Evanghelia de pe Patmos

Studiul 1 pentru 5 ianuarie 2019

Introducere. Apocalipsa 1:1-8.Bisericile din epoca lui Ioan ca schemă profetică a istoriei bisericii. Apocalipsa 1:9-3:22.Descrierea detaliată a istoriei bisericii. Apocalipsa 4:1-11:19.Istoria marii lupte de dinainte de zielele lui Isus până la cea de-a Doua Venire. Apocalipsa 12:1-19:21. Evenimete posterioare celei de-a Doua Veniri. Apocalipsa 20:1-22:5.Concluzia. Apocalipsa 22:6-21.

Cartea Apocalipsa este un compendiu de viziuni pe care Ioan le-a primit în timp ce era prizonier pe insula Patmos, din marea Egee, faţă în faţă cu coasta actualei Turcii.

Structura organizatorică a Apocalipsei este fundamentală pentru aplicarea responsabilă a profeţiilor acestei cărţi.

Turcia

Patmos

Grecia

Analiza noastră a Apocalipsei se bazează pe următoarea structură a cărţii:

12

3

4

56

La finalul primului secol al erei noastre, Ioan (ultimul apostol încă în viaţă) scrie lucrurile care îi sunt descoperite.

În introducerea cărţii, ni se indică scopul, autorul real şi tema principală.

Descoperirea.Apocalipsa 1:1-3.

Cine: Isus Hristos. 1:1a.

De ce: Pentru a arăta viitorul. 1:1b.

Cum: Prin simboluri. 1:1c.

Beneficii: Să fim fericiţi. 1:3.

Salutul autorului:Dumnezeu. Apocalipsa 1:4-6.

Tema centrală:A Doua Venire. Apocalipsa 1:7-8.

„DESCOPERIREA LUI ISUS HRISTOS”(Apocalipsa 1:1a)

Titlul cărţii, Apocalipsa, este transcrierea primului cuvânt din textul grecesc: apokalupsis (care înseamnă „revelaţie”, „descoperire”, „îndepărtarea vălului”).

În Apocalipsa, Isus Hristos se descoperă pe Sine Însuşi şi îndepărtează vălul care ne împiedică să vedem viitorul

Îl putem descoperi pe Isus pe parcursul întregii cărţi, El fiind personajul principal. Apocalipsa ne informează ce s-a întâmplat începând cu înălţarea lui Isus la cer. Este, aşadar, continuarea Evangheliilor.

Prin simbolistica sanctuarului, ni se arată lucrarea de mijlocire a lui Isus în favoarea noastră din Sanctuarul Ceresc.

„CE TREBUIE SĂ SE ÎNTÂMPLE ÎN CURÂND”Apocalipsa 1:1b

Ce ne arată Dumnezeu în Apocalipsa?Ne arată evenimentele petrecute din vremea lui Ioan până ce vom trăi pe Noul Pământ. Cu ce scop?

Ca să ştim că Dumnezeu deţine controlul asupra tuturor lucrurilor care au loc în această lume.

Ca să ne asigure că El totdeauna va fi cu noi, chiar şi în momentele cele mai dificile.

Ca să ne înveţe cum să ne pregătim pentru apropiata Sa revenire.

Ca să fim conştienţi de dependenţa noastră de El şi de nevoia de a-L asculta.

Ca să creştem. „Şi v-am spus acum, înainte să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să

credeţi” (Ioan 14:29).

SIMBOLURI, SIMBOLURI, SIMBOLURI

Cuvântul tradus drept „le-a făcut cunoscută”, sēmainō, înseamnă „a arăta prin simboluri”. Ce înseamnă aceasta?

Studiind biblia trebuie să căutăm semnificaţia sa literară, cu excepţia situaţiilor în care există un sens clar simbolic. În Apocalipsa trebuie căutată semnificaţia simbolică, exceptând situaţiile în care există o semnificaţie literară.

Cei doi martori(Ap. 11)

Cei doi măslini (Zah. 4) Simbolurile prezentate sunt reprezentări ale unor evenimente reale din istorie, sau care urmează să aibe loc.

Majoritatea acestor simboluri sunt luate din Vechiul Testament, iar pentru a le înţelege, trebuie să apelăm la el pentru a le descifra corect.

«În chipuri şi simboluri, lui Ioan i-au fost prezentate subiecte de o nemărginită importanţă, pe care el avea să le pună în scris, pentru ca poporul lui Dumnezeu din vremea sa, cum şi din veacurile viitoare, să poată avea o inteligentă înţelegere cu privire la primejdiile şi luptele ce le stăteau în faţă.»

E.G.W. (Faptele apostolilor, pag. 583)

FERICIRILE

În biserica primitivă, la primirea unei scrisori (aşa cum este Apocalipsa), aceasta era citită de o persoană în faţa întregii adunări, care îi asculta cu interes conţinutul.

Prima din cele şapte fericiri apocaliptice cuprinde trei faţete ale experienţei noastre creştine:

SALUTUL AUTORULUI„Ioan, către cele şapte biserici care sunt în Asia: har şi pace vouă de la Cel Care este, Care era şi Care vine, de la cele şapte duhuri care se află înaintea tronului Său şi de la Isus Cristos, Martorul credincios, Întâiul

născut dintre cei morţi şi Conducătorul regilor pământului! A Celui Care ne iubeşte, Care ne-a eliberat din păcatele noastre prin sângele Lui”

(Apocalipsa 1:4-5)

Asemenea lui Petru şi Pavel în formele lor de salut (Rom. 1:7; Efes. 1:2; 1P. 1:2), Ioan ne transmite dorinţa de har şi pace din partea adevăratului Autor al cărţii:

„Cel Care este, Care era şi Care vine ” (Exod 3:14).„cele şapte duhuri”

(Isaia 11:2-3; Zaharia 1:11).

„Isus Hristos”.Profetul („martorul credincios”).Preotul („Întâiul născut dintre cei morţi” care „ne-a eliberat din păcatele noastre prin sângele Lui”).Împăratul („Conducătorul regilor pământului”).

În final, se evidenţiază lucrarea lui Isus care, din dragoste pentru noi, ne-a răscumpărat şi ne face împăraţi şi preoţi împreună cu El.

TEMA CENTRALĂ

Isus vine cu norii (Matei 24:30). Toţi cei care vom fi în viaţă şi care vor participa la învierea specială Îl vom vedea venind (Daniel 12:2). Cei care l-au străpuns vor plânge pentru El (Zaharia 12:10).

Isus va veni literar şi personal în glorie şi mărire. Acesta este evenimentul către care avansează istoria.

Prin Apocalipsa descoperim continuu referinţe la ce-a de-a Doua Venire a lui Isus. El va aduce eliberarea pentru cei care Îl aşteaptă şi judecată pentru cei care Îl dispreţuiesc.

Ioan afirma categoric siguranţa celei de-a Doua Veniri cu aceeaşi expresie în două limbi: „Da” [nai (gr.), amén (evr.)].

«Când cărţile Daniel şi Apocalipsa vor fi înţelese maibine, credincioşii vor trăi o experienţă religioasă cutotul diferită. Razele de lumină care vor străluci venindprin porţile deschise ale cerurilor vor întipări în inima şiîn mintea lor acel caracter pe care toţi trebuie să-ldezvolte pentru a înţelege binecuvântarea ce îi va fidată ca răsplată celui cu inima curată.

Domnul îi va binecuvânta pe toţi cei care se vorstrădui cu blândeţe şi cu umilinţă să înţeleagă ce estedescoperit în Apocalipsa. Această carte conţine atâtde multe învăţături nemuritoare şi pline de slavă, încâttoţi cei care o citesc şi o cercetează cu seriozitate vorprimi binecuvântarea promisă celor ce „ascultăcuvintele acestei prorocii şi păzesc lucrurile scrise înea.”»

E.G.W. (Mărturii pentru pastori şi slujitori ai Evangheliei, pag. 114)