examen anul 3 stomatologie terapeutica

8/15/2019 Examen Anul 3 Stomatologie Terapeutica

1/25

1. Topografia cavitatii dintilor. Crearea accesului la camerapulpara.

Cavitatea dintelui : reprezinta prin forma si dimensiunile sale o copie minimalizata a formei dintelui.Cavitatea dintelui se imparte : 1) partea coronara 2) partea radiculara.1. Partea coronara este alcatuita:a) plafonul(tavanul)

b)planseul (fundul)c) peretii.

2) Partea radiculara. Canalele radiculare pot fiDrept, Radiar , ovalar, deltoid, rotund , triung iular, liniar, semilunar, in !.Dintii monoradiculari comunica cu camera pulpara dupa desc idera ei , cele pluriradiculare au intrariseparate. Punctele de electie la dintii monoradiculari fiind cingulum , la cei pluri radiculari in dependenta detopografia dintelui si proiectie orifiiciilor de intrare in camera pulpara.

2. Spatiul endodontic. Caracteristica conului dentinar si cimentar.Spatiul endodontic reprezinta un sistem polimorf comple" si reciproc cone", de canale si

cavitati ale dintelui,sistemul avind legatura partiala cu comple"ul pulpo#apical , ce include insine paradontiul apical impreuna cu cementul,osul cortical si spongios invecinate ape"uluiradacinii dentare.$patiul endodontic trebuie impartit in citeva nivele:

%ivelul 1)cavitatea coronara si spatial principal al canalului radicular. %ivelul 2)anastamozile si golfurile (canalele de calibru mic ce se termina orb) ale canaluluiradicular.

%ivelul &) canalele radiculare laterale si ramificatiile deltoid apicale. %ivelul ') ductul dentinar si canaliculile dentinare

3. Notiuni de apex anatomic, fiziologic si radiologic. Importantapractica a lor.

Apexul anatomic : se afla la nivelul zonei de trecere a dentinei canalului radicular in cimentulradicular unde se termina canalul. Poate fi nu la ape" dar lateral , mezial , vestibular, lingual. Apexul radiologic : cel mai indepartat punct care poate fi vazut pe radiografie. Apexul fiziologic ocul ingustat sau constrictii apicale interioare la o distanta de 1#1, mm de lacel radiologic.Pot fi 1) const trapezoid. 2)in forma de con &) multipla ')paralele

!. Notiune de radicina cu apexul neformatReprezinta o situatie clinica in care dintele este imatur sau nu si#a finisat perioada deformare a radacinii. *ai poate fi si radacina aflata in resorbtie sau deosebim 2 metodede tratament: ape"ificare sau ape"ogeneza.

". #eterminarea lungimii de lucru a canalului radicular.ungimea calculata a dintelui si a radaciniei,

1) metoda tabelara2) *etoda anatomica&) metoda tactila.')metoda conurilor de irtie

)*etoda radiologica+)metoda clinico radiologica.: D - d/a0)metoda electronica


2/25

$. Structura %istologica si datelor fiziologice despre pulpa dentara.Pulpa dentara este situata in cavitatea dintelui si se imparte in partea coronara si radiculara.Pulpa

reprezinta un tesut con unctiv la" alcatuit din substanta fundamentala, celulele si elementele fibroase siinclude vasele si nervii. $ubstanta fundamentala a pulpei : este alcatuita mai ales din mucoproteine ,glicoproteina simucopoliza aride. oate tipurile de metabolism se desfasoara prin intermediul substantei fundamentale

pentru a patrunde din vasele sanguine in cellule.

3ibrele pulpare: fibre de collagen si reticulare. 4le se raspindesc difuz si fascicular, fasciculele trec paralelcu trunc iul nervos sau formeaza mansoane colagene pentru vasele sanguine. Celulele pulpei : destingem & tipuri de celule : periferic (odontoblastic) , subsuperficial(subodontoblastic) sicentral. Datele fiziologice despre pulpa : functia trofica ,de protectie, plastica.

rofica : $ubstanta fundamentala constituie un mediu prin care elementele nutritive din singe a ung incelulele pulpare, iar produsele metabolismului din nou prin acelasi mediu revin in reteaua sanguine venoasa. 3unctia de protectie sau bariera: 5n pulpa ea este realizata de celulele sistemului reticuloendotelial. Din celuleacestui sistem fac parte istocitele , care in procese patologice se transforma in macrofagi mobili si e"ecutafunctia de fagocitoza.

3unctia plastica : se asociaza cu cea de protectie. 6bliterarea canaliculilor dentinale, depozitele de dentinatertiara constituie niste bariere care apara pulpa contra agentilor e"terni si dificilizeaza patrunderea

bacteriilor in ea.

&. 'odificarile in pulpa in sinescenta si in starile patologice.4ste un proces biologic in cursul careia pulpa sufera modificari atat din cauza varstei cit si a factorilorendogeni si e"ogeni.Deminiralizarea volumului pulpar ca urmare a apozitiei dentinare : secundare ce reducelent dimensiunile camerei pulpare si a canalului radicular. Peretele devine iperplazic si distrofic.

Retragere pulpara : retragere totala a pulpei si obliterarea totala a canalului radicular.1) stratul periferic odontoblastic se transforma din prismatic in cuboid, inaltimea se micsoreaza de 2 ori.

-re loc scaderea odontoblastelor si are loc opozitie dentinei neregulate si atubulare # fibrodentina.

*odificari fiziologice : modificate de distrofie reticulara. a persoanele in virsta continutul de colagen este de & ori mai mare, si ele cresc impre urul vaselorfibrozindule si micsorind spatiile in interiorul pulpei. -re loc dezorganizarea substantei fundamentale si a starturilor fibrile.

(. Termeni de eruptie, de formare si resor)tie a radacinilor dintilortemporariDintele 5 7 3aza initiala de dezvoltare intrauterina : +#0 saptamiina 8 3aza initiala de mineralizareintreuterina: '. luni 8 4ruptia : +#! luni8 Radacina formata: 2 ani8 5nceputul resorbtiei radacinii: 8Resorbtia completa: +#08

Dintele 55 7 3aza initiala de dezvoltare intrauterina : +#0 saptamiina 8 3aza initiala de mineralizareintreuterina: '. luni 8 4ruptia : !#12 luni8 Radacina formata: 2 ani8 5nceputul resorbtiei radacinii: 8 Resorbtia completa: +#08

Dintele 555 7 3aza initiala de dezvoltare intrauterina : !#9 saptamiina 8 3aza initiala de mineralizareintreuterina: 0. luni 8 4ruptia : 1+#2 luni8 Radacina formata: ' ani8 5nceputul resorbtiei radacinii:0 8 Resorbtia completa: 1 #118

Dintele 5; 7 3aza initiala de dezvoltare intrauterina : !#9 saptamiina 8 3aza initiala de mineralizareintreuterina: 0. luni 8 4ruptia : 12#1+ luni8 Radacina formata: ' ani8 5nceputul resorbtiei radacinii:0 8 Resorbtia completa: 9#128

Dintele ; 7 3aza initiala de dezvoltare intrauterina : 1 saptamiina 8 3aza initiala de mineralizareintreuterina: 0. luni 8 4ruptia : 2 #& luni8 Radacina formata: ani8 5nceputul resorbtiei radacinii:! 8 Resorbtia completa: 9#128


3/25

*. 'etodele de examinare a pacientului in clinica stomatologieiterapeutica.$copul final al e"aminarii clinice a pacientului este stabilirea diagnosticului corect, ceea ce la rindulsau este necesar pentru a institui un tratament adecvat. 5n stomatologie se aplica numeroase metode:interogatoriul pacientului (anamneza), inspectia cavitatii bucale, termodiagnosticul,electroodontodiagnosticul, e"amenul radiologic, variate investigatii si probe de laborator ( analizaclinica a singelui, analize bioc imice, citologice, alergice etc.) .

1+. xaminarea instrumentala a pacientului4"aminarea tesuturilor parodontiului se face prin sondare pentru a depista elementele degingivoragie, de tartru supra# si subgingival.

11. lectroodontometria. -olul ei in practica stomatologica.4lectrodontometria : ne formeaza o imagine mai ampla privind starea pulpei. $e constata ca

orice process patogen micsoreaza e"citabilitatea pulpei. Dintii sanatosi reactioneaza la curenti 2#+amper 8 2 #' ne spune despre un process in pulpa. De la + in sus denota o necroza a pulpei

coranariene. *ai mult de 1 necroza radiculara. Periodontiul reactioneaza normal la 1 #2mmaperi, mai mult de 2 sc imbari morfologice brutale. %e a uta la depistarea raspindiri procesului inflamator stadiile de dezvoltare a cariei, pulpitei etc.

12. Caria dentara. eneralitati. radul de rasp/ndire siintensitatea leziunii dintilor in aspect istoric.

Caria dentara este un process patologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , incadrul caruia are loc deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formareaulterioara de defecte cavitare. Dupa 6*$ se folosesc & indicii principale : gradul de raspindire a

afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin carie si sporire intensitatii sau morbeditatea 5ndicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii

plombati sau e"tirpati, nr mediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,C,, 8 Plombati (P) 8 sie"tirpate (4) suma lor e desemnata ca indecele CP4 la copii se adauga si (cp) caria dintilordeciduali, si p: plomabati. eziunile carioase : -rcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, , de e"emplu lamolar premolari zonele de predilectie sunt suprafata masticatorii, si orificiile oarbe, locul doi suntsuprafetele de contact, si locul trei suprafetele ugale etc.

13. Clasificarea cariei dentare.Cea mai raspindita fiind : stadia de macula , caria superficiala, caria medie, caria profunda.

Dupa localizare :1.carie in santuri si gropite de pe suprafetele * si P82.gropitele vestibulare pe *&.


4/25

1!. -olul microflorei in dezvoltarea cariei dentare.Rolul microorganismelor in formarea si aparitia cariei dentare o serie de microorganisme

mai ales streptococii, conditioneaza procesele de deminiralizare in e"perienta.actobacilii : microorgan gram positive, care produc acid si manifestari acidorezistenta. a

pacienti cu carie multipla saliva contine lactobacilli marit. ot odata se remarca numarul lor redus in placa dentinara. $treptococii : coci gram pozitivi, din speciile cariogene fac parte $tr.*utans ,$tr.$anguis. $tr.$alivarius. .. $tr. *utans ! #9 = numarul total de microorganism.

1". Aprecierea gradului de rasp/ndire si afectare a dintilor decarie.

Caria dentara este un process patologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in cadrul caruia are locdeminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa6*$ se folosesc & indicii principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin cariesi sporire intensitatii sau morbeditatea. 5ndicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii plombati saue"tirpati, nr mediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,C,, 8 Plombati (P) 8 si e"tirpate (4) suma lor edesemnata ca indecele CP4 la copii se adauga si (cp) caria dintilor deciduali, si p: plomabati.

eziunile carioase : -rcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, , de e"emplu la molar premolari zonele de predilectie sunt sup masticatorii, si orificiile oarbe, locul doi sunt suprafetel de contact, silocul trei suprafetele ugale.

1$. 0ermea)ilitatea smaltului, rolul in dezvoltarea si tratareacariei.

1&. Ta)loul clinic, diagnosticul diferential si tratamentul cariei instadiu de macula.

Caria in stadia de macula Stadiul de macula sau demineralizarea carioasa .Demineralizarea adamantinei se deceleaza cu ocazia inspectiei prin faptul ca e modificata

culoarea ei normala pe o anumita portiune delimitata si prin aparitia unor macule mate,alburii, brune desc ise sau brune inc ise. Procesul debuteaza cu pierdere a luciului natural aladamantinei pe o portiune restr>nsa. De obicei aceasta se inregistreaza in regiunea coletului.Caria in stadiul de macula alba evolueaza asimptomatic si se depisteaza doar in cazul unuie"amen minutios. *acula devine vizibila dupa uscarea suprafetei dintelui cu un et de aer.Dat fiind faptul ca macula alba comporta demineralizare, ea se coloreaza pregnant cu solutiade 2= metilen blau. *acula pigmentara deasemenea evolueaza asimptomatic. *aculacarioasa la fel va fi diferentiata de macula in ipoplazie si flouroza. 5n ipoplazie e tipicaafectarea simetrica a dintilor omonimi, ceea ce se e"plica prin simultanietatea formarii lor,dezvoltarii si mineralizarii acestora. 5n fluoroza e"ista macule multiple, albe si brune ,situate pe suprafata tuturor grupurilor de dinti. Pentru fluoroza e caracteristica leziuneaendemica 7 aparitia la toti sau la ma oritatea locuitorilor din regiunea concreta.

ratamentul cariei in stadiu de macula:# terapie remineralizanta in caz de macula albaPreparate:# 1 = gluconat de calciu# 1#&= sol remodent# florura de sodiu 2#' =

1(. Terapia cariei prin metoda remineralizanta$e realizeaza: suprafata dintelui se prepara mecanic minutios, curatim placa dentara prin

peria , tamponare cu ?262 si uscare. $e aplica pentru 1 #2 min o bucata de vata umectata

in sol remineralizanta ( tamponul se sc imba la fiecare '# min )1*. -ecomandari pentru pacienti in perioada de terapie

remineralizanta.# %u se recomanda sa manince si sa clateasca gura timp de 2 ore.


5/25

# $a consume alcool si sa fumeze timp de 2 ore

2+. Cauzele rasp/ndirii neuniforme a cariei dentare

# rolul florului: aportul suficient de fluor in organism conditioneaza o intensitate mai mica decarie dentara

# caracterul alimentarii# rolul glucidelor # microorganisme in procesul de fermentare a glucidelor elaboreaza acid lactic si alti acizi

organici.# valorile p #ului depozitului dentar.# continutul de macro si micro elemente# igiena cavitatii bucale

21. Ta)loul clinic,diagnosticul diferential si tratamentul carieisuperficiale

Caria superficiala apare la nivelul maculei albe sau maculei pigmentare de pe urmamodificarilor distructive din adamantina dentara.$e observa o cavitate mica, care sedetermina in prezenta senzatiei de denivelare. Pentru caria superficiala sunt caracteristicdureri pasagere de la actiunea unor e"citanti c imici:dulce,sarat,acru,la fel e posibilaaparitia durerii de la e"citanti termici. 3enomenul se observa mai frecvent in regiuneacoletului, in zona celui mai fin strat de adamantina.Cariile superficiale sunt usor dureroasala sondare datorita apropierii de onctiunea smalt#dentina.Diagnostic difential:1.?ipoplazia adamantinei:5n ipoplazie suprafata adamantinei este neteda,neramolita, defectele sunt localizate ladiferite nivele ale dintilor si nu pe zonele de electie ale cariei2.4roziunile tesuturilor dure:4roziunea tesuturilor dure ale dintilor au un aspect calciform,fundul ei este neted,lucitor.&.Defectul cuneiform:$e localizeaza e"clusiv pe coletul dentar, are peretii duri.4volutia este asimptomatica.

ratamentul:Prepararea cavitatii carioasePrelucrarea medicamentoasa@scarea cavitatii

-plicarea obturatiei de durata

22.Caria medie.Ta)lou clinic,diagnostic diferential si tratamentul5n caria medie bolnavii pot sa nu prezinte acuze, insa pot avea senzatii dolore pronuntatela actiunea e"citantilor mecanici, c imici si termici, dureri ce trec imediat dupasuspendarea e"citantilor. 4"amenul dintelui releva o cavitate carioasa nu prea adinca,umpluta cu dentina pigmentata si ramolita, ceea ce se determina prin sondare, sondafi"indu#se in cavitate. avanul cavitatii pulpare prezinta un strat satisfacator de dentinaneafectata. $ondarea peretilor cavitatii este dureroasa de#a lungul onctiunii smalt#dentina.

$ondarea planseului cavitatii este dureroasa (reactie pulpara).Diagnostic diferential:1.Defect cuneiform2.Caria profunda:


6/25

5n caria profunda sunt preazente acuze din partea pacientului si diversitatea datelore"amenului obiectiv.&.Periodontita cronica:

a prepararea cavitatii cariei medii apar senzatia de durere,ceea ce nu este specific incazul periodontitei, durerea lipseste din cauza pulpei necrotizate. a fel difera si reactia lae"citantii e"terni: in caria medie dintele reactioneaza la agentii termici si c imici,iar in

periodontita lipseste.Pulpa dintelui in caria medie reactioneaza la un curnt de 2#+m-,iar in periodontita la un curent de peste 1 *a.

ratament:Prepararea cavitatii carioasePrelucrarea medicamentoasa-plicarea pe fundul cavitatii a captuselii din ciment#fosfat6bturatia permanenta

23.Caria profunda.Ta)lou clinic,diagnosticul diferential si tratament$ondarea releva o cavitate profunda, adesea larga ,umpluta cu multa dentina ramolita.*arginile adamantinei sunt subminate. 5n timpul sondarii intrumentul se poate cufunda la oadincime mare,dar nu va comunica cu camera pulpara a dintelui, deoarece deasupra ei ramineun strat fin(A , mm) de dentina decalcinata. $ondarea fundului cavitatii carioase estedureroasa.Pacientul acuza dureri de la e"citantii mecanici,c imici si termici ce trec imediat dupainlaturarea e"citantului.$ondarea planseului este dureroasa.Pulpa dintelui reactioneaza la uncurent de 2#+m-, insa e"citabilitatea poate fi redusa la 1 #12m-.Diagnostic difential:1.Caria medieCaria profunda difera de cea medie prin acuze mai pronuntate (dureri intensive de la toatetipurile de e"citanti) ceea ce depinde de profunzimea cavitatii carioase.2.Pulpita Cronica fibroasa:Caria profunda se distinge dupa caracterul si durata durerilor la e"citantii e"terni,care in pulpitasunt paro"istice si de mai mare durata, precum si de prezenta unor dureri spontane fara a seaplica careva e"citanti e"terni.5 n carie dintele reactioneaza la un curent d 2#+ m-,in pulpite seremarca o e"citare a pulpei la 1 #2 m-.

ratamentul:1 vizita: Prepararea cavitatii carioasePrelucrarea medicamentoasaPe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu#eugenol)6bturatia provizorie cu dentina pe apa2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriuPelucrarea medicamentoasaPe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta6bturatie permanenta


7/25

2!. Tratamentul cariei profunde.ratamentul:

1 vizita: Prepararea cavitatii carioase Prelucrarea medicamentoasaPe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu#eugenol)6bturatia provizorie cu dentina pe apa2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu

Pelucrarea medicamentoasaPe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta6bturatie permanenta

2".0ivoti parapulpari.Indicatii petru aplicare.Pivotii parapulpari sunt dispozitive metalice fi"ate in adincitura formata in dentina mai micadecit grosimea pivotului( , ) la o adincime de 2mm.5n adincime se fi"eaza pivotul parapulpar,daca are filet se insurubeaza, daca este confectionat de medic( , # ,0) se fi"eaza.5n functie de modul de agregare la dentina:1.pivoti fi"ati prin cementare82.pivoti fi"ati prin fi"tiune8&.pivoti fi"ati prin infiletare.4ste o te nica de adeziune amelo#dentinara:

pentru dintii vitali # pivoti parapulpari(dentinari)8pentru dintii devitali # pivoti corono#radiculari.

$e indica cind retentia materialului de restaurare la dinte este deficitara si necesita a fisuplimentata.

2$.Tratamentul general si local al cariei.ratamentul general: Calciu gluconat 1 pastila "& ori/zi 7 1 luna

Calciu glicerofosfat 1 "&ori/zi 7 lunaCalciu lactat 1 "&ori/zi #1 luna3itin .2 "&/zi 7 1 luna;itaftor B la 1 litru de ceai, 1 " zi 7 1 lunaRemodent 1 pulbere de dezolvat in 1 ml de apa# clatituri*icsorea dulciurilor din alimente-limentarea rationala

3olosirea productelor ce contin calciu si microelemente2. ratamentul local:

erapia remineralizanta a) aplicarea sol. de 1 = Calciu gluconat pe 2 min nr. 2 #& b) $ol2= %atriu floarat # min nr.2 #& c) $ol & = Remodent 7 2 min3rictiunea cu pasta de 0 = fluor -plicarea lacului fluorat

2&.0rofilaxia cariei dentareProfila"ia cariei dentare reprezinta un comple" de masuri indreptate pe de o parte,la lic idarea

situatiei cariogene in cavitatea bucala,si pe de alta parte la sporirea rezistentei tesuturilordentare.Din masurile de lic idare a situatie cariogene fac parte: asanarea organismului,limitarea

consumului de glucide, respectarea regimului alimentar, consumarea bucatelor cu tratament


8/25

culinar minim, igiena cavitatii bucale, stimularea salivatiei, repararea deformatiilor dento#ma"ilare, obturarea fisurilor si orificiilor oarbe din dinti.

Din metodele de sporire a rezistentei adamantinei dentare: terapia de remineralizare, aplicarea preparatelor de flor(cu efect general si local), aplicarea solutiilor remineralizante pe baza decalciu si fosfor.

2(.Afectiunile antecedente si asociate ca factori ce predispun la dezvoltarea cariei1.Placa dentara, calcifierea ei si transformarea in tatru dentar,a vind un rol esential in evolutiecariei dentare.2.Rolul microorganismelor in formarea cariei dentare.*icroorganismele aflate pe suprafata dintelui conditioneaza procesul de demineralizare,si maiales strepococii. 5n aparitia cariei un rol important ii revine urmatoarelor proprietati alemicrorganismelor: formarea de acizi organici si in primul rind de acid lactic ca produs final alfermentatiei glucidelor8 producerea de polimer e"tracelular al glucozei(glucan) din za aroza8$tr mutans,$tr.sanguis,care au cel mai mare rol in aparitia carie.

3actorii care coreleaza aparitia focarului de demineralizare: microflora cavitatii bucale,caracterul alimentatie, regimul de alimentatie, continutul de flor in apa.3actorii generali: dieta, ratia alimentatie, devieri in starea functionala a organismului,influentele e"tremale.3actori locali: microorganismele placii dentare, resturile alimentare glucidice, modificari incomponenta si caracterul lic idului bucal, rezistenta si starea tesuturilor dure.

2*.'asuri curativ profilactice locale in prevenirea cariei.1.3lorul aplicat local sub forma de aplicatii de solutii, lacuri dentare, clatituri sau paste cecontin flor, geluri florate. $e foloseste mai frecvent solutia de 1#2= florura de sodiu. $ol.deflorura de sodiu(1#2=) se badi oneaza pe suprafata dintelui ,sub forma de tampon umectat si setine 1 #1 min. $e fac 2#& aplicatii la interval de 2#& zile.Pentru sporirea rezistentei se folosesc o serie de solutii remineralizante bazate pecomponentele de calciu si fosfor. Capata raspindire larga terapia remineralizanta prin aplicareade sol.1 = gluconat de Calciu in asociatie cu sol.2= florura de sodiu.4fect anticarios are si pasta Remodent . *ecanismul actiunii aceste paste consta in reducereaindicelui de igiena a cavitatii bucale si sporirea rezistentei antiacide a adamantinei dintilorumani.

3+.'etode de analgezie in tratarea cariei.Pentru tratamentul cariei dentare pot fi folosite in principiu toate metodele de anesteziere:1.-nestezia generala 7 conform unor indicatii2.-nestezie locala# cea mai eficienta,cu risc redus

-.aplicativa-.infiltrativa: directa si indirecta-.tronculara

#-.tuberala#-.incisivala

#-.palatina(nazopalatina)#-.infraorbitala#-.mandibulara#-.mentoniera


9/25

#-.intraosoasa#-.intraseptala#-.intraligamentara

31.'etode fizice in diagnostic si tratamentul cariei si pulpitelor14"citabiliatea electrica#determinarea pragului de sensibilitate dureroasa cu aparatul 5;%#1

Dintii sanatosi reactioneaza la puterea curentului 2#+m-5n carie profunda 0#12m-5n pulpita 2 #1 m-2.Colorarea# mt prin care se determina marimile fi"e ale sectorului de demineralizare,afectiuni ascunse, pete carioase superficiale ce se pot determina prin metoda vitala de colorarea dintilor.$olutiile de colorare: nitrat de -g,albaastru de metilen si rosu,ning idrin '=,casmin.etc&.$tomatoscopia cu raze ultraviolete'. estul conductibilitatii termice

5n caz de carie conductibilitatea termica se mareste.Pentru e"amenul dat se foloseste apafierbinte de + #0 ori rece #1Caldura in limitele de 1 #+ nu provoaca senzatii.

.Reactie c imica5n calitate de agenti c imici sunt folositi acizi lactici, de mar, citric, clor idric, sol.de za ar,glucoza, spirt, efir.

32. rori si complicatii in diagnosticul cariei .4rorile pot fi clasificate in: tactice si te nice, obiective si subiective.1.cele mai frecvente erori si complicatii, legate de diagnostic, apar la diferentierea carieidentare cu afectiunile necarioase, cariei medii# cu periodontita cronica, cariei profunde acute#cu pulpite.De e". a)in caria profunda este necesara aplicarea unei obturatii curative, iar daca caria estemedie, obturatia curativa nu trebuie facuta, astfel se va produce o carie complicata (pulpita sau

periodontita).2.Complicatii la prepararea cavitatii carioase:

la desc iderea, sau e"tensia incompleta a cavitatii carioase poate fi creat un cimp vizual redus,insuficient in urma carora se realizeaza o necretomie incompleta

la formarea (finala)incompleta a cavitatii carioase se poate intimpla o inlaturare partiala adentinei patologic modificata, cu dezvoltarea cariei secundare.

la formarea incorecta a cavitatilor, cind peretele gingival formeaza cu fundul cavitatii unung i obtuz, la nerespectarea ung iului drept intre pereti, materialul de obturatie nu va adera

bine.supraincalzirea, arsura pulpei si a tesuturilor dentaredesc iderea accidentala a camerei pulpare

&.Posibile complicatii in perioada de anesteziere:lezarea vaselor sangvine (aparitia ematoamelor), a nervilor(aparitia parezei)8-nestezia necalitativa ce nu piermite o preparare indolora a dintelui.

'.Complicatii ce apar in urma prelucrarii medicamentoase insuficiente a cavitatii preparate.4rori si complicatii la obturarea cavitatilor .


10/25

33.Conceptii moderne despre cauzele aparitiei cariei dentare5n prezent, e adaptata ideea ca in stadiul incipient al carie in focarul de infectare e"ista odemineralizare a adamantinei, modificarile fiind in stratul superficial, cauza fiind formarea deacizi organici( in special,ac.lactic), ce se formeaza in procesul de fermentare a glucidelor decatre microorganismele placii dentare.5n aparitia cariei dentare rolul decisiv il au factorii cariogeni: locali si generali, precum si de

rezistenta tesuturilor, caracterizat prin gradul de perfectiune a structurii, prin compozitiac imica si cod gentic.$ituatii cariogene se creaza in caz de concentratie suficient de mare a ionilor liberi do"igen(?E), capabili sa realizeze o demineralizare progresiva a tesuturilor dentare.*entinerea p? la un nivel critic de idrogen duc la disociere apatitelor suprafetelor in zonelemai putin rezistente ale adamantinei, ceea ce duce la patrunderea in stratul subsuperficial aladamantinei si la demineralizarea lui. -stfel, se creeaza conditii pentru patrundereamicroorganismelor in microdefectele formate, sursa de formare a acizilor organici se transferain interiorul adamantinei. 4volutia procesului carios cu demineralizarea adamantine se e"tinde

atit pe la suprafata cit si in profunzime, formind focar de afectare in forma de con.

3!.0repararea cavitatii prin metoda de tunelizare.Tunelizarea completa si incompleta.-.*etoda tunelara partiala(incompleta)# prevede prepararea tesuturilor dure dentare fara

perforarea smaltului partilor pro"imale.F.*etoda tunelara completa# presupune perforarea cu freza a lamei adamantine demineralizatesub punctul de contact.

unelizarea permite pastrarea crestei marginale intacte in locul treecerii suprafetii masticatoriiin cea de contact a smaltului intact de pe suprafata pro"imala si a punctului de contact e"istent.*etoda tunelara permite pastrarea intr#o oarecare masura,a rezistentei suprafetii masticatorii adintelui si reduce riscul unei posibile fracturari a coroanei lui.

unelarizarea vericala# prin fisura si foseta triangulara a suprafetei masticatorii a molarilor,retragind freza diamantata la o distanta de 2#2, mm de la creasta marginala.Dupa trepanareasmaltului,in dentina este creat un tunel orientat catre cavitatea carioasa.Prin tunelul creat,cu a utorul unei freze sferice de dimensiuni mici din cavitate se inlatura inintregime toate tesuturile necrozante.*ai apoi cavitatea este spalata cu apa,prelucrata cusol.antiseptica si plombata cu ciment glasionomer sau compozit. 3olosirea compozitelor fluidein aceasta metoda are avanta ul de a umple toate neregularitatile cavitatii carioase.

3". 0unctul de contact.'etode de resta)ilire.3iecare dinte prezinta cite ' fete, fiecare dintre fete prezentind in apropierea coletului bombari,care diri eaza caderea alimentelor farimitate la o anumita distanta de tesutul moale incon uratordenumit parodontiu, deci un control in prote area acestuia. Prin bombarea lor, dintii realizeazaintre ei puncte de contact, care au rol de aparare $i stimulare a tesutului parodontal. Prin unirea

bombarii a doi dinti vecini ia nastere un triung i, cu virful in dreptul bombarilor si baza lanivelul gingiilor, baza fiind reprezentata prin asa#numita papila interdentara. Punctele decontact impiedica patrunderea alimentelor printre dinti prevenind astfel imbolnavirea papileiinterdentare# in acelasi timp, ele transmit presiunea masticatorie de la grupul de dinti ce

realizeaza la un moment dat masticatia, la toti dintii arcadei respective.*etode de restabilire. Punctul de contact se restabileste cu a utorul matricii. 4"ista 2 metode deaplicare a matricii: 1.*atricea este pusa in modul traditional, este fi"ata aplicind captusealaizolatorie pe toti peretii dupa aceasta amalgamul este introdus in cavitatea pregatita. 2. 4ste


11/25

folosita la localizarea cavitatii principale pe suprafata de contact posterioara, cind este dificilabordul catre ea, este aplicata captuseala izolatorie, este fi"ata matricea, apoi amalgamul esteintrodus in portii mici.3$. tiologia si patogenia pulpitelorCauza de aparitie a pulpitelor o constituie in ma oritatea cazurilor agentii biologici (microbi sito"inele lor) care nimeresc in pulpa prin cavitatea carioasa a dintelui, prin canaliculele

dentinare sau prin orificiu de perforatie, din punga parodontala sau cu torentul sagvin silimfatic in cazul afectiunilor infectioase acute si prin orificiul apical al radacinii.5nflamatia pulpei poate fi provocata de un traumatism (mecanic, fizic, c imic). 3actoriitermici ce provin de la nerespectarea regimului de preparare a suprafetei coronare.Pulpita poate fi provocata si de lipsa sau aplicarea incorecta a obturatiei bazale, iar in cariile

profunde si a obturatiei curative. 4fectul to"ic cauzat de materialele de plombare sau reactiilealergice.Patogenia:5nflamatia la inceput poarta un caracter de pulpita acuta (1' zile) la care distingem citeva

semne: alterarea, e"udarea, proliferarea, tulburari metabolice. *ecanismul de declansare ilconstituie afectarea componentelor: celulelor, substantei interstitiale, fibrelor, vaselor. $ederegleaza peermiabilitatea structurilor de tesut con unctiv, ceea ce duce la formare de e"udat,care la inceput este seros.Peste +#! inflamatia seroasa trece in purulenta, ceea ce se observa mai mult in zona deinflamatie, unde are loc o migrare intensa a leucocitelor din vase cu concentrarea lor in focar.-cumularea e"udatului duce la ipo"ie, tulburarile metabolice.

3&. Clasificare pulpitelorDupa 5*$* 5.$emasco:1.Pulpita acutaa)focala

b)difuza2.Pulpita cronicaa)fibroasa

b)gangrenoasac) ipertroficad)acutizarea Pulpitei cronice

Dupa *.


12/25

b)cu focare intinse:pulpite acute purulente totalecorono#radiculare

F. 0.cronicea)intinse(fara comunicare cu e"teriorul)

Pulpite cronica inc isa propriu#zisa

Pulpite cronica iperplazica b) desc ise

ulceroasegranulomatoase(polipoase)

3(.Ta)loul clinic,diagnosticul diferential si tratamentul pulpitelor acute de focarPulpita acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatiei pulpei si focarul acestuia selocalizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata de cavitatea cariata. Durata acestul proceseste pina la 2 zile.Folnavul acuza dureri intense la orice fel de e"citanti. Durerile pot sa apara

spontan fara vreo cauza e"plicabila.3recventa si durata durerilor variaza intre 1 #& min si nu depasesc o ora,perioada indoloratine citevai ore. Durerea nu iradiaza, noapte intensificindu#se.

a inspectie se observa o cavitate carioasa cu dentina ramolita, dupa c iuretare vedem peretii sitavanul indurati.Prin sondare este o portiune mai dureroasa si anume pe fundul cavitatii linga cornul pulpar.Diagnosticul diferential:

de caria profundade pulpita acuta difuza si cronica fibroasade inflamatia papilelor

$e distinge de caria profunda prin prezenta durerilor paro"istice spontane,care se intensificanoaptea,precum si prin durata acceselor de durere ca reactie la e"citantii e"terni.5n pulpita acuta nu e"ista dureri iradiante,accesul de durere este intotdeuna mai putinindelungat decit perioada indolora, ceea ce o deosebeste de pulpita acuta difuza.$pre deosebire de pulpita acuta de focar pentru pulpita cronica fibroasa nu sint caracteristicedurerile spontane si nocturne.Durerile apar mai frecvent de la e"ctanti termici, se constatadureri acute antecedente.

ratamentul:*etoda amputarii devitale1vizita:#prepararea partiala a cavitatii carioase#desc iderea cornului pulpar #aplicarea pastei arsenicale#aplicarea dentin#pastei2vizita:#acuze,percutia#inlaturarea obturatiei provizorii#prepararea definitiva cu crearea accesului

#inlaturarea tavanului#amputarea pulpei coronare#aplicarea solutiei pentru impregnare(rezorcin#formalina)#aplicarea dentin#pastei


13/25

&vizita:acuze#inlaturarea pansamentului#aplicarea pastei de foredent la orificii#obturarea de baza si permanenta.

3*.Ta)ou clinic,diagnosticul diferential si tratamentul pulpitei acute difuze.4ste o pulpita acuta de focar cu simptome caracteristice ce dureaza 1#2 , dupa care procesulinflamator se e"tinde in pulpa coronara si radiculara si se considera drept pulpita acuta difuza.Folnavul acuza accese de dureri indelungate cu mici intervale indolore#intermisii ce dureazamai putin de & #' min. @neori durerile nu dispar, ci doar se atenuieaza pe un anumit timp. 4caracteristica durerea nocturna persistenta si indelungata de la e"citanti. %u este localizata,ciiradiaza pe traiectul ramurilor n.trigemen.5n pulpita ma"ilarului superior iradiaza spre regiunea temporala, supraorbitala, in regiuneamandibulara, in dintii arcadei inferioare.

5n pulpita a dintilor arcadei inferioare durerea iradiaza in regiunea occipitala , la urec e, inregiunea submandibulara, temporala,in dintii ma"ilarului superior.4lectroe"citabilitatea pulpei este redusa pe toata suprafata fundului cavitatii carioasa si pe toticuspizii pina la & #' m-.Diagnosticul diferentialPulpita acuta difuza se va diferentia de:

pulpita acuta de focar pulpita cronica acutizantade periodontita acuta apicala si cronica acutizantade nevralgii ale nervului trigemende sinuzitade dureri alveolare

Cu pulpita de focar se face diagnosticul diferential pe baza duratei accesului de durere, prezentade dureri iradiante, reactii dolore la percutie.Pentru periodontita acuta si cronica in stare de acutizare sint caracteristice o durere neintreruptalocalizata, durere acuta in timpul muscarii la dintele bolnav. 5n nevralgia nervului trigemen e caracteristica o durere vie, paro"istica ce apare in timpulalimentarii, vorbirii, atingerii pielii fetei.

ratamentul:*etoda e"tirparii vitale:1vizita:#anestezie#prepararea definitiva a cavitatii cu crearea accesului#inlaturarea tavanului#amputarea pulpei coroare#e"tirparea pulpei radiculare#prelucrarea mecanica si medicamntoasa#determinarea lungimii de lucru

#obturarea canalului#con#gutaperca#roentgen#obturatia de baza si permanenta.


14/25

!+.Ta)loul clinic,diagnosticul diferential si tratamentul pulpitei cronice gangrenoase.Folnavul acuza dureri sicietoare de la orice fel de e"citanti. @neori durerile pot sa se declare lasc imbarea temperaturii aerului# la inspiatii de aer cald#rece. Deseori durerile lipsesc.Folnavul mentioneaza ca in trecut a avut dureri puternice ce s#au domolit si au disparutdefinitiv.-pare un miros fetid.

4"amenul releva o cavitate carioasa profunda cu o desc idere relativ mare a cavitatii dentare.-damantina are o nuanta cenusie. $ondarea este indolora si doar in orificiul canalului sedetermina singerare si senzatie de durere.4lectroe"citabilitatea dintelui este foarte redusa( #! m-), ceea ce marturiseste despre necrozadefinitiva a pulpei.Diagnostic diferential:

p.fibroasa cronicade periodontita apicala cronica

5n formele de periodontita cronica apicala prin interogare se poate clarifica e"istenta unor

episoade de periodontita apicala in trecut si despre actualizarile acesteia.5n mucoasa,in regiunea de proiectie a dintelui putem observa fistule sau edem. 5ntroducereaunui ac in canalul radicular nu produce dureri. 4lectroe"citabilitatea pulpei depaseste 1 m-.

ratamentul:4"tirparea devitala:1vizita:#prepararea partiala a cavitatii dintelui#desc iderea cornului pulpar #aplicarea pastei#aplicarea dentin pastei2vizita:#acuze#prepararea definitiva cu crearea accesului#inlaturarea tavanului#amputarea pulpeo coronare#e"tirparea pulpei radiculare#prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular #determinarea lungimii de lucru#obturarea canalului radicular #con#gutaprca condensarea laterala#roentgen#obturarea de baza si permanenta

!1. #iagnosticul diferential intre pulpite acute si cronicePulpita acuta de focar # pulpita cronica fibroasa unde nu sunt caracteristice durerile spontante si nocturne,durerile apar mai frecvent de la e"citanti termici. 5n pulpita fibroasa cronica se constata dureri acuteantecedente.Pulpita difuza acuta # pulpita cronica in acutizare evolutie de lunga durata, acutizari, asociere cu formeleacute de pulpita. Distrugeri masive in tesuturile dure si modificari periapicale.Pulpita fibroasa cronica # pulpita acuta de focar, cea cronica fibroasa evolueaza un timp mai indelungat,

procesul se poate acutiza in repetate rinduri. Cea acuta de focar dureaza doar 1#2 nictemere.Pulpita ipertrofica cronica # dureri sicitoare ce se declara la diferiti e"citanti, e"crescente de carne caresingereaza la orice ocazie.


15/25

!2. Ta)loul clinic, diagnosticul diferential al pulpitei cronice fi)roase.Pulpita fibroasa cronica # bolnavul acuza dureri paro"istice in dinte de la diferiti e"citanti: termici, mecanicisi c imici. Din anamneza se deduce ca dintele durea si mai inainte. Durerile refle"e apar cu o reactieintirziata doar la e"citanti puternici, precum si in caz de sc imbare brusca a temperaturii ambiante. Prinsondarea fundulului cavitatii deseori se constata prezenta unui orificiu de comunicare intre cavitate carioasasi cavitatea coronara. $ondarea pulpei este dolora. Pulpa singereaza. 4lectrosensibilitatea este de ' #+ m-.#iagnosticul diferential se va diferentia de caria profunda, de pulpita acuta de focar, pulpita cronicagangrenoasa.Diferentierea de caria profunda in care apare o reactie dolora la toate tipurile de e"citanti. 5n caria profundaea se atenueaza dupa inlaturarea e"citantului, insa in pulpita cronica fibroasa ea persista un timp.Diferentierea de pulpita acuta de focar se va face datorita unei anamneze minutioase care ne da posibilitateasa constatam, ca pulpita fibroasa cronica evolueaza un timp mai indelungat. Cavitatea dintelui in ma oritateacazurilor este desc isa, sondarea pulpei coronare nu provoaca o durere nu prea puternica sau ramineindolora. Durerile in pulpa se pot declara doar in caz de sondare profunda cu ace endodontice.

!3. Ta)loul clinic, diagnosticul diferential si tratamentul pulpitei cronice %ipertofice.Folnavul acuza dureri siciitoare ce se declara la diferiti e"citanti. Folnavul acuza frecvent e"crescente decarne care singereaza la orice ocazie. 5n unele cazuri poate e"ist doar singerare, pe cind durerile lispesc saudurerile pot sa se declare doar in timpul masticatiei. 4"amenul releva o cavitate carioasa in pulpa cu tesut

proliferativ. -cesta din urma poate fi dur sau de tip granular, care singereaza lesne de la orice atingere. Potaparea dureri de intensitate mica.5n caz de polip al pulpei in cavitatea carioasa se observa o formatiune tumorala compacta de culoare roz#

pala. $ondarea ei nu produce singerare si e putin dureroasa. Reactia la e"citanti termici nu este pronuntata.De regula, in portiunile periapicale, conform datelor radiografice modificari nu se constata.Diagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din periodontiu, cu bifurcatia,trifurcatia radacinilor. Proliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui traumatism cu o marginetransanta a cavitatii carioase. Pentru precizarea diagnosticului se foloseste o sonda cu care se preseaza gingia

proliferata trecind#o pe marginea e"terioara a cavitatii carioase. Daca sursa de e"crescenta a tesutului degranulatie o constituie periodontiul, atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. Poate sa seobserve o singerare puternica si sa se formeze o perforatie a fundului cavitatii coronare. $e observa peradiografie o rarifiere a tesutului osos in regiunea bifurcatiei sau trifurcatiei.

!!. #iagnosticul diferential al pulpitei %ipertrofice, papilitei si perforatiei interradiculareDiagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din periodontiu, cu bifurcatia,trifurcatia radacinilor. Proliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui traumatism cu o marginetransanta a cavitatii carioase. Pentru precizarea diagnosticului se foloseste o sonda cu care se preseaza gingia

proliferata trecind#o pe marginea e"terioara a cavitatii carioase. Daca sursa de e"crescenta a tesutului degranulatie o constituie periodontiul, atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. Poate sa seobserve o singerare puternica si sa se formeze o perforatie a fundului cavitatii coronare. $e observa peradiografie o rarifiere a tesutului osos in regiunea bifurcatiei sau trifurcatiei.

!". #iagnosticul diferential al pulpitelor. onele de iradiere a durerilor in pulpita.Pulpitele se vor diferentia de cariile profunde, unde durerile dispar dupa inlaturarea factorului e"citant, insa

in pulpite persita un timp anumit. De periodontita apicala acuta si cronica unde sunt prezente sc imbariradiografice masive in regiunea fantei periapicale, posibil si resorbtii osoase cu formarea de granulom,c istogranulom etc.

Gonele de iradiere a durerilor in pulpita: iradiaza durerea pe traiectul ramurilor nervului trigemen: in pulpitadintilor ma"ilarului superior # in regiunea temporala, supraorbitara, in regiunea mandibulara, in dintii arcadeiinferioare. 5n caz de pulpita a dintilor arcadei inferioare durerea iradiaza in regiunea occipitala, la urec e, inregiunea submandibulara, temporala, in dintii ma"ilarului superior. 5n pulpita dintilor frontali e posibilairadierea durerilor in partea opusa a ma"ilarului.


16/25

!$. Ta)loul clinic, diagnosticul diferential si tratamentul pulpitei cronice exacer)ate.-cutizarea (e"acerbarea) pulpitei cronice e caracteristica o durere paro"istica in dinte cu un caracter spontan.4 posibila o durere vie indelungata cauzata de e"citanti e"terni cu iradiere in ramurile nervului trigemen sauo durere siciitoare trenanta ce se amplifica in timpul muscarii pe dinte. Prin anamneza seva afla ca dintele adurut si mai inainte, ca au e"istat semne ale uneia sin formele cronice de pulpita. Cavitatea dintelui inma oritatea cazurilor este desc isa. $ondarea pulpei este dureroasa, percutia produce dureri usoare.4lectroe"citabilitatea pulpei este scazuta si corespunde fie pulpitei cronice fibroase, fie pulpitei grangrenoasecronice. Pe radiografie se vizualizeaz o fisura periodontala dilatata sau o osteoliza in regiunea apicala aradacinii.Diagnosticul diferential: acutizarea pulpitei cronice se fa diferentia de formele acute ale pulpitei, de la

periodontita acuta apicala si de periodontita in acutizare. Pentru periodontita acuta si cronica in decurs deacutizare sunt caracteristice dureri constante, fara intermitente, lipsa de acuze de dureri provenite de lae"citanti termici si c imici. $e constata modificari in mucoasa in regiunea dintelui in cauza. @n simptomcaracteristic pentru periodontita acuta si cronica in acutizare o constituie durerea puternica in caz de muscare

pe dinte sau in caz de percutie.

!&. 'etodele de diagnosticare ale pulpitelor interogarea, inspectia, sondarea, percutia, palpatia, pro)etermice si de alta natura, electroodontometria, radiografia.5n timpul interogatoriului se poate preciza daca bolnavul are careva afectiuni asociate care ar putea fi insotitede iradiere a durerilor in dintii in dinti si ma"ilare: tulburari ale sistemului nervos (nevralgie, nevrita aramurilor 55 si 555 a trigemenului). -cutizarea pulpitei cronice poate fi precedata de suprasolicitarefunctionala, de traume ale dintelui, de casarea cavitatii carioase a dintelui cu resturi alimentare, ipotermia,suprasolicitarea emotionala si nervoasa, interventiile c irugicale, boli de natura virotica si bacteriala.5nspectia bolnavului: se e"amineaza configuratia fetei, si la e"aminarea endobucala nu ne limitam la unsingur dinte, deoarece poate duce la eroarea de diagnostic. Cercetarea cavitatilor carioase cu sonda ne ofera oinformatie mai precisa daca ea se face dupa inlaturarea resturilor alimentare. $e va e"amina daca estecomunicare a cavitatii carioase cu cavitatea dintelui. Percutia comparata a dintilor va permite sa determine

prezenta inflamatieii active in regiunea periodontiului, care frecvent insotesc pulpita. Proba termica # serealizeaza cu introducerea in cavitatea bucala a apei reci sau fierbinte cu un tampon de vata.4lectrosensibilitatea la persoanele de virsta tinara este de '#+ m- la persoanele in virsta electrosensibilitateaeste de ' # m-. Radiografia # modificarile in periodont, se constata dilatari ale fisurii periodontale si

resorbtie a tesutului osos in regiunea apicala. Putem observa pe radiografie denticuli pulpari care provoacadureri puternice.

!(. Clasificarea metodelor de tratare a pulpitelorConservarea vitalitatii pulpei: deplina (metoda biologica), partiala (amputatia vitala).Depulparea (metode c irurgicale): completa (e"tirpatie) # vitala si devitala. Partiala (devitala)

!*. Te%nica de aplicare a pastei arsenicale. 'ecanismul de actiune. Complicatiile. Componentapastelor arsenicale.Cu o freza mica sferica sau fisurata se desc ide ma"imal larg cavitatea carioasa,care apoi cu a utorul unuie"cavator se elibereaza de dentina ramolita si de stru ituri. 5n caz de reactie dolora acuta la prima vizita seface doar o preparare partiala a cavitatii carioase. Dintele se izoleaza de saliva cu rulouri de vata , cavitatea

carioasa se usuca si in caz de dureri, pe fundul cavitatii se pune pentru min un tampon cu lic id analgezic.Desc iderea camerei pulpare inainte de a aplica pasta arsenicala este obligatoriu, de a crea conditii optime

pentru patrundere an idridei arsenicale in pulpa, pe de alta parte, pentru a obtine refularea e"udatului dintesutul inflamat, ceea ce constituie c iar prin sine o actiune curativa. Pasta arsenicala se aplica cu virful uneisonde in doza indicata , apoi peste ea se pune un tampon de vata fara a fi tasat, imbibat cu materieanalgezica. Cavitatea carioasa se obtureaza etans fara tasare cu dentina artificiala mala"ata pe apa. 6eventuala presiune a dentinei asupra pulpei denudate poate fi cauza intensificarii reactiei de durere.Pasta arsenicala contine: an idrida arsenioasa, anestezice locale (cocaina), substante antiseptice ( timol,iodoform, ulei de camfor), substante medicamentoase ce in iba difuziunea arsenicului in tesutul pulpar,substante pentru prelungirea actiunii arsenicului(tanin).


17/25

"+. Inlaturarea pulpei prin aplicarea preparatelor devitalizantePrima vizita # se efectueaza devitalizarea pulpei cu un remediu corespunzator.1. Prelucrarea partiala a cavitatii carioase.2. Desc iderea cavitatii dintelui3. $palarea (irigarea) si uscarea cavitatii carioase. $e utilizeaza solutie antiseptica slaba, calda.4. -plicarea pastei devitalizante # se aplica cu a utorul virfului sondei pe cornul pulpar denudat. $e aplica

pentru 2' ore dintii monoradiculari si '! ore pentru dintii multiradiculari. Pasta paraformalde ida seaplica pentru 0#1 zile.

5. -coperirea pastei cu un tampon cu substanta anestezica6. 5nc iderea cavitatii cu obturatie temporara, este inc isa ermetic cu dentina artificiala.

- doua vizita:1. 4"tirpatia pulpei radiculare cu a utorul pulpe"tractorului2. Prelucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare: solutie de iod sau unitol pentru inactivarea resturilor

de arsenic3. Prelucrara mecanica a canalelor radiculare # endogel asigura glisarea instrumentelor endodontice si

faciliteaza indepartarea rumegusului. 4tapa se finalizeaza cu prelucrarea antiseptica

4. 6bturarea canalelor radiculare5. 6bturarea cavitatii carioase cu restabilirea formei anatomice a dintelui

"1. 'etoda )iologica de tratare a pulpei. Indicatii4senta metodei conservative consta dintr#un comple" de masuri terapeutice, indreptate spre suprimareamicroflorei si spre lic idarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii ma"ime a pulpei dentare.Indicatii pulpita acuta de focar, pulpa accidental denudata la prepararea cavitatii carioase, virsta tinara, lipsaunor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte sau in timpul tratamentului, lipsa sc imbarilor peradiografie in regiunea ape"ului, lipsa reactiilor alergice la preparate medicamentoase administrate, dintelenu poate fi supus unui tratament protetic, de la momentul aparitiei durerii trebuie sa treaca nu mai mult de 2'ore, electrosensibilitatea pulpei trebuie sa fie de 2 #2 m-, dentina suprapulpara trebuie sa semene caconsistenta si culoare cu dentina normala, sondarea pulpei trebuie sa fie sensibila.Contraindicatii : virsta peste & ani, starea genereala # afectiuni cronice, cavitateacarioasa in zona cervicala,sc imbari radiologice periapicale, folosira dintelui in caliatte de dinte stilp intr#o lucrare protetica.

"2. Tratamentul pulpitei intr o vizita4"tirparea vitala este indepartarea partii radiculare a pulpei. 4senta: consta in indepartarea operativa intr#osedinta a pulpei coronare si radiculare sub anestezia locala fara utilizarea prealabila a remediilordevitalizante.5ndicatii: forme acute si cronice ale pulpitei, desc iderea accidentala a cornului pulpar, complicatii alemetodei conservative, iperestezia, pierderi considerabile ale tesuturilor dure dentare, fracturarea partiicoronare a dintelui cu desc iderea cavitatii dintelui.Contraindicatii: pacientii cu patologie generala, cind este contraindicata folosirea anestezicilor si

vasoconstrictoarelor, graviditatea primul si ultimul trimestru, perioada menstruala.1. 5zolarea cimpului operator, prelucrarea antiseptica a dintilor 2. Desc iderea camerei pulpare cu amputarea pulpei coronare, largirea a ostiumurilor canalelor.3. 4"tirparea pulpei se efectueaza cu pulpe"tractorul care se insera in canalul radicular pina la o senzatie de

rezistenta usoara apoi se retrage 1#2 mm spre inapoi. $e roteste de 1#2 ori in a" apoi se e"trage din canal.4. $e realizeaza emostaza5. argirea canalului radicular se efectueaza cu a utorul instrumentelor endodontice.6. Prelucrarea medicamentoasa a canalului radicular 7. 6bturarea canalelor radiculare8. Controlul radiologic al calitatii obturatii a canalului radicular

9. -plicarea obturatiei izolatorii si apoi aplicarea obturatiei de durata

"3. 0reparate medicamentoase folosite pentru tratarea pulpitelor prin metoda )iologica.5n calitate de baza pentru obturatii curative pot fi folosite sulfanilamide, antibiotice, clucocorticoizi, paste ce


18/25

contin eugenol, remodent si preparate pe baza de idro"id de calciu. @n remediu standart pentru aceastametoda a devenit idro"idul da Ca care e"ercita un efect bactericid, normalizeaza ec ilibrul acido bazic,actioneaza antiinflamator si des idratant, stimuleaza procesele de remineralizare cu formarea dentineisecundare.

"!. Notiune de coafa direct si indirect. 0reparate medicamentoase.Coafa ul indirect: pe fundalul cavitatii carioase este lasata o cantitate oarecare de dentina patologicmodificata care este acoperita cu idro"id de calciu. 4l este aplicat cu a utorul unei sonde butonate pe

portiunea cea mai profunda a planseului cavitatii dupa uscarea ei cu et de aer. -poi pe fundalul cavitatii esteacoperit cu ciment ionomer. -ctualmente idro"idul de calciu este acoperit cu adeziv ,ulterior fiind aplicata oobturatie permanenta.Coafa direct: aceasta metoda prevede aplicarea obturatiei curative. $uprafata pulpei denudate este irigataatent cu apa sterila sau cu solutia de clorid de natriu cu indepartarea ei cu un et de aer. -poi fundul cavitatiisau cu un tampon steril, preintimpinind prin aceasta singerarea . -poi pe pulpa denudata se aplica idro"idulde calciu si o obturatie izolatorie din ciment ionomer si acoperit cu o obturatie de durata. Dupa finalizareatratamentului pacientii sunt luati la evidenta.

"". Indicatiile si contraindicatiile in tratamentul pulpitelor prin metoda )iologica Indicatii pulpita acuta de focar, pulpa accidentala denudata la prepararea cavitatii cariose, virsta tinara (pina

la & de ani), lipsa unor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte sau in timpul tratamentului. ipsasc imbarilor pe radiografie in regiunea ape"ului, lipsa reactiilor alergice, dintele nu poate fi supus unuitratament protetic, cavitatea carioasa nu trebuie sa fie localizata in regiunea cervicala, electroe"citabilitatea

pulpei trebuie sa fie 2 m-, dentina suprapulpara trebuie sa semene cu consistenta si culoarea cu dentinanormala, sensibilitatea pulpei la sondarea trebuie sa fie inalta, pacientul trebuie sa simta c iar si cea maiusoara atingere a sondei.Contraindicatii : virsta peste & ani, starea generala#afectiuni cronice, cavitatea carioasa in zona cervicala,reducerea electrosensibilitatii, sc imbari radiologice in reg periapicale, folosirea dintelui in calitate de dintestilp intr#o lucrare protetica.

"$. Indicatiile si contraindicatiile in metoda de amputatie a pulpeiIndicatii pulpita acuta de focar, denudarea accidentala a pulpei, pulpita fibroasa cronica cuelectroe"citabilitatea pina la ' m-, virsta# la copii si tineri, pacientul este clinic sanatos, coafa ul direct siindirect nereusit, se realizeaza doar la dintii multiradiculari, in care pulpa coronara este clar delimitata de cearadiculara, dintele cu radacini deindentificate.

"&. Indicatiile si contraindicatiile in metoda de extirpare a pulpeiIndicatii forme acute si cronice de pulpita, desc iderea accidentala a cornului pulpar, complicatii alemetodei conservative , iperestezia , abrazia patologica de gradul & si ', pierderi considerabile ale tesuturilor dentare , fracturarea partii coronare a dintelui cu desc iderea cavitatii dintelui. Contraindicatii : pacientii cu patologie genarala , cind este contraindicata folosirea anestezicelor sivasoconstrictoarelor,graviditatea , perioada menstruala.

"(. 0reparea instrumentala a canalului radicular dupa te%nicile 4un pas inapoi step )ac54 si 4mai os de coroana cro6 do6n4.'etoda step )ac5 este metoda conica. 4senta: efectuarea prepararii de la virful canalului radicular catre

partea lui ostiala, corespunzator in succesiunea utilizarii instrumentelor endodontice de la marimea mica launa mai mare.Particularitatile acestei metode este preparea conica a canalului radicular cu folosireamiscarilor de dute#vino ale unor files de marimi mai mari decit utilizate in alte metode obisnuite (%r. & , ' ,' , si ).'etoda cro6n do6n. $copul: indepartarea strat cu strat al continutului canalului radicular de la ostium pinala orificiul apical cu folosirea succesiva a instrumentelor de la marimea mai mare la una mai mica. -ceastametoda previne modificarea dispozitiei initiale a canalului radiculare curbe si sinuoase. 5n aceasta metoda

pentru indepartarea dentinei sunt folosite doar virfurile instrumentelor.-vanta e: prevenirea complicatiilorlegate deimpingerea continutului contaminat dupa orificiul apical in timpul prepararii mecanice. $porireaeficientei irigarii canalului radicular la fiecare etapa de preparare a acestuia


19/25

"*. 'etoda de amputare vitala a pulpei4senta metodei: indepartarea operativa a segmentului de inflamatie de focar cu e"ercitarea ulterioara a uneiactiuni medicamentoase asupra bontului ramas. *etoda se bazeaza pe capacitatatea pulpei radiculare de amanifesta procese reparative. 5nterventia c irurgicala se limiteaza la segmentul de focar infectios dentinacarioasa si tesutul pulpei care a suferit modificari degenerative si unde procesul inflamator a capatat uncaracter trenant sau ireversibil.Indicatii : pulpita acuta de focar, denudarea accidentala a pulpei, pulpita fibroasa cronica cuelectrosensibilitatea pulpei pina la ' m-, virsta la copii sau la tineri, coafa ul direct sau indirect nereusit, serealizeaza doar la dintii multiradiculariTratamentul oaleta cimpului operator. Prelucrarea antiseptica a ariei de localizare a dintelui prin clatireacavitatii bucale cu solutii de permaganat de potasiu in stare calda. -nestezia prin infiltratie sau tronculara.Prelucrarea cavitatii carioase. Desc iderea cavitatii dintelui # crearea unei comunicari punctiforme. 4"tensiacavitatii dintelui indepartarea plafonului cavitatii dintelui. -mputarea a pulpei coronare inflamate. $e aplicao obturatie curativa si se finalizeaza vizita cu obturatia temporara din dentina artificiala.

$+. Tratamentul pulpitei in citeva vizite.tratamentul pulpitei in citeva vizite (metoda de devitalizare a pulpei) in literatura

drept clasice sunt: in 2 sedinte #metoda de amputatie8 in & sedinte#metoda de e"tirpare .

.I prima vizita : 1. prelucrarea partiala a cavitatii carioase(se foloseste anestezia prinaplicatii sau tronculara, se desc ide cavitatea carioasa, se indeparteaza resturile alimenatare,se inlatura cu freza si e"cavatorul straturile superficiale ale dentinei ramolite la inceput de pe

per eti apo i de pe fun dul ca vi tat ii car ioa se)

2. desc iderea cavitatii dintelui (freza sferica de marimi medii sau mari foarte atent, pen tru a nu se pra bu si in cavi tat ea di nt el ui . 5n de par ta rea de nt inei ra mo lite se ef ect ue aza stra t

cu strat fara a e"ercita presiune asupra tesutului) &. spalarea si uscarea cavitatii carioase

'. aplicarea pastei devitalizante ( pasta se aplica pe pulpa denudata de pe virfulsondei, se aplica pe cornul desc is al pulpei, sau pe un strat fin de dentina)

. acoperirea pastei cu un tampon cu sub anestezica si inc iderea cavitatii cu obturatietemporara

A II 7I ITA 1. indepartarea obturatiei temporare

2. prelucrarea definitiva a cavitatii carioase

&. e"tensia cavitatii dintelui

' . amputatia coronara a pulpei (indepartam pulpa coronara cu a utorul unui e"cavator ascutit)

.e"tensia ostiumurilo canalelor radiculare (freze gates#glidden)

+. mumifierea pulpei (in cavitatea dintelui se introduce sol pe baza de rezorcin# formalina ,apoi se obtureaza cu o pasta pe baza de rezorcin#formalina)

0. aplicarea obturatiei izolatorii si restabilirea formei anatomice a dintelui

A III 7I I TA

0. 4"tirpatia pulpei radiculare (indepartarea pulpei cu pulpe"tractorul)

!. Prelucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare (irigatie cu sol furocilina siclor e"idina, prelucrarea cu sol de iod sau unitiol)


20/25

9. Prelucarea mecanica a canalului radicular

1 . 6bturarea canalului radicular (este insotit de control radiologic)

11. 6bturarea cavitatii carioase si restabilirea formei anatomice a dintelui.

$1. 'etoda de extirpare vitala a pulpei.metoda de extirpare vitala pulpei consta in indepartarea intro sedinta a pulpei coronare si

radiculare fara utilizarea a remediilor devitalizante

1. Prelucrarea cimpului operator

2. -nestezia (infiltrativa sau tronculara)

3. Prelucrarea cavitatii carioase (inlaturarea marginilor smaltiare subminate,desc iderealarga si e"tensive a c avitatii carioase cu sfera fisurala, sferica, inlaturarea dentineramolite de pe pereti si fundul cavitatii cu e"cavatorul ascutit)

4. Desc iderea cavitatii dintelui (cu o freza s ferica sau fisurala)

5. 4"tensia cavitatii dintelui (indepartarea plafonului cavitatii dintelui pentru a creaaccesul la cavitatea dintelui.)

6. -mputarea pulpei coronare

7. argirea orificiului de intrare a canalului radicular (se efectueaza cu frezasferica,teva ore.


21/25

'ateria al)a reprezinta un comple" de bacterii care acopera depozitele de placa organizata.*ateria alba se poate elimina prin clatire viguroasa cu apa sau prin irigatii.-esturile alimentare sunt particule materiale, in principal alimentare, care se pot desprinde

prin miscarile musculare si prin clatire cu apa.0laca )acteriana 7 masa densa si coerenta de microorganisme ce adera la dinti sau pesuprafetele lucrarilor protetice, aparatelor ortodontice, restaurarilor, etc.

5n functie de localizare, deosebim:• Placa supragingivala 7 adera in imediata vecinatate a marginii gingivale libere.• Placa subgingivala 7 dupa a 21#a zi microflora devine polimorfa , ceea ce cauzeaza

gingivitele. ?ipertrofia gingiei prote eaza bacteriile colonizate, iar placa supragingivala prote eaza placa subgingivala, creind conditi de anaerobioza.'ecanismul de formare a placii )acteriene 8etape9

• 1. 3ormarea peliculei # dupa o ora de la peria , se depun glucide, glicoproteine, etc.• 2. -derenta si atasarea microbiana• &. *ultiplicarea bacteriana, formarea matricei

Tartru dentar 7 comple" organo 7 mineral aderent la suprafata dentara sau alte structuresolide orale (lucrari protetice, aparate ortodontice etc), rezultat din mineralizarea placii bacteriene.

artru supragingival7 un deposit organo#minera de culoare alb 7 galben, ce se formeaza repede, saumaroniu 7 negru ce se formeaza mai incet.

artru subgingival 7 de culoare maroniu#negru, dens, foarte aderent, situate in santul gingival, sub formade depozite lamelare cu o suprafata dura, neregulata, sau depozite mici punctiforme.

$3. Instrumentul endodontic. Caracteristica. Clasificarea.5nstrumentele endodontice sunt niste instrumente, menite pentru lucrul in cavitatea dintelui siin canalele radiculare. oate instrumentele endodontice folosite pentru permeabilizarea silargirea canalului radicular sunt codificate color si prin cifre. ungimea instrumentuluiendodontic consta din 2 parti: prima# lungimea partii active, iar a doua 7 lungimea de lucru.Clasificarea instrumentelor endodontice ( Dupa 5$6) :# H#file si ?#file, H#reamere, pulpoe"tractoare, pluggere, spreadere, (pentru condensare

lateral si vertical a gutapercii)# ?#file si H#reamere mecanic cu coada pentru piesa de mina, ace entulo# 3reze


22/25

tratamentul medicamentos a canalului radicular dupa extirparea pulpei prelucrareamedicametoasa a canalului radicular(folosirea instrument endodontic steril cu prelucrare mecanica simedicamentoasa simultan. -ntiseptic: idraclorid de sodium &=,clor e"idina ,2=.cloramina1=,4D -. 4tapa se finalizeaza prin degresare cu alcool etilic,uscarea cu eter si mese sterile sau conuri de

irtie)

$$. 'etoda de impregnare in tratamentul pulpitelor

$&.'etode de largire 8permea)ilizare9 a canalelor radiculare.Instrumente si utilizarea lor.

1. metoda apico coronara (urmareste pepararea consecutive a canalului radicular folosindinstrumental endodontic cu diametrul crescind pina la marimea necesara, de la 1 pina la min 2 )2. metoda step#bacI (consta in efectuarea prepararii de la virful canalului radicular catre partea luiostiala si utilizarea instrumentelor endodontice de la marimi mici la mari. 3olosirea miscarilor dedute#vino.)&. metoda croJn doJn (indepartarea strat cu strat a continutului con radicular de la ostium laorificiul apical, folosirea intrumentelor de la marime mai mare la una mai mica.)'. metoda stepbacI#step doJn

$(. 'etode fizice in tratamentul pulpitelor.electroforeza medicamentoasa (ionoforeza)# e o metoda de actiune asupra organului cu

curent continu si introducerea subtantei medicamentoase cu a utorul lui. 5n cavitatea dintelui se

introduce un tampon de vata imbibata cu sol de iod si electrodul activ , dupa 2 min preparatul de

iod , cu un curent se inlocueste tamponul cu altul imbibat cu sol apoasa de iod. $e obtureaza cu

dentina artificiala. a a & zi se efectueaza prelucrarea canalului si obturarea lor.

depoforeza cu %idroxid de cupru calciu # este o metoda moderna de tratament a canalelorcu idro"id de cupru#calciu sub actiunea unui cimp electric slab. $ub actiunea curent continuu ionii

idro"il si idro"icuprat difuzeaza in partea apicala si ramificatiile deltoide. Disocierea lor siformarea idro"idului de cupru duce la crearea Kdopuri de cupruK# care obtureaza sigur canalradicular, asigura formarea unei zone sterile. ?idro"idul de cupru#calciu # stimuleaza osteoblastelecare asigura regenerarea tesut osos periapical.

$*. 0ro)leme in realizarea metodelor de tratament vitale si devitale, exterpationale siamputationale ale pulpitelor

&+. #esc%iderea accidentala a camerei pulpare si tratamentul ei.Desc iderea accidentala a camerei pulpare se produce din cauza grabei, din cauza

e"tinderii insuficiente a cavitatii carioase, necunoasterea a anatomiei dintelui, topografiacamerei pulpare, grosimi peretilor, utilizarea turbinei la prepararea unei cavitati profunde, miscari fortate cu e"cavatorul.

ratamentul se va decide in dependenta de gradul de afecatre a pupei, virsta pacientului LLLLL (se aplica metoda biologica), conditiile in care a fost efectuatadesc iderea camerei pulpare

&1. Clasificarea preparatelor medicamentoase in coafa ul direct siindirect. Indicatii si contraindicatii.Calcimol 7 $istem Mpasta#pasta pe baza de sol de 2+= Ca(6?)2 . ;olume egale de

pasta si catalizator8 se mala"eaza 1 secunde si se folosesc pentru coafa ul indirect.imp de priza ' secunde.

Calcium ?Ndro"ide 7 Pasta pe baza si catalizatoare pe baza de idro"id de calciu incartus. ;olume egale de pasta si catalizator, se mala"eaza pe bloc de irtie 1 #1secunde. Pentru coafa ul direct si indirect a pulpei. imp de priza ' secunde.


23/25

DNcal 7 2 tuburi pe baza de idro"id de calciu si butilenglicol. ;olume egale, mala"are1 secunde, pina la culoare omogena, priza ' secunde. Coafa ul indirect

&2. 0rofilaxia complicatiilor in tratamentul pulpitelor# utilizarea metodelor de tratament corect# utilizarea instrumentelor endodontice corespunzatoare# cunoasterea zonelor topografice cu risc crescut de complicatii,

# cunoaterea anatomiei si morfologiei dintelui

&3. Saliva lic%idului )ucal. Componenta. ;unctiile1 ml pe zi, Continut : 99,' = apa, ,+= materii organice si anorganice#saruri de Ca, compusi ai H, %a,cloruri, bicarbonati, fluoruri)$aliva contine fosfataze, lizozim, ialuronidaza, calicreina, peptidaza, -D%#aza, -R%#aza.3unctia salivei: protectie (umectarea si tapetarea cu mucina a mucoasei, spalarea suprafetei dintilor si tuniciimucoase, asigurind curatarea lor de microorganisme , proprietate bactericida, plasmocoagulanta sifibrinolitica#asigura omeostazia locala , neutraizarea acizilor si bazelor) digestiva (asigurata de catre alfa#amilaza si maltaza etc.)

&!. 'ateriale pentru o)turatii de canal. Clasificarea.1 Paste plastice care fac priza in canala) *ateriale din grupa ciment pe baza de o"id de zinc # 4ugenol:

Cariosan,4ndobtur

b) pasta pe baza de o"id de zinc#4ugenol: 4ndometazona

c) cimenturi o"ifosfat de zinc: 3osfat ciment

d) materiala din gutaperca

e) materiale din rezorcin#formalina: 3luorodent,Paracina

f) paste ermetice pe baza de rasini epo"ide : ermasil

g) paste cu idro"id de calciu : 4ndocal, .Fiocale"

2. paste plastice care nu fac priza in canal:

a) paste cu actiune antiseptica de durata: 5odoform,

b) paste cu actiune biologica (pe baza de idro"id de Ca)

&. materiale cu duritate

a) conuri de gutaperca

b) conuri de argint

c) conuri din rasini sintetice

&".'ateriale pentru canale dure. Termofilele.Termofile metoda se bazeaza pe obturarea canalului cu gutaperca fi"ata pe o ti a de

otel, nic el#titan sau de masa plastica, metoda asigura o obturatie suficienta si control

apical e"act.


24/25

compactizeaza gutaperca pe toata lungimea canalului. 5nainte de obturarea canalului se

efectueaza calibrarea lui, prin introducerea in canalul radicular si radiografierea a

intrumentului ;erificator. 6bturatorul de marimea ;erificatorului e plasat in cuptorul

ermaPrep , in canal se introduce o cantitate mica de pasta (cu ac entulo,con de

irtie), dupa care se introduce t ermafilul pregatit anterior. Dupa fi"are conul se taie la

nivelul intrarii in canal. Condensarea gutapercii se realizeaza cu a utorul pluggerului.

&$.Condensarea laterala in plom)area canalelor radiculare.scopul condensarii laterale este de a atinge o densitate inalta a obturatiei radiculare la

utilizarea cantitatii ma"imale de gutaperca si a cantitatii minime de sealer.

4tape :

1. prelucrarea mecanica a canalului radicular

2. prelucrarea canalului cu antiseptic, uscarea lui&. alegerea conului primar de gutaperca, efectuarea radiografiei

'. aplicarea pe peretii canalului radicular uscat a sealerului preparat (ac lentula, ac radicular, file)

. aplicarea pe virful conului primar a unei cantitati de sealer si introducerea conului in canal

+. condensarea conului (se realizeaza cu spreaderul, presind conul de un perete al canalului.)

0. introducerea si condensarea conurilor au"iliare de gutaperca 8 efectuarea radiografiei de control

!. topirea surplusului de gutaperca(indepartarea cu e"cavator , plugger)

&&.Avanta ele si dezavanta ele localizarii pulpei intr un lacas cuperetii duri.

-vanta e: limitarea accesului la pulpa a : microbilor, procesului carios, salivei. Crearea unui spatiu

optim la actiunea preparatelor medicamentoase

Dezavanta e: crearea unei presiuni intrapulpare ca urmare a eliminarii e"sudatului din pulpainflamata, semnul dolor marit, iar la o acutizare durerile sunt e"acerbate. din cauza peretilor durisituati in partea coronara a dintelui procesul patologic va evolua spre ape" si poate duce la o

periodontita

&(.Instrumente necesare pentru o)turarea canalelor. Selectarealor.

instrumente: ac entulo,plugger,sealer,termofile(;erificator,6bturator,cuptor ermaPrep)piesa inung i,rigla endodonticaselectarea lor se face in dependenta de metoda de obturare,(condensare laterala, termofile)


25/25

&*.Complicatiile care pot aparea in tratamentul cariei si pulpitei.

1. Predozarea pastei arsenicale sau aplicarea pastei in pulpite gangrenoase duce la

periodontita arsenicala

2. Din cauza inlaturarii incomplete a pulpei dentare, din cauza traumei periodontale cu

instrumentul endodontic apare o ?emoragie

3. Din cauza insuportarii substantei anestezice pacientul poate sa ne dea : lipotemii, colaps,

soc anafilactit

!. Daca canalul se va optura fara ca emoragia sa fie rezolvata primim o alta complicatie#

formarea unui ematom in periodont care va duce la dureri postobturatorii

". 6 alta eroare poate fi subopturarea sau supraobturarea canalelor radiculare, iar ca

complicatii apar procesele inflamatorii periapicale ( periodontita ).

$. %imerirea materialului obturator in canulul mandibular, pacientul va simti o durerefoarte mare iar apoi va aparea parestezia emiarcadei.

&. 3racturarea instrumentului endodontic

examen anul 3 stomatologie terapeutica

Documents