evoluţiile transportului maritim În românia

8/17/2019 Evoluţiile Transportului Maritim În România

1/13

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………

Transportul maritim în România...........................................................................

Transportul maritim de mărfuri.............................................................................

Tranportul maritim de pasageri.......................................................................

Concluzii...................................................................................................................Bibliografie................................................................................................................


2/13

Introducere

„Prin intermediul transportului pe apă, oricărui tip de industrie i se deschide o piaţă

mult mai mare decât prin intermediul transportului pe uscat, astfel că, de-a lungul coastelor

maritime şi ţărmurilor râurilor navigabile, acea industrie începe în mod firesc să se multiplice şi

să se dezvolte şi, de regulă, abia după mult timp aceste evoluţii se extind şi în zonele interioare

de uscat ale ţării!

Adam Smith, "vuţia #aţiunilor , Cartea 1, Capitolul III, p. 27.

Transportul maritim s-a dezvoltat odată cu economia mondială, cunoscând atât pantele

ascendente ale comerului mondial, cât !i pe cele descendente, trans"ormându-se treptat #ntr-o industrie

$lo%ală. Astăzi, transportul maritim este reprezentat de o comunitate internaională %ine cristalizată, ceutilizează "lote per"ormante, sisteme avansate de comunicaii, speciali!ti de #naltă clasă, %ucurându- se de

principiul "undamental al unui comer li%er

Transportul maritim reprezintă principalul mi&loc de transport pentru importurile !i

e'porturile (uropei. Comerul maritim a crescut de patru ori #n ultimii )* de ani. Apro'imativ

)*+ din măr"urile pentru comerul intern !i 7*+ din măr"urile destinate comerului e'tern sunt

transportate pe cale maritimă. Acest sector reprezintă o importantă sursă de locuri de muncă !i de

venituri pentru (uropa. n "iecare an, prin porturile europene trec peste )** de milioane de

pasa$eri !i apro'imativ , miliarde de tone de măr"uri, care sunt #ncărcate sau descărcate.

/ro"itând de cre!terea rapidă a comerului internaional, sectorul transportului maritim de măr"uri

din (uropa s-a dezvoltat considera%il #n ultimii ani, iar companiile din domeniu au investit sume

semni"icative #n re#nnoirea !i e'tinderea "lotelor. Astăzi e'istă peste 12** de porturi comerciale,

răspândite pe aproape 1** *** de 0m de coastă !i peste *** de nave comerciale su% stea$ul

(, #nsumând apro'imativ 2)* milioane tone dead3ei$ht 4td35, aproape un s"ert din tona&ul

mondial. Industria europeană a transportului maritim are su% control alte ) *** de nave ce

ar%orează pavilioane străine.


3/13

Transportul maritim în România

Transportul maritim de mărfuri

n privina transportului maritim de măr"uri, la nivelul porturilor române!ti, volumele de

măr"uri ce au "ost #ncărcate, respectiv descărcate, au crescut de la an la an. n anul 2**6 #n

porturile române!ti au "ost #ncărcate !i descărcate apro'imativ )7 milioane tone de măr"uri, iar

volumele au crescut treptat cu ),6+ #n 2**7, respectiv ,1+ #n 2**, atin$ând #n acest an ca

punct ma'im puin peste * milioane de tone măr"uri. Anul 2** a adus porturilor maritime

române!ti #n $eneral, /ortului Constana #n special, un tra"ic de măr"uri record pentru ultimii 2*

de ani.

Criza economică mondială a a"ectat #nsă puternic tra"icul mondial de măr"uri, acesta din

urmă scăzând dramatic ca e"ect al reducerii activităilor economice la nivel $lo%al. (voluia

descendentă !i-a "ăcut simită prezena #n porturile române!ti #n anul 2**, când, #n primele trei

trimestre volumul de măr"uri #ncărcate !i descărcate a "ost mai mic cu apro'imativ *+ "aă de

aceea!i perioadă a anului 2**, atin$ând #n primele luni ale anului doar 27,1 milioane tone

Ast"el, trendul pozitiv vala%il pentru intervalul 2**6 8 2** a "ost #ntrerupt %rusc #n anul

2**, an #n care, ca e"ect al contraciei economice mondiale, volumul total al măr"urilor

#ncărcate-descărcate #n porturile române!ti a scăzut puternic.

(voluia $enerală a volumelor de măr"uri operate la nivelul porturilor maritime române!ti

#n perioada analizată poate "i o%servată #n 9ra"icul nr. 1.

Graficul nr. 1 !"olu#ia "olumului de mărfuri încărcate$descărcate în porturile maritime


4/13

române%ti& '(() * primele trei trimestre '((+ ,mii tone-

Sursa: Institutul ;aional de Statistică

n 9ra"icul nr. 1 se o%servă atât evoluia $enerală al volumelor de măr"uri operate la

nivelul porturilor maritime române!ti, cât !i raportul dintre măr"urile #ncărcate !i cele descărcate.

n toi anii analizai, mai puin #n anul 2**, pentru care nu avem date o"iciale, raportul

măr"uri #ncărcate 8 măr"uri descărcate a "ost "avora%il acestora din urmă.


5/13

vrac solid, acestea reprezentând #n anul 2**7 o treime din volumul total de măr"uri. n ordinea

descrescătoare a procentelor, măr"urile operate #n anul 2**7 au "ost măr"uri vrac lichid 42+5,

măr"uri #ncărcate #n containere !i unităi >o->o 426+5, alte tipuri de #ncărcătură $enerală 41+5.

n anul 2**, structura măr"urilor pe tipuri de #ncărcătură s-a păstrat #n linii mari aceea!i,

cu un avans de 6+ pentru măr"urile vrac solid care au reprezentat + din volumul total, #n

detrimentul măr"urilor #ncărcate #n containere !i unităi >o->o care au pierdut )+ !i a altor

#ncărcături $enerale ce au scăzut cu 2+.

/e parcursul primelor trei trimestre din anul 2**, containerele !i unităile >o->o au

scăzut ca pondere #n volumul total, reprezentând doar 1),+. n acela!i timp, măr"urile vrac

solid !i măr"urile vrac lichid au cunoscut cre!teri semni"icative, reprezentând )1+, respectiv

1,+ din volumul total de măr"uri #ncărcate?descărcate #n porturile maritime române!ti. Alte

măr"uri $enerale necontainerizate au reprezentat un procent de 12,+.


6/13

#nre$istrat nivelul record de 12* de containere, au "ost operate apro'imativ de 7 ori mai multe

containere decât #n anul 2**.

Anul 2** a marcat #nsă prima scădere din perioada analizată #n privina tra"icului de

containere, "iind operate cu 2+ mai puine containere decât #n 2**7. Scăderea #nsă va "i !i mai

mare #n anul 2**, când potrivit datelor pu%licate pe site-ul Companiei ;aionale de

Administrare a /ortului Constana, tra"icul de containere a scăzut dramatic cu apro'imativ 6*+.

n cursul anului 2**, prin terminalele de containere ale /ortului Constana au "ost #ncărcate-

descărcate doar 72 de containere.

olumul total de măr"uri #ncărcate 8 descărcate nu a cunoscut o repartizare uni"ormă #ntre

toate porturile maritime ci dimpotrivă repartizarea este una ine$ală. Bără a urmări neapărat

realizarea unui clasament al porturilor maritime române!ti #n "uncie de volumul de măr"uri

operate la nivelul acestora, inem să evideniem importana deose%ită a /ortului Constana, lanivelul acestuia "iind #ncărcate-descărcate de e'emplu #n 2** peste *+ din volumul total de

măr"uri, ast"el cum se poate o%serva #n 9ra"icul nr. . Cele mai importante cate$orii de măr"uri

operate #n anul 2** #n /ortul Constana, #n "uncie de ponderea lor #n volumul total, au "ost:

• căr%une, li$nit, iei !i $aze 427,2+5

• minereu metali"er, produse de minerit 416+5

• produse a$ricole 412,+5

• chimicale, "i%re, cauciuc, mase plastice 46,+5

• cocs, ra"inate petrol 46,1+5.

Da mare distană, urmează porturile =idia !i 9alai, la nivelul cărora #n anul 2** au "ost

operate +, respectiv +, din cantităile totale de măr"uri. n /ortul =idia, produsele petroliere

au deinut o pondere de + din totalul măr"urilor operate, urmate de căr%une, li$nit iei !i $aze

42,2+5 !i minereuri metali"ere 41*,6+5. n /ortul 9alai, metalele de %ază !i produsele metalice

au reprezentat 7+ din totalul măr"urilor operate, urmate de minereuri metali"ere 411,6+5 !i

produse a$ricole 4),)+5. n toate celelalte porturi maritime române!ti prezentate #n $ra"ic au "ost#ncărcate-descărcate #n 2** apro'imativ 1+ din volumul total de măr"uri.

Graficul nr. /: 0ărfurile încărcate$descărcate în porturile maritime române%ti în '(( ,2 din

total-.


7/13

Sursa: prelucrări proprii ale datelor Institutului ;aional de Statistică

Importana /ortului Constana nu este una de dată recentă. Ei #n anii anteriori acest port aatras, $raie atuurilor sale, cea mai mare parte a volumelor de măr"uri. Da nivelul /ortului

Constana se #ncarcă !i descarcă #n mod constant peste *+ din volumul total de măr"uri operate

#ntr-un an la nivelul tuturor porturilor maritime române!ti 4 #n 2**6 - 2+, #n 2**7- 2+, #n 2**

8 1+5.

n perioada 2**6 8 2**7, #n /ortul =idia au "ost #ncărcate-descărcate puin peste )+ din

volumul total de măr"uri, oscilaiile #n perioada analizată "iind nesemni"icative. Da nivelul

/ortului 9alai volumele de măr"uri #ncărcate-descărcate au "ost #n mod constant reduse,situându-se #n perioada de re"erină #n &urul valorii de +.

Aspectele descrise mai sus pot "i o%servate #n $ra"icul următor, $ra"ic ce prezintă

procentual evoluia volumelor de măr"uri operate #n porturile Constana, =idia !i 9alai #n

perioada 2**6-2**.

Graficul nr. 3 !"olu#ia principalelor trei porturi maritime române%ti în func#ie de "olumul

mărfurilor încărcate$descărcate& '(()$'(( ,2 din total-.


8/13

Sursa: prelucrări proprii date Institutul ;aional de Statistică.

Importana /ortului Constana se datorează #n primul rând poziionării sale, la intersecia

rutelor comerciale ce "ac le$ătura #ntre pieele ărilor din (uropa Centrală !i de (st !i Asia

Centrală !i @rientul ndepărtat. /ortul Constana se %ucură de o poziionare $eo$ra"ică deose%ită

dată de cone'iunea cu două Coridoare /an-(uropene de Transport: Coridorul II -


9/13

n anul 2**, cele mai importante cantităi de măr"uri au "ăcut o%iectul schim%urilor

comerciale cu >usia 41,+5, Turcia 412,7+5, State =em%re .(. 412,+5, craina 412+5,

Grazilia 4,6+5 !iS..A. 46,+5.

n primele trei trimestre din 2**, cantităi importante de măr"uri au "ăcut o%iectul

schim%urilor cu >usia 41,7+5, Turcia 41),+5, Spania 46,+5, craina 4,+5, Grazilia 4,+5

!i 9recia 4,6+5.

Transportul maritim de pasageri

Tra"icul de pasa$eri #n porturile maritime române!ti a cunoscut oscilaii importante #n

perioada analizată, intervalul 2**6 8 primele trei trimestre din 2**, ast"el cum poate "i o%servat

#n 9ra"icul nr. .Ast"el, potrivit datelor statistice disponi%ile, #n anul 2**6 la terminalele specializate din

porturile maritime române!ti au "ost #nre$istai 2)2 de pasa$eri, #n 2**7 au "ost #nre$istrai

12*** de pasa$eri, pentru ca #n 2** să "ie atins un ma'im de 1) de pasa$eri. Apro'imativ

*+ dintre ace!tia au "ost pasa$eri a"lai #n di"erite e'cursii, #m%arcai pe nave de croazieră.

Graficul nr. 4: !"olu#ia traficului de pasageri în porturile maritime române%ti& '(() * primele trei

trimestre '((+ ,nr. de pasageri-

Sursa: Institutul ;aional de Statistică.

;ici transportul maritim de pasa$eri nu a "ost ocolit de e"ectele ne$ative ale crizei

economice mondiale. /otrivit datelor Institutului ;aional de Statistică, #n primele trei trimestre

ale anului 2** a avut loc o scădere ma&oră a numărului de pasa$eri #nre$istrai la terminalele


10/13

specializate ale porturilor maritime române!ti, sezonul de croaziere 2** aducând doar 1*) de

pasa$eri.

Ca !i #n cazul măr"urilor #ncărcate-descărcate, /ortul Constana este cel mai important

port românesc din perspectiva numărului de pasa$eri #m%arcai sau de%arcai, terminalul de

pasa$eri al acestui port #nre$istrând cei mai muli pasa$eri comparativ cu celelalte porturi

române!ti. 9ra"icul nr. 6 prezintă procentual, situaia pasa$erilor #nre$istrai #n anul 2** la

terminalele specializate ale porturilor române!ti.

Graficul nr. ) Transportul portuar maritim de pasageri de croazieră& în anul '((& pe porturi ,2

din total-.

Sursa: Institutul ;aional de Statistică, $ransportul portuar de mărfuri şi pasageri, 2**.

n anul 2**, la terminalul de pasa$eri al /ortului Constana au "ost #nre$istrai

apro'imativ 7*+ din numărul total de pasa$eri #nre$istrai #n porturile maritime române!ti. Da

mare distană, urmează porturile Tulcea !i Sulina, ale căror terminale de pasa$eri au #nre$istrat

2*+, respectiv 12+, din numărul total de pasa$eri.

Concluzii


11/13

/er"ormanele activităii de transport au urmat linia dezvoltării economice a (27.

Trendul crescător al per"ormanelor activităii de transport de măr"uri #n (27, #n perioada 1

8 2**7, a "ost dat de transportul rutier !i cel maritim.

n anul 2**7, transportul maritim intra-comunitar de măr"uri a constituit al doilea mod de

transport, ca importană #n (, cu o cotă de 7,+ #n total activităi de transport, #n timp ce

transportul maritim intra-comunitar de pasa$eri a contri%uit cu numai *,6+ la total.

>ata anuală a cantităii de măr"uri manipulate #n principalele porturi (27 4"ără Italia5,

de!i se menine pozitivă, a scăzut de la ),2+ #n anul 2**, la *,1+ #n anul 2**, calculată #n

raport cu anul anterior. ("ectele crizei economice #n sectorul transport maritim se constată

#ncepând cu trimestrul III 2**. n acest trimestru, rata calculată #n raport cu trimestrul

corespunzător al anului anterior este ne$ativă, de -+.

Con"orm estimărilor (urostat pentru primul trimestru din 2**, e"ectele crizei economice#n sectorul transport maritim de măr"uri se adâncesc #n acest prim trimestru. >ata trimestrială de

cre!tere calculată #n raport cu trimestrul corespunzător al anului anterior "iind de asemenea

ne$ativă, de - 12,+. Implicit, se o%servă !i o rată anuală ne$ativă a cantităii de măr"uri

manipulate #n principalele porturi (27 4"ără Italia5, calculată pentru primul trimestru 2** !i

ultimele trei trimestre ale anului 2**, #n scădere de la H2,+ la -,7+.

(valuând importana relativă a porturilor maritime din (27 pe %aza indicatorului tone

de măr"uri manipulate #n porturile maritime?locuitorJ, calculat pentru principalele porturi, seo%servă că, #n anul 2**, acesta variază de la 26, tone?locuitor #n Detonia la 1, tone?locuitor #n

/olonia, media comunitară (27 4"ără Italia5 "iind de 7, tone?locuitor. >omânia cu 2,2

tone?locuitor deine penultima poziie, ceea ce arată importana relativ redusă a transportului

maritim de măr"uri #n ara noastră.


12/13

containere. Criza economică mondială !i-a "ăcut simită prezena #n anul 2**, volumele de

măr"uri #ncărcate-descărcate scăzând #n primele trei trimestre ale anului cu peste *+ "aă de

aceea!i perioadă a anului precedent.

A!a cum am arătat, /ortul Constana este de departe cel mai important port maritim

românesc, atât din perspectiva tra"icului de pasa$eri cât !i a tra"icului de măr"uri, peste *+ din

măr"uri "iind #ncărcate sau descărcate la nivelul acestuia.

Bibliografie


13/13

1. %& energ' and transport in figures - Statistical poc0et%oo0 2** 8 (uropean

Commission 8

evoluţiile transportului maritim În românia

Documents