EVAZIUNE FISCALA

1 PARADISURI FISCALE.

REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Evaziune fiscala si paradisuri fiscale Repercusiunea impozitelor

Evaziunea fiscala In actuala conjuncture economica sistemele fiscale trebuie sa fie echitabile, sau cat mai putin inechitabile. In realizarea acestui scop fundamental, evaziunea fiscala constituie un obstacol important, cu implicatii de narura economica, dar i sociala. In plan economic, evaziunea fiscala influenteaza negativ desfasurarea concurentei, iar sub aspect social determina cre?terea obligatiilor fiscale suportate de restul contribuabililor i nemultumiri in randul populatiei unei tari. Evaziunea fiscala reprezintS sustragerea, prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare de cdtre persoane fizice si persoane juridice romane sau straine. In functie de modul in care poate fi savarita, evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare: evaziune fiscala legald sau toleratd sau evaziune frauduloasa sau ilicitd. Dei nici o lege pentru combaterea evaziunii fiscale nu se refera la o evaziune fiscala legala, termenul este des mtamit in litcratura de specialitate din tara i din strainatate, iar practica respectiva este i mai des intalnita. In plus, nici una din definitiile evaziunii fiscale nu distinge clar daca evaziunea fiscala presupune sau nu intentionalizarea subiectului. Conform unor speciali?ti, termenul de "sustragere" folosit in definitia evaziunii fiscale, nu implica cu necesitate prin el insui, denotatia intentionalitatii subiectului economic in realizarea evaziunii fiscale. Aceasta concluzie se bazeaza pe faptul ca evaluarea comportamentului subiectului economic ca reprezentand o "sustragere" nu este facuta de subiectul economic insusi, ci de catre inspectorul fiscal. Acestia considera in

1

continuare faptul ca subiectul economic nu va califica propriul comportament ca fiind unul evazionist. Asadar, so considers ca sustragerea subiectului economic de la plata obligatiilor legale cStre Stat constituie mai degraba, o evitare a acestei plati, mi intotdeauna intentionatS sau chiar constienta. Evaziunea fiscala legala constituie deci, un fenomen social, care consta in sustragerea de catre contribuabilii de drept a unei parti din materia impozabila, prin utilizarea lacunelor legislative in favoarea lor. Ca atare, fenomenul de evaziune fiscala legala este posibil prin utilizarea de catre contribuabili a lacunelor legislative in favoarea lor. In acest sens, deseori legislatia permite, in anumite cazuri, scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor veniruri, parti de veniruri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care, in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii, nu ar trebui sa fie excl use de la impunere. Se considers ca principalii factori care favorizeazS frecventa si dimensiunea evaziunii fiscale legale sunt lipsa vointei politice sau incapacitatea organuiui iegislativ in directia elaborarii unei legislatii clare si precise, care sa nu comporte interpretari diferite. Deseori se constats ca in perioadele in care se modifies sau se introduc noi legi, frecventa acestei forme a evaziunii fiscale este mult mai crescutS, fapt ce subzistS si in perioadele in care statul utilizeaza in mod deliberat impozitul pentru a promova o politics economics stimulativa ID anumite domenii de activitate sau fatS de anumite categorii de cetSteni. Evaziunea fiscala ilicita sau frauda fiscala este definitS in sens restrans ca o infractiune la lege care presupune, dincolo de o violare a spiritului legii, o infractiune directs si deliberata a reguluilor impuse pentru stabilirea si plata impozitului. Din moment ce se distinge evaziunea legala de evaziunea ilegalS ar insemna cS poate fi trasa o frontiers pentru departajarea celor douS domenii. In practicS insa, operatiunea este la fel de incerta ca si incercarea teoretica de a face distinctie intre frauds i evaziune. Unii economisti considera comportamentul evazionist ca fiind obligatoriu intentionat, chiar premeditat, avand in vedere ca subiectul evazionist se sustrage de la plata unor sume datorate statului, iar aceastS sustragere nu poate fi altfel decat intentionata.. Este astfel sustinutS ideea cS evaziunea fiscala presupune o sustragere pe orice cale de la plata unui impozit, incSlcarea unei legi, ea Corduneanu C, Sistemulfiscal in stiintafinantelor, Ed.Codecs, Bucurejti, 1998, p. 347 104

neputand fi deci legala: contribuabilul respecta legea sau nu o respecta; el datoreaza sau nu impozitul; fl plateste sau nu, nu exists jumatati de masura. Se mai poate observa faptul ca evaziunea fiscal a propriu-zisa se prezinta nu numai sub modalitati diferite ci si in nuante diferite de ilegalitate, variind astfel de la exagerari de posturi (de pilda exagerari de cheltuieli) la emisiuni de posturi (de obicei de venituri), aceasta din urma prezentand o gravitate mai mare, caci sunt mai greu de identificat. Cu toata diversitatea metodelor la care contribuabiJii recurg pentru a se sustrage ilegal de la plata obligatiilor fiscale care le revin, este posibila realizarea unei clasificari a fenomenelor de evaziune fiscala astfel: frauda traditionala care consta in sustragerea partiala sau totala de la plata obligatiilor fiscale, prin intocmirea si depunerea de documente incorecte sau prin abtinerea intocmirii documentelor cerate de legislatia in vigoare. frauda juridicS care presupune ascunderea adevaratei naturi a unui I organism sau a unui contract pentru a putea scapa de anumite consecinte fiscale frauda contabila care rezida in crearea unei aparente contabi li tati regulate, prin utilizarea de documente false, precum facturi false si a unor documente pentru cheltuieli contrafScute, in scopul majorarii tuturor cheltuielilor efectuate, diminuand veniturile, tinerea unei evidente duble (reale si fictive), falsificarea bilanturilor. Scopul final al acestei practici il reprezinta reducerea profitului impozabil sj stabilirea unei valori a TV A dedusa redusa. evaziunea frauduloasdprin evaluate reprezinta un procedeu de diminuare a valorii stocurilor, de supraestimare a amortismentelor si provizioanelor, avand drept obiectiv si efect deplasarea profitului in timp. Actele de evaziune fiscala sunt considerate infracfiuni, pedepsite cu sanctiuni privative de libertate (pentru eel e mai grave fapte pedeapsa put\nd I ajunge pana la 15 ani) sau, in unele cazuri, cu amenda, ca pedeapsa alternative si/sau cu interzicerea unor drepturi. Pentru faptele cu pericol social mai grav s-a prevazut si pedeapsa I complementara de interzicere, pe timp limitat, a practicarii meseriei sau | profesitL Cai modalitati de combatere fiprevenire a evaziunii fiscale Evaziunea fiscala constituie la momentul prezent un fenomen economic i social complex. Este imperios necesar, pentru toate statele lumii, ca urmarile nocive ale acestui fenomen sa fie limitate, micsorate, sasi

3

piarda din anvergura, in conditiile in care a devenit clar pentru toata lumea ca ele nu pot fi eradicate. Evaziunea fiscala are un efect direct si neintarziat asupra nivelurilor incasarilor fiscale, fapt ce conduce nemijlocit la dezechilibre in mecanismele pietei, precum si la imbogatirea, in mod ilicit, a practicantilor acestei metode de inselaciune ce afecteaza statul si in ultima instanta, pe fiecare dintre noi, contribuabili onesti. Existand mai multe interpretari, denumiri si acceptiuni ale acestui fenomen, este normal ca el sa fie si greu de definit. Sunt utilizate sintagme de genul "frauda, frauda ilegala, evaziune internationala, frauda legala, evaziune internationala, frauda prin lege, economie subterana". Nu doar terminologia constituie un element de confuzie, ci si legea ambigua, granita dintre licit si ilicit fiind foarte fragila. Asa cum am mai precizat, evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si international1. In Romania, ca si in alte tari, evaziunea si frauda fiscala reprezinta o parte importanta a economiei subterane. Daca pentru alte tari ponderea acestor componente ale economiei subterane reprezinta de la o jumatate, pana la doua treimi, in Romania aceasta parte din intreg este probabil mai mare, din eel putin doua motive: drogurile, spalarea banilor, camataria, nu sunt inca la dimensiuni foarte mari; conditiile pentru fraudarea fiscului si o conjuncture favorabila evaziunii sunt deosebit de propice pentru ca fenomenul sa capete dimensiuni mari si ritmuri ascendente relativ inalte, superioare celor ale cresterii economiei oficiale. Infractiunea de evaziune fiscala inseamna savarirea in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale a urmatoarelor fapte: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b)omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c)evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;

1 Iulian Vacarel, Gh. D. Bistriceanu ?i colectiv, Finante Publice" ed. a TV-a, Editura Didactica?i Pedagogica RA, Bucureti 2004, pag. 431.

106

d)alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii aleaparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e)executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f)sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g)substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu Codul de procedure fiscala si ale Codului de procedure penala2. Evaziunea fiscala definita ca fapta penala consta in sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoane fizice si persoane juridice romane sau straine, denumite contribuabili. Desfasurarea de activitati permanente sau temporare, generatoare de veniruri impozabile va avea loc numai pe baza unei autorizatii emise de organul competent sau a unui alt temei prevazut de lege dar, si obligatia declararii organelor de control a bunurilor sau valorilor impozabile. Contribuabilii sunt obligati sa evidentieze veniturile realizate si cheltuielile efectuate din activitatile pe care le-au desfasurat prin intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente prevazute de lege si sa le declare cu sinceritate. Revenind la definitia evaziunii i implicit a celei de frauda fiscala, se observa ca infractiunea se poate savarsi in mai multe modalitati. Atat ca urmare a numarului mare de modalitati (fiecare dintre acestea fiind susceptibile de altele noi), a gradului de pericol social diferit ceea ce impune un tratament penal diferit dar, si pentru usurinta intelegerii si aplicarii textului de lege, legiuitorul a decis incriminarea ca infractiune distincta a fiecarei din aceste modalitati. Infractiunile de evaziune fiscala reglementate sunt urmatoarele: Refuzul de a prezenta organelor de control prevazute de lege documentele justificative si actele de evidenta contabila necesare pentru stabilirea obligatiilor fiscale fata de stat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda ; Intocmirea incompleta sau necorespunzatoare de documente primare sau de evidenta contabila ori acceptarea unor astfel de documente, cu scopul de a impiedica verificarile financiar-contabile pentru

2Legea pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale nr. 241 publicata in Monitorul Oficialal Romaniei, Partea I, nr. 672/27.07.2005 Art. 9 (1).

5

identificarea cazurilor de evaziune fiscala se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepruri sau cu amenda; Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate statului prin neinregistrarea unor activitati pentru care legea prevede obligatia inregistrarii in scopul obtinerii de veniruri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani si interzicerea unor drepruri; Sustragerea de la plata obligatiilor fiscale, in intregime sau in parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile ori taxabile sau, efectuarea oricaror alte operatiuni in acest scop, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepruri; Fapta de a nu evidentia prin acte contabile sau alte documente legale, in intregime sau in parte, veniturile realizate ori de a inregistra cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, daca au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei si contributiei, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani i interzicerea unor drepruri sau cu amenda; Organizarea sau conducerea de evidente contabile duble, de catre conducatorul unitatii sau alte persoane cu atributii financiar-contabile ori alterarea memoriei aparatelor de taxat, marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor, taxelor sau contributiilor, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea unor drepruri. Distrugerea actelor contabile sau a altor documente ori a memoriilor aparatelor de taxat sau de marcaj ori a altor mijloace de stocare a datelor, in scopul aratat se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta mai sus; Declararea fictiva facuta de contribuabil sau imputernicitii acestuia cu privire la sediul unei societati sau la schimbarea acestuia fara indeplinirea obligatiilor prevazute de lege in scopul sustragerii de la controlul fiscal se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea unor drepruri. Putem concluziona astfel ca, pe de o parte, prin incriminarea faptelor de evaziune fiscala sunt aparate relatiile sociale care asigura desfasurarea normala a unei activitati reglementate prin lege, cea de formare a bugetului de stat (si nu numai) pe calea taxelor si impozitelor, iar pe de alta parte, prin incriminari sunt aparate si relatiile sociale privitoare la patrimoniul statului ca patrimoniu public. Evaziunea fiscala consta, deci, in totalitatea procedeelor legale ori nelegale prin intermediul carora contribuabilii persoane fizice sau juridice sustrag partial ori integral materia lor impozabila de la plata obligatiilor 108

stabilite prin lege, incalcand nu doar un act normativ obisnuit ci insasi Constitutia Romanici. care prevede ca "cetatenii au obligatia de a contribui, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice." Functiile si manifestarile evaziunii fiscale Cauzele si imprejurarile in care are loc fenomenul de evaziune fiscala au condus la definirea unei functii generale a acesteia, determinate - in ultima instanta - de o singura. variabila: politica fiscala. In Romania, aparitia si manifestarea fenomenului de evaziune fiscala este cu atat mai dramatica cu cat societatea romaneasca se afla nu numai la un moment de cotirura in existenta ei, ci si intr-o profunda criza economica. Fenomenul de evaziune fiscala se afla sub incidenta a doua categorii de factori: endogeni, concretizati in autoritatile fiscale (parlament, guvern) si exogeni, exprimati prin variabile economice, sociale, culturale si psihologice. In literatura de specialitate se propune pentru evaziunea fiscala o functie generala, care are un caracter empiric si a carei valoare variaza de la o tara la alta si de la o perioada la alta. Pornind de la functia generala a evaziunii fiscale se pot ilustra si unele cazuri particulare. O analiza pertinenta a evaziunii fiscale se realizeaza printr-o abordare a comportamentului uman si aceasta din punct de vedere economic. In sprijinul acestei abordari vin opiniile specialistilor cu privire la relatia dintr-o utilitate marginala a banilor, impozitelor si evaziunii fiscale. Asa cum este cunoscut, legea utilitatii marginale descrescande spune: cu cat creste cantitatea dintr-un bun sau serviciu, cu atat va fi mai mica valoarea care se atribuie unitatilor aditionale (suplimentare) din acest bun. Dincolo de ilegalitatea acestui fenomen, si de consecintele pe care le implica in planul politicii fiscale, evaziunea fiscala, ca actiune a individului, nu este lipsita de rationalitate. Multe din dificultatile cu care se confrunta oamenii pornesc de la relatia utilitate (placere) - cost". Pe de-o parte, insa, daca se poate, fara nici un cost, in speta, fara a plati impozite sau impozitele platite sa fie cat mai mici. In vederea determinarii modului optim de combatere a evaziunii fiscale, este utila dezvoltarea unui model care sa tina seama de urmatoarele elemente: pagube, costul descoperirii evaziunii fiscale, numarul de infractiuni. Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale este atat de intins pe cat este de larg si variat campul de aplicare a impozitelor.

7

In functie de modul cum poate fi savarsita, evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare: -evaziunea legala (realizata la adapostul legii); -evaziunea frauduloasa (ilicita). 1. Evaziunea fiscala legala permite sustragerea unei parti din material impozabila, fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Evaziunea fiscala legala este posibila deoarece legislatia din diferite state ale lumii permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor veniruri, parti de veniruri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care in conditiile respectarii riguroase a legislatiei in vigoare si principiilor impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare. Acordarea unor facilitdti fiscale (sub forma unor exonerari, scutiri partiale, reduceri, deduceri) constituie un cadru favorabil ocolirii sau prelevarii de la plata obligatiilor fiscale prin anumite procedee. Acordarea unor scutiri delimitate temporal, in cazul infiintarii de noi societati comerciale, de la plata impozitului pe profit, constituie un alt exemplu. O posibilitate suplimentara de producere a evaziunii fiscale legale o constituie existenta paradisurilor fiscale" unde isi stabilesc domiciliul i sediul social atat persoane fizice, cat si persoane juridice si spre care isi dirijeaza profiturile obtinute pe teritoriul altor tari, eludandu-se astfel fiscul. Evaziunea fiscala legala poate fi evitata prin corectarea si imbunatatirea cadrului juridic prin care aceasta a devenit posibila, desi existenta unor interese politice, economice si sociale, determina tolerarea tacita a unor situatii evazioniste. Frecventa acesteia este mai accentuata in perioadele cand se modifica sau se introduce noi legi, precum si atunci cand statul utilizeaza in mod intentionat impozitul in scopul promovarii unor politici economice stimulatoare fata de anumite categorii socio-profesionale sau in anumite domenii de activitate. In continuare, prezentam cateva exemple de evaziune fiscala legala. Un exemplu de evaziune fiscala la adapostul legii este impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, impunere ce creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza veniruri mai mari decat media sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva. Un alt exemplu de evaziune legala care permite ca o parte de venit sa scape de la impunere sunt facilitatile fiscale care se acorda agentilor economiei din anumite ramuri ale economiei la infiintare sau pe parcursul 110

desfasurarii activitatii sub forma unor scutiri de la plata T.V.A. la import sau export, accize, etc. sau reduceri de impozit pe profit. Amortizarea accelerata, atunci cand este permisa de lege pentru unele categorii de fonduri fixe, conduce la diminuarea profitului impozabil in favoarea constituirii unui fond de amortizare mai mare decat eel impus de valoarea uzurii fizice si morale, inregistrate de mijloacele fixe respective in perioada luata in calcul. Evaziunea fiscala la adapostul legii poate fi evitata prin corectarea, perfectionarea si imbunatatirea cadrului legislativ care au facut-o posibila. 2. Evaziunea fiscala frauduloasa (ilicita) presupune eludarea deliberate a legislatiei fiscale si este sanctionata de lege prin masuri pecuniare si privative de libertate. Fiind un fenomen social cu implicatii asupra finantarii cheltuielilor publice, evaziunea fiscala frauduloasa consta in ascunderea ilegala, totala sau partiala, a materiei impozabile de catre contribuabili, in scopul reducerii sau eliminarii obligatiilor fiscale ce le revin. Evaziunea fiscala ilegala se prezinta sub urmatoarele forme: a) evaziunea traditionala (prin disimulare), care: consta in sustragerea, partiala sau totala, de la plata obligatiilor fiscale, fie prin intocmirea si depunerea de documente incorecte, fie prin neintocmirea documentelor cerute de legislatia in vigoare; include urmatoarele procedee principale: intocmirea unor declaratii fiscale false sau neintocmirea acestora; reducerea intentionata a incasarilor, in scopul reducerii taxei pe valoarea adaugata si a profitului impozabil, prin incasari in numerar fara chitante si vanzari fara factura; cresterea voita a cheltuielilor pentru a diminua profitul impozabil; producerea si comercializarea de bunuri si servicii economice in mod ilegal; desfasurarea unor activitati profesionale recompensate in mod clandestin (la negru); diminuarea valorii mostenirilor primite i a tranzactiilor cu bunuri imobiliare s.a.; b) evaziunea prin evaluare consta in diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea amortismentelor si provizioanelor, in scopul deplasarii profitului in timp. Evaziunea fiscala nu se manifests doar pe plan national, ci si international, datorita accentuarii cooperarii economice internationale si a dezvoltarii relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel de fiscalitate diferit. O modalitate des utilizata de companiile transnationale, in scopul sustragerii de la impunere a unei parti de profit, o constituie infiintarea unor

9

filiate in tari unde fiscalitatea este mai redusa si organizarea unor relatii artificiale (de regula, scriptice) intre acestea si unitatile producatoare aflate pe teritoriul altei tari, unde fiscalitatea este mai ridicata. Frecvent, evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste sub diferite forme, cum ar fi: tinerea unor registre contabile nereale; distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privind livrarile de marfuri, preturile practicate, comisioanele incasate sau platite, etc.; intocmirea de documente de plata Active; modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare; intocmirea unor declaratii vamale false la imporrul sau exportul de marfuri; intocmirea de declaratii de impunere false, cand cu buna stiinta nu sunt mentionate decat o parte din veniturile realizate etc. Pe masura adancirii cooperarii economice internationale si a dezvoltarii relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscala nu se mai manifesta doar ca un fenomen national, ci a devenit unui international. Astfel, de exemplu, o firma avand sediul de baza intr-un anumit stat si diferite reprezentante in alte state, dintre care unele cu un regim fiscal mai bland, va fi mai mult decat tentata sa transfere o parte cat mai mare din profitul realizat in statul cu fiscalitate mai ridicata in statul cu o fiscalitate mai redusa. Astfel, pe glob se intalnesc numeroase oaze fiscale " sau paradisuri fiscale ", cum sunt ele denumite, si anume: Elvetia, Liechenstein, Luxemburg, Bahamas, Panama, Insulele Cayman, etc. Pe teritoriul acestor state sunt infiintate numeroase firme straine catre care sunt dirijate profiturile unitatilor productive aflate pe teritoriul altor tari, eludandu-se fiscul. Astfel, de exemplu, in Liechtenstein sunt inregistrate mai multe sedii sociale de firme industriale si comerciale, reale si fictive, decat totalul populatiei sale, respectiv circa 40.000 de firme la 25.000 de locuitori. Explicatia consta in faptul ca orice firma care isi stabileste sediul pe teritoriul acestui stat este scutita de plata impozitului pe profit. De asemenea, in Insulele Cayman, situate in Marea Caraibilor, cu o populatie de numai 20.000 de locuitori sunt inregistrate injur de 19.000 de diferite companii, peste 500 de band si peste 300 de firme de asigurari. In acelasi timp, 20 din primele 25 de banci ale lumii au filiate deschise in aceste insule, iar acest nou centru financiar in numai cativa ani a ajuns sa detina aproape 10% din piata eurodolarilor.

112

Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale in domeniul impozitelor indirecte Legislatia Uniunii Europene considera prevenirea evaziunii si sustragerii fiscale drept o sectiune distincta a capitolului de impozitare, separat de principiile generale, impozitarea directs, impozitarea indirectS (fiind incluse aici si scutirile individuale de impozite) si alte impozite. Prevenirea este unui dintre obiectivele principale ale politicii fiscale ale Uniunii Europene, pentru care s-a infiintat o structure specializatS a Comisiei Europene - Oficiul European Anti-fraudS (OLAF)9. Cele mai mari eforturi in domeniul prevenirii s-au concentrat pe integrarea sistemului T.V.A. pentru a lupta mai eficient impotriva evaziunii si sustragerii fiscale. Cadrul legal al Uniunii Europene prevede contacte directe intre servicii specifice de asistenta bilaterala si schimb de informatie, eficientizand si sporind ritmul cooperarii. In acelai scop de combatere mai eficienta a fraudei si evaziunii fiscale, noul sistem stabilit de asistenta bilaterala i schimb de informatie asigura o functionare corecta a sistemului de T.V.A. Se prevede: a)infiintarea unei baze de date electronice (Sistemul de Schimb Informational VIES - T.V.A.) si b)comunicare automata catre toate statele membre a valorii totale a tuturor bunurilor intracomunitare contribuabililor identificati in respectivele state membre, odata cu numerele de identificare relevante ale T.V.A.-ului. Sistemul confers Comisiei rolul de protector pentru o functionare corecta a cooperarii administrative. Frauda la T.V.A. in cadrul Comunitatii trebuie intampinata de un rSspuns la nivel de Comunitate, si trebuie contracarata de o actiune comuna a statelor membre si a Comisie. In timp ce statele membre poartS responsabilitatea principals in implementarea unor astfel de masuri, cerute pentru o operare corecta a sistemului integrat T.V.A., rolul Comisiei in acest domeniu ar fi acela de coordonare si stimulare. Pentru a spori posibilitatile de detectare si prevenire a fraudei si evaziunii fiscale in comertul intracomunitar, statele membre ar trebui sa schimbe informatii ccl putin in urmatoarele situatii: a) acolo unde se considers efectuarea impozitSrii in statul membru de destinatie si eficienta sistemului de control depinde in mod necesar de informatia furnizatS de statul membru de origine. Excmple: livrSrile intracomunitare de vehicule noi (vehicule de teren, vase si aparate de zbor, la care se face referintS in art. 28a (2) al Directivei 77/3888/CEE), sau vanzSrile la distantS, netaxabile in statul de origine;

11

b)acolo unde exista o suspiciune de frauda in celalalt stat membru .Exemple: servicii intracomunitare considerate a avea un caracter neobisnuit (cum ar fi neintocmirea de facturi fiscale la destinatari, pentru aceste servicii) sau discrepante intre oferte si achizitii (cazuri in care informatia furnizata conform art. 4 (3) al Regulamenrului CEE nr. 218/92 difera semnificativ de valoarea declarata a achizitiilor intracomunitare); c)unde exista cazuri care in mod general prezinta riscuri mai ridicate de frauda sau sustragere fiscala in celalalt stat membru. Exemple: potentialele companii "Phoenix" (cum ar fi acele companii care la inceputul afacerii furnizeaza un numar mare de marfuri si servicii intracomunitare clientilor din alt stat); beneficiile din T.V.A. ale contribuabililor, nestabilite pe teritoriul tarn respective (Directiva Consiliului 79/1072/CEE) sau alocarea numerelor de identificare ale T.V.A. catre operatori din celalalt stat membru; d)acolo unde s-a descoperit un caz de frauda pe teritoriul unui stat membru care ar putea avea repercusiuni in alt stat membru. Exemple: companii fantoma care au facut tranzactii intracomunitare sau contribuabili retinuti pentru frauda de T.V.A. in comertul intracomunitar. In concluzie, Regulamenrul Consiliului (CEE) privind cooperarea administrativa in domeniul impozitarii indirecte (T.V.A.) a pus bazele unui sistem de stransa colaborare intre autoritatile administrative ale statelor membre si intre respectivele autoritati si Comisie. Fara a incalca aceste prevederi, autoritatea competenta din fiecare stat membru va trimite mai departe informatia, printr-un schimb structurat sau automat, catre autoritatea competenta din oricare stat membru interesat, in urmatoarele cazuri: -unde se considera efectuarea impozitarii in statul membru de destinatie si eficienta sistemului de control depinde in mod necesar de informatia furnizata de statul membru de origine; -unde s-a comis o incalcare a legislatiei T.V.A. sau probabil s-a comis intrunul din celelalte state membre; -unde exista un rise de evaziune sau sustragere fiscala in celelalte state membre; -unde o incalcare a legislatiei T.V.A., care s-a comis sau e probabil sa se comita pe teritoriul unui stat membru ar putea avea repercusiuni in celelalte state membre. Pentru a se alinia standardelor Uniunii Europene privind lupta impotriva evaziunii si a sustragerii fiscale, politica curenta de impozitare a Romaniei pune accent pe analiza si perfectionarea urmatoarelor activitati, institutii si regulilO: 114

-colectarea impozitelor si lupta impotriva fraudei si a coruptiei, incluzandinstitutive relevante si eficienta acestora - Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor Publice i Procuratura Generala; -procedurile fiscale - in mod special cele referitoare la controlul si inregistrarea activelor si veniturilor; -armonizarea si integrarea tuturor regulilor si procedurilor intr-un singur Cod Fiscal" compatibil cu standardele Uniunii Europene. Evaziunea fiscala in Romania Motivele pentru care in Romania acest fenomen este greu de impiedicat si cuantificat sunt complexe si numeroase, printre ele putand fi amintite: multiplele imperfectiuni si particularitati in domeniul legislatiei fiscale, organizarea activitatii fiscale, nefolosirea metodei contabilitatii nationale pentru evidenta macroeconomica, evaziunea masiva realizata de diferite grupuri de interese si agenti economiei aparuti doar pentru a beneficia de lacunele legilor, lipsa unui cod fiscal, principiul confidentialitatii bancilor s.a. Evaziunea fiscala constituie un fenomen economico-social extrem de nociv, asa cum am mai spus, iar permisivitatea legislativa, precum si cea a autoritatilor competente, coroborate cu un grad fiscalitatii extrem de ridicat, mai ales pentru o tara in tranzitie catre economia de piata autentica, viabila, reala au condus la crearea unui mediu propice dezvoltarii practicilor evazioniste. Coruptia institutionalizata, premisa a evaziunii fiscale nu doar ca ofera protectie acestei maladii economice si sociale, ba chiar o sustine, o incurajeaza, profita de pe urma ei, obtinand atat foloase materiale, cat i castigand capital electoral, amanand masuri drastice in privinta unor societati cu datorii extrem de mari numai pentru a inabusi eventualele proteste sindicale sau pentru a satisface clientela politica. Oportunitatile oferite de procesul schimbarii, coroborate cu insuficienta controlului legal, au favorizat mai ales criminalitatea orientata spre profit, care are tendinta de a dobandi un caracter global, exploziv si organizat, prejudiciind societatea in ansamblul sau, structurandu-se si multiplicanduse neincetat, concretizandu-se in fapte penale de o mare complexitate si diversitate sub aspectul numarului de participanti, metodelor folosite, prejudiciilor cauzate si institutiilor vizate. In Romania nu se poate spune ca evaziunea fiscala a fost importata, insa acest fenomen este o urmare a situatiei economice, a permisivitatii autoritatilor, a grupurilor de interese ce isi urmaresc afacerile proprii sub obladuirea unor guvernari trecute ori prezente, a nivelului de trai al majoritatii cetatenilor, a gradului de civilizatie, cultura si constiinta civica, i

13

mai ales, a politicilor fiscale agresive si chiar exagerate uneori duse de catre autoritati. Nu degeaba s-a constatat, in timp, prin intermediul experientei, ca un sistem fiscal nu este eficient ori potrivit in functie de nivelul mare al incasarilor ci de gradul in care acesta este acceptat de contribuabil, fie el persoana fizica ori juridica. S-au dezvoltat in timp numeroase mijloace pentru a ocoli plata obligatiilor fiscale, insa cei ce le utilizeaza pot fi impartiti in doua categorii: cei care, exploateaza insuficientele actelor normative din domeniu si cei care utilizeaza procedee ilicite. Evaziunea fiscala legala este o actiune a contribuabilului de a ocoli legea, recurgand la o combinatie neprevazuta de lege si deci "tolerata" prin scapare din vedere. Suportul legal al acestora este dat de principiul ca ceea ce legea nu interzice este permis. Faptele de evaziune fiscala bazate pe interpretarea favorabila a legii eel mai frecvent folosite sunt: 1.Investirea unei parti a profitului realizat in achizitii de bunuri pentru care statul acorda facilitati, desi utilitatea acestora nu este aceeasi cu cea gandita de legiuitor, in scopul cresterii economice si dotarii cu tehnologie moderna(exemplu: autoturismele) Folosirea in anumite limite a prevederilor legale cu privire la donatiile filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu; 2.Scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate - mult mai mari decat cele care rezulta din aplicarea cotelor legale; 3.Unii agenti economiei constituie fonduri de amortizare sau de rezerva mult mai mari decat ar fi justificat din punct de vedere economic, diminuandu-se astfel cuantumul venitului impozabil 4.intocmirea unor acte de plata a unor sume de bani din venituri pentru achizitionarea unor utilaje, masini, materii prime sau alte bunuri, neprimite in realitate, pentru ca dupa expirarea perioadei de impunere sa-i fie returnate sumele platite fictiv, cu consecinta diminuarii impozitului; Evaziunea fiscala ilicita se poate defini ca fiind o actiune constienta a contribuabilului ce violeaza o prescriptie legala cu scopul de a nu plati obligatiile fiscale cuvenite. in acest scop se recurge la diminuarea obiectului impozabil sau folosirea altor cai de sustragere. Frauda fiscala presupune, dincolo de o violare a spiritului legii si a intentiei legiuitorului, o incalcare directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata impozitului. Astfel, este cazul disimularii materiei impozabile prin absenta declaratiei de impunere sau prin operatii fictive ori de creare de societati fictive. Determinarea tuturor procedurilor prin care se poate savetrsi evaziunea 116

fiscala frauduloasa nu este posibila, dar din experientele acestui gen de cazuri se pot enumera, intre altele: 1. Inregistrarile in contabilitate efectuate astfel incat rezultatele sa fie micsorate; 2.Introducerea in tara prin intermediul firmelor fantoma de marfuri din import fara acte de provenienta pentru a fi sustrase de la plata obligatiilor fiscale; 3.Nedeclararea tuturor marfurilor in vama sau prin subevaluarea acestora, urmata de valorificarea lor la preturile pietii si sustragerea astfel de la plata in intregime a taxelor vamale; 4.inregistrarea partiala a veniturilor realizate fie prin neintocmirea documentelor de evidenta primara, fie prin inscrierea in acestea a unor date nereale cu privire la pret, cheltuieli, cantitati etc.; 5.inscrierea unor preturi/valori, chirii, dobanzi, garantii materiale mai mici decat cele reale in diferite contracte incheiate de contribuabil ( de vanzarecumparare a unor bunuri mobile sau imobile, de furnizare de marfuri, de sponsorizare a unor activitati, de inchiriere ori concesionare la sau de la alte persoane fizice sau juridice a unor fonduri de comert de imprumut sau de credit cu o anumita dobanda sau in anumite conditii oneroase etc.); 6.Necuprindcrea unor operatiuni ce intra in sfera TVA in baza de calcul a taxei sau necuprinderea in TVA a tuturor facturilor; 7.Neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor incasate de la clienti; 8.Sustragerea de la plata TVA aferenta importului de bunuri prin prezentarea in vama a unor acte fictive de donatie ori facturi exteme subevaluate precum si neincluderea in deconturi a TVA amanata la plata in vama; 9.Infiintarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive; 10.Nejustificarea cu documente legale a inregistrarilor in evidenta contabila; 11. inregistrarea in conturi personale a unor parti din beneficiu. in Romania evaziunea fiscala se manifests prin diferite forme, cum sunt: practicarea unor preturi inferioare costurilor produselor brute livrate si implicit calcularea accizelor in functie de preturile respective si nu de costurile cfective ale produselor; neinregistrarea in contabilitate a veniturilor realizate; utilizarea unor facturi externe falsificate, in care se inscriu preturi mai mici decat cele reale;

15

in cazul autentificarii actelor de instrainare a imobilelor, deseori partile convinca pretul vanzarii inscris in actul de vanzare-cumparare autentificat sa fie inferior celui real, pentru ca taxa de timbru sa se determine la un nivel mai mic; vanzarile nedeclarate (cele care se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si fara a fi inregistrate in contabilitate); deducerile false (se realizeaza prin intocmirea de facturi false); erorile intentionate de inregistrare; cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea permite deduceri, fara insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. Un caz mai raspandit este acela al solicitarii deducerii T.V.A. de catre doi agenti economiei pentru acelasi bun exportat, ale carui documente au circulat prin mai multe societati; de aceea, dovada exportului nu trebuie legata exclusiv de documentele vamale, ci si de un ansamblu de elemente cum ar fi, pe langa facturi si documentele existente in banca privind modalitatile de plata, corespondenta referitoare la tranzactie etc. Masurile luate vizeaza recalcularea valorii exportului si redimensionarea T.V.A. dedusa, stabilindu-se diferentele solicitate i rambursate nelegal, precum si calcularea majorarilor legale. In statele cu o fiscalitate mai veche, adaptata proprietatii private si economiei de piata, se practica si alte forme de evaziune (frauda fiscala): -frauda pe termen lung, cand o intreprindere isi creeaza in timp o reputatie solida de respect si onestitate, pentru ca brusc sa-si inceteze platile declarandu-se in stare de faliment (dupa transferul profitului in alta tara); -frauda pe termen scurt, cand o noua intreprindere este constituita (cu intentia de a obtine bani prin pretentii false), depune o cerere de rambursare care este justificata, iar dupa rambursare intreprinderea isi inceteaza activitatea, iar primitorul dispare; -sindromul Phoenix, cand o firma ce trebuia sa plateasca T.V.A. se lichideaza sau este declarata in stare de faliment, dar reapare o noua firma cu acelasi director, lasand organele fiscale sa incerce colectarea impozitului de la compania lichidata; -sindromul companiilor multiple" in care sunt inregistrate mai multe firme, printre care si una fantoma, care solicita rambursarea T.V.A., fara plata celei colectate, dupa care dispare; - manipuldrile insignifiante, prin care se opereaza o serie de modificari marunte in contabilitate, cum ar fi: omiterea de la insumare a unor 118

pagini, inregistrarea de mai multe ori a unor facturi de intrare, raportarea gresita etc., care due la intocmirea unui decont de T.V.A. incorect. Responsabilitatea anumitor infractiuni si a fraudei in materie de T.V.A. nu este intotdeauna imputabila intreprinderilor, ci decurge din dificultatile legate de intelegerea aplicarii acestui impozit. Desi mecanismul sau se explica cu usurinta, functionarea sa se dovedeste complexa. Numarul exceptarilor de T.V.A. se diminueaza treptat, dar subzista deducerea in functie de destinatia data materialelor aprovizionate. Numeroase dispozitii apar, astfel, circumstantiate si nu raspund nici unei baze logice sau juridice, in particular cele legate de deductibilitate. In domeniul evaziunii fiscale s-au identificat urmatoarele cauze care au facilitat manifestarea acesteia: desfasurarea de activitati fara autorizatie legala; intentia de eludare sau incalcare deliberate a prevederilor din legislatia fiscala, in vederea sustragerii de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor; amanarea sau refuzul achitSrii obligatiilor fiscale corect determinate; conducerea incomplete sau incorecta a evidentelor care stau la baza determinarii cheltuielilor, veniturilor si obligatiilor fiscale; exploatarea la maximum a unor incoerente sau inconsecvente ale legislatiei fiscale sau interpretarea arbitrara a prevederilor acesteia in ceea ce priveste facilitatile fiscale; o fiscalitate ridicata relativ la posibilitatile contribuabilului roman obisnuit; existenta unui sistem de prevenire a ilegalitatilor, de control si de sanctionare, avand oameni slab pregatiti, prost informati, echipati, remunerati si, implicit corupti insuficienta educatiei cetatenesti si fiscale necunoaterea legislatiei fiscale. Potrivit estimarilor reprezentantilor asociatiei patronale din domeniul productiei si comercializarii alcoolului si bauturilor alcoolice, in anul 2008, 80% din productia de alcool a Romaniei se desface pe piata neagra, mai mare cu 20% decat in 2006. Pe de o parte, numarul evazionistilor este in continua crestere, iar pe de alta parte inlesnirile acordate la plata obligatiilor bugetare s-au dovedit total ineficiente, pe fondul incoerentei legislative si a presiunii fiscale, astfel incat arieratele producatorilor cinstiti continua sa creasca, iar esalonarile de plata nu pot fi respectate, ducand la prabusirea acestora.

17

in primul rand ca fabricile ilegale de alcool nu doar ca urmaresc un castig rapid si isi desfasoara activitatea pentru numai 2-3 luni, iar apoi isi muta sediile in alte zone ale tarii pentru a nu fi descoperite, dar pericliteaza i vietile consumatorilor, produsele lor nerespectand in general nici o norma sanitara de igiena sau de productie, si aceasta tocmai pentru ca sunt greu de depistat. in afara de aceste prejudicii aduse statului si sanatatii consumatorilor, piratii fac o concurenta neloiala nu numai prin vanzarea la preturi foarte scazute dar i utilizand marci inregistrate ale altor producatori consacrati. in dorinta de a incuraja dezvoltarea sectorului privat si cu precadere a intreprinderilor mici si mijlocii, atragerea de capital strain, dezvoltarea si modernizarea unor sectoare, autoritatile postdecembriste au acordat multiple facilitati diversilor intreprinzatori. Ordonanta de urgenta nr.24 din 30 septembrie 1998, completata si modificata prin Legea nr.20/1999, privind regimul zonelor defavorizate, specifica faptul ca societatile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice romane precum si intreprinzatorii particulari sau asociatii familiare care isi au sediul si isi desfasoara activitatea in zona defavorizata, beneficiaza pentru investitiile nou create de urmatoarele facilitati importante: scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA pentru masinile, utilajele care se importa in vederea efectuarii de investitii in zona, restituirea taxelor vamale pentru materii prime, piese de schimb necesare productiei proprii in zona, scutirea de la plata impozitului pe profit. Presa scrisa si audiovizuala a semnalat ca intentiile guvernantilor au fost speculate de catre unii agenti economiei care au recurs la practici de evitare a platii datoriilor fiscale catre stat, printre care: 1.Transferarea formala a activitatii unei societati deja existente intr-o alta localitate pe o societate dintr-o zona defavorizata in scopul obtinerii respectivelor facilitati; 2.Declararea productiei realizate de o societate cu sediul intr-o zona ce nu profita de facilitati ca fiind rezultatul activitatii unei societati cu sediul intro zona defavorizata. in urma inventarului efectuat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului s-a ajuns la concluzia ca 20% din locuintele construite in Romania intre anii 2004 - 2007 sunt ilegale (neautorizate). Aceasta inseamna ca numai domeniul constructiilor de locuinte contribuie cu aproximativ 19000 miliarde la economia subterana a Romaniei. Pentru ca tabloul sa fie complet, adaugam si evaziunea fiscala de peste 600 de miliarde lei "curati" calculati ca diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata declarata si 120

valoarea reala. In medie, proprietarii si firmele declara doar 10% din valoarea reala a investitiei. Un fapt cat se poate de grav este totodata acela al jocurilor de noroc; dupa cum se stie Romania are o legislate extrem de permisiva si in acest domeniu foarte atractiv atat pentru pasionatii acestui gen de distractii, cat mai ales pentru cei ce patroneaza astfel de afaceri. Este binecunoscut ca, desi fiind o tara cu un nivel de trai extrem de scazut, Romania avea, pana acum activa ani, numai in Bucuresti un numar atat de mare de cazinouri, incat densitatea lor pe cap de locuitor o depasea pe cea din Las Vegas. Acest gen de localuri sunt patronate in general de cetateni straini, marea majoritate functionand ilegal, si pentru perioade scurte de timp; nu o data surse din Politie au sustinut ipoteza conform careia exista organizatii teroriste internationale sustinute cu fonduri de catre cetateni straini de origine araba, patroni ai afacerilor mai sus mentionate, afaceri care in aparenta sunt curate. Astfel de localuri sunt foarte greu de verificat, ca sa nu mai spunem ca pot fi utilizate in scopul spalarii banilor proveniti din actiuni ilicite. Evaziunea fiscala este foarte usor de practicat in astfel de "investitii"; verificarile organelor de control sunt greu de facut, ca sa nu mai vorbim de coruptibilitatea anchetatorilor. In general cauza principala a lipsei eficientei organelor abilitate o constituie coruptia de la nivelurile cele mai inalte, care nu permite desfasurarea unor anchete sau controale obiective si eficiente. O alta situatie aparte apare atunci cand veniturile datorate statului se diminueaza datorita pirateriei si incalcarii dreptului de autor, mai ales in ceea ce priveste productiile audio si video romanesti si straine. Piratii copiaza fara a define drepturi de autor diverse produse de pe piata, pe care le vand mai ieftin decat producatorul autentic, castigand astfel sume fabuloase, prejudiciind firmele serioase de productie, dar si statul roman intrucat o afacere ilegala in nici un caz nu va fi declarata de buna-voie la Fisc, pentru a fi impozitata. Pierderile cauzate in Romania de inculcarea drepturilor de autor in domeniul jocurilor de calculator, in eel muzical, al filmelor si al cartilor s-au cifrat in anul 2007 la 25,9 milioane de dolari, se arata intr-un raport al International Intellectual Property Alliance (IIPA). Autoritatile romane incearca sa diminueze fenomenul, constientizand sumele fabuloase pierdute de agentii economiei si implicit si de stat. Politia Romana si Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, cu sprijinul BSA, au efectuat de la inceputul anului 2008 peste o suta de controale. Au fost constatate astfel incalcari ale drepturilor de autor in materia programelor de calculator in aproape toate situatiile. Acest lucru reprezinta o crestere de 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

19

Constatarea unui numar atat de mare de infractiuni se datoreaza, pe de o parte, specializarii politistilor si inspectorilor OPvDA, pe de alta parte, extinderii zonei geografice de actiune a acestora. Un alt fenomen negativ, privit de unii ca o afacere este si traficul cu masini furate ori cumparate cu acte in regula din alte tari. Legea a oferit mult timp portite de scapare pentru neplata taxelor vamale ori a impozitelor pe aceasta categorie de produse; cei care detineau fundatii sau asociatii nonprofit sau organizatii nonguvernamentale aveau dreptul la numeroase facilitati fiscale in ceea ce priveste introducerea in tara de autoturisme. Exista posibilitatea recarosarii (o masina era introdusa in vama sub pretextul recarosarii alteia, se intocmea documentatia necesara, se pastrau numerele de inmatriculare si nici o taxa nu era platita), a introducerii de masini tara taxe pentru cetatenii cu dubla cetatenie(dintre care una romana) sau repatriati, acestia la randul lor putand apoi sa le vanda ori sa cesioneze dreptul de folosinta asupra lor( de fapt o vanzare mascata). Detinatorii fundatiilor si organizatiilor respective puteau astfel sa isi aduca pasiuni personale tara a plati taxe vamale, chiar daca acestea nu erau utilizate in scopuri civice, caritabile etc., asa cum era normal in spiritul legii care oferea respectivele facilitati. Evaziunea fiscala se intalneste i in cazul taxelor de timbru pentru activitatea notariala. Astfel de exemplu, in cazul autentificarii actelor de instrainare a imobilelor, nu de putine ori partile se inteleg ca pretul vanzarii inscris in actul de vanzare - cumparare autentificat sa fie inferior celui practicat in realitate, pentru ca taxa da timbru sa se calculeze la un pret mai mic. In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata in Romania s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale i in acest domeniu, cele mai des intalnite fiind urmatoarele: vanzari nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de multe ori greu de descoperit. Practic, vanzarile de bunuri sau prestarile de serviciu se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si, evident, fara inregistrari in contabilitate; omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza de un avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti concurenti, care vor solicita clientilor taxa pe valoarea adaugata; intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii fara plata, gen barter, cu plata redusa, fara factum sau eventual cu o factura de valoare redusa; 122

*l* deducerile false , care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin intocmirea de facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se refera la cumparari inexistente; *l* erorile de inregistrare. care pot aparea la prima vedere ca inocente, au totusi, o influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente sau daca valoarea lor este mare; 3* aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor. care poate conduce la diminuarea serioasa a sumelor cuvenite bugetului de stat, mai ales daca este asociata cu facturi false, fiindca altfel platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica; cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da drept de deducere, fara insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. O situatie mai des intalnita este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economiei, pe considerentul ca documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societati comerciale. Printre masurile care pot contribui la combaterea evaziunii fiscale in Romania, mentionam: -unificarea legislatiei fiscale si o mai buna corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie; -eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai buna corelare a facilitatilor fiscale; -reorganizarea structurilor teritoriale ale aparatului Ministerului Finantelor Publice astfel incat sa se elimine paralelismul si suprapunerile din activitatea organelor de control financiar si fiscal, in ceea ce priveste supravegherea fiscala, controlul fiscal si combaterea evaziunii fiscale; -editarea unei publicatii specializate de catre Ministerul Finantelor Publice care sa faciliteze interpretarea unitara a cadrului normativ privind identificarea si combaterea evaziunii fiscale; -stabilirea unui raport optim intre salariu i stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal; -implementarea unui sistem informatie care sa furnizeze datele necesare identificarii, analizei si combaterii fenomenului evazionist; -instituirea unui sistem intern de pregatire permanenta a personalului din Ministerul Finantelor Publice cu atributii in identificarea si combaterea evaziunii fiscale.

21

Implementarea unor noi reglementari pe linia combaterii evaziunii fiscale in etapa actuals a reformei fiscale are menirea de a redresa situatia existenta. Aceste reglementari completeazS cadrul juridic al sistemului fiscal actual si pun in practica instrumentele de actiune specifice oricSrei economii de piatS, adicS sanctiunile fiscale. Sanctiunile fiscale sunt multiple si ele se pot clasifica in raport cu severitatea si modul de aplicare, astfel: 4 Amenda fiscala - mijlocul eel mai obinuit pentru sanctionarea abaterilor fiscale, care, in raport cu gravitatea faptelor savarsite de contribuabili poate fi: amenda contraventionala - aplicatS de organul de control, stabilita in suma fixa reglementata expres prin lege sau amenda contraventionala proportionals, care este stabilita in raport de impozitul sustras si se aplicS, ca regulS generala, in caz de recidiva sau cand exista elemente de intentie; amenda penala - aplicata de instanta de judecata, pe baza actelor de control fiscal in cazul incalcSrii cu intentie a unor norme in materie fiscala, considerate infractiuni; Dobanda reparatorie sau majorarile de intarziere pentru neplata integrals si la termen a impozitelor datorate, care se aplica pentru a compensa prejudiciul adus statului pentru neincasarea la timp a impozitelor; 4- Confiscarea bunurilor. Infiintarea cazierelor fiscale reprezinta o noua reglementare pe linia combaterii evaziunii fiscale. Ordonanta aprobata de guvern si intrata in vigoare la data de 1 ianuarie 2002, are ca scop prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si intarirea administrarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat. Propunerile concrete ale Imprimeriei Nationale in politica de securizare cuprind si alte domenii, cum ar fi: -producerea de marcaj e secretizate destinate a fi aplicate pe echipamente, subansamble si piese de schimb auto precum si a cartii si talonului auto; -securizarea produselor de larg consum, a produselor alimentare inclusiv cafea, precum si a celor cosmetice; -securizarea si urmarirea modului de distributie a produselor agrochimice, a insecticidelor si pesticidelor catre utilizatori finali; -securizarea documentelor vamale si a documentelor de stare civila; -securizarea diplomelor acordate de institutiile de invatamant; 124

-monitorizarea distributiei materialului lemnos; -monitorizarea distributiei medicamentelor compensate si gratuite.Importanta combaterii evaziunii fiscale in sfera taxei pe valoarea adaugata este determinate de ponderea ei in veniturile bugetare. Evaziunea, in cazul taxei pe valoarea adaugata, poate fi definita ca orice actiune care este facuta cu intentia ca taxa datorata sa nu fie platita la buget, sau sa determine o rambursare necuvenita a taxei. Este necesar sa se faca distinctie intre declararea sau nedeclararea taxei, pe de o parte, si neplata sau plata partiala a acesteia - pe de alta parte. Subdeclararea sau nedeclararea impozitului apare in situatiile in care taxa datorata este sub valoarea ei reala. sau in cazul in care taxa de rambursat este supraevaluata. Neplata impozitului se refera la situatiile in care taxa corect declarata nu a fost platita sau a fost partial platita. Rareori neplata impozitului este considerate o evaziune, iar reglarea situatiei urmeaza cursul procedurilor de urmarire curenta. Numerosi platitori de T.V.A. isi asuma riscul fraudei, motiv pentru care impactul economic si eel social al acestui impozit nu pot fi apreciate fara luarea in considerare a evaziunii fiscale. Intrucat frauda compromite competitivitatea si falsified premisele concurentei intre agentii economiei, se ajunge la incalcarea principiului de neutralitate a taxei pe valoarea adaugata. Prezentam in continuare o serie de practici ale agentilor economiei cu scopul de a nu declara total sau partial veniturile realizate. Astfel, la controalele efectuate privind taxa pe valoarea adaugata s-au constatat, in principal, urmatoarele deficiente: / exercitarea dreptului de deducere tara documente legale; necalcularea TVA pentru prestari de servicii efectuate de societati cu sediul in strainatate; S necalcularea TVA pentru avansuri incasate sau vanzari de mijloace fixe; S necolectarea TVA pentru marfuri depreciate calitativ; / nejustificarea activitatii de export realizat prin comision cu documente legale; / neinregistrarea TVA pentru utilaje agricole vandute; neconcordante intre datele inscrise in deconturi si cele inregistrate in evidenta contabila precum si necalcularea TVA pentru plati efectuate in natura; ^ depunerea cu intarziere la organul fiscal a deconturilor de TVA si nerespectarea cotelor legale; S calcularea TVA de catre agenti economiei neplatitori de TVA si nevirarea acesteia;

23

S exercitarea dreptului de deducere a TVA inainte de inregistrarea ca platitori de J diminuarea TVA colectat prin stornari fara documente legale; S necalcularea TVA pentru echipamentul de lucru acordat salariatilor, platit de acestia; S necalcularea si neachitarea TVA aferent ratelor de leasing; deduced repetate in baza aceluiasi document; S neinregistrarea in evidenta contabila a TVA colectata; / necalcularea TVA pentru livrarile de gaz catre centrale termice sau catre agenti economiei, motivandu-se ca destinatia finala este consumul populatiei, fara a se justifica aceasta prin documente legale; / compensarea sumelor datorate bugetului de stat cu cele care trebuiau rambursate in conditiile in care nu a fost depusa cererea de rambursare. Pentru combaterea evaziunii fiscale in domeniul Administratiei Vamale din Romania sunt prevazute masuri cum ar fi: - organizarea, la nivel national, a activitatii de evaluare a riscurilor cu impact recunoscut sau potential asupra activitatii vamale, prin formularea de strategii, politici si metodologii specifice; -identificarea si gestionarea nevoilor de analize si evaluari ale riscurilor in diferite zone de activitate vamala in scopul prevenirii si combaterii fraudei vamale; -utilizarea datelor si informatiilor vamale specifice activitatii de supraveghere vamala si lupta impotriva fraudelor vamale, interne sau furnizate de alte institutii si organizatii national e sau internationale, in scopul analizarii si evaluarii riscului; -organizarea si asigurarea schimbului de informatii si date cu institutii si organizatii interne si internationale in domeniul prevenirii si combaterii fraudelor vamale; -realizarea si asigurarea calitatii analizelor si evaluarilor de rise de nivel strategic, tactic i - dupa caz - operational, in sprijinul proceselor de luare a deciziilor ale persoanelor implicate in actul de conducere; -organizarea activitatii interne de dezvoltare si utilizare a surselor de date si informatii vamale specifice activitatii de supraveghere vamala si lupta impotriva fraudelor vamale. In raport cu reglementarile fiscale, comportamentul subiectilor economiei este contradictoriu, existand tendinte si motivatii de a eluda sau limita impactul presiunii fiscale asupra rezultatelor financiare proprii. Ca 126

urmare, apare necesitatea implementarii si mentinerii din partea statului a unui control financiar si fiscal, care sa previna sau sa reduca pierderile de venituri publice, ca urmare a comportamentului evazionist al persoanelor fizice sau juridice. Cele mai importante atributii de control al fenomenului evazionist, sub aspectul permanentei, completitudinii si sferei de cuprindere, revine Ministerului Finantelor Publice, ca reprezentant al statului si al executiei bugetului de stat.. Sanctiunile aplicate ca amenzi contraventionale indica faptul ca defectiunea cea mai importanta in mecanismul de colectare a fondurilor publice in Romania se manifesta sub forma indisciplinei financiare. Specialists din Ministerul Finantelor Publice apreciaza ca deficitul bugetar al Romaniei nu este consecinta nerealizarii materiei impozabile, ci este efectul sincopelor si incoerentei in functionarea canalelor de colectare a veniturilor publice. Dincolo de substratul economic, evaziunea fiscala este un fenomen stabil, care se manifesta ca un raspuns al contribuabilului la actiunea de constrangere impusa acestuia de catre stat, in calitate de garant al vietii sociale. Principalele cauze ale manifestarii fenomenului de evaziune fiscala sunt: a)intentia de eludare sau nerespectarea intentionata a legislatiei fiscale, in scopul sustragerii de la plata obligatiilor catre stat; b)desfasurarea de activitati nelegale (sub aspectul autorizarii de functionare sau a respectarii obiectului de activitate autorizat); c) refuzul sau tergiversarea achitarii obligatiilor fiscale corect determinate; d)conducerea incorecta sau incompleta a evidentelor privind elementele de determinare a obligatiilor fiscale; e)exploatarea unor incoerente, inconsecvente sau interpretari ale legislatiei, indeosebi pe linia unor facilitati fiscale acordate de lege; 0 necunoasterea legislatiei fiscale; g) slaba activitate a organelor de control. Reflectarea evaziunii si fraudei fiscale in activitatea de control a Gdrzii Financiare si eficienta controlului fiscal Coruptia care macina societatea romaneasca la momentul de fata a devenit una cat se poate de agresiva. Mari societati de stat sau regii autonome nu-si platesc datoriile catre stat, infaptuind deci, evaziune fiscala; nimeni nu este, insa, tras la raspundere, nu se executa silit nici o datorie, asa

25

cum se face, de exemplu, cu datornicii, consumatorii individuali si fara aparare. Aceasta modalitate de actiune are drept ratiune pastrarea capitalului politic, insa ea este cat se poate de nociva si de paguboasa, atat pe termen lung cat si pe termen scurt. In concluzie putem spune ca autoritatile competente ar trebui sa dovedeasca profesionalism, curaj, daruire in munca lor, pentru ca numai efortul lor ingemanat poate reduce considerabil acest adevarat flagel care este evaziunea fiscala. Din categoria acestor autoritati fac parte Garda Financiara, Directia generala a finantelor publice si controlului fmanciar de stat, Departamentul de combatere a crimei organizate si serviciul economic din cadrul Politiei, departamente economice ale serviciilor secrete. Ministerul Finantelor Publice, ca organ al administratiei publice centrale de specialitate cu atributii de administrare generala a finantelor publice, are urmatoarele competente cu privire la controlul fiscal si combaterea evaziunii fiscale, atributii pe care le exercita prin intermediul organelor din subordinea sa: Elaboreaza proiecte de acte normative cu privire la procedurile de control fiscal, combaterea si sanctionarea evaziunii fiscale Exercita prin organele sale de specialitate controlul asupra activitatilor financiare a agentilor economiei, urmarind stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la termen a obligatiilor financiare si fiscale fata de stat Exercita prin organele sale de specialitate, controlul operativ si inopinat in legatura cu aplicarea si cu respectarea legislatiei fiscale si vamale Actioneaza prin mijloace specifice pentru combaterea evaziunii fiscale i a coruptiei. Garda financiara este un corp de control financiar specializat al statului, militarizat, care functioneaza in cadrul Ministerului Finantelor Publice. Aceasta autoritate efectueaza controale operative si inopinate pentru constatarea incalcarii legilor fiscale, a reglementarilor vamale, a normelor de comert si de circulate si serviciilor, urmarind identificarea si sanctionarea evaziunii fiscale, a activitatilor de contrabanda si a altor fapte nepermise de lege. Potrivit prevederilor legii privind organizarea si functionarea Garzii financiare, comisarii Garzii financiare au urmatoarele atributii: Sa efectueze controale in localurile si dependintele in care se produc, se depoziteaza, se comercializeaza bunuri sau se desfasoara activitati care fac obiectul impozitarii 128

Sa verifice existenta si autenticitatea documentelor justificative pe timpultransportului precum si in locurile de desfasurare a unor activitati de productie, prestari servicii, acte si fapte de comert. Sa verifice evidenta primara si contabila si orice alte documente sau inscrisuri din care rezulta modul de indeplinire a obligatiilor fiscale, sa constate fapte de evaziune fiscala si sa stabileasca, potrivit legii, obligatii de plata catre bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. Cresterea actelor de evaziune fiscala, identificate de institutiile de control fiscal, evidentiaza o evaziune fiscala datorata, in principal, inregistrarii incorecte a operatiilor economice in conturi, prin constituirea de asa numitele "bubble companies" in spatele carora se ascundeau activitati neinregistrate, activitati subsidiare nedeclarate, prezentarea de documente de import-export falsificate. Principalele tipuri de evaziune fiscala aparute in Romania, grupate in functie de activitatile prin care aceasta se genereaza, sunt: 1. In domeniul activitatilor de import, productie si comercializarea petrolului si produselor petroliere, apar in principal urmatoarele metode de evaziune fiscala, identificate: crearea de companii in numele unor cetateni straini care parasesc tara si servesc ca "om de legatura" cu scopul de a se pierde urma destinatiei finale a produsului. Prin folosirea acestor tehnici, o buna parte a produselor petroliere ale rafinariilor romanesti au fost livrate fara accize prin interpunerea unei "bubble company" in lantul de livrare - ca benzina Premium si motorina. Astfel, se creeaza un circuit comercial fictiv, de la rafinarie la benzinarie, iar produsul vandut de fapt are alti parametri calitativi decat cei ai produsului cerut la destinatie. Sunt evitate accizele la livrare si se incaseaza preturi ridicate pentru produse rafinate, cumparatorul primind produse de calitate inferioara. Astfel, se ajunge la evitarea accizelor, taxei pe valoarea adaugata, si a impozitului pe profit, precum si substituirea cu un produs de calitate inferioara care genereaza daune fizice motorului de autovehicul. Acelasi mod de operare a fost folosit in cazul vanzarii de combustibil de catre rafinarii fara plata taxelor speciale de transport. 2. In domeniul importului, productiei si comercializarii alcoolului si al bauturilor alcoolice, principala metoda folosita de agentii economiei in evitarea taxelor pe aceasta piata a fost cesiunea companiilor comerciale catre cetateni straini, prin specularea" lacunelor legislative. Actionarii - cetateni romani, ai unor companii legal inregistrate au obtinut licenta pentru producerea alcoolului si a bauturilor alcoolice, desfasurand, pe aceasta baza, activitati comerciale aparent legale, o vreme,

27

timp in care se acumulau la bugetul de stat, datorii fiscale de miliarde de lei. In acel moment, compania era cedata (cesiune de parti sociale) unor cetateni straini care, ulterior, nu mai puteau fi identificati sau paraseau tara. Pe langa aceasta, licenta si documentele fiscale (facturi, NIR-uri, chitante, etc.) erau folosite de persoane ramase neidentificate. 3. In industria serviciilor si constructiilor Metoda clasica de frauda fiscala in aceste industrii consta in faptul ca firmele romanesti inregistreaza servicii prestate peste granita sau in tara care, ulterior, nu mai pot fi cuantificate sau identificate. in majoritatea lor, companiile prestatoare de servicii sunt atat de tip bubbles", cat si cesiuni", sau sunt inregistrate in tari considerate paradisuri fiscale - tax heavens" (Liechtenstein, Insulele Virgine, Vaduz, Cipru etc.). Practic, serviciile nu sunt prestate, ci doar se creeaza un circuit fictiv de documente. Pe baza acestui circuit se deduce o taxa pe valoarea adaugata fictiva sau are loc un transfer de valuta in strainatate in schimbul unui import fictiv de servicii. De fapt, majoritatea valutei sustrasa din circuirul economic real, se transfera peste hotare nu in numerar, ci prin conturi bancare, folosindu-se acesta metoda care speculeaza" permisivitatea legislatiei. 4. in operatiunile de import si export in cazul importului de materii prime, materiale, produse neterminate pentru care s-a platit vama, metoda de evaziune fiscala consta in interpunerea pe circuirul economic a unei companii - bubble" sau reala, dar cu operatii in circuirul comercial domestic. Bunurile importate sunt vandute scriptic companiei fictive la preturile convenite si revandute, ulterior, unui cumparator bine intentionat. Taxele pentru produsele subevaluate sunt platite, iar cele evitate prin diferente de pret, revin comerciantilor. De fapt are loc doar un circuit fictiv de documente, fara ca bunurile sa se miste in mod real de la vama catre un beneficiar. 5. in zone economice ale tarii, mai putin favorizate Desi scopul avut in vedere, prin oferirea de facilitati agentilor cu activitati in zone defavorizate a fost sa se creeze un echilibru economic regional prin ocuparea fortei de munca i stimularea unor activitati productive, practic sau creat metode care depreciaza bugetul statului prin evaziune. Concluzionand, se poate spune ca evaziunea fiscala este un fenomen social universal. Toate tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare o cunosc, sociologic eel putin. Pe plan juridic, evaziunea nu are aceeasi recunoastere; nu toate legislatiile o cunosc ca delict penal, dar o suporta ca fenomen social. 130

28

Paradisurile fiscale In limbaj curent, paradisuri fiscale sunt acele teritorii care ofera o gama larga de avantaje fiscale companiilor offshore inregistrate pe acest teritoriu. (Termenul original englez - tax haven - inseamna refugiu fiscal). O companie offshore poate functiona sub conditii de impozitare favorabile, numai daca este inregistrata intr-un paradis fiscal. In concordanta cu principiul afirmat mai sus, compania trebuie bineinteles sa functioneze in afara teritoriului de inregistrare. In paradisurile fiscale traditionale, functionarea companiilor este sustinuta de un mecanism legislativ extrem de bine organizat, aceasta insemnand ca, in tara respectiva, legea asigura conditii de impozitare favorabile companiilor offshore. Trebuie subliniat faptul ca, prin neplata impozitului, compania nu incalca legea, din contra, conform legii este scutita, partial sau total de plata impozitelor. Paradisurile fiscale sunt tari sau teritorii in care persoanele fizice sau juridice stabilite aici sunt supuse unui regim privilegiat, fie pentru ca nu sunt impozabile, fie pentru ca platesc impozit pe venit sau pe beneficii mai putin ridicat decat eel platit in tara din care provin. Paradisurile financiare sunt entitati sociale, economice si politice create pentru a atrage investitiile. Aceste tari se impart in cinci tipuri: se poate alege aici domiciliul fiscal, locul de instalare a bazei de lucru, se poate trai aici, se pot castiga bani sau se poate obtine cetatenia. in prezent exista aproximativ 73 de paradisuri fiscale. Adevarul este ca nu exista insa nici un paradis fiscal care sa-i multumeasca pe toti. Unele zone s-au specializat pe activitatile bancare, altele servesc interesele multinationalelor, in timp ce celelalte aduna sub umbrela lor protectoare bogatii lumii. in plus, despre aceasta lume a finantelor 'offshore' - tarile sau jurisdictiile cu o legislatie fiscala fie fara impozite, fie cu impozite foarte scazute, nu totul este de bine. Organizatiile nonprofit si unele guverne spun despre paradisurile fiscale ca de fapt sunt refugii unde teroristii si traficantii de droguri isi spala banii negri. Cu toate acestea, majoritatea acuzatiilor sunt scenarii de film. Cei putin la aceasta concluzie au ajuns specialistii companiei de consultanta 'Sovereign Society Offshore'. Incalcarea intimitatii este pedepsita cu inchisoarea in Panama, Liechtenstein, Elvetia si toate celelalte raiuri ale finantelor au legi stricte referitoare la spalarea banilor negri pentru a se asigura ca institutiile financiare care-si au sediul acolo nu sunt folosite in scopuri ilicite. Iar pentru asta exista departamente speciale care investigheaza orice posibila incalcare a acestor reglementari. in plus, bancile 'offshore' au proceduri stricte de

29

'cunoastere a clientului' astfel incat conturile 'numerotate' anonime au devenit doar poveste. Cat timp afacerile sunt legale, secretele financiare sunt aparate cu sfintenie. in paradisurile fiscale este interzisa dezvaluirea oricarui aspect al tranzactiilor financiare, inclusiv informatii cu privire la conturile bancare private, fara un ordin judecatoresc. Multe dintre jurisdictiile 'offshore' impun amenzi uriase sau chiar pedeapsa cu inchisoarea pentru angajatii bancilor care incalca intimitatea unui posesor de cont. Tari ca Bahamas fac din statutul de paradis fiscal o parte a strategiei lor de marketing, si au si de ce. Locuitorii bastinasi, dar i rezidentii straini nu platesc nici un fel de taxa. 'Bahamasul beneficiaza indirect de pe urma acestei politici. O persoana care vine aici va cumpara proprietati sau va face o afacere', afirma consultantul Terrance Bain de la firma de contabilitate si controlul taxelor, FT Consultants, din Bahamas, citat de revista 'Forbes1. Unui din cinci conturi, inregistrat intr-un paradis fiscal. Date despre dimensiunea averilor pastrate 'offshore' sunt greu de obtinut din moment ce nici guvernele, nici institutive financiare nu sunt interesate sa obtina o privire de ansamblu asupra acestor refugii financiare. Banca pentru Depozite Internationale (BDI), care inregistreaza date referitoare la depuneri in numerar pentru fiecare tara, estimeaza ca la nivel global, in 2007, a existat un total de 14.000 de miliarde de astfel de depozite dintre care 2.700 de miliarde erau pastrate in tarile 'offshore'. Asta inseamna ca unui din cinci depozite este inregistrat intr-un paradis fiscal. In schimb, compania de cercetare Merrill Lynch/Cap Gemini's estima in 2007 ca o treime din averile celor cu peste un milion de dolari erau pastrate 'offshore'. In raiul fiscalitatii este importanta rezidenta, nu cetatenia. Conform celui mai recent raport, intre 2006 si 2007, averile acestora numarau un total de 27.000 de miliarde, dintre care 8.500 de miliarde (31%) erau inregistrate intr-un paradis fiscal. Merrill Lynch estimeaza o crestere a acestor averi 'offshore' cu 600 de miliarde anual. Ceea ce ar inseamna ca in prezent cifra a ajuns la 9.700 miliarde de euro. Majoritatea tarilor 'offshore' stabilesc taxele in functie de rezidenta, si nu de cetatenie. Asa ca, de exemplu, europenii de pretutindeni pot veni in Elvetia pentru a scapa de platile catre stat. Compania americana falimentara, candva un gigant energetic, a declarat profituri de 2,3 miliarde de $, intre 2004 si 2007, dar nu a platit nici o taxa guvernului SUA. Pentru asta a fost nevoie de o retea de 3.500 de companii dintre care 440 erau inregistrate in paradisul fiscal din Insulele Cayman, in lume, sunt nu mai putin de 73 de astfel de refugii pentru evitarea taxelor, conform datelor detinute de 132

eaza impotriva acestor paradisuri pentru cei bogati. Motivul invocat este faptul ca acestea alimenteaza saracia in lume.

ri considerate paradisuri fiscale

Antilele Olandeze Autoritatile care guverneaza cele patru insule ale Antilelor Olandeze au adoptat legislatia offshore' prin care reduc cu 90 de procente impozitul pentru unele venituri pasive derivate de companiile locale competente. Din anul 1940, guvernul Antilelor Olandeze a creat un climat favorabil pentru companiile offshore'. in fiecare an, aproximativ 3.600 de miliarde din banii companiilor straine circula prin bancile din Antilele Olandeze si din Olanda. Antilele Olandeze sunt si noua casa a Quantum Fund detinut de investitorul de origine maghiara George Soros, dar si a sucursalelor a mai mult de 50 de band internationale printre care ABN AMRO si Deutsche Bank. Cipru Cu capitala la Nicosia, este o tanara membra a Uniunii Europene, foarte cunoscuta pentru turismul mediteranean. Cipru este perfect situata pentru a oferi perspective largi initierii si dezvoltarii operatiunilor de comert international, mai cu seama a activitatilor off-shore. Avand o legislate puternic inspirata din dreptul britanic, Cipru se infatiseaza, sub aspectul fiscalitatii, ca un adevarat paradis, mai ales pentru nerezidenti: salariatii straini sunt impusi numai pentru jumatate din veniturile obtinute, iar salariatii unei intreprinderi locale stabiliti in strainatate nu datoreaza impozit pe venit daca isi depun si mentin banii in band cipriote. Rezidentii permanenti datoreaza numai o taxa de 5% pentru veniturile de peste 2000 cyp introduse in tara si un impozit de 20% care se aplica asupra cresterilor de capital provenind din tranzactii imobiliare. Taxa pe valoarea adaugata este de numai 8%, beneficiile curente ale intreprinderilor sunt impozitate progresiv, dar rezonabil, societatile off-shore de drept cipriot si stabilimentele locale ale unor entitati colective straine beneficiaza de un regim fiscal deosebit de avantajos (motiv pentru care numarul firmelor offshore inmatriculate in Cipru este extrem de mare). Impozitul pe profit, care a fost stabilit multa vreme la numai 4,25%, a fost marit de la 1 ianuarie 2003 la 10% in perspectiva integrarii, pentru dividende nu se datoreaza impozit, nu se percepe taxe vamale la importul de marfuri. Hong Kong Fara impozit pe salariu, fara taxe pentru profiturile realizate din vanzarea investitiilor capitale si multe deductii de la plata contributiilor catre stat pentru persoanele fizice. in Hong Kong insa exista o taxa pe venit

31

standard de 16% i o taxa pentru corporatii de 17,5%. Guvernul Regiunii Administrative Hong Kong s-a angajat sa dezvolte intr-atat legislatia pentru taxe si fmante incat aceasta zona sa devina eel mai important paradis fiscal din Asia, in acest scop, autoritatile au eliminat impozitele pe proprietati si mosteniri. si este un mare pas inainte tinand cont ca pana acum guvernul de la Hong Kong aduna anual din taxele pe mosteniri aproape 200 milioane de dolari. Restul taxelor sunt atat de mici incat orasul poate fi considerat un veritabil paradis fiscal. Elvetia Strainii care devin rezidenti ai acestei tari pot gasi aici paradisul fiscal pe care i 1-au dorit. Asta, dupa ce anterior si-au negociat venitul care va fi taxat in cantonul administrativ in care vor locui. in general, venitul care urmeaza sa fie taxat este egal cu de cinci ori suma platita pentru chiria unei locuinte. Comisia Europeana lupta de ceva vreme impotriva regimului fiscal din Elvetia motivand ca scutirile de impozit acordate companiilor care-si stabilesc cartierele centrale aici sunt de fapt ajutoare de stat ilegale care trebuie eliminate. Potrivit oficialilor elvetieni, aceasta politica fiscala aplicata companiilor straine aduce anual economiei aproximativ 2,39 miliarde de dolari. Liechtenstein Micul principat apara cu indarjire orice secret bancar inca din 1926. Liechtenstein este unui dintre cele mai batrane' paradisuri fiscale din lume. Familiile regale ale Marii Britanii, Belgiei si Luxemburgului se numara printre cei care apreciaza profesionalismul si discretia oferite de institutive financiare din principat. Liechtenstein este guvernata de aceeasi familie aristocratica de 800 de ani incoace si mica tara este recunoscuta pentru cele mai bune servicii de private banking din lume. Asa ca principatul este un magnet pentru cei cu conturi grase. Oficialitatile de aici nu percep taxe pentru majoritatea companiilor sau proprietatilor detinute de straini. Insulele Cayman Sa faci snorkeling si scuba diving cat este ziua de lunga? Unde altundeva decat in Insulele Cayman, teritoriu dependent de Marea Britanie, unui dintre cele mai renumite paradisuri fiscale. Aici chiar este raiul pe pamant. Zero taxe pentru companiile sau rezidentii straini. Aici sunt localizate 40 dintre cele mai mari banci din lume. in iunie 2000, organizatiile multilaterale au catalogat oficial Insulele Cayman drept un paradis fiscal, dar sj ca un teritoriu necooperant in lupta impotriva spalarii banilor negri. Raspunsul autoritatilor de aici a fost limitarea confidentialitatii informatiilor bancare. Miscarea a ajutat Insulele Cayman sa fie eliminate de pe lista teritoriilor necooperante.134

Singapore Localizat strategic, Republica Singapore are reputatia de a fi un centru financiar atractiv pentru fondurile offshore'. Cu toate acestea, aceasta Elvetie a Asiei' nu este cautata pentru taxele foarte mici pentru ca in majoritatea tarilor din aceasta zona impozitele sunt nesemnificative. Singapore atrage bogatii Asiei mai degraba pentru politicile bancare care protejeaza informatiile legate de situatia financiara a clientilor. Legislatia legata de confidentialitatea informatiilor bancare a intrat in vigoare in anul 2001 si de atunci micuta republica este recunoscuta prin strictetea cu care este pusa in aplicare aceasta lege. Iar Singapore nu renunta la aceste reguli in ciuda presiunilor venite din partea guvernelor straine. Bahamas Un paradis pentru iubitorii de golf si unui pentru cei care vor sa scape de impozitele mari care trebuie platite catre stat. in Bahamas nu exista taxe pe venit personal si nici pentru profiturile realizate din vanzarea investitiilor capitale. Iar cei care au rude bogate pot dormi linistiti. Statul nu le va injumatati mostenirea. Rezidentii temporari sunt nevoiti insa sa plateasca un procent din valoarea proprietatii detinute. Dar inotatul cu delfinii face toti banii. Bahamas se numara printre paradisurile fiscale care se transforma rapid in centre financiare proeminente care pot rivaliza oricand cu orase industriale ca Los Angeles, Chicago, Londra, Tokyo si New York. Isle of Man Regiunea are propriul guvern, dar este inca dependenta de Marea Britanie. Cu toate acestea oficialii din Isle of Man administreaza dupa bunul plac lucruri importante cum ar fi taxele. Aceasta jurisdictie este de multi ani considerata un paradis fiscal, dar si unui dintre cele mai sigure si mai atractive astfel de zone offshore'. Aici nu exista taxe pentru profiturile realizate din vanzarea investitiilor capitale sau impozite pentru transferurile de capital si nici taxe de timbru. Exista insa un TVA si o taxa pe venit, dar care nu depasesc 18%. in plus, guvernul reduce constant acest procent, ajungand pana acum si la nivelul de 10%. Autoritatile spera ca, in urmatorii patru ani, corporatiile nu vor mai fi taxate cu nici un impozit pe profit. Panama Unii o numesc Elvetia Americii Latine', dar locuitorii republicii afirma cu tarie ca in tara lor se traieste mult mai bine decat acolo. Panama ofera o infrastructura financiara solida, iar rezidentii straini, cat si corporatiile sunt scutiti de taxe. in plus, costurile de trai si cele administrative sunt minime. Dar cum tara este in plina dezvoltare tinde sa devina neincapatoare pentru numarul mare de straini care vor sa iasa la pensie' aici. Celebritati ca actorii Angelina Jolie si Brad Pitt, care, recent, si-

33

au cumparat un apartament in zona pentru 10,2 milioane de dolari, Mick Jagger, solistul de la Rolling Stones, si actorul Mel Gibson s-au lasat si ei sedusi de mirajul Panama. Gibraltar Ca sa devii rezident permanent al Gibraltarului ai nevoie de doua scrisori de recomandare prin care guvernul te caracterizeaza ca fiind demn de noul statut. Persoanele fizice platesc taxe doar pentru primii 90.000 de dolari din venitul total, ceea ce reprezinta un maximum de 56.000 de dolari, indiferent de suma din cont. in Gibraltar, companiile sunt practic scutite de plata contributiilor catre stat atat timp cat nu desfasoara activitati aici. Ele contribuie la bugetul local cu 200 de dolari anual. Aici exista totusi taxe de timbru, pentru proprietatile detinute si taxe de import. Desi Gibraltarul este practic localizat in Spania, regiunea este de fapt un paradis fiscal britanic independent. Principalele avantaje oferite de paradisurile fiscale sunt: Beneficii oferite de paradisurile fiscale persoanelor fizice: impozitarea nula sau scazuta. Beneficii oferite de paradisurile fiscale persoanelor juridice: 4- in anumite tari, beneficiile sunt impozitate in anul imediat urmator realizarii lor, impozitul fiind calculat pe ansamblul beneficiilor nationale si straine. Acest fapt permite intreprinderilor care au filiale in strainatate sa intarzie impozitarea care este subordonata repatrierii beneficiilor. 4- aceste tari sunt adesea folosite pentru a efectua tranzactii de brevete, marci si procedee de fabricate, care constituie bunuri incorporate. 4folosirea unui paradis fiscal faciliteaza elaborarea si punerea in circulate a documentelor comerciale justificand respectarea reglementarilor comerciale; 4- investitive realizate nu mai antreneaza impozite plus-valori in cazul cedarii lor; 4- conturile in monede convertible si secretul bancar pot usura obligatiile gestionarilor in perioada de fluctuatie a monedelor si a impozitelor pe dobanzi; 4- infiintarea unei filiale intr-o asemenea tara permite o mai mare suplete si o discretie marita in gestiune; 4- o filiala infiintata intr-o asemenea tara poate fi utilizata de o intreprindere ca punct de cumparare pentru propriile sale marfuri, care vor fi revandute uzinelor din strainatate, profitandu-se de remizele obtinute fara a pierde beneficiul vanzarii;

136

4- infiintarea unei filiale intr-un paradis fiscal permite cumpararea de material la pretul pietei locale, fapt care permite realizarea de beneficii neimpozabile. 4 firmele mutinationale interesate sa devina propriul lor asigurator, infiinteaza companii de asigurari captive, datorita cosrurilor ridicate ale asigurarilor, precum si datorita caracterului neasigurabil al unora dintre activitatile lor. lata cateva exemple comparative: Tara New York Avantajele Dezavantajele - taxe mari de inregistrare - firmele nu sunt obligate sa tina si sa pastreze inregistrari contabile; - nu sunt necesare raportari periodice - lipsa unei supravegheri stricte - publicarea de rapoarte la Registrul Comertului - secret bancar absolut; - taxe mari de inregistrare - climat politic stabil - infrastructure dezvoltata; - managerul trebuie sa fie - taxe anuale de 15 USD; rezident in Singapore - anonimitatea actionarilor - taxe intre 2,4 si 6%; - managerul trebuie sa fie - nu exista obligatia de a se rezident scrie rapoarte auditabile - nu exista taxe pe profit; - este interzisa desfasurarea de - nu exista obligatia de a scrie activitati comerciale in insule; rapoarte financiare; - nu poti define proprietati - managerii pot fi reprezentati acolo; si de persoane nerezidente - nu exista intelegeri pentru evitarea impunerii dublei impozitari - impozitul pe profit este mic - publicarea de rapoarte la (4.25%); Registrul Comertului - sunt semnate intelegeri de evitare a dublei impuneri cu 25 de tari

Bahamas Lichtenstein Singapore

Antilele Olandeze Bermude - UK

Cipru

35

Companii offshore Offshore - societate la limita - desemneaza o companie care nu desfasoara activitate comerciala in tara in care a fost inmatriculata, ceea ce inseamna ca nu realizeaza veniruri din tara de rezidenta. Teoretic, companii offshore se pot inregistra in orice tara din lume, dar nu peste tot se pot obtine si avantaje fiscale. Companiile offshore pot fi folosite in foarte multe domenii: domeniul bancar, imobiliar, transport maritim, asigurari, proprietate intelectuala, investitii, finante, servicii, comert, etc. Cele mai des folosite forme de societati offshore sunt: Compania nerezidenta (non-rezident) International Business Company (I.B.C.) Companiile exceptate (exempt) L.L.C. (Limited Liability Company) Trustul Exista un numar mare de obiective posibile, la fel cum relatiile de afaceri din economia de piata pot implica un numar infinit de combinatii. In consecinta, clientul este eel care ar trebui sa gaseasca raspunsul la intrebarea de mai sus, deoarece nimeni nu cunoaste afacerile sale mai bine decat el insusi. Noi nu putem decat sa descriem pe scurt scopurile pentru care companiile offshore sunt utilizate eel mai frecvent. Acestea sunt urmatoarele: >Tranzactii comerciale in strainatate >Investitii prin intermediul unei companii offshore >Inregistrari de nave i aeronave >Achizitionarea de proprietati >Formarea de companii holding >infiintarea de societati de asigurare >infiintarea de banci >Din motive de reputatie >Pentru a amplasa averea personala intr-un mediu sigur >Protectia bunurilor Bineinteles, aceste companii ofera multe alte avantaje pe care nu le putem descrie in acest material de informare generala. Compania offshore inregistrata intrun paradis fiscal este singura entitate economica cu o gama larga de utilizari care sunt stabilite in mod concret de catre proprietari si directori, a caror responsabilitate consta in evaluarea avantajelor si dezavantajelor companiei offshore.

138

Pentru a ne da seama de ce este avant