorate de asiguratii angajati cu CIM.Transferurile sunt a II-a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. Ele sunt effectuate pentru acoperirea unor cheltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. Transferul se apare doar dupa terminarea rezervei bugetului a.s.s. Dobinzile- sume de bani, care pot constitui venituri bugetare, in cazul aparitiilor disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.

Majorarile de intirziere – se platesc de contribuabil in cazul neachitarii la termene legale a contributiilor in bugetul a.s.s.

B)Cheltuielile bugetului a.s.s.- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in sistemul public, cheltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii unor investitii proprii s.a. Sistemul cheltuielilor a.s.s. este format din fonduri: 1. Fondul de pensii ; 2. Fondul de protectie a familiilor cu copii ; 3. Fondul de indemnizatii ; 4. Fondul de somaj ; 5. Fondul de recuperare a sanatatii ; 6. Fondul de asigurare contra accidentelor de munca si bolilor profesionale. Excedentele anuale ale bugetului a.s.s. se folosesc conform legii(exp. la procurarea valorilor mobiliare).Deficitul curent al bugetului a.s.s. se acopera din disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti.La sfirsitul fiecarui an bugetar Casa Nationala intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea bugetului a.s.s., fiind prezentat Guvernului pina la 01 mai a anului imediat urmator a anului de gestiune, spre examinare si aprobare, iar Guvernul dupa aprobare va prezenta pina la data de 1 iunie Parlamentului.

1.3Formulaţi adoptarea BASS

 Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile financiare de constituire,repartizare si utilizarea fondurilor benesti necesare asistentei si protectiei sociale.Elaborarea BASS este asigurata de MF publice in conformitate cu prevederile Legii prvind finantele publice.BASS este examinat de comisia parlamentara de specialitate,celelalte comisii ale Parlamentului si Directia juridical a organului legislativ care prezinta Plenului Parlamentului un raport si aviz la data stabilita de acesta. Concomitent,proiectul legii BASS este examinat de Curtea de Conturi care prezinta Parlamentului un aviz ladata stabilita de acesta. In baza avizelor Comisiilor permanente si avizului Directiei juridice,Comisia de specialitate intocmeste raportul silista de recomandari asupra legii BASS si le prezinta Parlamentului. Examinarea proiectului legii BASS in Parlament se efectueaza in 3 lecturi.In fiecare lectura Parlamentul examineaza proiectul legii BASS si nota explicative.Legea bugetului poate fi adoptata si in 2 lecturi daca toate chestiunile sunt examinate intr-o singura lectura.La prima lectura se examineaza:-directiile principale ale politicii bugetare ale asigurarii sociale de stat;-conceptiile de baza a proiectului; A doua lectura:-veniturile estimate sub forma de calcul si structura lor;-cheltuielile estimate:structura si destinatia lor;-deficitul sau excedentul bugetului. A treia lectura:Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate:-examineaza alocatiile detaliate care vor fi effectuate;-stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;-examineaza alte detalieri din proiectul legii.Pina la 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul adopta legea BASS care va fi promulagat de Presedintele statului,apoi va fi publicata si va intra in vigoare la 1 ianuarie a

46

urmatorului an. Daca Legea BASS nu a fost adoptat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar,se aplica Legea BASS al anului precedent.

Finantele publice locale

2.1.Relatati despre controlul asupra procesului de executie a bugetelor locale.

Atributiile de control in vederea executarii bugetului le revine urmatoarelor organe:

1.Parlamentul -exercita un control politic.

2. Curtea de Conturi-exercita auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat.

3.Ministerul Finantelor-exercita un control administrative financiar specializat.

Ministerul Finantelor intocmeste raportul privind bugetul de stat pentru anul precedent si pana la data de 1 mai il prezinta Guvernului pentru aprobare,iar Guvernul pana la 1 iunie il prezinta Parlamentului pentru examinare si aprobare.

2.2.Formulati adoptarea bugetului local de nivelul unu.

Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ complexa,intrucat proiectul de buget la nivel local trebuie sa tina seama de o serie de indicatori care provin inclusiv de la nivelul central,politicile fiscale si bugetare la nivel national si local s.a.

Elaborarea proiectului de buget la nivel local ,cuprinde urmatoarele faze:

-Informarea autoritatilor administr.publice locale

47

-Elaborarea variantei preliminare a proiectului de buget,se face de ordonatorii principali de credite,pana la data de 1 iulie a fiecarui an.

-Definitivarea transferurilor de fonduri publice destinate bugetului local,este absolut necesara pentru definitivarea proiectului de buget ce urmeaza a fi supus aprobarii legislativului local.Aceasta presupune repartizarea sumelor aflate la dispozitia consiliilor rationale pentru echilibrarea bugetelor locale.

-Definitivarea proiectelor de buget se face de catre ordonatorii principali de credite,pe baza tuturor informatiilor si indicatorilor obtinuti in fazele anterioare,in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat.

Acest proiect de buget local se aduce la cunostinta publica fie prin afisare la sediul unitatii administratii teritoriale,fie prin publicare in presa locala,in scopul de-a permite locuitorilor din respective unitate adm.teritoriala sa-si exercite dreptul de-a contesta prevederile proiectului de buget,in termen de 15 zile de la aducerea la cunostinta publica.

2.3Estimati executia de casa a bugetului unitatilor administrative teritoriale.

Executarea de casa este efectuata de Ministerul Finantelor prin intermediul Trezolieriei si presupune executarea operatiunilor financiare in vederea incasarii si alocarii mijloacelor banesti ale statului,tinerea contabilitatii a acestor operatiuni si evidenta datoriei de stat.In vederea incasarii veniturilor,M.F. poate angaja si bancile comerciale in calitate de agenti pentru efectuarea operatiunilor de executare de casa a bugetului de st.In acest sens M.F. este responsabil de asigurarea evidentei stricte a veniturilor in contul trezoreriei,efectuarea cheltuielilor in cazul existentei autorizatiei,administrarea veniturilor si a cheltuielilor bugetare in conturi distincte conform clasificatiei bug.,asiguararea gestionarii bugetului de stat. La data de 31 decembrie a fiecaru ai M.F. inchide conturile trezorioale a bugetului de st. in vederea intocmirii raportului annual.

Bugetul local

1.1. Relatati despre autonomia finantelor publice locale.Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate publica diferita de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii, comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice locale este:

O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale

Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite de constitutie

Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se produca impozite,

taxe locale din proportiile stbilite de lege In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa

aiba acces la plata de capital.

1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.

48

Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de pondereli pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate. Transformarile de la bugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La elaborarea bugetelor locale se tine cont:

In termenul stability de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor publice locale depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si projectile bugetelor locale de nvelul 2

In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice locale aduc bugetele aprobate

In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetalor respective.

1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.

Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privindfinantele publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu privire la finantele publice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare lte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod obligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de competentefara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea realizarii competentei respective.

Subiectul 3:Cheltuielile publice

3.1.Definiti cheltuielile publice:

Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico - sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut.

Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.

3.2.Clasificati cheltuielile publice:

Clasificaţia cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:1.Clasificaţia administrativă – pe criteriul instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează cheltuieli publice (ministere, instituţii publice autonome, unităţi administrativ teritoriale etc.).

2.Clasificaţia economică – pe două criterii: al scopului în care sunt efectuate plăţile (cheltuieli publice curente sau de funcţionare şi cheltuieli publice de capital sau de investiţii); al existenţei sau nu a unei contraprestaţii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite şi administrative şi cheltuieli publice de transfer).

49

3.Clasificaţia funcţională – pe criteriul sectoarelor de activitate către care sunt repartizate resursele financiare publice (a) în domeniul social: învăţământ, sanitare, ocrotire socială etc.; b) în domeniul cercetării; c) în domeniul economic (investiţii, acordarea de subvenţii şi facilităţi; d) în domeniul apărării şi siguranţei naţionale; e) în domeniul administrativ public central şi local; f) în ceea ce priveşte dobânzile aferente datoriei publice).

4.Clasificaţia financiară – pe criteriul momentului efectuării şi a efectului avut de acestea (cheltuielile publice definitive caracterizate prin faptul că se finalizează cu plăţi la scadenţe ferme, certificând lichidarea totală a angajării statului pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaţiuni de trezorerie urmate de plăţi cu scadenţe certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza în anumite condiţii doar).

5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fără contraprestaţie; definitive/ provizorii; speciale/ globale)

6.Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în reproducţia socială – pot fi: cheltuieli publice negative (reale) şi cheltuieli publice pozitive (economice)

7.Clasificaţia folosită de instituţiile specializate ale O.N.U. – pe criteriile:a) funcţională (cheltuielile publice sunt împărţite în cheltuieli pentru: servicii publice, apărare, educaţie, sănătate, securitate socială, locuinţe şi servicii comunale, recreaţie, cultură şi religie, acţiuni economice, alte scopuri)b) economică (cheltuielile publice reprezentând un consum final şi cheltuielile publice în scopul formării brute de capital)Astfel, cheltuielile publice se împart după criteriul economic în:-cheltuieli curente (de personal, de materiale şi servicii, subvenţii, prime, transferuri, dobânzi aferente datoriei publice, rezerve);-cheltuieli de capital împrumuturi acordate (pentru finalizări de obiective stabilite prin convenţii, pentru creditarea agriculturii)

-rambursări de credite şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite externe şi interneDupă criteriul funcţional, cheltuielile publice se împarte în:servicii publice generale apărare, ordine publică şi siguranţă naţională social-culturaleservicii şi dezvoltare publică, locuinţe mediu şi ape acţiuni economicealte acţiuni transferuri împrumuturi acordate plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli aferente datoriei publice fonduri de rezervă.

3.3.Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2005:

Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care urmeaza conform prioritatilor acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in perioada considerate(anul financiar,anul bugetar).

Cheltuielile publice reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor posibile de realizat reflecta oferta de resurse.

Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:

-Identificarea nevoilor;

-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;

-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;

-Eficacitatea cheltuielilor;

-Eforturi si efecte.

Subiectul 3:Bugetul local1.2. Relatati despre autonomia finantelor publice locale.Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate publica diferita de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii, comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind

50

cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice locale este:

O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale

Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite de constitutie

Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se produca impozite,

taxe locale din proportiile stbilite de lege In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba

acces la plata de capital.

1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.

Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de pondereli pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate. Transformarile de la bugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La elaborarea bugetelor locale se tine cont:

In termenul stability de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor publice locale depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si projectile bugetelor locale de nvelul 2

In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice locale aduc bugetele aprobate

In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetalor respective.

1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.

Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privindfinantele publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu privire la finantele publice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare lte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod obligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de competentefara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea realizarii competentei respective.

Veniturile publice

1.1 Relatati dsp functiile impozitelor si taxelor

Impozitele si taxele la care sint obligate subiectele platitoare indeplinesc urmatoarele functii:

a)Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii (fiscală) este o obligaţie a tuturor persoanelor fizice sau juridice care obţin venituri impozabile sau taxabile. Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanţarea de obiective şi acţiuni cu caracter general, folosind întregii colectivităţi ca: finanţarea instituţiilor publice, constituirea rezervelor de stat, alte acţiuni şi obiective cu caracter economic şi social.

b)Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (socială) este operaţiunea de preluare a unor resurse în vederea repartizării lor pentru satisfacerea unor trebuinţe acceptate în folosul altora decât posesorii iniţiali ai resurselor.

51

c)Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economică) acţionează în mod diferit în cazul unităţilor economice sau a persoanelor fizice. La unităţile economice, prin impozite şi taxe se influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor executărilor de lucrări şi servicii publice, rentabilitatea, eficienţa economico-financiară, etc. La persoanele fizice, prin impozite şi taxe se stimulează utilizarea cât mai productivă a terenurilor agricole şi ale altor bunuri, pe care le au în patrimoniul personal, se limitează realizarea de venituri exagerate, etc.

1.2 Determinati particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara

Particularitatile obligatiei bugetare-izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care instituie si reglementeaza un venit am BS

-benefeciar al obligatie bugetare este intreaga societate desi calitattea de creditor o are statul.

-obiectul obligatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani aceasta fiind in prezent unica forma in carte statele moderne percep venituri.

-oblig.bugetara este constatata in forma scrisa,prin titlu de creanta care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil

in raport cu veniturile obtinute sau bunurile detinute

-conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sint reglementatte in mod diferit pentru fiecare categorie de venituri bugetare datorita particularitatilor prezentate de acest venit

-Stingerea obligatiei bugetare se realizeza prin modalitati comune cu cele ale obligatiilor civile:achitare,anulare,prescriptie,scadere compensare sau executare silita.

1.3 Evaluati compartimentul veniturilor nefiscale al Legii BS2009

Veniturile nefiscale s-au redus. Faţă de anul precedent acest tip de venit s-a micşorat cu  137,0 mii lei (dobânzi aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare, amenzi aplicate  de  Poliţia  Rutieră).

.-veniturile obligatorii de intreprinderi si din propriettae

-venituri neidentificate

-amenzile si sanctiunile administrative

Subiectul 3:Veniturile publice

3.1.Definiti notiunea impozitului si taxei:

Cu alte cuvinte, impozitul reprezinta ,,plata baneasca, obligatorie, generala, definita si nereciproca efectuata de persoane fizice si juridice pentru sustinerea cheltuielilor publice, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege,fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat''.

Cuvantul ,,taxa'' isi are originea in limba greaca,unde intalnim ,,taxis'' cu sensul de fixare de impozit.Taxele sunt plai facute de persoane fizice sau juridice, de regula, pentru serviciile prestate in favoarea acestora de un agent economic, o institutie sau un serviciu de utilitate publica.Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu direct si imediat,

52

insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.

3.2.Clasificati impozitele:

Există şi se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor în clase după trăsături comune constituie o necesitate deopotrivă teoretică şi utilitară.

a) După forma în care se percep, impozitele se clasifică

- impozite în natură: nu sunt specifice activităţii financiare. S-au practicat preponderent în societăţile precapitaliste, îmbrăcând forma prestaţiilor şi dărilor în natură.

- impozite în bani: s-au folosit sporadic în orânduirile vechi. Cunosc mare amploare în capitalism, când relaţiile băneşti devin predominante, iar serviciile publice se dezvoltă. Constituie baza fiscală a statului modern.

b) După obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :

- impozite pe avere: care afectează bunurile de natură mobiliară sau imobiliară ale contribuabililor (impozitul pe clădiri, pe terenuri,

- impozite pe venit: care vizează veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societăţilor comerciale (impozitul pe profit).

- impozite pe consum (cheltuieli): care vizează cheltuielile de consum (accizele, taxa pe valoare adăugată).

c) În funcţie de scopul urmărit există:

- impozite financiare (cu caracter fiscal): care se instituie în vederea realizării de venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice. Sunt incluse în această categorie aproape toate impozitele.

- impozite de ordine: introduse cu intenţia limitării unor acţiuni sau pentru atingerea unui ţel ce nu are caracter fiscal. De exemplu, prin impozite ridicate pe importul unor produse se urmăreşte protejarea produselor autohtone de concurenţa străina; practicarea de impozite mari pe tutun, alcool, etc are ca scop protejarea sănătăţii populaţiei, şi exemplele pot continua.

d) În raport cu frecvenţa realizării lor, impozitele pot fi:

- permanente: adică se instituie şi se încasează periodic, prezintă o anumită regularitate (sunt anuale, trimestriale, lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinzând impozitele obişnuit practicate.

- incidentale (întâmplătoare): se introduc şi se percep o singură dată (de pildă, impozitul pe averea şi câştigul de război).

e) După instituţia care le administrează, impozitele se pot clasifica în:

- impozite de stat: care în statele de tip federal sunt ale federaţiei, ale statelor, provinciilor sau regiunilor acesteia, iar în statele de tip unitar aparţin administraţiei centrale de stat. Cele mai numeroase şi importante impozite sunt incluse în această categorie.

- impozite locale: care sunt comunale şi ale organului teritorial administrativ. Sunt considerate impozite de interes local.

f) În funcţie de aria de cuprindere a materiei supuse impozitării, impozitele pot fi grupate în:

- impozite sintetice: care se aşează asupra ansamblului materiei impozabile aparţinând unei persoane fizice ori juridice, fără consideraţiuni privind natura componentelor. Avem de a face, în acest caz, cu impozitul general, fie pe venit, fie pe consum (pe cifra de afaceri).

- impozite analitice: care se instituie asupra fiecărei componente a materiei impozabile în proprietatea unui contribuabil. Acestea sunt impozite particulare, adică atâtea impozite câte venituri obţine o anumită persoană sau câte elemente de patrimoniu există.

g) După incidenţa asupra plătitorilor, impozitele pot fi:

- impozite directe (convenţionale): se caracterizează prin incidenţa directă asupra contribuabililor, ele fiind stabilite nominal, în funcţie de mărimea veniturilor şi/sau a veniturilor acestora.

La rândul lor, impozitele directe pot fi grupate în:

53

impozite reale (obiective): se caracterizează prin aceea că se stabilesc asupra obiectivelor impozabile, fără a ţine seamă de situaţia personală a subiectului impozitului. Din categoria impozitelor reale fac parte: impozitul funciar; impozitul pe clădiri; impozitul pe activităţile industriale comerciale, profesiile liberale; impozitul pe capitalul mobiliar.

impozite personale (subiective): sunt aşezate asupra veniturilor sau averilor contribuabililor şi ţin seama de situaţia personală a acestora. În această categorie sunt incluse: impozitul pe veniturile persoanelor fizice şi impozitul pe veniturile societăţilor de capital; impozitele pe avere: impozitul pe averea propriu-zisă, impozitul pe circulaţia averii şi impozitul pe sporul de avere.

-impozite indirecte (neconvenţionale): impozite care se percep cu ocazia vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau executării de lucrări.

3.3.Selectati modalitatile de stingere a obligatiei bugetare:

Stingerea   obligaţiilor fiscale prin plată: Stingerea obligaţiilor fiscale are loc, de regulă, prin această modalitate, contribuabilii executându-şi de bunăvoie obligaţia impusă în mod unilateral de către stat. Plata sumelor cuvenite bugetului de stat se poate realiza, în funcţie de caracteristicile veniturilor bugetare, potrivit prevederilor legale care le instituie, în una din următoarele modalităţi: prin plată directă, prin reţinere la sursă, prin aplicare şi anulare de timbre fiscale mobile.

Compensarea : Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un contribuabil a platit bugetului general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult decat datora. Sumele astfel platite se vor compensa cu alte obligatii fiscale ale contribuabilului, restante sau viitoare.Compensarea este alternativa cu restituirea acestor sume.

Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante reciproce.

Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:

Stingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu caracter general sau individual, adoptate conform legislatiei.

Data a stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata în actul de anulare sau data întrarii în vigoare a actului legislativ privind anularea obligatiei fiscale.Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precum si tinînd cont de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii pentru fiecare act legislativ privind anularea obligatiei fiscale.Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie : Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza în urma survenirii termenelor de prescriptie pentru determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin executare silita.Data a stingerii obligatiei fiscale prin prescriptie este considerata prima zi dupa data în care a expirat termenul de prescriptie.Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin prescriptie se efectueaza în temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei scrise a conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza în baza deciziei adoptate de catre consiliul local.Stingerea obligatiei fiscale prin scadereData stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza în temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza în baza deciziei adoptate de catre consiliul local.Stingerea obligatiei fiscale prin scadere:Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.Înscrierile în conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza în temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul reflectarii în sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, în functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.În cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza în baza deciziei adoptate de catre consiliul local.

54

10. Sistemul cheltuielilor publice

Cheltuielile Publice

1.1 Definiţi noţiunea cheltuielilor publice.

Prin cheltuieli publice înţelegem repartizarea pe diverse destinaţii şi de utilizare a resurselor financiare a statului. Cheltuielile publice includ 3 elemente:

1. întrebuinţarea unei sume de bani2. de către o persoană juridică, stat, instituţie comună3. în vederea satsifacerii unei trebuinţe publice.

1.2 Clasificaţi cheltuielile publiceVarianta I

Clasificarea cheltuielilor publice are loc după diferite criterii teoretice, oficiale, legale.

Dintre clasificările teoretice cele mai răspîndite sunt cele formulate în temeiul criteriilor economic şi al destinaţiei specifice.

Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice este formulat mai ales din punct de vedere al venitului naţional. Din punct de vedere al venitului naţional cheltuielilor publice se împart în 2 grupe:

- cheltuieli productive – cheltuieli ce reprezintă o avansare de venit naţional( pentru producţii, dezvoltarea întreprinderilor)

- cheltuieli neproductive – cheltuieli pentru întreţinere forţelor armate, funcţionarea organelor de stat.Criteriul destinaţiei specifice:

- cheltuieli pentru sănătate, învăţămînt, educaţie, asistenţă publică.- Cheltuieli pentru economie naţională- Cheltuieli cu caracter administrativ.

Din clasifcarea oficială – instituită prin acte normative ale organizaţiilor internaţionale şi ale organelor de conducere de stat.

Clasificare funcţională – reglementată de instituţiile speciale ONU:

- cheltuieli pentru servicii publice generale- cheltuielipentru apărare- cheltuieli pentru educaţie- cheltuieli pentru sănătate- cheltuieli pentru servicii comunale

Clasificare legală – clasificare aprobată în fiecare stat de organele legislative prin legi bugetare.

Legea privind sistemul bugetar clasifică cheltuielile în următoarele categorii:

- cheltuieli pentru autrităţile publice şi apărarea ţării- cheltuieli pentru cercetare ştiinţifică- cheltuieli în domeniul economic

55

- cheltuieli pentru infrastructura publică.La fiecare dintre aceste destinaţii cheltuielile bugetare sînt împărţite :

1. cheltuieli curente – de personal, materiale, servicii2. cheltuieli de capital – investiţii, şi rezerve de stat.

Clasificarea administrativă – pe criteriul instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează cheltuielile publice (ministere, unităţi administrativ-teritoriale)

Clasificaţia după rolul cheltuielilor: 1. cheltuieli publice pozitive; 2. cheltuieli publice pozitive.

Varianta II

Bugetul de stat al RM este alcatuit din: veniturile bugetare si chelruielile bugetare.

A) Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital si transferurile.Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit, constituind : impozitul pe venit retinut de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul pe venit al intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ; taxele de export.

Veniturile nefiscale.I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al Bancii Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri nefiscale o constituie unele taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categorie o contituie amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Vamal.

B) Partea veniturilor bugetare e formata din : - clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare ; - clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare; - clasificatia economica a cheltuielilor bugetare.Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare   - grupeaza aceste cheltuieli in functie de obiectivele urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: serviciul de stat cu destinatie generala; activitatea externa; apararea nationala; jurisdictia constitutionala; autoritatile judecatoresti; mentinerea ordinii publice si securitatea nationala; invatamintul; cercetari stiintifice; cultura, arta, religia, sportul; ocrotirea sanatatii; asigurarea si sustinerea sociala; agricultura, gospodaria silvica, piscicola, a apelor; protectia mediului inconjurator si hidrometrologia; industria si constructiile; excedent; deficit.

Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare – grupeaza veniturile dupa institutiile insarcinate cu incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor. Clasificarea bugetara dupa criteriul organiztional se face dupa 2 criterii: - ministere, departamente, municipii, raioane si alti beneficiari de mijloace bugetare; - intreprinderi, institutii, , organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.

Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare – are menirea de a preciza speciile si subspeciile de cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli curente; cheltuieli capitale ;

56

acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii principali de credite ; procurarea de actiuni.

1.3 Formulaţi structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2009

Orice cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de intrebiuntare a unei sume de bani, cu relevanta materiala sau tehnico-financiara.

Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii organelor sau institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint, sanatate, protectie sociala si alte activitati care trebuie finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror formare si intrebuintare este decisa de organele de stat.

Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt cheltuielile bugetare cu ramificatia impusa in RM de cuprinsul bugetului public national.

Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde : cheltuielile bugetului de stat,, cheltuielele bugetelor locale, cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si cheltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

Drept concepte comunitare privind cheltuielile bugetare sunt evidentiate urmatoarele : sporirea cheltuielilor pentru invatamint, sanatate publica, cercetari stiintifice, cai de comunicatii si dezvoltare regionala; politica cheltuielilor publice sa fie concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul careia impozitele sa nu compromita economiile banesti particulare si nici investitiile intreprinderilor, iar investitiile publice fiind finantate cu preferinta din imprumuturi publice pe termen lung ; ’’cresterea cheltuielilor publice este inevitabila’’, insa ea trebuie subordonata cerintelor de echilibru economic si financiar al comunitatii si statelor membre.

 Subiectul 3:Cheltuielile publice 3.1.Definiti cheltuielile publice:Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico- sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut. Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare. 3.2.Clasificati cheltuielile publice:Clasificaţia cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:1.Clasificaţia administrativă – pe criteriul instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează cheltuieli publice(ministere, instituţii publice autonome, unităţi administrativ teritoriale.)2.Clasificaţia economică – pe două criterii: al scopului în care sunt efectuate plăţile (cheltuieli publice curente sau defuncţionare şi cheltuieli publice de capital sau de

57

investiţii); al existenţei sau nu a unei contraprestaţii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite şi administrative şi cheltuieli publice de transfer).3.Clasificaţia funcţională – pe criteriul sectoarelor de activitate către care sunt repartizate resursele financiare publice(a) în domeniul social: învăţământ, sanitare, ocrotire socială ; b) în domeniul cercetării; c) în domeniul economic(investiţii, acordarea de subvenţii şi facilităţi; d) în domeniul apărării şi siguranţei naţionale; e) în domeniul administrativ public central şi local; f) în ceea ce priveşte dobânzile aferente datoriei publice).4.Clasificaţia financiară – pe criteriul momentului efectuării şi a efectului avut de acestea (cheltuielile publice definitive caracterizate prin faptul că se finalizează cu plăţi la scadenţe ferme, certificând lichidarea totală a angajării statului pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaţiunide trezorerie urmate de plăţi cu scadenţe certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza în anumite condiţii doar).5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fără contraprestaţie; definitive/ provizorii; speciale/ globale)6.Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în reproducţia socială – pot fi: cheltuieli publice negative (reale) şi cheltuieli publice pozitive (economice)7.Clasificaţia folosită de instituţiile specializate ale O.N.U. – pe criteriile:a) funcţională (cheltuielile publice sunt împărţite în cheltuieli pentru: servicii publice, apărare, educaţie, sănătate,securitate socială, locuinţe şi servicii comunale, recreaţie, cultură şi religie, acţiuni economice, alte scopuri) b) economică (cheltuielile publice reprezentând un consum final şi cheltuielile publice în scopul formării brute decapital) Astfel, cheltuielile publice se împart după criteriul economic în:-cheltuieli curente (de personal, de materiale şi servicii, subvenţii, prime, transferuri, dobânzi aferente datoriei publice, rezerve);-cheltuieli de capital împrumuturi acordate (pentru finalizări de obiective stabilite prin convenţii, pentru creditarea agriculturi-rambursări de credite şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite externe şi interne.După criteriul funcţional, cheltuielile publice se împarte în:servicii publice generale apărare, ordine publică şi siguranţă naţională social-culturaleservicii şi dezvoltare publică, locuinţe mediu şi ape acţiuni economicealte acţiuni transferuri împrumuturi acordate plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli aferente datoriei publice fonduri derezervă. 3.3.Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2005:Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care urmeaza conform prioritatilor acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in perioada considerate(anul financiar,anul bugetar).Cheltuielile publice reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor posibile de realizat reflecta oferta de resurse.Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:-Identificarea nevoilor-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;-Eficacitatea cheltuielilor;-Eforturi si efecte.

58

Controlul financiar

3.1. Definiţi noţiunea şi funcţiile controlului financiar.

Controlul financiar este o componenţă specială separată al controlului economic efectuată într-un stat anumit. Controlul financiar are ca obiective cunoaşterea de către stat a modalităţilor de administrare a mijloacelor materiale şi financiare, precum şi a modului de realizare şi cheltuire a bunului public. Controlul reprezintă acţiunile de verificare a opreaţiunilor economico-financiare anticipat, concomitent şi ulterior executării acesteia.

Prin rolul şi obiectivele pe care le urmăreşte controlul financiar îndeplineşte următoarele 5 funcţii:

1) F de evaluare

2) F preventivă

3) F de documentare

4) F recuperatorie

5) F pedagocică

3.2. Determinaţi metodele controlului financiar.

Conform C.F., controlul financiar, la faţa locului şi la oficiul organului fiscal, poate fi organizat şi efectuat prin următoarele metode:

1) Verificarea faptică (art. 217 CF) – are sarcina de a constata situaţiile ce nu sunt reflectate sau care nu rezultă din documente.

2) Verificarea documentară (art 218 CF) – constă în confruntarea dărilor de seamă fiscale, documentelor de evidenţă, cu documentele şi informaţiile de care dispune organul care exercită controlul fiscal.

3) Verificarea totală (art 219 CF) – verificarea tuturor actelor şi operaţiunilor de determinare a obiectelor impozabile.

4) Verificarea parţială (art 220 CF) – constă în controlul asupra singerii unor anumitor obligaţii fiscale dintr-o anumită perioadă, verificîndu-se, în tot sau în parte, documentele sau activitatea contribuabiluluui.

5) Verificarea tematică (art 221 CF)

6) Verificarea operativă (art 222 CF) – verificarea operativă se face prin verificarea faptică şi, sau documentară

7) Verificarea prin contrapunere (art 223) – constă în controlul concomitent al contribuabilului şi al persoanelor cu care aceasta are sau a avut raporturi economice, financiare sau de altă natură.

59

3.3. Proiectaţi un act de control financiar.

Actul de control financiar se întocmeşte la finalizarea acontrolului financiar la faţa locului, în 2 exemplare.

Actul e constituit din 3 părţi.

1) partea introductivă – ciprinde date de ordin informativ (date despre contribuabil, organul ce efectuează, data actului de control, numele prenumele, funcţia deţinută de organul care efectuează controlul, tipul controlului, denumirea şi informaţii generale despre contribuabil şi adresa juridică a lui; data începerii şi data finalizării controlului)

2) partea constatatorie – se reflectă acţiunile şi faptele constataoare în procesul controlului. Se descrie obiectiv, clar şi exact, încălcările legislative. Dacă nu sunt abateri de la lege, în act se menţionează concret: - nu s-au constata încălcări.

3) concluzii asupra actului de control – în această parte se descrie: controlul efectuat, obligaţiile contribuabilului, materialele anexate la act, semnăturile părţilor participante la control, confirmarea înmînării actului controlului. Actul se aduce la cunoştinţă contra semnătură.

 Subiectul 2:Controlul financiar  2.1.Relatati despre formele controlului financiar:Formele controlului financiar: In functie de momentul exercitarii:- Controlul anterior – este efectuat inainte de realizarea operatiunilor economice, pentru a preveni incalcareadisciplinei financiare. Controlul este realizat prin verificarea documentelor prin care sunt contractate drepturi siobligatii patrimoniale;- Controlul concomitent – se realizeaza in acelasi timp cu derularea operatiunilor economice si este efectuat atat decatre persoanele din conducerea unitatii, cat si de catre fiecare salariat in parte, prin autocontrol.- Controlul posterior – se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea operatiunilor economice. Acest tip de control este exercitat de catre organe specializate prin studierea datelor inregistrate in documentele si evidentele institutiei care fac obiectul controlului. In functie de aria de cuprindere:- Controlul general , denumit si control de fond, presupune un control exhaustiv al unitatii economice, fiind cercetatetoate sectoarele de activitate si toate operatiunile efectuate.

- Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor suspiciuni  

- Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in profunzime a tuturor documentelor sioperatiunilor efectuate de catre institutie,

60

in timp ce controlul prin sondaj se realizeaza prin alegerea unor documentesau operatiuni considerate reprezentative pentru institutia respectiva.- Controlul mixt cuprinde o utilizare combinata a fomelor de control anterioare. In functie de scopul urmarit: - Controlul tematic –vizeaza cerceterea unor documente, operatiuni concrete;- Controlul complex – Acest tip de control depaseste granitele economic, efectuandu-se verificari si asupra aspectelortehnice, sociale, sau politice.- Controale repetate – au rolul de a tine sub control activitatea unei unitati economice prin urmarirea evolutieiacesteia intr-o perioada de timp determinata.- Controale sub forma de ancheta –au la baza sesizari sau reclamatii, fiind efectuate in cazuri speciale. In acest caz,controlul este mai complex, putand implica inclusiv organe de cercetare penala. In functie de modalitatile de exercitare: - Controlul faptic – reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de control prin faptul ca implica inventarierea,putandu-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de control presupune cercetarea la fata locului a documentelor si operatiunilor financiare.- Controlul documentar – presupune o verificare indirecta a operatiunilor economice in acte. Din punct de vedere al pozitiei organelor de control: - Control din interiorul unei unitati – este obligatoriu si este realizat de catre conducerea institutiei economice- Control financiar exercitat din afara unitatii – subsumeaza acele verificari efectuate la cererea organelor superioarede control, precum Curtea de Conturi sau Ministerul Finantelor. 2.2.Stabiliti procedura executarii controlului financiar:Procedura controlului financiar este alcătuita dintr un ansamblu de acte si operaţiuni privind organizarea, desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de control. Rezultatele actiunii de control sunt determinate tocmai de modul de programare si organizare, asigurandu-se astfelordinea in munca. Procedura controlului financiar se desfasoara pe baza unui plan bine determinat, intr-o anumita ordine, care poate fi grupata pe sase etape. Prima etapa  consta   inpregatirea echipei de controlfinanciar, prin informarea si documentarea asupra dispozitiilor legale cu privire la specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele normative cu caracter economico-financiare, analizarea actelor de control anterioare, masurile luate in urma verificarilor, sesizarilor facute de catre banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are legaturi economice. Pregatirea echipei de control joaca un rolimportant, deoarece da posibilitatea de a stabili problemele de baza si de a asigura calitatea controlului.Cea de-a doua etapa esteprezentarea la unitateain care urmeaza sa se efectueze controlul. Organele de controlcer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune conditii, prin a li se pune la dispozitie toatematerialele necesare  A treia etapa conrespundeorganizarii activitatii echipeide control. Dupa constatarile facute in urma informarii, documentarii, se intocmeste un plan de lucru in care se prevad obiectivele cuprinse in tematica de control, metodele folosite etc. Cu cat acest plan este intocmit, cu atat creste calitatea controlului.O alta etapa reprezintadesfasurarea actiunii de control,care consta in verificarea propriuzisa a actelor sioperatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si realizarea acestora.Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt suficiente, de aceea se controleaza sicelelalte documente si evidente care nu sunt de natura contabila. Prin controlul tematic al documentelor sievidentelor se poate obtine un tablou

61

complet asupra continutului operatiunilor si proceselor economice ale unitatiicontrolate. Procesele economice se reflecta insa clar in indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si cheltuieli.Organele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in gestiune sau daca documentele suntdubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru aceasta este necesar sa se ridice documentele cercetate,lasandu-se in locul lor copii. Este foarte important ca documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fiemodificate sau distruse. In timpul controlului, in caz ca se descopera abateri, comise in mod constient sau inconstient, vinovatilor li se va ceresa dea explicatii in legatura cu acea problema.O al ta  etapa  consta inredactarea actelor de control,acestea constand in fundamentarea concluziilor, aconstatari lor  s i  a  masuri lor  propuse,  prezentarea abateri lor  s i  a  d ispozit i i lor   legale   inclacate,  persoaneleraspunzatoare, pozitia acestora in fata echipei de control, punctul de vedere al echipei de control si concluziadefinitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in timpul controlului, actele facandu-se in tot acest timp si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la ingreunarea valorificarii actelor.Ult ima etapa consta   in  valorificarea actiunii de control,care se  concret izeaza prin   luarea masuri lor  s iurmarirea executarilor de catre unitatea care a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in acte. Valorificarea rezultatelor are  ca principal scop remedierea deficientelor.  Pentru aceasta se va intocmii un plan demasuri, organelor de control revenindu-le sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza. Putem trage concluzia ca daca se tine cont de toate aceste momente in realizarea controlului, acesta va avea eficienta dorita, descoperindu-se la timp deficientele, asigurandu-se luarea in mod operativ a masurilor ce se impun. 2.3.Evaluati atributiile de control financiar ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat exercita urmatoarele atributii:

a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea exercitarii controluluifiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational unic privind contribuabilii si obligatiile fiscale;

b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri în vederea eficientizarii activitatii lor;c) emite ordine, instructiuni si alte acte în vederea executarii legislatiei fiscale;d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si la alte petitii ale contribuabililor în modul stabilit;e) efectueaza controale fiscale;f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale în activitatea organelor vamale si serviciilor de colectare aimpozitelor si taxelor locale si prezinta autoritatilor competente propuneri vizÎnd tragerea la raspundere afunctionarilor acestor autoritati care au încalcat legislatia fiscala;i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care, direct sau indirect, si-auadus contributia la îmbunatatirea procesului de administrare fiscala si/sau la majorarea încasarilor la bugetul publicnational. Organizarea concursurilor se efectueaza în modul stabilit de Guvern; j) colaboreaza cu autoritati din alte state în baza tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte si activeaza în cadrul organizatiilor internationale de specialitate al caror membru este;

62

k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, în conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;m) preîntîmpina, depisteaza si curma încalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor banesti, a marfurilor si serviciilor provenite din tranzactiile economice externe;n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

12. Răspunderea juridică în procesul de execuţie bugetarăSubiectul 3:Raspunderea juridica in procesul executarii bugetare

3.1.Definiti notiunea si rolul raspunderii juridice in procesul de executare bugetara:

Subiectul 3:Raspunderea juridica in procesul executarii bugetare3.1.Definiti notiunea si rolul raspunderii juridice in procesul de executare bugetara:

63

*1. Evidentiati izvoarele dreptului financiar

Izvoarele dr. fin. sunt :Legilefiind cele mai importante acte normative emise pentru domeniul financiar, datorita competentei parlamentului de a reglementa prin legi :administrarea, formarea,folosirea si controlul resurselor financiare ale statului, UAT si institutiilor publice.Conventiile internationale care sunt ratificate de Parlament sidaca RM este parte la ele. Hotaririle parlamentului sunt acte normative ce prevad norme juridice pentru organizarea sistemica a dispozitiilor generale de specialitate financiara. Hotaririle Guvernului se emit pentru organizarea executarii legilor, prin ele instituindu-se norme juridice necesare pentru executarea dispozitiilor generale din legi cu specialitate financiara. Instructiunile, regulamentele, normele metodologice ale Ministerului Finantelor, prin ele se instituie norme juridice, care dezvolta cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.

2. Analizati actele si operatiunile financiareActele financiare –sunt manifestari de vointa care au scopul de a produce efecte juridice a caror realizare e garantata prin forta de constringere a statului in conditiile prevazute de normele juridice in vigoare. Cele mai multe acte financiare sunt facute de catre Ministerul Finantelor, organele financiare din UAT, CNAS si Casele Teritoriale. Operatiunile financiare sunt : de calcul a veniturilor si cheltuielilor org, ; de stat si institutii publice ; de plata si incasare a veniturilor publice ; de intocmire a inscrisurilor privind cheltuielile bugetare. Operatiunile financiare sunt efectuate de catre functionarii specializati contabil din organele de stat. Operatiunile financiare se deosebesc de actele financiare prin ceea ca nu produc prin ele insele efecte juridice, fiind denumite operatiuni financiar-tehnice. Insemnatatea lor se apreciaza datorita rolului lor si prin pregatirea, emiterea si executarea actelor juridice financiare.

3. Delimitati dreptul financiar de alte ramuri de drept.D.fin – D.constitutional aceasta relatie e determinata prin prisma importantei D.Const. care studiaza conceptul bugetului public national, competenta Parlamentului de a adopta bugete anuale de stat si obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si taxe la acoperirea cheltuielilor publice. D.fin. – D. administrativ acestea se afla intr-o relatie de interferenta, caci D.admin. cuprinde normele despre organizarea, functionarea tuturor organelor de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie administarea finantelor publice. In dr. finan. Se folosesc dispozitii generale si speciale din dr. adm. D.fin. – D. fiscal este o legatura strinsa datorita importantei sistemului fiscal asupra formarii veniturilor bugetare anuale de satat si locale. Natura de dr.public a legisl. fiscale se apreciaza nu autonom, ci-n corespundere cu regl. cheltuielilor publice, a bugetului de stat si locale a imprumuturilor de stat, si-n corespundere cu natura de dr.public ale acestor compartimente. D.fin. – D.international public este evidentiata existenta multor conventii determinate de interese si necesitati financiare. Aceste conventii dovedesc existenta raporturilor financiare intre state.

4. Identificati elementele veniturilor bugetareElementele si trasaturile veniturilor bugetare trebuie sa fie precizate cu cleritate in actele normative prin care sunt instituite.Elementele veniturilor bugetare :Denumirea venitului bugetar stabileste legatura economico-financiara si juridica a venitului respectiv : impozit, taxa, incasari si contributie.Debitorul, platitorul, subiectul impunerii sau contribuabilul este acea PF sau PJ care datoreaza, potrivit legii un impozit, o taxa, ori este este obligat la efectuarea unor anumite prelevari la bugetul statului.Obiectul impozabil - veniturile sau bunurile impozabile ori taxabile specificate prin dispozitiile legilor in vigoare. Venitul impozabil se poate constitui sub diferite forme : veniturile PF, veniturile SRL, veniturile SA etc. bunurile impozabile sau taxabile pot fi : cladiri, terenuri, mijloace de transport s.a.

64

Baza impozabila- suma venitului, valoarea bunurilor, volumul marfurilor, valoarea serviciilor prestate asupra carora se aplica cotele impozitelor, taxelor s.a. pentru a se determina volumul obligatiilor banesti ale subiectelor impunerii.Cota de impunere - suma sau procentul care se aplica asupra bazei impozabile si cu ajutorul carora se calculeaza cuantumul banesc al fiecarui venit bugetar. Sunt folosite doua categorii de cote de impunere : cote fixe si cote procentuale. Cote fixesunt stabilite in suma egala, neschimbata pe anumita marime a venitului impozabil, a averii ori situatiei platitorului. Cote procentuale reprezinta un anumit procent din venitul sau valoarea bunului impozabil.Unitatea de impunere - unitatea de masura in care se evaluiaza obiectul impozabil : spre exemplu, in cazul venitului – leul, in cazul bunurilor imobiliare – metrul patrat, in cazul automobilelor – centimetrul cub.Perceperea venitului constituie realizarea efectiva a acestuia si are loc prin mai multe metode : - metoda platii directe, agentii economici au obligatia sa determine baza impozabila, si sa achite singuri la timp si integral, impozitul datorat statului ;metoda retinerii si varsarii consta in aceea ca atunci cind un agent economic plateste drepturile banesti unei persoane, are obligatia sa calculeze, sa retina si sa verse in termenele stabilite de lege la bugetul statului sumele datorate de acestia ; metoda aplicarii de timbre fiscale se foloseste in cazul aplicarii acestora pe produsele accizate.Termenul de plata arata data la care sau pina la care un anumit venit trebuia sa fie varsat la bugetul statului.Inlesnirile si facilitatile acordate contribuabililorInlesnirile acordate la plata impozitelor si taxelor fac parte din masurile si politica financiara, economica si sociala din RM. Aceste inlesniri sunt : esalonari,scutiri, aminari, deduceri s.a. scopul acestor inlesniri este sporirea rentabilitatii si stprijinirea familiei, favorizarea persoanelor in virsta si a celor cu capacitate redusa de munca

5. Determinati criteriile de diferentiere a veniturilor publiceDupa sursele de constituire :v.b. care se disting in taxe, impozite, accize sit axe vamale;v.b. care se constituie din platile pentru pentru serviciile prestate de institutiile publice ;v.b. ce se incaseaza din creserea de capital ;amenzile, penalitatile etc.Dupa continutul economic :venituri bugetare care au continut fiscal (impozite, accizele) ;venituri bugetare care nu au continut fiscal (imprumuturile de stat, donatiile).Dupa sursele de provenienta :provenite din surse interne ;din surse externe.dupa apartenenta la verigile sistemului bugetar :venituri care se incaseaza la bugetul de stat(accizele, taxa vamala) ;venituri care revin bugetelor locale (impozitul pe bunurile imobiliare).Dupa caracterul veniturilor bugetare :venituri ordinare, au caracter permanent, se incaseaza cu regularitate, cum sunt : impozitul pe venit, TVA, accizele s.a.venituri extraordinare, se incaseaza in situatii exceptionale, pentru a acoperi cheltuielile specifice : lansarea unui imprumut de stat, emisiunea monetara etc.Analizati clasificarea veniturilor bugetare

Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital si transferurile.Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit, constituind : impozitul pe venit retinut de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul pe venit al intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ; taxele de export.Veniturile nefiscale.I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de

65

proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al Bancii Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri nefiscale o constituie unele taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categorie o contituie amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Vamal.

6. Determinati executia partii de venituri si a partii de cheltuieli a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale

Executarea părţii de venituriScopul execuţiei părţii de venituri ale bugetelor unităţilor adm-ter e realizarea integrală şi în termenele legale a veniturilor în bugetul aprobat. Realizarea veniturilor este supusă cerinţelor de legalitate privind încasarea impozitelor, taxelor şi altor venituri care sunt cuprinse şi specificate în lista impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare, fiind parte din documentaţia anexată fiecărui buget.La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de acte şi operaţiuni: a. Identificarea veniturilor şi bunurilor impozabile şi stabilirea obligaţiilor faţă de bugetul respectiv; b.încasarea veniturilor bugetare; c. urmărirea realizării veniturilor bugetare.Veniturile bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale se încasează de la contribuabili în conturile bancare ale trezoreriei teritoriale în felul următor: prin virament si in numerar, prin avizExecutarea părţii de cheltuieliExecutarea părţii de cheltuieli a bugetului UAT înseamnă efectuarea cheltuielilor publice în concordanţă deplină cu destinaţiile stabilite.Cheltuielile din bugetele UAT se efectuează în baza repartizărilor lunare elaborate şi aprobate în ordinea stabilită, în limita alocaţiilor aprobate fiecărui ordonator de credite (executor de buget).Ordonatorul de bugeteste agentul public al diferitelor administraţii, care pe lângă funcţiile ce decurg din apartenenţa la funcţia publică, beneficiază de un statut special, care îl împuterniceşte cu atribuţii decizionale în domeniul financiar-bugetar.Ordonatorul efectuează toate operaţiunile succesive ale unei încasări sau plăţi, după apariţia datoriei sau a creanţei, inclusiv sau exclusiv ordinul de a plăti o cheltuială sau de a acoperi o încasare.După funcţiile atribuite, ordonatorii de credite se clasifică pe tipuri, după cum urmează: 1. Ordonatori principali de credite (primarii sat, oras, presed.raioan,pr Chisinau)Ordonatori secundari de credite 3.Ordonatori terţiari de credite. Apoi se intocmesc rapoarte. Si anume rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia acestora.

7. Analizati conceptul si functiile bugetului de statBugetul - un act de autorizare dat de puterea reprezentativă privind condițiile de realizare a veniturilor bugetare minime, precum si cheltuielilor maxime alocate cu indicarea naturii și destinațiilor acestora pe o perioadă dată(de obicei 1 an). Funcția legislativă – fiindcă anual se adoptă cu putere de lege(Legea bugetară anuală),dispozițiile cuprinse în această lege au caracter imperativ cu privire la cuantumul minim al veniturilor si cheltuielilor. Funcția politică – deoarece bugetul reflectă intregul program politic al guvernului, votarea lui de către Parlament. Funcția financiară – prsupune sub forma bănească a necesarului de cheltuieli in domeniul public și evaluarea cît mai corectă a surselor care pot fi de natură fiscală și nefiscală. Funcția publică – bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor colective, fiind un act de conducere statală, emanat dintr-un interes public general.

8. Analizati procedura efectuarii cheltuielilor bugetului de statAutoritatile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale si sa existe autorizatia semnata de ministrul finantelor sau de o persoana autorizata din Ministerul Finantelor.La stabilirea cheltuielilor publice se au in vedere urmatoarele : a) in domeniul social,(utilizarea res.fin. ale statului pentru invatamint,sanatate,cultura, arta, sport, s.a) ;b) in domeniul economic (acordarea de subventii, acordarea de investitii s.a) ; c) asigurarea cerintelor de aparare a tarii si a ordinii publice ; d) finantarea administratiei centrale de stat si a altor cheltuieli prevazute de lege.Este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, prin recurgerea la emisiunea monetara sau prin finantarea directa de catre banci.

66

Alocatiile bugetare – sume de bani aprobate de buget, in limitele carora se pot face cheltuieli, cu destinatie precizata, prin legea bugetara anuala.Executorii de buget principali(ordonatorii de credite ) ai bugetului de stat sunt ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat finantate din bugetul statului, sunt dupa caz : ordonatori, secundari sau tertiari de credite. Ordonatorii secundari de credite, aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale si repartizarea alocatiilor bugetare aprobate unitatilor ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt sunt ordonatori tertiari de credite.Ordonatorii tertiari de credite – sunt conducatorii institutiilor publice imputerniciti sa utilizeze creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor care le conducc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legii.Indiferent de categoria din care fac parte, ordonatorii de alocatii sunt responsabili :

de respectarea dispozitiilor legale in utilizarea creditelor bugetare ;de folosirea cu eficienta a sumelor de bani primite de la bugetul de stat;de intergritatea bunurilor incredintate unitatilor pe care le conduc ;de tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra exercitiului bugetar.

9. Caracterizati notiunea de procedura bugetaraActivitatea bugetara trece prin mai multe etape: elaborarea proiectului bugetului de stat, adoptarea, promulgarea si executarea bugetului de stat.Elaborarea proiectului bugetului de stat este prima etapa a procedurii bugetare, care cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat.Adoptarea presupune dezbaterea si votarea de catre Parlament a legii de adoptare a bugetului de stat.Promulgarea sau remiterea legii bugetare anuale adoptate implica analiza efectuata de Presedintele statului a legii bugetare anuale, exprimindu-si opinia fie de promulgare a legii de adoptare a bugetului de stat, fie remiterea acesteia Parlamentului.Executia bugetara consta in realizarea veniturilor la termenele si cuantumul prevazut si efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute.Procedura bugetara- totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter normativ si tehnic, infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului de stat.Proces bugetar - procesul care incepe cu elaborarea bugetului de stat si se termina cu adoptarea darii de seama despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv

10. Analizati clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetareBugetul de stat al RM este alcatuit din: veniturile bugetare si cheltuielile bugetare.

A) Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital si transferurile. Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit, constituind : imp.retinut de intreprinderi,institutii,organizatii ; imp .calculat de organele fiscale ; imp. intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ; taxele de export. Veniturile nefiscale.I categ este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al Bancii Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categ : taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categ : amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera si cea economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Vamal.

67

B) Partea veniturilor bugetare e formata din :Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare   - grupeaza aceste cheltuieli in functie de obiectivele urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: activitatea externa; apararea nationala; jurisdictia constitutionala; autoritatile judecatoresti; mentinerea ordinii publice si securitatea nationala; invatamintul; cercetari stiintifice; cultura, arta, religia, sportul; ocrotirea sanatatii ; excedent; deficit etc.Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare – grupeaza veniturile dupa institutiile insarcinate cu incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor. Clasificarea bugetara dupa criteriul organiztional se face dupa 2 criterii: - ministere, departamente, municipii, raioane s.a.; - intreprinderi, institutii, , organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare – are menirea de a preciza speciile si subspeciile de cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli curente; cheltuieli capitale ; acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii principali de credite ; procurarea de actiuni.

11. Determinati atributiile Casei Nationale de Asigurari SocialeAtributile CNAS sunt :publica anual raportul sau de activitate ; exercita indrumarea si controlul privind aplicarea dispozitiilor legale de catre structurile sale teritoriale s.a. ; vireaza contributiile de asigurari sociale ; controleaza veridicitatea darilor de seama ce privesc bugetul a.s.s., corectitudinea utilizarii mijloacelor virate la bugetul a.s.s. ; ia masuri pentru dezvoltarea eficienta a patrimoniului sistemului public ; furnizeaza datele necesare pentru fundamentarea si elaborarea bugetului a.s.s. ; prezinta Guvernului date referitoare la modul de administrare si gestionare a bugetului; ia masuri pentru protectia fondurilor de a.s. ; certifica anual stagiul de cotizare pentru fiecare asigurat ; asigura aplicarea conventiilor internationale la care RM este parte ; dezvolta relatii cu organisme similare din domeniul a.s. din alte tari ; asigura reprezentarea in fata instantelor de judecata in litigiile in care este implicate ca urmare a aplicarii legislatiei din sfera data; organizeaza selectia, perfectionarea profesionala a personalului din domeniul a.s.

12. Caracterizati casele teritoriale de asigurari socialeCasa teritoriala este o persoana juridica desfasurindu-si activitatea sub controlul si Atributiile Casei Teritoriale : incheierea contracelor de asigurari sociale ;achitarea pensiilor, compensatiilor, indemnizatiilor si efectuarea analizelor periodice a acestui proces, in vederea perfectionarii lui ;inaintarea si argumentarea propunerilor de elaborare a proiectului devizului de cheltuieli pentru organizarea si functionarea in anul bugetar urmator a Casei teritor;organizarea si desfasurarea activitatii de perfectionare a personalului din teritoriu;exercitarea unui control al procesului de acumulare a contributiilor de a.s;certificarea stagiului de cotizare a asiguratului in conditiile legii ;aplicarea amenzilor si sanctiunilor fata de agentii economici si persoanele fizice – debitori ai CNAS ;perfectarea documentelor pentru stabilirea pensiilor si indemnizatiilor ;exercitarea controlului asupra legitimitatii si corectitudinii eliberarii certificatelor de concediu medical ; asigurarea reprezentarii in instantele juridice pe litigiile in care este implicate; elaborarea si solutionarea contestatiilor, sesizarilor si reclamatiilor ce-I sunt adresate.

13. Analizati elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anualeAutoritatile publice prezinta Mnisterului Finantelor propunerile proprii de bugete ce includ veniturile si cheltuielile. Listele de investitii se centralizeaza si se anexeaza la bugetele anuale si se aproba urmarindu-se o anumita procedura, care cuprinde : - evaluarea tehnica a fiecarei investitii sau achizitii ; - evaluarea financiara a costului total al fiecarei investitii sau achizitii ; - estimarea veniturilor anuale sau a cotezatiilor, daca acestea exista, posibile de a fi colectate de catre Guvern ca rezultat al investitiei sau al achizitiei. Ministerul de Finante verifica temeinicia si corectitudinea proiectelor de bugete ale celorlalte ministere, cere modificari. Daca sunt divirgente acestea se solutioneaza de Guvern. Apoi se intocmeste sinteza veniturilor si sinteza cheltuielilor, care sunt necesare pentru cunoasterea structurii economice a veniturilor si cheltuielilor bugetare din fiecare exercitiu bugetar. Dupa finisarea elaborarii proiectului legii bugetare anuale, care cuprinde anexele, Ministerul Finantelor il prezinta Guvernului impreuna cu nota explicativa. Anexele - proiectului legii bugetare anuale cuprind : veniturile si cheltuielile estimate : pentru anul bugetar viitor ; pentru cel putin un an dupa anul bugetar viitor si datele aditionale, prevazute de legea bugetara anuala. Nota explicativa – la proiectul legii bugetare anuale include prognozele indicatorilor macroeconomici, precum strategii ale Guvernului : de dezvoltare sociala si economica ; de sprijin financiar ; de politici bugetar-fiscale ; datoriei de stat ; strategiile relatiilor bugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii

68

bugetare anuale si la nota explicativa si controleaza operarea amendamentelor respective de catre Ministerul Finantelor. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea exista, Guvernul adopta proiectul legii bugetare anuale.

14. Identificati cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de statCheltuielile bugetare pentru a.s.s au urmatoarea destinatie : - pensii pentru munca desfasurata pina la depasirea limitei legale de virsta ; - pensiile acordate pentru pierderae capacitatii de munca, pentru accidente de munca, boala profesionala (pensii de invaliditate); - pensiile de urmas se acorda copiilor pina la o anumita virsta, ai asiguratilor decedati si ai sotilor acestora ; - indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca ; - prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor, ex reducerea programului de lucru sau trecerea temporara la un post mai usor, se acorda pentru tratament balneo-climateric ; - indemnizatii pentru maternitate si pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav. Indemnizatia de maternitate este o forma de protectie sociala ce consta intr-o suma de bani acordata prin sistemul public de a.s. femeilor asigurate. Indemnizatia pentru cresterea copilului sauingrijirea copilului bolnav este un mod de sprijin banesc ce se acorda prin sistemul public de a.s. persoanei asigurate ; - ajutorul de somaj este o forma de protectie sociala a persoanei asigurate apta pentru munca si neincadrate ; - ajutorul banesc in caz de deces al salariatului sau al membrilor familiilor acestuia consta intr-o suma de bani. Fiecare dintre aceste pensii, indemnizatii si ajutoare banesti de asigurari sociale se calculeaza in temeiul unor norme speciale, care garanteaza acordarea acestor pensii, indemnizatii si ajutoare in mod individual.

15. Analizati adoptarea bugetului in unele state dezvoltateAdoptarea bugetului de stat de catre Parlament in multe state este reglementata prin dispozitii specifice in sensul ca implica o anumita procedura de examinare de catre comisii financiar-bugetare a cuprinsului bugetului annual. Apoi, urmata de dezbaterea, fie separat in fiecare dintre cele 2 camere ale Parlamentului, fie de catre celelalte 2 camere reunite, si in final, discutarea pe articole si votul deschis ori secret al legii bugetare anuale. Dezbaterea parlamentara a bugetului de stat, este diferita in mai multe state. De exp. in Germania, Parlamentului ii ramin pentru discutii pina la fixarea bugetului prin legea bugetara, inaintea inceperii anului bugetar, in cel mai bun caz 3 luni. In Anglia, Camera Comunelor are drepturi bugetare mai largi decit Camera Lorzilor si ca atare bugetul pe anul urmator este prezentat mai intii in Camera Comunelor. In Franta, Adunarea Nationala are si ea drepturi prioritare in domeniul bugetului de stat, iar proiectul de buget ajunge la senat, numai dupa prima lui lectura in cadrul Adunarii Nationale ale carei optiuni ramin decisive pentru cuprinsul bugetului de stat pe exercitiul financiar urmator. In SUA proiectul noului buget federal este propus de catre Presedintele SUA Congresului, intrunit din membrii Camerei reprezentantilor si ai Senatului, apoi acest proiect este discutat mai intii in Camera reprezentantilor, care insa are dreptul limitat de a modifica veniturile bugetare. In cele mai multe state se insista cu prioriate asupra votului cheltuielilor bugetare sau publice.

16. Evidentiati specificul adoptarii si promulgarii bugetului de stat in RMConform legii Guvernul prezinta Parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul legii bugetare anuale. Acesta contine anexele si nota explicativa. Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Comisia Economie, Buget, Finante, care prezinta parlamentului un aviz de la data stabilita de acesta. Examinarea PLBA in Parlament se efectuiaza in trei lecturi. Ea poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura. A) Examinarea in prima lectura   : Parlamentul audiaza raportul Guverului si coraportul Comisiei Economie, Buget, Finante asupra PLBA si examineaza : - directiile principale ale politicii bugetar-fiscale ; - conceptiile de baza ale proiectului. Parlamentul adopta, in prima lectura, PLBA si il remite Comisiei Europene, Buget si Finante pentru Pregatirea de examinare in a doua lectura. In caz de respingere Parlamentul stabileste stabileste un termen pentru imbunatatire si prezentare repetata a PLBA in prima lectura. B) Examinarea in a doua lectura : parlamentul examineaza : veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; - deficitul sau excedentul bugetului de stat.C)Examinarea in a treia lectura, Parlamentul: - examineaza alocatiile detaliate pentru autoritatile publice ; - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar ;-examineaza alte detalii din legea bugetara anuala.Pina la 5 decembrie a fiecarui an, Parlamentul adopta legea bugetara anuala, care va fi promulgate. Promulgarea legii este actul final si tine exclusiv de competenta sefului statului care investeste legea cu

69

formula executorie. Decretul de promulgare(2 saptamini) emis de Presedintele RM este obligatoriu pentru executarea pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se publica in Monitorul Oficial.

17. Evidentiati elaborarea bugetului asigurarilor sociale de statCuprinzind actele si operatiunile de elaborare, aprobare si executare sau indeplinire a fiecarui buget anual al a.s.s., procedura acestui buget este supusa dispozitiilor generale prevazute de legislatie. Elaborarea si executia bugetului a.s.s. sunt supuse principiilor anualitatii, realitatii si echilibrarii. Bugetul a.s.s. face parte din bugetul public national si este independent de bugetul de stat. La elaborarea proiectului bugetului anual al a.s.s. se urmareste echilibrul intre venituri si cheltuieili. Elaborarea proiestului bugetului a.s.s. se face de catre CNAS, coordonat cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale privind evolutia veniturilor si cheltuielilor in anii precedenti. Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat, este elaborat pina la inceputul noului trimestru si este supus avizarii de catre Ministerul Finantelor si aprobarii de catre Guvern. Guvernul examineaza proiectul acestei legi si noata explicativa inaintea adoptarii hotaririi. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea exista, Guvernul aproba proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Apoi acesta este inaintat Parlamentului spre dezbatere si adoptare. Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat include anexele si este insotit de nota explicativa.Expuneti procedura realizarii veniturilor bugetare de statIn realizarea conforma a veniturilor bugetare, obligatoriu trebuie respectate, urmatoarele conditii reglementate de cadrul normativ financiar;- nici un impozit, taxa sau alte oblibatii de natura acestora, nu pot fi inscrise in buget si incasate, daca acestea nu au fost stabilite prin lege ;- legea bugetara anuala adopta pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor si a cotelor acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului, care urmaeaza sa se perceapa;- este interzisa perceperea sub orice titlu, sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte inafara celor stabilite de lege.Realizarea veniturilor bugetare, presupune cunoasterea si aplicarea normelor juridice in materie, atit de contribuabili, cit si de organele competente privind executia bugetara.

18. Individualizati elementele autonomiei financiare.Fundamentul autonomiei locale este autonomia financiara. Elementele autonomiei financiaresunt:• Resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să fie proporţionale cu competenţele prevăzute de constituţie sau de lege;• Cel puţin o parte din resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să provină din taxele şi impozitele locale, al căror nivel acestea au competenţa să-1 stabilească în limitele legale;• Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun aut.adm. pub.loc. trebuie să fie de natura diversificată şi evolutivă pentru a le permite să urmeze practic, pe cât posibil, evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor acestora;• UAT cu o situaţie mai grea financiară necesită instituirea de proceduri de egalizarefinanciară sau de măsuri echivalente, destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le suportă.• aut.adm. pub.loc trebuie să fie consultate, de o manieră adecvată, asupra modalităţilor derepartizare a resurselor redistribuite care le revin;• Subvenţiile alocate UAT trebuie să nu fie destinate finanţării unor proiecte specifice. • în scopul finanţării cheltuielilor de investiţii, aut.adm. pub.loc trebuie să aibă acces, la piaţa naţională a capitalului;Unităţile administrativ-teritoriale sunt obligate să menţinădisciplina financiară în teritoriu.

70

71